Sie sind auf Seite 1von 81

w

@
#
w
ffi
ffi
w
&
w
ffi
W
ffi

$i comunlcore

Evoluo re pentru
closooVl-crte,sta

lJt*rba.ffi
Atina Hristea lri"^I7a- b5022;.
Elena Sticlea Mode,le, complete.
de, re,zolvora
Limbit $i comunicorc - et'aluqre pentru clasa a V[-a - leste

TEXTUL B
IU CornPleteazfi tabelt
I went to see Percy Jackson and the Sea of Monsters. The film was amazing' It din textele date.
was much better than Petcy Jackson and the Lightning
Thief, and much closer
love with the book
t" Recornandarea autoru
to the book. I tilas very hoipy. But why am I so much more in
than with the film? 2. Ate,,darul" de a trans:
putemic
dies, they
Films can make characters real. They can make us cty when somebody f eitmul cu PercY Jacks
you donT know everything
can make us smile with joy. But when you watchfilms rnai aproaPe de subiectu
about the characters - what they feel and think when they are afraid or full of
4Acestea te ajut6 s[ sin
hope. totul qi sd trdieqti totul
youfeel everything, lmow everything and live everything' With a book'
Books let Iv incercuieqte ADEr
you can ie thu hero who kills the villain. You can be the girl who
battles cancer justificflnd alegere
a god, a bad
and imagine the pain. You can be an alien, you can be an angel, t" Ecr anrzatea unei cafii
You can
charactir a hero. You can love, you can hate, you can win' you can lose' Justificare:
be anything. Nothing is impossible"'
2. Dezavantajut c6(ii es
AnrJ that is why books are always betten When you
read a book, nothing else
Justificare:
exists. You can be a new person in a new world. You
can live as someone else'
3. The author likes Pet
Books are magic. Jackson and the Sea of '
(Adapted from Are Books Better than Films?, wwwtheguardian'com) Justification
c6rmi text 4. The author of Text B
in tahelul de mai jos, bifeazfi cfisu{a potriviti pentru a arilta
ii corespunde fiecare dintre affirma{iite din stffnga. Justification:
A B C D
v ---
Transcrieu din fie
arnbele nrcrun cfir{ite sunt rnai t
text A text B texte text
@
ra dintre carte S1
)
@
filrn.
vI Indicfl elernente]
Potter" _ _
caracteristici:

3. Textul ofer[ o recomandare.


Caracteri
pe
care le ai cAnd citeqti.
I. neu$e$te sd transmi
mai puternice decAt o
II Asoci az6, prin s5ge{i, cuvintele care s5 reflecte informa{iite prezentate
2. Prefer6 filmul in 1o'
in fiecare text. Textut ts
Textul A
1. smile a. everything 3. Nimic nu e imPosit
1. paginile a. imaginafiei
2. watch b. with joy
2. eeranul h. unei cdrli ,d" tr)in filme nu afli
to
3. full of c. filrns
3. suspansul c. imens gAndesc sau simt ele.
4. live d. hope
4. dezvoltarea d. filmului
20
Limbd si con'tunicare - evaluare pentru cla,sa Q V[-a - teste

tll Completeazi tabelul cu informa{iile solicitate, valorificffnd informa{iile


It din textele date.
?r
)k 1. Recornandarea autorului

2. Are,,darul" de a transmite un mesaj


puternic
3. Filmul cu Percy Jackson care este
mai aproape de subiectul cdrtii
4. Acestea te aJut6 sd simli totul, sd qtii
totul qi sd trdieqti totul
rv incercuieqte ADEVARAI (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE (F),
justificflnd alegerea cu secvenfe din text.
l.Ecranizarca unei c64i prezintd informalia pe scurt, renunlAnd la detalii. A / F
Justfficare:
2.Dezavantajul ca4ii este oferirea unei experienle vrzuale. A / F
Justfficare:
3. The author likes Percy Jackson and the Lightning Thief more than Percy
Jackson and the Sea of Monsters. T / F
r)
Justification:
It 4. The author of Text B prefers books to films. T / F'

Justffication:

V Transcrie, din fiecare dintre textele-suport, cflte un motiv pentru care


cirfite sunt mai bune dec6t filmele.
@
@

vI Indicl elementele din cele doul texte la care se referi urmltoarele


caracteristici:

Caracteristici Elernente

1. Reu$eEte s[ transmitd sentimente


mai puternice decAt o carte"

2. Preferd filmul in locul cdrtir

3. Nimic nu e imposibil in acestea.


4. Din filrne nu afli totul despre ce
g6ndesc sau simt ele.
21
f
entru clasa a VI-a - teste
Testul 6
vII care este filmul tilu prefe rat? Motiv eazil-fi alegerea'

Citegte textele A qi
B qi a1
Cerinlele cle tra I la VI
urmi
in
VU la X urm[resc felul
dou[texte,precizeazilceaialeges[faci dea realtzaotem[)'
VIIIUtilizflndinforma{iiledincele alegerea
sau s[ vizionezf ru*ul? Motiveazil
mai intfli: s[ citeqti cartea TEXTUL A
ficut[. Cdnd eu aveam 12
ant

grozav mi se Pdrea
cititul'

Ut nu rc grdbi sa md '

"ici vreau sd zic' $i i'


tn citit
provocare ('o la iocul
a
txVreisirealizeziunchestionarpecares[.laplicicolegilort[i,inclasl,
p e nt ru a a n a ffi;i;l;
i:' -'::: ::
ffi; il.,;;;"iJ. :'.
-ui l,:': ::l
i os cu intreb
tl;ilktlif:#;
irile potrivite'
inventarn eu) ' erau ;i Pri
Cartile Pe care le dor
ililt#.I HXrt
nicio legdturd cu $coat
i" .".. colegii tli trebuie si rispundi'
,, dimPotrivd"
'
DA NU
n Dar mai era ceva: dc
ixrnnBARE, n sd sPal vasele' sd
mdtut
1. n n dulaP' ori
)
za
n n for-ordine tn
astea, chiar ;i ie;itul "
n [j
'

3"
I'{u ;tiu care a fos '

4. as e' D e
Jbto gr aJii frumo
mi
xBifeaziimagineapotrivitipentrusentimentelepecare{ile.auprovocat uscat. I{u ;tiu dacd
textele citite, *otinand alegerea
ficutl: Cdnd eram de vdrst
sfr
Jdru fncePut ;i fara
istorie Pe care le gdsit

0c l0 rr,t4ea cdte-o Pagina


focul t "'l
Trebuie sa-Yi mdr
V ,^ cum7dra l{ini' roman
scrise Pe cotor cLt au'
PldceQLI,
dar cred ac
(Simona Pr
Motivarea alegerii:
TEXTUI- B
Bastian Balthazar B
When You have a P
world around You' 1

.
i

:]
Testul 6
LECTURA
Citeqte textele A;i B ;i apoi rispunde cerinfelor propuse'
Cerinlele de la I la VI urmdresc ce qi cdt ai inleles din textele citite, iar cele de la
aci VII la X urmdresc felul in care foloseqti aceeaqi informafie in scop propriu (acela
rea de arealiza o temd).
TEXTUL A
C6nd eu dveam 12 ani, cam cdt ai tu acum, dintre toate distracliile, cel mai
grozav mi se pdrea cititul. Distraclie, da!, sd nu crezi cd m-a luat gura pe dinninte
altele. Erau acolo,
;t ntri nu te grdbi sd md compdtimeqti, de parcd nu ar fi fost
Si,
in citit yreau sd zic, qi jocuri, qi ioacd, era ;i conversa[ie, era qi umor era ;i
au provocare (ca la jocul adevdrului), erau ;i scene, ca intr-un film (imaginile le
tp
.v)
inventam eu), erau;i prieteni. ['..J
Cdr{ile pe care le doream qi cu care imi Jdceam de lucru toatd ziua nu aveau
nicio legdturd cu ;coala. Dimpotrivd, a; zice. Te rog sd inlelegi bine acest
t

,,dimpotrivd".
Dar mai era cevq: dacd md vedea mama cu cartea in mdnd, nu md mai punea
sd spdt vasele, sd mdtuf nu md mai trimitea la cumpdrdturi sau nu
md obliga sd
joacd' Tare md plictiseau lucrurile
fac ordine in dulap, ori sd ies afard, la aet: la
astee, chiar ;i ieSitul ,,la aer" [.--] .
Nu ;tiu care a fost chiar prima carte cititd. Poate Pinocchio, mare, cLt
'at nu din piatrd seacd, ci din lemn
fotografiifrumoqse. Despre cum poli scoate viald
uscat. Nu;tiu dacd mi-a pldcut atunci, dar imi place acum'
Cdnd eram de vdrsta ta, dragd Danda, tmi pldceau cdrlile imposibile, cumva
geografie Ei
fird inceput;iJdrd sfar;it. Manuale de astronomie, de botanicd, de
istorie pe care le gdsisem la bunica de la lard. Erau vechi;i inutile' Bunica
mai
rupea cdte-o pagind din ele atunci cdnd nu mai avea ziare ca sd aprindd
focul [...J.
Trebuie sd-1i mdrturisesc cd la vdrsta ta citeam ni;te romane pe care le
cumpdra Nini, romane groase, cu coperli cartonate;i cu titlul ;i numele autorului
scrise pe cotor cu auriu. Dupd cum ardtau, mi se pdrea cd sunt valoroase'
Imi ;i
pldceau, dar cred acum cd erau o pierdere de vreme'
(Simona Popescu, Leagdnul pisicii, inantologia Care-ifaza cu cititul)
TEXTUL B
Bastian Balthazar Bux's passion was books.

When you have a passion for boolrs, you spend every afternoon forgetting the
world aroundyou,forgettingyou are cold or hungry'
23
Testul 6
LECTURA
Citeqte textele A qi B ;i apoi rlspunde cerinfelor propuse.
Cerinfele de la I la VI urmdresc ce qi c0t ai inleles din textele citite, iar cele de la
VII la X urmdresc felul in care foloseqti aceeaqi informalie in scop propriu (acela
de arealiza o temd).
TEXTULA
Cdnd eu aveam 12 ani, cam cdt ai tu acum, dintre toate distracliile, cel mai
grozctv mi se pdrea cititul. Distraclie, da!, sd nu crezi cd m-a luat gura pe dinainte
;i nici nu te grdbi sd md compdtimeqti, de parcd nu ar fi fost altele. Erau acolo,
fn citit vreau sd zic, qi jocuri, ;i ioacd, era qi conversalie, erl Si umor era qi
provocare (ca la jocul adevdrului), erau ;i scene, ca intr-unfilm (imaginile le
inventam eu), erau;i prieteni. [.,.J
Cdryile pe care le doream ;i cu care imi ficeam de lucru toatd ziua nu aveau
nicio legdturd cu ;coala. Dimpotrivd, a; zice. Te rog sd tnlelegi bine acest
,,dimpotrivd".
Dar mai era cevo: dacd md vedea mama cu cartea in mdnd, nu md mai punea
sd spdl vasele, sd mdtuf nu md mai trimitea la cumpdrdturi sau nu md obliga sd
fac ordine in dulap, ori sd ies afard, la aer,la joacd. Tare md plictiseau lucrurile
astea, chiar gi ie;itul ,,la aer" [...J .
Nu ;tiu care a fost chiar prima carte cititd. Poate Pinocchio, mnre, cLt
fotografiifrumoase. Despre cum poli scoate via[d nu din piatrd seacd, ci din lemrt
uscat. Nu;tiu dacd mi-a pldcut atunci, dar imi place ocum.
Cdnd eram de vdrsta ta, dragd Danda, tmi pldceau cdrlile imposibile, cumva
Jdrd inceput ;iJdrd sfar;it. Manuale de astronomie, de botanicd, de geografie qi
istorie pe care le gdsisem la bunica de la lard. Erau vechi ;i inutile. Bunica mai
rupea cdte-o pagind din ele atunci cdnd nu mai avea ziare cq sd aprindd
focul [...J.
Trebuie sd-tri mdrturisesc cd la vdrsta ta citeam niste romane pe care le
cumpdra Nini, romane groase, cu coper/i cartonate qi cu titlul gi numele autorului
scrise pe cotor cu auriu. Dupd cum ardtau, mi se pdrea cd sunt valoroase. imi qi
pldceau, dar cred acum cd erau o pierdere de vreme.
(Simona Popescu, Leagdnul pisicii, in antologia Care-ifaza cu cititul)
TEXTUL B
Bastian Balthazar Bux's passion was books.

Wen you have a passion boola, you spend every afternoon forgetting the
for
world around you, forgetting you are cold or hungry.
23
]-
Limba 5i c:ontunicare - evaluare pentnt cl.qsa a VI-a - teste

Wen you have a passionfor books, you sometimes have to read secretly because nI Completeaz[ tal
your mother orfather switch off the lamp, because itb time to sleep and you have din textele date.
to wake up early in the morning. But the adventures are so exciting that you can't
help it. 1. Varsh la care autoi
eititul ca fiind cea ma
When you have a passion for books you cry because a wonderful story is over
and you must leave the characters you love and admire. Youfeel sad because 2. Prtma carte citrt6.
they were the friends you visited places with, you dreamed with and shared
feelings with: hope, fear... This is when youfeel sad because adventure is over 3" Numele ca{ii fural
and your life feels empty...
4. Numele proprietan
The book Bastian Balthazar Bux saw that momentwas everything he had dreamed
of: a story that never ended! The book of books!The Neverending Story/ He took
the book quickly, put it under his coat and ran away. He knew he was a thief, and IV Incercuiepte AX
not a common thief, because the book was Mr. Coreander's most precious j ustificflnd aleg,

treasure. But he had to have the book- at any price. tr" in copildrre, distrac
(Adaptation from The lVeverending Story, by Michael trnde) Jwstificare:
2" C6(i1e citite erau o

Justfficare:
In tabelul de mai jos, bifeazi clsu{a potriviti pentru a zrilta cirui text
ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stinga. 3. When you have a F
A B C D Justffication:
arnbele nrclun 4. When you hav e a f
text A text B
texte text aroundyou.T/F
1. Textul este preluat de pe internet. JustiJication

2.In text se prezrntd, motivul pentru care V Subliniazil var


citim. inforrnafiilor d
3. Textul vorbegte despre primele cdr[t in al treilea paragraf,
citite. treburile casei, pentn
1.In text se prezrtd furtul unei cd{i.
vIComplete the f
II Asociazi, prin sigefi, cuvintele care si reflecte informafiile prezentate
You ean't stop readir
in fiecare text.

Textut A Textul B vII Care este cart€


tr. c6rli a. adevdrului 1" read a. story
2. jocul b. de vreme 2. wonderful b" for books
3" pierdere c. groase 3. switch c. secretly
4. romane d. irnposibile 4. passion d. off

24
Limba Si comunicare - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

xuse III Completeazil tabelul cu informafiile solicitate, valorificind informafiile


"tAve din textele date.
:an't
1. VArsta Ia care auto area consid era
cititul ca fiind cea mai mare distracfie.
)ver
tus e 2. Prima carte citit6.
tred
)ver 3. Numele ca4ii furate.

4. Numele proprietarului cd(ii


ned
ook
and rv incercuiegte ADEVAruff (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE (F),
ous justificind alegerea cu secvenfe din text.
f. in copildrie, distraclia principald a autoarei o reprezenta cititul. A / F
de) Justfficare:
2. Cd$ile citite erau obligatorii pentru qco aId. A / F
Justificare:
ext
3. When you have a passion for books, you also read at night. T / F

l
rnl
Justification:
4. When you have a passion for books, you pay more attention to what happens
'l-l aroundyou.T/F
Justification:
_l
I
v Subliniazi varianta corecti, motivflnd alegerea prin valorificarea
informa{iilor din textul A.
I

-J in al treilea paragraf, autoareamdrturiseqte cA cititul o scutea/nu o scutea de


treburile casei, pentru ed, atunci cAnd o vedea cu cartea in m0fld, mama

l
I

u Complete the following sentence using information from text B:


rte
You can't stop reading books at night because

uI Care este cartea ta preferatil? Motiveazil-fi alegerea.

25
vrn ufilizfind informafiire
din cere doui texte, preci
zeazd doui morive
pentru care un copit ar alege
sI citeascl. Motiv eazd_fi alegerea. TgStU I 7

Cite;te textele A qi B Ei a
Cerinfele de la I la VI urn
'" pentru
fflff a::x":,::,,.1j:f*?:j,.^::::
arra care sunr obiceiurrre
si_raprici coreglor tii, in crasi,
la VII la X urmdresc felul
(acela de a reahza o tema)
r".i. ffi-#''ffilJ:T;
mai jos cu intreneffiohivite,
:#Jffi;1de '..*i"t"iu.u.".oi*gii tii trebuie
TEXTUL A
in finlanda, copiii tnce
ixrnEBARE I6 ani, cdnd suslin singuru;
sunt scurte (45 Ce minute,
DA
1.
2. lr
[[
NU
pu{ine teme pentru
memorizdrii mecanice. in
acas

3. practicd, de aceet cele m


4. [[ grupuri de maximum 16 et
X Bifeazdimaginea potriviti
t][ in urma evaludrilor intt
pentru sentimentele pe care inteligenli. Ei au obtrinut ce
textele citite, motivAnd aleierea fi le-au provocat
ie.*u, clasat printre primii la ma,
Sistemul de valori at _fi
bunuri. Acest lucru este vc
0c 0c
adultrii preferd sd dea bqni
telefon scos pe piala. Este
;coald, pus apoi in slujba {
V ,^
in Finlanda nu existd ;cc
privat. intregul sistem univ
perceperee de taxe de studii
Motivarea alegerii: normale. Copiii cu cerinle
sunt exclu;i sau izolali fn a

indiferent docd au deficienl


in plus, in Finlanda nu tr
nici mdcar cdnd ./'aci o fac
elevilor li se asigurd un pranz
5 kilometri de Scoala. Legea
"
multe feluri
de salate ;i.fruct,
ere obligalia de a oferi o gust

(Adaptare dupd Cum fur


ve Testul 7
9COALA
Citegte textele A;i B qi apoi rispunde cerintelor propuse.
Cerinlele de la I la VI urmdresc ce gi cdt ai inleles din textele citite, iar cele de
la vII la X urmdresc felul in care foloseqti aceea;i informalie in scop propriu
il, (acela de arealiza o temd).
m
TEXTULA
ie
in Finlanda, copiii incep ;coala la 7 ani si nu dau examene pdnd la vdrsta de
l6 anL cdnd suslin singurul examen important in sistemul lor educalional. Orele
sunt scurte (45 de minute), intense si, mai ales, foarte participative. Aufoarte
puline teme pentru acasd ;i se stimuleazd ralionamentul critic in dauna
memorizdrii mecanice. invdldmdntul finlandez pune mare prel pe stiinle si pe
practicd, de aceea cele mai multe cursuri de stiinle au loc in laboratoare, tn
grupuri de maximum I6 elevi si se concentreazd pe experimente stiinlifice.
in urma evaludrilor internalionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai
inteligenli. Ei au ob\inut cele mai bune rezultate la cunoasterea Stiinlificd Si s-au
clasat printre primii la matematicd Si apetitul pentru lecturd.
Sistemul de valori al finlandezilor are la bazd educalia nu acumularea de
bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vielii, cdnd, aratd statisticile,
adullii preferd sd dea bani pe un program de educalie continud decdt pe ultimul
telefon scos pe piald. Este un sistem de valori format in familie, consolidat tn
;coald, pus apoi in slujba ldrii.
In Finlanda nu existd Scoli mai bune ;i Scoli mai proaste. Nu existd tnvdldmdnt
privat. intregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar
perceperea de taxe de studiu este interzisd. Copiii cu dizabilitdyi invald in qcolile
normale. Copiii cu cerinle educalionale speciale nu studiazd la domiciliu, nu
sunt exclu;i sau izolali in ;coli speciale, ci participd la ore tn clase normale,
indiferent dacd au deficienle grave.
In plus, in Finlanda nu trebuie sd pldteSti nimic pentru serviciile educalionale,
nici mdcar cdnd faci o facultate, un masterat sau un doctorat. De asemenea,
elevilor li se asigurd un prdnz gratuit Si transport gratuit dacd locuiesc la mai mult de
5 kilometri de Scoald. Legeafinlandezd obligd ca meniul sdfie gratuit, nutritiv;i cu

multefeluri de salate ;ifructe. Dacd orele se prelungesc pdnd dupd-amiaza, qcoala


are obligafia de a oferi o gustare elevilor

(Adaptare dupd Cumfunclioneazd cel mai performant sistem de invdydmdnt


din lume, pe www.timpul.md)

27
J
Limba si comunicare - evalttare enlnt t'la.sa a VI-u - lcstc

TEXTUL B ru Scrie, in coloana di


Have you always had a favourite subject at school but are not sure what career soticitate in coloa
you can follow? Studying science, engineering and maths can help in a variety formulatf, intnebal
of careers.
fintrebiri/Questions
Maths part ofjust about everythingfrom calculation, and the study of objects'
is
1. Care este v6rsta la cat
shape, to the science of computers. Maths is used in lots ofjobs including science,
$coala in Fintranda?
medicine, and business. 2. Ce anume vrea sd stir
Biolog,, is the science that explores every single thing that lives on this planet. inv6l5mdntul fi nl a ndez?
Biologists investigate how living things interact with each other and their 3. Who explores chemic
environment -from the smallest creatures to the whales swimming in our oceans. 4" What is biologY'l

Chemistry is all about the materials that form the world around us. Everything
goes through chemical changes. Chemists explore these changes by looking at
the structure and the properties of materials like metals and uystals.

Physics helps us understand how the world around us behaves. Physicists look Iil Incercuieqte varia
for answers to the big questions in nature like "What makes the Earth tLtrn? ". 1" Meniul $colii finlandr
Engineering is not only about building structures, but also about transport, food, a) lnai multe feluri de
cosmetics, medicine and much more. Engineers work in all kinds of places -for c) placinte;
instance in ffices, in laboratories or studios, in the air (think aerospace!) or 2. $coala finlandez5 Pur
even underground! a) teorie;
(Adapted from Follow Your Favourite Subiect, www.futuremorph.org) c) arte plastice;
3. Maths is used in lots
t in tabelul de mai jos, bifeazi clsu{a potriviti pentru a arilta cirui text a) medicine;
ii corespunde fiecare dintre afirma{iile din stinga. c) driving;
4. Biologists investigat
a) intera;t with PeoP
b) interact with each
arnbele
text A text B c) int eract with each
texte
d) int eract with their
1. Textul pr ezrntd utthzarea practi cd a
materiilor de la $coa15. IV Completeaza (in
2.In text se men{ione az6, materii de informatii selectr
studiu. Dacd orele se Prelunge
3. Textul prezrntd cum se ?nva{d ?n
Finlanda. Sunt perrnise liceele Pr
4. Textul prezrnt6, irnportan\a studierii
Maths is part ofjust at
limbilor str6ine.
F,ngineers work in all l
Limbd $i comunicare - evaluare pentru clasa a VI-q - teste

II scrie, in coloana din dreapta, cite un enunf care sr con{ini informafiile


hat career
solicitate in coloana din stinga. Rispunde in limba in care este
ra vrriety formulati intrebarea.
intrebiri/Questions Rispunsuri/Answers
of ob.jects '
rg science,
l. Care este vdrsta la carc incep copiii
$coala in Fintranda?
2. Ce anume vrea s5 stimuleze
is planet. inva{dm6ntul fi nla ndez?
and their 3. Who explores chemical changes?
ff oceans. 4. What is biology?
'verything
ooking at

cists look
turn? ".
III Incercuieqte varianta corecti de rispuns:
l. Meniul qcolii finlandeze cuprinde:
ort, food, a) mai multe feluri de came; b) multe salate qi fructe;
rces - for c) pldcinte; d\ pizza.
ruce !) or
2. $coala finlandezdpune accent pe:
a) teorie; b) lecturd;
)rph.org) c) arte plastice; d) qtiinle qi practicd.
3. Maths is used in lots of domains, including:
flrui text a) medicine; b) painting;
c) driving; d) teaching.
4. Biologists investigate how living things:
a) interact with people;
b) interact with each other;
c) interact with each other and their environment:
d) interact with their environment.

IV completeazd, (in limba in care este formulat enun{ut) spa{iile libere cu


informafii selectate din textele-suport.
Dacd orele se prelungesc pand dupS-ami aza, $coala ate obligalia

Sunt permise liceele privat e, dar


Maths is part ofjust about everything
Engineers work in all kinds of places

29
Limba i comunicere - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

v:
Subliniazil varianta corectil, motivflnd ategerea prin vatorificarea in- TgStU I I
formatiilor din textul A. GI
In al doilea paragraf al textului A, se spune cd elevii finlan dezr sunt/ nu sunt
CiteEte textele A ;i B Ei z
cei mai inteligenfi. Ei au oblinut
Cerinfele de la I la VI urn
VI
Complete the following sentence using information from text B. VII la X urmdresc felul in
Chemistry is all about dearealrzaotemd).
TEXTUL A
Vil Prezinti intr-un enunt o deosebire intre cele doui texte. I{u trebuie sd mdncdm
ci ;i o prescriplie medic
timpul mesei. Sa le evitdn
e oricum agitatd. Sd ;tim
I{u bem ;i nu vorbim
YIII Care este materia ta preferati de studiu? Motiveazi-fi alegerea. reveni asupra ei dacd flI,t r
;i sd povesteascd tn acelt
sd ne rdmdnd inchisa in
degetul mic ridicat cand
O lege (scrisd ;i nescr
IX Vrei sil realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasio mdndnci totul din forfw
pentru a afla preferinfele lor in ceea ce privegte obiceiurile de studiu. rezonabila. .ti totu;i, unt
Completeazl chestionarul de mai jos cu intrebirile potrivite, la care care trebuie sd la;i fn far
colegii tii trebuie si rispundi. pari nemdncat. Este u;(
impusd de cdtre oamenii
DA nu au ce mdnca la ei aca
INTREBARE
1.
)
nn
T I
NU
(Ada
-a
TEXTUL B
3. T T The British generally pu
4. T T children are expected to
polite to wait until your I
X, Care dintre cele doui texte ifi stirneqte dorin{a de a studia qtiinfele
consideration. Alw ays ch
exacte? Motiveazi-(i rispunsul in maximum 5 rflnduri.
more or taking a drink. .
appreciation.
You may eat chicken ana
very informal occasion.
Ir{ever lick or put your k

everyone has been s€w€r


chew with your mouth o
it being chomped* on. It
lea In- Testul I
runt CODUL BUNELOR MANIERE
Citeqte textele A;i B qi apoi rlspunde cerintelor
propuse.
cerinfele de la I la vf urmdresc ce qi c0t ai infeles
din textele citite, iar cele de la
vII la X urmdresc felul in care folosesti aceeagi informalie in
scop propriu (acela
de arealizao temd).
TEXTULA
Nu trebuie sd milncdm grdbit sau nervos. Este nu
numai o regurd de poritele,
ci ;i o prescrip/ie medicald.
$i mai grave sunt disculiile nepldcute purtate in
timpul mesei. sd le evitdm sd ne impunem sdfim
;i calmt, pentru ca viala noastrd
e oricum agitatd. sd;tim sd ne bucurdm
de o masd impreund cuJttmilia!
Nu bem ;i nu vorbim cu gura ptind. Este o regurd-fuarte
cunoscutd ;i nu a;
reveni qsupra ei dacd nu arfi incdlcatd zilnic.
oaienii care incearcd sd mdndnce
;i sd povesteascd in acela;i timpfac o impresie nepldcutd. safim aten{i ca gura
sd ne rdmdnd inchisd in timpur mestecaturui.t...j
Estu de prost-gust sa linem
degetul mic ridicat cdnd mdncdm sau bem.
o lege (scrisd;i nescrisd) spune cd e;ti obrigat, din respect
pentru gazdd, sd
lasI, mdndnci totul din farfurie, dupd ce s-a pus
rdiu.
li sau tri-ai luat singur o cantitate
rezonabild. $i totu;i, unii oameni respecti, rn
aceia;i situalie, artd rege, dupd
care care trebuie sd la;i inforfurie cdte pulin
din toatefeturrle de mdncare, ca sd nu
pari nemdncat. Este uqor sd-tri dai seama cd ultima
regula - gre;itd _ a fost
impusd de cdtre oamenii sdraci, dar demni,
care nLt voiiu sdfiicompati*iir
tl nu au ce mdnca la ei acasd. "a
l
(Adaptare dupi Aurelia Marinescu, Codul
l bunelor maniere)
TEXTUL B
The British generaily pay a rot of attention to good
tabre manners. Even young
children are expected to eat properly with knifi
andfork. If you are a guest, it is
polirc n wait until your host starts eating
;ele or indicatis you siouu do so. It shows
consideration. Always chew and swallow all thefood
in your mouth before taking
more or taking a drink. Always say thank you
when served something. It shows
appreciation.
You may eat chicken and pizza with yourfingers if you are at a barbecue or on a
very informal occasion. otherwise arways use a knife andfork.
Never lick or put your lcnife in your mouth.
It is impolite to start eating before
everyone has been served unress your host
says that you don't need to wait. Never
chew with your mouth open. No one wants
to see food being chewed or to hear
it being chomped* on. It is imporite to put
your elbows on the tabte whire vou are
31
r Limbd $i comunicare - evaluare pentm clasa a VI-a
- teste

ask for the item to ,be ilI Completeaz[ tabelu]


eating. Don! rectch over someone's plate for something,
put too much food in din textele date.
pass;d. Never talk with food in your mouth. It is impolite to
your mouth. It is impolite to eat noisily'
possibly eat it all 1. Reguld imPusd de oam
If you have accidentally taken too much food and you cannot
iiyt "I'* sorry. It was so delicious but I amfull"' 2. Moment de care ne bur
impreund cu familia
(Adapted fr om E ating E ti quette, www'proj ectbritain'com)
3. Don't reach over some
* to chomp: to chew food making a lot of noise for something

4. Always chew
in tabelul de mai jos, bifeazi cisu{a potriviti pentru a arilta clrui text
ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stflnga.
A B C D
rv incercuieqte ADEI
ambele nrcrun justificflnd alegerei
text A text B texte text
1.A mAnca repede este d'
maniere la Justfficare:
mas6.
2. Adesea. oamenii vorbe
Justfficare:
suntem servili.
3. We should Put our elb'
3J Justification:
trebuie sd o avem la mas6.
4. Young children shoulc

obligatorie la mas6. Justffication:

prezentate
V Subliniazil variar
u Asoci azil) Prin s[gefi' cuvintele care si reflecte informafiile informafiilor din I
in fiecare text. -
in primu I par agt af al textu
Textul A calmi, pentru cA viata nc
1. Cantitate a. cunoscutd
b. de respect
2. Impresie
c. nepldcutd
VI
ComPlete the foll
3. Lips[ You may eat chicken an
4. Reguld d. rezonabild

Textul B VII Prezintfl intr-un t


1. Table a. and fork
2.Eat b. appreciation
3. Show c. properly
4. Knife d. manners
?m to be III Completeazi tabelul cu informafiile solicitate, valorificf,nd informafiile
h
food in din textele date.

eat it all 11. Regulb impusd de oamenii simpli

2. Moment de care ne bucurdrn


rin.com) impreund cu familia
3. Don't reach over someone's plate
for something

rui text 4. Always chew and...

rv incercuieste anEvAnan (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE


(F),
justificflnd alegerea cu secven(e din text.
1.A m6nca repede este doar o reguld de politele. A / F
Justificare:
2. Adesea, oamenii vorbesc la masd cu gura plina. A / F
Justificere:
3.we should put our elbows on the table while we are having dinner.
T/F
Justification:
4.Young children should have table manners, too. TIF
Justification:

entate v subliniazi varianta corecti, motivffnd alegerea prin valorificarea


informafiilor din textul A.
in primul paragraf al textului
A, autoarea spune cd, la masd, hebuie si fim / si nu fim
calmi, pentru cd via[a noastrd

vI complete the following sentence using information from text B.


You may eat chicken and przzawith your fingers

vu Prezinti intr-un enunt o aseminare intre cele doui texte.

33
Limbd $i comunicare - evaluare pentru clasa a VI-a

vm utilizflnd informafiile din cele doui


- teste

texteo precizeazil doui reguli de Testul I


urmat cflnd iei masa la gcoall'
Citeqte textele A qi B qi aP(
Cerinlele de la I la VI urmdr
VII la X urmdresc felul in ci
tiio in clasi, dearcahzaotemd).
,' Vrei sil realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor
pentruaaflacaresuntopiniilelorinprivinfabunelormaniere. TEXTUL A
-completeazi
chestionarul de mai jos cu intreblrile potrivite, la care Primele mele amintiri tr
colegii tli trebuie sI risPundi' 6-7, tn anii '70, cand a;tePt
banane Pe care le Puteau gt
DA NU ereu verzi, necoaPte. SaliY
lxrnnBARE,
nl savura delicioasele fructe r

1.
) n I cantitate micd aveam Partr
T T precum ananasul sau manl
,aa

3.
4.
T I pe cure le aveam ori aflas
emisiunea de sdmbdta s€at
mai multe
x care dintre cele doui texte ifi stflrneqte dorinfa de a afla Am resimlit aceste liPsu
despre bunele maniere? Motiv eazil-{i rispunsul
in maximum 5 rflnduri. au coincis cu anii fnfometa
Eram un co7il obi;nuit, dat
copii, de care nu Prea aver
na{ionale [...J .

La 12 ani a fncePut ce
de zi cu zi, trebuind sd h
prindem rdnd la Alimenta
ulei sau un kilogram de zt
de multe ori degeaba' To
cunoqtinlele ;i rudele vdn
se gdseau Pe Pia{d, Precu
(AdaPtate duP[ Trist

TEXTUL B
In the ancient ciQ of Lor
fo*ily named CantY, whc

Tbm's father was a thief,


children, too.
W!;en Tbm came home t
first, then his awful grat
Testuf I
GopllARn
Citegte textele A gi B gi apoi rispunde
cerintelor propuse.
cerin{ele de la I la vI urmdresc ce gi
cOt ai infeles din textele citite, iar cele de la
vII la X urmdresc felul in care foloseqti aceeagi
informafie in scop propriu (acela
de arealiza o temd).

TEXTUL A
Primele mere amintiri triste din perioada
comunistd sunt de ra catriva aniEori,
6-7, in anii '70, cdnd a;teptam
cu murtd rdbdare sd se coacd pe
banane pe care le puteau gdsi pdrinlii ;iJbnier purinere
mei la Alimentara qi care mai fntotdeauna
erattverzi, necoapte. sarivam cdteva
zile, poate I-2 sdptdmani pdnd sd putem
savura delicioaselefructe exotice. portocalele
erau coipte, de obicei, dar tot tn
cantitate micd aveam parte de ere.
Despre mandarine sau arte
precum ananasul sau mangoul, fructe tropicale,
citisem doar prin cdrli sau in pulinele
pe care le aveam ori aflasem
revistepif
despre ele de la televizor: de la Teleenciclopedi4
emisiunea de sdmbdta searq despre
;tiinld, geografie Ei istorie.
Am resimrit aceste ripsuri pe tot parcursur
,oprtiriei ;i adorescenrei mere, care
au coincis cu anii infometdrii populaliei
;i lipsirii ei de cele mai elementare nevoi.
Eram un copil obignuit, dar atrios,.
imi p;dcequ desenere animate
copii' de care nu prea aveam parte ;iJilmere pentru
in cele 2 ore de program zilnic al televiziunii
naliQnale [...J.
La I2 ani a inceput cea mai grea perioadd, ripsind
rucrurile necesare vierii
trezim, ;i cufraite meu, cu noaptea_n cap sd
*,::"7;_tf,u^"::.!.:r,r" ")
g w,indem rdnd la Alimeltara penrru ca famiria mea sd poar;;;";;;;-;;;rr:"
o:,?n": de zahdn Fdceam cu rdndut, pdrinlii;i copiii, ;
lr,l:,::::,
de multe ori degeaba. Tot
ce se aducea se vindea prin spatere
dar stdteam
magazinerot; ra
cuno;tinlele ;i rudele vdnzdtorilor
sau era dat ra schimb )u arte produse
se gdseau pe piald, precum
care n,
benzina, televizoarele color etc.
(Adaptare dupd, Tris t a c op il dr ie s ub
c omunis m, pewww. clubuilibertatii.ro)

TEXTUL B
ln the ancient city of London, tn the sixteenth century,
Tom was born to a poor
family named Canty, who did not want him.

Tom s father was a thief and his mother a beggar They made
beggars of their
children. too.

when Tom came home with no mone)/, his


/itthea John Canty, woulc{ beat him
first, then his aw.fut grondmother would do it alt
over agaill,. later in the night
__ag i,
Linthci .)i c:omuni(:are - evaluare ntru clasa a VI-a - teste

his starving mother would give him secretly any bread she could savefor him by
going hungry herself; she was often caught and beatenfor it by her husband.
ilI Transcrie, din fiec
din textele prezen
Yet little Tbm was not unhappy because all poor boys lived like that. adjective tn limba
Father Andrew, an old priest, taught Tbm to read and write. Tbm listened to his
charming legends about giants andfairies and brave kings and princes. His mind
becamefull of these wonderful things. He began to have a strong desire to see a
real prince.
Tom s reading and dreaming about princely life were so intense thqt he began to rv incercuieqte ADE
act as a prince. His speech and manners became ceremonious, to the vast justificflnd aleger
admiration and amusement of his friends. 1. Coprldria in anii com
Justi.ficare:
(Adapted from The Prince and the Pauper,by Mark TWain)
2. Amintirile din perloa
rn tabelul de mai jos, bifeazi crsu{a potriviti pentru z ardta crrui text Justificere:
ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stAnga. 3. Tom was not fascinal
A B C D Justification:
ambele nrcrun 4. John Cantv often bea
text A text B
texte text Justification:
l. Textul prezrntd copilina avtorului in
perioada comunisti. V Completeazi tabr
2. Textul prezuntd, imaginea copilului
I . -.eustoase
universal.
3. In text se vorbeqte despre un copil 2. a se delecta
dintr-o poveste.
3. amazrfig
4. Textul descrie lipsurile unui copil in
viafa de zt cu zr. 4. wish
II scrie, in coloana din dreapta, cite un enun{ care si con{ini informafiile
solicitate in coloana din stinga. Rlspunde in limba in care este VI Nume$te person
formulatil intreb area. urmitoarele tr[sr
intrebiri/Questions Rispunsuri/Answers
I " CAt timp era alocat programului
Trisituri
TV? l. Se trezeqte ?mpreuni
pentru a sta la coad6.
2. Ce nu mAncase niciodatd, autorul? 2. Reuqesc sd gdseasca

3. What is Tom's father's name? 3. Il ajutd pe Tom sd in


sd citeascd.
4. Who is Father Andrew?

36
Limbd ti c,omunicqre - evaluure pentru cltrstr u V!,u - testc

for him by m Transcrie, din fiecare text, cflte doui adjective referitoare la personajele
nband.
din textel e prezentate.
adjective tn limba romhnd udjectives in English
ned to his
His mind
"e to see a

'began to
rv rncercuiepte lnnvAnnr (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE (F),
justificind alegerea cu secven(e din text.
the vast
1.Copildria in anii comunismului a fost o perioadd lipsitd de neajunsuri. A / F
Just|ficare:
k Twain)
2. Amintirile din perioada copildriei sunt triste. A I F
Justificere:
Irui text
3. Tom was not fascinated by princely life. TIF
Justffication:
4. John Canty often beat Tom's mother. T/F
Justffication:

v Completeazi tabelul cu sinonime din textele date.

l. gustoase
2, a se delecta

3, amaztng

4. wish

rmafiile
re este W Nume$te personajele din cele doui texte cirora li se potrivesc
urmitoarele trisituri.
Trisflturi Personaj
l. e trezeqte ?mpreund cu autorul
S

pentru a sta la coada.

2. Reuqesc sd gdseascd banane.

3. I1 ajutd pe Tom sd inve{e sd scrie Si


sa citeascd.
4. Renun{d la mAncare pentru a-l hrdni
pe Tom.

37
vII {lare este fi}ersmnaj ul tf;u prefenaf ctin romanele pentru copii? Testul 10
hzl mtfiv eazffi^$i aleger-efi.

Citeqte textele A gi B
Cerin{ele de la I la VI
VIII utilizind informafiile din cele doui texte, precizeazd ce text {i-a plicut VII la X urmdresc felu
mai mult. Motiveazh-ti alegerea. deareahzaotema).
TEXTUL A
Am /bst intr-o vren
tncat nu moi merita sd
an de zile 0m avut n
IX vrei si realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasi,
treburile pe fugd, renLrl
pentru a afTa mai multe despre copiliria lor.
tastaturd qi mouse. ffit
completeazi chestionarul de mai jos cu intrebrrile potrivite, la care
o situa{ie dificild de pt
colegii tii trebuie sI rispundi.
;i sd vad sincer t l
,, dwaffi "
portocalii fn
TNTRE,BARtr DA NU 0ve0m cdteodata un
1. n n arbaleta?
r
L_-J

2" L__l Cdci personajele di


3. n
tl f-t
II cum este gandirea com
4. L-J l in reac/ii decat organit
ele nu sunt totuEi Jiin{e
X Bifeazf imaginea potriviti pentru sentimentele pe care ie-au provocat
fi JVu e important cum ar
textele citite, motivind alegerea ficuti:
rasele qi cu tot soiul d<
cre; ti inteligenla eroult
de puncte.
00 0c (Adaptare t

i_l
,n
TEXTUL B
\*-/ Scientists who are stud,
playing too much can ]
A patient needed an ol
Motivarea alegerii:
A 5 S-yertr-old woman ,

while playing tennis ot


were so Joscinated by p

A l2-year-old boy wai


console games "a lot'
painful thumbs or tirea
wrist are called "ninte
38
"u copii? Testul l0
JOCURILE PE CALCULATOR

CiteEte textele A ;i B ;i apoi rispunde cerintelor propuse.


Cerinlele de la I la VI urmdresc ce gi cdt ai infeles din textele citite, iar cele de la
i-a plicut VII la X urmdresc felul in care folose;ti aceeagi informalie in scop propriu (acela
dearealizaotemd).
TEXTUL A
Am fost intr-o vreme, pe cdnd viala incepuse sd mi se pard atdt de cenu;ie
incdt nu mai merita sdfie trditd, un maniac al jocurilor pe computer. Timp cle tm
an de zile am avut nevoie de doza zilnicd de virtualitate; imi
in clasi, ficeam toate
treburile pefugd, renunlasem Ia mdncare;i la somn;i imi tremurau mdinile duna
tastaturd qi mouse. intdrziam la cursuri, pentru cd nu ma ldsam p6nd n,,"rolrrry
, la care o situalie dificild de pe ecren, incepusem sd visez peisajele artificiale jin jocuri

;i sa vdd sincer [...J i" troleibuz, in drum spre (Jniversitate, ,,orci,,verzi;i


,,dwarfi" portocalii in loc de trecdtorii de pe stradd. Cdnd imi priveam mainile
r\tl aveam cdteodatd un moment de panicd ;i tresdream: unde imi dispdrLtse
l arbaleta?
n Cdci personaiele din aceste jocuri sunt [...J tot atdt rJe diferite defiinlete vii
l cum este gdndirea computerului de cea omeneascd. Ele nu sunt mai rudimentare
l in reaclii decdt organismele, ci sunt altfet. Deqi provin din legendele medievale,
ele nu sunt totuqifiinle care urmeazd logica basmului, ci o alta, cu totul noud.[...J
rrovocat Nu e important cum aratd ele pozele inJdliEeazd cavaleri
- Ei cavalerile de toate
rqsele ;i cu tot soiul de mutre ci
-, scalele valorice din spatele lor. Dacd vrei sd
cre;ti inteligenla eroului tdu, trebuie sd-i scaziforla sau curajul cu acela;i numdr
de puncte.

(Adaptare dupd Mircea cdrtdrescu, pururi tdndr iffi;urat tn pixeti)


TEXTUL B
Scientists who are studying the effects ofvideo game consoles on health say that
playing too much can put life in danger
A patient needed an operation for hernia after exercising on the wii Fit game.
A 55-year-old woman suffered a massive chest bleed after
falting over her so/'a
while playing tennis on her Wi console. There were also cases where children
were soJhscinated by playing Super Mario Bros that they/brgot to go to the
toilet.
A l2-year-old boy was diagnosed with "Nintendo elbow" after he played his
console games "a lot" for more than a month. Gamers generally suf.fer.fiom
painJul thumbs or tired eyes. Nintendo-related problems in the thumb, hand ancl
wrist are called "nintendonitis", and are associated with game playing. Tenniso
Limbd si comunicare - evaluare pentm clua a YI-a - teste

was found to be the most dangerous Wii sport, and the most common problems ilI ' incercuiegte vari
were hand cuts and bruising. 1. Personajele jocului s

The researchers said: "A Wii U is quite a safe Christmas present." But they also a) arb aleta; b

said that players "should be careful about where they play, and they should take 2. Dependenta virtuald
breaks often". a) nedefinit; b
A spokesmanfor Nintendo said: "The Wi is often appreciatedfor getting people 3. Nintendo-related prr
up off the couch. But, as with any activity, people should not play the console a) tennis; h

games too mltch." 4. When children playr


a) to go to the toilet
(Adapted from Playing wdeo Games can Be Badfor Your Health, c) to do their homet
www.independent.co.uk)
" IV Completeazil (in
in tabelul de mai jos, bifeazi cisu{a potriviti pentru a zrdta clrui text informafii select
ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stflnga. 1. Dacd vrei s[ creqti i
A B C D
ambele niciun 2. Starea de panrcd a a
text A text B text
texte
1. Textul preztntd diferenta dintre 3. A 55-year-old womi
personaiele jocurilor qi fiinfele vii.
2. Textul descrie afecfiunile provocate de 4. Garcters generally sr
jocurile video.
3. Textul vorbeqte despre componentele
unui calculator. v Transcrie, din f
efect al depende
4. Textul vorbe;te despre jocuri.

II Asociazilrprin sflge{io cuvintele care si reflecte informa{iile prezentate


in fiecare text. VI Indici elemente
Textul A
Caracteristici
l. doza a. computerului
2. fnnfele b. zllntcd 1. Devine cenu;ie Ei 1

3. situa[te c. vii a fi trditd.


4. gdndirea d. dificil[ 2.De unde provin pe
jocurilor pe calculato
Textul B 3. Cadou de Crdciun
1. chest a. thumbs probleme.
2. ttred b. bleed
3. common c. eyes I

4. patnful d. problems
a _ fu,ste
ems
ilI fncercuieqte vari anta corectl de rispuns:
1. Personajele jocului sunt:
ilso a) arbaleta: b) orcii; c) trecdtorii;
ake d) fiin{ele vii.
2. Dependen[a vrctuald a autorului
a durat:
a) nedefinit; b) o lund; c) un an;
ple
d) cdteva luni.
3. Nintendo-related problems
are associated with:
ole a) tennis; b) exercising; c) game playing;
d) falling.
4. When children played Super
Mario Bros they forgot:
a) to go to the toilet;
th, b) to go to school;
c) to do their homework;
rk) d) to have breakfast.
ry completeazd (in Iimba in care este formulat
xt enunfur) spa{iile ribere cu
informafii selectate din textele_suport:
1. Dacd vrei sd cresti inteligenfa
eroului tdu,

2' Starea de panici a autorurui aparein


momentul in care u.. i-pr*iu.a ii
3' A 55-year-old woman suffered a massive
chest bl..d
"f",
4. Gamers gener ally suffer

v Transcrie, din fiecare text-suport,


cete o secvenfl care
efect aI dependenfei de jocuri. si confinl un

vI Indici elementere Ia care se referi urmitoarere caracteristici:

Caracteristici
Elemente
l. Devine cenugi. qt pare ca nu
merita
a fr trdit{L.

2.Deundeprovi@
jocurilor pe calculator.
3. Cadou de Cra.
probleme.

4. Ar trebui sd fie atenfr unde joacd.


r
Limbd $i comunicare - evaluare ^"ntru clasa a vl-a - teste

VII Care este jocul tiu preferat? Motiveazd,-ti alegerea. Testul ll


Cite;te textele A Ei B ;i
Cerinlele de la I la VI un
VIII Ptezinti o asemlnare $i o deosebire intre cele doui texte.
VII la X urmdresc felul ir
dearealtzaotemd)./

TEXTUL A
rx vrei sd realIzezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasi, Poate cd unul dintre t
pentru a aflz care sunt obiceiurile lor in ceea ce priveste jocurile pe regina Maria a Romanie
calculator. Completeazi chestionarul de mai jos cu intreblrile potrivite, rdni{ilor " sau,, Regina
la care colegii tii trebuie sI rispundi.
ajutorarea rdnililor in Pt
I{dscutd pe 29 octow,
TNTREBARE DA NU Alexandra Victoria de Sa.
1. TT
)
.-1 a

3.
rT
nr
a fost prima fiica a pri
Alexandrovna a Rusiei. l
a Marii Britanii.
4. TT Dupd o copildrie ;i o
X Bifeazd imaginea potriviti pentru sentimentele pe care fi le-au provocat
logodit la I6 ani cu print
(Jn an mai tarziu s-a n
textele citite, motivind alegerea fIcuti:
cel care va deveni al treil
au mai avut tmpreund tr,

00 OO
regele George al Greciei,
Alexandru I al lugoslavie
Anton de Austria, Si micu
V ,A in timpul Primului Rt
curajoasa regind Maria
printre cei suferinzi, fmpt
Motivarea alegerii: pe front sau bolnavilor d
cere rolul femeii fn politi
regelui ferdinand pana
antolo gicd afirmalia amL
Charles de Saint-Aulair
regina " .

42
Testul ll
PORTRETE CELEBRE
Cite;te textele A qi B qi apoi rispunde cerintelor propus€.
Cerinfele de la I la VI urmdresc ce gi cdt ai infeles din textele citite, iar cele de la
VII la X urmdresc felul in care folosesti aceeaqi informafie in scop propriu (acela
de arealiza o temd).

TEXTUL A
:lasi, Poate cd unul dintre cele mai complexe personaje din istoria Romdniei este
le pe regina Maria a Romdniei, supranumitd de romdnii contemporani cu ea
,,Mama
ivite, rdnililor" sau,,Regina soldat", tn special datoritd implicdrii sale active in
ajutorarea rdnililor in Primul Rdzboi Mondial.
Ndscutd pe 29 octombrie 1875, in Marea Britanie, sub numele de Marie
{U Alexandra Victoria de Saxa-Coburg Si Gotha, viitoarea regind Maria a Romdniei
l a fost prima fiicd a principelui Alfred al Marii Britanii
Si a ducesei Maria
l Alexandrovna a Rusiei. Regina Maria a fost, totodatd, nepoata reginei Victoria
l a Marii Britanii.
l Dupd o copildrie si o adolescenld petrecutd in casa pdrinteascd, Maria s-a
logodit la I6 ani cu principele Ferdinand I, moStenitorul tronului Romdniei.
'0cat
Un an mai tdrziu s-a ndscut primul copil al cuplului princiar: Carol al ll-lea,
cel care va deveni al treilea rege al Romdniei. Regina Maria
si regele Ferdinand
au mai avut impreund trei fete Si doi bdieli: principesa Elisabeta, mdritatd cu
regele George al Greciei, principesa Maria, care in 1922 s-a cdsdtorit cu regele
Alexandru I al lugoslaviei, prinlul Niculae, principesa lleana, sotria arhiducelui
Anton de Austria, si micul principe Mircea, care a murit la inceputul rdzboiului.
in timpul Primului Rdzboi Mondial, imbrdcatd in haine de sord medicald,
curajoasa regind Maria a organizat spitalele de campanie si a
fost prezentd
printre cei suferinzi, impdrlind medicamente, mdncare qi pdturi soldatrilor rdnili
pefront sau bolnavilor de tifos. Regina Maria a/dcut diferentra tntr-o vreme in
care rolul femeii in politicd era extrem de mic. Ea a
fost principalul sJdtuitor al
regelui Ferdinand pdnd la decesul acestuia in 1927. in acest sens, a rdmas
antologicd afirmalia ambasadorului Franlei la BucureSti din vremea respectivd,
Charles de Saint-Aulaire: ,,Existd un singur bdrbat la palat *
si acela este
regina".

(Adaptare dupd Femei celebre, pe www.descopera.ro)

43
Limbd $ comunicare - evaluare pentm clasa a VI-q - teste

TEXTUL B n Scrie, in coloana c


Queen Victoria (born: 1819; reign:1837-1901) was
l8 when she came to the solicitate in colo
thronu of England. As a princess she had been brought up very strictly. She was formulatil intrebz
not allowed to speak to adults unless her governess was present. She could not tntreb[ri/Questions
read a book without permission. As a queen, she had to talk to the Prime Minister
1. Care este vdrsta Ia ci
and to read and sign important state papers.
regina Maria?
In Albert of Saxe-Coburg-Gotha' Wctoria
1840, she married her cousin, Prince 2. Cali copii are regina
adored him and Atbertb influence on her and on British life was enormous. Albert Ferdinand?
was kind, peace-loving and open-minded in many ways. Albert was given the title 3. How many children
"Prince Consort" in 1857, but he died of typhoidfeverfour years later. Wctoria Victorrahave?
was devastated by her husband's death. She wore blackfor tlte rest of her life, 4. When did Queen Vir
and made no public oppearances for over twenty years. Her popularity her Diamond Jubilee?
decreased, and some peoplewanted to end the monarchy, but in 1887 she returned
to public life. Her Diamond Jubilee* in 1897 was a time of great celebration.
III Transcrie, din fiec
Wctoria lived so long and had so many children (nine), that she was eventually personalitifilor 1

a senior figure in all the royal families of Europe. She was even called
adiective in limb,
"the grandmother of EuroPe".

(Adapted from The Ladybird Book of Kings and Queens of Britain,


by Louise Jones)

* The Diamond Jubilee : The.celebration that marked Queen Victoria's 60'h


anruversary
rV Incercuieqte ADI
justificflnd alege
1. Regina Maria este fi
in tabelul de mai joso bifeazi cisu{a potriviti pentru a arilta cirui text
ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stinga. Justificare:
2. Prrmul copil al regir
A B C D
Justificare:
ambele niciun
text A text B text 3. Queen Victoria was
texte
Justffication:
1. Textul prezintd destinul unei regine. 4. Prrnce Albert loved
2. Textul descrie obiceiuri de la curtea Justffication: -
regald. v Completeazil ta
3. Textul este preluat de pe internet.
-
f . intitulatd
4. Textul vorbeqte desPre o domnte 2. straie
indelungatL. gentle
4. tmmense
II Scrier in coloana din dreapt ur
t the
solicitate in coloana din stinga.
"U
Rispunde in limba in care este
w'as
formulati intrebarea.
I not
ister Intrebiri/Questions Rispunsuri/Answers
1. Care este vdrsta la carc se logode$te
regina Marta?
crio
2. Cdgi copi I are regina cu regele
bert
Ferdin and?
title
3. How many children did eueen
ryia
Victoria have?
life,
4. when did Queen victoria celebrate
ritlt her Diamond Jubilee?
ned
l.

tllv
III Transcrie, din fiecare text, cite doui adjective referitoare la caracteristicile
personalitlfitor prezentate.
led
adjective tn limba romdnd adjectives in English
r,in,

es)

Iv incercuiepte ADEvAur (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE


(F),
justificind alegerea cu secvenfe din text.
lxt l. Regina Maria este fiica cea micd a principelui Alfred. A / F
Justifice re:
2. Primul copil al reginei Maria este un ba rat. A / F
Justificare "'

3. Queen Victoria was very sad when Prince Albert died. T I F


Justification"'
4. Prince Albert loved war and conflict. T / F
Justification:

V Completeazi tabelut cu sinonime din textele date.

f. intitulatd
2. straie

3. gentle

4. immense
Limbd $i comunicare - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

VI : Numeqte personajele din cele doul texte la care se referi urmrtoarete TgStUl 12
caracteristici:
Caracteristici Aspecte
EDI
1. Afirmd cd singurul bdrbat de la
palat este regina. Citeqte textele A qi B qi aPoi I

2. Se cdsdtore$te cu arhiducele Anton. Cerinlele de la I la VI urmdres


3. A fost supranumitd ,,Bunica VII la X urmdresc felul in care
Europei". dearealtzaotemd).
4.I-a fost acordat titlul de Print
Consort. TEXTUL A
Stima{i cluieni,
wI Prezintfl, intr-un enunt, o aseminare intre cele doui texte.
Prin acenstd scrisoare vd
mediul fnconiurdtor [...J are t
in calitate de cetd{eni re
municipii din RomdniA, avet
importan{a calitd{ii mediulut
vrn Utilizind informatiile din cele doui texte, precizeazil care sunt rolurile
respect Si recuno;tin{a fa{a de
pe care le indeplinegte o regini.
Ceea ce nimeni nu Poate cc
vielii noastre Si a mediului it
moduri, unele mai ddunatoat
atitudine, aPoi sd-i determir,
respecte natura, care ne sus(i
IXr Vrei sil realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasi,
pentru aafla opinia lor despre Casa Regali. Completeazil chestionarul in contextul educa{iei res
de mai jos cu intrebirile potriviteo la care colegii tii trebuie si trdim, iatd doar cdteva lucrut
o Sa colectdm selectiv de,
rispundi.
DA NU autoritafile locale ne oferd Pr
ixrnEBARE
1. TI ' Sd folosim Produse biode

) TI de fntre{inere pers onald !


o Sa economisim energit
NT
aa

3. televizorul sau alte aqarate e


4. TN ' Sa nu abuzdm fn Privir
mdncere, apd, produse de cu
dintre cele doui texte ifi stflrnepte dorinfa de a afla mai multe
X,,,,.Care
despre marii conducitori din istoria lumii? Motiveazi-fi rflspunsul in
' Sd folosim pentru cumPi
.Sd nu mai cumpdrdm J
maximum 5 rffnduri.
fabricarea saco$elor de PIas,
o Sa utilizdm masina Pers

rezultatd din trafic a crescut


(Adaptare duPd Scriso
itoarele Testul l2
EDUcATIA EcoLoclcA
Citeqte textele A qi B qi apoi rispunde cerinfelor propuse.
Cerinfele de la I la VI urmdresc ce gi cdt ai inleles din textele citite, iar cele de la
VII la X urmdresc felul in care folosesti aceeaqi informafie in scop propriu (acela
de arealiza o temd).

TEXTULA
Stimali clujeni,
Prin aceastd scrisoare vd supunem atenliei faptul cd educalia privitoare la
mediul inconjurdto, [...J are scopul de a imbundtdtri calitatea vielii ...J .
[
in calitate de cetd\eni responsabiti ai unuia dintre cele mai importante
municipii din Romdnia, avem datoria morald sd fim informali cu privire la
rolurile importanla calitdtrii mediului in viala noastrd si sd ne formdm o atitudine de
respect si recunostinldfald de naturd, prin comportamente responsabile.
Ceea ce nimeni nupoate contesta estefaptul cd noi, oamenii, afectdm calitatea
vielii noastre Si a mediului in care trdim, in fiecare clipd, intr-o diversitate de
moduri, unele mai ddundtoare decdt altele.f...J Avem datoria morald sd ludm
atitudine, apoi sd-i determindm si pe ceilaltri sd in\eleagd, sd conserve
si sd
t clasi, respecte netr.nq care ne susline viala.
onarul In contextul educa\iei responsabile privitoare la rela{ia cu mediul in care
)uie si traim, iatd doar cdteva lucruri pe carefiecare dintre noi le poateface:
' Sd colectdm selectiv deseurile, mai ales cd programele implementate de
NU autoritdlile locqle ne oferd posibilitatea de aface acest lucru!
t...1
r ' Sdfolosim produse biodegradabile de curd1are a casei si produse ecologice
r de tntrelinere personald !

r ' sd economisim energie, neldsdnd luminile aprinse, scolind din prizd


r televizorul sau alte aparate electrocasnice atunci cdnd nu lefotosim!
' sd nu abuzdm in privinla consumului, in nicio privinld (hdrtie folositd,
multe mdncare, apd, produse de curdtrenie, de ingiend etc.) !
, Sdfolosim pentru cumpdrdturi sacoSe
tsul in din material textil!
'sd nu mai cumpdrdm sacoqe din plastic, fie ele si biodegradabile! La
fabricarea sacoSelor de plastic sefoloseSte petrol.
' sd utilizdm masina personald cu mdsurd! in ultimii l0 ani emisia de co.t
rezultatd din trafic a crescut cu 20%.
(Adaptare dupd Scrisoare adresatd clujenilor pentru protejarea mediului,
pe www.clujazi.ro)
47
Limbd i comunicare - evaluare ntru clasa a VI-a - teste

II Scrie, in coloana dil


TEXTUL B solicitate in coloa:
Our home devices TVs, computers and coffee makers often use electricity formulatil intrebar,
-
even when we're not using them.
- intreb[rilQuestions
1. Ce se folose$te la fabri
In "sleep" or "standby"
mode, these devices consume electricity without
interruption; they represent 25% of a home's power use. The U.S. energy cost of sacoqelor de plastic?
all these devices totals $19 billion per year and represents the production of 50 2. Cu aet a crescut emisii
large power plants. Printers, gaming consoles and other electronics consume rezultatd, din trafic in ulti
half of this quantity. 3. What consumes energ\
intemrption?
The cost isnl just financial. Energlt production generates a lot of carbon 4. What does pollution c<
pollution; this pollution contributes to global warming. Consumers can improve
the situation by taking these steps:

l. Switch off the devices you are not using or use rarely, such as a secondfridge m incercuie;te varian
in the garage. 1. Oamenii afecteazd cali
a) o divers ttate de mod
2. Set your computer to go to sleep after 30 minutes or less of inactivity. Turn it
c) datoria morald;
offwhen you're not using it.
2. Comportamentul fa[d d
(Adapted from Energy Vampires Suck Up Home Power, a) democratic; b) ne1
news.nationalgeo graphic. com) 3. Energy production gen
a) global warrning;
lrli: in tabelul de mai jos, bifeazi cisufa potriviti pentru a arilta cirui c) global pollution;
text ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stinga. 4. Devices consume elect
A B C D a) at night; b) all
ambele nrclun /\
text A text B IV, Incercuie$te ADEV
texte text
justificflnd alegerel
1. Texful vorbeqte despre poluarea fonic6. 1. Colectarea selectivb a r
Justfficare:
2. Textul oferd sfaturi pentru protejarea
2. Trebuie s[-i facem qi p
mediului.
Justificere:
3. Texful vorbeqte despre ecologie ca
3. Consumers can make t
datorie morald a eetdfenilor.
Justification
4. Textul vorbegte despre costurile
4. Energy production doe
consumului de energie electricd.
Justffication

V Subliniazil varianl
informafiilor din te
in al doilea paragraf aI te
morald de afi informati c
48
i comunicare - evaluare tru clasa a VI-a - teste

Irrrr Scrieo in coloana din dreaptarcite un enun{ care si confini informa{iile


solicitate in coloana din stinga. Rispunde in limba in care este
:triciQ formulatil intreb area.
intrebiri/Questions Rispunsuri/Answers

ithout 1. Ce se foloseqte la fabrrearea


cost of saco$elor de plastic?
xof50 2. Cu eet a crescut emisia de COZ
nsume rezultatd, din traftc in ultimii 10 ani?
3. What consumes energy without
intemrption?
:arbon
4. What does pollution contribute to?
nprove

fridge
m incercuiegte varianta corecti de rispuns:
1. Oamenii afecteazd cahtatea mediului inconjurdtor prin:
a) o diversitate de moduri; b) colectarea deqeurilor;
Turn it
c) datoria morald; d) programele implementate.
2. Comportamentul fatd de naturd ar trebui sd fie:
)ower, a) democratic; b) nepdsitor; c) responsabil; d) imoral.
).com) 3. Energy production generates a lot of:
a) global warrnirg; b) carbon pollution;
ui c) global pollution; d) house warming.
4. Devices consume electricity:
a) at night; b) all day long; c) eve ry day; d) without intemrption.
/\V
ry Incercuieqte ADEVARAT (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE (F),
justificflnd alegerea cu secvenfe din text.
1. Cole ctarca selectivd a deryeurilor nu este posibilS in oraqul Cluj. A I F

Justificare:
2. Trebuie sd-i facem qi pe ceilalli sd aibd o conduitd ecologicd. A / F

Justificare:
3. Consumers can make the situation better. T I F
Justification
4. Energy production does not affect nature. T I F

Justffication:

V Subliniazil varianta corectd, motivflnd alegerea prin valorificarea


informafiilor din textul A.
in al doilea paragraf al textului A, se spune despre cetdleni cd au/ nu au datoria
morald de a fi informafi cu privire la
49
i comunicere - evaluare ntru clasa a VI-a - teste

vt Complete the following sentence using information from text B. Testul 13


Our home devices TVs, computers and coffee makers - AI
-
Citeqte textele A qi B ;i a
\{I Prezint[ intr-un enunt o aseminare intre cele doul texte. Cerinfele de la I la VI urrn
VII la X unndresc felul in
deareahzaotemd).
TEXTUL A
Dacd alegem sd mdnct
VilI [Jtilizflnd informa{iile din cele douitexte, precizeazil doul aspecte pe indemdnd opliune. Din pi
care le poate face o persoani pentru a proteja mediul inconjurltor. repede, o ludm la pachet t
;i astfel facem economie
elemente par a fi de pre!.
Oriunde ne uitdm, putt
mdncare. [ ...J in ultima vre
IX Vrei sd realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasi, Sunt peste tot! in hipermt
pentru a afla detalii in legituri cu obiceiurile lor legate de protejarea benzindrii. Suntem, de ase
mediului. de reclamele radio sau tv.
Completeazi chestionarul de mai jos cu intrebirile potrivite, la care de alimentalie incluse tn t,
colegii tii trebuie si rispundi. obicei, alimentele foarte I
(Jneori, junk food sLtl,
exagerat de ridicat de zat
INTREBARE DA NU
organismului prin conli
1. TI procentului ridicat de glu,
2. T T (In alt inconvenient es
3. T I produse, mult mai hrdnitc
4. l n fnlocuias cd astfel lactatel
tnlocuite de mici gustdrt
x Bifeazi imaginea potriviti pentru sentimentele pe care (i le-au provocat la cartofii praji{i ;i salata
textele citite, motivind alegerea ficuti: (Adaptarc dttpd A
TEXTUL B

OI OO
{Jnhealthy foods are the re
Surprisingly, some of thes
For instance, food produc
\--l ,^ horrible when the fat is t
compensate. Saturated fa
when someone consumes
Motiv area alegerii: Vegetables are healthy, bt
wI*' people use dressings
Testul | 3
ALTMENTAIn sAruAroasA
Citeqte textele A qi B qi apoi rispunde cerinfelor propuse.
Cerinfele de la I la VI urmdresc ce qi cAt ai infeles din textele citite, iar cele de la
VII la X urmdresc felul in care folosesti aceeaqi informafie in scop propriu (acela
de arealiza o temd).
TEXTULA
Dacd alegem sd mdncdm in oraS, fast-foodurile par afi cea mai ieftind ;i la
)ecte pe
indemdnd opliune. Din pdcate, insd nu ;i cea mai sdndtoasd. Mdncarea se face
itor. repede, o ludm la pachet dacd timpul nu ne permite sd stdm sd o mdncdm acolo
Si astfel facem economie de timp ;i de bani, intr-o lume tn care aceste doud
elemente par afi de pre!. Iar sdndtatea trece pe locuri codaqe.
Oriunde ne uitdm, putem da cu ochii de un fast-food sau de vreun chio;c cu
mdncare. t . . .l i" ultima vreme parcd suntem din ce in ce mai sufocali de fast-fooduri.
ln clasio Sunt peste tot! in hipermarketuri, in centrele comerciale, pe stradd, chiar qi in
rtej area benzindrii. Suntem, de asemenea, indemnali sd mdncdm cdt mai des lafast-food
de reclamele radio sau tv. [...J Fast-foodul rdmdne unul dintre principalele tipuri
la care de alimentalie incluse tn termenul generic de junkfood. Acest termen descrie, de
obicei, alimentele foarte bogate in calorii, dar sdrace in valori nutritive. [...]
Uneori, junk food sunt considerate ;i unele cereale, care au un conlinut
exagerat de ridicat de zahdr qi carbohidrali. in aceste cazuri beneficiile aduse
NU
organismului prin conlinutul tn fibre sunt depdqite de riscurile asociate
T procentului ridicat de glucide. [...J
T Un alt inconvenient este acela cd alimentele de tip fast-food pot inlocui alte
n produse, mult mai hrdnitoare qi mai sdndtoase. Sucurile carbogazoase ajung sd
l inlocuiascd astfel lactatele, sucurile naturale, ceaiurile. Fructele proaspete sunt
tnlocuite de mici gustdri rapide, iar legumele incluse in meniuri se rezumd
,IOVOC&t
la cartofii prdjili ;i salata verde. [...J
(Adaptare dtryd Adev drul despre j unk fo o d, pe www. sfatulmedicului.ro)
TEXTUL B
Unhealthyfoods are the reasonwhy people arefatter and sicker than ever before.
Surprisingly, some of thesefoods are considered healthy by many people.
thefatfromfoods. Butfood tastes
For instance, food producers started taking out
horrible when the
fat is taken ouL That's why producers add a lot of sugar to
compensate. Saturatedfat is dangerous, but added sugar is also very harmful
when someone consumes too much of it.

but they often don't taste very good on their own. That's
Vegetables are healthy,
why people use dressings. But many salad dressings arefull of unhealthy

51
Linthi i .onuni(ut" - evaludrc pentru clasa o yl_(r _ teste

ingredients like sugaa fats and artificial chemicals. Eating


vegetables with a
clres,sing rich in harmful ingredients will make the
salad ,it
UI Incercuiepte variar
y. check the
ingredients list or make your own dressing with healthy "ittt
ingredients. 1. IJn avantaj al mdncdrii
Many people believe fruit juices are healthy. But a lot a) confinutul bogat in .

of the fruit juice you find


in the supermarket realry fruit juice. sometimes-the ,,fruit"jt ice',, is"jutst c) inlocuirea unor proc
iy't
chemicals that taste,like fruit. What you're drinking is 2. Ptomovarea mAncdrii
basiially fruit-flavoired r

water Even if you're drinking 100% qualityfruit juice, it a) produselor;


:ugar is still a bad idea
because the main thing reft of the in c) consumatorilor;
fruit the fruit iutc" t, the sugax
(Adapted from 1i Health Foods That Are Reaily Junk 3. When fat is removed, I
Foods in Disguise, a) excellent; b) I
www. authoritynutrition. com)
4. The fruit juice in the sr
r in tabelul de mai jos, bifeazi clsufa potriviti pentru a ariltacirui
text
a) fruit-flavoured sugal
ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stf,nga. c) fresh fruit juice;

A B C D rV incercuiegte ADEV
text text ambele niciun justificflnd alegerei
A B texte text 1. IJnele cereale sunt coni
l. Textul vorbeqte despre alimente nesdndtoase. Justificare:
'2. Iextul 2. Fast-foodurile sunt grel
prezrntd, avantajele qi dez avantalete
Justificare:
3. It is dangerous to eat tc
3. Textul oferd refete culinare.
Justffication:
4. I extul prezrntd altmente nes6n6toase pe care 4. Drtnking 100% quality
oamenii le considerd sdndtoase in mod greqit. Justffication:

II scrie, in coloana din dreapta, cite un enunf care si confini


V Transcrie, din fieca
informafiile motiv pentru care u
solicitate in coroana din stinga. Rispunde in limba in
care este @
formulati intrebarea.
@
intreblri/Questions Rispunsuri/Answers
l. Ce bduturi inlocuiesc produsele VI Indici elementele la
lactate? Caracteristici
2. Cum se nume$te mdnc areabogatd
in calorii, dar sbracd in valori 1. Legume incluse in meni

nutritive?
2. Sunt inlocuite de mici g
3. what makes people fatter and sicker
than ever before? 3. Au scos grdsimile din p
1. What makes the salad unhealthv? alimentare.
4. Nu sunt gustoase fdrd sor
pentru clasa a VI-a - lesta
Li*bd $i comunicare - evaluare
-
,a
ilI tncercuiegte varianta corecti de rispuns:
he
1. IJn avarfial al mdncdrii de tip fast-food este:
a) con{inutul bogat in valori nutritive; b) economia de timP;
nd c) inlocuirea unor Produse; d) prospelimea legumelor.
,tst
2. Promova ream0nc drli nesdndtoase se face
prin intermediul:
"ed b) refetelor;
t,ea
a) produselor;
c) consumatorilor; d) reclamelor.

3. When fat is removed, food tastes:


b) horrible; c) sweet; d) nice.
S€' a) excellent;
m) 4. The fruit juice in the supennarket is only:
a) fruit-flavoured sugar water; b) water' sugar and fruit juice;
ext c) fresh fruit juice' d) water' sugar and fruit PulP.
(T) / FALSE' (F)'
IV incercuieqte ADEVARAT (A) / FALS (F) sau TRUE
justificflnd alegerea cu secvenfe din text.
1. Unele cereale sunt considerate
junk food. A / F
Justfficare:
2. Fast-foodurile sunt greu de gdsit. A / F
Justificare:
It is dangerous to eattoo much sugar added in foods- T /
F
3.
Justification:
4. Drinking r00% quality fruit juice is healthy.
T/F
Justification:

v, Transcrie, din fiecare text-suport, cflte o secven{I care sI


confinl un
fiile motiv pentru care unele alimente sunt nesinltoase'
este @

Indicfl elementele la care


VT se refer[ urm[toarele caracteristici:
Caracteristici Elemente

1. Legume incluse in meniuri fast-food

12. Sunt inlocuite de mici gustdri rapide.

reasimile
1..
din produsele
laltmentare.
I
I

l+.
Xu sunt gustoase fbrd sosuri addugate.
53 +i'-
r
.l,inrbd .li c'ornunic'are - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

VII Care este mflncarea ta preferatil? Motiveazn-fi alegerea. Testul l4


A
Cite;te textele A qi B qi a
Cerinlele de la I la VI urn
VIil Prezinti o aseminare $i o deosebire intre cele dou[ texte. VII la X urmdresc felul in
deareahzaotemd).
TEXTUL A
Cainii ;i pisicile se pot
sdndtalii proprietarilor. L
Ix vrei si realwezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasi,
companie prezintd un ris,
pentru a afla care sunt obiceiurile lor in ceea ce priveste alimentafia.
viald.
completeazi chestionarul de mai jos cu intrebrrile potrivite, la care
Studtile ;tiinlrfice reali
colegii tii trebuie si rispund5.
animal de companie il aju
tncercdri, sd fie mai pute,
II\TREBARE DA NU animalului are un efect cc
l. IT Dacd nu aveli timp libt
2. ln (Jrmeazd apoi hamsterul,
3. TN foarte multd fngrijire. Trel
4. TT la maximum doud-trei zil
Pisica necesitd ceva mai n
x Care dintre cele doui texte i{i stflrne;te dorinfa de a mf,nca sinitos? dacd nu aveli timp sd il s
Motiv eazd,-{i rispunsul in maximum 5 rflnduri. renunlali la ideea de a-l a
,, Studiile pe tema rela{,
exemplu, cainii reu$esc sd
sdngelui, iar pisicile scad t
care aratd cd animalele c
psihoterapeuta Anda Pdct
krapia cu animale sau
o mai bund recuperare p(
stdrile depresive ;i de an.
respectului de sine. I{um,
prezenla unui animal dom
(Adaptarc dupd Tbrapia

TEXTUL B
We know pets make us ha
make us ltealthy. This is wt
and even ltorse^s
- are use
attack patients who own p
can reduce your blood pre
54
Testul l4
ANIMALELE DE COMPANIE
CiteEte textele A qi B qi apoi rispunde cerinfelor propuse.
Cerinlele de la I la VI urmdresc ce ;i cdt ai inleles din textele citite, iar cele de la
VII la X urmlresc felul in care foloseqti aceeaqi informalie in scop propriu (accla
de areahza o temd).
TEXTUL A
Cdinii ;i pisicile se pot dovedi terapeuli de nddejde, aducdnd beneficii seriouse
sdndtdlii proprietarilor. Unele studii au ardtat cd un copil care are un animal da
companie prezintd un risc mai mic de a avea probleme cu legea mai tdrziu itt
viald.
Studiile;tiinlifice realizate de cercetdtorii americani evidenliazdfaptul cd un
animal de companie il ajutd pe stdpdnul sdu sdfacdfald mai bine celor mai grelc
incercdri, sd fie mai puternic din punct de vedere psihic, iar simpla prezen{a u
animalului are un efect calmant qi relaxant.
Dacd nu aveli timp liber broasca lestoasd este animalul cel mai recomandttt.
(Jrmeazd apoi hamsterul, porcu;orul de Guineea sau perusul, care nu nec'esita
foarte multd ingrijire. Trebuie sd aveli grijd sd aibd mdncare, sd le schimbali uptt
la maximum doud-trei zile qi sd le asigurali curdlenia in cu;cd sau in colivie.
Pisica necesitd ceva mai mult timp, pentru cd trebuie qi periatd. Pentru un caine.
dacd nu aveli timp sd il scoateli de cel pulin doud ori pe zi din casd, mai binc'
renun{ali la ideea de a-l aveq in preaimd.
,,studiile pe tema relaliei dintre om;i animalul de companie au ardtrt cti, dc
exemplu, cdinii reuqesc sd reducd stdpdnilor nivelul colesterolului ;i al presiunii
sdngelui, iar pisicile scad riscul tulburdrilor psihice. De asemenea, sunt cercetdt'i
care aratd cd animalele de companie ajutd qi la reducerea alergiilor", afirmir
p siho t er ap euta Anda P dcur ar.

Terapia cu animale sau zooterapia contribuie la reducerea stresului, aiutit lu


o mai bund recuperare postoperatorie, diminueazd presiunea arteriald, reduc't'
stdrile depresive ;i de anxietate ;i, nu in ultimul rdnd, contribuie la creEtereu
respectului de sine. Numeroase studii au conJirmat efectele benefice pe cura
prezenla unui animal domestic le poate aduce omului.
(Adaptare dupf" krapia cu animale sau zooterapia, pe www.logopedics.infb)

TEXTUL B
We know pets make us happy. Scientific research shows that our pets can ulstt
make us healthy. This is why more and more animals dogs and cats, bircls, fi^slt
and even horses
-
are used in hospitals, nursing homes, schools and jails. Heurt
-
attack patients who own pets live longer than those who don't. Petting your tlog
can reduce your blood pressure.
55
Limbd $i comunicare - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

/\
Horses have also become popular therapists for people with disabilities. Some III fncercuieqte varian
patients benefitfrom the connection with ltorses and their environment. 9-year-old
1. Primul animal recomar
Ryan Shank-Rowe, who has autism, worked with a speech specialist and a pony
named Happy. Since he started horseback riding, Ryan's speech has actually a) broasca festoasd;
improved. c) peruEul;
2. Zooterapi a ajutd,la:
Animals benefitfrom the exchange, too. Now there are volunteers who walk dogs
a) pdstrarcanivelului c
at animal shelters. And it's easier to find a home for these dogs, tltanks to the
c) reducerea stresului;
extra exercise and socialization they got.
3. Scientific research sho
(Adapted from Pet Therapy: How Animals And Humans Heal Each Other, a) sad;
www.npr.org) c) happy;
4. He art affack patients w
in tabelul de mai jos, bifeazl cisufa potriviti pentru a ariltacirui text a) live happily ever aft
ii corespunde fiecare dintre afirma(iile din stflnga. c) don't live longer tha
A B C D
text text ambele niciun
A B texte text IV incercuie;te ADE!
justificflnd alegerei
1. Textul vorbeqte despre beneficiile pe care le
au animalele din rela\ta cu oamenii. 1. Prezen[aunui animal d

2. Textul vorbeqte despre contribulra anrmalelor


Justificare:
de companie la s[ndtatea oamenilor. 2. Animalul de compante a
3. Textul preztntd, modul cum trebuie ingrrjite Justfficare:
animalele de casd. 3. Ryan's situation got be
4. Textul prezrntd influenta anrmalelor sdlbatice Justification:
asupra oamenilor. 4. Animals have no advat
Justffication:
II in coloana din dreapta, cflte un enun{ care si confini informa{iile
Scrieo
solicitate in coloana din stinga. Rispunde in limba in care este ,v Subliniazil varian
formulati intrebarea. informafiilor din tt
lntrebiri/Questions Rispunsuri/Answers in al treilea paragraf al te
mai mult timp, pentru cd
1. De cAte ori trebuie scos un c0ine
afard? ,VX, Complete the follo'
2. Ce profesie are Anda Pdcuraru? This is why more and mc
3. Which animals have become
horse
popular therapists?
4. Who has autism? VII Prezinti intr-un er
Limbd ;i comunicare - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

ome 'ilI., incercuiegte varianta corectl de rispuns:


"-old
1. Primul animal recomandat in caztl in care nu ai timp este:
nny
a) broasca festoasd; b) cdinele;
tally
c) peruqul; d) Pisicile'
2. Zooterapi a ajutdla:
logs b) creEterea presiunii arteriale;
a) pds trarca nivelului colesterolului ;
t the d) dezvoltarea personald.
c) reducerea stresului;
3. Scientific research shows that our pets can also make us:
ther, a) sad; b) healthy;
org) c) happy; d) calm.
{

4. Heart attack patients who own pets:


text a) live happily ever aftet; b) live a short sweet life;
c) don't live longer than those who don't; d) live longer than those who
don't.

IV incercuieqte ADEVARAT (A) / FALS (F) sau TRUE, (T) / FALSE (F)'
justificflnd alegerea cu secvenfe din text.
l.Prezenta unui animal de companie ii aduce dezavantqe omului. A / F
Justificare:
2. Animalul de companie ajutS la dezvoltareapozitivda copilului de mai ti.lr.nu. AIF
Justfficare:
3. Ryan's situation got better after working with a pony. T / F
Justification:
4. Animals have no advarfiage from working with people. T / F
Justffication:
rfiile
este
V, Sublini azi varianta corecti, motivand alegerea prin valorificarea
informafiilor din textul A.
in al treilea paragraf altextului, se mdrturiseEte cd pisica necesiti/nu necesiti
mai mult timp, pentru ci

fl,:Complete the following sentence using information from text B'


This is why more and more animals dogs and cats, birds, fish and even
-
horses
-
VII prezintfl intr-un enunt o deosebire intre cele doul texte.
Limba i comunicare - evaluare ntru clasa a VI-a - teste

VIII lJtilizflnd informafiile din cele doui texte, precizeazd doui beneficii pe Testul l5
care le aduc animalele de companie oamenilor.

Citegte textele A qi B qi apoi I


Cerinfele de la I la VI urmdres
VII la X urmdresc felul in care
IX Vrei sd, realizezi un chestionar pe care si-l aptici colegilor tiio in clasi, deareahzaotem6).
pentru a afla detalii in legituri cu relafia lor cu animalele de companie. TEXTUL A
Completeazi chestionarul de mai jos cu intrebirile potrivite, la care Studierea unei limbi strdine
colegii tii trebuie si rispundi. uneia sau mai multor limbi p,
personald ;i, totodatd, pentrlr ,

INTREBARE DA NU D e zv o ltare u intelig enlei


1. TT Cunoasterea unei limbi stra
)
a. r l Vocabularul tdu se mdreSte p
3. T l creierul tdu fiind stimulat in pr
4. T r strdine itri imbundtdtreSte Si met
Imbundtdtrirea utilizdrii limbit
X Care dintre cele doui texte ifi stflrne$te dorinfa de a adopta un animal Pare uimitor; dar e adevdrA,
de companie? Motiv eazil-[i rispunsul in maximum 5 rflnduri. duce ,si la imbundtdtrirea nive
explicd prin _faptul cd in timpu
determinat sd ltri studiezi Si pro,
face in baza compara{iei cu vo
Cdldtorii tn intreuga lume
Cunoasterea unei limbi strd
strdind. Odatd ce studiezi o lim
ar -fi de dorit sd cuno;ti ;i obic,

Succesul tn carierd
Stdpdnirea a cel pu{in o lir
strdindtate, iar in (ard, sd as
presupun folosirea de limbi str
descurca fdrd probleme in depl

Schimbul de idei Si de experiet


Prin intermediul re{elelor dt
strdind itri poate aduce tn lista
po{i sd comunici, sd faci schin
limbd ;i cu oameni strdini duce
(Adap
Testul r5
LtMBtLE srnAlne
Citegte textele A qi B gi apoi rispunde cerintelor propuse.
Cerinlele de la I la VI urmdresc ce qi cdt ai inteles din textele citite, iar cele de la
VII la X urmdresc felul in care folose;ti aceeagi informalie in scop propriu (acela
Si, de arealiza o temd).
lie. TEXTUL A
tre Studierea unei limbi strdine constituie un atu pentru viitorul tdu. Cunoasterea
uneia sau mai multor limbi poate avea mai multe avantaje pentru dezvoltarea
personald qi, totodatd, pentru o carierd de succes. [...J
D ezvoltsreu inteligenlei
Cunoasterea unei limbi strdine te va ajuta sd ili extinzi orizonturile culturale.
Vocabularul tdu se mdreste pe mdsurd ce inveli tot mai bine o timbd noud,
creierul tdufiind stimulat in permanenld. Nu in ultimul rdnd, studiul unei limbi
strdine itri imbundtdtreSte Si memoria!

imbundtd4irea utilizdrii timbii native


lal Pare uimitor, dar e adevdrat. S-a demonstrat cd stdpdnirea unei limbi strdine
duce Si la imbundtdtrirea nivelului de cunoastere a limbii native. Aceasta se
explicd prin faptul cd in timpul procesului de invdtrare a unei limbi strdine eSti
determinat sd iXi studiezi Si propria limbd, deoarece asimilarea unei limbi noi se
face in baza comparaliei cu vocabularul Si regulile timbii native. [...J
Cdldtorii tn tntreagu lume
Cunoasterea unei limbi strdine te va ajuta sd te descurci excelent tntr-o lard
straind. Odatd ce studiezi o limbd noud din punct de vedere lexical Si gramatical,
ar fi de dorit sd cunoSti ;i obiceiurile Si traditriile
ldrii respective. [...J
Succesal tn curierd
stdpdnirea a cel pulin o limbd strdind te va ajuta sd ai acces la slujbe in
strdindtate, iar tn yard, sd aspiri la locuri de muncd mai bine pldtite, care
presupun folosirea de limbi strdine. La toate acestea se adaugd
faptul cd te vei
descurcafird probleme in deplasdrileJdcute in interes de serviciu in afara tdrii.
Schimbul de idei Si de experientrd
Prin intermediul relelelor de socializare Si al tehnologiilor moderne, o limbd
straind itri poate aduce in lista ta de prieteni si al1i amici din alte tdri, cu care
poli sa comunici, sd faci schimb de idei si de experienld. Comunicarea in altd
limbd Si cu oameni strdini duce la dezvoltarea ideilor gi aspiraliilor personale.
(Adaptare dupa Avantajele studierii unei limbi strdine,
pe www. studiimoldova. info)
59
q
Limbi $i comunicqrc - evqluurc pentru clasa VI-a - teste

TEXTUL B
III incercuieqte vaniantl
is a great advantage'
Studies have found that speaking two or more languages 1" Cunoaqterea unei trimbi r

a) intr -o \ard, strdinS;


people who speak more languages can switch between language systems' This
c) peste tot in lume;
*oiu, them good at doing iori tho, one thing at a time. For instance, people
in their driving' 2. O limba strdina iti m6ret
who spoke more than one language made less errors
a) carierei;
language. For people
Mental health is another advantage of learning aforeign c) relelelor sociale qi tehn
of dementia is 7l '4' For those
who speak one language, the agefor thefirst signs
signs is 7 5 ' 5 ' 3. Speaking more languagt
who ipeak two or moie lang,ages, the age for the first a) science;
The brain is like a muscle, because it functions better
with exercise' when you c) doing more than one i

learn a language you memorise rules and vocabulary, which makes the mental
"muscle" stronger. 4" The brain is like a:

Also, learning a foreign language can make you a better


communicator, with a) system; b
good listening abilities. IV Completeaza (in lin
(Adapted from Why Learn a Foreign Language? Benefits of Bilingualism, inforrna{ii selectute
www.telegraPh'co'uk) 1. Limba nativd este ?mbu
text
tn tabelul de mai jos, bifeazfi c[su{a potrivit6 pentru a arilta cf,rui in altd lin
2. Camunic area
ii corespunde fiecare dintre afirrna{iile din stflnga.
A B C D
niciun
3. People who speak more
ambele
text A text B texte text
4. The brain is like a mus(
avantajele studierii unei
V
l

limbi striine. Transcrie, din fieca


motiv al studierii lir
@
utthzdrii limbii native .

asupra sdndtitii creierului "


VI Indici elernentele l:
@ntd ceamai vorbita limbd din
Caracteristici
lume.

prezentate
II Asociazi, prin slge{i, cuvintele care sI reflecte informa{iile 2. Cu ei cornunici, faci sr
in fiecare text. qi de experienfd.
Textut A Textul B 3. Varsta primelor semne
1. tehnologiile culturale tr.mental a. language pentru vorbitorii unei sin
2. limba moderne 2. foreign b. sYstems
3. language "Varsta primelor semne
(

c. strdind c. advantage
3. orrzonturi pentru vorbitorii a mai mu
4. tard d. nativS 4, sreat d. health

i
i
.&

$
VI-a - teste
Limbd $i comunicare - evaluare pentru clasa a

ttt incercuieqte varianta corecti de rlspuns:


ie. l.Cunoaqtereauneilimbistrdinetevaajutas6tedescurciexcelent:
a) intr-o lard strdind'
b) in propria !ard;
fhis
cipeste tot in lume' d) in familie'
ryle
2. o limbd straind ili mdre;te lista de prieteni prin intermediul:
a) carierei; b) c[ldtoriilor;
cple
tqos
e
ci re,telelor sociale qi tehnologiilor moderne; d) succesului'
good at:
3. Speaking more languages makes people
aj science; b) sPorts;
aoilrg more than one thing at a time; d) spending time with their
you
.i
zntal families.

4. The brain is like a:


with a) system; b) dementia; c) exercise; d) muscle'

completea zil (inlimba in care este formulat


enunful) spaliile libere cu
I rv
lism, informatii select ate din textele-suport:
o.uk) 1. Limbanativd este inrbundtdlttd deoarece
i text
2. Comunicareain a1t6 limba qi cu oameni str[ini duce la

3. People who speak more languages can

4. The brain is like a muscle,


care si con{in[ un
V Transcrie, din fiecare text-suport' cete o secventi
motiv al studierii limbilor strfline.
@

Indici elementele se referfl urmitoarele caracteristici:


Caracteristici Elemente

f. i1i imbunataleqte memoria'


:entate
faci schimb de idei
qi de experien!6.
@melor semne de demenlA
ge pentru vorbitorii unei titgt$imbi
IS

age 4. VArsta primelor sernne de demenld


pentru vorbitorii a marmulte lirnbi
pentm clasa a VI-a - teste
Limbd $i comunicdre - erdluarc

,vfi.rCareestelimbatastriinipreferati?Motiveazfl-{ialegerea'

Citeqte textele A Ei B qi a
Cerinlele de la I la VI urn
VII la X urmdresc felul in
cele dou[ texte'
vilr prezintr o asemlnare qi o deosebire intre dearealrzaotemd).
TEXTUL A
infiecare aft, Pe 24 iun
noaptea ce Precedd aceat
forlele benefice, dar ;i
(

ortodocsi se roagd la mo
I8.':Vreisdrea|weziunchestionarpecaresi-laplicicolegilortiioinclasl, cd vor scdqa astfel de ner
pentruaafladetaliiinceeacepriveqtepirerelo-r-d::pretimbilestriine.
jo. .o intrebirile potrivite, la care I{umele Sdnzienelor v
completeazi chestionarul de mai pddurilor. Alte nume atr
colegii tli trebuie si rlsPundI' Drdgaicele. Sdrbdtoarea
in credinla PoPulard st
DA
nn NU cerurile, iar Sdnzienele c

ixrnnBARE poftei de viald.


1.
n n I{ora Sflnzienelor
2.
n I Legendele sryun cd Sdru
sau pe cdmPii. Ele se Prin
3. n n acestea devenind Plante dr
4.
Sdnzienelor zdnele zboart
pe care fi le-au provocat Potrivit traditriilor de
xr Bifeazi imaginea potriviti pentrusentimentele fmpletesc cununi. APoi a
textele cititeo motivind alegerea
ficutl:
de horn, vestesc o cunu
strdbat satele, cu flori d
una dintr-un gruP de ;c
cuminte ;i cea mai buna

0f t0 Celetalte tinere se fmbrt


sat ;i Pe ogoare. La t
Drdgaicele sunt confun
V ,A Sdnzienelor t;i are origt
personaj e au fost ades
invdrte;te amelitor.
(Ad
Motivarea alegerii:

TEXTUL B
The first daY of MaY is
weather begins and flo
romance. PeoPle celebt
to show ioY and hoPe a1
Testul 16
TRADITIILE
propuse'
CiteEte textele A qi B qi apoi rispunde cerin{elor
-..irr1.f. la I fu Vf cdt ai infeles textele citite' iar cele de la
de Ei
VII la X urmdresc t.r"iin
"i
".-at.r,
foloseqti
^din
aceeaEi informalie in scop propriu (acela
"ure
de arealiza o temd).

'"i;fi;;t
TEXTULA
romdnii marcheazd sdrbdtoarea Sdnzienelor' Despre
an, pe 24 iunie,
" minunile sunt posibile'
noipiuo ,u prnrLdi ace:astd zi se crede cd este-magicd -
la apogeu'.in Moldova' cre;tinii
i;;"1; ;""27cn, da, qi cele yeg^qlive aiuyS wou de la Suceava' Ei sperd
as[, ortodoc;i se roagd la'moaqtele"Sftlttytii tian cel
cd vor icdpa astfet de necazuri ;i de boli'
a

[lng.
romand a vdndtorii ;i a
0are Numele Sdnzieniiotr vine de la Sfdnta Diana, zeila
pddurilor. Alte nuLmte atribuite sunt Frumoasele, Zdnele,
iar tn sudul trdrii -
'pirogoirau. Sdrbdtoarea lor este una a iubirii;i afertilitdyii.
,"'iir-;;;;;"gapopulardsezicecdinnoapteade'sdiziene^(23/24iunie)sedeschid qi a
ru \ cerurile, iar Sdnzienele danseazd. Este o sdrbatoare a Soarelui, a dragostei
I
_-)
I poftei de viald.
l ,
Ilora Sinzienelor pdduri
l Legendele spun cd sdnzienele sunt ni;tefetefoartefrumo,a.se,
care trdiesc tn

,oipZ ra*pii. Ele se prind in ho_rd qi ,,diu piteri." deosebiteflorilor;i-buruienilor


l ' irrit"o deventnd ptante de leac, bun'e la toate bolile. in
'iairtrr"tor
popor se crede cd' in noaptea
zdneie zboard prin aer sau umbtd pe pdmdnt' [ "'J
iocat potrivit tradffiitii de Sdnziene, fetele necdidtorite culeg 4n pu cdmp flori qi
Dacd-se lovesc sau se agala
impletesc cununi. ipoi aruncd pesti case coronilele.
de horn, vestesc o'cu,nunie airopiatd.
in zorii zilei fldcdii se adund tn cete qi
Drdgaica' Este propusd
strdbat satele, ,u'1tor:i i, Sdiziene la pdldrii. Le Sle,e
sd fie cea mai frumoasd' c-ea m'ai
una dintr-un grrp an ;apte fete' Ea iebuie
cuminte qi cea *oiUuii'ain'trefetele satului.
Vifi tmpglobitd cu spice de grdu'
celelalte tinere se imbracd tn itu. Astfel format,
alaiul Drdgaicei porneq.te prin
sat ;i pe ogoare.-ii iAt""ci fetele fo'
o hord ;i..cdntd voioase' Adesea'
Drdgaicele ,unt cat sdnztenele. Dupd unii specialiqti, sdrbdtoarea
"iffindate
Sdnzienelor t;i are iriginea intr-un cult geto-daci9 {1dve.chi
al Soarelui' Aceste
pii,rinoliu au fost adisea reprezentate de traci inldnluite
intr-o hord care se
invdrteqte ame{itor
(AdaptaredtpdDrdgaica-obiceiuri;itraqifii.deSdnziene'
P e www. sfatulP ar i ntil o r' ro)

TEXTUL B
day of May is lmown as May Day. It is,the time of
year when warmer
{nr 1o, blossom. It is a time of love and
weather begins ori 1tornrc and trees start to
romtance. P"eople cefebrate the coming of
summer with-a lot of dffirent cus.toms
to show joy and hope after a long
wrn\ei In the past, May Day began early in the
63
r-
tnorning. PeoPle used to go out hefoye sunrise
to pick up flowers unr] decorote III Incercuieqte variz
the vegetaito, spirits would hring
their house,E and villages; tlteY heiieved thot 1" Prinderea florilor de
good luck. a) gdsirea Drdgaicei;
in the Roman fbstival o{Flora, th:1:.!x:::" c) cununia aproptatl;
May Day celebrations have their origins
of summer' It tookplace evety yearJrom 2. Noaptea de S dnziene
o/'fruit andflowers, *irn"g *9 995i"1*S Dancing' on
i;;;"i;';;'ioy s.'a ioiiittr'orot uiy ooy'aince is known as Mavpole a) este o sdrbdt oare a
MayDay,peopleusedtocutdownyoungtreesandsticktheminthegroundintheir c) oamenii sperd sd sr
villages. These ,rn"r rirn thn *oypolnr,
Fiopli 4*c_ed arouncl them in celebration of 3. People woutrd go out
oni ,n"- r*rt if *uather Maypoles were once common all
tnu 7"u a) to adrnire the sunr
"oruiend oJ.winter
the
next'
instond andwere keptfrom oneyear to the c) to dance;
ManyMayDayactivitieshavenowbeenmovecltothenewMayDayholidayon 4. On May Duy, people
the first Monday oi riu iorth. This
tttoniay is a bank holiday, a day off school a) stick thern in the g
and work. c) plant them in the p
(AdaptedfromMayDay,resolrces.woodlands-junior.kent.sch.uk) Iv incercuie;te ADI
pentru a arilta cirui text
I in tabelul de mai jos, bifeazi cisu{a potrivitfl justificf,nd aleger
iicorespunde fiecare dintre afirma{iile
din stinga' 1" Alaiul Drdgarcei este
Justfficare:
2. SAnzienele danse azd
amhele Justificare:
text A text ts
texte
3. May Day celebrates
1. Textutr descrie o tradilie' Justification:
formalii despre hora 4. The new May Day is
SAnzienelor. Justification:
e o sdrb[toare din
V Completeazil tab
tuna mai"
+. f*"tul pr ezint|un festival de toamnA'
2. anunla
care si con{inf; informa{iile
II scrie, in coloana din dneapta, cfite un enunt
in lirnba in care este 3. happiness
solicitate in coloana dil stfinga. R"ilspunde 4. vacation
f,ormutatil intreharea'
RXspunsuri/Answers
tntreb6ri/Questions Vtr Indici elementel
1. cand se sarbatoresc sanzienele?
Caracteristici
2. Ce culeg fetele nec6sdtorite in
1. Sunt confundate cu
noaptea de Sanziene?
3. Who was Flora? 2. Strdbat satele in drn
4" What is the traditional clance on Sdnztene.
May DaY? 3. Acestea aduceau no
,1.Zrrta in care este lin
glia sdrbdtoarea May I

64

*
,*

3
$

$
-H
Limbd;i comunicare - evaluare perytru ctasa a V
tr0te
UItrncercuiepte varianta corectd de rispuns:
'ring 1" Prinderea florilor de horn simbohzeazd:
a) gdsffeaDrdgaicei; b) ceata de fldcdi;
l,dess
c) cununia aprop iatd; d) impletirea cununilor.
from 2. Noaptea de Sdnziene este magicd deoarece:
"on a) este o sdrbitoare a iubirii; b) fetele se prind in hord;
their
mof' c) oamenii sperd sd scape de necazuri; d) minunile sunt posibile.
n all 3. People would go out before sunrise:
a) to admire the sunrise; b) to pick up flowers;
c) to dance; d) to cut down young trees.
yon
hool 4. On May Day, people used to cut down young trees and:
a) stick them in the ground; b) burn them;
c) plant them in the garden; d) celebrate.
r.uk)
IV incercuieste annvArur (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE (F),
text
justificind alegerea cu secvenfe din text.
l. Alaiul Drdgaicei este ?mbrdcat in nesru. A/ F
f Justificare:
2. S0nzrenele danseazd. o hord. A lF
'*l Justfficare:
-l
xtl l

3. May Day celebrates spring. T I F


Justification:
4. The new May Day is on Monday. T / F

-t
___l
I
Justffication:

V Completeazl tabetul cu sinonime din textele date.


1. coq
__l
r{iile 2. anufitd
este 3. happiness
4. vacation

vI Indicr elementele la care se referi urmitoarele caracteristici:


Caracteristici Elemente
l. Sunt confundate cu Sanzrenele.
2. Strdbat satele ?n dim rneata zilei de
S0nziene.
3. Acestea aduceau noroc.
4. Ztua in care este linuti acum it1 4n-
glia sSrbdtoarea May Day.

65
Lirthri ,si crtrnunicut"€ - cttctiuare

VII Prezinfd ?rntr*wrl exlulnt o esemXnare irntn'e cele douf, texte. Te$tul fl 7
Citegte textele A qi B qi ap
Cerinfele de la I la VI urmi
vut Answer the following questions: Do you like traditional celebrations? VII la X urmdresc felul in c
dearealizaotemd).
Whv / Whv not?
THXTUL A
+.
lncur ajeazfi sedentanisrnu
Lln copil care se uitd prea
tendin{a de afi mai pu{in dort
cu bicicleta silu intreprinde
IX Vrei si realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor t[i, in clasI, u,
A$o cutn adulyii sunt ca7
pentru a afla detalii in leglturi cu tradi{iile Ei obiceiurile populare. e,pisod, a$a ;i copiii dezvolti
Completeazi chestionarul de mai jos cu intreb[rile potrivite, la care un anuntit desen anin.tnt, cht
colegii tii trebuie sI rispundi. ;i in zilele urmdtonre noi ep,
Foate duce la obe zitate
TN{T}{EBA}af,, T}A NU {Jna dintre cauzele obe
T-l
Llll
i--i televizor este o uctivitate st
1.
f-l prea mult timp la televizor
"l
Po
tt
L__,,J u musculatura.
T*t
tl
3.
4"
t__l
l--l
tl
tl
t_l
'Ii-t
L_l
in'fAr zne vorbirea corectd
Un alt eJbct negativ al te
corecte. Copilul a,gcultd, pri
X Care dintre cele cklu# texte ?ti ssfrrme$te deirin{a Ce & mfTa smai ml ulte
pronLrnla greqit anumite cuvit
despre tradi{ifi ? lV{otiveazfi-{i rfrspu msull ?m rnmxflrueuxn 5 rfinduni" ceea ce il impieCicd pe cop,
stillcirea lor fn vorbirect dire
(Adaptarc dupd

*Motricitate - totalit ateafun


voluntare ale
TEXTUL B
\! hat's good about TV
TV c$n encouty&ge reuding.
lot. If u child gets intere,stea
about him too.
Kids mey do better in schoc
better in school thsn kids
know,ledge, which made then
TV provides & window into r

lion, watching a nature shou


about them.
66
Testul l7
TELEVIZORUL
Citeqte.texte_le,A, $!B gi apoi rispunde cerinfelor propuse.
_c91t1t9te de la I la VI urmdresc ce qi cdt ai ?nfles din t&tele citite, iar cele de la
,ns? VII la X urmdresc felul in care foloseqti aceeaqi informa,tie in scop propriu (acela
de arealiza o temd).
TEXTULA
incurajeazl sedentarismul
U-n copil care se uitd prea mult timp la televizo4 lafilme sau la desme animate, are
tendinlade afi maipulin
4o*-t" de miscare decdt unlopil care iese inparc, t"pti:*na
asa,
cu bicicleta sau intreprinde alte activitdlifizice potrivite vdrsteilui.
A;a cum adullii sunt captivali de subieciul unui serial Si vor sd vadd
a fiecare
episod, aqa yi copiii demoltd o ,,dependenld" de anumiteprograme. Dacdieplace
)are un anumit desen animat, chit cd acesta abundd in scene iiolinte, vor dori si vadd
Si in zilele urmdtoare noi episoade.
Poate duce la obezitate
U Una dintre cauzele obezitdlii ffintile este sedentarismul, iar privitul la
l televizor este o activitate staticd. Speciatistii considerd cd un copil iare se ui',td
l prea mult timp la televizor iSi demoltd mai greu motricitatea*, indemdnarea
musculatura.
Si
l intffrzie vorbirea corecti
l Un alt-efect negativ al televizorului asupra copilului este intdrzierea vorbirii
corecte. Copilul ascultd, priveste, dar nu tsi exerieazd limbajul propriu poate
ulte si
pronunla greSit anumite cuvinte. La televizori personajele vorbesc mult mai repede,
ceea ce il tmpiedicd pe copil sd tnleleagd anumiti cuvinte. De aici qi pand la
stdlcirea lor in vorbirea directd nu mai eite decdt un pas.
(Adaptare dupd Efectele negative ale telbvizorului asupra copilului,
www. sanatate. acasa.ro)
*Motricitate : totalitatea func{iilor nervoase qi musculare ce fac posibile migcdrile
voluntare ale corpului.
TEXTUL B

What's good about TV


Y If a encourage
lo1. "!o
reading. On shows like Sesame Street, books are promoted a
child gets interested in a character like Arthur he wants to-read boolcs
about him too.
Kids may do better in school. Kids who watched Sesame Street in the '80s did
better in school than kids who didnt. They entered first grade with some
futowledge, which made them confident about'school.
TVprovides a window inlo woyld If y9A, child has never seen an elephant or a
Iion, watching a nature show about wild animals is a very good way o|tio*iig
about them.

67
Limbd $i conutlticgre - gygiJ!gI9291't':n c:lu'srJ a VI-rt - te's'te -
What's bad about TV
Iil frncercuie;te variar
their own
It redwces creetivifit" Kids who watch too rnuch TV are less ahle to useto be hased 1 . IJn copil eare se uit[ F
gsnxes they ptay tencl
mind to crectte something out of nothing. The a) de a se ptrirnba cu b
on their f svourite shows "
c) de a fi mai pu{in do
It slows down language learning. Even good shows use more images than
2.Un alt efect negativ al
iLrg",oryu. At school, are expecterllo poy attention to the class without
"iildru, a) ?nfelegerea unor ter
rhe help of MuPPets
c) cregterea motric itiltj
TV is uddictive
*. The common American child watches three hours a day of TV
with parents' 3. At school, chitrdren mr
ignoring other importsnt activities like reading and interacting
that kids who watched a) without the help of
The informution doesn't help at sch^ool. Research shows c) without the help of
- on tests in fourth grade' TV Debate, www'parents'com)
the leist TV did the best
(Adapted from The-Great 4. Kids who watched the
* Addictive : (an activity) that you cannot stop doing once you have started a) did the worst on tes
b) did the best on tests
text c) did quite well on ter
tn tabelul de rnal jos, hifeazX cflsu{a potrivitfi pentru a arilta cf,rui
d) did quite bad on tes
?i corespunde ffiecare dintre afirmadiile din stfinga.
rV fncercuie;te AI]E\
annbele j ustificfind alegere
text A text B texte
1. Privitul la televtzor fa
@int[ efectele pozitive ale
Justificare "'

televizorului.
2. Vorbirea corectd este i
forma{ii despre efectele
Justfficare:
negative ale televizorului.
3J&tul vorbePte desPre influenla 3. Kids become more cr(
televizortllui asupra sbnbt6lii copiilor. Justification:
4. Textul oferd informatii desPre 4" Children who watch a
programele de qtiri. Justification:

Completeazd tabe
formulatf, ?ntrebatrea" agreslve
intneb[ri/Questions R[spunsuri/Answers
2. pocire
1. Care este Qavze obezitalii infantile?
2. Ce f-el de activitate sste privitul la 3" savage
televi zor? 4" stirnulate
3. What show Promoted reading?
4. F{ow much time does the common
American child spend in front of the
TV?
_ Limbg s_i r:o!!unic,re - evuluaye ry;mru cktw.g VI-a - tr:ste

ilI fincercuie;te varianta corecf5 de raspuns:


1" Un copil care se uitd prea mult timp la tele vrv,or are tendinla:
a) de a se ptrimba cu bicicleta; b) de a alerga'in parc;
c) de a fi mai pu{in dornic de migcare; d) de a merge ou rolele.
2.lJn alt efect negativ al televrzarwlui asupra copilului este:
a) ?nfelegerea unor termeni; b) facitritarea vorbirii;
c) creqterea motri citdqii; d) ?nthrzierea vorbirii corecte.
3. At school, children must learn:
a) without the help of Muppets; b) with the help of Muppets;
c) without the help of the teacher; d) without the help of parents.
4. Kids who watched the least TV:
a) did the worst on tests in the fourth grade;
b) did the best on tests in fourth grade;
c) did quite well on tests in the fourth grade;
d) did quite bad on tests in the fourth grade.
IV INCCTCUiEqtC ADEVARAT (A) / FALS (F) SAU TRUE (T) / FALSE (F),
justific6nd alegerea cu secvenfe din text.
1. Privitul la televizor faclliteazd, migcarea. A / F
Justfficare:
2. Vorbirea corectd este intdrzratd, din cauza televizorului. A /F
Justificare:
3. Kids become more ereatrve if they watch TV. T' /F
Justification:
4. Children who watch a lot of TV forget to spend time with their parents. T / F
Justification:
e
e v Completeazi tabelut cu sinonime din textele date.
1. agresive

2. pocire

3. savage

4. stimulate

69
Limbd i comunicare - evaluare tru clasa a VI-a - teste

vI : Indici elementele la care se referi urmitoarele trisituri: Te$tul l8


Trlsituri Elemente
1. Sunt captivafi de seriale $i vor sd
Citegte textele A ;i B qi ap
vad6 fiecare episod.
Cerin{ele de la I la VI urma
2. Vorbesc mult prea repede.
VII la X urm[resc felul in c
3. PreztntLlei si elefanti.
dearealtzaotem[).
4. Se uitd trei ore pe zL la TV qi ignord
alte activitdti importaflte. TEXTUL A
De ce sd fii tandr volunt
Vil, Prezinti intr-un enunt o aseminare intre cele doui texte. Pentru cd ajuli. Dacd a
urmdtoarele.
Pentru cd te dezvoltri pel
Pentru cd ajungi sd cut
VIr Utilizflnd informafiile din cele doui texte, precizeazil doui aspecte pe Voluntariat nu inseamnd d,
care este necesar si le qtie o persoanl despre televizor. strdzii, acum ai ocazia sdfa,
Pentru cd dacd e;ti tdna
liceu sau la facultate. Sd nu
angajatorii sd-tri ofere locu
trecut examenele.
IX Vrei si realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tili, in clasl, Pentru cd ai ;ansa de a t
pentru a afla obiceiurile lor in ceea ce priveqte privitul la televizor.
o asocialie care se ocupd cu
Completeazil chestionarul de mai jos cu intrebirile potrivite, la care
media etc.
colegii tIi trebuie si rIspundI.
Dacd faci voluntariat in
txrnEBARE DA NU Continud, nu se ;tie cdte u;,
,

1. TT iyi faci prieteni. Sund calt


2. TT poli inlelege ;i cu care ai in
3. TT inveli sd comunici, inve{i
4. TT ntunca tntr-un colectiv orga
Realizezi cd, de;i banii st
X:i;r:, Bifeazi imaginea potriviti pentru sentimentele pe care fi le-au provocat La finalul zilei rdmdi cLt i
textele citite, motivflnd alegerea ficuti: care nLt ceri nimic tn schimb
intr-un loc pldcut.
ff lr
\J TEXTUL B
Thinking of becoming a volu
I. Volunteering provides phl
Motivarea alegerii: Reduces stress: when youfocu
Makes you healthier; emotions
70
Testul I I
VOLUNTARIATUL
Citeqte textele O U1" gi apoi rispunde cerinfelor propuse.
cerinfele de la I la^vr urmiresc ce gi cdt ai infeles
din textete citite, iar cele de la
VII la X urmdresc felul in care folosesti aceeagi informafie
in scop propriu (acela
de arealizao teml).
TEXTULA
De ce sdfii tdndr voluntar?
Pentru cd aju1i. Dacd acesta nu este un motiv suficient
de bun, fii atent ra
urmdtoarele.
Pentru cd te dezvolli personat. cel mai important
cdstig al'tdu acesta este.
cd aiungi sd cuno;ti oameni din iomentut iniare
-- lentru Jizci voluntariqt.
voluntariat nu tnseamnd sd mergi si sd servesti masa unor persoane
loar
strdzii, acum ai ocazia sdfaci voluntariat tn institulii
ale
care vizeazd si alte domenii.
Pentru cd dacd e;ti tdndr inseamnd cd e;ti in perioada
de foimare, poate ra
liceu sau lafacultate. si nu te astep/i ca imediat
dupd ce termini qcoala sd sard
angajatorii sd-1i ofere locuri de muncd doar pentiu
cd tu ai foit student si ai
trecut examenele.
Pentru cd ai sansa de a teface remarcat in domeniul
in carefaci voluntariat:
care se ocupd cupersoane nevoiase, o institurie
::::':!:" curturard, o institurie
meata etc.
Dacdfaci voluntariat in domeniul in care studiezi, ai cd;tigat
potul cel mare.
,*r*d: nu se Stie cdte uSi i1i va deschide aceastd oportu:nitate.
Ilifaci prieteni. Sund cam copildros, dar sigur vei tntdlni persoene
cu care te
polt^tnlelege;i cu care ai interese comune.
Inveli sd comunici, inveli sd asculli, inveli sd lucrezi
in echipd. inveyi cum este
munca intr-un colectiv organizat.
Realizezi cd, deqi,ba.nii sunt un aspect important,
nu inseamnd totul tn viald.
Lafinalul zilei rdmdi cu satisfaclia ae apldcut ceva nou,
util, prdcut, pentru
care nu ceri nimic tn schimb. Md gdndesc
cdfiecare va alege,sdfacd voluitariat
intr-un loc pldcut.

(Adaptare dupdMotive pentru afi voluntati


pe www.campus.ro)
TEXTUL B
Thinbing of becoming a vorunteer? Here is
why you shourd do it.
1; Volunteering provides physical and
mental rewards. It:
Reduces stress: when youfocrs on someone else,youforget about your worries.
Malees you healthier: emotions like optimism
andjoy nake the immune system stronger.
,
Limbq i comunicore - evaluare ntru clasa a VI-a - teste

2. It saves money. Volunteering brings free services, so more money can be spent '."Jr,' Scrie, in coloana din c
on local improvements. The value of a volunteerb time is $15.39 per hour. solicitate in coloana
3. Volunteers can test out a career formulatd intreb area
4. You build camaraderie* and teamwork.
intreblri/Questions
5. Volunteering promotes self-esteem and understanding of community needs.
6. You help: 1. Cdnd ar c6qtigat potul cel
.
Supportfamilies voluntafl
.
Make the community more beautiful (beach and park clean-ups). 2. Care este cel mai importa
7. You learn things: voluntarului?
. Volunteers discover their talents; 3. What's the value of a voh
. While working with non-profit agencies, volunteers learn about how time?
the government and organizations work. 4. What do volunteers disco.
8. You get a chance to give back. You offer your resources (time, attention)
to the community you live in.
:,,,rrr
9. Volunteering encourages civic responsibility. , incercuie;te varianta (

10. You make a dffirence. Every person counts! 1. Faci voluntartat pentru c6:
a) qu!i;
(Adapted from Community Service: Tbp I0 Reasons to Volunteer,
c) iei note bune la exafi]onr
students.ucsd.edu)
2. Ca voluntar inveti sd lucre
*Camaraderie: friendship between persons who work together
a) ca $ef;
,Ir',r. in tabelul de mai joso bifeazi cisufa potriviti pentru a ariltaclrui text c) pe cont propriu;
ii corespunde fiecare dintre afirma{iile din stinga. 3. Volunteering reduces :
a) joy;
c) self-esteem;
A B C D
4. Volunteering promotes :
ambele nlcrun
text A text B a) stress;
texte text
c) self-esteem;
1. Textul prezintd, motivele pentru a
deveni voluntat. ,rV, incercuiegte ADEVAR
2" Textul descrie avantajele justificflnd alegerea cu
vo luntartatului p entru tineri. 1. Banii rcprezrntdprincipalu
3. Textul prezrnta dezavantajele Justificare:
voluntanatului. 2.Yolunariatul te ajutd sd te s:
4. Textul prezrntd beneficiile pe care Justificere:
rnunca de voluntarrat le aduce sdndtdtli 3. As a volunteer you learn to
Justffication:
4. A volunteer doesn't make r
Justification:

72
Limbd $i comunicare - oaluare pentru claea a VI-a - leste

ffi scrie, in coloana din dreapta, cete un enunf care si confinii informafiile
solicitate in coloana din stanga. Rispunde in limba in care este
formulatil intrebarea.
intrebiri/Questions Rispunsuri/Answers
1. C0nd ai cdqtigat potul cel mare ca
voluntar?
2. Care este cel mai important cdqtig al
voluntarului?
3. What's the value of a volunteer's
time?
4. What do volunteers discov er?

$ilffi incercuie;te varianta corecti de rrspuns:


1. Faci voluntartatpentru cd:
a) ajufi; b) eqti pl6tit;
c) iei note bune la examene; d) eqti obligat.
2, Ca voluntar invefi sd lucrezi:
a) ca $ef; b) intr-un cadru organrzat;
c) pe cont propriu; d) ca subaltern.
3. Volunteering reduces :
a) joy; b) optimism;
c) self-esteem; d) stress.
4. Volunteering promotes :

a) stress; b) violence;
c) self-esteem; d) selfishness.
INCCTCUiE;tE ADEVARAT (A) / FALS (F) SAU TRUE (T) / FALSE (F),
justificind alegerea cu secvenfe din text.
1. Banii teprezintdprincipalul motiv al voluntariatului. A /F
Justificare:
2. Volunariatul te ajutd sd te simfi bine cu tine. A lF

Justificare:
3. As a volunteer you learn to work with friends in a team. T I F

Justification:
4, A volunteer doesn't make a difference for the community. T / F
Justtfication:
i comunicqre - evaluare ntru clasa a VI-a - teste

ffigiSubliniazil varianta corecti, motivAnd alegerea prin valorificarea Testul l9


informafiilor din textul A.
in textul A, se spune c5 prin voluntariat i{i faci / nu-fi faci prieteni
Cite;te textele A ;i B ;i ap(
Cerinfele de la IlaVI urmfu
Complete the following sentence, using information from text B.
.,r,l.,.Vi::.l: VII la X urmdresc felul in ce
Volunteering makes you healthler: dearcahzaotemd).
TEXTUL A
Conftrm s ondaj ului efec
Vii;;,: Prezinti intr-un enunt o asemlnare intre cele doui texte. intervievate au declarat cd
doar 5% care au afirmat cd
Pe lista activitdlilor dedic,
fn proporlie de 4% - pi pesc
foarte populare, dar car€ et
vrrl: lJtilizf,nd informafiile din cele doui texte, precizeazil de ce crezi tu ci e De asemenea, 2% dintre pa
important si fii voluntar. Motiv eazil-{i alegerea. preferd activitdlile de bricol
Promotorii s ondaj ului afii
spectficd pentru o societate
show-uri.
,, Oemenii au devenit depe
ffi!Vrei sL realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tli, in clasi, sunt extrem de accesibile Si ni
pentru a afla detalii despre pirerea lor despre voluntariat. md deprimd este _faptul cd ot
Completeazi chestionarul de mai jos cu intrebirile potriviteo la care dacd ar petrece mdcar jumi
colegii tii trebuie si rispundl. lucru i-ar ajuta sd rdmdnd
INTREBARE DA NU Forumului ltIa{ional pentru (
1. TN Rezultatele sondajului au
2. IT merg la muzee Si doar 9% at,
in mod surprinzdtor o trei
3. [[
4. NT sd citeascd in timpul liber -
in acela;i timp, o cincir,
r

cdldtoreascd in timpul liber


$ffi Bifeazi imaginea potriviti pentru sentimentele pe care fi le-au provocat
club Si intdlnirile cu prietenii
textele cititeo motivAnd alegerea ficuti:
Cercetdtorii au mai desco,

rt 0t
afost nevoitd sd renunle anul
putea permite.
,, Sd stea pe canapea, la tel,
din cauzct costurilor de trai dt
\ editorul site-wlui de economit
(Adaptare dupd Care st
Motivsrea alegerii:

74
,rea Testul rg
HOBBY.URILE
Citeqte_textele A gi B qi apoi rispunde cerinfelor propuse.
Cerinfele de la I la Vr urmdresc ce gi cdt ai inleles dir textele
citite, iar cele de la
VII la X urmdresc felul in care folosesti aceea;i informafie in scop propriu (acela
de arealizao temd).
TEXTULA
Conform sondajului efectuat in Marea Britanie, un sfert dintre persoanele
intervievate au declarat cd isi petrec timpul tiber in
fatri televizorilui, fald de
doa15% care au afirmat cd practicd un sport de echipi.
Pe lista activitdlilor dedicate timpului liber urmeazi cdntatul
la un instrument -
in proporlie de 4% si pescuitutl, care, in trecut, se regdsea
- printre hobby-urile
foarte populare, dar care acum este preferat de numii 2oh-dintre intervievali.
)ae De asemenea, 20% dintre participanli coleclioneazd monede
si timbre, iar I'?o
preferd activitdlile de bricolaj
Promotorii sondajului aJirmd cd disparilia acestor hobby-uri traditrionale
este
specfficd pentru o societate din ce tn ce mai interesatd de celebritate
si reatity
show-uri.
,,Oamenii au devenit dependenli de reality show-uri. Programele de televiziune
rsa, sunt extrem de accesibile gi numerosi oameni le urmdresc cipldcere.
[...J ceea ce
md deprimd estefaptul cd oamenii spun cd nu au timp sd jacd
arte rucruri, Dar
Lre dacd ar petrece mdcar jumdtate de ord
Jdrd televizir si /dc6nd miqcare, acest
lucru i-ar ajuta sd rdmdnd in formd", a declarat Tam Fry, repiezentant
al
T Forumului Na{ional pentru Combaterea obezitdlii din Marea Britanie.
Rezultatele sondajului au ardtat, de asemenea, cd doar g% dintre
subiecli
merg la muzee Si doar 90% au spus cd le plac activitdlile din domeniul
artelor
in mod surprinzdto4 o treime dintre respondenli au afirmat cd leface pldcere
sd c^iteascd in timpul liber acestafiind cel mai popular hobby
- dinire tiate.
In acelasi timp, o cincime dintre respondenli au afirmat cd le place sd
cat cdldtoreascd tn timpul liber iar I2o% au trecut pe lista-hobby-urilor
iesitut in
club Si intdlnirileprietenii.
cu
Cercetdtorii au mai descoperit cd una din cinci persoane din Marea Britanie
afost nevoitd sd renunle anul trecut la activitdlile preferate deoarece
nu si le mai
putea permite.

. ,,sd stea pe cenapea, la televizot; este tot ceeq ce isi pot permite acesti oameni,
din cauza costurilor de trai din ce in ce mai ridicatei',^a diclarat sean o,Meara,
editorul site-ului de economii watchmywallet. co.uk.
(Adaptare dupd, care sunt hobby-urile preferate ale omului contemporan,
pe www.realitate.net)

75
Litnbd si comunicare - evaluqre pentnt clasa a l/l-a - teste

TEXTUL B il Asoci azil, prin slge{i, r

Research has shown that people who have hobbie.s are healthier, and have a lower in fiecare text.
risk of depression. A sport or afitness routine keeps people's blood pressure down Textul A
and makes them able to control their anger. I. activitali a. d(
An ideal hobby would be one that: 2. costurile b. at
1. git,cs an cscapcfrom dai\'life; 3. sport c. pr
2. encourages a passion - something you love; 4. domeniul d. dr

3. creates a sense of direction. HI CompleteazX tabelul cr


Many hobbies offer the social support we may need. Hobbies can also bring din textele date.
pleasure to our life. We can escape stress and prevent ourselves from getting very 1" Care este cel mai poputrar
tired in our activities. Hobbies moy actually help us perform better in our Marea Britanie?
activities because they improve our creativity and con/idence.
2. Cati britanici preferd bricc
To have a hobby, you may have to give up watching TV every night. Make your
hobby a priority. Set goals for yourself; get a friend to support you and to help
you stay with a hobby.
4. Oferd sus{inerea sociald dt
"All work and no play makes Jack a dull boy" is afamous proverb. Make sure
youfind some timefor yourself to relax, havefun and pick up a hobby * especially
avem nevoie.

,f you are depressed, stressed or going through a dfficult time.


IV incercuieqte ADtrVAn
(Adapted from Career Coach: The Value of Hobbies, justificfind alegerea cu
www.w as hingto np o s t. c om)
1. Privitul la televrzor este ac
in tabelul de mai jos, bifeazi cisuta potriviti pentru a arilta clrui text Justfficare"'
ii corespunde fiecare dintre afirmafiile din stinga. 2".Brrtanicii nu sunt pasiona{i
A B C t) Justfficare:
arnbele nrcrun 3. F{obbies don't protect us f
text A text B
texte text Justification:
4" We can be bettet at our act
1. Textul este preluat de pe internet.
Justification:
Z.In text se preztntd, tipurile de hobby-url
ale britanicului de azt. V Sublimiazil varianta c
3" Textul vorbeqte despre primele cdrli
inforrna{iilor din textul
citite. in ultimul paragrafal textului
4. Textul vorbegte despre rolul tot ceea ce iEi pot permite ace
hobby-urilor in men{inerea s5ndtb1ii
VI Complete the following
To have a hobby, you

76
Limbd ti comunicare - evaluare pentru clasa q VI_a _ teste

il Asociazi, prin sigefi, cuvintele care si reflecte informafiile prezentate


uer
in fiecare text.
wn
Textul A Textul B
1" activitdli a. de echip5 1. fitness a. abreak
2. costurile b. artelor 2. rdeal b. support
3. sport c. preferate 3. social c. hobby
4. domeniul d. de trat 4" take d. routine
III Completeazi tabelul cu informafiile solicitate, valorificind informafiile
ing din textele date.
?/))
)ur
l" Care este cel mai poputrar hobby in
Marea Britanie?

)ui'
2. Cati britanici preferi bricolajul?
elp 3. Ii 'aJutd,pe oameni sa isi controleze
furia.
',Ife 4. Of'erd sus{inerea soci ald de care
rlly avem nevoie.

-rv incercuiegte nnnvArur (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE (F),
€5, justificf,nd alegerea cu secven(e din text.
m)
1. Privitul la televizor este accesibil tuturor. A / F
lxt Justfficare.
2.Britanicii nu sunt pasionafi de reality show-uri. A / F

l
nl
Justificare:
3. Hobbies don't protect us from stress and too much work. T / F
Justification:
4. we can be better at our activities if we have a hobby. T / F
I
Justffication:

I
v Subliniazi varianta corecti, motivind alegerea prin valorificarea
informafiilor din textul A.

I
in ultimul patagtaf altextului, se mdrturiseqte cd statul la televizor
I
este/nu este
tot ceea ce igi pot permite aceqti oameni din cauza
__t
vI complete the following sentence using information from text B.
To have a hobby, you

77
Limbd;i comunicare - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

.Care este hobby-ul tiu? Mo tiveazl-{i alegerea. Te$tuf 20


SP(
Citegte textele A qi B gi a1
Cerin{ele de la I la VI urm
VIix [Jtilizflnd informa(iite din cele doui texte, precizeazil doul motive VII la X urmdresc felul in r

pentru care esfe important si ai un hobby. Motiveazil-fi alegerea. deareahzaotemd).


TEXTUL A
Aconcagua nu este r,th t/,
fatn ca, an de ah, multri iu
fuic ;i mental, abordeazd 1
De;i
ffi Vrei sil realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasl, este un risc asumat, de
viala, nimic nu se compard
pentru a afla care sunt obiceiurile lor in privinfa timpului liber gi a
realitate. itri inmoaie genun
hobby-urilor.
acasd ;i-!i trebuie un mare
Completeazi chestionarul de mai jos cu intrebirile potriviteo la care O altd provocere pe cat
colegii tii trebuie sI rispundi. toli mun{ii tnaltri este extrc
solard. La peste 5000 de m
txrnrBARE ochelarii de soare practic tt
DA NU
1. TT o perdea groasd de nori. I

2. ln rninute, poete duce chiar


mei a vrut sd verffice pe p
$,

3. TI jumdtate orb. L-au vindeia


4. TT cred cd va mai repeta vreod
,,Din punctul de vedere a
.y, Bifeazil imaginea potriviti pentru sentimentele pe care fi le-au provocat
,.
alpini;tilor trebuie sd le sup,
textele citite, motivind alegerea ficuti: ,Afurile de 8000 de metri a
In ianuarie 2015, Costin
motivalia la fel de puternicd
Iui ;i sdfiu, pentru-cdteva mi
I ll Credin{a mea e cd abilitatec
sau nu il ai, ci e o alegere a
,"
V extern - Ltn trofeu, o medalie
drumul cdtre acel tel,,.
(Adap tare <

Motivarea alegerii: TEXTUL B


Mountain climbing (mounta
really dangerol,ts. There is thr
avalancltes. The lack of oxl
climbers can make a diadti
thinner; it doesn't filter the" s
risk sunburn and snow btindt
Testul20
SPoRTURTLE 9r cAlAroRuLE
Citeqte textele A gi B qi apoi rispunde cerinfelor propuse.
Cerinfele de la I la VI urmiresc ce qi c6t ai inleles din textele citite, iar cele de la
lve
o VII la X urmdresc felul in care foloseqti aceeagi informafie in scop propriu (acela
de arealiza o tem[).
TEXTULA
Aconcagua nu este un munte greu de cucerit -;i tocmai aceastd accesibilitate
face ca, an de an, mulli iubitori ai muntelui sd-;i piardd viala aici. Nepregdtili
fizic ;i mental, abordeazd prea u;or un munte de 7000 de metri in fndllime. t...1
Degi este un risc asumat, deSi eqti conqtient cd poli ldsa muntelui ce ai mai scump,
tsa,
a
viala, nimic nu se compard cu momentul in care te intdlneqtifald infald cu cruda
ila
l realitate. i1i tnmoaie genunchii, i1i taie motivalia, teface sd te gdndeSti la cei de
acasd qi-li trebuie un mare efort de voinld pentru a continua.
are O altd provocare pe care alpini;tii trebuie sd. o suporte pe Aconcagua ;i pe
toli munlii inalli este extraordinara putere a razelor ultraviolete din radialia
solard. La peste 5000 de metri sunt atdt de puternice, incdt eqti obligat sd porli
ochelarii de soare practic tot timpul, inclusiv atunci cdnd soarele e ascuns dupd
o perdea groasd de nori. Lipsa protecliei, chiar Si pentru doar cdteva zeci de
minute, poate duce chiar ;i la orbire temporard. ,,In 2013, unul dintre colegii
mei a vrut sd verifice pe propria-i vedere Si a cobordt in tabdra de bazd pe
jumdtate orb. L-au vindecat asistentele medicale de la punctul sanitat dar nu
cred cd va mai repeta vreodatd experienla," spune Costin Miu.
,,Din punctul de vedere al diferenlelor extreme de temperaturd pe care corpul
)cat alpini;tilor trebuie sd le suporte, Aconcagua este cel putin lafel de dificil precum
vdrfurile de 8000 de metri din Asia. " [...J
In ianuarie 2015, Costin se intoarce pe Aconcagua. Cu lecliile invdlate ;i cu
motivalia lafel de puternicd. ,,Mai rdmdne ca muntele sd md tngdduie pe vdrful
lui qi sdfiu, pentru cdteva minute, cel mai inalt Si cel maifericit om de pe Pdmdnt.
Credinla mea e cd abilitatea de afoce performanld nu este un dar pe care il ai
sau nu il ai, ci e o alegere afiecdruia. lelul urmdrit nu trebuie sdfie doar unul
extern - un trofeu, o medalie, un premiu, un vdrf - ci demoltarea ta personald in
drumul cdtre acel1e1".
(Adaptare ilryd, Costin Miu i;i infruntd limitele pe Aconcagua,
www.discovery.ro)
TEXTUL B
Mountain climbing (mountaineering) is one of the oldest extreme sports. It is
really dangerous. There is the risk of slipping, of rocla fallingfrom above and of
avalanches. The lack of oxygen at higher altitudes and the isolation of the
climbers can make a deadly combination. At high altitudes the atmosphere is
thinner; it doesn't filter the sun well, so there is more so,lar radiation; climbers
risk sunburn and snow blindness.
79
Linrbd Si comunicare - evaluare pentm clasa a VI-a - teste

The bodies of climbers who didn't survive are


on Mount
still in the "death zone" HI Completeazil tabelul r

sport is more and more


them back. Yet, the din textele date.
Everest due to the d,fficutty of taking
poputor. The greatest glory" for *odurn climbers is to reach all the "seven
'Simmits"*, [. Ntrumetre alpinistului rolrlr
thb highest mountainsfrom each continent:
' Kilimaniaro in Africa, 5,895 m 2. Locul expediliei
'Wnson Massif on Antarctica, 4,892 m
3. Cel mai inalt munte din l
' Everest in Asia, 8,848 m
' Elbrus in EuroPe, 5,642 m 4. Ijnul dintre cele mat vec
. Mount McKinley in l{orth America, 6,I94 m
extreme
' Aconcagua in South America, 6,962 rn

befween Kosciuszko in Australia


IV incercuiegteADEVA
There's still debate over the seventh mountain justificflnd alegerea c
(2,228 m) and Carstensz Fyramid in Indonesia (4,884 m)
1. Costin Miu revine pe Act

Only around 100 mountaineers have ever reached the top of all
the Seven JustiJi(:arc:
Summits. 2. Purtarea ochelarilor de st
(Adapted from Mountain Climbing, www. extreme sports di ge st. com) Justificare:
* Summit - the highest point of a mountain 3. The sun doesn't affect cir
Justification:
tIn tabelul de mai jos, bifeazi clsufa potriviti pentru a ariltz clrui text 4"Not many people have cc
llt corespunde fiecare dintre afirma{iite din stflnga.
/r\ a

Justification:
A B C D
ambele niciun V Completeaz6 tabelul
text A text B texte text
tr. dificil
1. Textul pr eztnt6, o experienla personala. 2" revine

3. unsafe
2. Textul recomandd urc afea unui munte.
.
4. discussron

VI Indic6 elementele la
I
I

llume. I Caracteristici
il Asociazi, prin sigefi, cuvintele care si reflecte informafiile prezentate lAlttt"dt Ai;t

in fiecare text. po{i ochelaril de soare tot

Textut A Textul B
1. radialie a. ternporard 1. lack a. altitudes
2. htgher b. of oxygen 3. Cel mai inalt munte din
2. orbire b. solard
3. lel c. inalli 3. greatest c. climbers
4. munti d.urmdrit 4. rnodern d. glorY

BO
_- ['imltd rsi. t'rttttrnit'ttt'c - evaluare pertlru clo,su a vl-a - te,gte
_
nt ilI Completeazi tabelul cu inforrnadiile solicitate, valorificflnd inforrnatiile
,g
din textele date.
tn
1. Numele alpinistului romAn

2. Locul expediliei

3. Cel mai inalt munte din lume


4. unul dintre cele mai vechi sporturi
extreme

iA IV iNCEr\UiCqtCADEVARAT (A) / FALS (F) SAU TRUE (T) / FALSE (F),


justific$nd alegerea cu secven{e din text.
1. Costin Miu revine pe Aconcagua. A / F
tn Justfficare:
2.Purtarea ochelarilor de soare la 5000 de metri este opfionald. A/ F
r) Justfficare:
3. Tfue sun doesn't affect climbers at high altitude. T / F
Justification
rt
4. Not many people have conquered the Serren Summits. T iF
Justffication,:

l I
V Completeazfi tabelul cu sinonime din textele date.

I dificil
I

1.

_t 2. revine

l 3. unsafe

4. discussion

-l
u rndici elementele la care se referl urmitoarele caracteristici:
_l Caracteristici Elemente
te 1. Altitudine de la care eqti obligat sd
por{i ochel arrr de soare tot tirnpul
2. Muntele pe care se intoarce Costin
Miu
3. Cel mai inalt munte din Europa

Kilimanjaro
B1
Limbd si comunicare - evaluare pentru clasa a vl-a - teste

VII Prezint[ intr-un enund o asemlnare intre cele doui texte. Testul 2l

Citeqte textele A qi B qi ap
Cerinfele de la I la VI urmd
VIII Utitizflnd informa(iile din cele doui texte, precizeazil daci fi-ar plflcea VII la X urmdresc felul in c
sI participi la o expedifie montani. Motiv eazil'fi alegerea. dearcahzaotemd).
TEXTUL A
Gdurile negre sunt stele
cel pulin I0 mase solere, a
va expulza o mare parte din
IX' Vrei sil realwezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasi,
gravitaliei, aceasta se va (
pentru a afla care sunt obiceiurile lor in privinfa cilitoriilor.
corp cosmic cu densitate inJ
Completeazi chestionarul de mai jos cu intrebirile potrivite' la care
colegii tii trebuie si risPundi. ;i chiar alte stele.
Gdurile negre alt gravit
ixrnEBARE, DA NU limitd de distan[d, atunci rt
TT comprima orice obiect sufi,
1.
IT trebui comprimat intr-un v(
2.
TI Soarele fntr-o sferd de I -2
3.
4. TT obiect cosmic, razd ce depi
Gdurile negre nu sug m
X,, Bifeazi imaginea potrivitl pentru sentimentele pe care fi le-au provocat mai degrabd ca o simpla gc
textele citite, motivind alegerea flcuti: zond. Dacd am face o gauri
ar -fi aceea;i, adicd am put
cem pe unde se invdrte Stal
0l tl De mult timp se ;tie cd g,
ele menlin acele galaxii fn,
V /-\
pot ajunge ;i la 17 miliard,
mari decdt orbita planetei
gaurd neagrd ce conline
localizatd.
Motiva;rea alegerii:
Anumite gduri negre sut
decdt fntreaga galaxie tn cc
(Ada

TEXTUL B
A newfound giant black hol,
than astronomers expected.
Testul 2l
sPATtuL COSMtc
Citegte textele O gi apoi rispunde cerinfelor
I
U:
cerinfele de la I la vf urmdrer. propuse.
; qi;; ai infeles oin t"'*iJ. cirite, iar
cele de la
in care r"b;;',n aceeaqi
JJ:?.#ilTtr flul informafie in scop propriu
(acera
TEXTULA
Gdurire negre sunt stere
masive in urtimur stadiu
cel purin I0 mase sorare, ar vierii ror Dacd o stea
atunci ro or"o unfinar are
va expurza o mareparte upt*ru ,upernova, prin care
din materia sa tn spariur
gravitariei, oceasta se va incinjurdtor Ap6i, sub acliunea
comprima intr_un spaliu
extrem de mic rezurtdnd
u*" infinitd, care este gata sd inghitdptanete, un
;i7r::::l;:"1: gaz interstetar
Gdurire negre au gravitaria
atdt de mare incdt, dacd
limitd de distanrd, atunci se trece de o anumitd
nici mdcar rumina ,, p""i-iaoa.
comprima orice obiect suficient Teoretic, dacd ai
de mult ,,
trebui comprimat intr-un
vorum cdt o cirea;d",Oti"[ ""iir] r*rru, pdmdntul ar
pentru-a iurrri gorrd
soarele intr-o sferd de I-2 neagrd, iar
obiect cosmic, razd ce
km. n*i i"ptrde de raza schwartzsch,d
afiecdrui
depinde strict d" *oro
acelui obiect. [...J
Gdurire negre t"f,materia din jur. Ere nu
"?
mai degrabd ca o simprd actrioneazd ca un aspirator;
ci
gaurd fn asfatt: agteaptd
zond' Dacd amface o gaurd sd nimereascd cineva in
neagrd drnphneta r";r;;;'reenp acea
ar fi aceeasi, adicd
am p*ea gravita ra distanra
gravitalionard
cam pe unde se invdrte
de 67010 de km de centrur
statia spaliard Internalionou, ei,
De murt timp se;t1e si i*Jiferili de pericor.
! sdurit"i"])rupermasive sunt in centrur garaxi,or
ele menrin acere garaxt
iitr-r, ,oi7)or'ro, Asemenea gduri negre si
pot ajunge
;i ra 17 m,iarde de mase sorare ;i pot supermasive
de II ori mai
mari decdt orbita planetei
Neptun. Un "r;-;;;**re
exemplu este NGc 1277,
8lurd neagrd ce'conpine
_J,ot.r,e t+7o
14% etn
din *o,ot"*"nea
masa totald a micii galaxii
o
localizatd. in care este
Anumite gduri negre sunt
atdt de ruminoase, incdt strdrucesc
decdt intreaga garaxie murt mai tare
in care existd. ,qrc"rt"o sunt
numitefarur,e universurui.
(Adaptate dupd Gdurile
negre; de la devoratoere
de stele
la creatoare de garaxii,pe
www.tehnocultura.ro)
TEXTUL B
newfound giant brack
hore, armost as massive
h
,:s

an asftonomers expected. This


as 7 b,rion suns, is much rarger
btack hore, one of the rargest
ever seen, for*"{,
about Il.7 billion years ago 2 billion years after the Big Bang, in the early il Scrie, in coloana di
tuniverse.
-
solicitate in coloa
Astronomers investigated this supermassive black hole lrnown as CID-947 using formulatil intrebar
the WM. Keck Observatory in Hawaii, NASA's Chandra X-ray Observatory and intrebiri/Questions
the European Space Agencyb XMM-Newton spacecraft. The discovery was
1. Cum se numeEte gauta
wnexpected. The mass of the galaxy surrounding this black hole surprised the
con{ine 14% din masa ga
research team most. "We have a gigantic black hole inside a normal-size galaxy. "
2. Care este site-ul de pe
The supermassive black holes we know usually form only 0.2 to 0.5 percent of preluat textul A?
the mass of their galaxies. "This black hole has about 10 percent of the mass of the 3. WhAt's the name of thr
galaxy, " Trakhtenbrot, an astrophysicist at the Swiss Federal Institute of superrnassive black hoie
Technology in Zurich, said. "The black hole is massive compared with the normal 4. Who works at the Swir
host galaxy. " Institute of Technology ir
Usually, galaxies and their supermassive black holes grow together at the same
speed. Now "CID-947 has done most of its growth*. Surprisingly, the galaxy is
stilI growing. " Trakhtenbrot said. nI incercuieqte varian
(Adapted from A Plus-Sized Black Hole, by Charles Q. Choi, 1. Gdurile negre actroneaz
www.news.discovery.com) a) un aspirator;
c) o gaurd in asfalt;
*growth: the process of getting bigger or larger 2. Explozra unei stele pof
a) supernovd;
r in tabelul de mai jos, bifeazi cisufa potriviti pentru a ariltacirui text c) gaurd neagrd;
ii corespunde fiecare dintre afirma(iile din stflnga. 3. The research team was
a) the mass of the black
A B C D
c) the mass of the unive
ambele nrcrun
text A text B 4" Galaxies and their super
texte text
a) at the same srze;
l. Textul vorbeEte despre comete. c) at the same dimensior
2" Textul preztntd" informa{ii ce i-au Iv Completeazil (in lir
surprins pe cercetdtori. cu informafii selecta
3. Textul descrie modul de formare al l. Gburile negre supermas
unei g5uri negre.

4. Textul vorbegte despre gdurile negre. 2" Corpul cosmic cu densit

3" "We have a gigantic blar

4. "This black hole has abc

B4
q Vl-a - Ieste
Lintbd;i comunicare - evaluare pentru clasa

IIscrie,incoloanadindreaptn'c^teunenunfcaresicontiniinformadiile
solicitate in coloana dil stflnga. Rispunde
in limba in care este
formulatl intrebarea'
R[spunsuri/Answers
intreb[ri/Questions
1" Cum se numeqte gavra neagrd ce
conline 14% din masa galaxiei sale?
2. Care este site-ul de pe care a fost
preluat textul A?
3. What's the name of the
supermassive black hole in text B?
4. Who works at the swiss Federal
Institute of Technology rn zurich?

ttl incercuieqte varianta corecti de rlspuns:


1. Gdurile negre aclioneazd ca:
b) o razd;
a) un asPirator;
d) un obiect cosmic'
c) o gaurdin asfalt;
de:
2. Exp lozta unei stele poartd denumirea
b) corp cosmic;
a) supernovd;
d) gravitalie.
c) gaurd tlea gta;
by:
3. The research team was most surprised
b) the mass of the galaxY;
a) the mass of the black hole;
d) the mass of the sun'
c) the mass of the universe;
grow:
4. Galaxies and their superrnassive black holes
b) at the same length;
a) atthe same srze;
d) at the same sPeed'
c) at the same dimension;
libere
Iv ComPleteazil (in limba in care este formulat enunful) spa{iile
cu informadii selectate din tertele-suPort.
1. G[urile negre supefrnasive sunt in

corpul cosmic cu densitatea infinitd este gata


sd
2.

3" "We have a grgantic black hole

4. "This black hole has about

85 _:
Limbd si comunicare - evaluare pentm
clasa a VI_a - teste

i** subtiniazd, varianta corecti, motivind aregerea


informafiilor din textul A.
prin varorificarea Testul 22
in ultimul paragraf altextului A, se spune (
cd anumite gduri negre sunt/ nu sunt
atdt de luminoase, inc6t
Cite;te textele A qi B qi atr
,is**rcomplete the following sentence using information Cerin{ele de la I laVI urmi
from text B. VII la X urm[resc felul in c
This black hole, one of the largest ever
seen, formed deareahzaotemd).
ru' Prezinti intr-un enunf o aseminare intre cele doui texte. TEXTUL A
Conform unui studiu (
elefanlii din captivitate sa
speranla de viald sensibil
savanelor ;i a junglelor dit
V{* utilizind informafiile din cele doud texte, precneazddoui Rec omanddril e exp erlilc
caracteristici lor pe viitor in acele grddint
ale giurilor negre.
cdt mai apropiate de cele it
interzicerea fo lo s irii elefa
Dintre toli factorii negativi
cele mai multe decese in ca
Studiul a avut in prim_p
trxi:'vrei si realizezi un chestionar pe care I\ra{ional Amboseli din K,
si-r aplici colegilor tii, in clasio
pentru a afla daci sunt interesafi Myqnmar, precum $i elefanl
de astronomie.
completeazi chestionarul de mai jos cu intrebirile in carut etefantritor ifrii,
potrivite, Ia care vdrstei aproximative de 5 6
colegii tii trebuie si rispundi.
elefanlilor din circuri ;i gra
,, Elefnnlii din captivitatt
txrnnBARE
DA
rr NU obezitate din cauza tipsei d
1. ravagii printre ei, accelerd
2.
l r situalie este de neintdlnit, €t
social, afldndu-se in interior
3.
l tr declard Ross Club, respons(
4.
l l (Adaptare
X", Care dintre cele doui texte
ifi stflrne$te dorinfa de a afla mai multe
despre spafiul cosmic? Motiveazil-fi
rispunsul in maximum 5 r'nduri. TEXTUL B
Minister Angela Smith asked
zoos. Ms. Smith sa))s it was v
is to run _frun in the witd.
In the past, people were em,
they couldn T travel - but now
films qnd television documen
there are lots of animals in z,
animals, until the last zoo clc
!L Testul22
cRAottlLE zooLoclcE
nt
Citeqte textele A gi B ;i apoi rispunde cerinfelor propuse.
Cerinfele de la I la VI urmdresc ce qi cdt ai inleles din textele citite, iar cele de la
VII laX urmdresc felul in care foloseqti aceeaEi informalie in scop propriu (acela
dearealizaotemd).
TEXTUL A
Conform unui studiu efectuat de celebra organizalie britanicd RSPCA,
etefonlii din captivitate sau cei care sunt dresa{i pentru munci agricole au o
spbranld de viald sensibil mai micd decdt elefanlii care trdiesc tn sdlbdticia
savanelor ;i a junglelor din Africa;i Asia.
Recomanddrile experlilor in studiul elefonlilor vizeazd interzicerea expunerii
ci lor pe viitor in acele grddini zoologice care nu le pot oferi spaliu, hrand qi condiyii
cdimai apropiate de cele intdlnite in naturd. Experlii recomandd, de asemenea,
interziceiea folosirii elefanlitor in programele circurilor din intreaga lume.
Dintre toli factorii negativi infruntali de elefanlii captivi, stresul este vinovat de
cele mai multe decese in cazul acestor giganli ai lumii vii'
Studiul a avut in prim-plan un numdr de peste 4500 de elefanli din Parcul
Nalional Amboseli din Kenya, elefan[i folosili la transportul lemnului in
il, Myanma4 precum qi elefanli din grddinile zoologice din Europa'
'
in etefanlilor africani, durata de viald in sdlbdticie se situeazd injwrttl
"otui
vdrstei aproximative de 56 de ani, comparativ cu media de l9 caracteristicri
elefon\ilor din circuri ;i grddini zoologice.
-,,Eie|anyii
din captivitate au o viald nespus de tristd, majoritatea suferd de
obezitate din cauza lipsei de miqcare, iar stresul ;i singurdtatea fac adevdrate
ravagii printre ei, aielerdnd ei:volutria unor boli de inimd. in naturd, aceastd
situatrie-este de neintdlnit, etefanyii trdind in grupuri mari unde interaclioneazit
social, afldndu-se in interiorul unei ierarhii Ei ordini foarte bine puse la punct",
declard Ross Club, responsabil din partea RSPCA'
(Adaptare dupd Elefanlii mor mai repede in grddinile zoo, pe
www.descopera.ro)
te
ri. TEXTUL B
Minister Angela Smith asked the Government to discuss closing all Britain's 400
zoos. Ms. Smittt says it was wrong to lock animals up when their natural instinct
is to runfree in the wild.
In the past, people were amazed by the animals brought from Africa, because
they couldnl travel - but now they can travel or they can see animals in amazing
films and television documentaries. "You can't shut down every zoo tomorrow
there are lots of animals in zoos now. But we have to stop bringing in any more
animals, until the last zoo closes.
87
Lirilbd li (uunicare _ avaluqre r)entm clasa a Vl_a -
teste

Ms' smith does not berieve in the


conservation work of zoo1, because
they very
the,iii; o,a *,ny r,,"p oii,"ior, such o, gi;ofr",'_ ilI fncercuiegte varian
;;:,',,;::X,"::;:frt"::kinto -
tr. Elefanfii din captivitate
David Field' director of London a) sete;
zoo, said; "_yes, species rike giraffes b)o
endangered, but whe-n"peopt"
,o*J'n arent
see the girqffb they rearn about 2. in sdlbdticie, elefan{ii tt
incredibly endangered specis the
nexr to- the giraffe lr;";;y-'show
animals, fewer peopti wilr come. the ress exciting a) in perechi; b) ir
conservation
ilri"* wourd be teis money toJi.tnd our 3. PeopXe were amazed by
and scientific work. A zoo rtas
irriaiii"oorn, to connect
", tive at'the zoo than you
t'i prefer to t"n"tnn animats a) antmals were amazrn
f::::1":;t[:ature' watih a c) they couldn,t buy anj
(Adapted from Labour Minister,s 4. Minister Angela Smi th t
Extraordinary cail: we Must Ban
Zoos,
by Daniel Martin, www. dai lymoil. ;.r;) a) Britain's 200 zoos;
*endangered:
(species of animals and / or plants) c) Britatn's 400 zoos;
thatmaysoon not exist
I In tabelul de mai jos, bifeazi cisufa
potriviti pentru a ariltacirui text
IV Completeazn (in lim
ii corespunde fiecare dintre afirmaliite informafii
select ate t
din stinga.
tr. Stresul qi singurdtatea fa

text A text B arnbele


2. Expe{ii recomandd, de a
l. Textul pre, texfe
ale gradinilor zoologice
3. Ms. Smith does not belie
2" Textul prezi
captivit6tii el efantilor.
4. When people come to see
3. Textul rzot
grddin r zoologice.
4. Textul vot v Transcrieo din fiecarr
captivitate. motiv pentru a inchir
@
@

Intrebdri/euestions
VI Nume$te aspectele din
RXspunsuri/Answers trisltutri.
l. Care este durata de via
td a
elefanfilor africani, ?n sdlbdtici Caracteristici
e?
2. Cine a efectuat studiul asunra
elefantilor?
3. Who is against zoos? 2. Parc Nafional din Kenya
4. Who is in favour of zoos?
3. Nu sunt in pericol de disp
4. Te poate conec ta cu naturt
incredibil.
8B
Limba i comunicare - evaluare ntru cla,sa a VI-a - teste

7ry) ilI Incercuieqte varianta corecti de rispuns:


s-
1. Elefantii din captivrtate suferd de:
a) sete; b) obe zrtate; c) malarie; d) foame.
n't
'lte 2. in sSlbdticie, elefantrli trdiesc:
ng
a) in perechi; b) in grupuri mici; c) in hattd,; d) in grupuri mari.
tur 3. People were amazed by the animals brought from Africa, because:
ou a) animals were amazrng; b) they couldn't travel;
ta c) they couldn't buy animals; d) they were close to nature.
4" Minister Angela Smith asked the Government to discuss closing:
)5,
a) Britatn's 200 zoos; b) Britain's 400 circuses;
,,k)
c) Britatn's 400 zoos; d) Britain's 300 circuses.

IV Completeazil (in limba in care este formulat enun{ul) spa{iile libere cu


:Xt informa{ii selectate din textele-suport.
1. Stresul qi singurdtateafac adevdrate ravagli printre ei, accelerdnd

2. Experlir recomandd,, de asemenea, interzrcerea folosirii

3. Ms. Smith does not believe in the conservation work of zoos, because

4. When people come to see the giraffe

v Transcrie, din fiecare text-suport, cite o secven(i care si confini un


motiv pentru a inchide grldinile zoologice.
@
le @
te
vr Numegte aspectele din cele doui texte cirora li se potrivesc urmltoarele
trisituri.
Caracteristici Elemente

1. Continente pe eare trdiesc elefantii

2. Parc National din Kenva

3. Nu sunt ?n pericol de disparilie.


4. Te poate conecta cu natura in mod
incredibil.
B9
Limbd $i comunicare - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

vII Prezinti o aseminare $i o deosebire intre cele doui texte. Testul 23


A]
Citeqte textele A qi B qi aP(
Cerin{ele de l aIla VI urmdr
VnI Answer the following question: Do you tike wild animals? WhY / WhY VII la X urmdresc felul in ca
not? de a real rza o temd).
TEXTUL A
Dinozaurii au disParut t
tnainte ca omul sa-;i facd a,
Dinozaurii se inmultrea
IX Vrei sil realizezi un chestionar pe care sI-l aplici colegilor tii, in clasi, Dinozaurii puteau inota, dar
pentru a zflz opiniile lor in privin{a rolului gridinilor zoologice. de reptile, contemPorane l,
Completeazi chestionarul de mai jos cu intrebirile potrivite, la care Despre dinozauri se mai ;ti
colegii tIi trebuie si risPundi. cu siguranld culoarea Pieii
IVu se ;tie care este caL,
txrnEBARE, DA NU presupuse cauze: o schir,
TT devastatoare, lupta Pentru ex
1.
) TN o erup{ie vulcanica de mari
H'

nl (Jnele specii de dinozaut


3.
4. nn exemplu, fioro sul Tyrannos'
ca dimensiuni, de la talia g
zeci de centimetri.
Brontozaurul este unul t
X Bifeazhimaginea potrivitfl pentru sentimentele pe care {i le-au provocat
impundtoare (20 de metri
textele citite, motivffnd alegerea ficuti:
fosilizate de brontozaur, de
foarte mult. Mediul sdu de t
fl OT
Tyrannosaurus rex era c
pentru celelalte animale. E,
poate ;i pentru faPtul cd a J,
V ,t\ Sf, Cantdrea B tone, avea
pe labele dinapoi; cele din.
masei sale mAri, era foartt
bucdtri mari de carne din P
Motiv Are^ alegerii:
descoperite in anul I900, t'
Pterodactylul era o rePtt
Era un praddtor destul de ,

Tbate aceste creaturi, d


-fil* datoritd unor cinea;ti
este binecunoscutul Jurass
(A
90
Testul 23
ANIMALELE DISPANUTE

::Tl-l:,fi :Ti;\xffill.q:i:1:ryil5::!l'il'1i1Tci'fi'ie'iarceledela
*** informalie in scop propriu (acela
VII la X urmdrescfelul in care foloseutt
dearealizaotemd)'
de ani' ctt muh
"\l,l),rii au dispdrut compt-et
!:::-::i':^f!,!fu*,"'?ane
apaitiy nl.aceastd planetd' ["'J
inainte ca omul 'u-''ii"'i
Dinozaurii '" i'l*'irih li.::,,:":nX;ilU;:!;::!;":,t:,t1!;t;:f':":i'!;'
';;i",;i;:","":;i:;;:::;::r:#:::#;':'*!;,:"';:iTJ',i;Ji""Ti"";ff ::,'
tot'i' dar nu se poate precua
Despre
*oi
dinozaur.r lu
cd
;tie 7":;;"U*4t 'u
"rJ,"ireluro'ld.culoareapieiilot t^:i^,, Existd cdteva
a dispariliei dinozaurilor' *
":",:,:Y*,tozir:i:n"Jai;1,-lx:':*';,,2,ffi
iii;;,:":;yff
devastatoan,npnil'*"1t'*711i1i1;f
7 rr"p1t, vulcanic-d de
mari proporptt'
,ii;/:::f:;'f #f'f*i:::-
pradd,
de ca, de
erau - teribile
Unele specii de dinozauri 1
",i,',,,,"," * var i iu fo ar t e mult
'g'nimale
"
fi
ex e mp ru, o r o s u L T)t r anl o

talta
s a,u-'
giganticd, pana to
11:'" 11?
"I pitici' de numai cdteva
y.y.,';;| " 1 "1 " dinozaurii
ca dimensiuni, de ia "i
zeci de centimetri'
",",:,*;';:;'i . mai cunosculi dinozauri' Avea dim,ensiuni
j;";T;:,.i'riiAif pare cd trdia
an 20--30
ti,:!#7,,1',3t;;:;;!;7,:"uil',:u
,im'Iu,gimu' Ac.eastd.reptild se
fosilizate du Aro"rtZ-ror"i
'foarte au viald era m;;;ii;' 'u:t :::::';f ::u;:;::":;i::::2
mult' Medti-'au de pr(
cel maiferoce dinozaur "^";
carntvorr'
Tyrannosaui^""'"* "'o
E;* rril dirt* cei mai cunosculi dinozauri
pentru rut"tottr"oniii;: tn *oi nrulte pro'duclii
cinematogr'afice
poate pnrrrufipirr"ira "i"r,
,,n*1,ri: indltrime' Mergea ridicat
-SF. ;i *":, tS metri litng;me qi S metri
i'ciuda dimensiunilor ;i
a
C6ntdre, Ui[r|', iu *irt.
pe tabete ainopJ'i ,:"te
dinfald."r";"".;;; tyi2;i, cu care smwlgea
uqor
1,","')i,,iit"ne.i,
masei ,olu *o,i,,ura foarte ',n. jo,,fi, de Ty,rannosaurus rex au.fost
a* p,oio ,o.,"i,,i,/t,
bucdli mari de',',,i [ "']
descoperite t*)'ig:i)tl" in-statele unite'iotia cu aripi' dar care
nu avea pene'
" era o reptild
pterodactylul rArririorl",
de agresr'
Ero,n Prdddtor destul
Toateacestecreaturi,dispdru.tedemult,aucdpdtatiarvia|dpepeliculade.
Jurassic farK'
filmdatorftaunor',i:"i:'^::aginativiCelmairecentfilmpopulatcudinozaurt
"1or'ro)
este binecunoscutul 6Dinozaurii' pewww'lumea-copll 91 --
(Adaptare dup
Limbri si c:otnunicare - evaluare ntru clasa a VI-a - teste

TEXTUL B u Scrie, in coloana din dreapta,


Huge meat-eating dinosaurs evolved into birds by constantly getting smaller solicitate in coloana din s1

(shrinking) for over 50 million years, scientists say. Theropod dinosaurs, the formulatil intreb area.
dinosaur group which included Tyrannosaurusrex andYelociraptor, evolved into
tntrebiri/Questions
modern birds. They decreased in size into small, agile flyers. Some Theropods
shrunk l2 times from I63 kg to 0.8 kg before becoming modern birds. 1. Cum se inmulleau dtnozaurii?
2. Cdnd s-au descoperit primele fol
Theropods were the only dinosaurs to become continuously smaller Their
de Tyrannosaurus rex?
skeletons also changed four times faster than other dinosaurs, helping them to
3. What species did the Theropod
survive. These bird ancestors had new adaptations, includingfeathers andwings.
group of dinosaurs include?
Being smaller and lighter in the land of giants, Theropods got new opportunities. 4. How long did the evolution of
They could climb trees, food resources. These new adaptations
fly, and find new Theropods to birds last?
helped birds survive the meteorite impact which killed off all their dinosaurian
cousins. Still, we can't see the emergence* of birds as an overnight transformation
of dinosaurs. It took a lot of time.

(Adapted from Dinosaurs Shrank Regularly to Become Birds, www.bbc.co.uk)


III Transcrie, din fiecare text, ci
* Emergence - starting to exist adjective tn limba romhnd

In tabelul de mai jos, bifeazi cisu{a potriviti pentru a arilta cdrui text
ii corespunde fiecare dintre afirma{iile din stflnga.
A B C D IV incercuie;te ADEVARAI (l
text A
ambele niciun justificfind alegerea cu secve
text B
texte text
1. Dinozaurii aveau aeeea$i dimens
l. Textul prezrntd, evolulia unrcd a unui
Justificare:
grup de dinozaurr.
2. Tyrannosaurus rex este o specie
2. Textul enumerd mai multe cavze ale
dispariliei drnozaurilor. Justificare:
3. Dinosaurs became birds in very r

3. Textul este despre despre insecte.


Justffication:
4. The new adaptations saved the b
4. Textul men{ione azd specii de din ozaur.
Justification:

V Transcrie, din fiecare text-s


motiv al dispari(iei din ozaur
@

92
Limbd $i comunicare - evalttare pentru qlasa a VI-a - teste

n scrie, in coloana din dreapta, cite un enun( care si con{ini informafiile


solicitate in coloana din stinga. Rrspunde in limba in care este
formulatil intrebarea.
intrebiri/Questions Rispunsuri/Answers
1. Cum se inmulleau dtnozaurii?
2. Cdnd s-au descoperit primele fosile
de Tyrannosaurus rex?
3. What species did the Theropod
group of dinosaurs include?
4. How long did the evolution of
Theropods to birds last?

III Transcrie, din fiecare text, cete doui adj ective referitoare la din ozarrri.
udjective tn limbu romhnd adjectives in English

ry iNCCrCUiEgtE ADEVARAT (A) / FALS (F) SAU TRUE (T) / FALSE (F),
justificind alegerea cu secven{e din text.
1.Dinozaurii aveau aceeaqi dimensiune. A / F
Justificare:
2. Tyrannosaurus rex este o specie carnivord. A / F
Justfficare:
3. Dinosaurs became birds in very short time. T / F
Justffication:
4. The new adaptations saved the birds from death. T I F
Justification:

v Transcrie, din fiecare text-suport, cite o secvenfr care si con{ini un


motiv al dispari(iei dinozaurilor.
@

93
i c'omunicare - evaluare ntnt clctsa a VI-a - teste

VI Indici elementele la care se referi urmitoarele caracteristici: Te$tul 24


Caracteristici Elemente
Citegte textele A qi B qi apo
1. Se hrdnea cu plante acvatice.
Cerinlele de la I la VI urmdr
2. Specii de reptile acvatice. VII la X urmdresc felul in ca
de a real rza o temd).
3. Au supravieluit impactului
TEXTUL A
meteoritului.
La prima vedere, rdsPun
4. Sunt singurii din ozauri care au de- evident: adevdrul este coly,
venit din ce in ce mai mici. explicat. De aceea folosiw,
rdspundem ,, Sunt Pe drum"
VII Prezinti o aserninare intre cele doui texte.
in mod surprinzdtor, celt
suslin aceastd i7otezd. Un
Society B analizeazd fenom
ajutat pe oalneni sd se fnlel,
Wu Answer the following question: Do you have a favourite Astfel, cooperarea ar Pl
species
cooperarea pe termen lung
of dinosaur? Why / Whv not?
interesul propriu Pe terrnen
in maj oritatea s o cietatrilr
Si maimu{elor antroPoide -
parte, indivizii descoPeril
IX
Vrei si nealizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tili, in clasi, grupului sunt pedePsili. [ .-.,
pentru a afla care sunt opiniile lor in privin(a dinozaurilor. Mai exact, cei doi cercet
Completeazil chestionarul de mai jos cu intrebirile potrivite, la care Andrew L. Jackson de la Tr
colegii tii trebuie si rispundX. era o tactica.folositd de mat
ixrnEBARE, DA NU al comportamentului coo]
1. TT cooperant, cu atdt este m
minciund. t. .l
)
za

3.
4.
ru
[[

In
De altfel, minciuna este
la anumili paianieni, un(
nup{iale> fara de valoare.
acestea producand in exce;
X Care dintre cele doui texte Iti stf,rne;te dorinfa de a afla mai multe
bacterii ", explicd Mcl'{allY
lucruri despre dinozauri? Motiv eazil-fi rispunsul in maximum in randut oamenilor, mit
5 rflnduri.
Oamenii folosesc neadev
camarazilor Si Pentru a I
poten{ialilor parteneri. t
(Adapta

94
Testul24
COMUNICAREA
Citeqte textele A qi B qi apoi rlspunde cerinfelor propuse.
Cerinfele de la I la VI urmiresc ce qi cdt ai inleles din textele citite, iar cele
de la
VII la X urmdresc felul in care foloseqti aceeagi informafie in scop propriu (acela
de arealiza o temd).
TEXTULA
La prima vedere, rdspunsul la intrebarea ,,De ce mint oamenii?,, pare
unul
evident: adevdrul este complicat, incomod si necesitd mult timp pentru
a Ji
explicat. De aceea folosim ,,micile minciuni", ca, de exemplu, aceea cdnd
rdspundem ,,Sunt pe drum", deSi abia ne spdldm pe dinli.
In mod surprinzdtor, cele mai noi cercetdri stiinlifice par sd ofere dovezi ce
suslin aceastd ipotezd. (Jn nou studiu publicat in Proceedings of the Royal
Society B analizeazdfenomenul minciunii; cercetarea sugereazit cd minciuna
i-a
ajutat pe oameni sd se inleleagd mai bine incd de la inceputurile speciei.
[.."J
Astfel, cooperarea ar putea pdrea un element
ectes firesc al vielii noastri, insd
cooperarea pe termen lung necesitd din partea indivizilor voinla de a renunla
la
interesul propriu pe termen scurt, iar acest lucru nu se poate
face u$or.
In majoritatea societdlilor - inclusiv in cele alefurnicilor albinelor deffinilor
si maimulelor antropoide - comportqmentul cooperant este rdspldtit. pe de altd
parte, indivizii descoperili cd prioritizeazd propriul interes in defavoarea
las5, grupului sunt pedepsqi. [ ...J
'ilor. Mai exact, cei doi cercetdtori care au efectuat acest studiu Luke McNally
- Si
care Andrew L. Jackson de la Trinity College din Dublin * au descoperit cd
minciuna
era o tacticdfolositd de maimule defiecare datd cdnd era nevoie de un nivel
inalt
U al comportamentului cooperant. [...J cu cdt un grup de primate este mai
I I
I
cooperant, cu atdt este mai mare probabilitatea ca acesta sd
foloseascd o
IJ minciund. [...J
II De altfel, minciuna estefoarte rdspdnditd in lumea animald.
,,Este prezentd
-t la anumili pdianjeni, unde masculii oferd poten{ialelot" partenere <daruri
J
nupliale>t /drd de valoare. Chiar si la bacterii se poate observa acest
fenoment,
acestea producdnd in exces anumite semnale pentru a stimula cooperarea
rlte altor
bacterii ", explicd McNally.
um
In rdndul oamenilo4 micile minciuni aduc, la rdndul lor, avantaje importante.
oamenii folosesc neadevdruri pentru a flata, pentru a cdstiga iicrederea
camarazilor si pentru a se face mai atrdgdtori in ochii
sefilor si in cei ai
potenlialilor parteneri t...1
- (Adaptate dupi De ce n"tint oamenii?, pe www.descopera.ro.)

95
Limbit si cornuni(:urc - eva.luare rcntru c'la,ga a VI-a - tasie

TEXTUL B ilI Completeazfl tabelul


Lying is often seen as bad behaviour in children. But what can we do to encourage din textele date"
children to tell the truth?
Children learn to liefrom about the age of two. From the age of three they also 1. Oferd, daruri nuPliale.
learn to tell "white" lies. These are lies that are told to help other people or to
be polite. For example, a child learns that when you make a surprise birthday 2. Fotrosesc neadevdruri Pe
presentfor Mummy, you don't tell her about it; when your aunt gives you a present
you should thank lter, even if the present is horrible. klling these lies well is an
important social skill.
But persistent lying is also a sign that children have not developed socially as 4" Ii incural eaz\
much as they should. Children who lie often are more likely to be aggressive or adevirul.
show other antisocial behaviour
IV tncercuiegte ADEVA
What can adults do to encourage a child to tell the truth? The research suggests justificf,nd aleger€& r

that if you want a child to confess he did something wrong, you should tell him
t. Minciuna este sPecificd
that he won't be in troublefor confessing; you should also assure him that telling
the truth would make you happy. But remember: some of the children will lie Justfficare:
anvwav! 2. Iw\elegerea intre Persoar
Justfficare:
(Adapted from Children Liefrom the Age of Two, www.theguardian.com) 3" At the age of thre?"child
Justification; "-'t' '-.,,

in tabelul de mai jos, bifeazi cisu{a potriviti pentru a arilta cirui text 4. When children lie too rn
ii corespunde fiecare dintre afirma{iile din stflnga. Justfficution W
A B C D
amhele niciun v Completeazd tabelu
text A text B
texte text
1. tovar6gi
1. Textul prezuntd, rdspAndirea mlnclunlt
la antmale. 2. a complimenta

2. Textul are doud paragrafe.


4. terrible
3. Textul vorbeqte despre minciuna la
copii.
VI Subliniazil variantr
4. Textul vorbeqte despre obiqnuinla
informa{iilor din te:
oamenilor de a min{i.
in rnod surprinzfltor, I D
il Asociazi, prin sigefi, cuvintele care si reflecte informa{iile prezentate
in fiecare text.
Textul A Textul B
1. lumea a. importante 1. white \* a. skitrl Vil Complete the follov
2" avantaje b. cooperant 2.bad ' b. lies But persistent lying is alsr
,t'

3. comportament c. propriu 3. social c. present , .".;,-,:.il-, ,,i,

4. interes d" aniffialil 4. brcthday d. behaviour


96
Lintbd si comunicare - evaluare pentru clasa a VI-a - teste

ilI Completeazi tabelul cu informa{iile solicit atervalorificflnd informa{iile


din textele date.

1. Oferd daruri nuPliale.

2. Folosesc neadevdruri pentru a flata.

^f/ .[
,^"""lacat. -t-"*tt [)-Y'*n &t{,'|l
"--- I
i1
f,rl
r".$-
il ,

adev6ru1. fu4ut*L'.d 7'\


(F),
rv incercuiegte ADEVARAT (A) / FALS (F) sau TRUE (T) / FALSE
justificind alegerea cu secven{e din text'
1. Minciuna este specifici oamenilor. A / F
Justificare:
Z. irr1.t.g"r* l"tr. p*r** se imbundtdleqte prin intermediul minciunii' A/ F

lI I
.{/ t/
^t
f;-
Justffication:tf- //:t
y4i; ,il-" f{t&i tu{fl 'Q{'trr}

4. When children lie to o\ uc they fte n have p roblems. T3 IF


I
Justffication
l4
\
fr
+1,
r /f'
l/ t,-r "lttl't {i
-$

V completeazi tabelul cu sinonime din textele date.

1. tovaraqi

2. a complimenta
3. gift
4. terrible

Subliniazi varianta corecti, motivind alegerea prin valorificarea


\1
informafiilor din textul A:
in mod surprinzitor, / Deloc surprinziltor, cele m6i noi cercetdri qtiinlifice -

VII Complete the following sentence ing infgrmatiqn from text B: t /;l
,6

But persipteffit lYing is also a sigp W P!;Mn,i^* itsrxlt€, g$@reti:ri!: i

\r
T /,\? rp,n/j ffiA
i. comunicare - evaluare ntru clasa a VI-a - teste

VIII Utilizind informafiile din cele doui texte, precizeazi doui motive Te$tul 25
pentru care oamenii mint. Motiveazl-ti alegerea.

Citeqte textele A qi B qi I

Cerinlele de la I la VI urr
VII la X urmdresc felul it
IX Vrei sil realizezi un chestionar pe care si-l aplici colegilor tii, in clasi, dearealizaotemd).
pentru a afla daci au obiceiul de a min{i. Completeazi chestionarul de TEXTUL A
mai jos cu intreblrile potrivite, la care colegii tIi trebuie sI rIspund5. Hercule este numele
mitologia greaca" Acestc,
sedusese in absenla solu,
DA
INTREBARE
1.
2.
nn
T T
NU
manifesta calitdlile firi'
originea sa divind. Cu to
sdvdr;e;te un pdcat grav,
3. l n Ca ispd;ire, el trebuie t
4. T T poruncd sdvar;e;te cele
Aducerea lui Cerber
X Bifeazd imaginea potriviti pentru sentimentele pe care {i le-au provocat
supus eroul. cu aiutoru
textele citite, motivind alegerea ficuti:
ducd la bun sfar;it qi ac
tntalne$te cLr umbra lui

OI Deianira, sora acestuia,


chinurile la care erau s
invoie;te sd i-l dea Pe
V serveascd de vreo armd
astfel i-o aduce tara; I
nestiind ce sd facd mai '

Motivarea alegerii: (Adaptat dul

TEXTUL B
Was there a real Hercul,
stoty is of a man who v
brought up to Mount O|
him than any other hero
and the Roman EmPire.
Zeus, Hercules' father, Y
he wanted, but this also
to his wife, Hera, the qt