Sie sind auf Seite 1von 10

17.10.

2017

Wortbildung

Nationalfeierlag – 1 zusammenbildung

Schriftlich – 1. Ableitung/derivation

Schreiben -> e Schrift -> schriftlich – 3 zusammenbildung+ableitung

Ableitung – prefix- afixen

-Suffix – afixen

Suffixbildung: -schaft (subst)

- Bar (adjective)
- Iren (verbena)
- Ige (agj)

Zusammenbildung

Adj. allseitig – alle

-seite

- ig

Ableitung – conversion

Ziehen (atrage) – r Zug

Sprechen – e sprache

Schreiben – e schrift

Prafixen : klar =/ umklar

Kurzwortbildung – abrevieri

-Initialworter : BRD, DAAD

- silbenworter – Azubi

- kurzworter – Foto(grafie), Uni(versitat)

- Schwanworter – (Violon)Cello

- Klanmerworter – M(otorh)otel

- Euro(paische Tele)vision

Untersuchung - untersuchen (a cerceta)

r Speiseplan – die Speise + r Plan = Menu


e Mehlspeisen – das Mehl+e Speise

r Fleischtiger – s Fleish + e Speise

Tagesmenge – r Tag + e Heuge(cantitate) ; Es – Fugenelemente

Adv. Dagegen = da+gegen (adv.+prep)

e Studien – Autorien; - fugenelement

wurst – und leberkassemel; und – fugenelement

Geburtsdatum und – ort – liniuta inlocuieste un cuvant

18 – Jahringen – personae care au 18 ani. Jahrig – r Jahrige

Regelmassig = S + adj= adj

Hauptschuler -> Hauptschule

Haupt -> r Kopf

Adv: damit – prin asta

Da + Prap – verbe care cer o prepozitie

Lakopops – Alkohol + pops (acadea)

Alkoholgenuss – Subst+subst

Ernahrungsverhalten – alimentatie + conduit

Heranwachsenden – in sus + creste

Fugenelementen: 1. -, 2. es, 3. s, 4. En

Esstisch: - ess; -tisch

Donaudampfschiffahrtsgesellschafts.

Weisswein – ein wein der Weiss ist

Heiratszukunde – certificate de casatorie

Kuhlschrank – frigider

Gluhbirne (para + stralucitoare) – bec

Streichholz – chibrit

s Haus + r Arzt= 1. r Hausarzt – medic de familie; s Arzthaus – casa medicului

s Spiel + e Karte = 1. e Spielkarte – cartea de joc; 2. s Kartenspiel – jocul de carti


10.10.2017

Lexicologie – sprachwissenschaftlich Disziplin

Care cerceteaza vocabularul si dezvoltarea acestuia

Istorie:

Termenul a aparut in 1765 intr-o enciclopedie frantuzeasca. Ca disciplina desinestatatoare s-a impus
abia la jumatatea secolului 20. Pana atunci s-au folosit termenii: “Wortforschung”, “Wortkunge”,
“Sprachkunde”.

In antichitate pe Platon l-a preocupat functia de denumire ca functie de baza a cuvantului

Sec 18 – temele principale precum folosirea limbii, legatura dintre limba si realitate, vorbirea si actiunea
sau folosirea gresita a cuvintelor i-a preocupat pe reprezentantii iluminismului.

Sec 19. Cei mai importanti reprezentanti sunt Fratii Grimm, care au inceput sa alcatuiasca dictionare
importante. O deosebit atentie semnificatiei si formei cuvinelor.

Sec 20. Reprezentant principal – Ferdinand de Saussure.

Synchronie – diachronie

Significant – sifnifie

Syntagmatic – paragmatik

Mij. Sec 20 – reprezinta cercetari ale vocabularului din diferite stiinte. Si multe aspect in cercetarea
vocabularului – latura sociala, pshologica

1960 – devine o disciplina car se preda si in universitati. Cuv lexicologie -> grec. Lexico – cuvant si logos –
stints

- Unitatea de referinta a lexicologieie este lexemul. Prin lexem intelegem cuvantul si toate
elementele lexicului care stau in legatura cu structura fixa. Deci ele sunt unitati cu o semnificatie
destul de inchiza. Analizeaza unitati lexicale, schimbari de vocabulary, caracteristicile unitatilor
lexicale.

Lexicologia are cateva sub-discipline:

- Lexicografia – se ocupa de problemele teoretice si practice in analiza dictionarului


- Wortbildungslehre – analizeaza alcatuirea cuvintelor (reguli). Descire anumite tipare si modele.
- Semantik – stiinta care se ocupa de semnificatia cuvintelor unei limbi. Semnificatia intr-un
contex
- Onomasiologia/ Namenkunde – se ocupa cu numele proprii
- Phonologie – analizeaza lungimea vocalelor
- Grammatik – cuvintele apar in context si au forme si fac legatura cu lexicologia
- Stilistik – descrie elementele de stil si normele
LEXIKOGRAPHIE

Se afla in relatii stranse cu lexicologia.

Caracteristici:

- Stiinta care se refera la alcatuirea dictionarelor si posibilitatile existente


- Alcatuirea de anumite tipuri de dictionare
 Sec 16. Apar primele dictionare de limbi tiparite (Latina, greaca)
 17 – primul dictionary etimologic, Stieler
 18- apare o prima scriere sincronica (limba standarta)
 19 – cel mai important dictionary al timpului. Jacob und Wilhelm Grimm (1854 -> editat in 1961)
 20 – apar mai multe dictionare

TIPURI DE DICTIONARE ALE LIMBII GERMANE

Worterbucher

 Sprach Worterbucher ( de limbi) – einsprachig (diachron, synchron), zweisprachig, mehrsprachig


 Sach Worterbucher (explicative, encicl.) – Fachworterbucher, Enzyklopadien

17. 10. 2017

Wort

Vocabularul nu este o masa amorfa, ci are ft multe laturi si o scriere din 6 puncte de vedere.

 A. impartirea etimologica – formarea cuv d.p.d.v. istoric a provenientei lor


 B. impartire semnatica – imparte vocabularul in grupe cu asemanari semnatice
 C. impartirea diatopica – regional – se refera la localizarea regional, raspandirea regional
 D. impartirea diastatica, sociologica. Vocabulare specific diferitor grupe
 E. impartirea istorica/diahronica- alcatuirea voc. Intr-un anumit timp
 F. diaintegrative – impartirea cuvintelor imprumutate.

Vocabularul est eun system deschis in care intra permanent cuvinte noi, iar alte cuvinte imbatranesc si
dispar.

Limba ca sitem de semne:

Principalele functii ale limbii:

 Functie cognitive – limba este mijlocul fomularii; exprimarii cuvintelor


 Functie comunicativa – limba are rol de instrument a schimbului de informatii intre emitator si
receptor

Cuvantul ca alement al limbii

Motivul formarii cuvintelor rezulta din motivele maririi vocabularului. Majoritate acuvintelor apar prin
compunere
Motivul principal pt care apar noi cuvinte este necesitatea de a denumi produse, relatii, institutii.

Nu putem vorbi despre o realitate, daca nu o putem verbaliza lingvistic.

Necesitatea de a denumi apare continuu. Daca am elimina voc. De specialitat,e am avea un nr constant
de cuvinte, deoarece cele noi iau locul celor vechi.

Exista si motive pragmatic (apar. Cuv)

- Imigrare/emigrare: gastarbeiter, auslandische mitbuger


- Economia lingistica: rundischgesprach
- Expresivitatea: blitzsauber
- Ocazionale: windfrisch

Cuvantul ca unitate de baza a limbii nu este foarte usor de denumit, deoarce este foarte complex (mai
ales in Germania).

Ex: Sie spielt mit. – Sie mitspielen.

2 sau 3 cuvinte apar in dictionary ca un cuvant.

De asemenea apare intrebarea daca Abschiessen si zub Abschluss….

Invariante – cuvinte cu forma fixa. Cuvantul este o unitate lexicala care poate fi desemnat si ca element
al unui vocabulary. Cuvintele sunt mereu morpheme.

 Ca unitate fonologica, cuvantul este alcatuit din 2 sau mai multe foneme
 Morfemele sunt cele mai mici unitati care au semnificatie. Unele morpheme pot alcatui
singure un cuvant, altele apar doar ca parti ale unui cuvant

Tipuri de morpheme:

 Morfemul de baza, care da semnificatie radacinii unui cuvant.


- Libere (mann, schon)
- Legate (mannlich, schonheit)
 Morpheme care alcatuiesc cuvinte
- Prefixe – um, erz, ur
- Sufixe: - substantivsuffixe – heit, keit; - adjektivsuffixe – sam, lich, ig.
 Morpheme gramaticale/flexionale
Ele nu alcatuiesc cuvinte noi, ci schimba doar forma gramaticala a cuvantului.
Ex. Er -> Lehr+er -> arata ca este vorba despre o persoana
Hoh + er; lieb + er – comparativul
Kind+er – arata pluralul
Die+er, gut+er, d+er, arata gen/caz/numar

Poate sa nu fie morfem: Hammer, leer. Poate exista si singur: “er”- pronume

! Umlautul transforma cuvantul intr-un alt morfem

Morpheme ft vechi: - igall (nachtigall), igam, him (himbeere)


24. 10. 2017

WORTBILDUNG

Subdisciplina a lexicologiei care se ocupa de…

Regulile ne arata cum sunt alcatuite cuvintele in limba germana, pe baza unor tabele, explicatii.

 Cuvintele se alcatuiesc din material lingvistic existent. Ex: blumenkopf, ghivechi

Urmatoarele clase de morpheme pot alcatui cuvinte:

 Morpheme de baza – pot apara s singure: frau, bett, blau


 Partikelmorpheme – nichts
 Morpheme care deriva – nu exista singure: dummheit, ungluck
 Combinatii 1+2 ex: vorabdruck

Analiza metodelor de construire a cuvintelor

 Parafrazarea – se desface cuvantul in parti: Bienenhaug


 Analiza constituentelor partilor cuvintelor. Sachlichkeit Derivation: - Grund morpheme “Sach”,
“Derivationsmorphene, lich, keit

Un –negation

Zer-arata o desfacere

Brech – verprafix

TIPURI DE FORMARE

1. Compunerea/ zusammensetzung.

Un mod de alcatui cuvintel care consta din mixarea a doua cuvinte. Este cea mai productive metoda de
imbogatire a vocabularului. Nu exista vreo restrictie. Exista diferiti compusi: Nomenkompositum,
adjektivkomp.

Clase:

a. Determinativkomposita
b. …
c. …

Notiunea de compunere se refera ata la process, cat si la rezultat. Un cuvant compus este o constructive
morfematica, ale carei constituent apar si ca morpheme libere. Noul cuvant este alcatuit din minim 2
parti: ex: sommerkeid, hausfrau

Exista legatura intre un cuvant care nu poate fi flectat (1 loc) si sub (2 loc) ex: nebenzimmer

Structura:

Verb+subst=trinkwasser
Verb+adj=schreibfaul

Adj+subst-edelmann

Subst+subst=hausbau

Adj+adj=helgelb

1.1 determinativkomposita – reprezinta alaturarea a 2 cuvinte, al doilea cuvant este cuvantul de


baza si el este determinat de primul cuvant. Cuvantul de baza va stabili clasa cuvantului
respectiv, care determina genul substantivului.
Ex. Kleid: Winterkleid, hochzeitkleid, samtkleid.
Caracteristici ale compusilor:
- binari – din doua elemente. Indifferent din care elemente sunt alcatuite, sunt structurati binar.
Ex: Gartenhausdylle
- a doua unitate stabileste caracterul morfosintactic al compusului
ex. Grau + Schleier -> subst
Nebel + grau -> adjective
- a 2a unitate a cuvantului (ultima) hotaraste semnificatia integului compus, prima part adduce
elementele semantice asupra acestei unitati. A doua unitate este determinate deprima parte a
compusului. Ex: hutschachtel – palarie, cutie -> cutie pentru palarie. Schachtel – grund wort,
hust – bestimmung
1.2 kopulativkomposita – elemente care au aceeasi pozitie. Un astfel de compus il putem
transforma “sowohl – als auch”. Ex. Taubstumm
pentru ca sunt la egalitate, nu le putem schimba intre ele. Dar sunt situatii in care nu se poate
schimba ordinea. E. rot-blau-orange Flag.
1.3 zusammenruckungen – grupe de cuvinte substantivizate, la care a 2a constituienta nu hotaraste
clasa, genul intregului substantive. Se mai numesc si Satzworter. Ex. Ruhrmichnichtan
 Fugenelemente – elemente de legatura dintre 2 morfeme: (e)s – Tageslicht; er – bilderbuch;
(e)n – frauenkirche; i- doar 2 cuvinte: Brautigam, Nachtigall; ens – schmerzensgeld; e –
schweisefleisch.

2. DERIVAREA (Ableitung-Derivation)
- Consta in transformarea unui cuvant intr-un derivate, dar acest uvant se va numi baza.
A. Explizite Ableitung ( = Suffixableitung)
-> intreaga constructive va pleca de la o baza, constructive morfomantica dintr-un morfem liber
si morfem lgeat. Ex: Reichtum, freundlich, freundschaft.
-> se alcatuiesc derivate cu ajutorul sufixelor – haut, - lich, - isch, care se leaga de anumite
cuvinte
-> important este ca anumite sufixe ne dau informatii despre diferitele clase: ex. Freundschaft
(subst), bar – heizbar (adjective), eln- krameln (verb.)
-> exista si circumfixe care au o particular la inceput de sfarsit si o terminatie: ge… e -> Gerade
B. Zusammenbildung
-> primul constituent nu este un morfem, ci o grupa de cuvinte la care adaugam un suffix:
Gepack trage(en) + er: Gepacktrager
alle Seit (en) + ig: allseittig
Gesetz geb(en) + ung: Gesetzgebung
C. Implizite Ableitung
-> derivarea cu ablaut -> schimba bocala din radacina
-> nu avem afixe: trinken -> der Trink, werfen -> der wurf, laufen -> der Lauf…. Liegen – legen,
sitzen – setzen
D. Konversion
-> eins – die Eins, laufen – das Laugen
-> was kann substantiviert warden?
 Adjektive: grun -> s Grune
 Verben: essen -> s Essen
 Partizipien: reisend – r Reisende
 Praposition: gegenuber – mein Gegenuber
 Adverbien: heute – Heute
 Numeralien: sieben – die Sieben
 Konjunktionen:
 Se mai pot alcatui si cateva verbe: kopfen (a decapita)

3. Prafixbildung
 Au loc cu un morfem legat
 Prin alcatuirea unui prefix la baza
 De multe ori prefizele au evoluat din anumite particule sic and se luau pe lnga verbe erau
neaccentuate: un – Untugent (subst – Tugent); miss – missmutig: adj – mutig-curajos; be –
belichten (subst. licht)

4. Kurzewortbildung (prescurtari)
 Variante ale aceluiasi cuvant
 Initialworter: BRD,ZDF, DAAD
 Silbenworter: Azubi
 Kurkworter: Foto(grafia)
 Schwarzworter: (Omni)Bus
 Klammenworter: M(otorh)otel, Euro (paische Tele)vision

In mod normal, variant scurta pastreaza toate caracteristicile morfosintactice ale variantei complete
ale cuvantului.

!!! exceptie: formearea unor plural: ABMs, Demos, KKWs, Profs.

Das Infos vs die Information

Das Foto vs die fotographie

Difera genul.
Nu trebuie atribuite ascurtari cuvintelor din lb germana cee ace I se atribuie cuvintelor din alta
limba. Variant scurta si variant lunga xista in parallel in vocabulary.

14. 11. 2017

Wortbedeutung

Unele cuvinte in limba germana u mai multe intelesuri: ex. Bank, Halm, schloss.

Un cuvant poate avea mai multe smnificatii si anume calea din dictionary, iar alegerea semnificatiei
se va face in functie de context.

Semnificatia cuvantului poate fi privita din doua puncta de vedere:

1. Element al unui system lingvistic


2. 2. Element al vorbirii (semn actuala)

Structura semnificatiei: semnificatia lexicala nu este complexa si contine componente:


denotative/conotativa

 Caracteristica denotativa.
Este functie realizata a unui semn de a reprezenta realitatea obiectiva. Semnele sunt cele
mai mici elemente care au semnificatie. Un cuvant poate fi descompus in mai multe semn:
ex. Frau. 1. Frau, 2. Erwachsen, 3. Weiblich
Exista si o aranjare ierarhica a semnelor. Ex. Gehen: -schnell, langsam, schwerfallig
 Caracteristica conotativa
Conotatia este de multe ori individuala, se face diferenta dintre personale ecare folosesc
limba si a tinerilor.
Motivarea semnificatiei:
Intre unitatea Sonora si continut exista o relatie conventionala:
- Motivarea fonetica – fonologice: nomatopee: Kuckuck
- Motivarea morfologica – semnificatia unui cuvant reiese din semnificatia cuvintelor din care este
alcatuit
- Motivarea semantica: polisemia.
COntesxtul ne ajuta sa facem diferenta: ex. Der Briftrager tragt die Post aus. Die Post schreitt
rote zahle. Habe ich heute Post?

Relatia semnificatiilor in vocabular:


A. Relatii paradigmatice: intre unitati care datorita caracterelor semantice se afla pe aceeasi
pozitie: Blume, Roze, Nelke
B. Relatii de identitate: sinonimie. Fahrstuhl = Lift
C. Antonimele: relatie dintre extreme. Gross, klein. Pot fi si complementare. Mann – frau
D. Polisemia – capacitatea unui cuvant de a avea mai multe intelesuri. Omonime: aceeasi forma,
sens diferit; lexicale – forma identica, sens total diferit: Schnur, lexical – grammatical – aceeasi
forma, parti de vb diferite. Arm, gramaticale – functie gramaticala diferita. Lessen
E. Relatii pragmatic
- Anumite cuvinte din limba germana ne indica ce putem allege ca partener de context
- Compatibilitatea depinde de elemente denotative sau connotative ale semnificatiei.

12.12. 2017

Iproseologie

Imbogatirea vocabularului se mai face si prin granite unor combinatii de cuvinte cu semnificatia proprie

International pentru praxologie se foloseste: ideomatik, fertes, syntagma, wortgruppen

 Legatura dintre cuvinte se considera idiomatica cand semnificatia sa nu este suma


semnificatiilor componente: ein alter Mann -> un om cu experienta. Eine kalme eute -> ein
mensch ohne initiative
 Pe langa aceste exprimari fixe, avem si legaturi care sunt libere: jemanden den Kopf waschen
 Deseori semnificatia idiomatica este transmisa printr-o metafora. Imaginea nu va avea nici o
legatura cu semnificatia cuvintelor: Heft in der Hand haben
 La exprimarile idiomatice complete, frazeologismul nu mai poate fi descompus
 Exista si frazeologisme partial idiomatizate. Ex. Eine…. Ohne ende
 Stabilirea frazeologismelor. In timp ce, in cadrul exprimarilor sintactice libere putem inlocui cu
ajutorul sinonimelor anumite componente, frazeologismele nu permit aproape niciodata
schimbarea unei componente: den Stuhl von die Tur setzen.
 In frazeologisme exista – Umkale Worter (cuvinte unice) pe care nu le intalnim in alte situatii.ex:
auf dem…. ; fehl am Platze
 Tot stabilitaea mai este prezenta si in uneme anomalii sintactice:
- Au gut gluck – fara accord grammatical
- Phraseologisch wortfungungen (den Mund halten)
- Legaturi frazeologice (ein Experiment duschfuhren)
- Constructii cu semnificatie
- Unitati lexicale (schwarze meer)
- Funktionsverbgefuge (unter kontrolee nehmen)
- Sprichworter (kleider Machen Leute)
- Cuvinte inaripate ( der rode Faden)
- Lexicalizarea si reproducerea frazeologismelor. Ele raman intiparite in memoria vorbitorului ca o
singura unitate si sunt reproduce complec
- Ca functii frazeologimele pot apartine unui anumit stil: unele sunt folosite enfemistic ?? sterben
– e letzten ; si folosite emotional: aus der Haut fahren
- Frazeologisme: minim 2 cuvinte stabile, lexicalizate, sa fi expressive.