Sie sind auf Seite 1von 3

RENASTEREA si UMANISMUL – sec XIII- prima jumatate a sec XV

Dupa Evul Mediu, considerat rigid si „intunecat” (desi partea cu intunecarea mi se pare usor trasa
de par) Renasterea deschide noi drumuri in istoria artei. Redescoperirea Antichitatii clasice si
folosirea naturii ca sursa de inspiratie a insemnat pentru arta crearea unor forme noi, armonioase.
Cea mai importanta revolutia a picturii a fost descoperirea perspectivei si implictit a reprezentarii in
spatiu.
A aparut in Italia si a cupris treptat tot vestul Europei

MANIERISMUL sec XV-XVI Manierismul a insemnat o perioada mai putin fericita in istoria artelor.
Se plaseaza intre apogeul Renasterii si inceputul barocului. Pictorii credeau ca maestrii renasterii au
facut tot ce se putea face, si arta manierista la limitat la imitarea stilurilor renasterii.

NATURALISM BAROC sec XVII Stilul si Caravaggio si implicit caravaggismul a fost numit de criticii
de arta naturalism. Acest stil se caracterizeaza prin-un clarobscur foarte puternic si prin suprematia
formelor inspirate de natura. Sigura sursa de inspiratie pentru arta este natura.

BAROC sec XVII Barocul a aparul in urma Conciliului de la Trento si a fost considerata o arta
subordonata catorlicismului. Pictura baroc se caraterizeaza prin copozitii ample, cu multe
personaje; de cele mai multe ori sunt valorificate situatii dramatice. Utilizeaza foarte mult tehnica

CLASICISM sec XVII Clasicismul este arta academica prin excelenta. Se inpira din Anchitate si
Renastere si respecta cu stictete tratatele de pictura si canoanele de reprezentare estetica.

ROCOCO sec VIII Este succesorul barocului. A aparut in Franta, la curtea regelui Ludivic al XV-lea si
in general a fost asociat cu regalitatea fraceza.

NEOCLASICISM sau Clasicismul tarziu a doua jumatate a sec XVIII Este o extensie a clasicismului
din secolul XVII, foloseste acelasi surse de inspiratie (Antichitatea si Renasterea) si urmareste sa
realizeze forme „corecte din punct de vedere canonic”

ROMANTISM sec XIX. Romantismul a aparut in jurul anului 1800 ca o reactie la neoclasicism si
rationalism. Arta romantica a fost marcata de emotie, subiectivism si manifestarea eului interior.

REALISM sec XIX. Arta realista urmareste sa reprezinte realitatea fara deformari. Se caraterizeaza
prin introspectie, observarea foarte atenta a realitatii si a omului. Critica foarte mult realitatea.

NATURALISM sec XIX. O ramura a realismului care a atins foarte putin pictura.

IMPRESIONISM sf. sec XIX. Impresionismul marchiaza inceputul artei moderrne, ruptura definitiva
de de academismul traditional. Numele curentului vine de la lucarea aristului Claude Monet
„L’Impression”. Curentul se caracterizeaza prin lucrari realizate en pein air folosind tuse grabite si o
cromatica preponderent calda.

NEOIMPRESIONISM Este o prelungire a impreionismului la inceputul secolului XX.

ART NOUVEAU /ART DECO/ SECESSION – Belle Epoque, inceputul sec XX. Este un stil artistic
manifestat plenar in artele decorative, design si arhitectura, si mai putin in pictura si sculptura,
care apare la sfarsitul secoluluil al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, relativ sincron in
majoritatea culturilor si tarilor europene, dar si in America de Nord, cu precadere in Statele Unite
ale Americi. Principala caracteristica de ordin ornamental a stilului este linia asimetrica,
ondulatorie, care se termina print-o miscare ca de bici, incarcata de energie. Fiecare tara si-a
dezvoltat proriile caracteristici.

FUTURISM – sec XX. Miscare artistica aparuta in Italia si coordonata de poetul Marinetti. Forma se
abstractizeaza tot mai mult. Futurismul este un deschizator de drumuri pentru miscarile de
avangarda europene. In manifestul futurist de declara pentru prima data in istoria artelor razboi
muzeelor si academismului.
DADAISM sec XX . Dadasimul a fost mai degraba un joc decat o miscare artistica in sine. Numele
curentului vinde de la “dada” care inseamna calut in franceza. Totul este ilogic, bazat pe hazard.
Este foarte important in arta pentru ca din dadaism a derivat suparealismul.

SIMBOLISMUL sec XX. Simbolismul nu a fost un curent de sine-statator. Este un stil al secolului XX,
cu care au cochetat mai multi artisti. Exact cum ii spune si numele simbolismul se caracterizeaza
prin opere de arta cu pronuntat caracter semiotic.

CUBISMUL sec XX. Cubismul este considerat cea mai importanta revolutie din istoria picturii. A fost
initiat de Braque si Picasso si joaca un rol foarte important pe scena artelor secolului XX. Marchiaza
ruptura definifiva de academism si de orice maniera de reprezentare cunoscuta pana atunci. Se
joaca cu realitatea figurativa si incearca sa aduca imaginea 3D in 2D. “In ciuda aparenTelor,
cubismul nu reprezinta distrugerea realismului, el pune sub semnul indoielii doar realismul iluzoriu,
care reproduce ceea ce vedem. Realismul iluzoriu nu este nici obiectiv, nici absolut şi nici unicul
posibil - el este doar rezultatul pur al conventiei”.

SUPRAREALISM sec XX. Intemeiat de Andre Breton, suprarealismul se dezvolta ca op continuare a


dadaismului. Proclama suprematia liberatii in exprimarea artistica. Este o doctrina morala si
estetica infuentata foarte mult de simbolism, pe care il imbogateste in plan artistic cu noile idei
venite din psihanaliza.

EXPRESIONISMUL ABSTRACT sec XX Apare dupa cel de-al doilea razboi mondial in S.U.A. si se
inspira foarte mult din simbolism, suprarealism si din arta abstracta promovata de expesionismul
german. Miscarea s-a dezvoltat in S.U.A. si nu s-a dezvoltat pe plan international.

POP ART anii ‘50-’70 sec XX. Pop Art este arta publicului larg. Lawrece Allway da denimurea de
“pop art” unui grup de artisti contituiti pentru a apropia arta de viata cotidiana. Apare simultan in
S.U.A . si U.K. si are la baza “popular art” (arta culturii polulare). A aparut intr-o era de
prosperitate economica si turbulente politice. Analizeaza societatea de consum (sunt momente in
care scritica aceasta societate, dar si momente in care o aduleaza). In pop art granita dintre arta si
publicitate dispare, arta devine un buisness.

NOUVEAU REALISME nov 1960 Miscare fondata de Pierre Restany si Yves Klein. Se apropie foarte
mult de dadaism. Se caracterizeaza prin intoarcerea la realitate, evitatarea figurativului, tehnica
“decolajului” si introducerea obiectelor de uz cotidian in opera de arta.

LAND ART Apare prin anii ’70 ca o prelungire a Nouveau realisme-ului in afara atelierului, direct in
natura. Se lucreaza in echipe mari, complexe si cu multi specialisti. Realizate in locuri inaccesibile
publicului lucrarile Land Art-ului sunt prezentate/expuse cu ajutorul documentelor: fotografii,
planuri, filme. Nici sculptura in aer liber, nici arta ecologica sau de mediu, Land Art este inainte de
toate expresia unei incercari de simbioza intre natura si om si problema locului lui in univers.
Artistul reinoada relatia cu dimensiunea mitului, a imaginarului si a timpului.

OP ART si ARTA CINETICA anii ’60 Limitele dintre Op Art si Arta Cinetica sunt destul de vagi pentru
ca aceste doua forme de arta au o mostenire comuna, iar pretentiile si intentiile sunt identice.
Totusi, in arta cinetica artistul ajunge sa abandoneze limitele, prea inguste, ale picturii, in timp ce
Op Art le mai respecta inca, ba chiar le da un nou sens.

MINIMALISMUL anii ’60 Miscare artistica in care opera de arta este redusa la trasaturile sale
esentiale. Se inspira din Bauhaus, constructivism, De Stije si de la Constantin Brancusi.
Minimalismul este geometric, cu forme cubice, eradicat de metafore, repetitiv, si foloseste
materiale industriale. Se considera ca a aparut ca realctie impotriva picturalismului si
expresionismului abstract.

ARTA BRUTA. ‘anii ’70-’80 Termenul de “outsider art” a fost patentat de criticul Roger Cardinal in
1972 si este un sinonim pentru stitul creeat de Jean Dubuffet. Arta din afara barierelor culturale
oficiale.
COBRA (Copenhaga, Buruxelles, Amsterdam). Miscare artistica care s-a format in 1948 si s-a
dizolvat in 1991. Se bazeaza pe experimente, interdisciplinaritate, anti-elitism, libertate si
spontaneitate, cautarea primitivismului. Nu au scris manifeste.

Das könnte Ihnen auch gefallen