Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
2014
EXAMINAREA NEUROLOGICA
-semnele meningeale
B. SEMNELE MENINGEALE
1
- apare in : meningita, hemoragii subarahnoidiene, tumora cerebral angajata (ocupa o
mare parte din cutia craniana => impingerea creierului ramas sanatos si, datorita presiunii pe care
o exercita herniaza prin gaura occipitala, ajungand sa comprime bulbul si eventual maduva)
-semnul trepiedului Amoss – la ridicarea in asezat pacientul are teninta sa-si plaseze
mainile in spate presandu-le foarte puternic pentru a-si sustine corpul
-semnele Kernig – K1- cand examinatorul incearca sa faca flexie de coapsa pe sold
(ridicand coapsa de pe planul patului), gamba fiind in extensie, apare flexia involuntara a
genunchiului
a) Ortostatism
-eventualele asimetrii
2
-se cere subiectului sa stea intr-un picior, pe vf, pe calcaie, cu un picior in fata
celuilalt
b)Mersul
c) Dreptaci/stangaci
3
D. ASPECTE LEGATE DE COORDONARE
- functia de coordonare se leaga de cerebel
- dpdv al dezvoltarii cerebelul are 3 componente:
- arhicerebel – conexiuni cu caile si nuclei vestibulari
- paleocerebel – conexiuni cu maduva
- neocerebel – conexiuni corticale
Lezarea arhicerebelului:
-mers titubant
Lezarea paleocerebelului
-reflexe osteotendinoase exagerate
-tulburari de coordonare/echilibru
Lezarea neocerebelului
-presupune manifestari homolaterale, apendiculare, distal (intotdeauna
tulburarile se inregistreaza de aceeasi parte cu leziunea, cu predilectie in
periferie)
-tablou clinic: dismetrie, dissinergie, disdiacokinezie, hipotonie, tremor,
refleze osteotendinoase abolite, caderea spre partea leziunii, subiectul nu
poate sta in sprijin numai pe membrul inf afectat, in mers deviaza pe
partea afectata, deviatia spontana a extremitatilor extinse
EXAMINAREA COORDONARII
- incepe cu observarea subiectului; modul in care sta in pat, pe scaun sau in picioare, se plimba,
se imbraca/dezbraca, isi incheie nasturii, isi inoada sireturile, isi scrie numele, bea un pahar cu
apa
a) coordonarea echilibrului
4
Caracteristicile sindromului cerebelos – in repaus, se cere subiectului sa se ridice
din dd cu mainile incrucisate la piept => in loc sa se sprijine in pat pt a ajuta
inceperea miscarii, membrul inferior pe partea afectata se ridica din planul patului
Tremurul capului in repaus – ortostatismul este posibil doar daca subiectul isi
departeaza f mult picioarele si se pozitioneaza cu membrele sup in abd 90; in
aceasta pozitie are tendinta sa cada inainte/inapoi sau se produce o latero deviatie
pe partea leziunii OBS: INCHIDEREA OCHILOR NU ACCENTUEAZA
SIMPTOMATOLOGIA
Proba Garcin Rademaker – pacientul sta cu un picior inaintea celuilalt, picioarele
fiind departate; examinatorul aplica un impuls ianinte in regiunea lombara; in
mod normal pacientul se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul posterior;
in cazulsindromului cerebelos pacientul paseste ianinte cu piciorul sanatos
indifferent daca acesta a fost asezat inainte sau inapoi
Proba Babinski – in mod normal la aplecareaa pe spate subiectul sanatos flecteaza
progresiv soldurile si genunchii pt a evita caderea =>pacientul cerebelos se
apleaca fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc
- in mers subiectul merge cu baza largita, cu pas hypermetric ( mai lung pe partea bolnava), in
zig-zag si deviaza spre partea bolnava
b) coordonarea neechilibratorie
Membrul superior:
--probele de dismetrie:
Proba indice nas – membrele departate in plan orizontal, subiectul este rugat sa-si atinga
vf nasului, repetand miscarea de mai multe ori cu fiecare mana, manevra facandu-se la
inceput mai lent, apoi cu viteza mai mare; la inceput cu ochii deschisi apoi inchisi
Proba indice indice – ambele member superioare departate la orizontala, subictul trebuie
sa atinga pe linia mediana, in fata privirii vf celor doua degete
5
- daca leziunea este unilaterala => degetul de pe partea bolnava nu ajunge la linia
mediana, deg de pe partea sanatoasa o depaseste, bratul de pe partea afectata cade usor
=> degetul de partea afectata ajunge sub degetul de pe partea sanatoasa
Proba sticlei – pacientul tine cu o mana o sticla si cauta sa introduca indexul mainii opuse
pe gatul sticlei; manevra trebuie sa se faca de la o anumita distant si cu o anumita viteza
Proba apucarii obiectelor – daca ii cerem pacientului sa apuce un anumit obiect, mana
acestuia se deschide exagerat de mult
-- probele de disdiacokinezie:
Se cere pacientului sa apuce o bara care se afla in fata sa, cu ambele maini simultan
- varianta ( proba holmes)- examinatorul isi aseaza mainile in mainile pacientului iar
pacientul trebuie sa le stranga cu putere, la comanda => mana de pe partea afectata
ramane in urma
--probe de scris+desen
I se cere pacientului sa scrie o propozitie sau numele propriu => literele sunt mari si
inegale
Proba liniilor orizontale – examinatorul figureaza 2 linii paralele, verticale si ii cere
pacientului sa le uneasca prin linii orizontale => pacientul nu pleaca de la prima linie si o
depaseste pe a doua
6
Membrul inferior
--probe de dismetrie
Proba calcai genunchi – pacientul in dd cu membrul inf usor abd, I se cere sa aplice
calcaiul pe genunchiul opus => calcaiul ezita sau depaseste tinta iar la revenire gamba se
extinde brusc si piciorul cade in planul patului
Proba calcai creasta tibiei – I se cere pacientului sa plimbe calcaiul de sus in jos pe
creasta tibiei (rotula-haluce) => subiectul aluneca de o parte si de alta a reliefului osos
--probe de asinergie
--probe de disdiacokinezie
--probe de hipotonie
--vorbirea
Membrul superior
7
-se loveste direct sau indirect prin intermediul degetului propriu tendonul m biceps =>
contractia m biceps => flexie si usoara supinatie
Membrul inferior
8
-examinatorul impinge de vf in dorsiflexie(o accentueaza) apasand pe planta si percuta
tendonul ahilian deasupra calcaneului => contractia m. gemeni si solear => flexie
plantara
Reflexul medio plantar Guillain Barre
-pacientul in dv cu genunchii flectati in unghi drept, se percuta partea mijlocie a talpii
=>flexia piciorului
A. ABDOMINALE
-subiectul sta in dd, peretele ant. abdominal este relaxat datorita faptului ca pacientul sta cu
coapsa flectata pe bazin, bratele pe langa corp si capul sprijinit pe perna
-in general stimularea se face cu un obiect bont ( bat de chibrit, gamalia unui ac) => in mod
normal apare contractia musculaturii homolaterale a m. abdominali si devierea liniei albe si a
ombilicului de partea spre aria stimulate
- a doua varianta – pe linia orizontala din exterior spre medial => in mod normal
ombilicul trebuie sa se deplaseze in sus si in afara spre stimul
9
B. CREMASTERIAN
- se obtine atingand cu acul, de sus in jos tegumentul regiunii interne superioare a coapsei
- acest reflex poate lipsi la batrani, la cei cu variocel, hidrocel ( acumulare seroasa de lichid in
spatial virtual dintre membrane care acopera testicolul si glanda in sine), la persoane care au avut
orhite (inflam. testicolului) sau epididimita si in leziuni piramidale
A. RP DE APUCARE FORTATA
- toate aceste variante sunt normale in primele 2-4 luni dupa nastere si apare pathologic in
leziunile contralaterale ale ariei premotorii
10
- semne asociate reflexelor patologice:
Semnul Hoffman – examinatorul tine mana pacientului in usoara dorsiflxie din pumn, cu
cealalta mana apuca intre police si index falanga distal a mediusului pacientului, pe care
o flecteaza puternic, urmand o relaxare brusca, piscand-o practic de unghie
-semnul Hoffman este considerat pozitiv cand la aceasta manevra se
produce flexia si add policelui eventual si flexia indexului
-semnul Hoffman arata o leziune piramidala, dar, uneori, poate fi semn de
hiperexcitabilitate muscular la pacientii spasmofilici
Semnul Rossolimo la mana – se percuta cu degetul sau ciocanelul de reflexe partea
palmara a articulatiei metacarpofalangiene => in cazul in care semnul este pozitiv se
obtine o flexie a degetelor si eventual supinatia antebratului
- semnifica o leziune piramidala
B. REFLEXE DE EXTENSIE
11
C.REFLEXUL ORBICULARULUI BUZELOR
-in starea de decorticare (legatura intre scoarta cerebrala si restul creierului este intrerupta),
modificarea pozitiei capului in raport cu corpul da nastere unor modificari de tonus si de postura
a membrelor astfel:
cand capul este intors spre un umar si flectat de partea respectiva se produce o crestere a
tonusului pe extensori de partea in care se intoarce capul si o crestere a tonusului
flexorilor pe partea opusa => membrul superior de partea cefei se contracta si este in
flexie, iar cel de partea mentonului se extinde si devine rigid
flexie cap + gat => flexia membrului sup + ext membrului inferior
extensie cap + gat => extensia membrului sup + flexia membrului inferior
daca se exercita presiune pe vertebra C7 => relaxarea membrelor
E. SEMNUL CHWOSTEK
-se percuta un punct aflat la jumatatea distantei dintre unghiul gurii si arcul zigomatic; in mod
normal nu se intampla nimic
F. CLONUS
-este de 2 tipuri:
patelar – examinatorul prinde rotula intre index si police si o deplaseaza brusc in jos;
gamba trebuie sa fie relaxata, sustinuta pe antebratul examinatorului => apar miscari
ritmice ale rotulei (urca si coboara f rapid)
12
al piciorului – miscari ritmice ale piciorului (flexie/extensie) dupa intinderea brusca a
tricepsului sural
- examinatorul sprijina gamba cu o mana plasata sub genunchi sau sub
molet (partea posterioara a gambei) si cu cealalta face o dorsiflexie brusca,
rapida mentinand mana pe talpa subiectului
-clonusul poate fi stopat printr-o miscare inversa; in pseudoclonus care apare in bolile psihogene,
aceasta manevra nu stopeaza miscarea piciorului.
13