RAZBOIUL DE TESUT

Din mijlocul cadrului ce uneste picioarele de pe fiecare parte se ridica doi stalpi mici,verticali
care servesc drept suport pentru partea superioara a razboiului de tesut.Cei doi stalpi au
fiecare in partea superioara cate o ''sipcuta gaurita'' orientata spre tesatoare,care serveste
drept sprijin pentru ''vatale'' si pentru ''ite''

La razboaiele mai vechi aceste sipcute erau decat zimtate in partea superioara fara a mai fi
perforate.Cei doi stalpi se mai numesc si ''manusi'' ''brate'' sau ''maini''

''Vatalele'' sunt doua blanite de lemn daltuite in care se fixeaza ''spata'' si care se agata de
partea superioara a ''manusilor'' prin ''manusile vatalelor''.Vatalele ajuta la baterea firului
trecut printre firele de urzeala,lungimea lor variaza in functie de dimensiunea tesaturii,fiind
facute din lemn de esenta tare sau moale,adesea ornamente cu diferite motive geometrice(x-
uri,crestaturi verticale sau romburi).Cele doua vatale prezinta un cant daltuit de adancime si
latime variabila in care se fixeaza ''spata''
Spata este un obiect construit din lamele subtiri strans legate intre ele cu ajutorul unor fire
cerate.Lungimea spatei variaza in functie de latimea tesaturii;pentru chilime si scoartele dintr-
o foaie se intalnesc spate cu lungimi de pana la 1,80 m,pentru presuri si macaturi in doua foi
se intalnesc spate de 1 m iar pentru panza sau pentru marame spatele au40-50cm putand fi
chear mai mici in cazul prosoapelor(30 cm) sau betelor(10 cm)
Nu numai lungimea spatei variaza i functie de tesatura,ci si desimea si grosimea ei.Astfel
pentru marame tarancile foloseau spatele cu ''dintii'',adica lamele,foarte subtiri si dese;pentru
panza si stergare lamelele erau putin mai rare dar la fel de subtiri;pentru scoarte,chilime si
macaturi lamelele spatelor erau groase si mai rare,iar pentru dimie sau plocade si cergi erau
destul de grosiere si distantate.

Desimea si grosimea acestor ''dinti''era conditionata de grosimea firului de urzeala:borangicul

foarte subtire in cazul maramelor,bumbacul in cazul panzei,stergarelor sau scoartelor si lana
toarsa gros in cazul macatelor,dimiei sau a plocadelor.

Lamelele aveau forma usor concava,fiind orientate in directia firelor de urzeala;prin fiecare
spatiu dintre doua lamele se baga decat un fir de urzeala.Spredeosebire de celelalte
componente ale razboiului care se faceau in zona,spata era facuta de catre mesterii ardeleni
din Fagaras sau adusa ,,de prin Moldova''fiind facuta din trestie,stuf sau ''coceni de porumb
strajnici''.