tipurilor iconogratice pina in Rusia si in Italia, ande au dat chiar impuls unei arte a plicilor de bronz, care gi-a cdipdtat deplina insemntate in Renagtere. Orfevrivie Aurul si argintol an fost utilizate din abundenta pentru mobilieral gi vesela — profane si litur- gice — destinate palatelor imporiale si Sfintei Sofia, precum si altor biserici, mai eu seama din capitald. Din aceste materiale s-au fabrieat cupe si talere, potiro gi patene, tronuri, meso si scaune, lustre, candelabre, eddelnite, orgi, panouri de para. pet péntra altar, baldachine, ferecdturi de cari, relievarii, rame ‘de icoane gi chiar icoane, pind #i saroofage pentru impirati gi impaiteso, Acesto piese erau adesea impodobite cu nestomate, perle Si emailuri. Acolo unde toxtele vorhesc despre fur, adeseori este vorha de angint, do bronz sau de ‘arama aurite, sax do placaj din foi subfiri de aur agezat pe o armaturé de lean, Aproape toate aceste obiecte an disparut, find mai ales victimele distrugerilor gi ale jafurilor cracialilor din seoolul al XIiL-lea.’ Practie nu a mai rimas nimie din orfevréria profani. Un simtamint de pictate a fiout si se respecte mai mult obiectele do cult. Multe dintre acestea au luat_ calea Oveidentului, unde le regisim in bisericile din Italia, din Franta gi din Germania, Partea leului pe care Venetia si-o fou la impartivea prazii no explicit de ce tezaural Stintului Marcu posedé fart Indoialé cea mai bogata colectie de asemenea obiecte care existil inc gi asiazi, Tezaurele ministirilor de la Athos au salvat de asemenca o buna parte din bogafiile lor de odinioara. Sau mai pistrat ferecdturi de argint aurit care Inyeleau evanghelii sau bibli: subiectal principal, tratat in tehnica ciocanitului au repoussé, este cel mai adesea, pe o parte, Hristos sau Rilstignirea, iar pe cealalta, Pogorirea in lad. De asemenea Ristignirea, po care o regisim in cchip firese In intorioral patenelor in oare se punca ansfura, simbolul lui Tisus vistignit (il. 164). 146 Scena poate dealtfol sit fie inconjurata — ca in patena din Halberstadt — de formula ritual «Lat, mincafi, acesta este trupul Meu, pe care voli plinge spre icrtarea picatelor », Acéleiagi tehnici au repoussé ii aparlin plicile de relievarii decorate ou subiecte. Muzeul Luvrn posed douk plici de argint aurit provenind dintr-un reliovariu care a apartinut tezaurulii Ge la Sainte-Chapelle gi care a fost poate adus din Résirit de Ludovie cel Sfint. Ele sint impodo- hite, una cao crue montatal pe un scl In trepte flancata de franze de acant, ceelalti cm episodul celor dou Mari cirora ingerul Je arata Biulgiurile si malrama zicind singure in mor- mintul gol, iar in fafa acestuia soldatii care dorm (D. T. Rice, Art byzantin, pl. 166-167). Stilul acestor figuri, in relief a urmat evolatia generald a artei bizarttine. Hristos de pe Biblia for Focas de Ja Lavra (Athos), la sfirgitul secolului al X-lea, arata ines sovoritatea intilniti pe fildesul eu Roman al ILlea gi Evdochia i, sub 0 forma ugor atenuats, pe tripticul din Palazzo Venozia gi pe tripticul Harhaville. Personajele dde pe patena din Halberstadt (il, 164) au cleganta refinuta in atitudine gi in vegmint care caracteri zeani cele mai bune opere din sevolul el X!-lea, Placa de relievarin de la Luvru, cu cele doud Marii la Mormint, pare si apartint secolului al XU-lea judecind dupa alungirea figucilor, complicazea drapirii i abuindenta inseriptilor care tradue o slabire a simfului maretiei monumentoale. Din orgint aurit sau féurit si relievarii in forma de biserici cu una sau mai multe cupole. Subiectele profane care figureaza pe chivotnl din tezaurul Sfintului Marcu (il. 167) — alogorii ale Carajului_ si Inteligenlei, grifoni, Joi, centauri, putti vieindu-gi eapal intr-un cog — sat indemnat pe uni corcetétori s& ereada ed inifial ar fi fost vorha poate de un vas profan pentru ars mirodenii, cave ar fi fost previizut en o eruce pe piramidele de unghi_ atunci eind a fost prefitoat’ in obieot liturgic. Tezaurul catedralei din Aachen posed’ 147 un alt chivot, de un tip mai simplu, eu © singuracupola, care a fost executat in Antiohia la comanda anume Eusthatios, intre 969 gi 1025. EMAILURILE Pentra a spori impresia de somptuotitate si de rafinament, bizantinilor Je-a plient si combine intr-un singur obiect, nai multe materi: metal, emailuri, pietre semipretioase. Ei au ajuns Ia adevirate eapodopere prin injelegerea efectolor ce puiean fi objinute de fieeare dintre ele si de punerea lor reciproca in valoare. Aceste juxta- puneri raspundean tendinjei adinci a tempera- mentului lor estetie de a face s& predomine policromia asupra reliefalui Dintre toate ramurile artelor somptuare, emailu- rile s-au dezvoltat cel mai inult, in aceastit epoe’. A doua Emailurile din secolul jumataie fal [X-lea prezinta ined, in «a seeolului general, o stingicie putin al 1X-lea gi 4, care mi distoneazit inceputul in dominanta generali a secolului at X-lea —artei din aceasta perioada, dack tinem seama de greuttile de cere se pare ca s-au izhit mesterii atunei in tehnica desenului penira emailul celular cloisonné). Dintre principalele documente din aceastd epoed vor reline erucea-relievarin de Ta Beresford Hope, pastrata la « Vietoria and Albert Museum » (D. 't. Rice, Art byzantin, pl. 90). Ea este decorata, pe o parte ctr Hristos pe eruce, intro busturile Fecioarei si al lui Toan gi, pe cealaltd parte, cu Fecioara oranta intre busturile Jui Hristos sia trei sfinti, Acesagi farturd aspri se regaseste in ferecatura manuscrisulni Jatin Cl. 1 nr. 101 din Biblioteca San Marco de la Venetia (il. 165). Cadrul executat in orfovrarie cu email celular oste impodobit cu pietre prefioase gi stiell colorata ce alestuiese cruci inserise in careuri. Crucea central a fost executaté in email, cu Hristos invesmintat in 148 tuniea longa oriental’ feolobium), la fel si meda- lioanele in care se inseviu bustutile unor arhangheli si sfingi. Toate aceste subiecte sint tivite ou perle mari, care Je accentueazd caracterul cam feust. Exist cova mai multa finefe, dar, in gonere, ined multi severitate in medahioanele care impo- dobese coroana de argint aurit, numité a lui Leon al VI-lea cel {ntelept, din tezaurul Stintului Maren. Accasta piesa este de dimensiuni prea mici pentru a fi putut sluji efectiv drept coroand si trebuie sk fie vorba de o eoroand votiva, do genal acelora care eran agitate de eiboriul din Sfinta Sofia, Pe ea este figurat Leon al Vi-lea, avindu-i in jurul siu_ pe sfintii apostoli Andrei (protectorul ‘Constantinopolului), la dreapta sa, si Iacov, la stinga sa, apoi pe sfin}ii Pavel, Bartolo- meu, Maren gi Luca ‘Tot 1a sfirsitul secolului al 1X-lea, sav ta in- ceputul celui de-al X-lea sint datate doua bratiri gasite 1a Salonie si care provin desigur dintr-un Costin de curte, Fieeare este decorata on dows siruri suprapuse de compartimente dreptunghiu- lave, continind suecesiv 6 rozet, o palmeti gio pase (L’art byzantin— art européen, nr. 4t3), In secotul al X-lea, smal- fuitorii sau preocupat, de perfeetionarea tobnicilor lor, aga ineit $4 Io feck si ogaleze reusitele inrogistrate de celolalte arte, Descoperisile din domeniul chimiei le-an ingkduit si amelioreze calitatea culorilor care, pind atunei desea translucide, devenira opace si prin aceasta mai intense, Paleta se largi considerabil. Tonarilor verzi, albastro-inchis, violeto, rogii si eafenii, care predominaseri pin’ atunei, li se addugard noi tonuri de albasteu (culoarea eerului gi a peruzelei), violeturi, galben gi trandafiriu (pentra a tnlocui carnatiile palide din epocile anterioare). Acoste tonuri au fost asociate in armonii savanto. La- melele de aur ale compartimentelor, seurtate gi mai subtiate, au putut fi agezate ex mai mult& 149 supleje in desen. Secolul at X-leaBizantinii folosira din belgug aceste emailuri nu numai la decorarea obiectelor de metal — coroans, vase profane gi ecleziastice, ferecituri de cirfi, cruci-telievarii, arhitrave de parapet, giuvaeruri —ci gi la costumele de parada gi la harnagamentele cailor. Tmpreun& eu mozaicurilo, cle constituie cea mai deosebits expresie artistieg 4 geniului bizantin, Stauroteca (relicvariu conjinind o farima din »Adeviirata Cruce') de la Limburg (pe Lahn) este una dintre cele mai desivirsite realiziri ale alelierelor constantinopolitane de la mijlocul sevolului al X-lea (il. 166). Relievariul propriu-zis, in forms de cruce, a lost exeeutat, dupa mérturia inscripiai pe care o posrta pe revers, intre ani 948 gi 959, din inifiativa Ini Constantin al Vil-lea Porfirogenetul si a lui Roman al I1-Jea (asociafi Ja putere din 948 pind in 95). Caseta cu capac culisant a fost fabricatt ceva mai tiraiu, in 964-965, pe cheltuiola unuia dintre cele ‘mai importante personaje din Imperiu, Vasile Proedral Fin nelegitim al lui Roman I Lekapenos (920-944) si fost parakimomen (sfetnic) al lui Constantin al Vi-lea, Vasile, dupa citiva ani de dizgratie sub Reman al Il-lea (959-963), devenise mina dreapta a noului Imparat Nichifor Pocas (063960), po ware Ml ajutase a vind Ie puters si drept mulfumire primise tithul, special creat pentru el, de Proedru (presedinte’ al Senatului). Om de o lécomie fara margini, el a fost totodata un amator pasionat de obiecte de lux. Cascta eu care a tinfrumusefat » relicvariul (pentra a repeta un termen din inseripfie) poate fi una dintre operele eu care a imbogéitit tezaural impo- rial pentru «ai sirbatori Intoareerea Ja putere si pentru a-si dovedi gratitudinea fata do aliaiul §i protectoral su, Nichifor Focas. Stauroteca a fost curd{atd si restaurata intre anii 1950 gi 4954. Crucea eu doudi traverse, unde este depusd relicva, este strijuitii de dows siruri de clte inci arhangheli, agezafi vertical de-a Jungul montantu lui, iar pe bratele orizontale de cite 0 pereche de Puteri si Stépiniri, reprezentate sub forma unor 150 serafimi ca gase aripi gi a unor horuvimi cu patru aripi, Costumul imperial al arhanghelilor si aripile ex ochi ale ingorilor produc efecte de un colorit stralucitor pe fondul de aur, in care sint inerustate figurile. Fieeare din cele zece plicute decorate cut ingeri acopera un mie receptacul care contine un fragment din reliova desemnaté de inscriptia gravata pe capac. Aceste fragmente au fost luate din reliéve deosebit de venerate din tezaurul imperial sau din bisericile de 1a Constantinopol: spinii si buretele Rastignivii, fisii din mahrama, manti ‘a si giulgiul lui Hristos, din mafori nul ( briul Fecioarei, gi gnvite din paral slintului Toan Boteziitoral Panoul central al eapacuilui culisant este in- conjurat de chenare decorate ev eabogoane si cu peric po un fond de aur filigranat, eu pietre 3i eu stieli colorata, care, in partes de sus gi cea de jos, deseneazi rozete. Panoul insugi este aleatuit din noua plici care figureazi un Deisis, incadrat de cei patrn evangheligti si de opt apostoli, Pe chenarele cadrulii sint agezate opt plicufe purtind sfinti tinuti in mare cinste la Constantinopol: Joan Guré de Aur, cei doi Teodori, Vasile, Dumitru, Grigore din Nazianz, Nicolae si Gheorghe. Desigur nu intimpltor bustul sfintului Vasil # fost agezat chiar in dreptul numelui donatorului din inscriptie. Delieateyea gi previzia desennlui Jamelelor de aur, somptuozitatea coloritului, in cave tonurile galbene ignese stralucitoare dintre cele albastre yi liliachti, demnitatea ealmi gi euritmia comporitiel fae’ din aceasta. staurotecs una dintre cele mai de seam’ eapodopere ale artei emailurilor bizantine. Personajele au acoa soveritato calm, co se intllneste in aceeagi epord pe fildesurile si po roliefurile de metal cio- fini. Biblioteca San Marco de la Venetia pastreaz& cele doud placi ale unei ferecdturi de Bvanghelie (Cod. lat. 1 nr. 100), datind dupé toate aparentele de la mijlocul sau din a doua jumatate a secolului 451 al X-lea, care sint de asemenea adovarate capo-dopere. Pe avers este infiijigat: Hristos gi pe rever Fecioara, care sint inoonjuraji fiecave de douispre zece medalioane cuprinzind busturile arhanghelilor Mihail gi Gavril, ale unor apostoli si sfinfi. Ramele panourilor si ale medalinanelor sint fieute din indirgévitare’ si din pietre pretioase (Muraro ct Grabar, Les trésors de Venise, p. 77; Grabar, Aysanee, p. 137), Secolut al XI-lea Jn q doua jumitate a seco- Julai al XT-Jea, edutarea uunei eleganie mai delicate a dus la figuri deo mai redusit mirefie decorativa, dar de 0 oxecupie moegtogugita, cum sint avelea care impodobesc stauroteca ‘din catedrala de Ja Esztergom in Ungaria. Pe placa de argint aurit, in care s-a spat cavitatea in forma de cruce cu doua traverse care confine relicva, au fost, incrustate emeiluri reprezentind: sus, doi ingeri in zbor; de o parte side alta a traverselor, Constantin si Elena, descoperitorii Sfintei Cruci; jos, asezate simetric, Ureugul Golgote’ gi Coborirea ie pe Cruce. Ultic mele dowd scene prezintii acele trasituri aneedo- tive gi patetice care an eonferit artei din vremea Comnenilor un aspect mai uman gi mai narativ. In Ureugul Golgotel, un iuden ii arata Ini Hristos cerucea spre care i] eondnee un ostag; in Coborirea de pe Cruce, Fecioara isi lipeste obrazul de cel al Fiulai siu, po cind loan isi stergo Inerimile care i se preling pe obrazul drept si Nicodim, in genunchi, scoate euiclo cu un cleste. Din pricing acestor elemente, anumiti autori au tinut si vada in reliovariul de la Esztergom o opera din secolul al XllL-lea, iesita poate dintr-un atelier gree de la Venetia. Costumele ui Constantin si Elenei sint aidoma cu ale imparafilor bizantini din secolul al XI-tea; Elena poarta agijata de cingitoare acel thorakion (ecuson) marcat cu o eruce cu dubla traversa. Rama de argint stanjat, de o calitate eu mult inferioaré, dateazt din seeolul al XITTlea. Dona dintre cele mai importante marturii despre arta bisanting a emailului in secolal 452 al XI-Jea apartin acelor diademe pe care imparatii de la Constantinopol le trimiteau In numar destul de mare regilor si_printeselor a caror alianta doreau #8 0 cistige gi pe care, In afard de aceasta, credeau 0a fi, marcheerd cu un semn de vasalitate desemnindu-i ca protejafi ai lor. Primal dintre aceste obiecte a fost dezgropat in 1860 la Nitraivanka (in Slovacia), de cite un {iran care isi ara ogorul (il. 169). El este aleatuit din sapte plicuje de aur terminate in are si decorate en emailari. Constantin al [X-lea Monomahul (10421055) ‘este reprezentat aici impreuni cu sofia sa Zoe (10281050) si cu sora acesteia, Teodora (impariteasi in 1042), Acest trio imperial este incadrat de dowd dansa- toare gi de dovd personificiri ale virtutilor. Umilinta si Sinceritatea. Dowd medalioane, al stintului Andrei gi al sfintului Petru, par si se lege de aceasta diadems. S-ar putea si fle vorba de un dar facut regehui Andrei I al Ungariei (1047 ~ 1061), soful Anastasiei de Rusia, ea insigi sora lui Vsevolod, tiul lui Taroslay, caro s-a eisai. torit cu o fiicd a Ini Constantin al 1X-lea. Dansa: toarele de po diadem’, vrejurile si papagalii rispinditi pe fondul din jurul lor gi al personajelor imperiale, chiparosii care incadreacit victutile aratt fo inrudire cu artelo din Islam, unde adesea se evoca plicerea pe care suveranul 0 tnoerca ascul- tind cintecele muzicantilor, privind dansatoarele si saltimbaneii, sau hucurindu-se de spectacolul oferit do geidinile populate de animale, Se m poate vedea aici efectul gustului fafti de mentele vielii_pe care Constantin al 1X Monomahul il impinsese foarte departe si care ii ficea si so ascmene eu principir musulmani Ne amintim de asemenca do platanul gi de pasavile de aur din preajma tronului imperial, in sala Magnaura din palatul imperial. In diadema dairuita lui Andrei I al Ungariei, Constantin al [X-lea va fi voit si lase o imagine placuté a sorbdrilor care inveseleau viafa de la Curtea din Constant nopol. Sizaful ornamentatiei elegante intrece far 453 diseufie preocuparea fait de volun, Dar neaflim departe de evoearile spititualizate ale lumii supranaturale, proape treizeci de ani mai tirziu, impiratul Mihail al VIl-lea Ducas Parapinakes (£071 1078) oferi sofied regelui Ungariei, Geza L (1074—1077), prineipesa bizanting Synadena, nopoata viitoralai imparat Nichifor al I1-lea Botaniatul (1078— 1081), 0 diadema care a fost refolosita fara in doiala sub Bela al I1l-lea (1173-1176) in coroana gare, dupa traditio, ar fi fost daruiti. sfintulul Stefan, primul rego al Ungariei (997—-1038), de edtre papa Silvostru al HT-lea (il. 268). Deasupra diademe! bizantine stau agezate simetric, la cele doud extremita{i ale unui diametrv, dou pliente purtind una imaginea Inj Hristos ca Stipi Atotputernic, iar cealaltd portrotul Ini Mihail al ViF-lea, stapin al lumii pamintesti. Pe cercul coroanei, prelucrat din nou in secolul #l XII-lea, au fost asezate, alternind cu cabosoane mari care par sti dateze de la refacerea de sub domnia Ini Bela al TH-lea, opt. plicufe dreptunghivlare dispuse in aga fel init Hristos si fie incadrat de athanghelii Mihail si Gavril, iar Mihail al Vil-lee de fiul séu Constantin i regele Geza, Dup& arhangheli vin apoi, agezali tot simetric, sfintii_ militari Gheorghe si Dumitru, protectori ai principilor pe olmpul de batalie, ‘si, dupa Gera si Constantin, stingii doctori’ Cosma gi Damian, care vegheau asupra sinitatii celor puternicl. Bela al Il-lea a adiugat accstei dia- deme cele dowd lame incrucigate in emisferd, care formeazi ealota coroanei gi care au fost decorate eu emailuri, faré indoiald fabricate atunci in Ungaria dupa modelelo hizantine. Ble li reprezinta pe sfinii apostoli Petru gi Andrei, Pavel si Filip, Tacov gi Toma, Joan gi Variolomen. Leoane cu figuri in relief si medalioane de email Tezaural Sfintului Marou posed ieoane de aur sau de argint aurit, decorate eu figuri au repoussé si tmpodo- bite cu emailuri, eare arata eu citi sigurd infelegere a efectelor de somptno- 154 aitate sti artistii timpului s& combine materile pretioase. Pe una dintre acesto icoane este Infaitisat in relief bustal sfintului Mihail. Patratele gi tivul loros-ului pe care tl poarté arhanghelul, edpingeala minecilor, méciulia bastonului gi diadema sa sint ornate ca mari pietre colorate. S-au folosit omailuri pentru minecile tunicii si penele aripilor, pentra cele doud cabogoane in care ii este inscris humele, pentru marginea nimbului si pentra bustal lui Hristos i al stintului Simeon caro il ineadreazi. Interioral nimbulwi gi restul fondului au fost decorate in filigran aerat. Intregul panow este ineadrat de emailuri care desencaz’ cruci eu soclu in trepte. Pe marginile decorate ou vrojuri, care Incepuserti si se bucure din nou de mare trovere, s-au agezat optsprezece medali- oane gi dowd plicute de email cuprinzind busturile athanghelilor Uriel gi Gavriil, al Feoioarei gi ale uunor sfinhi. Medatioane Din ferecdturi de cari, din unele rame de icoane sau din montura unor vase provin multe medali- vane pe fond de aur, fin executs rinzind busturile Ini Hristos 'si ale unor slinti, care sc afl in numeroase colectii publice si particulare. Arta bizantina a emaitului a fost foarte apreciata in Occident. Pentru bazilica de la Montecassino, Didier cera, pe la 1072, imparatului Mihail al Vil-lea Dueas ingadninfa de a comanda la Constantinopol un antependium de aur, decorat eu emailuri care reprezentau minunile’sfintului Benedict. La Venetia, dupa mérturia eronicilor, dogele Piero al T-lea Orseolo (991-1009) ar ‘fi_adus de la Constantinopol, la sfirgital veacului al X-lea, un retabla de aur gi de email — prima « Pala U'Oro » — pont San Marco ale edrei stricaciuni pricinuite de incendiul din anul 976 fusesera reparate, Atunci cind biserica inchinata sfintuh 455 patron al oragului a fost reconstruita, ntre anii «Pala d'Oro1063 si 1094, pe un plan mai amplu, dogele Ordelafo Falior (11021118) comand le Con- stantinopol o nowd « Pala d’Oro », demna de somp- tuosul sanctuar, pe caro artigtii incopuserd si] decorese ou mozaicuri. Accast& Pala a fost refieuti si lmbogatita in mai multe rinduri. In 1209, sub dogele Piero Zani si procuratorul Angelo Falier, s-au addugat in partea superioar’ gaso plici care fuseserd luate de la Constantinopol, fie din Sfinta Sofia, fie din mindstirea Pantocratorului, gi care reprezentau ultimele gase praznico mari. ‘So pare e& atunci s-au introdus de asemenca unele element provenind din prima Pala, a lui Picro al I-lea Orseolo, In 1345, sub Andrea Dandolo, Pala a fost ined o dats restaurati si atunci a e&piitat cadral situ arhitectural de stil gotio, in care s-au refolosit unole piese de origine diferita. Lui Ordelafo Falier ii apartine comanda panoului central, a cirui decoratie se inspira din aceea a cupolelor: Histos Pantocrater tronind este inconjurat de medali- eanele celor patru evanghelisli, deasupra lui ridicindu-se tronul Etimasiei care, in biserici, se afla adesea pe bolta traveei dintre cupola si absida. In partea de jos, Fecioara era inconjurata deimparatal Alexis [ Comnenul (1081—1118), care domaea in momental cind Pala fusese eomandats in ateligrele imperiale, si de sofia sa Irina, care poarta, prins la eingétoare, un thorakion marcat deo cruce cu dowd traverse. Cu prilejul refacerii din 1209, dupa ce Venetia pusese stipinire pe capitala unui Tmperiu de sub a cérui tnteli se eliberase, s-a Inlocuit, placa infatisinducl pe Alexis eu o alta pe care apare Ordelafo Falier, aflat la origine in raport de simetrie eu un portret al co-imparatului Ioan al H-lea Comnenul, fiul tui Alexis, de o parte gi de alta a perechii imperiale: in slarea inifiala, dogele Ordelafo Falier, care purta titluri avlice, se pare cf fusese aldturat familie’ impardtegti In secolul al XII-Jea, mai : multe emailuri au cApatat pecetea tendintelor dominanto ale epocii. Pro- 156 Seoolal al XUI-lea porfiilo porsonajelor s-au alungit. Grafisnnul accen- tuat a Introdus 0 oarecare asedciune in desenul trisdturilor chipuvilor 51 al cutolor supraabundente ale drapirilor. Figurile astfel executate reclami ‘© comparatio cu caseta de fildes din muzeul Bargello de la Florenta (il. 161), ea insigi foarte apropiati de frescole gi de miniaturile epoeii Culorile au devenit, mai putin intense. Exportarea_omailurilor bi- zantine in Georgia a tntarit Lraditiile ancestrale ale tirii In materie de giuvaer- gerie 3i au favorizat inflorirea unci geoli nationale de emailori, caracterizati prin folosirea in numr mai redus deci la Constantinopol a tonurilor fluide gi deschise. Lamelele desparfiteare mai groase au un desen adesea rectiliniu gi viguros accentuat care, sub incontestabila sa asprimo, nu este lipsit de forfa de expresie, Vestitul triptie dela Kakuli, aflat ai in muzeul din Thilisi, este o oper complexé, al dri stadiu initial dateazd din prima jumétate a secolului al X-lea, find refdcuté sub Dimitri { (1125-1146). In ‘triptic se afli mai mulle placi autentic bizantine, cum ar fi Hristos gezind, erucea flancatii de Constantin side Blona i Incoronarea lui Mihail al VII-lea (10711078) si a sofioi sale, prinfosa georgian’ Maria de Alania. Alte emailuri din acest ansamblu Sint ineontestabil produsele unor ateliere locale (Maica Domnvlui, sfintul Teodor, Réstignire). Yn sfirgit, exist’ altele caro, desi fabricate tn Goorgia, “denotk o voinjd, mai mult sau mai pulin afirmata, de a imita stilul de la Constantinopol. Georgia STICLARIE DE LUX $I VITRALIL Odata cu progresele inregistrate de tehnica emai- Jurilor, sticliria de lux elgtig’ de asemenea in importan}é, Tezaurul Sfintului Marcu, de la Venetia poseda un superb bol de stiols rosie-negri- 157 cioast, pe care au fost pictate, in interiorul unormedalioane tivite eu rozete, figuri antice, in emailuri de felurite culori '(Grabar, Byzance, p. 31; Beckwith, Art of Constantinople, fig. 99), Prin cleganta stilului si distinctia atitudinilor! cle pot fi asemuite cu ‘figurile stpate pe fofele casetelor de fildes cu subiecte mitologice Po de alta parte, importante deseoperiri recente ne-au revelat cH! Terestrela absidei bisericilor Hristos in Chora (Kariye Djami) 3i a Panto- cratorului (Zeirek Djami) au fost probabil acope- rite — in primul edifieiu Ja inceputul secalului al XTF-lea (inainte de anul 1420) gi in al doilea pe la 1126 — eu vitralii faeute din sticle pictate cu email si prinse intr-o rofea de plumb. ‘Pe wn fond Impodobit eu medalioane, in care se inseriau mai ales rozate gi yrejuri, sé desprindeau per- sonajele In mérime naturalé, fara indoiala Panto- eratorul tronind, Fecioara in picioare si sfinti, drapati fo veyminte somptues impodobite cu Palmote, rozeto gi impletituri, dup moda timpa- lui, Culorile folosite erau un albastru intunecat — aeel albastru caraoteristic al Bizanjului, saphirus graceus, pe care Ovcidentul Incerea si-l imite —, galbenul chiblimbariu, verdele de smavald si pur” puriul care, in rare casuri, hatea in trandafiriu. Astfel se confirma existenta la Constantinopol 4 unei tebnici a vitraliului, existent care so lisa bimuiti in unele pasaje din tratatul Diversarum artium Sehedala, seris la ministizea Stintul Panta- Jeon de la Kéln, de preotul-cilugir Toofil, dupi ni prin anul 950, dup& altii intre anii {110 si 1140. $i in domeniul vitraliilor Apusul ar fi deci, Ja otigini, tributar, Bizanfului PIETRELE Existd 0 alti categorie de obiecte care confirma simful profund al somptuozit’fii decorative pe care Il aveau. Dizantinii, Acestea sint vaselo, potirole si patenele, taiate in pietre mai mult sau mai pujin dure, mai ales agate: onix, sardonix, caleedoniu, de asemnonea jasp gi alabastra. Mesterii 156 stiau si pun& In valoaro framusejea proprie materiei, si foloseasca opacitatea sau transparonta ei, si lind seama de desenul striurilor, si dea formei 0 mare puritate. Vasclo acestea erau prinse in monturi de aur gi de argint, impodobite cu mérgéritare, cabosoane si emailuri. In colectia Féron-Stoclet (Bruxelles) figureazi o patend de onix brun, montata in argint aucit si in central ciireia a fost inserat um medalion de email, lucrat in tebniea cloasoneului pe aur, cu un dian de trei centimetri, reprozentind Cina cea de t In tezaurul Sfintului Maren se poate vedea o remareabilé pateni din secolul al XI-lea, de alabastru, care a fost t8iata in aya fel Inctt gase obi se desprind pe fond la interior, In centra f fost incrustat un medalion de email cu bustul lui Hrivtos (Muraro et Grabar, Trésors de Venise, p- 66}. Tezaurul Sfiniulut Maru mai posed’ si Ireizesi_de potire eu monturi de argint aurit, Impodobite cu medalioane de email reprezentind sfinti i chipul lui Hristos gi al Fecioarei (a Til MONEDELE Lipsa de interes a bizantinilor fata de framusefea monedelor lor explies de co emisille din epoca Macedononilor si Comnenilor nu reflects inaltul nivel ating In acea vreme de diferitele activitati artistice. In plus mu se mai afl& nici o arma a yreunei intoarceri spre antichitate. Principala inovafic, din punct de vedere iconografic, a fost, sub Leon al VI-lea col Intelopt, introducerea pe revers a bustului Focioarei Niseitoare, ocroti- toarea Constentinopolului, pentru care acest impa- rat avea o mare evlavie, O alta inovatie: incepind cu Vasile al Ifloa s-au batut monede de our, concave, vestitelo seyphate. Obiceiul s-a tntins si asupra banilor de argint sub Constantin al [X-lea ‘Monomabul, si asupra celor de brona sub Alexis 1 Comnenul. In rest, monetdiria bizantind a rimas 459 credincioas’, In ansamblu, tipurilor anterioare,In secolul al XIIea, sub dinastia Comnenilor, imaginile arhanghelului Mihail si ale sfintilor mili- tari Gheorghe, Dumitru si Teodor deveniré destut de freevente. TESATURILE Stimulat de migearea generalé a epocii, arta {esiturilor a atins deplina inflorive sub Macecdoneni si sub Comneni. Bizantinii fabricau pinze de in, postavuri gi covoare de ling. Mitasea ins continua 8a furnizoze materia prima a stofelor de mare lux, folosite nu mumai la vesminte, dar gi la tapotarea poretilor, la perdele gi la draporiile de In usi, care decoran palatelo si bisericile. Cu manufactu- rilo imperiale ancxate Marelui Palat gi cu ateliercle sale particulare, Constantinopolul era de doparte cel mai important centra de fabricatie, Regle- mentiiri severe, consemnate in Cartea Prefectului, aveau drept scop si supravegheze calitatea pro- duselor, men{inerea prejurilor si rezervarea celor mai bune piese ct prioritate imparatului si clientelei locale, formate din membri aristocratiei §i ai tnaltului ler Iocuind in Constantinopol. Achizifiile provincialilor gi strainilor eran supra- ‘veghoate indeaproape. Ateliere prospere gi vestite existan gi in oragele de provineie, la Patras, la Co- rint, la Sparta gi la Toba. Evreii dobindiseri repu- ‘tatia de mari mesteri in fesutul gi vopsitul stofelor. ‘Tesiturile hizantine stirneau voa mai vie admi- ratio in afara granifelor Imperiului. La fel ca gi in yoacurile precedente, Imptratii Te folosean ca daruri extrem de apreviate, po care le trimitean papilor, episcopilor, principilor erestini si musul- mani, Striinii bogati care vencau si viziteze Constantinopolul incorcau si si le procure, Nevuts torii stréini, mai ales din Venetia si din Amalfi, yeneau si ei si caute asemenca fesituri gi le revindeau in Apus pe prefuri mari in piefe cum ar fi aceea din Pavia. Poetii spunean ¢4 aceste stofe erat festite de zine ce sAlaslniau in insulele \departate, 160 Bizantinii ingigi importau ins un mare numér de stofe si de veyminte lucrate in atelierele din Egipt, Siria, Mesopotamia si Persia, care lucrau eu sirguin}i peniru principit musulmani, exploa- tind. vechile formule decorative transmise de tradifia sasanidi, ‘Tesitorii bigantini imiter& indeaproape aceste modele gi specialistii au govait de nenumarate ori in a densebi stofele bizantine de cele arabe din aceasti epoed. Se pare ci vest turile bizantine se caracterizeaza in yoneral prin arta cu care au fost utilizate spatiile goale pentru fa produce un ofect de méretie solemné. Tecmai in domeniul fesiturilor Bizanjul a rimas influenfat in chipul cel mai profund de Orientul Apropict asiatic, devenit arab. Decorul consta in repetarea unei aceleiagi teme, dupa procodeste compozitiet cerute de o foarte stricté simetri. Motivele sint imprumutate din Tumea animal, reali sau fantastic’, a Orientulni lei, grifoni cu coada de pitun (senmurvul sasanid), cal inaripali, dragoni, elefanfi, vulturi sint meniti si evoce 0 lume siranie gi fermecatd, Ia care se asociaza ideile de putere sau de viata agreabilA. Aceste animale pot, sau nu, sd fie inserise in medalioane. tivite cu benai decorative. Fondul medalioanelor este adesea infrusnuse|at, cu arbor sau plante delicat stilizate. Flori si rozete tmpodo- dese spatiile dintre « roate A dowa jumétate @ Mai multe matiisuri_ din secolnlui al 1X-lea socolul a} X-lea, fabricate si secolul al X-lea in manufactura’ imperial, au zone suprapuse de lei in mers, agezati doi cite doi, afrontai, care amintese de frizle de cirémidi emailata din palatele asiro-babiloniene gi persane, Avesta este Cazul tesiituril de matase purpuriu-violetd, astizi dispiruti, care fasese descoperita in racla stintului ‘Annot, la abatia din Siegburg (Germania) 51 care intrasé in colectiile muzeulut de arte decorative de Ia Berlin. Apa cum se proceda pentru acele tiraz (cavint ce deserineasd produsele manufactu- 461 rilor de fosituri ce deserveau curtea califilor) aleprineipilor musulmani, omeiazi si abassisi, inserip- fille fesute pe stoft me arata ci acestea’ au fost executate sub domnia asociata a lui Roman | Lekapenos si Cristofor (deci intre ani 921 gi 931). Totul la aveste fave silbatice dovedeste inaitarea unor prototipuri legate de vechile traditii orientale: mersul lor lent $i grav, capul prezentat frontal, coama in Impletituri, labele timbrate de cerouri, coada terminata intr-un ornament flor. Dar in ele exist cova mai mult decit 0 simpli imitare a unor modele straine. Era nevoie do un naestru in arta jesutului, adine congtient de resursele meseriei sale, pentru a ajunge si producd prin simplificarea ugor severa a desenului, con form cu maniera epoci, gi prin echilibrul puternie intre petele galbene ale felinelor si suprafotole purpurii ale fondului, acest efect de mérotio calma, de forbi congtienta si de vesnicie soning, stare sii sugereze foarte bine prin ocoligul Uuaui simbol simpaimintut de majestate imporialé, Acest subiert figura fara mdoiali si mai devrome 8 0 fesiiturd, cu o inseriptie purtind numelo lui eon al Vi-lea (886—-912), care se afla in catedrala de la Auxerre gi pe care nit o mai cunoastem decit din desorierea Taeuta in acele gesta ale episcopilor avestui orag. Este semnificativ pentru consorva- ‘torismul atelierelor imperiale in materie de doco- rafie ef aceeagi temi a fost reluati, cu peste o jumatate de veac mai tirziu, pe o mitase ale cfrei Iragmente sint imprastiate Intre muzecle de la Dusseldorf (il. 172), Krefeld gi Berlin gi tezaurul catedralei de la Kiln. Acoasta stof’ purta inscriptii eu numele lui Vasile al I-lea (976—1025) gt al fratelui stu mai mie, Constantin al VIII-lea (1025. 1028). Data ei mai recent se remared printr-o stilizare mai decorativa decit in piesa de Ia Siegburg: ecoamele deseneazi zigeaguri albastre si un vrej de spirale urméreste linia inferioard a Pinteoelui (Lessing, Die Gewebesammlung des K. Kunstgewerbe- Museums, pl. 65; Flemming, Les Tissus, editie nowi de R. Jaquos, p. 28). Acclagi subiect reapare pe o mitase din catedrala de la Maastricht, {ard inscriptie, dar despre care 462 se erede cli este cova mai tiraie (secolul al XT-lea), din pricina abundenteimotivelor ornamentale: coame In forma de § inlinfuit, zigaaguri ce se intrepétrund pe pintecele animalelor, patrate miei pe piepturi, diferite desene pe boturi (L'art byzantin — art européen, Catalogue de? Exposition @Athenes, no. 579) (O mitase vestité, care a fost descoperita Ia ‘Aachen in racla adipostind osemintele lui Carol cel Mare, poarté pe un fond purpuriu clefanti beni cu harnagamente si valtrapuri albastre dispusi elto unul in medalion si in aga fel incl stau faji in fafa (D. Talbot Rice, Are bycantin, pl. 130). Ei se aflé fiocare dinainvea unui copa: palmet& verde si galhen, Rozete de o mare bogatie decorativa ocupa spatiile dintre « roate », Desenul este inal pufin schematizat decit la matisurile persane pe care era tratat acelasi subiect. Atunei cind, in anul o mie, Otto al [ll-lea a deschis mormintul lui Carol ‘cel Mare pentru ari « recu- noagte » osemintele, se zive ci el ar fi invelit restu- rile strimogului siu in aceasta fesdturd, Iucraté fara Indoiala sub domnia Tui Vasile al U-lea, Incepind din secolul al X-lea, mfanufacturile Marelni Palat au produs mumeroase matasuri cu fond de purpard violet’, decorate cu vulturi, vechi simbol al puterii imperiale, cunoseut ined de citre romani, care acum fusese reluat sub influenga Orientului asiatic, Semeaja geometrizare a tuturor formelor répitoarei, cu aripile Intinse si eu coada in evantai, confer motivului un Caracter de solemnitate impresionanta. Somp- tuoase rozete de pene de pun cup’ interstitifle. Prinire cele mai vestite fesituri vom menfiona lintoliat sfintului Germanus, din biserica Sfintul Rusebiu dela Auxerre, caro fuseso oferit catedralei de Hugues de Chalon pe ta 1030 (il. 173), si joliul sfintului Aibuin (975—1006) din eatedrala de la Bressanone-Brixen (In Adige). La Bressanone, vulturii sint de culoare verde-tnchis pe fondul roz-purpuriu ; ochii lor, cioentile si ghearele, la fol ca gi inelele pe care le fin au fost redate in t62 galben-aurin, Tesétura din je de o maifinalta ealitate. Ba ilustrazd acel gust pentra un colorit mai bogat caro s-x manifestat si in stofele din secolul al X-lea, la fel ca gi In marea pieturd sau fn emailurile timpului. Pe un fond rosu-violet, vulturiise desprind in aur-pal ou tonuri de albastru. inchis si verde pentra ochi si inele. Marturia Carpi Prefectului addugata la piesele pastrate contirm’ ea vopsitorii din acca vreme, ca si confralii lor emai ori, au eautat nuante noi in stare sa roprodued tonurile fructelor. Ei au cbjinut astfol noi tonuri trandativii, de culoarea piersieii, a eaisei, galbenul ca Kintia si verdele mfrului nevopt, Existan si stofe cu subiecte figurative mai independente fa{a de artole Orientului. Anumite texte mentioneazi fesaturi cu imaginile lui Hristos, & Fevioarei gi ale apostolilor, sau chiar ou seone din viata Ini Ioan Tzimiskes. “Tezaurul catedralei de la Bamberg posed’ o mataso de acest gen, siti pe la 1840 in mormintul episcopului Ganther (1057—1065), care o cummparase fir indoiala de la Constantinopol, cu prilejul pelerinajulul intre- prins Ia Terusalim in 1064—1005. Pe ea era infajigat triumfal unui imparat, foarte probabil cel pe care Vasile al I-lea i celebrase la Atena #1 1a Constantinopol dupa victoria sa din 1017 supra hulgarilor. Doug femei-personilicari, Atena Ja stinga 1 Constantinopolul la dreapta, ii intind, prima‘ cununi simpli, a doua o coroana cu coif avind deasupra o tufa de pene de piun, potrivit descrierilor istoricilor Cedrenus, Glycas si Zonaras despre coroana pe care Bulgaroctonul primit-o le intrarea sa in capitala Imporiului, dupa eilatoria su de pelerinaj in vechea capital a Aicel. Fondul de purpura volo est prestiat ou disouri verzi, separate de romburi arcuite trandafi- ii, care contin flori alternativ voz gi albastre, Secolul al XI-lea In cursul _secolului al Xitea, fesétorii caiutard ined gi mai mult finefea desenului, eleganta $i vioiciunea atitudinilor. Un bun exemplu al acostel noi maniore il avem in miitasea din muzeul Valore, dela Sion (in contonul Velais, Elvefia) (il. 171); 164 care gritonii, in lov fie reprezentali in mers oa tt gare ae Sate cu. capel intors, iar pentra a inlatura Ngidifeten cate ar fi romultet, din. juxtopunerea frofilor» sau sacordat, medalioansle tm aga fe Init, marginea Jor infrioars gi superioart deso- nea, ea mai multi suplete, o linie ondulat: de palmete. Mergind si moi doparte pe acoastd cele, secolal al Xii-lea, care a cedat cu ugurin{A manierismului i ‘ile, @ practicat un stil foarte in- eeat Lai se atofeantremarcaile milieu cu desene in relief (damasc) in care motivul pasitilor inscrise in medalioane mari, de parte fide alta @ unui arbore, a fost trafat ou prectidere: aya este patratiral din abatia de la Brauvveiler pecare Bernard de Clairvanx I-ar fi purtat in 1146, ‘Tot in sooolul al XII-lea, cu prilejal incursiunilor armatelor salo in Grecia, in snul 1147, Roger al I-lea al Sioiliei a adus tn captivitate Ia Palermo fesitori de le Teba gi de la Corint spre act pune 58 lucreze in atelierele de matasuri unde Ineraser? ping abunes maseriagt crabi, Acestn!. aport de fe bizantine in manufacturile din Sicilia i eeitatoveaad mantia numitd a lui Carl cel Mare din catedrala de Te Metz, Pe 0, mitase cu fon rogu-deschis se desprind in chip radiant. patru Vulturi fesuti cu fir de aus, stilizyi ou o duritate stréini atelierelor de la Constantinopol. Avipile Tor sint impodobite cu medalioane Incadrin rifoni si rozete. Ormamente florale stilizate umplu Intervalele fondului. Aceasti inghesuial’ ne amin- Uogte de abundenga on care decorul de mozaicuri ‘acoperea careul central al Capelei palatine de la Palermo, Secolul al XII-ea CERAMICA simpli 4 ceramica din epoca palooeresting, simp! 165 prolungive ugor degenerata a obiectelor fabricateul Imperiu roman de rasarit, nu prezints inters decit pentru arheolog, aceea din epoca Macedonenilor meritd, prin anumite aspects ale sale, si reting atentia istoricului de arti. Si, in aceasta reinnoire, se poate vedea unul” dintro semnele exigentolor estetice ale avestei perioade Tehnica lutului ars gi smaljuit, care reinflorise sub abasizi in Mesopotamia si in Tran, teritorii unde ca fusese pencticaté cu predilecti¢ in anti- chitate, a fost adoptatd de bizantini la sfirgitul Secolului al TX-lea, Ja fel ca gi de cdtre acabii din Africa, Zidurile si pardoselile bisericilor sau clidirilor laice au fost acoperite ou pléci comparabile cw acelea care decorau Marea Moscheo de ta Kairuan. Motivele ornamentale, care cuprind rozole, buchets de acant, animale fantastice si piuni, ‘amintese indoaproape cole din arta islamict. Specimene de acest gen au fost. gasite in Constantinepol, la Nicomedia si in Bulgaria la Proslav, unde obiectele importate din Bizant stan alaturi de produsele atelierelor locale Dar bizantinit an reprezentat, de asemenea pe aceste. plici imaginile Fecioarei cu Praaoul in medalion, saw busturile nnor sfinti si astiel se poate vorbi despre icoane de coramica. La Patleina, in Bulgaria, s-au descoperit mai multe placi care, combinate, formau un remarcabil poriret al slintului Teodor, Gu ‘toate acestea faianja smiltuita a slujit mai mult la fabricarea voselei si nu poate fi vorba de a studia in detatiu toate categoriile pe care le-au stabilit ceramologii. Cea mai insem- hati este aceoa in care decorul era. gravat (sgraffito) ew un virk sau cu spatula intr-o'argila Tosieticd ‘acoporita. eu o angobii alba si inainto de aplicarea unui smal care, dup’ coacere, capita o culoare rosieticd sau verzaie. Motivele folosite cuprind patrapede si pisiri mai mult sau mai putin stilizate, ornamente in spirali, citeodata centauri, dragoni san luptatori, poate imprumutati din poemele epice. In apropicre de margine se desfigoard adosea o cunund de vrejurs, 166 defor- mne enfico mai mult saw mai pufin see cage gated do se ou tot cooa co aceasta comnporta ca brio in exeeutie, dar i adetea ca neghlentt Con, mat rumoesd epocl a wcestei ceramich a fost sling al a XL-lea gi sovolul al Xil-toa, Produsele bizantine Minin totusi, in ansamblu, inferioure eclor ale atclicrelor abasizilor. q Favoares do care se buoura pe atnci ceramic a fost atit de maro ino in peretii mal multor iserici s-an inerustat la exterior boluri gi farfuri de faiant7. INFLUENTA ARTEI BIZANTINE IN EUROPA OCCIDENTALA $1 CENTRALA Reaparitia unei arte religioase in Bizant a avut Todnice repercusiuni in Europa oeeidentala, Totus, adesea este dificil, mai alos in domeniul icono- grafiei mai mult dectt in cel al stilului, s& se fact» Separaro intre clemontele imprumutate direct de Ja Bizant gi aceloa care, avind o origine bizanting mai mult sau mai putin mirturisita, se incorpo- rasorii de mai multe veacuri in traditia artistioa din apusul Europei, Frescele piotate In cursnl celoi de-a doua juma- t8pi din secolul al IX-lea gi la inceputul secolului al X-lea in diferite biseriei de la Roma, cum ar fi San Clemente si San Maria di Gradellis, sau in bisorica Stintilor Macenici de In Cimitile au un sul aspra si vigueos, cu desonal uneori sumar, care nu mai are in el nimie bizantin. Dar iconografia lor este inci mult indatorata Bizangului. Nu pntem docit s& regrotim disparitia mozaicurilor din Sfintii Apostoli de la Constanti- nopol sau din alte biserici contemporane ale capitalei, pentra ca astfel s& fi vizut ceva eo aveste monumente ar fi putut si le dea. Inclin s& cred c&, prin imitarea schemei decorative a Slinfilor Apostoli, Iniljarea a fost agczat in partes superioard’a peretelui de est al bisoric Sfintul Toan de la Miinstertal, in cantonul Grau- biinden din Elvetia (la sfirsitul socolului al X-lea). 469 ‘Tot in Elvetia, ministirea Sankt-Gallen a fost puternice impregnata de influente hizantine. Se remareé actiunea lor asupra manuscriselor au fost impodobite eu miniatari in a doua juma- tate @ secolului al IX-lea si asupra fildesurilor pe care leva sculptat cilugirul Tuotilo in jurul anului 900. Un evangheliar din aceasti epock oferd, Intr-o lating amestecat cn cuvinte grecesti, © deseriere a miniaturilor care impodobeau un exemplar birantin al textului sacru: in el s.a viirut um adevirat Ghid al picturii, alextuit pentru uzul oceidentalilor, pornind de a modetele hizantine In Gormania, dovenitit sub imparatii din dinas- tia de Saxonia prima pntere politiet a Kuropei occidentale si centrale, influentele bizantine sau intarit atunei eind Oito 1 (962973) a supus controlului su aproape intreaga Italie meridio- nald, unde se menfinean multe elemento grecesti, si mai ales dupa co ful stu Otto al I-ea (973 983) s-a edsitorit, in 972, eu Toophano, firé indo- inld o nepoati a lui loan’ Tzimiskes. Fildesul care infitigeazi incoronarea celor doi sofi (aflat in muzeul Cluny) reproduce aproape intocmai ilde- gul cu Roman si Evdoohia din Cabinetul de medalii (il. 160). Alte fildesuri ottoniene, mai ales din scoala francona de la Bamberg, sint la fel do clarimitate dupa unele prototipuri bizantine, ‘Teoteno a fost insotits de compatrioti, care au propagat in Germania procedeole. si formulele artei bizantine. Fiul siu, Otto al ILL saxone». Pe de alti parte, ottonienii, urmind exemplal impdratilor hizantini, au practicat o politict de alianja intre puteroa temporali si diseried, propice infloriii unei arte totodat’ impe- riali gi'religioasa. De la Bizan} s-a imprumutat arta emailurilor, in stare si satisfaea gustul pentra lux. Dup% modelul Sfintulni Mormint de Ia lerusalim, al Capelei palatine de la Aachen si ftir indoialé al unor edificii din Rasditul bizantin, s-a construit un mumar relativ mare de rotonde 469 gi de hiserici octogonale, comportind diferitevariante, De acest curent se leagii vestitele rotonde din Boemia, din Saxonia de sus i din Polonia, Manuscrisele grecesti au slujit probabil de nenumirate ori ca exemple, interpretate tn chip liber, pentru ilustrarea seenelor evanghelice care, fiind rar teatate sub carolingieni, s-au dezvoltat considerabil sub ottonioni in eunos tele scriptoria din Reichenau, Koln, Mainz si Salzburg. Sub influenta unor exemplare bizantine din anit 850 si urmatorii, mesterii au cdutat sa produc 0 impresie noua de spiritualizare si transcenden}a, cu totul deosebiti de realismul carolingian, ‘Bizanjul a oferit in acest sens mai ales fondurile de aur 3i culorile dense, folosit In chipul cel mai fericit, de scoala do la Koln. Jn secolul al XI-lea, umbrele verzi din pictura constantinopolitand au fost introduse la Salzburg, unde, dupa 1050, tratarea faldurilor a evoluat, ca s1 in Imperiul bizantin, spre o indisprire, Se pot atribui ascendentului detinut de estetiea’ bizanting in lumea ottoniand trasaturile care deosebese pictw: rile carolingiene de la Miistair do cele opt panouri alo Minunilor Iwi Hristos care an fost executate in a doua jumatate a secolului al X-lea pe pen biserieii Stintul Gheorghe de la Oberzell, in ingula Reichenau de pe lacul Konstanz. Aceste trisituri sint; alegerea unui mumar restrins de subiecte, in contrast eu abundenta narativi de la Minstertal, armonia compozitiilor, solemnitatea senind a atitudinilor, forja de abstractizare a desenului, impresia de monumentalitate. Ase- menea caractere se regésese, Ta slirgitul secolului al X-lea, impreun eu preacmpari decorative mai intense, in frescele care infatigeaz’ aceleagi subi- ecte pe peretii capelei Invecinate, inchinate Sfintului Silvestea, de ta Goldbach, pe malut lacului, Factura larg’, sobri si chiar grandioasa a fresoelor din biseriea Neuenberg-Sfintul Andrei de la Fulda, inainte de anul 1023, si ropartitia programului’ lor presupan cunoagterea picturii morale bizantine. Meniera tn ears medalioanole cuprinzind busturife lui Hristos gi ale Virtutilor sint dispuse aici pe bolfile cu penetrafii reproduce 470 m sistemul decorativ_al unor Diserici ca Hosios Lukes din Focida. Stilul picturii ottoniene, poate revigorat simfitor de noi aporturi bizantine, sa mentinut. si in biserica abatialé de la Lambach (Austria de sus), spre sfirgitul secolulai al XT-lea, Papi de Europa romanicd, Biranial rohul de initiator. Prin exemplele, mai v recente, pe care i le propunea, a contribuit. la dezvoltarea gustului et pentru ‘somptuozitate gi ica furnizat mijloacele de a gill satisface. Prin intermediul fildegurilor sole, al fesaturilor, emailu- rior, manuseriselor, el i-a’ transmis teme icono- grafico si acestoa au fost adoptate de nenumirate ori gi in alte tehnici docit acelea care shyjiser’ introducerea lor. Motivul animalelor stind fay in fafa, din fesiturilo bizantine gi orientale, a fost souptat pe capiteluri, Anumite figuri formind verticala din inifialele Lectionaralui abafiei Stintul Martial de 1a Limoges, la slirgitul secolului al X-lea, copiazd destul de fidel personajele de pe fildesurile imperiale, cum ar fi placa infatisindu-i pe Roman gi Evdochia din Cabinetul de medalii (il. 169). Emailurile bizantine au fost imitate in Limousin, precum gi in regiunile renane si in cele strabatute de fluviul Meuse. © grij& pentra economie si simplificare a inlocuit procedeul smalfului celular (eloisonné) cu acela al smaltului pe fond scobit. (champlevé) In secolol al XUl-lea, expansiunes negustorilor itaHieni in Imperial bizuntin si Cruciadele au adus cu ele o sporire considerabila a influentelor bizantine in Europa occidental& aflata in. pling propagire, Dl. A. Grabar a aritat, of «dup mijlocul veaculai al XIL-lea, rare trebuie si fi fost atelierele de picturi sau de sculpturi romanice care mu datoran nimie stilizarii hizantine ». Exemplul biserieii San Mareo de la Venetia §i poate, de asemenea, al Sfintilor Apostoli de la Constantinopol si all Sfintului foan de la Efes a inspirat planurile bisericilor Saint-Front de la Périguoux, Saint-Etionne de la Cahors gi_altor hiseriei ew giruri de eupole pe pandantivi, rispin- dite — in numitr de gaizeci — in sud-vestulPrantei, din Périgord si din Quercy, pint in Angoumois gi in Saintonge, Popularitate de care se bucurau tribunele inil- fate pe colaterale a sporit strinsa inrudire eu sanctuarele constantinopolitane. Insusi_numele de matronalia este traducerea cuvintului grecoso gunecee, Si hazilicile eu trei nave previizute cu bolfi in Teagdin din Catalonia si din Roussillon (ca Sfinta Maria de 1a Amer, Slintul Martin din Cenigou, biserica de la Eeluse) par si deourg’ din anele prototipnri bizantine, Occidentul, care avea si dea dovada de o puter- nici originalitate in domentul vitraliilor, se pare ct ar fi primit gi aici un prim imbold din partea Constantinopohitui In Italia, activitatea mozaiearilor gi a pictorilor bizantini Ia Venetia si in nordu Adriatieei, Ta Montecassina gi in sfirsit in Sicilia normanzilor provocd 9 recrudescenta a influontelor bizantine, care s-a exercitat in diferite grale dupa locuri si tmprejurdri, dar care nu sini absente aproape niodieri, 1a fel ea $i supravietuivile paleocrestine. Tntarirea _puterii temporale a papilor dupi Canossa (1077) si dup Coneordatul de Ia Worms, ti indemna pe snveranii pontifi si incurajoze 0 arti eu aspect: monarhic. La Roma se eonstitui 0 seoald de pictur murala, rivala celei din Imperiul de Rasirit. Vom cita drept martucii, Ia. sfirgitul veaoului al XT-lea, frescele din bazilica inferioar 4 Sfintului Clemente de la Roma gi cele de Ia Castel Sant’Flia, de lingk Nepi. Noi aportnri bizantine s-au introdus aici in prima jumitate a vearnlui al X-lea, aga cum se poate vedea in mozaiourile absidei din bisericile San Clemente gi Santa Maria in Trastevere (po la 1140). La San Clemente imitarea modelelor bizantine, pereeptibila In hieratismul ugor feapan al figurilor lui Pavel si Petru, se confiema prin folosires in inscriptii, inaintea’numelui lor, a cuvintului gree « Agios ». Recurgerea la vechile tradifii bizantine ale Romei nua fost strdind de acest curent. In Italia de nord se inregistreazs urmele inth enjei Bizan{nlui in bisorica Sfintul Vincenti de m a Galliano (provincia Como, incepind din veacul a] XI-lea), in catedrala de 1a Novara gi la Pavia, in veacul al XIl-lea, in criptole bisericilor San Giovanni Domnarum gi Sant’ Eusebio. Aporiu- rile hizantine sint deosebit de limpozi in biveriea abatiali Sfintul Petra de la Civate (la nord de Jacul Como, la stirgitul veacului al XI-tea sau, mai degrabé, la inceputul celui de-al XTI-Iea): ingeri gi sfinfi, vepartizati in triade, ehipuri cu ochii dilatati si masul coroiat, incorednate eu umbro verdi, gi Plasticitatea vegmintelor cu drapiri sinuoase. Prezenta_unor mozaicari greci Ia San Marco de la Venetia asigurd rispindirea influentei Bizan- jului tn regiunea Friuli-Venezia Giulia. Vom cita ca oxemple frescele din eatedvala de ta Aquileia (sub patriarhul Poppo: 1019-1042) gi cripta. ei (inceputul socolulut al X1-toa}, cele din biserica de la Summaga (pe la 1200 si 1220) gi din baptis. teriul de la Portogruaro (stirsitul secolului al Xil-lea), unde oxisten{a unei cupole pe tambur sia unor bolfi a inlesnit o distrbuire, potrivita spiritulai bizantin, 9 unor subiecte la origine paleocrostine si occidentale. La sfirgital ‘veacului al XIF-lea gi Ja inceputul celui de-al XIlI-lea, gcoala de la Roma si imbogitit repertoriul "iconografic, innoindw maniers prin imprumuturi acute de la pictura bizantina de prin anit {160 si urmatorii. Aceste efecle so observa in abatia Stintul Petru de la Forentillo (in provincia Terni din Umbria meridio- nala), in Sfintul Ioan de la Poarta Latina de la Roma (sub pontificatul Ini Celostin al ILleaz 1191 — 1198), in San Silvestro de la Tivoli (pe Ta 1200) si in Santa Maria in Monte Domenico de la Marcellina, Incepind din jurul anului 1150, influentele hizantine patrunserd, aparent prin’ intermediul Ataliei, in pictura din Catalonia gi din Roussillon, de exemplu la Sfintul Petru de ia El Burgal si la abajia Pedret, ale cirei fresoe au putut fi comparate cu cele din Sfintul Petra de la Civate si'din Sant'Angelo in Formis. Aceste influenje 173 au ating un inalt grad de intensitate in sala capitue