Sie sind auf Seite 1von 15

ROLUL IGIENEI ORALE IN PREVENTIA

BOLILOR PARODONTALE

Obiectiv: obiectivul acestei lucrari este a compara toate metodele folosite in igiena orala si de
a determina cea mai buna varianta pentru a obtine un efect cat mai bun in functie de starea de
sanatate a cavitatii orale.

Concluzii: n baza rezultatelor acestei literaturi cuprinzatoare revizuite i analiza


critic, este evident c igiena oral mecanica joac un rol important n prevenirea i tratamentul
bolii parodontale

Studiile indica o cresterea a gradului de constientizare a populatiei cu privire la


importanta igienei orale. Oamenii folosesc produse de igiena orala din mai multe motive motive:
senzatia de prospetime si ncredere de sine, pentru a avea zambet frumos, si pentru a evita
respiratia urat mirositoare. Curatenia orala este importanta pentru conservarea sanatatii orale,
deoarece indeparteaza placa microbiana, mpiedicnd-o sa se acumuleze pe dinti si mucuasa
gingivala. Mentinerea controlului eficient al placii este piatra de temelie a oricarei ncercare de a
preveni si de control al bolii parodontale. Placa supragingivala este expusa la mecanismele
naturale de auto-curatare cum ar fi fluxul salivar. Cu toate acestea, desi aceste mecanisme pot
elimina resturile alimentare, acestea nu elimina n mod corespunzator placa dentara. Prin urmare,
igiena orala este necesara pentru eliminarea corecta a placii supragingivale. Metoda cea mai
raspndita de ndepartare activa a placii este periajul dentar. Exista dovezi substantiale care arata
ca periajul si alte procedee mecanice de curatare pot controla placa, daca curatarea este suficient
de detaliata si la intervale adecvate.

Aproape 50 de ani de cercetare experimentala si studiile clinice n diferite zone


geografice si sociale au confirmat faptul ca eliminarea eficienta a placii este esentiala pentru
sanatatea parodontala si dentara. Igiena orala actioneaza ca un supresor non-specific. Aceasta
abordare terapeutica se bazeaza pe faptul ca orice scadere de masa a placii este un beneficiu
pentru tesuturile inflamate adiacente depozitelor bacteriene. Diminuarea placii prin igiena orala
buna va reduce sarcina pe aceste tesuturi. Presupunerea ca gingivita este precursorul de
parodontita si ca ntretinerea gingiei va preveni parodontoza este baza pe care este intemeiata
Rolul igienei orale in prevenirea bolilor parodontale

preventia gingivitei. n consecinta, prevenirea gingivitei ar putea avea un impact major asupra
cheltuielilor de ngrijire parodontale. Preventia primara a bolii parodontale presupune informare
cu privire la boala parodontala si alti factori de risc, actiuni regulate de auto-ndepartarea a placii
precum si ndepartarea mecanica profesionala de placa si tartru. prin urmare igiena orala optima
necesita motivarea pacientului, instrumente adecvate si instruire profesionala.

Instructiuni de igiena orala


Periajul de doua ori pe zi cu pasta ce contine fluor face acum parte din igiena de rutina a
multor oameni n societatile occidentale. Cu toate acestea, se pare ca cei mai multi pacienti nu
pot obtine indepartarea totala a placi la fiecare curatare.

S-a efectuat un studiu pentru a evalua efectul indepartarii mecanice a placii. Autorii au
investigat efectul igienei orala mecanice asupra gingivitei si controlului placii dentare la un
numar mare de indivizi cu aceste afectiuni.

Tabelul 1- Compara valoarea initiala si cea finala pentru periute de dinti manuale la adulti
cu gingivita n studii de 6 luni sau mai mult. O valoare negativa favorizeaza igiena orala.La
nceputul studiului au fost furnizate att date de instruire profesionala de igiena orala cat si
profilaxie.

Datele despre placa dentara se bazeaza pe indicele descris de Silness & Lo e, iar datele
n ceea ce priveste aparitia de sngerarii la palpare si inflamatia gingivala sunt bazate pe indicele
descris de Ainamo & Bay. In cazul placii dentare diferenta medie de 0.10 ntre momentul initial
si sfrsitul procesului nu a fost semnificativa (P = 0,06). Nivelul de gingivita, evaluate ca
proportie sngerarilor la momentul initial a variat ntre 23 si 31% si a fost redus la 20-24% la
ncheierea studiului. Diferenta dintre mediile ponderate de 5.84% ntre valorile de la momentul
initial si de la sfrsitul studiului a fost semnificativa (p <0,00001). Doua studii care au
folosit Ainamo si indicele Bay pentru gingivita au aratat o reducere de la 25.6-29.8 la momentul
initial pna la 16.3-19.4 la sfrsitul acestor studii. Diferenta dintre mediile ponderate de 9.77 a
indicat ca aceste rezultatele au fost semnificative statistic (P = 0,00001).

n studiul facut de catre van der Weijden & Hioe (132), principala provocare a fost de a
determina ce se compara n aceste studii. De exemplu, daca periajul dentar manual ar trebui
comparat cu lipsa de igiena orala. Autorii a decis sa apeleze la literatura de specialitate pentru
studii clinice cu durata de 6 luni sau mai mult, care au evaluat efectele diferitelor forme de
control a placii bacteriene n gingivita. Datele pentru valoarile initiale si la sfrsitul procesului ar

2
putea fi apoi comparate cu efectul igienei orale mecanice . Era de asteptat faptul ca, n cele mai
multe studii, periajul dentar cu pasta cu fluor standard ar fi grupul de control, asa cum ntr-
adevar, s-a dovedit a fi. Au existat grupuri de control negativ. Prin urmare, este imposibil de
exclus faptul ca o parte din rezultate au aparut ca urmare a efectului Hawthorne, adica
modificarea de comportament a participantilor implicati ntr-un studiu. Van der Weijden & Hioe
(132) au concluzionat prin faptul ca la adulti cu gingivita, calitatea ndepartarii placii bacteriene
nu a fost destul de eficienta si ar trebui sa fie mbunatatita.

Periute de dinti
Mecanismele naturale care curata cavitatea bucala sunt ineficiente la eliminarea placii
dentare. Limba face contact cu fetele linguale ale dintii posterior si ntr-o masura mai mica, poate
deasemenea lua parte la curatarea suprafetelor lor vestibulare. Obrazul acopera fetele vestibulare
ale dintilor posteriori maxilari si poate astfel ajuta la prevenirea acumularii de placa dentara pe
aceste suprafete. Fluxul salivar are un potential limitat n curatarea resturilor alimentare spatiile
interproximale si gropile de ocluzie, dar este mai putin eficienta n eliminarea si / sau spalarea
placii. Aceste mecanisme de aparare pot fi cel mai bine clasificate ca fiind actiuni superficiale de
control al acumularii placi dentare. Asadar, curatarea naturala a dentitiei este practic inexistenta.
Pentru a fi controlata, placa trebuie sa fie ndepartata frecvent de catre metode active. Prin
urmare, comunitatea dentare continua sa ncurajeze buna igiena orala si mai mult utilizarea
eficienta a dispozitivelor mecanice de curatare (28).

ntretinerea igienei orale a fost un obiectiv omului din zorii civilizatiei. Originea exacta a
primelor dispozitive mecanice de curatarea dintilor este necunoscuta. n 1780, englezul William
Addis a fabricat o periuta de dinti care a avea un mner de os si orificii pentru plasarea de par
natural de porcine, care era fixat cu srma. La inceputul anilor 1900, celuloidul a nceput sa
nlocuiasca mnerul de os, o schimbare care a fost inlesnita de Primul Razboi Mondial, atunci
cnd osul si parul de porc erau greu de obtinut. Filamentele din nailon au fost introduse n 1938.
Acestea au facut periutele de dinti suficient de ieftine incat aproape fiecare persoana putea sa
detina una.

Pe parcursul ultimilor 50 de ani, igiena orala sa mbunatatit, 80-90% din populatia tarilor
industrializate se spala pe dinti o data sau de doua ori pe zi (108, 109). Astazi sunt disponibile
numeroase tipuri de periute de dinti manualule. Cu toate acestea, nu se poate afirma ca un anumit
design de periuta de dinti este superior altuia. Periutele de dinti moderne sunt proiectate pentru a
mbunatati eliminarea placii dentare din zone greu accesibile ale dentitiei. Deasemenea
dimensiunea mnerului este adecvata pentru mna utilizatorului si se pune mai mult accent pe
modele ergonomice (76, 85).

3
Rolul igienei orale in prevenirea bolilor parodontale

Cu privire la frecventa optima de periaj nu s-a ajuns inca la un consens. Nu este cunoscut
ct de des si ct de mult trebuie sa fie ndepartata placa bacteriana pentru a preveni dezvoltarea
de afectiuni dentare. Din punct de vedere practic se recomanda ca pacientii sa se spele pe dinti de
cel putin doua ori pe zi, nu numai pentru eliminarea placi, dar si pentru aplicarea de fluor pentru
a preveni cariile. n ciuda faptului ca cele mai multe persoane sustin ca se spala pe dinti de cel
putin doua ori pe zi, este clar din studiile epidemiologice si clinice att faptul ca procedurile
mecanice de igiena orala, sunt insuficiente pentru a controla formarea placii supragingivale si
pentru a preveni gingivita si alte forme severe ale bolii parodontale (117). Recent, a fost initiata o
analiza sistematica de catre Wiggelinkhuizen et al. pentru a evalua efectul unui singur exercitiu
periaj cu ajutorul unei periute de dinti manuale. Rezultatele acestei analize indica faptul ca
majoritatea oamenilor nu sunt eficienti in cea ce priveste periajul dentar si nu elimina placa
bacteriana chiar daca se spala pe dinti o data sau de doua ori pe zi.

Periude de dinti electrice


Mentinerea dintilor aproape fara placa nu este usoara. Periuta de dinti electrica reprezinta
un lucru care ar putea spori potentialul de ndepartarea placii bacteriene. Periutele de dinti
electrice au fost introduse pe piata in urma cu mai mult de 50 de ani n urma. Prima periuta de
dinti electrica a fost creata de Bemann & Woog n Elvetia, si a fost introdus n Statele Unite n
1960 ca Broxodent. n 1961, a fost introdus un model fara fir rencarcabil de catre General
Electric (36). Studii de utilizarea a acestor periute de dinti electrice timpurii a aratat ca nu a
existat nici o diferenta de ndepartarea placii bacteriene n
comparatie cu o periuta de dinti manuala.

n 1986, o organizatie internationala privind igiena


orala a concluzionat ca, pna la acea data nici periutele de
dinti manuale, nici cele electrice nu indepartau placa
bacteriana mai mult, indiferent de metoda de periaj (86).
Prima generatie de periute electrice aveau cap de perie
asemanator cu o periuta de dinti manuala care oscila in
plan vertical si orizontal (vezi Fig. 1). Din cauza lipsei
clare de superioritate si multe probleme mecanice,
periutele de dinti electrice au cazut n dizgratie. La
sfarsitul anilor 1960, aceste periute de dinti au disparut
treptat de pe piata. ncepnd cu anii 1980, au fost facute
progrese destul de mari n tehnologia periutelor electrice. Au
aparut o varietate de periute de dinti electrice pentru a
mbunatati eficienta de ndepartare a placii bacteriene. In
1996 s-a ajuns la concluzia ca periutele electrice ofera
beneficii n comparatie cu periajul manual(56). In anul 2001,
s-a comparat eficacitatea periutei de dinti electrica

4
comparativ cu cea manuala din punctul de vedere al sngerarii gingivale si inflamatiei n
tratamentul pacientilor cu gingivita sau parodontita cronica. Tabelul 2 arata o analiza descriptiva
a studiilor, pe baza carora sa concluzionat ca exista o eficacitate mai mare la periutele de dinti
electrice n raport cu cele manualule in reducerea sngerarii gingivale si a inflamatiei. Acest
avantaj pare a fi legat de la capacitatea sporita a periutei de dinti electrice pentru a elimina placa
dentara. Mai recent s-a facut un studiu asupra periutelor de dinti manuale comparativ cu cele
electrice, n principal n ceea ce priveste ndepartarea placii bacteriene. Autorii au concluzionat
ca, n general, nu a existat nici dovada de o diferenta semnificativa statistic ntre perii cu reglaj
electric si manual (38). Cu toate acestea, sistemul rotatie / oscilatie-elevator(vezi Fig. 2) a redus
semnificativ placa si gingivita att pe termen scurt cat si pe termen lung.

Produse pentru ingrijirea dintilor


Periuta de dinti se foloseste de cele mai multe ori impreuna cu un produs de ingrijire a
dintilor, n scopul de a facilita nlaturarea placii dentare si pentru a aplica anumiti agenti pe
suprafata dintilor din motive terapeutice sau preventive.

Produse pentru ngrijirea dintilor sunt comercializate sub forma de pulbere gel si pasta
acestea din urma fiind cele mai folosite. Rolul traditional al pasta de dinti este n primul rnd
cosmetic, curatarea dintilor, si producerea unei respiratii proaspete. Au fost publicate diferite
lucrari contradictorii cu privire la valoarea utilitatea pastei de dinti. Eid & Talic (41) a comparat
eficacitatea periajului cu pasta de dinti sau cu apa dupa o perioada de 2 zile a acumularii de
placa. Aceste studii au raportat o reducere n placa dentara de 67% pentru periajul cu pasta de
dinti si 59% pentru periaj cubapa. Binney et al. (24) a examinat eficacitatea clatirii inainte de
periaj. Apa a avut rol de control negativ. Clatire cu apa si apoi periere cu apa elimina placa mai
mult dect orice alta combinatie. n concluzie, functia pastei de dinti in indepartarea placii
dentare este discutabila. Se crede ca ar trebui ca ingrijirea dintilor sa contina un abraziv. Adaosul
de abrazivi faciliteaza indepartarea placii bacteriene si a petelor fara a produce retractie gingivala
sau abraziune dentara. Pentru mai multe decenii, sisteme abrazive cum ar fi carbonatul de calciu,
alumina si fosfat dicalcic au fost utilizate. Astazi, cele mai multe produse pentru ngrijirea
dintilor contin dioxid de siliciu. Desi sunt mai scumpe, dioxidul de siliciu poate fi combinat cu
saruri de fluor fiind foarte versatil. Deasemenea, sa dovedit ca cresterea abrazivitatii produselor
pentru ngrijirea dintilor duce la eliminarea placii bacteriene.

Rezultatele obtinute de Paraskevas et al. au pus la ndoiala aceaste presupuneri. Acesti


autori au constatat ca o crestere a abrazivitatii pastei de dinti nu conduce la indepartarea mai
eficienta a placii bacteriene. Acest rezultat este sustinut de un raport de la American Dental
Association Division of Science, care accepta faptul ca indepartarea placii este asociata in mica

5
Rolul igienei orale in prevenirea bolilor parodontale

masura cu abrazive. Un alt factor care ar putea fi implicat n procesul de eliminare a placii
dentare este reprezentat de detergenti (sau tensioactivi) continuti n pasta de dinti. Detergentii
sunt adaugati datorita proprietatilor lor de spumare.

Astazi pastele de dinti contin ingrediente care poate ajuta la mbunatatirea sanatatii orale.
Fluorul este aproape omniprezent n pastele de dinti disponibile n comert. Produsele pentru
ngrijirea dintilor sunt operatorii de transport eficiente de fluor. acestea pot livra fluorul ca
fluorura de sodiu, monofluorofosfat de sodiu etc. Contributia fluorului la prevenire a cariilor este
bine cunoscuta. Cu toate acestea, fluorul nu si-a expus eficacitatea n controlul inflamatiei
gingivale. Din acest motiv, adaugarea de factori chimici cu efect anti-placa si / sau proprietati
anti-inflamatorii a fost propus pentru a face fata lipsei de eficienta a indepartarii mecanice a
placii bacteriene. Deoarece cel mai frecvent dispozitiv utilizat in igiena orala este periuta de
dinti, este rezonabil sa se ia n considerare pasta de dinti ca o cale de livrare de factori
antimicrobieni. Cu toate acestea, cu cteva exceptii, agentii chimici cu proprietati antibacteriene
nu au avut succes n produsele pentru ngrijirea dintilor. In ultimii ani a crescut interesul de
cercetare n agenti cum ar fi bisbiguanide, triclosan, sanguinarine, compusi cuaternari de clorura
de amoniu si saruri metalice. Staniul combinat cu fluor (staniu-fluor, SnF2) este un agent care a
fost utilizat n formulele de pasta de dinti de la nceputul anilor 1940. Mai multe formule,
inclusiv produse pentru ngrijirea dintilor, geluri si apa de gura au fost testate pe parcursul anilor.
Desi cele mai multe studii sunt de acord ca SnF2 are efect de reducere a placii bacteriene, exista
un dezacord cu privire la efectele SnF2 privind parametrii de gingivita. Paraskevas & Van der
Weijden (97) au investigat efectul SnF2 asupra parametrilor de inflamatia gingivala. Se observa
o reducere semnificativa a gingivitei si a placii bacteriene in cazul pastei de dinti cu SnF2
comparativ cu produsele conventionale(NaF). Bisbiguanidele, inclusiv clorhexidina gluconatul si
alexidinele, sunt n prezent cei mai eficienti agenti n uz. Clorhexidina este cel mai frecvent
utilizata sub forma de apa de gura, si s-a dovedit a fi un inhibitor eficient al placii bacteriene
atunci cnd este utilizat n monoterapie, ct si n combinatie cu alte procedee de curatare. Desi
foarte eficienta atunci cnd este utilizata pt clatirea gurii, clorhexidina si-a demonstrat
eficacitatea limitata atunci cnd in combinatie cu arome si detergenti (1, 15, 68).

Triclosan [5-clor-2-(2,4-diclorofenoxiacetic) fenol este un agent antimicrobian frecvent


utilizat n produse cum ar fii creme antiacneice, deodorante si sapunuri. Triclosan este folosit in
multe produse de ngrijire orala deoarece este antibacterian, precum si antifungic si antiviral.
Este activ impotriva tuturor bacteriilor majore. In utilizarea de zi cu zi pasta de dinti copolimer
poate avea un anumit efect asupra progresie parodontitei (102), deasemeni are foarte putine
efecte adverse. Hioe & Van der Weijden (59) a efectuat un studiu pentru a evalua eficienta unei
paste de dinti care contine triclosan la subiecti cu gingivita. Datele obtinute au fost in favoarea
produselor ce contin triclosan. Deasemeni sunt disponibile produse pentru ngrijirea dintilor cu
pretentii de reducere a tartrului supragingival. n prezent acestea contin un sistem de pirofosfat
sau zinc. Scopul lor este de a inhiba nucleatie si crestere a cristalelor de calciu mineral fosfat,
care, la rndul sau, ar trebui sa diminueze cantitatea de calcul depus pe dinti. Astfel, placa devine

6
mai sensibila la eliminarea mecanica. Unele substante pot induce efecte adverse. Clorhexidina
poate duce la colorarea dintelui (147). Aromele si detergentii, n special lauril de sodiu sulfat,
care sunt prezente n cele mai multe produse comerciale pot genera anumite reactii de
hipersensibilitate cum ar fi ulcere aftoase, cheilita, stomatita, (39, 105), senzatii de arsura (75) si
descuamare a mucoasei bucale(57). n aceste cazuri pacientul ar trebui sa ntrerupa utilizarea.

Dispozitive interdentare
Gingia interdentara umple ambrasura dintre doi dinti apical la punctul lor de contact.
Aceasta este o zona dificil de accesat atunci cnd dintii sunt n pozitiile lor normale. n cazul
persoanelor care utilizeaza periute de dinti, suprafetele interproximale ale molarilor si
premolarilor sunt zone de acumulare a placii bacteriene. Curatirea aceste suprafete ramne un
obiectiv valabil mai ales la pacientii predispusi bolii parodontale. De asemenea cariilor dentare
apar mai frecvent in aceasta regiune dect pe alte suprafete. Un principiu fundamental al
prevenirii este ca efectul este mai mare n cazul n care riscul de boala este mai crescut. Doar
curatarea nu ajunge la aceste zone ale dintilor de aceea este nevoie de un dispozitiv special.
Exista diferite produse comerciale proiectate pentru realizarea acestui obiectiv: ata dentara,
woodsticks, rubbertip, simulatoare, perii interdentare si recent introdusele irigatoare orale.
Folosirea atei dentare este cea mai recomandata metoda, deoarece poate fi efectuata n aproape
toate mprejurarile. Cu toate ca scobitul dintilor poate fi unul dintre cele mai vechi obiceiuri ale
omului (51), nu toate dispozitive de curatare interdentara se potrivesc tuturor pacientilor sau
tuturor tipurilor de dentitie. Factori cum ar fi conturul si coerenta tesuturilor gingivale,
dimensiunea si forma ambrasurilor, pozitia dintilor precum si pacientul si motivatia acestuia ar
trebui luate n considerare atunci cnd se recomanda o metoda de curatare interdentara. Cele mai
adecvate metode trebuie sa fie selectate pentru fiecare pacient. Practic eficacitatea este, de
asemenea, influentata de acceptabilitatea metodei la pacienti(7, 11, 141).

Ata dentara
Sugestii cu privire la beneficiile utilizarii atei dentare dateaza incepand cu secolul 19,
atunci cand se credea ca material iritanta dintre dinti era sursa ale afectiunilor dentare. De-a
lungul anilor a devenit acceptat faptul ca atat dentare are un rol important in eliminarea placii,
dupa cum arata si un studiu realizat de Asociatia Americana a medicilor dentist cum ca 80% din
placa poate fi indepartata cu ajutor atei dentare.

Placa dentare este natural patogena si folosirea atei dentare o elimina din spatiile
interdentare, s-a crezut ca folosirea ei, ca forma unica de igiena orala, ar trebuie sa reduca
aparatia de inframatii gingivale si reducerea nivelui de placa bacteriana.

7
Rolul igienei orale in prevenirea bolilor parodontale

Berchier et al.(20) a efectuat o analiza sistematica a literaturii stiitifice pentru a determina


eficacitatea asocierii atei dentare cu periajul impotriva placii bacteriene si asupra prevenitii
bolilor parodontale. Pentru acest test s-au alcatuit doua grupuri; un grup de control care utilize
doar periajul si un alt grup care foloseau cele doua metode combinate. Rezultatele initiale nu au
fost statistic diferite. Compararea periajului in asociere cu ata dentara si periajul simplu, a
determinat o diferenta de doar 0.04. Cu toate aceastea efectul adjuvant al atei dentare la nivelul
placii o fost observant. Cu toate acestea, acest lucru ar putea fi justificat ca o tendinta non-
semnificativa in meta-analiza. Profesionisti in domeniu stomatolog ar trebuie sa stabileasca pe
fiecare pacient in parte nivelul de eficienta a folositii atei dentare. Faptul ca ata dentara nu are un
efect suplimentar periajului reiese din mai mult o reexaminare. Hujoel et al. a constatat ca
folosirea atei dentare a fost eficienta in reducerea aparitiilor interproximale, doar atunci cand
sunt aplicate professional. De inalta calitate profesionala, folosirea firului interdentar la copii, a
redus riscul aparitiei cariilor cu 40%. In constrast, auto-efectuat, folosirea atei dentare nu a reusit
sa prezinte un efect benefic semnificativ. Acest fapt poate fi datorat de faptul ca placa nu a fost
indepartata efficient, cum a fost deasemenea instituit de Berchier et al. Cercetarile arata ca putini
oameni folosesc aceasta metoda de igiena orala corect, de aici si lipsa rezultatelor
nesemnificative, lucru ce poate duce la pierderea motivatiei.

Din punct de vedere istoric folosirea atei dentare cu regularitate a fost cu mult mai putin
decat ideala. Utilizarea de rutina atei dentare s-a dovedit a fi extreme de mica(doar 7% din
populatia Olandei folosea ata dentara)

Scobitorile
Scobitorile sunt una dintre primele instrumente folosite pentru indepartarea resturilor
alimentare inter-dentare. Ele sunt fabricate din lemn de esenta moale pentru a imbunatatii
adaptarea in spatial interdentar si pentru a prevenii ranirea gingiei. perii interdentare Perii
interdentare sunt frecvent recomandate de profesionitii la pacienii cu spatii interdentare mari .
Perii interdentare sunt mici, cu peri special conceputi pentru curarea dintre dini. Ei au
filamente moi din nylon rsucite ntr-o srm fin din oel inoxidabil. Acestea pot fi conice sau
cilindrice i sunt disponibile n diferite latimi pentru a se potrivi spatiului interdentar, variind de
la 1.9-14 mm n diametru. La o examinare persoanelor care au utilizat n mod obinuit perii
interdentare, Waerhaug a artat c suprafetele supragingivale proximale au fost libere de placi.

Slot et al. revizuit sistematic literatura de specialitate pentru a determina eficacitatea


utilizarii de perii interdentare ca adjunctii pentru periue de dini, n ceea ce privete prezena
plcii bacteriene i a parametrilor inflamaiei parodontale la pacienii cu gingivit sau
parodontoza. Aceast situaie a fost comparata cu periajul simplu sau n asociere cu periajul cu
ata dentara sau folosirea scobitorilor. Parametrii clinici de inflamaie parodontala cum ar fi
adncimea placi, gingivita, sangerarile au fost selectate ca variabile. Independent, screening-ul
titlurilor i rezumatelor din 218 MEDLINE- PubMed i alte 116 lucrri ,Cochrane a dus la
identificarea de nou publicaii, care au indeplimit criteriile de eligibilitate. In tabelul 8 sunt

8
prezentate diferenele dintre periile interdentare i diverse strategii de intervenie. Toate trei
studiile care au comparat periile interdentare ca un adjuvant la periajul, au artat o diferen
semnificativ n favoarea utilizrii de perii interdentare pentru curatarea placii. Majoritatea
studiilor au artat o diferena pozitiv semnificativ asupra indicelui placi atunci cnd se
utilizeaz perii interdentare comparativ cu ata dentara. Nu au fost gsite diferene pentru
gingivale sau sngerare. Dou dintre cele trei studii au artat c periile interdentare, n
comparaie cu ata dentara, a avut un efect pozitiv semnificativ asupra reducerii pungilor la
pacienii cu parodontita. Una dintre cele dou studii comparative a artat c periile interdentare
elimina mai mult placa dentare dect scobitorile.

Perii interdentare
Perii interdentare sunt frecvent recomandate de profesionistii la pacientii cu spatii
interdentare mari . Perii interdentare sunt mici, cu peri special conceputi pentru curatarea dintre
dinti. Ei au filamente moi din nylon rasucite ntr-o srma fina din otel inoxidabil. Acestea pot fi
conice sau cilindrice si sunt disponibile n diferite latimi pentru a se potrivi spatiului interdentar,
variind de la 1.9-14 mm n diametru. La o examinare persoanelor care au utilizat n mod obisnuit
perii interdentare, Waerhaug a aratat ca suprafetele supragingivale proximale au fost lipsite de
placi. Slot et al. revizuit sistematic literatura de specialitate pentru a determina eficacitatea
utilizarii de perii interdentare ca adjunctii pentru periute de dinti, n ceea ce priveste prezenta
placii bacteriene si a parametrilor inflamatiei parodontale la pacientii cu gingivita sau
parodontoza. Aceasta situatie a fost comparata cu periajul simplu sau n asociere cu periajul cu
ata dentara sau folosirea scobitorilor. Parametrii clinici de inflamatie parodontala cum ar fi
adncimea placi, gingivita, sangerarile au fost selectate ca variabile. Independent, screening-ul
titlurilor si rezumatelor din 218 MEDLINE-PubMed si alte 116 lucrari ,Cochrane a dus la
identificarea de noua publicatii, care au indeplimit criteriile de eligibilitate.

In tabelul 8 sunt prezentate diferentele dintre periile interdentare si diverse strategii de


interventie. Toate trei studiile care au comparat periile interdentare ca un adjuvant la periajul, au
aratat o diferenta semnificativa n favoarea utilizarii de perii interdentare pentru curatarea placii.
Majoritatea studiilor au aratat o diferenta pozitiva semnificativa asupra indicelui placi atunci
cnd se utilizeaza perii interdentare comparativ cu ata dentara. Nu au fost gasite diferente pentru
gingivale sau sngerare.

9
Rolul igienei orale in prevenirea bolilor parodontale

Doua dintre cele trei studii au aratat ca periile interdentare, n comparatie cu ata
dentara, a avut un efect pozitiv semnificativ asupra reducerii pungilor la pacientii cu parodontita.
Una dintre cele doua studii comparative a aratat ca periile interdentare elimina mai mult placa
dentare dect scobitorile.

Tabelul 9 prezinta un rezumat al rezultatelor a meta-analizei. n toate cazurile, rezultatele


initiale nu au fost statistic diferite. Ultimele rezultate aratat un efect semnificativ doar pentru
indicele de placa in cazul folosirii periei interdentare comparativ cu grupul ce a folosit ata
dentara (diferenta medie ponderata) 0.48, interval de ncredere 95% -0,65,-0.32;P <0,00001).
Compararea cu alti indici (indicii de placa Quigley & Hein, sngerare la palpare si adncime
pungii), nu au fost statistic semnificative.

Eterogenitatea observata cu ajutorul indexului Silness & Loe (P = 0,001, I2 = 85,4%)


reflecta diferitele comportamente ale populatiei studiate la studio produsului, diferentele design-
ului de studiu si de alti factori care pot influenta rezultatul. Cititorii ar trebui sa precauti cand
utilizeaza aceaste medii ponderate deoarece nu sunt o masuratoare exacta si pot influenta
rezultatele finale. n limitele cautarii si selectiei, Slot et al. (120) a concluzionat c, folosit ca
adjuvant la periaj, periile interdentare indeparteaza placa dentare mai eficient decat ata.

La persoanele tinere, la care papila completeaza spaiile interdentare, ata dentara este
singurul instrument care poate ajunge n aceast zon. Acest spatiu se mrete numai atunci cnd
se are loc recesiunea papilei interdentare. Dimensiunea periei interdentare ar trebui s se
potrivesc perfect n aceast spaiu interdentar. Prin urmare, pacienii necesit perii de diferite
dimensiuni.

Schmage et al. (111) a evaluat relaia dintre spatiul interdentar i poziia dinilor. Cele
mai multe spaiile interproximale ale dini anterioare au fost mici, iar dimensiunea lor a fost cea
mai potrivit pentru utilizarea de ata dentara. Premolari i molari au spaii interproximale mai
mari i sunt accesibile de perii interdentare. Cele mai multe studii nu a discutat diferitele

10
dimensiuni ale periei interdentare, nici nu au indicat dac periile interdentare au fost utilizate la
toate zonele proximale disponibile. Acest lucru trebuie s tina seama de diferite dimensiuni ale
spaiile interdentare ceea ce face ca testarea aleatorie a periilor interdentare n clinic o incercare
dificila.

Dou din cele trei studii care au evaluat sondarea adncimii pungilor (32, 66) a artat c
reducerea a fost mai pronunat cu perii interdentare dect cu ata dentara. Numai Ishak & W (65)
nu ar putea sprijini aceast constatare. Un posibil motiv de ce meta-analiz nu susine acest
avantaj este diferena mare ntre grupurile ce folosesc perii interdentare si cele ce folosesc atat
dentare la momentul initial. Pentru a depi aceast dezechilibru, o abordare elegant ar fi s se
utilizeze diferena dintre valoarea iniial a scorului final i ca o msur a intrrii n vigoare.
Doar un singur studiu (32) prevede aceste informaii. Jackson et al. (66) a propus ca adncimea
redus a pungii ar putea fi legate de reducerea edemului concomitent cu recesiunea. Cu toate
acestea, dat fiind lipsa de efect asupra semnelor de inflamtie gingivala (a se vedea meta-analiz,
tabelul 7), efectul asupra adnciii pungilor parodontale nu pot fi uor explicate printr-o reducere
a nivelului de inflamatia gingivala. Ca explicaie pentru efectul observat, propoziia de Badersten
et al. (12) pare a fi plauzibil. Ei au sugerat ca depresia mecanic a papilei interdentare este indus
de periile interdentare, care, mai apoi, sunt cauze de recesiune gingivala marginala. Acest lucru,
mpreun cu indepartarea eficienta a placii, ar putea fi motiv pentru reducerea n profunzime a
pungilor parodontale.

Complianta pacientilor este o problem major care urmeaz s fie luata n


considerare atunci cnd este vorba de utilizarea pe termen lung a dispozitivelor de de curatare
interdentare (141). preferinele pacientului au fost evaluate n trei studii (32, 65, 74). Comparand
periile interdentare cu ata dentara, pacienii au preferat periile interdentare. Aceastea au fost
considerate a fi simplu de utilizat, n ciuda tendintei de a se indoii (65), fapt ce a fcut
procedura oarecum complicat uneori. Periile interdentare au fost considerate a fi mai rapide si
mai eficace decat ata dentara pentru indepartarea placii interdentara (32). Irigatoarele oral
Ajutoare suplimentare in igien oral au fost dezvoltate n ncercarea de a spori efectul periajului
asupra reducerea placii interdentare (141). Irigatorul oral a fost introdus n 1962. Acest dispozitiv
a fost testat si s-a demonstrat ca este sigur (34, 80) i, probabil, ofer un beneficiu special cu
privire la sntate gingivala pentru un puplic care nu acorda importanta majora coratirii spatiilor
interdentare.(48). Irigatoarele orale sunt concepute pentru a indeparta placa i resturile moi, prin
actiunea mecanica a unui flux de ap. Dispozitivele orale irigator poate ,de asemenea, utiliza
ageni antimicrobieni (77). Pacienii au relatat faptul c irigatoarele orale faciliteaza ndeprtarea
produselor alimentare si a resturilor din zonele posterioare, n special n cazurile in care exita
poduri dentare fixe sau aparate ortodontice, n cazul n care buna utilizarea a dispozitivelor de
curare este dificila (27).

11
Rolul igienei orale in prevenirea bolilor parodontale

Irigatoarele orale
De la introducerea sa, irigator oral a fost un dispozitiv popular (95). Cu toate acestea, a
fost si controversat in ceea ce privete utilizarea corespunzatoare i eficacitatea acestui
instrument (8, 95). Studii folosind un irigator oral au avut att rezultate pozitive, ct (43, 62, 81,
130) i rezultate negative (10, 138) n functie de nivelul inflamaiei parodontale si a placii. Acest
inconsecven provoac confuzie cu privire la eficacitatea irigatorului oral.

Husseini et al. (64) a efectuat o analiz sistematicdin literatura de specialitate existenta,


pentru a evalua eficacitatea irigatoarelor cu apa pe cale oral, ca adjuvant la periaj, impotriva
placii si parametri clinici ai inflamatiei parodontale in comparatie cu periajul simplu. Clinic
parametrii de inflamaie parodontale, cum ar fi placa, sngerare, gingivita i adncimea pungilor
parodontale au fost selectate ca variabile pentru rezultatul final. Independent de screening de
titluri i rezumate ale PubMed 809 si 105 Cochrane, lucrarile au dus la identificarea a apte
publicaiile care au ndeplinit criteriile de eligibilitate. eterogenitatea datelor cantitative
mpiedicat analiz. Tabelul 10 arat o analiz descriptiv a studiilor selectate. Nici unul din
studiile selectate nu artat o diferen semnificativ ntre periaj plus utilizarea unui irigator oral i
periaj n monoterapie. Cand folosirea irigatorului oral a fost comparata cu igiena orala regulat,
au existat unele diferene semnificative pentru parametrii clinici ai parodontitei. n ceea ce
privete placa, nu s-au observat diferente semnificative semnificative. Toate cele trei studii care
prezinta scorurile sngerarii au artat reducerea semnificativa a sangerarii n grupul ce a folosit
irigator oral, comparativ cu grupui ce a folosit periajul ca monoterapie (46, 47, 95).

Cnd s-au inspectat semnele vizuale de inflamatia gingivala, la trei din patru studii (46,
47, 95) a gsit o invigorare semnificativ a gingiei odat cu utilizarea unui irigator oral ca
adjuvant la igien oral regulata. Dou dintre cele patru studii (46, 95) a artat o reducere
semnificativ n profunzimea palparii ca un rezultatul al folosirii un irigator oral ca adjuvant la
regulat de igien oral.

Reducere cantitatii de placa bacteriana este o condiie prealabil pentru ca un aparat de


igiena orala sa fie considerea valoros(95). Lucrarile studiate pentru aceast reexaminare nu au un
raportat statistic semnificativ n reducerea plciiprin utilizarea unui irigator oral. In ciuda lipsei
de efect asupra indicelui de plac, studiile au gasit un efect semnificativ asupra indexului de
sngerare. Mecanismele care stau la baza acestor schimbari clinice, n absena unui efect clar
asupra plci, nu au fost intelese. Diferite ipoteze au fost expuse de catre diferiti autori pentru a
explica rezultatele.

Una dintre ipoteze este c, atunci cnd pacienii cu gingivit efectua irigarea
supragingivale zilnic, populaia agenilor patogeni cheie (i denumirile asociate acestora efecte
patogene) pot fi modificate, reducant inflamatia gingivala65 (46). Exist, de asemenea,
posibilitatea ca pulsatiile de ap poate modifica interactiunile specifice gazd-microb n mediul
subgingival i de aceea inflamaie este redus independent de indepartarea placii(31). O alt

12
posibilitate este ca irigator oral indeparteaza partial depozitelor de produse alimentare i alte
resturi, indepartarea placii slab aderente, eliminarea celulelor bacteriene, interferen cu maturare
placii si stimularea de raspunsuri imune (48). Alte explicaii includ stimularea mecanica a gingiei
sau o combinaie de factori raportate anterior (47,48). Irigatiile ar putea reduce grosimea placii,
care nu pot fi uor de detectat cu ajutorul sistemelor de notare bi-dimensionale (70). Acest lucru
poate fi motivul pentru efectului asupra placii, dar existenta un efect pozitiv asupra inflamatiei
gingivale.

Dispozitivele de irigare poate creste livrarea de lichid sub marginea gingivala (47). O mai
mare penetrare a unei solutii n pungile parodontale se realizeaza prin irigarea de catre pacient a
zonei supragingivale fata de clatirea gurii (46). Studiile care au evaluat capacitatea de irigare
supragingivale pentru a proiecta o solutie apoasa (H2O sau medicamente fluide) au stabilit ca
irigare supragingivala cu un tip standard de irigare a fost capabila de a oferi H2O sau a unui
medicament fluid 3 mm subgingival sau la aproximativ jumatate din adncimea de palpare a
pungilor de 6 mm (41, 82). Doua studii au demonstrat ca irigare cu H2O a avut un efect redus
asupra compozitiei florei subgingivale n zone cu adncimi ale pungilor de 4 mm sau mai putin
(106, 142). Un accesoriu pentru un dispozitiv irigator oral, Pocket Pik, vrful subgingival de
irigare, (Waterpik Technologies, Fort Collins, CO), faciliteaza penetrare subgingivala de solutie
pana la 90% din adncime de 6 mm a pungilor atunci cnd sunt plasate 1 mm subgingival (26).
Irigarea supragingiva prezinta un impact considerabil asupra tesuturilor
gingivale. S-a demonstrat ca irigarile pot avea potentialul de a induce bacteriemie relative in
comparatie cu periajul (112, 114)si folosirea atei dentare (29, 140). Avnd n vedere dovezile
colective, se pare ca irigarea esti sigura pentru pacienti sanatosi.

Husseini et al. (64) a concluzionat c utilizarea unui irigator oral ca adjuvant la periaj nu
are un efect benefic asupra reducerii scoruri placa. Cu toate acestea, exist dovezi care sugereaz
un impact pozitiv si o tendin spre o sanatate gingivala mbuntita, atunci cnd se foloseste un
irigator oral ca adjuvant la periaj spre deosebire de igien oral regulate

Discuii i concluzii
Aceast lucrare rezum cel mai nalt nivel de probe care este disponibil n prezent cu
privire la diferite aspect de igiena orala. Analizele sistematice incluse aici au ncercat s
colaioneze toate dovezile empirice care se potrivesc criteriilor pre-specifice de eligibilitate
pentru rspunde la ntrebari de cercetare specifice. Ei au folosit n mod explicit, metode
sistematice care sunt selectate pentru a minimize partinirea, oferind rezultate mai de ncredere de
la care pot fi trase concluzii i se pot lua decizii.(6, 96). Aceste metode includ formulari de
ipoteze, cercetari in literatur, o evaluare critic, planificare studiului, evaluare etic, proces de
conduita, process de raportare, recenzii sistematice i meta-analize. Recenziile sistematice a
studiilor controlate sunt considerate ca fiind standardul de aur pentru evaluarea eficacitatii
interveniilor de asisten medical. Metoda de colectare a informaiilor dintr-o analiz
sistematic ofer o baz solid pentru luarea de decizii clinice (94). Utilizarea meta-analizei,

13
Rolul igienei orale in prevenirea bolilor parodontale

recenzii sistematice pot oferi o distilarea cantitativa a datelor clinice aparent conflictuale sau s
identifice o tendin care ar putea s nu fie evident recenzie narativa. La fel de valoroasa cat pot
fi recenziile sistematice, utilitatea lor depinde de focalizare i calitatea studiilor publicate
anterior.

Conform American Dental Association, o abordare bazata pe dovezi stomatologie este o


abordare de ingrijire a sanatatii orale care necesit integrarea judicioas a evaluri sistematice a
probelor tiinifice relevante clinic, integrarea istoricului pacientului si tratamente necesare si
preferate de acesta (http://ebd.ada.org/about.aspx). De exemplu, rezultatele stabilite ca urmare a
revizuirii sistematice cu privire la utilizarea de ata dentara a dezamgi multi profesionisti care
credeau cu tarie in avantajele utilizarea de ata dentara. Faptul c ata dentara nu pare a fi eficient
n minile publicului larg nu se opune utilizarii acesteia. De exemplu, n situaiile n care numai
un fir de ata permite penetrarea interdentara. aceasta ar fi cel mai bun instrument disponibil. Dei
ata dentara nu ar trebui s fie prima unealt recomandat pentru curenie spaii deschise
interdentare, n cazul n care pacientul nu prefera alt instrument, folosirea atei dentare ar putea fi
n continuare parte din instructiunile de igien oral. Cu toate acestea, profesionitii din
domeniul stomatologic ar trebui s neleag faptul c instruirea adecvat, suficient motivare a
pacientului i un nivel ridicat de dexteritate sunt necesare pentru a face ca efortul de folosirea
atei dentare sa merite. Bazat pe literatura de specialitate disponibile, se poate concluziona faptul
c o singur instruciune in igiena orala are o efect pozitiv scazut, care va dura 6 luni sau mai
mult. Cercetarile viitoare ar trebui s stabileasc efectul repetarii instruciunilor de igien oral.
Curaarea folosind o periuta de dinti manuala este eficient n msura n care aceasta duce la
reducerea scorurile de placa la aproximativ jumtate. Utilizarea unei periute oscilante/rotative,
poate aduce o creste a eficientei. In studii >3 luni durat, s-a observat o crestere de 7% n
reducerea placii si o cretere de 17% n reducerea gingivitei in urma folosirii periajui electric
comparativ periaj manual. Cu privire la curatare interdentara, cele mai bune date disponibile
sugereaz utilizarea de perii interdentare. Prin urmare aceste perii ar trebui s s fie prima
alegere la pacienii cu deschise spaiile interdentare. Meta-analiza a aratat superioritatea periei
interdentare fata de ata dentara cu privire la indepartarea placii. Pasta de dinti este utilizat de
obicei n asociere cu periaj. Pentru a spori aciune mecanic a periutei de dinti, ingrediente
abrasive au fost adugate n produse pentru ngrijirea dinilor. Cercetrile au artat c acestea nu
contribuie la curatirea instanta. Cu toate acestea, datele privind fluorura de staniu si triclosan,
sustin utilizarea acestor produse n prevenirea inflamatiei gingivale.

14
15