FISA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Institutia de invatamant superior
1.2 Facultatea
1.3 Departamentul
1.4 Domeniul de studii
1.5 Ciclul de studii
1.6 Programul de studii/Calificarea
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
Facultatea de Hidrotehnica
Departamentul de Inginerie Hidrotehnica,
Subdepartamentul de Ingineria Sistemelor—Automatica si
Informatica Aplicata
Ingineria Sistemelor
Licenta
Automatica si Informatica Aplicata

2. Date despre disciplina

2.1 Denumirea disciplinei Logica computationala
2.2 Titularul activitatilor de curs Prof.univ.dr. Viorel MARINESCU
2.3 Titularul activitatilor de seminar Asist.univ.drd.ing. Ionela HALCU si
Asist.univ.drd.ing. Giorgian NECULOIU
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DD
OB

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitatilor didactice)

3.1 Numar de ore pe saptamana 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 laborator 2
3.4 Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.2 curs 28 3.3 laborator 28
Distributia fondului de timp ore
Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 12
Documentare suplimentara in biblioteca, pe platformele electronice de specialitate 6
Pregatire seminarii/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii si eseuri 6
Tutoriat -
Examinari 4
Alte activitati..................................... -
3.7 Total ore studiu individual 28
3.8 Total ore pe semestru 84
3.9 Numarul de credite 5

4. Preconditii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum
4.2 de competente

5. 5. Conditii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfasurare a cursului Video proiector+ecran
5.2 de desfasurare a laboratorului Retea de calculatoare
6.Competente specifice acumulate
Utilizarea de cunostinte de matematica;
utilizarea bazelor de numeraţie şi cunoaşterea reprezentărilor interne ale numerelor;
Competente profesionale

modelarea raţionamentului uman, obişnuit, cotidian şi a celui matematic folosind logica

propoziţiilor şi logica predicatelor;
cunoaşterea bazelor teoretice ale circuitelor logice.
Cunoaşterea unor domenii de bază ale Informaticii:
- logici clasice (propoziţii şi predicate) din perspectivă teoretică şi computaţională
- funcţii booleene şi circuite logice din perspectivă teoretică şi computaţională (metode
de simplificare a funcţiilor booleene)
- reprezentarea internă a numerelor
- circuite logice simple ce se află în componenta hard a calculatoarelor
Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată cu aplicarea de tehnici de
relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei;
Copetente transversale

Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor

de învăţare pentru propria dezvoltare.

7. Obiectivele disciplinei (reiesind din grila competentelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Scopul acestui curs este prezentarea bazelor logice ale informaticii:
7.2 Obiectivele specifice
logica propoziţiilor şi logica predicatelor, algebre şi funcţii
booleene. Se face legătura cu aplicaţii ale logicii în informatică:
circuite secvenţiale şi combinaţionale. Sunt de asemenea introduse
noţiuni de reprezentarea informaţiei în calculator.
Se urmăreşte cunoaşterea posibilităţilor de identificare şi folosire a
legilor raţionamentului uman.
Insuşirea noţiunilor de bază din logica formală. Formalizarea
conceptuală pentru:
limbajul propoziţional, limbajul predicativ, limbajul relaţional.
Prezentarea aplicabilităţii acestor cunoştinţe pentru: demonstrării
automate a teoremelor, programarea logică, inteligenţa artificială.
Cunoasterea si intelegerea conceptelor, tehnicilor si metodelor de
baza din matematica discreta(algebre logice, sisteme de
numeratie).
Dezvoltarea de deprinderi in utilizarea, in mod curent, a
conceptelor/ notiunilor aritmetice si logice de baza, pentru
modelarea, analiza si proiectarea unor structuri numerice de
comanda.
Dezvoltarea capacitatii de a prelucra functii logice, de a asigura
transpunerea unor probleme in expresii logicei de a realiza
implementarea acestora.
Dobandirea unor abilitati aplicative in domeniul sistemelor si
circuitelor numerice.
Utilizarea corecta si fluenta a termenilor specifici matematicii
discrete, precum si folosirea lor adecvata In comunicarea
profesionala.
8. Continuturi
8.1 Curs Metode de predare Observatii
1.Calculatoare numerice; structura Se vor folosi: 1 curs
calculatorului cu program memorat (von expunerea, dialogul,
Neumann): documentarea în
- categorii de componente ale unui calculator bibliotecă şi pe Web.
numeric cu procesor INTEL; principalele Se va utiliza
componente hardware videoproiectorul,
- sisteme de numeratie utilizate de un calculatorul şi tabla
calculator numeric: sistemul binar, electronica. Se vor
hexazecimal si octal; conversia bazei de prezenta slide-uri
numeratie; pregătite în avans şi
- operatii aritmetice binare: adunarea, se vor crea alte slide-
scaderea, inmultirea si impartirea. uri prin contributia
2. Bazele aritmetice ale sistemelor de calcul. interactivă a 1 curs
- reprezentarea interna a numerelor: in forma studentilor. Pentru
cu virgula fixa si in forma cu virgula mobila; prezentare se va
coduri binar-zecimale; utiliza alternativ
- reprezentarea interna a datelor nenumerice PowerPoint, PDF şi
(alfanumerice): codul ASCII si Unicode. se vor crea
- tipuri de componente software ale unui documente Word (în
calculator numeric : software de baza, loc scris pe tablă).
software suport, software de aplicatie; Prelegeri ce conţin
- sistem de operare, tipuri de sisteme de aspecte teoretice şi
operare; exemple.
- tipuri de limbaje de programare;
- organizarea logica a informatiei pe disc:
fisier, director, sistem de fisiere.
3.-4. Introducere in logica computationala: 2 cursuri
- scurt istoric al logicii;
- logica medievală şi logica tradiţională;
- logica modernă (Logica Computaţională);
- logica umană;
- logică Formală;
- logica Computaţională;
- dimensiunile unui sistem logic;
- aplicaţii ale logicii în tehnologia informaţiei.
5. Noţiuni introductive de teoria mulţimilor: 1 curs
- relaţii între mulţimi;
- operţii cu mulţimi;
- paradoxurile teoriei mulţimilor;
- latice şi algebre Boole;
- alte operaţii cu mulţimi.
6. Relaţii: 1 curs
- definiţia relaţiilor;
- proprietăţile relaţiilor;
- partiţia unei mulţimi;
- relaţii de ordine;
- produsul relaţiilor;
- aplicaţii;
- produsul aplicaţiilor.
7.-8. Logica propoziţiilor: 2 cursuri
- principiile din logica matematică;
- formarea propoziţiilor;
- valoarea unei propoziţii;
- scheme de construire a unor propoziţii din
alte propoziţii;
- construirea mulţimii propoziţiilor;
- ierarhizarea functorilor logici;
- formule propoziţionale;
- scheme cu contacte;
- funcţia de lucru a unui dipol cu contacte;
- problemă de analiză;
- infereţe logice.
9. Formele normale: 1 curs
- problema deciziei I;
- forma normală conjunctivă;
- forma normală disjunctivă;
- algoritm de aducere a unei funcţii logice la
forma normală;
- probleme de decizie;
- forme normale perfecte;
- algoritm de aducere a unei expresii la o
formă normală perfectă;
- problema deciziei II.
10. Logica predicatelor: 1 curs
- cuantificatorii predicatului;
- operaţii cu predicate;
- formule predicative;
- deductibilitate; decidabilitate.
11.-12. Logica relaţională: 2 cursuri
- introducere;
- sintaxa;
- conceptualizarea;
- semantica în Logica Relaţională.
13.-14. 2 cursuri
- exemple de formalizare în logica relaţiilor;
- metoda Herbrand;
- introducere; logica de bază;
- logica universală;
- logica existenţială;
- logica funcţională;

Bibliografie:
1. Logica computationala curs sub forma electronica asamblat de Viorel Marinescu; 2015.
2. Utilizarea calculatoarelor , curs sub forma electronica de Mariana Marinescu ; 2005
3. Arhitectura calculatoarelor, Baruch, Z. F., Editura TODESCO, Cluj-Napoca, 2000,
http://users.utcluj.ro/~baruch/ac_frame.html.
4. Arhitectura Calculatoarelor si Sisteme de Operare, curs Univ. Bucuresti
http://inf.ucv.ro/~boboila/courses/CB1104/.
 5. Procesoare INTEL. Programare in limbaj de asamblare, Lungu, V., Editura Teora, Buc., 2004.
6. Arhitectura microprocesoarelor, Romanca, M., Editura Universitatii “Transilvania” din Brasov,
2004.
7. Logica computationala, Conf.univ.dr.Ciresica Jalobeanu, UVVGArad, 2010
8. Logica computationala, Conf. univ.dr. Ioan POP, ULBSibiu, Spring 2008.
8.2 Laborator Metode de predare- Observatii
invatare
Sisteme de numeratie. Notiuni de aritmetica Laboratorul care 3 laboratoare
binara (reprezentarea numerelor; consta în exerciţii
operatii aritmetice in codurile direct, invers, pentru aprofundarea
complementar). teoriei şi prezentări
Functii logice. individuale ale 6 laboratoare
Formule propoziţionale; studenţilor a unor
- scheme cu contacte; probleme existente
- funcţia de lucru a unui dipol cu contacte; într-o lista de
- problemă de analiză; probleme propuse.
- infereţe logice.
Algoritm de aducere a unei funcţii logice la 2 laboratoare
forma normală.
Logica predicatelor: 3 laboratoare
- cuantificatorii predicatului;
- operaţii cu predicate;
- formule predicative.
Bibliografie:
1. Ioan Dzitac, Logică computatională: Note de curs, Univ. „Aurel Vlaicu” Arad, 2010
2. Moise Cocan, Bogdana Pop, Logică computatională, Ed. Albastră, 2006
3. George Metakides, Anil Nerode, Principii de logică şi programare logică, Ed. Tehnică, 1998 (traducere
de Adina Florea şi Bărbat Boldur)
4. ***Stanford Encyclopedia of Phylosophy: http://plato.stanford.edu/entries/aristotle-logic/
5. ***Stanford Encyclopedia of Phylosophy: http://plato.stanford.edu/entries/logic-classical/
6. *** Programa de Logică computatională la Universitatea Stanford:
http://logic.stanford.edu/classes/cs157/2010/cs157.html
7. *** Despre Logică în Wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Logic
8. *** Pagini interactive de logică computatională de pe pagina UniversităŃii Stanford:
http://logic.stanford.edu/logica/pages/logica.html

9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice,

asociatiilor profesionale si angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului.

Titularul cursului impreuna cu titularii laboratorului s-au intalnit cu colegii de la facultatile de automatica
si calculatoare de la UPBucuresti, UPTimisoara, UTCluj, UTIasi in cadrul a cinci ateliere de lucru a
comunitatii epistemice IS-AIA unde s-a pus in discutie necesitatea racordarii programelor de studii de la
IS-AIA cu cerintele pietei muncii. S-au facut si studii sociologice asupra cerintelor pietei muncii de
specialisti din IS-AIA.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finala
10.4 Curs Claritatea, coerenta si concizia Evaluare prin examen asistat de 60%
expunerii. calculator.
Gradul de acoperire a Evaluare prin examen scris.
problematicii cerute de subiecte. Examen oral (daca este cazul,
Utilizarea corecta a termenilor si pentru studentii care nu au
notiunilor specifice cursului. indeplinit punctajul minim).
I 0.5 Laborator Utilizarea corecta a notiunilor si Evaluare pe parcurs. 40%
limbajului corespunzatoare Lucrari de laborator in timpul
cursului. semestrului; teste.
Rezolvarea de probleme.
I 0.6 Standard minim de performanta
• Studentul trebuie sa dovedeasca ca a asimilat atat cunostintele teoretice cat si cele practice specifice
disciplinei

Semnatura titularului de curs Semnatura titularilor de laborator

Prof.univ.dr. Viorel MARINESCU Asist.univ.drd.ing. Ionela HALCU si

Asist.univ.drd. ing.Giorgian NECULOIU

Data complet!rii
10.09.2014

Semnatura directorului de departament

Prof.univ.dr.ing. Radu DROBOT

Data avizarii in departament,

19.09.2014