CENTRU DE CERCETARE ARHEOLOGICA

CICEU-CORABIA

Telcian Daiana-Alina
GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
 1. Date generale- SCURT ISTORIC

Amplasamentul studiat pentru a situa propunerea unui Centru de cercetare arheologică

se află În Ciceu-Corabia, un sat in componenţa comunei Ciceu-Mihăieşti. Din punct de
vedere administrativ-teritorial, comuna aparţine judeţului Bistrţa-Năsăud, fiind situată la 9,3
km de şoseaua E58 care uneste Bistriţa de Cluj-Napoca. Cel mai apropiat oraş satului
este Dej, aflat la o distanţă de 18 km.
Relieful este reprezentat prin : Dealurile Ciceului, în partea de nord, şi Culoarul Someşului
Mare, în partea de sud. Aşezarea are organizarea teritorială tipică unui sat de deal, cu
casele răsfirate, în funcţie de sursele de apă sau de adaptabilitatea la teren. Deşi situat
aproape de drumul european, satul este slab dezvoltat din punct de vedere economic,
pricipala activitate fiind cea agricolă.

Amplasamentele studiate se află in extravilanul comunei , constituind un mediu

preponderent natural , unde impactul uman se materializează sub forma ruinelor si a
vestigiilor arheologice. Relaţia cu satul este una de la distanţă , aşezarea aflându-se într-
un plan secund, vizibilitatea fiind de multe ori intreruptă de vegetaţie. Limitele terenului
sunt la nord, nord-est Culmea Ciceului , la sud si sud-est (extravilan comună- păşune,
pădure stejar), iar la vest, Ciceu-Corabia.
Zona este accesibilă de pe ruta drumului judeţean Bistriţa- Cluj Napoca până în localitatea
Ciceu-Mihaieşti, de unde urmează o distanţă de 9,3 km de şosea până la Ciceu-Corabia.

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
Domnitorul Moldovei, Petru Rareş nu scapă nici aici de duşmani, voievodul Ioan Zapolya
cucerind cetatea în 1540. Revenind pe tronul Moldovei, Petru Rareş intenţionează să
recupereze cetatea, însă, Dieta Transivană, preventiv, decide demolarea acesteia în
1544.Acest sistem de aparare, in mare parte natural, precum si configuratia geografica a
zonei, au facut din Ciceu o fortificatie imposibil de cucerit fara o asociere cu alti factori:
epuizarea resurselor de hrana si a munitiei, tradare etc. Astfel, lucratori adusi de la minele
din Valea Rodnei au distrus sistematic cetatea, singurele urme ale perioadei medievale
rămânând doar un turn al cetatii, fragmente de ziduri și un obelisc cu stema Moldovei.

Reconstituirea planului cetatii este imposibila din cauza starii de ruina. Putem doar
presupune ca era o cetate de culme de plan neregulat cu o incinta de zidarie si cel putin
doua turnuri de curtina ale caror urme se pot sesiza în teren,cu locuinta castelanului, strajii
si spatiilor de depozitare.Din păcate, cetatea a rămas uitată datorită stării avansate de
degradare şi a dificultăţilor de acces.

Cetatea Ciceului a fost construită la sfârşitul sec. al XIII-lea, pe o colină vulcanică, la o

altitudine de 638 m, in conxtul fenomenului de încastelare intracarpatică Primele atestări
documentare o plasează în comitatul Szolnok-Doboka sub numele "csicso", "csucs" sau
"chicho" (vârf în limba maghiară). Cetatea este donată în 1475 de către Regele Ungariei
Matei Corvin domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, în urma acordului de pace dintre cei
doi. Acesta transformă cetatea într-una dintre cele mai puternice şi bine fortificate din
Transilvania. În 1538, în Cetatea Ciceului se refugiază domnitorul Petru Rareş, după
îndepărtarea sa de pe tronul Moldovei de către turci.

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
SITUATIA EXISTENTA
Amplasamentul studiat în cadrul proiectului de pre-diplomă se află în Ciceu-Corabia, la
limita intravilanului si la baza dealului Ciceul Mic (638m). Limitat la nord, nord-est de pădure
şi la vest de aşezarea sătească, situl se deschide la sud spre Valea Someşului Mare,
constituind un factor de relaţionare între cele trei elemnte definitorii.

In perceptia actuala insa, situl reprezinta doar un spatiu vast, propice practicarii agriculturii-
la baza dealului (păşune comunală) sau, rămâne neutilizat în zona împadutira. Pe de altă
parte însă el reprezintă o nevalorificată poartă de acces către Cetatea Ciceului si mai mult
decat atat, o oportunitate de a revitaliza zona din multiple puncte de vedere: economic,
turistic, cultural.

CARACTERUL ACTUAL al zonei este dat de parcele agricole, paduri sau pasuni de
dimensiuni mari aflate in general in proprietatea comunei. În perimetrele studiate , nu exista
construcții , cadrul construit aflandu+se la distanța de siturile propuse. Tipologia caselor
este una clasica rurala, tip gospodărie, cu regim de înălțime parter. Este de menționat
existența unei agro-pensiuni aflate la perfieria satului, sugerand și intentii private de
dezvoltare în zona. Activități locale de reanimare a zonei au avut loc în Poiana Cetatii, spaț
iul de desfășurare al diverselor ”serbari” locale.

Deși au mai existat intenții de revitalizare a locului, situl a rămas neatins, martor al acțiunilor
distructive ale istoriei recente, păstrându-și acest caracter până la începutul anului 2008,
când, în vederea reluarii unor campanii arheologice anterioare , sunt aduse la lumină noi
vestigii arheologice. Săpăturile au pus în evidență, într-o primă fază, obiecte de inventar
apartinand epocii feudale timpurii, iar mai apoi structuri de epocă dacica datand secolelor 1
i.e.n-1 e.n. , (asezare dacica, cuptor de ars ceramica, 2 morminte dacice ) precum și un
mic depozit de bronzuri apartinand epocii Halstatt Ba. Importanța vestigiilor arheologice
sunt cu atât mai importante cu cât sunt puse în relație cu legiunea de cavalerie ALA I
Frontaniana de la ARCOBADARA. O serie de turnuri romane de supraveghere sunt
descoperite în zona, dintre care, cel de la Ponita se remarca prin stadiul de conservare și
tipologie (+anexa alipita turn- element atipic comparativ cu celelalte descoperiri din aceasta
categorie).

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
MEDIUL ACADEMIC
Deși nesemnificativ ca importanța economica, Cetatea Ciceului este mentionata în
numeroase studii istorice și arheologice, constituint o sursa încă nesecata de informații . Se
organizeaza la nivel local stagiuni de vara pentru studenți la istorie sau pur și simplu
arheologi diletanti , de către Complexul Muzeal Bistrita Nasaud, în colaboarre cu Institutul de
Istorie Cluj.
Facilitățile oferite pe durata acestor stagii nu conturează un mediu integrat de desfășurare a
, lucrului pe șantier și locuirii propriu-zise. Aceasta din urma este rezolvată prin adăpostirea
oaspetilor în casele localnicilor. În plus, laboratoare specializate de studiu nu există decât în
cadrul institutiilor conexe , iar studiul materialelor este ingreunat astfel de distantele
străbătute.
Necesitatea organizarii unui centru arheologic este prevăzut în campaniile de cercetări
arheologie efectuate în zonă., iar planuri de revitalizare a Cetatii Ciceului sunt integrate în
agenda proiectelor Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud.

OBIECTIV
Pentru a putea diminua dezavantajele produse de un management prost şi un turism
nesustenabil, este nevoie de un proiect de revitalizare. Proiectul nu trebuie să se limiteze
cerinţelor de satisfacere a lucrărilor de cercetare arheologică, ci trebuie să ofere spaţii
publice utilizabile de către toţi, chiar şi de cei care nu participă la evenimentele culturale.
Obiectivul proiectului valorifica potenţialul turistic şi arheologic al zonei prin crearea unui
centru de cercetare arheologica care sa valorifice în mod optim sarcina arheologica a
statiunii arheologice, incadrandu-se totodata in contextul dat de aspectul peisajului natural.
De asemenea, proiectul isi propune configurarea unor spatii care permit desfasurarea
activitatilor de agrement si recreere, cu scopul de a contribui la dezvoltarea turistica a zonei.

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
PROPUNERE- VARIANTA 1 C
ONC
EPT

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
PROPUNERE- VARIANTA 1
Situl este delimitat de o poiana aflata la baza Cetatii Ciceului avand un caracter introvertit
datorită vizibilitatii limitate de vegetație.Pe de alta parte însă, astfel este accentuat raportul
vizual cu cetatea.

Răspunsul arhitectural preia înțelegerea stratigrafică a istoriei, neizolând o etapă în

detrimentul alteia, ci considerand-o ca suprapunere în timp a etapelor. În concordanță cu
această accepțiune, propunerea dorește sa conecteze aceste marturii ale trecutului
ramase ascunse în pământ sau mai rău, decopertate. Interventiile subterane converg spre
o replica contemporana a turnului cetatii, constituind un element de instaurare al
dialogului.În raport cu modul de integrare a ruinelor, proiectul urmărește recuperarea
raportului istoric cu Cetatea Ciceului și a unei continuizari a diferitelor niveluri arheologice.
Funcțiunea propusă , de centru de cercetare arheologică, este susținută, în primul rând, de
intențiile locale de valorificare ale vestigiilor arheologice și, în al doilea rând, de vecinătatea
unui mediu academic, căruia i se adreseaza.
Volumele preiau directiile sectiunilor de săpături arheologice și le strapung generand un
raport dinamic intre volume (vechi/nou). Carcterul imersiv al celor 2 deriva atât din
respectul pentru peisaj cât și din dorința de creare a unei ierarhii subordonate cetatii.
Preluand traseele existente către cetate,cladirea se dezavaluie în mica proportie la nivelul
accesului, fiind vizibile doar punctul de intrare și turnul.Pe măsura ce se pătrunde înăuntru
se descopera noi „straturi”.

Accesul se face de la o cota superioara, printr-un volum care articuleaza cele 2 corpuri ale
centrului de cercetare: Unul este destinat functiunii publice, continand la nivelul parterului
spațiul de primire public și o cafenea, la demisol ateliere didactice și spațiul expozitional și
la subsol o sala de conferințe cu spatiile aferente.Corpul destinat cercetarii conține la parter
o biblioteca cu acces liber la raft și birouri de administratie,la un nivel inferior sunt
laboratoarele de cercetare și restaurare și o arhiva, iar la subsol se regasesc statiile de
recepție, filtrare, datare și invetariere, etape premergatoare stocarii obiectelor în depozitul
vizitabil.
Construcţia este integrată în peisajul care o înconjoară. Terase inierbate şi vegetaţie se
ridică deasupra sau printre volume astfel încât spaţiile interioare şi exteriorul să intre în
dialog.

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
 I
NCA
DRA
REI
NZO
NA-
SI
TU
ATI
EEX
IS
TEN
TA

I
NCA
DRA
REI
NZO
NA-
SI
TU
ATI
EPR
OPU
SA

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
 P
LAND
ESI
TU
ATI
E

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
 P
LANC
OTA+4
.0
0

GSEducationalVersion
 P
LANC
OTA+0
.0
0

GSEducationalVersion
 P
LANC
OTA-
4.
50

GSEducationalVersion
 P
LANC
OTA-
8.
00

GSEducationalVersion
GSEducationalVersion
GSEducationalVersion
TEMA DE PROIECT:

SPATII DESTINATE PUBLICULUI

Zona de acces–primire/receptie, zona de asteptare ..170mp
Depozitare si grupuri sanitare ...................................... 50 mp
Cafenea/boutique..........................................................220 mp
Expozitie temporara......................................................160 mp
Expozitie permanenta....................................................495 mp

Biblioteca acces liber la raft ........................................225 mp

Ateliere didactice......................................................... 270 mp
grupuri sanitare............................................................30 mp

Sala conferinte pt. 100 pers.........................................165 mp

Foaier si garderoba......................................................75 mp
grupuri sanitare............................................................30 mp

SPATII DESTINATE CERCETARII

Acces marfa................................................................... 40 mp
Filtrare materii brute....................................................... 40 mp
Datare ................................................................ 27 mp
Depozit temporar ..............................................100 mp
Inventariere .............................................. 25 mp
Laboratoare de cercetare ............................................192 mp
Birouri administrative......................................................76 mp
Depozit vizitabil ..............................................400 mp
grupuri sanitare...............................................................30 mp

Spatii tehnice.............................................................130 mp

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
 PROPUNERE- VARIANTA 2

GSEducationalVersion
 PROPUNERE- VARIANTA 2
Considerând direcțiile studiate pe parcursul lucrării, proiectul urmărește să dea o
accentueze interpretarea limitei sitului față de sat, prin crearea unei bariere, a unui filtru
pe perceptie a Cetaţii Ciceului. În acest scop clădirea este definita de o bara strabatuta de
vechiul drum spre cetate, propus spre reamenajare și integrare într-un traseu turistic. Deși
rigida din punct de vedere formal, construcția se adapteaza curbelor de nivel și utilizeaza
terenul pentru a crea un amfiteatru în aer liber.Accentuarea direcției către cetatea Ciceului
marcheaza legătura vizuala cu aceasta și dinamizeaza compozitia arhitecturala.
Separarea generata de strapungerea drumului generareaza și o împărțire functionala.
Astfel, sunt generate un corp ce deserveste departamentul de cercetare – laboratoare,
birouri, o sala de conferințe și un volum cu caracter mai public ce adaposteste spatii
expozitionale, ateliere didactice și o biblioteca. Parterul este în întregime deschis publicului
și gazdiueste o librărie, un boutique, spațiul de primire public și spațiu pentru expozitii
temporare. Cele doua elemente sunt unite la nivel superior continuand ideea unei bariere,
o poarta către trecut.

P
LAND
EIN
ADR
AREI
NZO
NA

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100
 P
LAND
ESI
TU
ATI
E

GSEducationalVersion
 PLANURI:

GSEducationalVersion
GSEducationalVersion
TEMA DE PROIECT:

SPATII DESTINATE PUBLICULUI

Zona de acces–primire/receptie, zona de asteptare ..170mp
Depozitare si grupuri sanitare ...................................... 50 mp
Cafenea/boutique..........................................................220 mp
Expozitie temporara......................................................160 mp
Expozitie permanenta....................................................495 mp

Biblioteca acces liber la raft ........................................225 mp

Ateliere didactice......................................................... 270 mp
grupuri sanitare............................................................30 mp

Sala conferinte pt. 100 pers.........................................165 mp

Foaier si garderoba......................................................75 mp
grupuri sanitare............................................................30 mp

SPATII DESTINATE CERCETARII

Acces marfa................................................................... 40 mp
Filtrare materii brute....................................................... 40 mp
Datare ................................................................ 27 mp
Depozit temporar ..............................................100 mp
Inventariere .............................................. 25 mp
Laboratoare de cercetare ............................................192 mp
Birouri administrative......................................................76 mp
Depozit vizitabil ..............................................400 mp
grupuri sanitare...............................................................30 mp

Spatii tehnice.............................................................130 mp

GSEducationalVersion
GSPublisherEngine 0.80.100.100