ANUL 111. No I Febraafie 1912.

FOAIE BISERICEASCA
UI
APARE DE DOUA ORI PE LUNA, SUB DIRECTIUNEA UNUI COMITET

ABONAMENTUL MOTTO : Asa sA lumineze lumina voastrA

I
inaintea oamenilor, pentru ea sA vazA faptele Redactia i Administratia
Pe an 6 lei voastre cele bune i sA inAreasei pe Tat Al vos- RAMIIICU- VACUA
tru care este in cernri" Motei V. 16.

Sarbatorirea D-lui Spiru C. Haret

In zitia de 12 De- zatiunei §colare celei
cembrie expirat po- mai pricepute, grate
menirea Sf. Spirdon areia tot invätämântul
curpul didactic de teak nostril se mi§cg pe ba-
gradele din tara noas- zele cele mai sigure, §i
trä a tinut sg sgrbilto- cele mai potrfvit cu vre-
reascg prin tr' un banchet muffle acestea noui.
pe d-1 Spiru Haret, fos- Toti cei care au luat
tul ministru al Instnic- parte la banchet spun
titmei, care, precum se cg a fost un delir de
§tie, s'a retras de la ca- curaUl simtire ce va rg-
tedra sa universitarg. mânea demng de amin-
Acestui bun rgmas tire.
ce §i-a luat d-1 Haret de Cartea omagialg ce
la universitate, prietenii s'a redactat cu acest
§i admiratorii d-sale prilej in onoarea sär-
foarte numero§i din in- bätoritului este cea mai
vAtgmântapoi nume- frumoasg operg care s'a
ro§i scris despre evolutiu-
sg-i dea nota aceea deo- nea invgtgmântului la
sebitg din care s6 se noi in timpul din urmg,
vazA catA iraltAtoare §i unde peste tot vezi
dovada de ivbire i in- desElprat eu o stator-
telegere datore§te patura noastra luminMoare nic preseverantä contigentul de muna lu-
Uustrului Savant,pe Wand §tiintei pure, §i minat al acelui care §i-a fgurit din §coalg tot
marelui om a voalei", pe Ormul organi- ideahtl sgts de om politic, cAlguzit nurnai de

www.dacoromanica.ro
 2 ,LUMINATORUL"
gAndurile mari ale inältärei patriei. In deo-
sebi pentru populatia de la tarA opera na-
tionala a d-sale este incalculabilä.
*coala rurali a fost astfel democratizatä,
incât invatatorii sätqti aldturi de preoti, prin
indemnul d-sale strAlucit, au ajuns cei mai
puternici factori ai cooperatiilor säte0 §i ai
bancilorinstitutiuni care au gonit din rostu-
rile noastre camAta nesbuità a jidovilor In
special.
Ce sä mai vorbim la rându-ne despre
BisericA, cäreia D-nul Haret i-a dorit in tot-
deauna numai bine i prosperitate cäutând sä
provoace un adevärat suflu inviorAtor in or-
ganizmul nostru Bisericesc prin chemarea la
sfat i, deci la lucru a päturei preote0i care
stätea pAnd aci mai mult departe. neintre-
batä §i desconsideratä.
Acestei päturi preote§ti a vrut sä-i asi-
gure un loc mai demn de sine, chiemând-o
sä se pronunte prin cei mai de seamd ai säi
reprezentanti in Consistorul Sup. Bisericesc.
E päcat insä a la noi cestiuni mari cari
=0=
Cuvinte adevarate
Acum doi ani, in urma alegerii §i in-
vestirii mele ca Episcop al Eparhiei Ram-
nicului-Noul Severin, am väzut pe dom-
nul Spiru C. Haret, Ministrul Cultelor §1
Instructiunii, pentrucä trebuià sä pärä-
sesc capitala i sA mä duc la re§edinta
Eparhiei, spre a fi instalat ca Episcop.
Dupi cateva cuvinte schimbate, domnul
Haret m'a fixat cu privirea-i pätrunzA-
toare §i scrutAtoare i mi-a spus intre
altele §i urmAtoarele :
Mi-a plAcut prea mult, Prea Sfinte,
cum ai vorbit inaintea marelui colegiu.
A§à cred §i eu, cA trebuie sä se Inte-
leagA Malta §i sfänta chemare a until Epis-
www.dacoromanica.ro
privesc Biserica se discutd raslet §i in tot-
deauna cu preconceperi,fäcându-se §i dirt
acestea pprtite de lupte politice, §i motive
de incon§tientä gälägie gazetäreascA,pentru
ca §i, cele mai bune intentiuni pentru Bise-
ricA sA se rästälmAceascd in felurite chipuri
räutAcioase. Iar din canoane fiecare îi alege
ce-i vine la socoteald, numai ca sä"-§i zdro-
beascA rivalul, ajungand §i canoanele un cod
de chichite avocAte§ti.
Se va vedea insA odatA i odatä cine a
dodt cu adevärat binele Bisericei §i atunci
se va spune cd D-nul Spiru Haret omul
coalei" a fost la rândul ski un adevärat
Om al Bisericei", dorindu-i acesteia din tot
sufletul, ca printr'o nouä altoire de viatA sA
apuce pe calea adeväratelor preinoiri in mij-
locul societätei românqti.
Noi dorim cu acest prilej fostului Domn
Ministru sA trAeascd ani multi i fericiti pen-
tru co sd desävArFassä tot binele ce nu-
trqte in sufletul säu pentru Biserica §i §coalä
românA.
cop. SA se coboare in mijlocul pAstori-
tilor ; si-i cunoascA §i si-i Indemneze pe
cAlle cele bune §i folositoare. SA nu ri-
mânä sat din cel mai indepirtat colt al
Eparhiei, pe care sA nu-1 fi vizitat i stu-
diat de aproape. SA colinde Eparhia In
lung §i In lat, cu timp i fdrA timp, i si
dea hranä duhovniceascA, pentru ori-ce
imprejurare. .
Numai a§a vom face din biseria cu
adevärat cea mai insemnatä institutie in
serviciul poporului §i al tarn ; numai aà
vom schimba In bine o stare de lucruri
pagubitoare i primejdioaa Aveti un rol,
pe care nu-1 poate avei nimeni altuli la
 LUMINATORUL
4arà; aveti sufletele In stApAnire dela na--
tere pAni la moarte. VA urez sA înde-
plinii acel rol multi §i Indelungati ani,
cAlAuziti de cele mai inalte principii cre§-
tine§ti §i patriotice".
mi-a spus vorbele acestea cu atâta
Insufletire, That m'au mivat pAnA In a-
dAncul sufletului. N'am simtit vreodatA o
emotiune mai puternicA ca in acele mo-
mente. Vedeam inaintea ochilor pe ade-
(hie ar trebui sa la parte la alegerea lerarchilor Bi5erkei
In aceste momente de area cum/Mild
pentru Bisericd, ceind se a$teaptä a se con-
plecta z.racantele ierarchice, vedem cu durere
ccitä teamd domne,ste intre aceia de unde
urmeazei a se face fire$tete recrutäri. 7 oti
privesc cu neincredere zina de mcine, nici
unul nu porne$te cu curaj deplin ca sä ia
sarcina celor mai mari räspunderi pasto-
rale. credem cei nu nedestoinicia ti si-
le$te la asemenea rezerve, cdt nenorocitul
sistem care rezidei la alegerea candidatilor,
caci frunta$ii bisericii sunt ale$ii Parla-
mentelor,expresiune de vremelnicd tre-
cere la cdrma statului a guvernelor. lar
in turburärile prin care a trecut Biselica,
politica a reu$it la noi sei faca din dease-
rnenea chesfii platforme bine venite in
schimbarea regimurilor.
Ce le pasei deci gazetelor dacei in con-
batera unui regim combat alegerile din bi-
sericei patronate de celalt ? lucru devine
delicat ca atcit mai mult intr'un parlament
când nu se indepline$te astfel de meatn(e
cu concursul opozitiei Intregi. Par' eel in
nici o chestiune ca in aceastä n' ar trebui
se' lipseascil elemente care sei fie expre-
siunea tuturor grupärilor noastre de gu-
vernament $i-a unui mutual consimtimânt
www.dacoromanica.ro
3
vAratul bArbat de Stat din epoca eroica,
preocupat numai de un singur gAnd §i
dor : InAltarea poporului §i a OHL.
de atunci glasul con§tiintei imi strigA
neincetat : aveti mare rol In tall ; gân-
difi-và la popor §i-I ajutati sA se Inta-
reascA §i sA se Inalte ; fiti milo§i §i ze-
lo§i In serviciul
(ss) GHENADIE
Episcop al Ramnicului-Noul Severin.
(Din cartea omaginale dedicate d-lui liaret)
PAreri aditionale la legea d-lui Haret din 1909.
al tuturor in ce prive$te desemnarea celor
mai 'Matti demnitari biserice$ti cari ptin
pozitia lor care plute$te peste luptele de
partid, $i de separatism trebue sa fie ex-
presiunea unanitnä a tdrei.
Noi mergem chiar mai departe cu pet-
rerea in a. c., delicatet problernet. Ar trebui,
credem gäsit un element omogen ci pu-
ternic din chiar Bisericei, care sei ia parte
la desemnarea chiriarhilor.
Avem in cler atdtea persoane luminate
care ocupei ranguri administrative ; Revi-
zori Eclesiastici, Protoerei, Directori de Se-
minatii, Stareti de mänästiri, care ar tre-
bui sä facä parte din maturul corp, eel
putin cemd se pune la cale deslegarea u-
nei vacante de importanta celei de care
vorbim. Avem apoi Consistorul bisericesc
care este sortit prin atributiunile sale$i
aci avem unul dintre cele mai luminoase
puncte ale legei d-lui Haretsel ia parte
cu vot efcctiv in asemenea imprejurdri.
Adicei cum? 7 ocmai aceia dintre Biseri-
ca$ii no$tri care prin culturei $i pozitiune
alciituesc o parte din pätura selectionatei
a institutiei Biserice$ti la noi, tocmai ei
sit nu poatä lua parte la trimiterea in cele
mai inalte onoruri biserice$ti a acelora
 4 LUMINATORUV
ldngd care sunt chemali sá lucreze ? Cum
adicd : atdtia oameni strdini de noi $i care
surd expresiunea politicd a Wei, sunt in
drept sd se intereseze de. noi $i s ne pue
stdpdni $i Biserica prin reprezentanfii ei
de (dam $i alcitea categorii nu are acest
drept? Credem din potriva- c acum mai
mult ca ori aind nu numai cà trebue de
mentinut punctul de vedere In aceastd di-
rectie al fostului ministru, dar trebue
cdt la masa cea mare de reprezen-
tatie politicd a tdrei s participe $i Bise-
rica In masurd egalci prin tot ce are mai
select in organizafia sa superioard admi-
nistrativd ci duhovniceascd.
In acest caz ierarhii n'ar mai fi pri-
urcati In scaune ca prin minune
sub bagheta magicd a cutdrei grupdri po-
Mice, $i n' ar mai fi socotifipe drept ori
pc nedreptfericitii cd$tigeitori ai lotului
cOo
FRANK THOMAS
CINE-I IISUS HRISTOS?
III. UN OM INTR'ADEVAR SFANT
Am vAzut cä Iisus Hristos nu e o idee
ci o realitate istoric5 absolut sigurA. Multi-
mile care intrA in contact cu El, inteun fel
sau altul, sunt isbite de obiceiu de marele
numAr al minunilor, pe care le sAvâr§ia. Ele-1
vAd viindecând bolnavii, inviind mortii, mer-
gAnd pe ape, linktind furtuna sau inmultind
pânile. Lipsite de viatA interioarA ele nu ob-
servA de cât exteriorul. Pentru ele lisus e un
fAcAtor de minuni i nimic mai mult.. Dease-
menea, dad omul are putinA culturA inte-
lectualA, dacA a citit putin i e in curent cu
metodele §tiintifice moderne, imediat se scan-
www.dacoromanica.ro
mare intins de un anumit partid care de-
fine puterea, dar în schimb terfelitii $1 sd-
ctiiti altora, care nu pot vedea in toatil
cruzirnea rdul ce se face Bisericei ajunsd
tarabci de mezat pentru ni$te locuri unde
trebue sà planeze numai aureola luminei
cdzute din cer.
Credem cà adunaiea care rezicici la cele
mai mari dignitd(i Biserice$ti trebue sà
fie odatd $i odatd un fel de Casafie care
e chematd sà rezolve in sectii unite o pro-
blemd de mare interes national unde de
oparte reprezentantii legali ai norodului
bine credincios, iar de alta pdtura conclu-
cdtoare a Bisericei in ce are mai ales
colaboreazii mdnd In mind la un act ce
st à deasupra partidelor $i laptelor de culise
mcirunte.
Fi-v' om oare auziti ?
Petronius.
Cine din voi mi va acuza de pleat?
loan VIII, 46.
Vine stApinitorul lumii acesteia: dar
nu poate nimie asupra-mi.
ban XIV, 30.
dalizeazA de aceste minuni. Gase§te in ele
fenomene absolut inexplicabile, in contra-
zicere directA cu experientele lui zilnice
foarte iute respinge pe Hristos din cauza
minunilor povestite, se intoarce dela profe-
tul din Nazaret, WA a merge mai departe
in examenul lui, ca i cum in urma acestei
priviri superficiale, cauza lui Hristos ar fi
decisA.
MultAmitä lui Dumnezeu insA, avem ceva
mai semnificativ ca minunile acestea exteri-
oare ; in adevär cine a isbutit sA intre in sine,
in mijlocul vârtejului afacerilor, cine trAe§te nu
 LUMINATORUL
numai cu exteriorul ci mai ales cu patteti
morald §i interioarA, a observat cu groazA cA
e sclavul pAcatului §i c, cu toate sfortArile
bunavointa lui, nu isbute§te sA le invingA,
trebuit sA fie isbit de un lucru ne mal
auzit in vieata lui Hristos, adicd de abso-
luta lui sfintenie. Azi, ca §i altAdatl, mul-
-timea nu observA caracterul acesta al per-
soanei lui Hristos. Trebue reculegere spre a
late aceastA observatie. Cu totul altfel e cu
Aornul de con§tiintA. Când intAlne§te pe Hris-
tos, ceia ce-1 atrage spre el, e tocmai vocea
con§tiintei sale. Se opre§te mirat in fata a-
cestei figuri a§a de curate §i o prive§te cil
Tespect ; prin privirea aceasta pAtrunde din
ce in ce mai mult in aceastA personalitate
observA cum cre§te cu fiecare clipä,
clan prin puterea lui Durnnezeu la rândul lui
progreseazA V el in bine, dacA cd§tigA vre-o
isbAndA pe mAsurA ce se urcA spre perfec-
thine, simte§te par'cA cum it insote§te spre
pAtrunde rostul infinitului, figura aceasta.
Când era in profunzimile pAcatului nu pu-
tea calcula inMtarea culmei, pe când acum
cand s'a inAltat putin, vârful acesta i se pare
-pierdut in ceruri.
Iatä, adevArata minune pe lângA care
toate celelalte sunt doar jucArii. OdatA admisd
minunea aceasta nu mai intAmpinAm nici o
,greutate ca sA le admitem i pe celelalte.
GAnditi-vA un moment la insemnAtatea acestei
-minuni. Inchipuiti-va acum rasä conruptA in
liecare reprezentant al ei ; pe mäsurA ce milioa-
-nele §i miliardele de fiinte omene§ti se succed
pe pAmântul nostru, toate, fArd exceptie, poartA
pe frunte semnul unei vestejiri pe care nimic
n'o poate §terge. Evident cA §i cAderea are
multe trepte, cA existA §i oameni mai dege-
nerati ca altii, insA cei mai putini rAl se
cred adesea cei mai vinovati. Deodatä apare
-un orn asemenea celorlalti in toate lucrurile,
.dar absolut diferit din punct de vedere mo-
ral, de o curetie nepAtatä §i de o sfintenie
desAvAr§itA. SA-1 tot privim, cât vrem de A-
proape, sA tot cAutArn in toate felurile spre
www.dacoromanica.ro
5
A gAsi in el vre-o patA, nu vont vedea nici-
una ; cu cat II exatninäni vieata tnai thûlt cu
atdt e mai WA pata. Fiinta aceasta sffintl
s'a nAscut inteo epocA fOarte intunecOasA §i
stricatA a istoriei, trite() clipA in care sub
strAlUciiea unei civilizatii orbitoare, decide-
rea =raid a omenirii ajunsese la cultne.
SA ne spunA cei cari neagA minunea,
cum a putut e§i din putregaiul acesta pe
care-I numim otnenire, aceastA piaträ de mare
pret, care se nume§te lisus Hristos! SA ne ex-
plice cei ce nu cred decat in legile naturale
ale evolutiei i determinismului, cum au pu-
tut produce legile acestea a§a deodatA o fiintA
atAt de deosebitä de celelalte? De ce oare
excepta aceasta intr'o inlAntuire fatalA? Dad%
legile oarbe ar lucra singure, lisus Hristos
n'ar fi apArut In sânul rasei noastre. Orice
comtiintä dreaptä §i siticerA e obligatA sA
strige hi fata acestui fenomen : latA marea
minune a istoriei care sugrumA ma§ina de-
sau, altfel, e o minciunl.
Nu! nu-i o minciunA: voiu clove&
pentru asta, a putea apela la mArturia vietii
lui intregi, a operii lui §i mai ales a mortii
lui ; din vieata, opera §i din moartea aceasta
se desprinde un parfutn de sfintenie, pe care
nimeni nu-1 poate contesta. Cine s'a nAscut
in pAcat, cine are o inimA conruptd, nu trA-
e§te ca Hristos, nu lucreazA §i nu moare ca
el,dacd isvorul e necurat, fluviul care iese
din el nu poate fi curat; apa care tApe§te
din el trebue sa fie murdarA ca §i el. Vieata,
faptele §i tnoartea lui ne arata pAnA la
denta cA inima lui era plind de o iubire
sfântA : totul in el provenia din aceastA iu-
bire §i trebuia sA fie a§a, de oare ce avea
implineascA opera de mântuire in fa-
voarea unei rase plerdute. A putea invocA
de altd, parte, nenumAratii martori omene§ti
ai sfinteniei lui Hristos, sA apelez la §-irul
acela nelitnitat de discipoli din toate tim-
purile §1 din toate Orile, cari au salutat
totdeauna in Hristos pe sfântul lui Dumne-
zeu. latA singurul punct privitor la persoana
 6 LUMINATORUL"
Mântuitorului, asupra, druia, a domnit un
acord aproape desavar§it, chiar intre repre-
zentantii conceptiunilor celor mai diverse ale
cre§tinismului.
A§ putea aminti mai ales declaratiile po-
zitive ale discipolilor sai, cari 1-au vazut foarte
de aproape cari erau mult mai in stare
i tuarul intim al fiintei lui, n'au putut cunonte
ca noi de a4 juded, a Sf. loan de pilda,
care ne spune lisus s'a aratat spre a tidied
päcatele i a in el n'a existat pacat" (I, loan,
III, 5), a Sf. Petru care ne declarä ca tre-
buie sä urmarn urmele lui, care pacat n'a
facut nici s'a aflat vicle§ug in gura lui ; care
ocarându-se, in potrivä n'a oat-at ; patimind
n'a ingrozit, ci da celui ce juded cu drep-
tttl (I, Petru, II, 22, 23)
A§ mai putea cità marturia Sf. Ap. Paul
care de§i hiainte de convertire purtase ras-
boiu lui Hristos, asociindu-se cu adversarii
lui cei mai inver§unati, totu§ dupä informatii
exacte scrià urmatoarele cuvinte : pe cel ce
n'a cunoscut pacat, pentru noi pacat 1-a fa-
cut ; ca noi sa ne facem dreptatea lui Dumne-
zeu Intru dansul" (II, cor, v, 21) sau epistola
catre Ebrei, unde declarä cl, Hristos a fost
ispitit ca noi in toate lucrurile, färä a sävdr§i
pdcat" (Ebrei, IV, 15)
A§ puted apelà mai ales la marturia du§-
manilor lui Hristos cari aveau tot interesul
sä-i gaseasca gre§eli spre justified ura lor :
ce zic ei tot ? Acuzatorii cari-1 aduc Inain-
tea lui Caiafa se contrazie; fiincld in fond
n'au nimic de zis contra lui ; Pilat i§i spala
rnanile de sângele acestui drept (Matei, XXVII,
24), dupa ce a declarat formal 0 nu ga-
se§te nici o vinä in el ; suta§ul in fata mortii
lui lisus exclama : cu adevarat orn drept a
fost acesta !" (Luca XXII, 47) §i luda care
fusese in intimitatea lui lisus timp de trei
ani, luda care4 trädase cu la§itate 0 care n'ar
fi incetat de a vorbi de gre§elile lui dad
le-ar fi putut descoperi spre a-§i explia crima,
marturise§te inainte de a se sinucide 0' a
dat sahge nevinovat. (Matei, XXVII, 24). Toate
astea ar fi argumente puternice in favoarea
www.dacoromanica.ro
sfinteniei lui Hristos dar prefer mai de grabd
sä nu insist asupra acestor dovezi, deoarece
puteti cotestà oricând valoarea acestor mar-
tori ziand ca n'au putut juded pe Iisus de
cat dupa aparenta exterioara, n'au putut citi
in adâncul inimii lui, n'au patruns in sane-
motivele secrete care-1 faceau sí lucreze. Iatä
de ce cred d trebuie sa ne coborim §i mai jos
sd cautam o dovadd mai inatacabila, singura
care se va pared demnä de primit oridrei con-
§tiinti drepte. Spre a gasi aceasta dovada tre-
buie sa inlaturam toate marturiile straine, chiar
pe a Sf. Joan §i sä apelarn la Hristos insu§i ;
trebuie ca con§tiinta sa fie singurä cu Hris-
tos i sa hotarasca in ultima analizA reali-
tatea sau fal§itatea sfinteniei lui. Insa, dacd
privim de aproape pe Mântuitorul trebuie
sa recunoa§tem 0 el insu§ neincetat pand
la ultirrià suflare a avut absoluta siguranta
a perfectiunii lui morale. Deobiceiu cu cat
un otn e mai sus moralmente, cu atât se
mic§oreaza in proprii lui ochi, de oarece-§i
sirnte mizeria adând §i e din ce in ce mai
convins de starea lui pacatoasä ; con§tiinta
lui devenind din ce in ce mai delicata se
aratä tot mai severà in \aceastä privintä.
Cu lisus totul se -schimbä-; el care §tià
sa descopere pacatul ascuns in cutele cele
profunde ale initnii, el care nu juded pe orn
dupa exterior, ci dupä ceeace observä in a-
dâncul sufletului, el care cuno§tea secretele
inimii fatä de sine, nu sirnte nici cea mai
micä turburare, se simte in pace .. pretutin-
deni §i totdeauna, chiar in momentul mortii,
and ki (IA sufletul lini§tit in mainile tatalui
sau. Nu-i vine niciodatä in minte idea de
pocainta sau de regret cu privire la cutare
sau cutare act, la cutare sau cutare cuvânt ;
el, cel atât de urnil, merge totdeauna cu
capul in sus fiindeä §tie ca e sufletul luL
Dumnezeu. Deasemenea, când invata pe dis-
cipuli rugaciunea domneascl, nu zice : and
ne rugäm sä zicem ci : and \TA rugati,
: 'Fatal nostru care e§ti in ceruri. Dece ?
 LUMINATORUL
Fiindca in centrul rugaciunii domne§ti, e o
cerere, pe care El n'o puteà adresa lui Dumne-
zeu : larta-ne" nottä greplele noastre pre-
cum 0 noi iertam gre0ti1or no§tri".
Totdeauna lisus are impresia ca a facut
tot ce trebuià sä faca, a spus tot ce trebuia
spus ; facut datoria in tutu! : de aci cu-
vinte ca urmatoarele : Eu te-am märit pe
pamant, parinte, §i am savar0t lucrul pe care
mi 1-ai dat (loan XVII, 4). Trebuie ca lumea
sa §tie ca intreb pe Tani §i lucrez dupa po-
runca pe care mi-a dat-o TatM. (loan XIV, 31)
Totdeauna fac ceeace e plactit lui Dumne-
zeu (loan VIII, 29)". i mai ales cuvintele
pe care le-am luat ca text : Cine din voi
ma va invinovdti de plcat ? Vine stdpäni-
torul acestei lumi, dar nu poate 'nimic asu-
pra-mi". Satan, pare a zfce lisus, a incercat
tot ce a putut face in potriva mea i n'a
izbatit niciodata sa gdseascd in inima mea
un punct de sprijin ; totdeauna a§a a rämas
-inchisd inaintea lui.
De asemenea, nu ma mai mir cand se
ca judecator al lumii : spre a fi judecd-
tor nu e nevoie sä stea la tribunal in fata
acuzatilor. Mai mult pot primi, -WA scandal,
fenomenul extraordinar In virtutea cdruia Hris-
tos s'a substituit con0iintei mele : autoritatea
lui e tocmai a con0iintei ; ea-mi comanda
ceeace Imi cere, ceeace a facut '0 a zis El :
con0iinta mea e El instk !
Daca marturia pe care a facut-o lisus rela-
tiv la El insu§ e aceea de care ne vorbe§te
evanghelia, suntem adu0 in mod necesar
la doua alternative dintre care trebue sd ne
alegem : Isus, sau a spus adevärul §i e in-
tradevar Sfântul lui Dumnexeu, sau s'a in-
§elat §i atunci e cel mai orbit om ; ce Mere-
dere mai putem aved noi in El? Sau, abià
indrasnesc s'o spun, toatä fiinta mea moralä
se infioarä de groaza la anuntarea acestei
ipoteze : Ne-a ittelat §i pe noi ! Stiindu-se
vinovat, ne-a facut sä credem ce nu e ; Prin
urmare e un ipocrit, cel mai ipocrit om, caci
niciodata omul n'a avut asemenea preten-
www.dacoromanica.ro
tiuni. Atunci insa, daca-i ava, sa fim consec-
venti. Sä-i intoarcem spatele cu desgust ; ce
zic? declaram rasboiu, räsboiu de moarte,
'Ana ce va dispareà ultima urtna de influ-
enta din partea lui asupra pamantului, cad
un asemenea om, e cel mai periculos on'
posibil t Iubiti cititori! A4i rdspuns voi sin-
guri in taind cä numai prima alternativd
e adevarata : lisus nu e, nu poate fi ipocrit,
tocmai el care a conbätut ipocrizia cu atâta
energie. El nu poate fi orbit, de oarece a fost
cel mai pätrunzdtor 0 mai vioiu otn. Prin
urmare e sfânt, Sfântul lui Dumnezeu. Cony
tiinta ne obliga sl credem acest lucru i sd-1
afirmärn cu o siguranta triumfatoare.
Acurn htsä e vorba sí §tim care-i esenta
acestei sfintenii. Mai intai, afirm ca nu e
numai ceva negativ, lipsa cotnplectä a pä-
catului, numai faptul ca lisus n'a cazut nici
odatd in ispit, faptul acesta e doar conditia
negativi a 'sfinteniei. Mai e o alta parte po-
zitiva ; El a vrut 0 a sävârsit numai binele_
De altd parte, sfintenia lui Iisus trebue deo-
sebitä bind de nevinovatie. Inocenta intea-
devär e sävär0rea mai mult sau mai putirt
incolktienta a binelui, pe cand sfintenia e
sAvär0rea liberd §i voluntarâ a binelui, e bi-
nele realizat cu deplina con0iinta, tiind ce
e binele §i care sunt urmarile pe care le are.
Sfintenia lui Hristos nu e nici cinste, de oarece
pot fi cinstit §i färä sa fii sfant. Foarte multi
oameni sunt cinstiti §i n'au cunoscut nicio-
data sfintenia. lata ceeace deosebege cinstea
de sfintenie : omul cinstit e o fiinta, care de0
îi impline§te in totul datoriile §i se bucurd
de o reputatie excelenta, traqte totu0 pen-
tru sine. Se socote0e ca centru i in chip
mai mull sau mai putin conVient, se gän-
de§te neincetat la sine, vorbe0e §i lucreazd
pentru sine. La baza faptelor, a cuvintelor
0 a cugetarilor sale, ii yeti gäsì totdeauna
eul lui mai mult sau mai putin bine ascuns,
dupa educatia pe care a prirnit-o. Sfântul de-
savar0t, din potrivä e o fiinta care a luat
ca centru numai pé Dumnezen.
 8 LUMINATORUL"
A§a a fost Iisus Hristos, de la inceputul
vitei lui i p5n5 la sfAr§it, de indatA ce a
That con§tiint5 de sine §i-a concentrat asupra
liii Dumnezeu toate cugetArile i toate ever-
giile : la vArsta de 12 ani zice5 in templu
pArintilor sAi : nu §titi c5 in cele ce sunt ale
tatAlui men se cafe mie sA fiu?. (Luca
45). Preocuparea luí constant5 a lost sA faca
voia tatAlui ; Hrana mea e sA fac voia ce-
lu1 ce trimis" (toan 14, 34), nu precum
vreau eu ci precum Tu (Wei XXVI, 39).
Np nun* 0.1 pane va tr5i paint ci cu tot
cuv5nhi1 ce iese 4n gura lqi Dumnezeu.
(MOO Iv, 4). N'ate alt5 viata decat aceea,
pe care 1-0 c15 Dumnezeu, n'are alt gand
decAt acela pe care 1-1 inspir5 TatAl. 1:315cA
lucreqz5, lucreazA pentru Dumnezeu, de vor-
be§te, yorbe§te pentru Dumnezeg ; de cu-
getA, cuget4 .pentru Dtunnezeu; de sufere,
e î agopie, de se lasA prins de du§-
maul, de inoare o face .pentru Dumnezeu.
Toaje le face peptru DUmnezeg. Chiar in
mornentul cand îi dA sufletul exclamä : mi-e
setel I De ce? Ca s5 implineascA Scriptura.
Asta e esenta sfinteniei lui Isus, sfinte-
nie care, natural cA se arati §i in afarA. S'a
observat cA se aratA in echilibrul pornirilor
contrare pe care nu-1 gAsim in niciun om ca
In Hristos. lisus a fost toldeodatA un mare
patriot §i smut tuturor timpurilor §i tArilor.
E extraordinar de jailor i foarte tare tot-
deodat5. E plin de compAtimire fatA de pA-
cAto§i i tutu§ intransigent fata de pAcat. E-
chilibrul acesta, care e u§or de demonstrat
inteo multime de alte cazuri, nu se poate
contestA, nu e de ca urmarea necesarA a
ceeace ziceam adineaori despre esenta sfin-
teniei lui Hristos, care constA in dependenta
absolutA a fiului ornului de Dumnezeu, in
identificarea constantA a vointei ornului cu
a lui Dumnezeu.
Si sA nu ni se spunA c o asemenea
viatA erà tvara.pentru, Hristos, de oarece
iiu erà orta§ pacatului original, fiinda tre-
bue sa ne aminttm çA, daca Hristos se aflà
www.dacoromanica.ro
In conditii exceptionale, tocmai conditiile a-
cestea i-ar fi adus ispite proportionate, crt
atât mai grozave. Niciodatd Stäpânitorul lu-
mei acesteia nu s'a indkjit contra vreunui
om ca impotriva lui Hristos, de oarece pre-
vedea in el pe invingdtorul lui. Vârfurile cele-
mai inane nu-s oare §i cele mai expuse trds-
netului ?
vremea incbeierii. Concluzia mea
fi intreitA :
Mai intAi vom spune sus 0 tare ca. pri-
virea fiului omului desd.vAr§it de sfânt ne-
dOvede0e in modul cel mai evident ca pd-
catul nu-i ceva esential naturii omene0i. Az
mai mult ca ori and, parcA am vrea sA ne
convingem s omul e fatalmente pacAtos ; cä
fiind orn, adica slab, mdrginit, fiintA mate-
rial i spirituald totodatd, nu poate sA nix
OcAtuiasc4. Lucrul acesta e fak, grozav de-
fal§. lisus Hristos nu-i orn, inteadevAr om,.
de cat fiindc5 e sfAnt : el e fiul omului prim
excelenta deoarece e sfAnt.
In al doilea loc, in fata profetului din?
Nazaret, afirm cd tocrnai prin sfintenie ne-
asemandm cu Dumnezeu, devenind pärtai
naturii dumnezee0i" (II Petru, I, 4). Pe ca-
lea aceasta nu-i accesibil Dumnezeu. A pre-
tinde sA ne asemdndm cu El in putere, ar fi a,
nebunie. El e a tot puternic i noi nu von
fi niciodatA atot puternici. A voi sd ne a-
semdndm cu El in inteligentä ar fi o altA
nebunie deoarece nu vom avea niciodatl
toatA 0iinta. Din contrd, sfintenia e trd-
sAtura noastrA de asemdnare cu Dumnezeu;
cu cat vom fi mai sfinti ca Hristos, cu ant
vom fi fiii lui Dumnezeu ca El.
In sfar0t ma grdbesc sA adaug cd dacA
Hristos n'ar fi, cum pretind multi azi, decât
un model desdvar0t, ar fi fost mai bine sd
nu fi Wit, de oarece ne condamnA. Dupd,
ce a fost luminatA o clip de lumina lut
Hristos, noaptea noastrA e i mai adancd,
dac5 îi urmA suntem lAsati in propriile noas-
tre forte In fata acestui model orbitor. A pre-
dic5, pe liristos numai ca model InseamnAL
 PLUMINATORUL 9

all bate joc de suflete, sau a arath ca n'ai
o idee destul de temeinica despre mizeria
omeneasca, nici o idee destul de inalta de
marirea morala a lui Hristos ; inseamnä sa
fii crud sau grozav de uvratic.
Evanghelia ne poveste§te doua pescuiri
minunate in care Petru a jucat 0 el un rol.
In ceadintai, la inceputul activitatii Mântui-
torului, s'a turburat la vederea minunii lui
lisus §i a exclamat : le0 de la mine, ca
otn pacatos sant 1" (Luca, V, 8). In a doua,
dupa invierea Mântuitorului, observându-1
pe tarm, se arunca in mare ca sa inoate OM
la el : 0 totu§ atunci se §tià mult mai vino-
1=10o
vat ca altadata fata de Hristos fiind ca-1 ne--
gase. Prima data recunoa§teà in Hristos pe
Sfântul lui Dumnezeu, a doua oara il salutase
ca Mântuitor al lui.
Oricine privqte pe lisus Hristos, omul
intradevar orn 0 fiu al lui Dumnezeu nu
intârzie de a-1 proclarna ca orn inteadevar
sfânt : atunci tremura, pana ce a facut un pas
mai departe 0 a recunoscut in Flristos pe
Mântuitorul iubit. Hristos a fost un orn sfânt
spre a ne puteh face §i pe noi sfinti ca El;
depinde de tine, iubite cititor, sa" faci aceastä
dulce experientä.
Dim. I. Cornilescu.

Serbarea de la Patronul Seminariului (30 lanuarie a. c.)

In ziva de 30 lanuarie a. C., a avut loc
patronul Seminarului din urba R.-VAlcea.
Serbarea, dupi cuvenita slujbä dela ca-
tedrala Sf. Episcopii, a fost prezidatA de
P. S. Episcop D. D. Ghenadie §i a avut
loc in una din sälile vechiului Gimnaziu.
A inceput prin câte-va coruri cu elevii,
conduse de d-1 I. C. Sgondea, profesor, a
urmat apoi o cuvântare de deschidere a
Directorului §i in fine conferinta d-lui
Profesor Munteanu, despre creOinism
§i monarhism.
P. S. Episcopu, hand apoi cuvântul
a arätat in termeni foarte cAldurqi, ros-
tul §coalei §i menirea ei de a da buni
pastori, care si Intrupeze pe lângi cul-
turä toatä educatia sufleteascA, singurele
arme ce pot a desAvAr§i editiciul sAnA-
tos al unei munci con§tii. Vorbe§te des-
pre solidaritatea din corpul profesoral,
care singurä inafarA de grupuri §i Impe-
recheri, poate sA aducA izbAnda muncei.
Inchinä pentru M. S. Regele, apoi pen-
tru profesori. Oficialitatea oraplui a rAs-
puns din toatä inima la aceastä serbare,
cea dintâi in ora§, dupa strämutarea Se-
minarului dela Bistrita.

Sentimentul religios §i manifestarea lui pe baza notiunei despre D-zeu

DEZERTATIE POPULARA
(Urmare)

lubifi Säteni, b) de bunAtatea Lui ne socotim fii Lui iubiti §i

Toatä viata noasträ e formati din gAnduri,
dorinte §i fapte. In toate lucrärile ne aducem a-
minte mai intâi de Dumnezeu adicä de puterea,
bunätatea §i dreptatea Lui. Tinând seama a) de
puterea lui Dumnezeu noi ne cunontem cA sun-
tem fiptura lui Dumnezeu ; tinând apoi seama
cu toti frati impreunä, iar pe Dumnezeu il re-
cunoa§tem de pfirintele nostru, II iubim, §i de
aceia cautim a-1 multumi cu toate poftele fru-
moase ale vietil noastre. Iar cAnd ne vine in
end sä facem fapte rele, sA furAm, sA ne du-
mánim, sA vorbim de räu, sA fim lene*i §i alte

www.dacoromanica.ro
 10
rele, atunci ne aducem aminte de dreptatea lui
Dumnezeu, aci el poate nu numai sä ne dea
prinsi In mâna stäpânirii i bagati In puscärie,
dar el are atâta putere cat ne schimonoseste chi-
pul i uitätura noastrá atunci când avem gân-
duri rele, In cat suntem priceputi Indatä. Asa,
de suntem hoti ne stralucesc ochii In cap ca la
sarpe, fata e posomorath i schimbând culoarea,
când rosie, când galbenä, când vânäta, vorba
molaticä i sfioasä. Dacä suntemllingusitori a-
tunci ni se Incurcä uitätura, atunci când cineva
se uita tinta la noi. sfarsit mice apucäturi
rele om avea, chipul i uitatura ne dä de gol,
In cat toatä lurnea ne va arata cu degetul. A-
tunci dar ne pare räu cä am supärat pe bunul
tata, Durnnezeu, In cat am devenit scarbiti de
toti ceilalti frati evlaviosi fii ai lui Dumnezeu
ca i noi.
Dar oamenii nu uitä nici-o data pe Dum-
nezeu si nu sunt räi nici scarbiti de Dumnezeu
si de lume.
Adeväratul om evlavios e cel mai cinstit orn,
e i cel mai fericit. El are pe Dumnezeu In i,-
nima lui, cu care, si prin care tine toate obiceiu-
rile sfinte ; Munceste cinstit i cu drag ascultä
sfaturile frumoase si de folos ale preotului i In-
vätätorului, cäci stie omul evlavios ea sunt lucruri
pe care D-zeu le place. Cine asculta pe preot
pe Invatator, ascultä pe D-zeu, caci preotul
Invätätorul nu Inv* de cat lucruri fru-
moase. De aceea a dat Dumnezeu minte multä
invätatorului i preotului ca sh Invete toata
lumea, iar lumea sä asculte i sä facä asa
In adevär, omul evlavios asa face. El stiind pu-
terea lui Dumnezeu, a mintii Sale, nu se teme
nici de smei nici de muma pädurii caci vede
toate acestea sunt minciuni. Nu-i trebue ghi-
ocul tigäncii, cAci are pe d-1 invdtator i pe
preot care ii spun lucruri mult mai mari si mai
bune de eat minciunile ei. Asenaenea omul e-
vlavios n'are nevoe sa ne spuna ca a vorbit
Sf. Petru si M. D-lui In vis, despre joia verde
alti gogosi de tufa ; cad D-nul nostru Iisus
Hr. a zis ca chiar Inger de ar veni sä ne In-
vete alt-fel de cum ne-a Invfitat el sä nu credem.
Deci nici sfinti, nici Ingeri nu vin in vis ca
sa ne spunä noua lucruri noi motate; singur
1VI-torul a putut SA ne dea cele sfinte prin, apo-
stoli i urmasii acestora incolo nimini ori cat ar
fi de evlavios. Dar omul evlavios stie ca nu
când doarme trebue sä Invete lucruri sfinte, ci
când e destept, treaz i intreg la minte. Omul
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
evlavios merge de asculta lucruri frumoase
sfinte la scoalä si la Biserici iar nu se mica si
le viseze.
Iar cand e vorba de fapte rele, adeviratul
om evlavios nu uitä ca Durnnezen ori cat e de
bun, Insä e i drept farä margini ea toatil
lumea i cä nu va trece cu vederea nimic din
cea ce gändeste omul, doreste ori face. i avt
e inima omului Inc& simte daca lui Dumnezea
Ii pare bine ori räu de tot ce avem In gandul
nostru ori facent In fata lumii. Ontului evlavios
Ii spune inima ca lui D-zeu ii pare rätt atunei
cand nu ascultä sfaturile ce le auziti aiei si la
bisericä ; i tie ornul evlavios, eä li pare bine
lui D-zeu daca e ascultator la sfaturi bune. Omul
evlavios petrecând cu Dumnezeu In inima lui
stie ea lui D-zeu ti place sä creadä In el. *tie
iaräsi omul evlavios ca cunoasterea lui Dum-
nezeu si a obiceiurilor sfinte o gaseste la scoalá
bisericá i Ca place lui D-zeu ca ornul sä.
meargà acolo i asa face. i fiindci place lui
D-zeu ca oamenii sä fie Invatati, sä cunoasch
adeca pe D-zeu i lucrurile frumoase ale lui
dela preot i dela invätätor, pentru aceea omul
evlavios respecteazä pe acestia ca pe aIeii lui
D-zeu, pusi ca sä ne Invete cunoasterea lui
D-zeu insusi, a lucrurilor sfinte i alte lucrari
frurnoase i folositoare la care nu puteam a-
junge numai cu mintea noasträ. Asa face omul
care are adevärata evlavie, sau fHca de D-zeu,
pentru care lucru, zic, acel orn este fericit. Omal
care are altfel de evlavie de eat aceea pe care
eu am spus-o, e un orn nenorocit, oat, pe care
d-v 11 nurniti orn färd nici un D-zeu", mn
netrebnic".
Deci iubiti säteni, precum d-v vä plac zilele
frumoase de primAtrarä, holdele grase,. cerul
senin, soare cald, ploae manoasá i precum toate
astea nu sunt de eat fapte datorite lui
asa sä vä placä tot d-v si fiti oameni evlavi-
osi, asa precum vA arätai 0 nu cautati a ne-
cinsti pe Dumnezeu cu evlavie gresitä.
Ascultati acum i o sa ascultati In toatä viata
d-v, care e adevärata evlavie färä de care nu
aveti nici un folos de viata d-v, nici d-v, nici
casa i copii d-v. Felice de acela si de casa
aceluia si de copii lui, care chibzuind puterea,
bunatatea i dreptatea lui Dumnezeu de azi
Inainte va Incepe sA Inteleagá cele ce am zis ;
va cäuta sä se faca placut lui D-zeu, care In
bunatatea lui a Ingrijit sä Ira dea preot i in-
vätätor, swath' si biserica, ca sä puteti fi ade-
 LIIMINATORUL
virati romAni, luininati la minte i cre0ini de-
sivár0ti.
Eu api nAajduese 0 de aceia In cloriota ce
o am de a vä vedea fericiti eat mai curand,
rog pe D-zeu sä vA tie sänäto0; sa bine-cuvin-
teze satul nostru cu ani ìinbeluga i cu oa-
meni de toatä isprava care sä vá arate mai
des1u4it de eat mine- calea adeväratei evlavii,
o(:)o
Credinta i Geologia"
(Urmare) dupilt C.
Tot ceace noi apucdm a scrie aici 1) se ri-
died la acea perioadd, numitd prirnitiwi, cdnd
viala Mar nu incolfise pe pdmiint ; de astd
dater intrdm intró fazd a pámâniulzii mai pii-
fin ipotelicd, degi tot indi obscurd ; ea se in-
Linde dela epoca numitei de nitre Geologie, de
Iranzifie fi, piinci la epoca quaternard.
cârile globului. pentru loatei aceastel scurgere
de limp, se reduc la doud /enomene geologice
dintre cele mai mari, vreau sà zic despre Fa-
cerea lumei in feapte zile qi despre Potopul
mozaic. Noi nu vom privi aceste cloud intinse
ctimpuri de disculiune fliinfilicd de cdt aidt
cdt au atingere cu credinfa. Deci nu vom avea
de stabilit altceva, ferret numai cdt acest ade-
vár : descrise in cele
feapte zile ole Facerei, n'au nirnic impotrivitor
cu indisculabilele adevdruri fi pot
chiar se: se impace cu toate descoperirile ce se
vor face.
* *
Si, mai înlâiu, ii este oare ingdduit exege-
lului de a admite cd cele fease zile ale creafi-
unei n'au fost numai deceit de doudzeci fi patru
de ore, ci perioade cu o duratd nelimitatd ?
Rdspund, in cea mai deplind siguranfei, da.
Teologia nici meicar nu are vre-o prelerinfei
pentru interpretarea cuveintului ziud dupei in-
seinnarea literald; fi dacd subscrie vre-unei
infelegeri, nu o face spre folosul peicei ce or
urma, fi nici pentru a se leri de rdspunderi
ce ar pune-o in incurcdturd. Cdnd ftiinfele nalu-
rale tear avea vericare fiinfd, incd i-ar /i in-
geiduit exegetului de a privi stiptdmeina mozaicei
1) Vezi Lurninatorul No. 5, 6, 7, 19, 20, 22, *i 23 din anul I §i 2, 3 din anul II.
www.dacoromanica.ro
11
a fricei de D-zeu, sä vä coprindä gustul catre
cinstea i iubirea tärii noastre romfine0i 0 a
ocármuitorilor ei.
i sä trAeascä toti
SA träiti, iubiti sAteni,
românii din toatä lumea tntru slava lui D-zeu,
spre bucuria noastrá i fericirea d-voasträ.
Diacon G. A. Sacerdoteanu
ca un fir de epoce leird o meisurd precis& Feri-
caul Augustin simfefte la fel ; la Roma e sus-
finut lucrul acesta prin opere care au cdfligat
aprobarea autoritd fei fi cum Biserica std deo-
parte de arena peirerilor tiinfilice, ar insemnet
sei o /orfezi fi sd-i lalfifici tdrind-o
in susfinerea unei opinii contra alleia. La acei-
afi deslegare std un alt principiu, menu sà in-
Idture qreutatea piedicilor (unei contra susfi-
neri). Mire primal verset al Genezei : La fnce-
put a creat Dumnezeu cerul si pámlintul",
intre momentul ctind fu set apard lumina este
o trecere de limp ne determinatd, un abis haotic,
in cari e cu putinfd a se li intdmplat schim-
bdri puternice, chiar dacci se admite cd zilele
genezei sei /i fast de o duratd obicinuitd.
adeveir, suferit-a oare pdmeintul vre-un cata-
clism de la creafia primd a Universului ;kind
la lorma sa cea actuald ?
Opera istorisitd de Moise este o reinchegare
(relacere reconstruire) sau este prima incercare?
Nu s'ar putea referi la aceastd datd a acelui
tohu vabohuu si preibu firilor (destructions) care
o precedard, matte din descoperirile subterane
pe care paleontologia le clasilicd cu greutate
Lumea anterioarei acesteia de care vorbesc
afiva Pdrinfi Bisericefti fi care ar fi lost stri-
vitei drept pedeapsd a cdderei ingerilor, nu a
fost ea acoperilei in acest inlricofetor mormeint
insemnat cu acest epital : Terra erat inanis
et vacua". In fine, intr'o zi, Dumnezeu addne
meihnit de acele valuri increftere ale perversi-
teifei umane, nu va face el oare se( infloreascei
un nou peimeint pe ruinele celuilalt, fi un all'
Moise nu va inscrie el in fruntea analelor unei
alte omeniri, aciastä inspeiiramteitoare vorbei:
Terra erat inanis et vacua ? Eu md
mesc de a ridica numai cestiunea. (Va urma)
P.
 12
PREDICA
LA ZIUA SFINTILOR'TREI IERARHI
Frati creVini,
Intre faptele prezentului §i cele ale tre-
cutului exista o legatura fireasca, care se
impune cu necesitate §i peste care vremu-
rile, oricum ar fi ele, nu pot trece. Ceiace
vedem astazi nou e clädit pe temelia trecu-
tului ; dar omul nefiind nutnai o fiinta care
invata ci i un laptuitor, cu mintea care i-a
fost data ¡Ely* ce a fost §i cu aceia§i minte
descopera mai departe, inventeaza §i dela el.
Intre noi cre§tinii de azi §i cre§tinii din
trecut exista o continua legatura, care nu va
avea sfar§it atata vreme cat ideile cre§tine
vor calauzi omenirea §i cat numele Ltd Hrist
va fi pronuntat pe buze omene§ti.
Ceiace stabile§te aceasta legatura este uni-
tatea suf eteasca a noastra celor de azi nu
a celor din trecut.
Sufletele mari ale trecutului strabat cu
uprinta vremurile, in versul lor nu cunosc
piedici §i vin sa ne spuna noua ce am fost
§i ce au voit.
In aceasta zi care ne leaga de timpurile
primare ale cre§tinismului, sufletul nostru e
strabatut de sufletele mari a celor trei sfinti
ierarhi : Vasile cel Mare, Grigore de D-zeu
cuvantatorul §i Ioan Gura de Aur.
Iubiti cregini,
Ca sa ne dam seamd de ceiace au fost
§i ce au voit pentru bisericA ace§ti trei mari
ierarhi, nu e nevoe de o amanuntita descri-
ere a faptelor lor, ci e de ajuns sa desprin-
dem din marea lor personalitate numai cateva
www.dacoromanica.ro
,LUMINATORUL"
Aduceti-vi aminte de mai marii
vo§trii, cari v'au gait voui cuvintul
Iui Dumnezeu i privind la sAveu*rea
vietii lor si le urmati credinta".
(Fap. ap.)
note caracteristice i anume acelea cari stau
in mai stransa legatura cu insemnatatea me-
mentului de fata §i cu nevoile timpului nostru.
Sf. Vasile cel Mare, Grigore de D-zeu
Cuvantatorul §i Ioan Gura de Aur apar in
istoria cre§tinatatii in sec. IV, intrun timp
cand paganismul dupd trei secole de sbu-
cium ajunsese pe marginea präpastiei §i cand
nu-i mai trebuia decat ultima loviturd casa
piara pentru totdeauna.
E u§or de distrus, dar e greu de dada ;
§i in aceasta consta meritul acestor ierarhi ;
ei au dat ultima lovitura päganismului, dar
n'au ramas aci ci folosindu-se de cuno§tin-
tele lor filozofice §i punandu-le in interesul
ideilor cre§tine au dat na§tere nouai filozo-
fii cre§tine.
Forma imperativa sau parabolica a inva-
taturii fiului teslarului din Nazaret, neme§-
te§ugitä, simplä, ca§i urzitorul ei trebui acum
sa imbrace, potrivit timpului, haina pretenti-
oasa a filosofiei. In locul mode§tilor pescari
de pe malul Genizaretului, Hristos ridica
apostoli din pietrile cele aspre ale paganis-
mului. In aceste imprejurari §i din aceste
pietre ie§ira cei trei ierarhi a caror amintire
o serbam astazi.
Cu toate cA viitorul le deschidea cäi ne-
tede, cari ii puteau duce la situatiile cele mai
inalte politice, ei refuza §i aleg calea cea in-
gusta §i spinoasä, a preotiei.
Frati cre§tini, cAnd zic preotie inteleg che-
mare §i cand zic preot, spune un cugetkor
*) Carlyle: Eroii', traducere de d-1 C. Antoniade.
 LUMINATORUL
englez, inteleg un suflet mare deschis pen-
tru dumnezeiasca insemnAtate a vietii, un orn
apt de a vorbi, de a cântA despre aceasta,
de a se luptà §i a munci pentru aceasta in-
tr'un chip maret, biruitor, durabil. El trebuie
sA aibd intr'ânsul o luminA de inspirate.
Idealul lui este ca§i el sA fie o voce din
cerul nevAzut, tAlmAcind oamenilor ca§i pro-
fetul, dar intr'un chip mai familiar acela§
lucru : Cerul nevAzut secretul deschis al
Universului, pe care atât de putni Il zäresc !
Acesta este idealul preotului. tim bine
cd scoborind idealurile la practicd e nevoie
de multA inoAduiald, de foarte multA !
Dar un preot care nu este de loc ast-
fel, care nu mai aspirA sau nu mai inceara
sä ajunga astfeleste un caracter de care
mai bine sd nu vorbim in acest loc.
IatA intreaga problema a preotiei, pro-
blemd care la ace§ti mad ierarhi era una
cu sufletul lor §i cu toate astea când Dum-
riezeu li chearnA la slujba preotei, iatA-i in-
groziti de marea ei insemnAtate.
Fie-care cauta deslegarea ei in mijlocul
pustietati, ca acolo nevAzAnd §i neauzind
nimic alta deck glasul tainic al naturii, care
le vorbea de creator sA se cerceteze ca sä
poatA c4tiga incredere in ei, ca apoi sA
meargA acolo unde-i cereau nevoile bisericii.
Treapta preotei fu pentru ei numai pri-
lejul de a spune tuturor ce vor §i cum in_
teleg ei preota, dar fu iarA§ puntea de tre-
cere cAtre demnitatea episcopatului.
Ca episcopi ei au avut de luptat contra
riltimelor rAmA§ite ale pAganismului §i mai
ales a celor cari de§i cre§tini dar intelegeau
gre§it invatatura M-tuitorului §i voiau s'o
cpue adevAratei invAtAturi. In acest scop ei
apArä mai intAi dreapta invAtatura a§a cum
reiese din sf. ScripturA.
CautA in argumentele ce aduc motive ra-
tionale ca invatAtura cre§tinA s5 nu fie nu-
un act de credinta, ci un act la care
sA poatA ajunge oricine cu motive rationale.
Din acest punct de vedere valoarea lor
www.dacoromanica.ro
13
este atât de mare kick un vechi scriitor
spune despre unul din ei: DacA Dumnezeu
n'ar fi adus pe un loan pentru a explica
evangheliul sAu, ar fi trebuit ca Hristos sa
vie iar4i pe pAmânt".
AvAnd autoritate §tiintificA aveau §i au-
toritate politicA §i a§a au lovit fArA crutare
relele de jos pârrA sus in palatele impAra-
tilor. Fapte care atrag Sf. Vasile epitetul de
indräsnet", iar Sf. loan exilul §i moartea.
DacA acestea ar fi note comune tuturor
acestor trei ierarhi nu-i mai putin adevArat
cA fiecare din ei are §i nota sa personalä.
Pe Sf. Vasile potrivit firii sale II gAsim
inchinat spre partea misticA a cre§tinismului
§i in aceastä privintA punând sentimentul in
interesul ideii cre§tine, el reu§i sA creeze cu-
rentul de riguroasA viata asceticA care stl-
pâni multA vreme §i pe care intr'o palidd lu-
minA Il intâlnim astAzi inmonahismul actual.
Sf. Grigore Teologul reprezintä nota vioi-
ciunii intelectuale.
El §tifr sA se ridice sus de tot pe aripile
cugetArii i sä ne dea cea mai clarA ideie
despre D-zeu Fiul §i raportul Lui cu TatAL
In sfar§it Sf. loan GurA de Aur repre-
zintA nota energiei §i a oratoriei. Energia o
arAtA combAtând cu asprime imoralitatea dela
curtea imperialä din Bizant iar orator in toatA
viata. S'ar puteh spune cA viata lui intreaga
a fost o lungd cuvântare.
NiciodatA amvonul cre§tinismului n'a rA-
sunat mai eloquent ca prin gura acestui sfânt.
Unit aceste note personale la notele lor
comune, precum biserica i-a unit inteo co-
munA pomenire, §i veti gAsi in ei idealul
cugetArii §i simtirii, cum a voit §i a cerut
Mântuitorul Hristos dela urma§ii sAi.
Iar acum dupA aceste zise glasul meu se
indrepteazA cAtre voi tineri seminarkti, pen-
tru cari in chip deosebit se sArbAtore§te a-
ceastA zi.
Invatati dela ace§ti ierarhi ce este sau
mai bine zis ce trebuie sA fie preotul. Nu
uitati cA slujba preotiei este chemare la jertfA,
 14 LUMINATORUL"

la sacrificiu, iar nu la c4tig nid la imbui-
bare. SlujbA de mund, iar nu de odihnl,
prilej de luptä, iar nu de lini§te.
Cercetati-va sufletul vostru tânär §i ve-
deti gäsiti in el scânteia acestei chemäri ?
De o gäsiV cuvântati-o, de n'o gAsiti facet
sä rAsarA precum muncitorul harnic face sä
isvor1sc5 apA din pustiu i verdeatä din
pämänt de§ert §i neumblat. PregAtiti-vA in
§coalä ca sA ie§iti de ad oteliti in lupta pen-
tru Hristos §i demni urma§i ai acelor pe cari
ii sArbAtorim azi.
ClAditi pe temelia credintii pe care ne o
pun inainte cärtile sfinte, cuno§tinti din ele-
lalte ramuri de culturA ce ni se predau aci
§i a§a veti avea in sufletul vostru un edificiu
solid, pe care nimic nu-1 va putea distruge.
Nu uitati cA ceiace inalt5 pe orn e munca
cinstea :
Prin muncA scApati de gändurile, pe cari
le aduce cu sine lipsa de ocupatie, prin cinste-
vA deprindeti con§tiinta curatA, totdeauna gata
sA dea fiedruia ce este al sAu, neoprind pen-
tru sine nitnic din ceiace nu-i apartine.
Odce demnitate ocupatä pe .altä cale de
cat aceia a chernärii suflete§ti, a meritului §i
a cinstei e o demnitate furatä, ori targuitA,
care se va sfär§i tot cu cAderea celui ce-o-
ocupA.
Luati pildä dela ace§ti mari ierarhi, cad
n'au cAutat demnitâtile, ci ele i-au chemat
pe ei.
Invätati in sfär§it sA cAläuziti tot pasul
vostru dupA ace§ti sfinti, cari de§i au murit,
opera lor trAe§te. Au trecut corpurile lor in
tärâna din care au fost luati, dar spiritul lor
a rAmas §i va rämâne.
Diacon Gr. Radoescu.
Sf. Episcopie

Extragem urmeitoarea publicafiune apeirutei In Buletinul Ministerului de Instructie,

.1V-rul de la 15 lanuarie 1912, privitoare la cdleitoria de studiu in Germania a Pezrin-
telui Popescu Gr. Breasta.

PetiVa Prea Cucernkului Revizor Pr. Popescu-Breasta

Cätre Ministerul de Culte (Directiunea Tnvátárnântului secundar *i superior),
Inregistratá la No. 52.5831911

Domnule Ministru
Am onoare a inaintä, ad aläturat, raportul
Intocmit de subsemnatul asupra rezultatului cons-
tatärilor §i observatiunilor ce am -fäcut in scolile
din Germania, asupra modului de predare a invä-
lämäntului religios.
Intreaga lucrare se imparte in douä capitole.
In capitolul I e vorba de invätämântul religios
In toate ramurile de invätämänt: primar, secun-
dar, si special, de materialul didactic, pregätirea
personalului däscälesc, etc.
In capitolul al II-lea e vorba de educatia re-
P. 22 Decembrie 1911.
Lucrarea este meritoare. Se va publick
In Buletin.
(ss) C. C. Anion.
ligioasä ce se face in feluritele scoli si de concur-
sul ce-1 clà in aceastä privintä familia, Statul §i
Biserica.
Lucrarea se terminä cu o concluzie In care
nu lipsesc nici aprecieri asupra invätämântului re-
ligios din scoalele noastre.
MuItumindu-va cu recunostintä pentru lucre-
derea ce mi-ati acordat, va rog a primi asigura-
rea osebitului meu respect §i a profundului de-
votament ce vä pästrez. .
Pr. Grlgore Popescu-Breasta
prof. Cralova.

www.dacoromanica.ro
 LUMINATORUL 15

Domnule tlinistru rul feluritelor scoale vizitate in fiecare oras -§i al

Prin adresa D-voastra No. 88948 din 15 De-
cembrie 1910, am fost insárcinat a merge in Ger-
mania si a studia aci invätämantul religios in toate
ramurile de invätämant: primar, secondar, si spe-
-cial, atat In tärile protestante, cat i in cele catolice.
Urmator acestei adrese, am paräsit patria in
primele zile ale lunei Ianuarie 1911, stabilindu-mä
mai intaiu in ora§ul Leipzig, un puternic si ve-
chiu centru de cultura. De aci, in urma adresei
D-voastre cu No. 2056 din 22 Ianuarie a, c. a tre-
buit sä ma prezint legatiunei romane din Berlin
cu care de comun acord am stabilit centrele mai
Insemnate ce urma sa vizitez, i catre care trebuia
sä se faca cuvenitele mijlociri prin consulatele ro-
mane, spre a-mi permite accesul in §coalele i insti-
tutiunile culturale.
Dupa Implinirea acestor formalitati, am cilutat
sä impart timpul de un an, ce aveam disponibil
ask tel ca sä pot vedea centrele mai inportante
din Nordul si Sudul Germaniei in anumite tim-
puri ce coincideau cu intamplarea unor anumite
fapte, straits legate de miscarea ce urmärim. Asa de
pildä, dupä o sedere de doeä luni In Leipzig, am tre-
cut imediat in Berlin, dupa care timpul verii 1-am
petrecut in Iena, atras fii 1,d de prelegerile uni-
versitare ale profesorului Dr. W. Rein, cum *i de
cursurile de vacantä asupra invatamantului reli-
gios, cu care prilej a luat nastere Liga pentru
reforma invätamantul religios in Germaniau, despre
care va fi vorba in locul cuvenit din acest referat
Pe timpul sederei in Berlin, am vizitat insti-
tutul Iohannesstiff" din Spandau care are o or-
ganizatie cu totul deosebita de scale statului,
mai ales in ce priveste educatia. Aci am aflat
acest institut este o imitatie a altui institut cu
mult mai vechiu din Hamburg-Altona, lucru care
Rea hotarat sa fac o calatorie la Hamburg, desi
_acest oras nu figura in planul calatoriei fixat de
mai inainte. Aci am vazut institutul dela Horn"
§1 Alsterdorferan stalt", ambele datorite activi-
tätii pastorale protestante.
Pe timpul sederii In Iena, am.fost cateva zile
In Halle, unde am vizitat instrtutul Franckesche
Stiftung".
Dupa terminarea cursurilor de vara din Iena,
-pe la inceputul lui Septembre, am venit in München
orelor de lectiune la cari am asistat.este: in Lei-
pzig: trei scoli primare cu 12 ore, doua coli
secundare de baeti cu 11 ore, o scoalä secondari
de fete cu 5 ore, o scoalä medie cu 3 ore, o
scoalä normalk de institutciri cu 7 ore, toate scoli
protenstante; in Berlin: trei scoale primare pro-
testante cu 16 ore, o scoalä primark catolica cu
7 ore, trei scoli secundare de WO cu 14 ore,
o scoalä secundara de fete cu 5 ore, o scoall
normalä de Institutoare cu 3 ore, o scoali co
merciala cu 3 ore: in Hamburg: *wall speciali
pentru copii idioti cu 4 ore ; in Hale: o Foal&
secupdara de baeti cu 2 ore, in lena: o scoali
primara protestanta cu 4 ore, o scoalä primara
catolica cu 2 ore, o scoalä de aplicatie a semi-
narului pedagogic universitar 1 orä, doul scoale
secundare de LAO cu 7 ore; in o scoala primari ru-
rala din provincie Meiningen cu o orä ; in München
o §coala primará catolica cu 9 ore, patru scoale
secundare cu 16 ore invätätnant catolic st 8 ore
invätämant protestant, o scoala normaiä de fete
cu 4 ore invatamant catolic si 2 ore invätämant
protestant, o scoalä de meserii cu 2 ore invatamant
protestant o scoala comercialä de baeti at 2 ore
invatamant catolic si o orä invätätnant protestant,
o scoalä comerciala de fete cu o ord invatamant
catolic i o orä tnvätämant protestant. Tot ad
am vizitat si dota scoli particulare de fete, Intru-
cat Statul nu are asemenea scoli i anume: un
gimnaziu si o scoalä superioara de fete cu 2 ore
invätämant catolic si 2 ore invatimant protestant
cum si progimnaziul din monastirea Schaftlarm,
situatä in apropiere de München. In Stuttgart ant
vizitat: o scoala primara cu o orA iävätämânt
protestant §i cu 2 ore invatatnant catolic, o
medic cu o ora invätämant protestant si 2 ore
invatamant catolic, trei scoli secundare cu 5 ore
invätätnant protestant *i 4 ore mnvatämänt catotic,
o §coalä particularä de fete (scoalä superioara) cu
o ora invätämant catolic.
Fäcand totalul scolilor vizitate si al orelor de
lectiuni audiate, avem dar urtuatoarea situatie:
1. 10 male primers intestate to 35 ore.
2. 3 Welke 3 ore.
3. 2 medii »4 inr. prof. si 2 ere M. tat
4. 17 sombre V 51 » 7, 71 /P 21 V .77 711

unde am stat cloud luni, iar deaci am trecut la S. 3 , norm& instituted 12 , »4, » IP

'Stuttgart, capitala regatului Württenberg.

6. 3
,
tomertiale 5 17 V slows
7. 1 meserii 'V 2 » 77 D-70 W
In total dar, am vizitat sapte orase din intreaga L5 putit. (1 prim. 514 set 6 3
Oermanie si anume: Leipzig, Berlin, Hamburg- 44 141 32
Altona, Iena, Hale, München si Stuttgart. Numa- 113

www.dacoromanica.ro
 16
In total dar, am vizitat 44 §coli i atti asistat
la 173 lectiuni in felurite §coli din Germania.
Para lel cu vizitarea acestor scoli, am cdutat sa
urmäresc i cursul de metodicd §i didacticd reli-
gioasä de pe längl faFultätile de teologie din ora-
sele pe unde am trecut. Ask in Leipzig, am as-
cultat cursurile teoretice de catihetica ale profeso-
rului Rendtorff §i pe cele de metodicd ale profe-
sorului Schnedermann §i am azistat la lectiunile
practice, fäcute de candidatii teologi cu elevii scoa-
lei primare. In Berlin de asemenea, am ascultat
cursul de catihetica al profesorului Simons §i cele
ale prof. Runze si am asistat la lectiunile practice
!Acute cu elevii unei scole primare din apropiere.
Se 'ntelege cä timpul fiindu-mi inpärtit n'am pu-
tut 0' urmäresc in intregime aceste cursuri. La
lena Insä am fost mai norocos, cáci acolo ne
mai fiind ocupat cu vizitarea colihor, ce ereau
in vacantd, am putut urmäri in intregime cursul de
metodicd generald, fäcut de prof. Rein si am asistat
la discutiunile ce se fAceau lectiunilor practice, ti-
nute de feluriti candidati la scoala de aplicatie a
universitatii.
In timpul sederii In Mfinchen (Sept. si Octom-
brie), universitatca fiind inchisd, n'am putut ur-
märi, de visu ", ce se faced in aceastá directiune,
multumindu-md numai cu lärnuririle date de di-
rectorul internatului teologic collegium georgi-
anum" din München care e §i profesor.
Acestea sunt, Domnule Ministru, In scurte cu-
vinte liniamentele generate ale activitätii desfä-
surate de subsemnatul In timpul sederii In Ger-
mania. In cele ce urmeazd voiu incercd sa schi-
tez organizatia Invatämantului religios In §colile
germane, insotind-o, bine-inteles, de observati-
unile si impresiunile ce faptele au läsat asupra
mea. i pentru ca expunerea sd fie mai inteleasd,
voitt cdutd sd inpart chestiunea In cloud mari ca-
pitole: Cap. I : inveiteimemtul religios §i Cap. IL
educalia religioasei. In primul capitol voiu incercd
mai Intaiu pe baza isvoarelor scrise si a faptelor
observate sa arM scopul i pozitiunea studiului
religiunii in scoala germanä fata de celelalte o-
biecte ale Invátámântului si dupá aceia voiu trece
la celelalte chestiuni privitoare la diferite materii
didactice religioase, la metoda de predate, mate-
rial didactic, profesori, etc. Negresit, cd si aci va
fi nevoie de Impärtirea chestiunilor pe paragrafe
pentru o expunere rial limpede si mai sistema-
tied. Tot asa se va urmi i cu Cap. II. privitor
la educatie.
1) ,Grundlegung ziir Lehre von erziehenden Unterricht`, p. 18.
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
CAPITOLUL. I.
§ I. Invätämântul religios
Scopul fipozttlanea studiului religianit Mire
celelalte obiecte de invli(dtnânt
Pedagogia stiintificd sustine cd educatia ur-
märeste formarea unitätii sufletului omenesc. Cul-
tura are sa o lämureascä i sä o formuleze. A-
ceastá unitate ce se tinteste prin culturd ca printr'un
mijloc al educatiei este datd In caracterul religios
moral. Caracterul, privit ca tel final al educatiei
si culturei, are o parte teoreticä si o parte prac-
tied. 0 lature a pdrtii practice o formeaza jute-
resul religios. El se naste atunci and se aratä lip-
suri in cunostinta omeneascd. Alci sufletul ome-
nesc simnte nevoia unei fiinti superioare care tre-
buie sä-I lumineze si sä-1 ajute in necunostinta
si micimea lui. Astfel se Intregeste cunostinta in-
suficientd prin simtimant. Aceste cloud alcatuiese
fiinta omeneascä.
Fiindcd unitatea ce urmärim este data in ca-
racter, atunci scopul de cäpetenie al Intregului In-
vatämânt este formarea caracterului religios-moral.
Pentru formarea pár(ii religioase a caracterului are
sd contribuie in mod deosebit obiectele etico-reli-
gioase, in special invätämäntul religios
Acesta este scopul invdtámantului religios arà-
tat de Herbart si discipolii sai l-au urmat in totuL
Asa, de pildä, Ziller zice : Cel ce Invatd, are sa
fie ridicat prin Invatamantul educativ spre mora-
Mate sau credinta.. , sa devie un orn credincios
si virtuos si fiincicd credinciosia si virtutea este
ceace formeaza la orn caracterul, atunci trebuie ca
toatá 0iinta i lucrarea ce se da prin invatamant
sä serveascd irnediat la formarea caracterului reli-
gios moral al scolarului"').
Acelas lucru If afirmdm toti pedagogii unnd-
tori si cei actuali iesiti din scoala herbartiand, cum
si regulamentele i programele scoalei, dupd cum
vom veded mai jos.
Dacd dar, scopul intregului invätamant este
formarea de caractere si personalitati morale, atunci
dupd cele spuse, toate puterile ce iau parte la
cultivarea tinerimei trebue sa contribue la acesta.
Insä, o cultivare moralä färd o bazd religioasa
este tot asa de imposibill ca i o etica färd re-
ligiune. Toate incercdrile facute spre a clädi o
moralä färd o sanctiune religioasd au Minas ne-
roditoare. Prin urmare, fárä temeiul conceptiunei
si al convingerii religioase nu poate fi vorba de o
 LUMINATORUL' . 17
viat'a inorala, de un caracter monal. Perrin* aceasta
cultivarea etica a tinerirnii trebue -sä se fac4 pe
baza religioasä crestinä
In afarä de aceste puternice motive' stiintifice
ce militeazä in favoarea Insemnätätii studiului re-
ligiunii, mai sunt altele de ordin istoric. Nici o
natiune din apusul Europii n'a stiut asa de bine
sä profite de luminile binefäcätoare ale .crestinis-
mului ca natiunea germanä. Probä despre aceasta
este faptul cä spiritul crestin a pätruns sí mora-
lizat toate rela(iunile vietii poporului fie familiare,
cetätenesti, obstestí sau politico-sociale. Biserica
evanghelicä a stat de la inceput in cea mai strAnsä
Iegäturä cu statul si a contribuit si contribue Inca,
cat ii stä in putinta, la buna stare morala si ma-
terialä a credinciosilor ei, cari in acelas timp sunt
cetäteni ai Statului. Asa ständ lucrurile, exis-
tenta invatamantului in scoala germana este cu
totul indreptätitä.
Intrebarea este acum ce pozitiune are sa ocupe
studiul relidiunii In scoalä fata cu celelalte obiecte
de studii.
Se stie, cA scopul scoalei este introducerea
tinerimit In lumea spiritualä istoricä in care noi
vietuim qi pregatirea ei pentru viatä. Pentru na-
liunea gerrnanä, Intre altele, elementul cultural cel
mai de seama, cu care poporul a vietuit i s'a
format sufleteste este crestinismul i biblia. In-
treaga gandire, vointa si simtirea s'a Inchegat pe
baza biblieí. Limba, literatura si arta, obiceiurile
dreptul gcrman sunt formate pe baza bibliei.
Mai mutt incà, biserica crestinä a fost marea e-
ducátoare a tuturor neamurilor din apusul Eu-
ropei. Urmele ei se väd in orice directiune. Ce-ar
rämänea din operile marilor pic,tori Michel An-
gelo, Rafael si altii, daca s'ar scoate din ele
mentul crestin ? Ce-ar r'AmAnea operile literate ale
liii Lessing, ale lui Dante si Goethe, dacA ar lip-
sl din ele ideile crestine? Chiar operile filosofice
ale timpului mediu si modern stint pätrunse de
ideile crestine. Pretutindenea dar se gäsesc urmele
crestinismului sí Imvätämäntul, a carui menire e
pregateascä generatile de maine ale neamului
irebue sä tina seamä de continuitatea cu viata is-
toricä a trecutuluP).
Marl de aceasta, scrierile sfinte au o Insem-
nätate unia si o valoare neperitoare pentru edu-
catia tinerimii. Ele oferä o orientare sigurä In lumea
spirtualä i morala, istoricA i socialä. Mai cu seamä
pentru scoala primarA ele au o insemnatate ne-
1). Vezi : Paulsen, Pädagogik, p. 333 0 urnatoarele.
www.dacoromanica.ro
pretuitä. Istoriile biblice-morale cu caracterul lor
eclucativ aat de puternic nu pot fi inlocuite pin
vimic. Pe and celelalte obiecte de. Invätämant ale,
§coalei orimare formeaza Mai mult priceperea co-
pilului, invatAmantul religios Ingrijcste de Inobi
larea sentimentului si a vointei, conducandu-le
cAtre, purtare moralä. Dintre toate obiectele in-
vätämAntului, religia lucreazä In cea ma1 mare
mäsurä pentru realizarea multumirii interne §i a
fericirii pämantesti. Religiunea este pentru sufle-
tul nostru ceeace este hrana pentru corp. Numai
ea poate liniti foamea sufletului nostru. Cunos-
stintele profane nu stint In stare sa procure in-
treaga i adevärata multumire a omului. Cu drept
cuvant a zis fericitul Augustin : Nefericit este o-
mul care cunoaste toate, dar nu te cunoate pe
tine Dumnezeuleu.
Fata cu aceste constatari de ordin stiintific
istoric se impune dar ca invatamantului religiunii
sä i se deA in scoala primarä un loc de frunte
§i de cinste printre celelalte obiecte. Adevärul este
ca acest invatamant a fost si,_este socotit ca o co-
moarä de mult pret a scoalei primare germane,
ca inima si coroana intregului invätämant si a-
ceasta pentru rnotivul c Invätämantul primar s'a
nAscut suflete§te din Invätämantul religios 2).
Autoritätile scolare, de comun acord cu cele
bisericesti, au, fixat invätamantului religios o si-
tuatie deosebita In programele de invätämant. El,
stä in fruntea celorlalte obiecte si prin felul ma-
teriei ce are a inpärtasi §colarilor cum si prin sco-
pul deosebit ce-1 are in educatia tinerimei el ser-
veste ca punct central In jurul caruia are a se
Invärti restul activitätii didactice scolare.
In adevär, programele invätämAntului primar
fixeazä ca scop general al întregului invätämAnt
formarea de caractere relígioase morale. lata, de
pilda, ce zice programa Invätärnantului primar din
Prusia la capitolul Observatiuni, punctul 1:
Scopul scoalei primare este formarea religioasä-
moralä i patrioticA a tinerimei prin educatie
invätämânta... Acelasi lucru it afirmä i programa
din regatul Wfirttenberg, din anul 1907, § 7 :
tntregul InvätämAnt sä fie asa format Incat sä
desvolte dispozitia religloasä moralä i puterea
religioasä a scolarului"...; iar programa bavarezä
din 1911, vorbind de scopul invAtamantului re-
ligios, zice la pagina 29 : El (invätämäntul re-
ligios) va da o cunostintä religioasä care va purta
In ea sAmburile desvoltärii unui caracter cre§tin".,.
2) A. Rude, Metodik p. L
 18
Insu§i profesorul universitar Rein din Iena, ce
dore§te o reformA a Invätämantului religios, re-
cunoscand puterea educativi a acestui invätämtInt,
li da o deosebitA pozitiune in programa §colara.
DupA pärerea d-sale, programa §coalei primare
are sA aiba ca punct central Invatamantul moral,
In care grupeaza religia, istoria profanä i litera-
tura, iar celelalte obiecte au a sta In legaturA cu
aceastA gru pa.
Din cele arAtate rezultä In mod evident ca
invAtämantul religios este chemat prin insä§i or-
ganizatia invätämantului primar sä dea cea mai
mare contributie in ajungerea scopului ce-1 ur-
märeste.
Aceasta este situatia invätämantului religios
in §coala primari.
In §coalele secundare importanta studiului re-
ligios este §1 mai puternic simtitä pentru urma-
toarele motive : §coala secundarä are sa Impar-
taseascA §colarilor o cultura generalä Malta ; ea
este datoare dar, ca aläturi cu vechea culturä
greacä-romanä sä le aräte elevilor si influenta
covarsitoare ce a jucat In fume acea putere co-
losalä a cre§tinismului. Si aci, ca §1 In invätä-
mantul primar, scopul este unitar: formarea de
personalitati morale.
Neaparat ca la aceasta lucrare a scoalei se-
cundare au sl contribuie toti factorii culturali,
pentru ca cu puteri unite sa poata da societätei
tineri insufletiti de binele poporului, al patriei,
al bisericii, inarmatii cu convingeri stiintifice §i
morale, care la riindul lor sä influenteze educativ
In cercuri mai mici s'au mai mari, ca membrii
conducatori ai neamului sau ai propriilor lor fa-
Consideratiuni pedagogice de ordin 'halt
cer dar, ca toate puterile lucrätoare dintr'o scoalä
secundara sa se sima Indatorate, pe cat e cu
putintä, a lucra dupa un plan unitar §i a proteja
invätämantul religios ce contine in sine o mare
fortä educativA. Scopul fiind unitar : formarea de
personalitäti morale, urmeazA neaparat ca §i lu-
crarea sä fie, pe cat posibil, armonica si In aceiasi
directie. Aceasta inseamnä ca feluritele obiecte de
invätärnant sä nu rämae izolate, ci in comun a-
cord sA lucreze pentru realizarea scopului unitar
ce se urmäreste.
Potrivit acestor puternice consideratiuni, le-
giuirile §i programele scoalelor secundare accen-
tueaza pozitiunea centralA a invatamantului reli-
www.dacoromanica.ro
LOMINATORUL'
gios §1 legAtura lui cu restal obiectelor de studiu.
Asa, tri regulamentul :pentru aplicarea legit
din 16 lunie 1910, asupra §coalelor superioare
de fete din regatul Saxoniei, publicat in 8 De-
cembrie 1910, se zice la § 10, punctul 10 : In-
vatamantul religios, sprijinit de spiritul domnitor
al §coalei §i cu contribuirea celorlalte obiecte de
invätämant are sä inainteze unitatea formärei re-
ligioase-morale. Programa prusianA din 1892 ac-
centuiaza nevoia ca toate puterile lucritoare iii
InvAtamant sa conlucre de comun acord cAtre un
singur scop : Formarea de caractere cu convin-
gerea unei credinte statornice §i luminate" ; iar
programa secundara din 1901 sub titlul Obser-
vatiuni Metodice" cereca invatamantul religios
sl stea in stransa legAturA cu celelalte obiecte
ale invätämantului, In special cu cele etice".
In locurile citate se vede destul de lärnurit
intentiunea legiuitorilor din diferite pärti ale Ger-
maniei de a face din studiul religiei sufletul in-
vätämantului, punctul central din care sa radieze
lumini in toate directiunile, iar aceste lutnini sáji
gäseasca reflexul §i sprijinul lor in toate celelalte
obiecte ale invätämantului, ce poartä un caracter
educativ. Ba incä, considerand Inaltimea studiului
§i puterea edificativa a materialului de predat, cere
formal ca orele de religie sa fie asezate, pe cat
e cu putintä, la inceputul orelor de dimineata
§i dispozitiunea aceasta am observat ca se aplicA.
cu stricteta.
Pe langA aceasta natiunea germanA, fiind con-
vinsä, cA in orice relatiuni ale vietii particulare
§i sociale ceace e solid §i neperitor e tocmai ca-
racterul tare §i neinfrant al cetäteanului, de aceea
s'a ingrijit ca viitoarele generatiuni sä nu fie lip-
site de influenta mantuitoare a religiunii. Consec-
yenta acestei convingeri a cAutat sa introduca sta-
dia religiunii In toate scoalele : primare, secun-
dare, medii, comerciale, de meserii, ba ehiar §i
scolile acelea ce nu pregAtesc pentru nid o
chemare, cum e in regatul Wtirttenberg, unde am
gasit religitmea in a§a zisele : Algemeine Fort-
bildungsschule".
IatA, Domnule Ministru, In putine ctivinte sco-
pul §1 insemnatatea studiului religiel, local §i po-
sitiunea ce ocupa in feluritele programe, cum §i
consideratiunea deosebitä ce i se dA de statut
german.
SA trecem acum la examinarea materiilor de
Vezi : Instructiuni asupra regulamentului scoalelor
medii din Prusia, Cap. 6. P. 6.
 LUMINATORUL
Invatam ant religios, Incepand mai Intaiu en InvA-
Vmantul primar si trecand apol treptat §i la cde-
kite feluri de InvAtAmant.
§ Il. Invfitämfint primar
J. La protestan(i.
*coala primara germanA se Irnparte in opt sau
§apte ani de studii. In ea stint primiti copii cu
6 ani etate in nordul Germaniei i cu 7 ani in
sudul Germaniei. In programa acestui InvAtAmant
studiul religiunii are locul cel rnai de seams, a-
avandu-se fn vedere Malta sa nienire : religiunea
trebue s condua si sA pAtrundA intreaga viata
a omului : gandirea, simlirea, vointa, intreaga lui
activitate. Aà fiind, materia InvAtAmantului reli-
gios trebue sa , corespundA acestui scop. Aceste
materii sunt : biblia (istoria bibhicä, citirea bibliei,
proverbele, pericopele), istoria bisericeasa, cate-
hismul si antarea bisericeasa. Le-am putea Im-
pArti in 4 grupe : a) Materii intuitive: istoria bi-
blkA si istoria bisericeasa ; b) materii abstracte :
catehisrnul §i proverbele ; c) materii edifiatoare :
antarea bisericeasa d) materii abstracte si e-
difiatoare : citirea bibliei i pericopele.
Principiul concentarei in invätämAnt cere ca
rainurile singuratice ale Invatärnantului religios
sA nu meargA independent si frä legatura Intre
ele unele langA altele, ci a fie stranse un mers
unitar. Numai astfel cultura religioaa va fi rezul-
tatul nu, al unei adunAri, ci al unei pAtrunderi
roditoare a materiei religioase.
Unele programe §colare (tau chiar instructiuni
ca materiile religioase a se trateze, pe at este
cu putintA, inteo strana legAturA organia si das-
alimea germana, din ate am putut observa, cautA
a corespunde acestei cerinte si logice si regle-
mentare.
Baza fundamentalA si firul conduator al In-
tregului invatAmant religios il formeaa istoria
biblia, ca material intuitiv. Ea este rAdAcina din
care In chip organic rAsar celelalte materii re&
gioase. Ao, intotdeauna, and erà vorba sA se
trateze o lectie de catheism, se plea de la o is-
torie biblica, cunoscutA deja elevilor si care cu-
prindea In esenta adevArul dogmatic sau moral
ce voia sA se dea In lectia de catehism. Tot din
tratarea istoriilor biblice, se scota pe cat este cu
putinta, feluritele proverbe ce trebuiau memorate
de scolari. Cu exegesa §i Introducerea biblia le-
gAtura se stabilea in chip natural Intru cat, po-
trivit Instructiunilor metodice, In clasele ultime,
tratarea istoriei biblice sä fAcea pe baza izvoare-
www.dacoromanica.ro
19
lor, adia a Sf. Scripturi. Cu acest prilej li se da
§colarilor cele mai nimerite lectiuni de introdu-
,
cere biblicA. Mai mult, prin citirea directA a tex-
tului copiii singuri sunt adusi In situatie de , a a-
fla adevArul si cum pe Incetul s'a nAscut vista
religioaa. Tot prin citirea bibliei i anume a Fap-
telor Apostolilor, elevii sunt introdusi la Intele-
gerea chipului cum a luat nastere si s'a desvol-
tat treptat biserica crestinA. Datorita acestui mij-
loc se mai stabileste si legátura intre istoria bi-
blicA siistoria bisericeasa care e o continuare
a acesteia.
Numai datoritA acestei legaturi dintre feluri-
tele materii religioase se poate ajunge la rezultatul
dorit de a se ImpArtAsi scolarilor un tot unitar,
care alAturi cu contributia ce o vor da celelalte
materii ale scoalei primare vor auta sä formeze
unitatea sufleteasa a scolarilor nAzuitA de Intre-
gul Invättim Ant.
Aceste zise generic, sA venim acum la mate-
ria pe clase.
In primii doi ani Incepatori ai scoalei primare
tinand seama de vArsta frageda a copiilor, ftwA-
tamantul religios nu poate a fie predat deaf
Intr'o mAsurA mica si cat se poate de apropiat
cercului de experienta crestinesc al copiilor. Deci
dar, de un InvAtAmant istoric-biblic propriu zis nu
poate fi vorba. Pentru aceasta, mai toate progra-
mele accentuiazA nevoia de a considera In aceste
clase IncepAtoare ale invatamantul religios ca
un InvatAmant intuitiv-religios ce are sä pregA-
teasa si sA lArgeasa cercul de experiente cres-
tinesti, adus de copii din familie. Programa din
Leipzig incorporeaa invAtAmantul religios al ce-
lor douA clase IncepAtoare In inatamantul intui-
tiv ; alte programe mai adaogA un mic numAr de
istorioare biblice potrivite puterii de aperceptiune
a copiilor de 6-8 ani.
Chestiunea pregAtirii cercului crestinesc de
gandire al copiilor in cele doul clase IncepAtoare
a dat loc la o multime de discutiuni si propu-
neri cari, negre§it, nu pot fi arMate intent' refe-
rat ca cel de MO. Totusi amintesc în treacat el
multi pedagogi propun ca in primii doi ani sa
se deà elevilor povesti si basme din literatura
nationalk care, dup. sustinerea lor, par mai a-
propiate desvoltArii psihologice a copiilor la a-
ceastA varsta. Asa, d. profesor Rein din lena In-
locueste, extinzand acest principiu, In cei patru
ani incepAtori istoria biblicA ca o alegere de po-
vesti si mituri In plus Robinson", rezervand tra-
tarea istoriei biblice anilor urmAtori. PArerea a-
 20
ceasta ins5 , sustinuta de d. profesor Rem, nu
gäseste intreaga aprobare in multe cercuri didactice.
Mai toate programele germane propun a se
trata in primul an §colar din Vechiul Testament
istoriile despre losif ; iar in al doilea an istoria
patriarhilor (Abraam, Isac, lacov) ; iar din Noul
Testament pentru amandoi anii urmatoarele ma-
terii : Evangheliile zilelor de särbätoare, Nasterea
Mantuitorului, Magii dela räsärit, Mantuitorul la
12 ani, Mantuitorul, prietenul copiilor, Cei zece
leprosii. Tanarul din Nain, Potolirea furtunii, Pes-
cuirea lui Petru, Nunta din Cana, Saturarea celor
mii de oameni §i TamAduirea orbului.
Programele prevad ca aceste mici istorisiri sa
se dea in forma biografica si narativa asa fel ca
sa destepte participarea sufleteascä a copiilor la
persoanele arätate in ele.
Acesta este invätämäntul public in cele dota
clase inferioare, care este insotit de mid rugä-
ciuni, proverbe usoare si invatarea pe derost a
celor 10 porunci, insotite de eäteva cantari bi-
sericesti.
Dela clasa III-a inainte se incepe cursul prin-
cipal 'al Istoriei biblice. Negresit, ca nu toate ches-
tiunile din Vechiul si Noul Testament sunt tra-
tate in cursul primar. Scopul invatämantului re-
ligios fiind desteptarea si desvoltarea sentimentu-
ui religios in tineri, cum si educarea lor spre a
deveni buni crestini, subiectele ce se trateazä, tre-
bue sa corespunda acestui scop.
*i in sdevär, din Vechiul Testament se tra-
teazä mimai acele materii cari tintesc spre Man-
tuitorul Hristos si opera mesianica, potrivit prin-
cipiului hristo-centric ce pune pe Mantuitorul in
centrul intregului Invätämant religios. Celelalte
materii, cari nu au nici o legatura cu Mantuito-
rul si opera Lui, ori nu prezintä niciun interes
pentru formarea de caractere sunt läsate afara.
Din Noul Testament se trateaza toate aceste
fapte din viata Mantuitorului care it adeveresc
In intreita sa activitate, scotandu-se in relief pu-
terea dumnezeiasca a crestinismului i efectele
lui binefacatoare.
In ceiace priveste alegerea si aranjarea mate-
riel pe clase trebue facutd potrivit gradului de
pricepere al elevilor, altfel rämane nelnteleasä si
nu aduce niciun folos practic. Pentru aceasta u-
nele materii vin de mai multe ori in tratare in
diferite clase, potrivit teoriei cercurilor concen -
trice. Negresit ca una i aceiasi materie apare
sub diferite puncte de vedere pe diferitele trepte
ale cunoasterii. Asa, in cursul inferior se dau nu,
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
mai crAmpee din istoria biblica 'sub forma de Mid
istorisiri, In cursul mediu se dau tablouri conk-
plecte, iar in cursul superior se va trata istotia
mantuirii in desvoltarea ei istorica.
Potrivit celor spuse avem urmätoarea situatie
in restul cursului primar :
Anul al III-lea: V. Testament : Istoria veche,
Patriarhii, Moise, N. Nestament : Repetirea si des-
voltarea bucätilor tratate in anii precedenti cu a-
crdogirea cu altele noi nand la moartea M antui-
torului Hristos.
Anul al IV-lea : V. Testament: Moise, Iosua,
Cucerirea Canaanalului. N. Testament : Parabo-
lile si Minunile.
Anul at V-lea: V. Testament : Judecatorii §i
Regii : N. Testament; Activitatea Mantuitorului de
la Schimbarea la MO Oita Innal tare. .
In unele programe, cum este cea din Leipzig
incepe deja in acest an citirea Bibliei.
Annl al VI-lea: V. Testament : Istoria ludei-
lor dela Impart-tree regatului panä la intoarcerea
din captivitate , Clidirea templului. N. Testament :
PArti insemnate din activitatea Mantuitorului Hristos.
In anul al VII-lea: V. Testament: Profetiile
mesianice. N. T4tament: Pogorarea Sf. Duh
Activitatea Apostolilor Petru si Pavel.
Anul al VIII-Iea: Intrepretarea unei Evangelii
asupra operei i persoanei 'Mantuitorului. Tablo-
uri din istotia bisericeasca.
Acesta este materialul istoric-blblic cu iadao-
girea Istoriei bisericesti In anal ultim, care e
privita ca continuare a istoriei biblice a Noului
Testament.
Se'ntelege ea felul acesta de dispozitiune a
materialului istoric-biblic nu este la fel in toate
pärtile Germaniei ; se gäsesc mici modificäri, ce-
rule de relatii si imprejurari locale, care nu shimbä
intru nimic cursul general al materiei.
Trecem acum la materia Istoriei bisericefti,
intru cat de multi ea e considerata ca o continu-
are a Istoriei biblice. Diferitele programe scolare
aseaza studiul Istoriei bisericesti In ultimele doul
clase ale cursului primar. In anul penultim figu-
reazä in programä urmätoarele cestiuni : Intemee-
rea bisericel crestine, Soarta Apostolilor, Raspan-
direa crestinismului, Persecutiile. Triumful cresti-
nismului, Crestinismul la Germani, Mahomed
invatatura sa si cruciadele. In ultimul an se gä-
sesc urmatoarele cestiuni : Reforma, Diferiti ref or-
matori, Misiunea internä si externä a bisericei
protestante, istoria reforrnei aplicatä la provincia
respectivA.
 LUMINATOIML
Programa berlinezä din 1912, cere ea lstoria
timpului apostolic sa fie tratata in legAturä cu
citirea istoriei Apostolilor, avand ca isvoare scrie-
rile Sf. Scripturi. Scopul este ca prin materia tra-
tatä sä li se dea elevilor o notiune clará de mer-
sul progresiv al bisericii crestine i despre pu-
terea mântuitoare a crestinismului.
Regulamentele scolare Mai prevad inca in cur-
sul superior si Citirea ori Exegeza biblicei alá-
turi de Introducerea in Bib lie. Programa prusiana
ii consacrä o orä deosebitá de la clasa V-a in-
nainte. Introducerea scolarului in Sf. Scripturd
eSte in prima linie obiectul invätämäntului biblic
§i In a doua linie a Exegezei biblice. Citirea
interpretarea Bibliei a fost obiectul de predilectie
al crestinilor protestanti din timpurile cele mai
vechi. Potrivit acestui obicei, citirea Bibliei a fost
recomandatá cu toatá adura in diferite timpuri
§i de diferite autoritäti scolare elevilor din toate
§coalele Statului. Se gäsesc in trecutul istoric al
.§coalei germane, regulamente cad cer imperios
citirea Bibliei in scoall si In particular. Este dar
.un obiceiu traditional, ce are o mare importantä
culturalä, deprinderea elevilor cu citirea §i exe-
geza biblici. Natural, cd nu poate fi vorba in
fnvatámântul primar de o exegeza" inaltä. Pentru
aceasta ea este un obiect propriu si potrivit cur-
sului superior al scoalei primare, cáci aci elevi,
pot citi cursiv i frumos. Exegeza biblicá apare
o(Do
NOTRE-DAME
Fragment dintr'un articol din TRIBUNA" publicat de Adrian Corbul
....0 tAcere adâncA domne§te pe piata
Notre-Dame. TrecAtorii sunt rari, iar prin
väzduhul cetos pasii lor nu se aud. In fata
mea, portalul catedralei se deschide des, f ul-
gerându-mi tirnp de o cupa vedenia lumâ-
närilor aprinse in clar-obscurul profund al
interiorului. Siluete sumbre de preoti se stre-
coarA pe u§a bisericei, inauntru §i in afarA.
Cei cari ies par niste pitici ridicoli in corn-
paratie cu imensitatea catedralei, dealungul
dreia p4esc. Da, oamenii par ni§te soareci
fatA de urigul monument. Dar privirile mele
sunt neincetat atrase de mo§trii inaripati de
www.dacoromanica.ro
21
4ci in Mod dattiral, !Milt at dascálul e tinut
dupá cum am mai spus, sä predea lectiugile
toriei biblice in cursul superior pe temeiul citirei
Sf. Scripturi. Mai cu seamä profetii i istoria A-
postolilor sunt totdeauna tratati prin eitirea tex
tului Bibliei i in caitil acestä ei apare c coin-
plectare istoriel biblice, inlesnind cu chipul
cesta o legAtura stransä a intregului material.
Pärtile importante ale Sf. Scripturi din V. si N.
Testament, ca bund-oará Psalmiii, parte din Pro-
feti, Predica depe munte i clte-va epistole pa-
uline se trateazi in mod stataric.
In stransä legaturl cu invatamantul istoric bi-
blic i cu Exegeza biblici stà i Introducerea in
ceirlite sfinte. Ea iblesneste elevilor o cunoastere
adâncd a Bibliei, familiarizändu-i cu cuprinsul
Bibliei, cu impärtirea ei, cu numärul cartilor, cu
autorul lor, cu cuprinsul si limba in care au fost
scrise. i aceasta se fäceä totdeauna ocazional cii
prilejul predärii materiilor lstoriei biblice. Atunci
se deprindeau elevii cii clutarea in Biblie, cii local
ce-1 ocupä fiecare carte in textul Bibliei, ca inqi-
rarea lor, etc. E de o mare insemnatate familia-
rizarea elevilor cu S. Scripturä, mai cu seams
dac4 nu voim ca ea sá ramânä in ochii lor o
carte cu §apte peceti pe care sä nu o poatá to-
losi. Programele §coalelor secundare germane st-
§azA Biblia In centrul Intregului invätämant, fi-
cand ca toate celelalte obiecte religioase sl gra
viteze spre ea. (Va mina)
piatra i suspendati de turnuri, rânjetul de-
monilor, rictusul tapilor infernali mA fasci-
neazA.
0 umbra ciudatä mi-se a§terne in suflet,
prin inimA simt fiorul tainelor eterne, in
mintea mea se proecteazd vagul lumilor ne-
cunoscute. i cât-va timp perd notiunra e-
xacta a vremilor in care trAesc, pentru a ra-
taci cu duhul in alte epoci, departe, departe,
prin anul 1200, pe când generatii de oa-
meni din care azi nici praful n'a rAmas, se
strAduiau sA ridice piatrA cu piatrA uria§a
bisericä din fata mea.
 22
Ce gândeau, ce simteau fratii no§tri cre§-
iini din acea vreme, sarmanii no§trii semeni
cari ca §i noi au trit, cari ca §i noi au rasi
au plans, s'au rugat, pe acest pamant, car,
au dispärul pentru totdeauna, dupa cum
vom dispare §i noi inteo zi? Ce gandiau,
ce sitntiau ei?... Ni-o spun chipurile de pia-
§i vitraiurile suin bre ale catedralei Notre-
Dame; ni-o spune tiria seculara a majesto-
sului monument. Ni-o spun dangAtele grave
de clopot ce se desprind din turnurile-i ma-
r* pentru a se legana in unde sonore dea-
supra o raplui sgomotos. Oamenii aceia a-
veau o credintA profunda, patima§A ; sufletul
!or era setos de mistere, inima lor grea de
duio§ie cereascA. Pe cand contimporanii nos-
Iri plutesc u§urel prin viat, goi de senti-
mente ca o ba§ica de sapun, cre§tinii de
demult ki inobilau mintea ridicand-o spre
cer, îi scaldau sufletul in mistica voluptate,
care e fArà indoialA cel mai On §i mai a,
danc sentiment omenesc. Ei credeau, ei se
nigau §i in groaza pe care li-o insufla mis-
tend vietei viitoare, ei gaseau fericire. Zi-
lele lor grele de preocupari profunde nu
man scurtimea celor de azi, Cand clipele
si se scurg fArA rost, in preocupAri frivole,
in meschine indeletnicid. Religiunea Ii im-
pingea sA ki foloseascA viata cu lobos §i in
mintea lor setoasä de mistere, concepeau
monumentele ciudate pe care le privim azi
§i a cAror vedere ne a§terne in suflet ca un
amurg de misticism voluptos.
MA uit lung la suavul chip de Christ,
cioplit deasupra unuia din portalie §i in ful-
gerul unei clipe imi trece prin minte un
lung cortegiu de sfinti, de martiri, tot ce-a
lost mai nobil pe lume, ca esentA ome-
neascA. Cre§tinism, religie sublimA §i pururi
adevArata, ori cat ar incerca sA te diformeze
rautatea omeneasca, tu tot ai sA rAmai ve§-
nic cea mai sublimA religiune de pe pAmant.
Cu tot scepticismul zilelor noastre, cuvantul
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
lui Crist nu inceteaza de a semina in su-
fletele omene§ti, instincentele cele mai pure,
eroismul cel mai desavar§it. SA nu uitam cA
pe cand noi cei de pe aici, tarati de nepl-
sarea contimporana, tindem sA ne inecAm
inteun egoism monstruos, colo, departe, prin
orgele chineze§ti, prin de§erturile africane,
prin stepele Americei misionarii cre§tini, de
ori ce nuanta ar fi ei, propovaduesc cuvan-
tul sfant cu o simplicitate sublimA. Cate sate
de salbateci africani, Cate comunitati de chi-
nezi nu se intrunesc acum laolalta, in cre§-
tinismul primitiv, care este cel adevArat, cAci
el porunce§te sA tfaie§ti in curatie §i mo-
destie §i avand drept calauzA iubirea aproa-
pelui dupA pilda lui Christ.
Da, mi-a povestit un fost consul francez
la Canton, cata virtute cheltuesc chinezii con-
vertiti la cre§tinism §i in ce fel ne mai auzit
realizeaza ei iubirea deaproapelui pe pämant...
Cre§tinismul imi pare ca o gradina imensa:
ici unele flori se vestejesc, doar mai incolo
infloresc altele cu suavitate farA de seaman;
niciodatA Insa gradina nu ramane fArà flori,
nici vAzduhul fArA parfum §i nici brazdele
farA seminte. Judecati acum in linkte ce re-
zultat au avut in istoire §i au azi celelalte
religiuni? Budhismul sugrumA orice pornire
in negura monstruoasa a Nirvanei, Mozais-
mului? A Minas aceia§ cripta ingusta in care
se tarasc fiinte mici la suflet, intolerante §i
uracioase, pentru care frumosul n'are rost ci
e inlocuit cu fanatismul. Religia lui Maho-
m ed? 0 credinta sanguinarA din principiu
§i care odata trecutA epoca de lupte in care
sangele vArsat Ii uda rAclacina, a rAmas stors
fArà putere, fArA viitor. Numai cre§tinismul
îi pbstreazA incA florile rAsArite din alt sânge
mai nobil, mai ro§, din sângele pur al lui
Christ, vArsat pentru a ne rascumpara pe
noi, cati am trait, cAti trAim, câti vom trAi
pe aceastA fume sublunarA....
1912, Ianuarie 29.
 LUMINATORUL
Dari de Seam&
Legea Sinodalki din 1909. Motivarea ei. Modificitrile ce i-se aduc.
Este titlul unei conferin0 %inute de
D-nul P. GArboviceanu la cercul de studii
al partidului liberal. D-sa examineaza In
prealabil vechea organizatie a Bisericii
noastre pe cat se poate urmari In trecut
si mai ales dupa consignarile respective
ce ne da Dimitrie Cantemir, punând In
lumina qubreda stabilitate a ierarahilor
fata de ocarmuirea politiceasca. Exami-
neaza cum st a. chestiunea inainte si dupa
regulamentul organic care cel dintliu sta-
bileste norme mai precise de organizatie
Bisericeasca. Arata apoi Imprejurarile cu
legea dela 64 si, 72 si spiritul in care a
fost planuita legea dela 1909.
Nise pune Trite() fidela luminá starea
rea a Bisericei din trecut cand Ierarchii
erau la capriciul Domnitorilor si starea
prezentului când s'a acordat toata stabi-
litatea si se cauta a se da Bisericei ade-
c=Cc=
NOTITE
Revista Genera la a Invatarnantului de-
dica numarul sau de pe Ianuarie, Barba-
torirei D-lui Haret.
* *
Buletinul Official al Ministerului de
Culté i Instructiune (No. dela 15 Ianu-
arie 1912) Incepe sa publice foarte into-
resantul Raport asupra InvAamintului
religios In Germania, prezentat de Par.
Popescu Grigore Breasta.
Ne bucuram cA d-1 Ministru C.C. Anion
gasind lucrarea cu totul meritorie, a orAn-
www.dacoromanica.ro
23
varatele instituii folositoare de care are
nevoe; desvolta apoi ideea cA statul are
Indatorirea bunelor legiferari din Biserica,
vrea sa ne spue autorul, caci sa stie cum
In trecutul Bisericei, Insaqi imperatorii erau
aceia care au prezidat sinoadele fie direct,
fie prin delegati. i am putea aditoga 110i
n'a fost o nefericire de cite ori Biserica
a avut In sprijinul eau amestecul lumi-
nat al statului.
D-nul Garboviceanu arata apoi ca in
legea dela 1909 erau päri esenOale care
nu trebueau sa fie atacate prin nouile
modificari (pag. 21). In anex se da o in-
tâmpinare a D-lui Spiru Hark dela I
Decembrie 1911.
Autorul ne prezinta aceasta chesti-
une cu multa caldura adevarata i, inteo
forma româneasca din cele mai atraga-
toare.
duit publicarea in Buletin i dupa care
dam qi noi o parte in corpul Revistei.
* *
Intr'unul din numerile trecute ale ,Nea-
mului Romanesc", foarte frumoase apre-
cieri despre chipul intelegator in care
P. S. nostru Episcep stie a face vizilele
cationice Eparhiale. Sunt parti de multA
asemanare, inteadevar, cu ceace preotu1
rus Gh. Petrov ne cla in a sa lucrare
literara Datorie de Episcopa i unde
ni-se desvalue icoana atlevaratului Epis-
cop care cauta sa vada i sa se con-
 24 ,
ving4-0 prin sinedespre relele
din popor,ce nu se pot eombate numa,i)
cu circulAri si ordine de biron. Profitam
de a adaoga, ea lucrarea aceasta este
tradusa Si In româneste de D-nul Stefan
Gh. I3erechet (Tipografia Neamului Ro-
inânese, Valeni 1910) si este o frumoasa
elocinte pledoarie asupra adevaratu-
lui InviiWor i pabtor de suflete.
* *
Tribuna din Arad No. XVI din 24,
Februarie, a. c., vede cu dureroasa Bur-
priza verdictul nedrept al juratilor din
Iasi in procesul Cuza-Socor. Para indo-
ialä ca adevarul e acesta : instituVia ju-
rilor, D'a fost in stare sa judece i sit in-
eleaga superioritatea unei opere literare
si ca a ascultat si de asta data de alte
interese staine, rolului lor de judecaturi
integri. Si, e pacat ca se aruncii In gura
presei straine un orn de valoarea naVo,
nalistului Cuza L.
Cahalul poate Inteadevar sA jubileze,
fiindca In urma acestui succes prin toate
gazetele de peste graniVA unde din sis-
tern s'au cuibarit evreii, se face larma
mare ca profesorul Cuza a fost infrânt
pentru invatämântul universitar, unde nu
mai are ce cauta (?1)
Credem cA pentru cinstea oamenilor
nostri mari terfeliti de toti naraviisii
cu sau Wit perciuniai condeiului, ar
trebui ea delictele de presa sA fie scoase
din sfera de atributii a juraVilor i sA se
dea la tribunalele ordinare, pentru ca sa
se pue odata frau preseitdesmMate care
bate jog de fruntasii stintei române,
de capeteniile Bisericei si ptina chiar de
cea mai fnaltA expresiune a Statului nos-
tru care este M. S. Regele.
* *
Fabe o vâlvä deosebita in presa ar-
Tipografia, Lesätoria de CArti §i Bazarul
www.dacoromanica.ro
LUMINATORUL"
deleana, cazul seminaristilor români dela
Oradea-Mare,- eari au fost davi afara pen-
truca au avut mândria de a convorbi In
româneste, cu toata asprirnea regula-
mentului care le cere `sa se' exprime in
ungureste. Cazul este atât de InAltAtor
In cat a uimit pb toti care au vAzut Cum
in niste tineri crescuO, vreme 1ndelungd.
la institutii unguresti, s'au ritscolit si au
isbucnit niste simViminte de atâta adânc
nationalism, fatA cu sovinismul extra- or-
dinar ce 1nteleg a-I avea ungurii fat& de
limba romAnA.
* *
In ziva de 4 Februarie a c. marele
Colegiu electoral se va aduna pentru a
alege doi P. S. Episcopi la scaunele va-
cante dela Roman si Arges. Intro can-
didaturile mai sigure se dau acea a P.
S. Calist. Botoseneanu si a P. S. Archi-
ereu Teodosie Ploesteanu, vicarul Mitro-
poliei din Bucuresti.
* *
P. C. Protoerei din Eparchie, au fost
convocati la Resedinta Eparchiala In sco-
pul fixarei de subiecte pentru viitoarele
eonferinte generale, cum si pentru cercu-
rile preotiesti, apoi pentru discutarea altor
cestiuni de interes Eparcbial.
* *
Par. lc. I. Popescu MAIAeqti, Profe-
sor la Facultatea de Teologie a dat la
iveala un mic studíu exegetic, despre
Creatiunea-Lumei (Carol Göbl, Buc. 1912,
lei 1.25).
Frum os i limpede scris 11 recoman-
dam cAlduros cititorilor nostri si cucer-
nicilor preoti.
* *
Onorata administratiune a Casei Bise-
rici va inaugura in ziva de 3 Februarie
a. c., un Fiumos Muzeu cu obiecte din
Sf. Mânastiri, care va adaoga la acel e-
xistent o nouA podoaba de lucrari artis-
tice manastiresti.
O. Thüringer, R.-Vâkea