You are on page 1of 1

ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

Prima jumatate a sec al XIX-lea a reprezentat cea mai agitata si bogata perioada de
transformari socio-culturale, care au culminat evenimentele din cadrul Revolutiei de la 1848, in care
lupta pentru emancipare sociala si nationala a implicat toate cele trei provincii romanesti.
In literatura romana, aceasta perioada se manifesta intre ani 1830-1860, si este cunoscuta ca fiind
perioada pasoptista.
In aceasta epoca de avant a culturii, literatura romana a cunoscut o dezvoltare rapida datorita
contributiei unor scriitori patrunsi de idealul eliberarii si unitatii nationale, care au pretuit
frumusetile patriei si folclorul si au satirizat viciile feudale, participand activ la evenimentele politice
ale vremii.
Pasoptismul reprezinta o ideologie culturala, in care se impletesc mai multe curente literare
precum preromantism, romantism, clasicism si realism.
Perioada pasoptista este reprezentata de tinerii educati in Apus, care incearca o sincronizare cu
Europa Occidentala, fiecare dintre acestia facand parte din toate cele trei provincii romanesti. Astfel, in
Moldova se remarca Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, V Alecsandri, Alecu Russo; in Tara
Romaneasca: Dimitrie Bolintineanu, I.H.Radulescu, Cezar Bolliac, V Carlova; iar in Transilvania, ii
avem pe George Baritiu si Andrei Muresanu.
Presa, aflata la inceputuri, are o ampla activitate. Astfel, la Bucuresti apare Curierul
romanesc sub conducerea lui I.H.Radulescu; la Iasi, apare Albina romaneasca, iar la Brasov,
Gazeta de Transilvania, sub conducerea lui George Baritiu.
La 30 ianuarie 1840, sub stricta si directa conducere a lui Mihail Kogalniceanu, apare la Iasi,
prima revista de literatura organizata dupa cum afirma G.Calinescu, Dacia literara, in jurul careia
se va manifesta un curent national-popular, prin care se vor afirma primii scriitori.
In primul numar al revistei, Kogaliniceanu in varsta de 23 de ani publica Introductie,
articolul-program in care se evidentiaza orientarea literaturii romanesti, si care este considerat a fi
primul manifest al romantistmului romanesc. Acest program, cuprindea patru obiective principale:
incurajarea criticismului obiectiv, in evaluarea unei opere: Critica noastra va fi nepartinitoare, vom
critica cartea, iar nu persona; sustinerea idealului de realizarea a unitatii limbii si lit romane: Telul
nostru este realizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti. ;
combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre Dorul imitatiei, s-a facut la noi o manie
primejdioasa pentru ca omoara in noi duhul national...traductiile nu fac literatura... ; si indicarea
surselor de inspiratie autohtone: Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele nostre tari, sunt
destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice.
De asemenea Kogalniceanu subliniaza intentia de a realiza o publicatie dedicata exclusiv
problemelor culturale: Asadar, foaia noastra va fi un repertoriu general al literaturii romanesti,in
carele ca intr-o oglinda se vor vede scriitorii....fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau.
Numele revistei, este unul semnificativ care exprima unitatea de neam si de tara, Dacia, idealul de
unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent.
Curentul Dacia literara reuneste cele mai stralucitoare personalitati ale epocii, care vor
determina ulterior dezvoltarea literaturii romane.
I.H.Radulescu, o alta personalitate marcanta a pasoptismului, un spirit enciclopedic, vizeaza
modernizarea literaturii, iar in ziarul pe care il conducea, indemna la scris si mai putin la critica: Nu
e vreme de critica copii, e vreme de scris; sa scrieti....