DIAGNOSTICUL RADIO-IMAGISTIC AL

APARATULUI CARDIO-VASCULAR
 METODE

●
Radioscopia
●
Radiografia(teleradiografia) – se execută la o distanţă de 2 m, distanţă
care oferă o deformare minimă a imaginii radiologice, în incidenţe postero-
anterioară şi e profil stâng, preferabil cu opacifierea concomitentă a
esofagului
●
Ultrasonografia - metodă de elecţie
●
CT şi IRM
●
Angiografia – metodă invazivă de explorare a cavităţilor cordului şi vaselor
 Radioanatomia cordului şi vaselor mari
Teleradiografia . Incidenţa P-A:

 Conturul drept - 2 arcuri:

- arcul superior drept – rectiliniu este
dat de vena cavă superioară;
- arcul inferior drept - convex, este
dat de atriul drept ( AD ).

 Conturul stâng al cordului cuprinde

3 arcuri:
- arcul superior stâng ( butonul
aortic) – convex, este dat de butonul
aortic; de la marginea stângă a traheei
la extremitatea lui cea mai convexă
măsoară normal 2,5 cm la femei şi 3
cm la bărbaţi;
- arcul mijlociu stâng ( “golful
cardiac” ) – concav, este dat în 2/3
superioare de artera pulmonară stângă
şi în 1/3 inferioară de auriculul stâng.
- arcul inferior stâng – convex, este
dat de ventriculul stâng (VS).
 Conturul posterior este dat de cordul stâng: Incidenţa laterală stângă
- ½ superioară este dată de AS care vine în
contact intim cu esofagul baritat. Orice mărire
de volum a AS lasă amprentă cu rază mică de
curbură asupra esofagului baritat şi produce o
deplasare spre posterior a esofagului;

- ½ inferioară este dată de VS. În faţa

esofagului urcă VCI al cărei traiect poate fi
evidenţiat. VCI, diafragmul stâng şi peretele
posterior al VS formează un triunghi echilateral
cu latura de 1,5-2 cm. Acest triunghi, denumit
triunghiul “venei cave” reprezintă certificatul de
sănătate al VS – orice diminuare sau dispariţia
lui = semn de HVS. HVS lasă amprentă cu rază
mare de curbură asupra esofagului baritat şi îl
deplasează spre posterior. HVS voluminoase pot
depăşi spre posterior esofagul spre deosebire de
dilataţiile “anevrismale” ale AS care nu depăşesc
esofagul.

 Conturul anterior al cordului este dat de VD:
- acesta vine în contact cu sternul pe o distanţă de 3-4 cm iar adâncimea
spaţiului clar retrosternal este de 3-4 cm.

În fazele iniţiale ale HVD este interesat diametrul longitudinal al acestuia şi

numai după ce a fost depăşită limita de adaptabilitate a VD apare creşterea
diametrului transversal.