ATEROSCLEROZA

Definitie
Ateroscleroza este o afectiune a peretilor vaselor sangvine care, in timp, conduce la reducerea
diametrului vasului de sange (prin formarea de placi ateromatoase ce contin colesterol, calciu, material
lipidic si lipofage) pana la infundarea acestuia.

Tablou clinic
ASC nu se manifesta clinic decat atunci cand se realizeaza o obstructie critica de aproximativ 60-70%
din lumenul arterial.

Etape:
 Predispozitia locala
 Stadiul biochimic (preclinic)
 Stadiul clinic

Predispozitia locala: persoane cu unul sau mai multi factori de risc, cu antecedente heredo-colaterale
si personale semnificative.

Stadiul biochimic (preclinic) caracterizat prin:

 Modificarea proceselor metabolice generale (metabolismul lipoproteinelor)
 Modificarea proceselor biochimice de la nivelul peretelui arterial (acumularea de
lipoproteine), cu aparitia unor leziuni ASC “mute”, fara corespondent clinic.

Stadiul clinic:
a)latent: modificari arteriale asimptomatice, evidentiabile doar prin mijloace speciale de investigatie
(angiografie, angioscopie, retinografie, substante trasor marcate radioactiv) sau determinand
manifestari clinice doar in conditii de solicitare circulatorie (teste de efort / incarcare);
b)manifest:
 tulburari functionale datorate scaderii debitului circulator : ameteli, palpitatii, tulburari
de vedere, acufene, vertij, ischemie cerebrala tranzitorie, modificari comportamentale (agitatie,
neliniste, irascibilitate);
 manifestari de ischemie si necroza in teritoriul vascular interesat (infarct miocardic acut,
accident vascular cerebral, ischemie cronica sau acuta periferica, infarct intestino-mezenteric).

Cauzele aterosclerozei
Ateroscleroza este o afectiune progresiva care poate debuta inca din copilarie, insa evolutia sa este
extrem de lenta.
Cu toate ca nu se cunoaste inca cu exactitate cauza care declanseaza ateroscleroza, este cert ca aceasta
afectiune debuteaza in urma daunelor produse peretilor arterelor. De exemplu, diabetul zaharat poate
favoriza afectiunile cardiovasculare, printre care si ateroscleroza.

Aceste daune pot fi provocate de:

 Hipertensiune

1
  Colesterol marit

 Trigliceride mari

 Fumat

 Rezistenta la insulina, obezitate sau diabet

 Inflamatie cauzata de afectiuni precum artrita, anumite tipuri de sindrom autoimun, lupus sau
infectii.
 stilul de viata:

-fumatul

-sedentarismul

-consumul excesiv de alcool

-alimentatia bogata in grasimi saturate si colesterol.

Odata ce peretele interior al arterelor este afectat, celulele din sange si alte substante se depoziteaza in
voie pe suprafata acestuia.

Semne si simptome
Ateroscleroza nu prezinta, de regula, niciun simptom pana in momentul in care placa de aterom atinge
proportia de 40%. In urma instalarii aterosclerozei, pot fi afectate atat arterele coronariene,
cerebrovasculare, cat si arterele periferice.

Prin afectiunea coronariana sunt ingustate artele inimii. Din cauza acestor ingustari, riscul de infarct
miocardic creste considerabil.
Simptome:
• Durere toracica (junghi, arsuri, angina)
• Durere abdominala, de gat, maxilar, umar/brat
• Senzatie de slabiciune
• Transpiratii excesive
• Dificultate in respiratie

Prin afectiunea cerebrovasculara, arterele care alimenteaza creierul cu sange sunt ingustate si sporesc
riscul de accident vascular cerebral.
Simptome:
• Durere brusca si severa de cap
• Ameteala
• Slabiciunea musculara
• Pierderea coordonarii si a echilibrului
• Paralizie sau semiparalizie pe o parte a corpului sau a fetei

2
In ceea ce priveste boala arterelor periferice, arterele care alimenteaza cu sange membrele superioare si
inferioare sunt ingustate. Aceste ingustari (stenoze) produc modificari ireversibile ale tesutului
alimentat prin vasul stenozat, astfel crescand riscul de amputatie a membrului afectat.
Simptome:
• Cangrena
• Dureri, crampe, amorteala sau caludicatie intermitenta (oboseala a muschilor)
• Caderea parului
• Pielea este rece la atingere
• Ingrosarea unghiilor.

Tipuri de ateroscleroze

Ateroscleroza apare atunci cand grasimile, colesterolul sau calciul se depun pe peretii arterelor. Orice
parte a corpului poate fi afectata de ateroscleroza, incepand de la picioare si pana la inima sau rinichi.
Exista mai multe tipuri de ateroscleroza, in functie de localizarea si cauzele acesteia.

Ateroscleroza coronariana
Ateroscleroza coronaniana se petrece atunci cand arterele coronare, adica principalele artere
responsabile cu vascularizarea inimii, se ingroasa. Placa arteriala poate duce la blocarea sangelui care
iriga inima si asa poate aparea un infarct.

Ateroscleroza cerebrala
Ateroscleroza cerebrala apare in urma ingrosarii peretilor arterelor de la nivel cerebral. Printre
simptomele acestui tip de ateroscleroza se afla: durerile de cap, durerile faciale si problemele de
vedere. Daca aceste artere sunt blocate de placa depusa pe pereti, fluxul sanguin catre creier este blocat
si se pot produce accidente vasculare cerebrale.

Ateroscleroza periferica
Ateroscleroza periferica apare in urma aparitiei problemelor de circulatie la nivelul membrelor din
cauza ingrosarii peretii arterelor. Sangele si oxigenul nu mai vascularizeaza asa cum trebuie bratele,
picioarele ori toata partea de jos a corpului si asa pot aparea cangrenele (n.r. necrozele produse de lipsa
oxigenului).

Ateroscleroza renala
Ateroscleroza renala poate cauza insuficienta renala, afectiune ce poate fi fatala. Arterele renale asigura
fluxul sanguin la nivelul rinichilor, al caror rol este de a filtra si elimina apa in exces si substantele de
care organismul nu mai are nevoie.

Ateroscleroza autoimuna
Primul stadiu al aterosclerozei este declansat de o reactie autoimuna impotriva celulelor endoteliale. Nu
exista insa foarte multe informatii cu privire la aceasta situatie intrucat cercetarile oamenilor de stiinta
sunt in plina desfasurare.

Analize si investigatii pentru diagnosticarea aterosclerozei

Medicul cardiolog poate recomanda o serie de analize pentru confirmarea diagnosticului de

ateroscleroza:

3
· Analize de sange pentru verificarea nivelului de colesterol (profilul lipidic este cel care determina
colesterolul HDL, colestrolul LDL, colesterolul total si trigliceridele),

· Ecografie Doppler pentru a identifica un potential blocaj la nivelul arterelor (se realizeaza cu ajutorul
ultrasunetelor si furnizeaza medicului imagini exacte ale arterelor; face masuratori ale fluxului de
sange),

· Angiografie prin rezonanta magnetica/ MRA (prin rezonanta magnetica se examineaza vasele de
sange si se obtin atat imagini bidimensionale, cat si imagini tridimensionale. Cu cel putin 4 ore inainte
de procedura, pacientul nu are voie sa consuma alimente sau lichide, iar cu putin timp inainte de
procedura, pacientului i se administreaza un sedativ),

· Angiografie computer tomograf (aceasta procedura este una noninvaziva prin intermediul careria se
observa cu usurinta depozitele de calciu de pe artere si este recomandata pacientilor cu risc
cardiovascular),

· Angiografie coronaniana (aceasta procedura se realizeaza cu ajutorul razelor X si a substantei de

contrast, astfel incat sa se poata observa anatomia arterelor coronare, in special a peretilor acestora),

· Electrocardiograma/ EKG (acest test monitorizeza impulsurile electrice ale inimii in vederea
depistarii unor aritmii ori ale unor dereglari),

· Testul de toleranta la efort (la fel ca si EKG-ul, testul de efort monitorizeaza impulsurile electrice ale
inimii, insa de aceasta data in timpul unor activitati solicitante precum alergartul, urcatul scarilor ori
mersul pe bicicleta. Comparand activitatea inimii din timpul repausului cu cea din timpul efortului,
medicul poate descoperi o afectiune cardiaca).

Evolutia aterosclerozei
Ateroscleroza debuteaza prin atacarea endoteliului, adica a stratului subtire care captuseste arterele.
Apoi, prin depozitele care se formeaza pe peretii interiori ai arterelor, se produce ingrosarea acestora,
precum si pierderea elasticitatii peretilor vaselor de sange. In timp, acest lucru duce la limitarea si
restrictionarea fluxului sanguin catre tesuturi si organe. In ultima faza, ateroscleroza poate determina
chiar blocarea arterei, oprind complet sangele care vascularizeaza zona respectiva. Astfel, apar
complicatiile.

Complicatii cauzate de ateroscleroza

Cele mai comune, dar si cele mai periculoase complicatii ale aterosclerozei sunt infarctul si accidentul
vascular cerebral, ambele avand potential letal. In cazul infarctului, ateroscleroza determina blocarea
arterelor care asigura fluxul sanguin la nivelul inimii, in timp ce in cazul accidentului cerebral vascular,
se blocheaza artera care asigura transportul de sange catre creier. Exista insa si alte complicatii ale
aterosclerozei precum: boala renala cronica, insuficienta renala, pierderea vederii la un ochi, disfunctii
erectile, ischemie mezenterica, anevrism aortic ori boala arteriala periferica.

Tratament
Pentru prevenirea complicatiilor ce pot aparea din cauza aterosclerozei exista o serie de variante de
tratament. Scopul tratamentului este de a:

· Reduce riscul formarii cheagurilor de sange care pot bloca arterele,

4
· Prevenirea complicatiilor ce pot aparea din cauza aterosclerozei ,
· Reducerea factorilor de rtisc care favorizeaza depozitele de pe peretii arterelor,
· Ameliorarea simptomelor,
· Dilatarea arterelor.

Medicii pot alege, in functie de nevoile pacientului, varianta de tratament cea mai potrivita in tratarea
aterosclerozei:

· Medicamente pentru colesterol – statinele sunt medicamentele care reduc lipidele din sange, adica
scad colesterolul LDL. Tratamentul pentru reducerea colesterolului nu numai ca opreste depunerea
grasimilor pe artere, insa poate chiar sa determine eliminarea depositelor deja formate pe peretii
interiori ai arterelor.

· Medicamente antitrombotice – medicamentele antitrombotice, precum aspirina, reduc riscul de

formare a chegurilor de sange ce pot bloca arterele.

· Medicamente beta-blocante – aceste medicamente sunt adesea folosite in tratarea afectiunior cardiace
intrucat reduc riscul de infarct miocardic. Ele reduc tensiunea arteriala si regleaza ritmul cardiac.

· Inhibitori ACE – inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ajuta la incetinirea evolutiei

aterosclerozei reducand tensiunea arteriala si protejand arterele. Medicmentele din aceasta clasa reduc
riscul de infarct recurent.

· Blocante ale canalelor de calciu – medicamentele din aceasta categorie reduc tensiunea arteriala si
sunt folosite adesea pentru tratarea anginei pectorale.

· Diuretice – diureticele reduc tensiunea arteriala, desre care se stie ca reprezinta unul dintre factorii de
risc majori in ateroscleroza. In cazurile mai severe, medicamentele nu mai sunt de folos si pacientul
poate avea nevoie de o interventie chirurgicala pentru reducerea riscurilor. Daca simptomele
aterosclerozei sunt severe ori un posibil blocaj iti pune viata in pericol, medicul iti poate recomanda
una dintre urmatoarele interventii:

· Angioplastie si implantare de stent – aceasta procedura minim invaziva presupune curatarea

depozitelor de pe artera blocata ori ingustata si implantarea unui stent, adica a unui dispozitiv care ajuta
la vindecarea arterei dupa interventia suferita.

· Endarterectomie – aceasta procedura chrurgicala presupune indepartarea depozitelor de grasime de pe

peretii arterelor afectate de ateroscleroza.

· Terapia fibrinolitica – procedura aceasta presupune folosirea unei substante medicamentoase care
dizvolva cheagurile de sange formate pe artere.

· Operatia de bypass coronanian – aceasta procedura presupune folosirea unei artere sanatoase din alta
parte a corpului pentru grefarea ei pe artera bolnava. Astfel, se creeaza un pasaj care ocoleste portiunea
bolcata a arterei.