Rolul bacteriofagilor în sol

Coloniile de bacterii cultivate pe medii artificiale în zonele unde sunt atacate de

bacteriofagi apar ca nişte zone clare "plaje" de liză, iar în suspensii bacteriene atacul fagilor
produce limpezirea mediului datorită lizei bacteriilor parazitate care dispar.
Din astfel de suspensii de bacterii lizate se pot obţine prin ultra filtrare suspensii de
bacteriofagi. O proprietate deosebită a unor tulpini de fagi, este capacitatea de a trăi în unele
celule bacteriene fără a provoca moartea acestora, dar eliberând în afară noi particule virale.
Astfel de fagi sunt denumiţi "bacteriofagi temperaţi", iar celulele bacteriene ce-l găzduiesc se
numesc "celule lizogene".
Importanţa bacteriofagilor din sol constă în faptul că influenţează ecologia bacteriilor
gazdă, distrugând speciile de bacterii "lizosensibile", modificând uneori echilibrul microbian.
Răspândirea virusurilor din sol este influenţată de capacitatea humusului şi argilelor de
a absorbi şi imobiliza particulele de virus. Se ştie în acest sens că solurile argiloase şi bogate
în humus adsorb mai mult particulele de virus de cât cele nisipoase. De aici rezultă şi
posibilitatea răspândirii diferenţiate a unor boli virotice ale plantelor şi ai bacteriofagilor în
natură.
Importanţa agricolă a bacteriofagilor este puţin cunoscută încă. Existenţa
bacteriofagilor a fost demonstrată încă din anul 1927 de către A. Grigne, fiind dovedită în
solele cultivate cu plante leguminoase. Densitatea lor maximă este în zona rizosferică şi în
nodozităţile mature sau la începutul îmbătrânirii.
Răspândirea bacteriofagilor nu este influenţată prea mult de condiţiile din sol. Astfel
au fost identificaţi în soluri cu pH între 5,2-9,3, cât şi în soluri care au suferit îngheţul iernii.