Sie sind auf Seite 1von 79
ee 2007 - Pret 5 lei MAUADIA)!EOPAROUPUIVERUES iam re yy) , TA , SB ~ Walter, Jon Williams PREMIUUINEBULA\ 200 re. 7 ELS j VEX \O)PLIMBAREAPRINIS OA REM kien ete GeoffreyyA. Landis Te Ve, NSM MUG Ucfo Mts = 5-3 ra oy ae EaaVeNUU ye Wao 4 I » -- \ JacksMcDEVIT Ie a COLECTIA-POVESTIRILOR STIINTIFICO-FANTASTICE Editor: Mediapress ® - Grup de pres, AL. M.Kogalniceanu nr.4, Botosani, 710191, tel. 0231515053, fax 0231515130 office@scl-fl.ro SCI-FI Magazin si Colectia de povestiri stintlifico fantastice sunt marci inregistrate de Medlapress ® Botosani. Toate drepturile pentru aceast& editie sunt rezervate Mediapress ® Botogani. Reproducerea partiald sau integrald a textului fara acordul editorului sunt pedepsite conform legilor in vigoare. Director: George Lazar Redactor gef: Catalin Moraru Tehnoredactare: Corneliu Rusu Coperta: Tulian Coniac Lustratia copertel: © Photographer: Andreas Meyer, Agency: Dreamstime.com - cyborg 3000 © Frank Ramspott - vortex - Electric Tunnel Vertical, Agency: iStockphoto.com Abonamente pot fl ficute pe adresa Mediapress ® sau la www.sci-fl.ro ‘TROGRAFA Tipar SC Mediator SRL Botosani ISSN 1843 - 5173 3 Apocalipsul progresiv si alte delicii futurismice Cory Doctorow . Binetnfles, literatura science fiction este o literaturd a i, De multe or scriltorul de science fiction foloseste Viltorul cape o oglinda deformatd pentru a reflecta prezentul, aranjatd tn aga fel incét sd ilusireze stranietatea ciudatd {ngropath de ine noasiepresumi. Dar chia ane ind viltorul fictional nu este o parabolda prezentulul, este fn mod necesar 0 creaje a acestuia, de vreme ce ziua de astdzi e cea care i influenfeazd pe autor. De la Fundapia lui Asimov Incoace, se tot incearcd un project care scoaté omenirea din tribulatile el, fn ciuda interventionismului social. Seritorii ‘de SF tndrdznepi ocolesc de tot viitorul, nd o abordare futuristic asilel de azt. Spook Country 4 lul William Gibson este 0 carte de “prezent speculativ", 0 Carte adit de futurist node actunea nu ar putea avea loc decdt 1 2006, o carte care exploateazd retrospect distana istoricd doar pentru a ne Asa sa inrerdrim cat de sirdine si futurstce sunt zlele tn care Bim, Scrittorii SF nu sunt singurit din domeniul prezicerii viliorulul, Futurologi ~ consultang, editorialist tehnologt, analisti, capitalist tndrdznef! si antreprenori ambulanti ~ varsd o muljime de cerneald, fosfor si aer cald, cofeintzat ‘pentru a descrie o vziune despre viltor tn care nol vom avea fot mai mult din ceea ce vind sau contra ceea ce vor 38 ne revind. Maine va veni cu procesoare mai bune si mai iftine, ‘ou mat mulf uilizator de internet, omniprezente dispoziive electronice de identificare, procese democratice radicale dominate de bloggert si un mum mare de Jocuri multiplayer 4 cdror economie virtuald va micyora economia real Un neologism Incdnidtor descrie acestevistuy:faurtsm, ‘Media futurismica e cea care descrie futurismul, ra viitorul, Deseori o face in propria folos gi, In general, nu rezisté prea bine la analize atente Fllmele SF servesc bine imageria futurismicd: R2D2.¢01A omplet consent care poate spargefirevall ude a Death Star si echipat cu prolectoare holografice $i disporitive ‘antipersonal, dar nimeni nu i-a instalat o placd de sunet de 158 gl un sintetizator vocal ce trebuie sa fluiere ca Harpo Marx. Sau nava Enterprise, cu un transporter capabil sé consiruiascd materie din planuri stocate digital yt radiourl care bat viteza lumini, Versiunea non-futurtsticd a NCC-1701 arf de marimea unt mingl de softball (sa ce minima bul ‘Pentni vitezd warp, transporter si un subspace radio ). S-ar ‘nvr prin gall la exe mai marca cea a lumii de a0 telecomanda Cand ar gist o planetd interesantd, ar ransmite ‘o-copie stocatd a echipel de cercetare pe suprafata planete si Apel dupa tnchelerea msn ar tlparaingpol ta med stocare, aiid eu fic pnd la urmdoaren ori Dacé vreun membru al echipajulul ar fi mancat de hippie interspapal cu ten verde sau de vreun tiran galacte gigant cu toga, arf recuperat din fsierul de backup al transporterul Ce naib, fnregulechipg de ceretare ar pued ft din cop ‘multiple ale celui mai bun membru de la Bordul navel: fard bluze rosil, doar o fumdtate de duzind de Kirk, operdnd in ‘armonie clonal. Futurismul are o explicayie psihologica, observatd de pprofesorul Daniel Gilbert in cartea sa din 2006, Stumbling on ‘Happiness. Amintirile noastre si proiecille noastre despre itor sunt, in mod firesc, imperfecte. Amintirile sunt acele ‘observatipe care crieruls-a obosi sd le retin, irefesute cu ceea ce ne este la indeménd cand incerctim sa ne amintim ‘ceva. Itrebafi pe cineva care ia un prina grozav cum a fost ‘micul dejun $i sunt sanse mari s@ Spund cd a fost delicios. Puneji aceeasi {nirebare cuiva care inghite mancarea ‘cauciucati din avion si va va spune cd micul dejun a fost sgroaznic, Legim trecurul de memoria noastrd imperfect side ‘prezentul observabil Cu viitorul procedém cam la fel: folosim rayiunea si evidenja pentru a prezice ce putem si, cénd dam de incr, umplen glue creer Lapsarianismul ~ ideea paradisulut pierdut, ciderea dine cei ales care face flecare an mai rdu ca cel precedent — este ssentimentul predominant despre viltor E ugor de vazut de ce amintirea imperfect’ a unei copildrit minunate face loc Ingrijordrit manurzaril a senescentel fizice. Cu sigurand lumea se duce spre mai rdu: rimic nu mai are acelayi gust ca la sase an, tot timpul ne doare ceva, sl gonadele maturizate ne duc preo frenezie de lente bizare i autodistructve pital natural al nismului e apocalipsul. Dacd ‘emai ru sf mai rdu, pnd la urma vom ajunge la capatul réului, PAnd la urmé, se ajunge la fund, un fel de moarte ‘putredd a universului cnd entropia lapsarianisté va ajunge {a limita inferioard gi ne va lua pe tor. Contra. Lapsarianismulul este progresismul: idealul iluminat al unet lumi cu oameni deosebil sténd pe umerit inilor.Fiecare vom contribui la bagajul de cunostinte al lumit ( aducdnd asfelfericire tuturor), iar descendenyt si ‘protejaiinosiri ne vor imbundtéyi munca. Desigur progresul trebule $8 alba limite ~ chiar si numal pentru motivd cd rménem ford idei pentru a putea imbundtati condisia umand. Siscience fictionul are un nume pentru limita superioard aprogresull un mum pon apocalpul progress namin Singularitate.Singularitatea lui Vernor Vinge are loc atunci ind tehnica ajunge sd ne permitdsa facem upload cu minjile noastre tntrun software, $4 le folosim mai repede, la vitese eperise de substrate actual newolagi 3ceim pari le noasire paralele si muliple, Dupd Singularitate nimic nu ‘mai e predictibil, pentru cd totul¢ posibil. Vom inceta sd fim tumani si vom deveni (cum e ttlul urmatorului roman af tul Rudy Rucker) Postsingular Singularitatea e ce se intimplé ciind avem atdt progres Incét riménem fara progres. E apocalipsa care face omenirea sd dispard in extaz i bucurie. Eoglinda progresiv inversatdia Lapsarianismului ‘La sfarsinul zilei ambele variante sunt tluzt. Tema rincipald din Stumbling on Happiness e cd oamenii sunt remarcabil de nepriceputi n a prezice ce i va face fericit. Predictile ne sunt obliterate de amintiri imperfecte si de capacitatea de a ,umple' vitorul cu prezentul ‘Science fiction e literatura prezentul, iar prezentul e singura rd pe care putem spera sao inelegem, deorece esingura care ne permite sa ne verificdm predictlle $1 observajile, comparindu-le cu realitatea, (Locus Magazin, iunie 2007) Cuprins: O plimbare prin Soare - Geoffrey A. Landis. Pervers - Charles Coleman Finley... O incalcare a drepturilor de autor - Nancy Kres: Niste actori - Blair Dalton... Visuri de robot - Isaac Asimov... Voia lui Dumnezeu - Jack McDevitt. Oragul raflunii - Matthew Jarpe. Inrudire - Bruce McAllister... Maladia leopardului verde - Walter Jon Williams... O plimbare prin Soare Geoffrey A. Landis A apirut ca scriitor de SF spre sfarsitul anilor '80. Absolvent de MIT, specialist in fizicd $i inginerie elec- trict, lucreazi Ia NASA $i face cercetiri in domeniile energiei solare, misiunilor pe Marte $i conceptelor avansate de propulsie interstelara. Apublicat peste 70 de povestiri si doud romane. Primul su roman ,Mars Crossing”, a apirut in 2000. A cdstigat doua premii Hugo si un premiu Nebula. Povestirea de fati a céstigat premiul Hugo in 1992, fiind o opert foarte plauzibild de ,hard SF” in care Luna nu mai pare asa de prietenoasi, dac e vorba de propria viafa, chiar daca esti astronaut si ai sprijirul celor de pe Pimént. loti au o vorb&: o aterizare bun’ este una de ‘unde poi pleca pe propriile picioare. Poate c& Sanjiv ar fi procedat mai bine, dac& ar fi ‘imas in viapS. Aga c& Trish a flccut tot ce a putut. Una este alta, ins, era ceva mult mai bine decit se astep- tase. Structura zvelt® din titan, de grosimea unui creion, nu fusese vreodat’ proiectati s& suporte o aterizare fortat8. Perefii de presiune, subiri ca hartia, s-au cur- bat, apoi s-au sfiramat, imprastiind buctjele de epava, in vid, pe un kilometru p&trat de suprafapl lunar. Cu o clip& inainte de impact si-a amintit s& goleasc& rezervoarele. Nu a fost nicio explozie, dar nicio aselenizare nu ar fi putut fi destul de blinds pentru ca Moonshadow s& rimAnd intreagi. in linis- tea infricosdtoare, fragila nava s-a bofit si rupt in Ductile ca 0 cutie de conserve din aluminiu, moto- tolits. ‘Modulul de pilotare, care apucase s& se desprind’ de nava, s-a deschis. Se oprise in peretele unui crater. Trish a'desficut centurile care o fineau in scaunul pilotului si a inceput s& cad& usor, spre tavanul mo- dulului. S-a ridicat in gravitatia redusé, a gisit un echipament pentru EVA" intreg pe care I-a conectat la "exe ebay eve common fase ile costum, apoi s-a tarat spre lumina Soarelui, prin gaura zimjat8, unde fusese atasat modulului de Supraviefuire. Statea si privea suprafata gri, selenard. ‘Umbra fi ajunsese in fat, 0 pati de cemeali neagri, avand forma unui om extrem de intins. Peisajul era ccolfuros si in intregime sterp, pictat cu umbre rigide de negra $i gi ; “Magnificd dezolare", a soptit. tn spatele ei, Soarele plutea peste crestele ‘mungilor, producdnd scdnteieri in resturile din titan si ofel ale navei, impistiate pe cdmpia plina de cratere. Patricia Jay Mulligan privea parisitul peisaj lunar si incerca si nu planga. Mai intdi lucrurile importante. Din compartimentul distrus al echipajului a luat radioul si l-a incercat. Nimic. Nuera.o surprizi; PAmAntul se afla dincolo de orizont si nu erau alte nave in spafiul dintre Terra si Lund. Dupi ceva clutiri, i-a gisit pe Sanjiv si Theresa. Datoriti gravitatiei scAzute, erau absurd de usor de frat. Nu avea niciun rost s& fi ingroape. I-a agezat intr-o nis dintre doi bolovani, spre vest, cu fafa la Soare, spre Pméntul care acum era ascuns de un lan www.sci-fi.ro 6 ‘Sci Fi Magazin de munfi negri. A incercat si giseascd cuvintele potrivite afi spuse, insa a dat gres. Poate era mai bine; oricum nu ar fi stiut rtualul potrivit pentru Sanjiv. "Adio, Sanjiv. Adio, Theresa. Ag vrea...ag fi vrut ca situatia si fie alta. imi‘pare rau." Vocea fi era abia soptiti. "Mergeti cu Dumnezeu." ‘A alungat gindul c& era foarte probabil sili se al- ture destul de curand. incerc& si se concentreze, Ce ar fi ficut sora ei? Ar fi supraviefuit. Karen ar fi supravieuit. ‘Unu: inventarul. Traia si, in mod miraculos, sc&- pase fir nicio rani. Costumul spatial functiona la Parametrii proiectati. Supraviefuirea se afla in dotirile costumului: avea aer si ap atita timp cat strlucea Soarele, Scormoni printre rimasitele navei si gisi o mulfime de pachete intacte cu hrand. Nu avea si rabde de foame. Doi: mesaj de ajutor, in cazul ei, cel mai apropiat ajutor era 12 250.000 de mile, dincolo de orizont. ‘Avea nevoie deo anteni de inilfime si un pise muntos cu vedere spre Pamant. in computer, Moonshadow avea cele mai bune harti selenare ficute vreodat3. Distruse, Mai erau gi alte hii pe nav, imprastiate printre rimasifele de la locul ase~ lenizarii. A reugit si giseascd o harti pentru Mare ‘Nubjum — nefolositoare —. si o mic& hart globala, ‘menit& afi folositi ca index pentru harjile detaliate. Va trebui s& se descurce cu atit. Din ce stia ea, impactul fusese dincolo de capatul de est al Mare Smythii - Marea lui Smith. Munfii din depirtare marcau margi- nea m&rii gi, cu noroc, va avea vedere spre Pamant. Si-a verificat costumul. La o apasare de buton, panourile solare s-au extins la mArime maxim’, ca aripile unei libelule uriase, si au inceput si strdluceasca in culori prismatice in timp ce se roteau dupa Soare. A verificat daci sistemele costumului se incdrcau normal si a pomit la drum. De aproape, ‘munfii erau mai putin abrupfi decat preau de la locul pribusiri, Datoriti gravitagiei reduse, cAjaratul era doar putin mai dificil decat mersul, chiar dac& antena de satelit cu diametrul de doi metri 0 ficea s& se batingine aiurea. Dupa ce a ajuns in varf, Trish a fost recompensati cu priveligtea unei dungi subfiri, albas- tre, la orizont. Munfii de pe partea indepartatd a vaii erau incd in intuneric. A séltat radioul un pic mai sus pe umeri i a inceput s& traverseze urmitoarea vale. De pe urmatorul pisc, Pamntul se 28rea dincolo de orizont, o bila cu alb si albastru, pe jum&tate ascuns’ de munji negri. A desficut trepiedul pontra antend si a pomnit cu grijé alimentarea. - Hello? Aici astronaut Mulligan de pe Moonshadow. ‘Urgenjl. Repet, este o urgenjS. Ma aude cineva? Si-a luat degetul de pe butonul transmite si a asteptat un rispuns, dar nu a auzit nimic, in afard de soapte ugoare sau descércari electostatice de la Soare. ~ Aici astronaut Mulligan de pe Moonshadow. M& aude cineva? S-a oprit din nou, + Moonshadow cheamé pe oricine. Moonshadow cheami pe oricine. Acesta este un apel de urgent. ~ «shadow, aici stafia de control Geneva. Te auzim slab, dar clar. Rezista acolo sus. A inceput si respire brusc. Nu isi diduse seama c& isi tinea respiratia. eee Dupi cinci minute, rotajia PamAntului adusese antena in afara zonei de recepfie. in acest timp — dup& ce ei trecuser& peste surpriza cd” exist’ un supraviefuitor pe Moonshadow ~ ea a trecut in revist parametrii problemei. Aselenizarea ci nimerise aproape.de terminarea zonei expuse la Soare, chiar la cap&tul p&rtii luminate a Lunii. Ins& rotatia Lunii este inceatd, dar inexorabil8. Soarele va risiri in te zile. ‘Nu era ad&post pe Lund sau loc unde s& astepfi si ‘treacd noaptea de 14 zile. Celulele solare ale costumu- lui ei aveau nevoie de luminS pentru a recicta aerul pe care fl respira. C&utind printre rimigifele modulului sfiramat, nu a gisit tancuri de stocare intacte, nici micar baterii, nimic pentru a pastra oxigenul. Si ei nu puteau lansa o misiune de salvare fnainte de ciderea nopjii lunare. Prea multi de ,.nu”, ‘S-a asezat linistit, privind de pe cimpia glurits de cratere spre seriluna albastra gi zvelt8, gindindu-se. Dupi céteva minute, antena de la Goldstone a intrat din nou in raza de emisie gi radioul a prins viz ~Moonshadow, m8 auzi? Hello, Moonshadow, ma auzi? - Aici Moonshadow. Acliberat butonul gia asteptat in liniste ca vorbele sale s& strabatd lunga distantA c&tre Pamént. = Receptionat, Moonshadow. Confirmim c& cea ‘mai rapid& posibilitate de a trimite o misiune de sal- vare este de 30 de zile de acum incolo. Poti rezista asa de mult? S-a decis repede gi a apasat hotirat& butonul de transmisie, - Astronaut Mulligan de pe Moonshadow. Voi fi aici asteptindu-va. Intr-un fel sau altul, A asteptat, dar nu i-a mai rispuns nimeni. Antena de receptie de la Goldstone nu putea sé iasd din raza de recepfie aga repede. A verificat radioul. Cnd a ridicat capacul, a vazut c& circuitele de alimentare erau usor atinse de la impact, dar nu a gisit nimic spart sau componente lips. A tras si un pumn — prima www.sci-fi.ro Geoffrey A. Landis - O plimbare prin Soare 7 reguld a lui Karen in materie de electronice, dac& nu merge, loveste cu purnnul — a reorientat antena, dar nu a ajutat la nimic, Sigur, ceva era in neregulé. Ce ar fi ficut Karen? Nu ar fi stat s& moar, asta in mod cert. ‘Trebuie si te mist, fetijo, Dac’ te prinde apusul, esti ‘moarta, T-au auzit mesajul. Trebuia s& cread& c& au euzit-o gi vin dupa ea. Tot ce avea de ficut era s& supra- viefuiascd. ‘Ar fi fost prea complicat s& care cu ea si cupa mare f antenei. Nu isi putea permite si ia decat strictul necesar. La apus va rimiine fird aer. A lisat-o jos sia inceput si meargé. Comandorul Stanley se uita le radiografiile mo- ‘torului, ficute cu raze X. Era patru dimineaja. Gata cu somnul tn nosptes asta. Era programat si zboare la Washington, 1a gase dimineafa, pentru a vorbi in faya Congresului. = Decizia ta comandante, a spus tebnicianul de la motoare, Nu am gisit probleme care s& apard in radio- ‘graf, dar ar putes fi altele, ascunse. Profilul normal de zbor nu duce motoarele le 120, aga cB lamele ar trebui s& reziste, chiar gi cu defecte ascunse. = Cét ne-ar intirzia demontarea motoarelor pentru inspectie? | = Presupuniind c& nu gisim nimic réu, ne-ar lua o zi, Daci nu, doul, poate trei. ‘Comandoru! Stanley bitea din degete nervos. Ura si fie fortat si in decizii in grabi. = Care ar fi procedura normala? = Normal ar trebui sf reinspectim. + Fino. A oftat, O altd intdrziere, Undeva, acolo sus, cine- va conta pe el si ajungi la timp, Dacd o mai gisea in viajd. Dacd intreruperea brusc& a semnalului radio nu semnifice o deteriorare catastrofald a celorialte sis- teme. Dac femeia ar putes si glseesc& un mod de supravieui fird aer. Pe Pimént arf fost un rtm de maraton, Pe Lund era © plimbare usoard, ceva mai rapidd, Dup& zece mile, plimbarea isi cipétase propriul ritm, semina cdnd a mers, end a jogging, cind a un cangur care sare cu incetinitorul. Cel mai mare inamic era plictisea Prietenii de la academie - in parte invidiogi pe scorurile de top obfinute de ea, lucru care flicuse si fie prime din clasé eleas§ pentru o misiune ~ au ris nemilogi, c& urma si zboare la cétiva kilometri de Lund fri st aselenizeze, Acum avea sansa de a vedea Luna mai de aproape decat oricine in istorie. Se gindi ce ar mai spune colegii de clas8. O si se aleagi cu o poveste frumoas& - numai s8 trliascd s8 0 oatil povesti Semnalul de subalimentare a trezit-o din reverie. A verificat afigajele display-ului, deoarece tocmai ince- use operafiunile de intretinere. Timpul scurs in vic 8,3 ore. Sistemele funcfionau la valori nominale, in afard de curentul venit de la panourile solare, care era mult sub valoarea admisd, In cteva momente a gisit problema: un strat subtire de praf se asezase pe aripile solare, Nimic serios, putea fi sters ugor, Dac& nu gisea un ritm care s& fin praful deoparte, atunci trebuia Se opresc& la clteva ore gi sf fac pe menajera. $i-e reverificat panourile si a continuat s& meargé. Cu Soarele nemigcat in foja ei gi nimic altceva la orizont decét semiluna albestré a Piméntului rotindu- se impreceptibil, gindurile au inceput s8-i umble aiurea. Moonshadow fusese clasificat8 ca o misiune uusoarg, un zbor de orbitl joas8, de cartare, pentru stabili locurile viitoarelor baze lunare. Moonshadow bu fusete profectat sl afngd pe So nici pe Lund, nici nic8ieri altundeve Be a aselnizat toi, m a avut Inco. Mergind pe cmpia stearp&, Trish avea cosmaruri cu singe si prdbusiri, Sanjiv murind ling ea; Theresa, deja moarti in modulul laborator; Luna, devenind urias8, nave invéstindu-se in unghiuri ciudate vizute prin hublouri. Opreste rotafia navei, indreapt-o spre zona dé terminare a iluminfrii — clind razele Soarelui cad la lunghiuri mici, e mai ugor si vezi denivelrle suprafefe. Conserv combustibilul, dar adu-ti eminte s& fl arunci cu o clipal inainte de impact, pentru a evita explozia. Se terminase, Concentreazi-te la prezeat. Un pas dup altul, Tardsi gi iardsi, ~ Alarma de la alimentare cu energie @ fiuit iar. Praf, deja? S-a uitat le dispozitivul de navigatie si a lizat, cu un goc, c& se plimbase 150 de kilometri. Era oricum timpul pentru o pauz8. S-a agezat pe un bolovan, a scos o gustare din rucsac si a reglat cronometru! la 15 minute. Pachetul cu méncare sigilat fusese proiectat s& se potriveascé la portul de intrare din partea de jos a cistii costumului spafial. Era important ca sigiliul si nu eiba pietricele, A verificat de dou ori sigilarea in vid, inainte de a deschide pachetul, apoi a introdus batonul de mincare in port, a intors capul si a inceput s& roada bucdfelele. Batonul era tare gi ugor dulceag. S-a uitat spre vest, de-a lun- gul cAmpiei usor curbate. Orizontul aria plat, ireal; un fundal, doar un pic mai departe decét puteai ajunge. Pe Luni, ar trebui si fie usor de mentinut un ritm de 15 sau chiar 20 de mile pe orf, dar, socotind timpul de dormit, probabil rimfin 10 mile. S-ar putea s& aiba un drum lung, foarte lung de strabatut. www.sclfi.ro 8 Sci Fi Magazin Lui Karen i-ar fi placut; intotdeauna fi plicea si ‘meargi prin peisaje dezolante. ‘»Destul de frumos in felul lui, nu-i asa, surioar’? a spus Trish. ,,Cine s-ar fi gandit ci existd atétea nuanfe de gri? Plin de plaje neaglomerate ~ ce picat ce atéta de mers pand la ap: ‘Timpul de plecare. A continuat de-a lungul terenu- lui care era in general plat, desi peste tot apareau cratere de diverse marimi. Luna este surprinzitor de plat’; doar un procent mic din suprafatd are o pant mai mare de 15 grade. Peste micile dealuri a trecut uugor; pe cele céteva mai mati, le-a ocolit. Cand gra- vitatia e scAzut, nu e o mare problema sé mergi. Si a continuat s& meargl. Nu se-simfea obosit’, dar isi verific& afigajul costumului gi realizi ci merge de peste 20 de ote, de aceea s-a forfat si se opreascd. Dormitul era o problema. Panourile solare erau proiectate s& fie detasate de costum pentru intretinere, dar nu mai furnizau energie si oxigen ct erau scoase, Péni la urmé a gisit o modalitate de a {ntinde cablul scurt destul de departe pentru a. mite s& aseze panourile langé ea asa inc&t si se poatd intinde rd a deconecta alimentarea. Trebuia si aib& grij8 si nu se rostogoleasc’. Odat cu asta a descoperit c& nu poate si doarma. Dup& 0 vreme, a cfzut intr-un fel de mojdiald intermitentd, visind nu la Moonshadow, asa cum se astepta, ci la sora ei, Karen, care - in vis ~ nu mai era moarti, ci doar se preficuse c& moare, ca si fi fac o farsi, S-a desteptat dezorientat&, cu dureri musculare, aducdndu-si brusc aminte unde se afla. Paméntul era lao palma deasupra orizontului. S-a trezit cdscénd si a inceput mersul spre vest, pe cimpia nisipoast si gr, de culoarea prafului de pusca. Picioarele fi devenisers sensibile acolo unde ficeau contact cu cizmele. Schimba ritmul plimbarii, de la jogging la sArituri de cangur. Ajuta, dar nu destul: Putea s4 simtX aparitia batiturilor, dar stia c& ‘nu putea sa isi scoat& cizmele ca 58 igi in micar s8-5i examineze picioarele. Karen o obligase s& meargi cu picioarele rinite gi {si pierdea rabdarea cénd se plingea sau incerca s& incetineasca ritmul. Si-ar fi rupt cizmele intr-o plim- bare aseminatoare. Dar la 1/6 g, m&car durerea era suportabila, Dupé o vreme, picioarele pur si simplu i-au amorjit. Siirea peste craterele mici; pe cele mari le ocolea; pe cele si mai mari, le traversa pur si simplu. La vest de Mare Smythii a intrat pe un teren cu damburi. A trebuit s& incetineasc8. Cobordrile erau in plin Soare, dar pe fundul craterelor era umbr3. ‘Batdturile s-c spart, iar durerea ascusitd si discor- danti fi cAnta in cizme. Si-a muscat buzele sé nu planga si a mers mai departe. inca vreo cateva sute de kilometri gi era in Mare Spumans ~ Marea de spumi ~ iin nou pare mergea prin mungi. Peste Spumans, apoi in lobul nordic al Fecundity si prin Tranquility. Printr-a sasea 2i de c&tfrat trebuie si fi trecut pe lang Tranquility Base; a scanat cu grijé orizontul in timp ce mergea, dar nu a vazut nimic. Probabil ratase cu citeva sute de kilometri; deja deviase spre nord, indreptindu-se spre o trecitoare aflat8 chiar in nordul craterului Julius Cesar, in Mare Vaporum, pentru a evita munfii. Vechiul loc de aselenizare, folosit pe ‘vremuri, eta probabil dificil de observat, -ar fi vizut doar dacd ar fi trecut chiar pe langi el. slmagineazS-fi, a spus. Sa faci atdta drum gi singu- ra atracfie turisticd pe raza a cdteva sute de mile s& fie inchisi. Asa se intimpli intotdeauna, nu-i asa surioard Nu era nimeni s& rad de spiritele ei, aga cB, dup& un timp a ras ea singurd. wee S-a tezit din visele confuze, cu munti negri si Tumina Soarelui in nemiscare, a clscat si a inceput s& mearga inainte de a se trezi complet. A sorbit 0 gura din apa calda si insipid, incercind si nu se gén- deasc& de unde provenea inainte de a fi reciclaté. Pauz4, cur’é panourile solare, sunt viafa ta, cu grijd foarte mare. Mergi. Pauzi. Dormi iarisi, cu Soarele exact in aceeasi pozitie, cAnd te trezesti, parc ar fi batut in cuie pe cer. Ziua urmatoare la fel. Si iardgi. Si iardsi. Pachetele nutritionale sunt fri ‘reziduuri, dar odati la céteva zile trebuie s& stai pe vine, conform regulilor naturii, Sistemul de supraviefuire nu poate recicla solide, asa cd trebuie si astepfi pand cind cos- tumul firdmifeazi reziduurile gi apoi arunci in vid, o pudri maronie, Urma ta e marcat& de depozitele de pudra, abia vizibile pe intunecatul praf selenar. Mergi spre vest, tot timpul spre vest, la intrecere cu Soarele. P&méntul era sus pe cer; nu mai putea s& il vadi fSr% s& isi dea capul pe spate. Cand Paméntul era exact deasupra capului, se oprea gi sSrbatorea, mima deschiderea unei sticle imaginare de sampanie si toasta cu companionii ei imaginari de c&litorie, Soarele ajunsese desupra orizontului. In ase zile de clitorie, mersese un sfert din drumul in jurul Lunii. A traversat pe la sud de Copernicus, pentru a sta departe de pietrele mari, de impact meteoric, si pen- ‘ru a evita pe cat posibil traversarea munfilor. Terenul cra ciudat, cu bolovani cat casa, mari cét rezervoarele rachetelor, fn unele locuri mersul era ingelator, acolo www..sci-fi.ro Geoffrey A. Landis - O plimbare prin Soare 9 unde regolitul gri ficea loc bucifilor de roc, arun- cate de impacturi cataclismice, cu milioane de ani in ura. [si alegea drumul cit de bine putea. lsat radioul pomit si mai fea céte un comentariu in tim- pul mersului. ,,Ai grij& pe aici, e inseldtor. Vine un deal; ce crezi: s& urcdm sau sé il ocolim?” Dar nu se auzea vreodatd opinia cuiva. Contemplé dealu! pietros. Arata ca o buld vulcanica antic’, dar nu ardta deloc ci regiunea fusese odati activa, Terenul din jur trebuie si fie denivelat rau de tot. Din varf, ar putea si studieze zona gi si vada pe unde va merge. ,,Ok, toati lumea, atentie la mine. Urcusul poate fi periculos aici, asa c€ stati aproape uitafi-va unde pun eu picioarele. Nu riscafi nimic - ‘mai bine mai incet si sigur decat repede si mort. intre- bari?” Liniste; bine. .Ok, atunci. Vom lua 15 minute de pauzi cand ajungem in varf. Urmati-ma.” Fafii de de pietrigul din Copernicus, Oceanus Pro- cellarum era lin ca un teren de golf. Trish a mers pe nisip cu miscari line, alunecdnd chiar. Karen si Olan- dezul pireau tot timpul s& fie ori in spate, ori alergind mult in fafa, pentru ci nu-i putea vedea. CAinele ala prost se invartea tot timpul in jurul lui Karen, ca un pui, desi Trish fusese cea care il hranise si fi schimbase apa din ziua in care Karen plecase la colegiu. Faptul ci Karen nu putea s& rman in urma ei o deranja pe Trish - Karen promisese si o lase pe a si fic in frunte de data asta — dar igi pastra parerile pentru ea. Karen o numise insect micd, daundtoare si zgomotoasi gi era hotirat8 sd fi arate cA se poate comporta ca un adult. Oricum ea era cea care avea harta, Dacd se riticea Karen, ea 0 va ajuta. A luat-o ugor spre nord din nou, pentru a profita de terenul lin, promis de hartd. S-a uitat in jur s& vada daca ajunsese si Karen sia fost surprinsd si vada P&mantul ca 0 minge proeminenta la orizont. Evident, Karen nu era acolo. Murise cu ani in urma. Trish era singuri, intr-un costum spatial de la care avea mancdrimi, care mirosea gi care ii rodea pielea pana la os in jurul soldurilor. Ar fi trebuit sé si-l fixeze mai bine, dar cine a stiut c& va trebui si facd jogging in el? ‘Nu era corect ca ea s4 poarte un costum din ala gi Karen nu. Karen trebuia si fac o mulyime de lucruri in plus fafS de ea, dar cum de nu era nevoit8 s& poarte ccostum spatial? Toata lumea trebuie s& poarte un cos- tum din ila, Asa e regula, S-a intors spre Karen si 0 intrebe. Karen a rés amar. ,Nu trebuie si port cos- tum, micufa mea sori zgomotoasi, pentru ci sunt moartd. Zdrobita ca o insect& si ingropata, nu-fi aduci aminte?” Da, aga era. Ok, atunci, daci Karen era moarti, nu trebuia si poarte costum. Aves sens si, pentru cifiva kilometri, au alergat impreund, in liniste, pana cdnd lui Trish i-a venit brusc in minte: ,Hei, stai aga — dacd esti moartd, cum pofi fi aici?” Pentru c& nu sunt aici, prostujo. Sunt doar o proiectie a imaginafiei tale hiperactive.” Socati, Karen se uit peste umar. Karen nu era acolo. Karen nu fusese vreodata acolo. lmi pare rau. Te rog, vino inapoi. Te rog?” S-a impiedicat si a cizut cat era de lunga, alunecénd intr-o dara de praf, in jos, spre fundul unui crater. in timp ce aluneca, incerca cu disperare si Himand cu faja in jos, pentru a evita o rotire peste fragilele panouri solare de pe spate. Cnd a reusit si se opreascd, cu linistea asurzindu-i urechile, a obser- vat 0 zgaraieturi lungi, ca o rand prost vindecati, pe vizorul cistii, Materialul dublu ranforsat rezistase, altfel nu s-ar mai fi uitat la nimic. Si-a verificat costumul. Nu erau rupturi, era intact, dar braful de titan care tinea aripa sting a panoului solar se indoise si era aprodpe rupt. in mod miraculos, nu erau alte defectiuni. $i-a scos aripa si a examinat Draful de titan avariat. L-a indoit la loc cat de bine s-a priceput si a intirit legitura rupti cu un creion mecanic legat cu dova fre scurte. Creionul oricum fusese doar o greutate in plus, bine c& nu se gandise s& il arunce. A verificat legitura nou facutd. Nu va supor- ta forte mari, dar dacd nu se zbatea prea mult ar trebui si find. Oricum era timpul pentru 0 pauzi. Cand s-a trezit, a evaluat situatia. Nu fusese atenti pe unde mersese i terenul devenise muntos. Urma- toarea etapa va fi mult mai greu de parcurs decét cea dinainte, oe, ‘Bra gi timpul sa te trezesti, somnoroaso”, a spus Karen. A ciscat, s-a intins gi s-a uitat la urmele de pasi. La capdtul unui sir lung de urme, Pimantul arita ca un dom albastru, la orizont. Nu pirea foarte departe, era singura pati de culoare intr-un peisaj de un gri uniform. ,,12 zile de mers pentru jumatate din drumul in jurul Lunii, Nu e riu deloc, fetijo. Nue ‘grozay, dar nici rau nu e, Te antrenezi pentru maraton, sau ceva de genul asta?” Trish s-a ridicat si si-a inceput joggingul, ioarele au intrat automat in ritm, in timp ce sorbea din lichidul reciclat de costum, incercdnd si scape de gustul de stitut din gurd. A strigat la Karen peste vumar, fara 8 se uite. , Tre’ si ne migcim, avem locuri de vizut. Vii sau ce faci?” in lumina Soarelui aproape fird pic de umbra, terenul pirea sters, bidimensional, Trish igi glsea cu sgreu pasii, se impiedica de pietre, care erau aproape invizibile in peisajul plat. Un picior in fafa celuilalt. Din nou, Din nou. Excitarea plimbarii disparuse cu mult timp in urma, lisind doar determinarea de a reusi, care du- sese Ia un fel de amorfeala mentala. Trish isi petrecea timpul sporovaind cu Karen, povestindu-1 detalii ascunse ale vietii sale in speranja ci Karen va fi ‘mulfumitd si ti va spune gi ea c& este mandra de sora www.sci-fi.ro. 10 ‘Sci Fi Magazin ei, Brusc a observat cX Karen nu o asculta gi se inde- plrta de ea cnd nu era atent8. S-a oprit pe marginea unui sant lung si serpuitor. Arita ca albia unui réu care astepta o furtund s& il umple, dar Trish stia ci nu vazuse vreodatA ap&, Pe fund era doar praf, uscat ca pulberea. A inceput si meargi incet spre fundulalbiei, atenta si nu alunece gi i rigte si ipi strice fragilul sistem care fi oferea cele necesare supraviefuiri. S-a uitat in sus. Karen stitea pe mal, ficdndu-i din man’. Hai odata! Nu mai ierde vremea, mocaito, vrei s& rimai acolo de for?” De ce ne grabim? Suntem oricum inaintea planu- lui. Soarele e sus pe cer gi suntem Ia jumtatea dru- mului in jurul Lunii, Vom reusi, nu mai transpira.” Karen a coborit panta, alunecdnd ca un schior, prin praful foarte fin. Si-a apsat fafa pe vizorul cstii lui Trish gi s-auitat in ochii ei cu o intensitate de maniac, pind a speriat-o. ,Gribeste-te, micufa mea surioard lenesitDesi ai terminat jumtate din drumul in jurul Lunii, gata cu parle usoare, de acum incolo sunt ‘mungi gi teren greu de traversat, mai ai de mers gase mii de kilometri int-un costum stricat si, dac incetinesti si lasi Soarele si fi-o ia inainte, si mai intri fntr-un necaz cat de mic, doar unul, o s8 fii moart, moart’, moarti, exact ca mine. $i nu o s8-fi plac&, ai {ncredere in ce spun. Acum ridic&-ti funduleful draguy si puturos gi miscd-te!. Si, intt-adevar, era greu de inaintat, Nu mai putea cobori pantele aga cum ficuse, s-ar putea rupe supor- tul de titan si va tot trebui s& se opreasc& pentru reparafii dficile, Nu mai erau cémpii; totul p&rea plin de bolovani, perefi de cratere sau munfi. In cea de-a optsprezecea 2i, @ ajuns la un arc natural urias. Se {nda deasupra capului ei; 1-a privit cu teamé, gindin- du-se cum de putea si apard pe Lund aga ceva. »Nu de la vant, asta e sigur”, spuse Karen. Lava, a5 Zice. Topitd pe o creastd, dar a continuat s& curgé, lisind un gol; apoi, dup milioane de ani, un bombar- dament de micrometeorifi a demolat partie ascufite. Draguy, totusi, nu?” Magnific.” ‘Nu departe de arc, a intra intr-o pidure de cristae, subjiri caacele. La inceput erau mici i se spargeau, pre- cum gheata sub picioarele ei, dar apoi au devenit mai jnalte ca ea, spirale cu sase fafete si minarete in culori extraordinare. Jungla de cristale s-arart in sféryit, dar a fost inlocuiti de blocuri gigantice de cristal, cu irizafi strilucind in Soare, Smaralde? Diamante? ‘Nu stiu, pustoaico. Dar ne stau in drum, Ma voi ‘bucura cénd vor fi in spatele nostru.” Dupo vreme si blocurile de cristal s-au rarit, pan cind se mai deshuseau rareori céteva pete de culoare strilucind pe pantele si dealurile din spatele ei si, in sfirsit, pietrele au redevenit pietre, colfuroase si neregulate, Craterul Dedalus, mijlocul calétoriei sale lunare. De data asta nu a mai sarbdtorit. Soarele, ce igi oprise cu ceva timp in urma ascensiunea lenesi, incepuse s& cada imperceptibil la orizont, in fafa lor. nE 0 curs cu Soarele, pustoaico, si Soarele nu se ‘opreste pentru odihnd, Pierzi teren.” Sunt obosita, Nu vezi cd sunt obosit8? Cred c& m-am siturat. Ma doare tot corpul. Lasi-ma in pace, Vreau si ‘mi odihnese. Doar céteva minute? Te rog?” .»0 8& te poti odihni cénd o sa fii moart’,” Karen a ras strangulati si ascufit. Trish a realizat c& era in pragul isteriei. Brusc s-a oprit din ris. ,,Trebuie s& te misti, pustoaico. Da-i drumull”. ‘Suprafata lunard trecea pe sub ea ca o find gri, de dimensiuni neregulate, Munca grea si intengile bune mu puteau ascunde faptul cd Soarele castiga. In fiecare zi cénd se trezea, Soarele era un pic mai jos in faja ei, strlucindu-i un pic mai direct in ochi. in fata ci, in strdlucirea Soarelui, vedea 0 oaz’, 0 mic insula de verdeati si copaci in desertul fra vviafS. Deja auzea oricditul broastelor. Nu, Nu era nici © oaz8;‘era sunetul unei alarme de avarie. S-a oprit, dezorientat&. Supraincdlzire. Sistemul de aer condifionat al costumului a cAzut. Ia uat jumState de zi sf glseasc& valva infundatd si inci trei ore de ‘munc&, ud& leoarc8, pentru a glsi un mod de ao des- funda fara a ldsa prefiossl lichid de ricire s& curgé in spafiu. Soarele mai coborase o palm& spre orizont. “ Razele Soarelui fi blteau-direct in fai acum. ‘Umibrele pietrelor se intindeau spre ea asemenea unor tentacule flimfinde; chiar si cele mai miei preau fliminde gi rele. Karen mergea din nou alituri de ea, dar era ticutd si posomorat, De ce nu vorbesti cu mine? Am ficut ceva? Am. gresit undeva? Spune-mi.” Nu sunt aici surioar’, Sunt moarti. Cred c& a venit vremea s& infrungi chestia asta.” ‘Nu spune asta, Nu pofi fi moart.” »~Ai, in mintea ta, 0 imagine idealizat& despre mine. Lasi-mi si plec. Lasd-md si plec.” Nu pot. Nu pleca. Hei - ii amintesti cind am ‘economisit banii primifi de la paring timp de un an ca si putem cumpara un cal? $i am gsit un pisoi ratécit, care era foarte bolnav, si l-am dus la veterinar, in cutia de pantofi, impreund cu bani economisifi, si doctorul a vindecat pisica, dar nu a vrut s& ia bani?” wMda, imi amintesc. Dar nu am reusit s& economisim cat si cumparim calul.” Karen a oftat. .Crezi ca fost usor s8 cresti cu 0 sora copiliroass pe urmele tale, incercand si imite tot ceea ce faci?” ‘»Ba nu eram copiliroasa” "Ba erai.” ‘Nu eram. Te adoram. Chiar aga era. Te veneram”. ‘Stiu asta. Dar trebuie sa iji spun, pustoaico, asta, nu imi ficea viaja mai usoard. Crezi cd e usor $8 fii www.sci-fi.ro. Geoffrey A. Landis - O plimbare prin Soare " venerat? Si trebuiasca s8 fii un exemplu tot timpul? Doamne, tot timpul liceului, cénd vroiam s& ma droghez, trebuia si mA furigez si si 0 fac la buda, ci alifel sora mea cea mica ar fi ficut gi ea la fel.” | Nu ai ficut asta, Niciodatl.” »Maturizeazi-te, copild. Bineinfeles ci o ficeam. Dar erai tot timpul in urma mea. Orice faceam, stiam 8 ai fi venit imediat gi ai fi ficut-o gi tu. Trebuia si ‘muncesc ca in iad ca s& fiu inaintea ta si tu, la naiba, tu ma urmai fri absolut nici un efort. Erai mai desteapti ca mine ~ stii asta, nu? - cum crezi cd ma simjeam?” ‘Bine, dar eu? Crezi c& pentru mine era usor? Si cresti cu sora mai mare moarté - orice ficeam, se ajungea la: ‘Pacat ci nu pofi fi mai mult, cum era Karen’ sau ‘Karen nu ar fi ficut asta’ sau 'Dacd Karen ar fi... Cum crezi c& m& ficea si ma simt? Tie ti-a fost usor, dar eu a trebuit si traiesc dup& standardele unui nenorocit de inger.” ‘»Greu, pustoaico, Oricum, mai bine decat si fii moart ‘La naiba Karen, te-am iubit, Te iubesc. De ce tre- buie si pleci? »Stiu, pustoaico. Nu am ce face. Imi pare riu. Si eu te-am iubit, dar trebuie s& plec. M3 pofi ldsa sl plec? Pofi doar si fii tu insti si s& incetezi s8 incerci s& mai fil eu?” 0 8&...0 88 incere”, wAdio, surioara” wAdio, Karen”, Era singura in umbrele care se asezau deja pe 0 cimpie goald si rugoasd. In fata ei, Soarele de abia ‘mai sSruta varfurile crestelor. Praful pe care il ridica se comporta strani; in loc s& cad pe sol, plutea la jumitate de metru indljime, A uimit-o efectul, apoi a vizut in jur c& praful se ridica in ticere de pe sol. Pentra un moment, a crezut c& are iar halucinatii, dar apoi a realizat c& era efectul unei incdrcari electrosta- tice. A mers inainte, prin ceata de praf selenar, Soarele s-a inrosit, iar cerul a devenit purpuriu inchs. Intunericul s-a ndpustit asupra ei ca un demon. spate, doar piscurile mungilor erau luminate, poalele dispdruserd in umbra, Terenul din fata ei avea un fel de pete de lumind, dupa care isi orienta traseul Radioul era pomit, dar receptiona doar descarcari electrostatice. Receptiona $i baliza de salvare de pe Moonshadow, in momentul in care exista vizibilitate directi c&tre locul impactului. Trebuia si fie pe aproape, dar terenul nu i se parea nici pe departe cunoscut. In fata - acolo era panta pe care se urcase si transmit spre Pamént? Nu avea idee. S-a catarat, dar nu a vazut fasia albastra. Urmatoarea? Intunericul i se urcase pind la genunchi. Se tot impiedica de pietrele invizibile in intuneric. Pasii ei aruncau scantei din pietre si in spate urmele striluceau slab. Striluciri triboluminiscente, de la cristale din care izvora lumina atunci cénd erau sfira- mate, pe care nimeni nu le mai vizuse vreodatdé. Nu putea si moara acolo, nu asa de aproape. Dar intune- ricul nu astepta. Se intindea in jurul ei, ca un ocean linistit, cu varfuri de roci care inc se mai vedeau in timpul mareei, in lumina muribundi a Soarelui. Alar- ‘ma incepu sa sune cand cortina de intuneric ajunse la panourile solare. Locul prabusirii trebuia sa fie pe acolo pe undeva, trebuia. Poate c& baliza de sem- nalizare se stricase? Se urc& pe o pant, in lumina, privind disperati in jur dupa indicii, Nu ar fi trebuit ca, pénd acum, sa ajunga misiunea aceea de salvare? Doar varfurile muntilor erau luminate. S-a indrep. tat spre cel mai inalt munte pe care I-a vizut, prin intuneric, impiedicéndu-se sau tardndu-se prin oceanul de cemealé, si ajunse in sfargit la lumina, asemenea inotatorului care iese dupa 0 gurd de aer. S-a inghesuit pe insula ei sténcoasd, disperaté c& mareea de intuneric se ridica incet deasupra ei. Unde erau? Unde erau? Pe Pimant, munca pentru salvarea ei c¥pitase un ritm innebunitor. Toul era verificat si risverificat- in spafiu, superfcialitatea era o invitafie la moarte ~ dar misiunea fusese ‘aménati de probleme mérunte gi intarzieri minore, care ar fi fost de rutind la o misiune obismuitf, dar acum lungeau nepermis deadline-ul lans&ri, Programul era imposibil de stréns — 0 asemenea misiune se pregitea in patra luni, nu in patra sép- t&méni. Tehnicienii chemafi din vacanfa s-au oferit s& facd ore suplimentare, in timp ce furnizorii de com- onente, pe care in mod normal le-ar fi livrat in sip- ‘méni, fucrau si noaptea, Finalizarea inlocuitorului pentru Moonshadow, initial numit Explorer, acum rebotezat in graba Rescuer, a fost gribitd gi vehiculul de transfer a fost lansat spre Stafia Spatiala cu luni bune inainte de programarea inifiald, 1a dou’ sip- timéni dupa pribusirea lui Moonshadow. Au urmat dowd incdrcdturi de navetd pentru combustibil si vehiculul de transfer a fost introdus in compartimen- tul de testare si verificare. In timp ce echipajul de sal- vare lucra Ia diverse scenarii pe simulator, naveta de aselenizare, cu motoarele inlocuite si reverificate, a fost modificata in grab pentru a face loc unei a treia persoane, Ia ascensiune, si apoi a fost lansata pentru a se intdlni cu Rescuer. La patra s&ptimani dupa prabusire, totul era alimentat si pregatit, echipajul instruit si traiectoria calculati. Echipajul navetei s-a lansat printr-o ceata groas& pentru a se intilni cu Rescuer, pe orbit. 12 Sci Fi Magazin La 30 de zile dupa neasteptatul apel care daduse de stire cd exista un supraviefuitor de pe Moonshadow, Rescuer igi pirdsea orbita pentru a ajunge pe Lund. wee Din varful muntelui, uitindu-se spre vest de la locul impactului, comandorul Stanley se mai uitd incl © data peste resturile navei si didu din cap cu uimire. -O incredibita lectie de pilotaj, spuse el, se pare c& a folosit motorul TEI pentru frdnare gi a agezat-o pe vernierele RCS. ~ Incredibil, murmur Tanya Nakora. Pacat cd nu s-a putut salva, fnregistrarea cAldtoriilor Patriciei Mulligan era scrisd in sotul din jurul epavei, Dupa ce echipa de sal- vare a clutat printre rimigitele epavei, a glsit o sin- ‘gurd linie de pasi care ducea spre vest, traversa culmea si disparea la orizont, Stanley si-a pus jos binoclul. ~ Se pare ci a vrut si vadi Luna, inainte de a imine firé aer, spuse. in interiorul cAstii, capul i se misc incet. MA intreb cat de departe a ajuns. ~ Ar mai putea fi in viaf’? intreb’ Nakora. Era destul de ingenioasé. ~ Nu destul de ingenioasa penta a respira in vid. Nu te pacali, misiunea asta de salvare a fost o jucdrie politicd de la inceput. ~ Totusi, trebuia sé incercim, nu-i asa? Stanley si-a miscat capul si s-a lovit peste casc3. ~ Stai o clip. Radioul meu prinde ceva. Prind un fel de feedback, aproape seamand cu 0 voce. -O aud si eu comandante. Dar nu are nici un sens. Vocea se auzea slab in receptoarele radio. Nu stingetiluminile. Va rog, va rog, nu stingefi luminile...” Stanley s-a intors spre Nakora: “Tu auzi...? ~Da, comandante... dar nu imi vine si cred. Stanley a ridicat proiectorul de cButare gia incepist sf il legene spre orizont. ,,Hello? Rescuer pentru astronaut Patricia Mulligan. Unde naiba esti?” Costumul spatial fusese odati alb imaculat. Acum era gri murdar, plin de praf lunar, doar panourile solare de pe spate, distruse si indoite, fuseserd curijate de depuneri. Figura dinduntrul costumului arata la fel de distrusd ca si costumul. Dupd o masé si © baie, devenise destule de coerentd ca si poatd da explicati. - Eram pe varful muntelui. Urcasem acolo sé stau la lumina Soarelui si noroc c& am urcat destul de sus ca si vi aud radiourile. ‘Nakora incuviings. ~ Asta ne-am dat seama, Dar restul — ultima lund - ai mers intr-adevar in jurul Lunii? Unsprezece mii de kilometri? Trish didu din cap. ~ Altceva nu mi-a trecut prin minte, M-am gandit c& e distanta de la New York la Los Angeles si inapoi — sunt oameni care au mers pe jos distanta asta gi au trait."Era vorba de o vitezi de mai pujin de zece mile pe ora. A fost mai dificil ceva mai departe de aici - mult mai dur decét prima parte. Dar cu locuri ciudate si de o frumusefe stranie. Nu afi crede ce lucruri am vazut. A dat din cap si a ras in liniste, - Mie nu imi vine a crede ce lucruri am vzut une- fi. Imensitatea lor ~ de fapt, noi de abia am zgirdiat, suprafaja ‘Luni. Am s ma intorc, comandante. [ti promit. ~ Sunt sigur, spuse comandorul Stanley. Sunt sigur a asa vei face. Cand nava se ridica de pe Lund, Trish aruncd in jos o ultima privire. Pentru un moment, i se paru c& vizu 6 figurd singuratica pe suprafati, ficdndu-i cu mana semne de ramas bun. Ins nu a facut nici un gest de raspuns. Cand a privit din nou, nu era nimic acolo, decat acea magnificd dezolare. ake RK lustrapie: Cristian Zaharias Traducere: Catalin Moraru ‘9A Walk in the Sun” by Geofrrey A, Landis Copyright © 1991 by Geofrrey A. Landis. First published in Isaac Asimov's Science Fiction Magazine, October 1991. Reprinted by permission of the author. www.sci-fi.ro, Pervers Charles Coleman Finley 1a sa povestire a fost publicata in 2001, de atunci publicénd mai mult Locuieste in Columbus, Ohio. de 20 si fiind nominalizat de mai multe ori la premii SF. Povestirea de fati trateaza sexul in vitor si represiunea politica a sexului care aminteste de cunoscutul ‘film afgan “Osama”, Lumea pe care o arati Finley este asa de ciudati, incat e destul de greu sit realizeri ed e viitorul omenirii. ‘unt dou feluri de oameni lume, homosexualii $i hidrose-xualii. Mai apoi sunt perversi, cei ca mine, Jamin si-Zel strabat alene coridorul blocului in care locuim, Pot si vl spun cd vin, fiindc& mi-am lasat usa usor ‘ntredeschisd, s& le arat tutu- ror cf n-am nimic de ascuns. Vocea lui Zel loveste pereti si ricoseaz, fluctuand in inal- ime cu tonalitatea si ritmul povestii pe care o spune; Jamin il acompaniaza, cu hohote de ris, la intervale re- gulate. Team auzit-c& vin cu treizeci_sau patruzeci de secunde inainte de a ajunge la usa mea si m-a cuprins o tris- tefe groaznicd. Ei sunt cei mai ‘uni prieteni ai mei. Stau exact in mijlocul micii canapele albastre, cu brajele lisate peste spitarul ei in forma de clopot. Palmele imi transpird pe materialul mitisos. Vocea lui Noh Sis, cel mai in vogi cAntiret din ultimii ani, susurd din boxele stereo un bocet al fericirii pierdute, in mijlocul sunetelor impletite de sitar si clarinet. Cu ochii inchisi, fin in gnd masura notelor si jumatitilor de noté - sunetul trist al rimei finale iubire, excla- mafia lui Zel, acorduri triste de sitar, risul lui Jamin, Bataie in usd. imi ridic capul, miménd un zmbet de bucurie si surpriza de a-i vedea: - Hei! i deschide larg bratele intr-o migcare de salut teatral gi cu o seriozitate de inmorméntare declamé: ~ Rasari, risari ca un luceafar si lumineazi drumul nostru-n noapte! Jamin zimbeste si cu o inclinare a capului mé saluta: ~ Bun’. ‘Sunt amandoi inalfi, ardtosi si se simt bine in pielea lor. Jamin cheleste, aga ci se rade jin cap; are o figura de lup pagnic. Jeansii si hanoracul sport arati de parc tocmai ar fi fost scoase din cutie — e asa de conservator incét pind si aici, in cartierul barbatilor, oarti o gape si-si acopere capul, Zel e cAjelusul flocos gi adorabil, cu o energie inepui- Zabilk i into agitate perms. nentd. {si etaleazé bocancii cei noi. ‘Imi sterg mainile de coapse, ma ridic si ii imbratisez, in timp ce fi sdrut sec pe obraz. - Unde mergeti? - Mergem - accentueazi Zel, Noi mergem, sigur vii si tu cu noi, nu ne vom distra fara tine! Jamin zAmbeste — intot- deauna e cu zambetul pe buze — gi spune: ~ Heart Nouveau. Heart Nouveau e clubul nostra, Ne pierdem timpul pe-acolo de cind s-a deschis, cam de pe vremea cénd ‘am terminat scoala. Toji prietenii nostri se duc acolo. E genul de loc asa de aglomerat si intunecos, inet nu oti vedea decorul din spatele ringului de dans. + Nu in seara asta, Azi, munca mea extenuat. {in sine, munca mea nu e grea, dar trebuie s& mi vait din cand in cand, ca nu cumva si ma dau de gol. Zel incepe imediat si aducd argumente, ficind piruete ale unui dans imaginar si semne cu capul s& ‘ma alatur distractiei lor, ins Jamin, cu méinile incru- cisate la piept, ma intreab calm: ~ Te géndesti la nunta din weekend, asa-i? ‘Surprins, Zel deschide larg ochii si inceteaz& s8 m& mai cheme la distractie. Cei doi sunt un cuplu fericit. Stiu c& eu nu sunt la fel ca ei si fac tot ce pot ca sé www.sci-fi.ro 13 14 Sci Fi Magazin géseasc’ locul ipotrivit mie, in viziunea lor despre lume gi chiar le iese. ma gindesc la asta, am admis. ~ Ei! Nu te mai géndi, f%-0 pur si simplu! - imi spune Zel, in timp ce Jamin bate in retragere spre usa de la intrare, soptindu-mi : = Te sun maine igi reiau drumul lor spre parter, pe coridor si casa cdi, iar glasurile le revin la tonul gi ritmul anterior. Impingind usa, imi rezem capul de ea si, pentru un moment, in timp ce résucesc zivorul, inchid ochii Apoi merg si cad pe canapea, sAltndu-mi capul doar atit cit si repomesc céntecul anterior, dar mai tare. Corul incepe : ,,Vreau si iau foc si s8 ma arune in oceanul dragostei tale.” Jimi apis fata pe albastrul de apa al pernei, incer- cand si ma scufund in ea, ~ Asta e... sunt agitat doar din cauza nuntii din ‘weekendul Asta - m mint singur cu voce tare. E ceva normal si fii nervos cénd o faci pentru prima dati. O voi face pur si simplu, aga cum spune Zel, iar apoi totul va fi mai bine. Vefi gindi cé, atita vreme cét voi continua si m& mint pe mine insumi, ma voi simfi mai bine decat acum. E dimineafd. Ma infofolesc in robe, hainele mele de lucru ~ straturi vesele de materiale de culoarea nectarinelor si lémailor, atirigere de serbet. Acoperindu-mi capul si fata, o iau in jos pe strada, la timp s& prind autobuzul spre ora. Drumul trece peste marea de copaci si verdeati ce imparte oragul in doud, despartind un cartier de celélalt. Prin geamul masinii vid ivindu-se femeile din blocurile lor de apartamente sau din micile lor case. Cénd autobuzul ajunge la colt, urca la bord, luand loc in partea rezervati lor, echilibrand vehiculul, asa cc dispare impresia c& ne vom ristuma. Ne niucese hurducaturile si zgomotul de-a lungul soselei in reconstrucfie, pe care muncesc birbafii sub paravane de sticla ce sunt in fiecare dimineara sfintite de preoti, ca parte destinat& barbatilor, iar la sfargit sunt repurifi- cate pentru femei. Soarele deja isi arunci nemilos razele, iar in curand probabil vor parasi lucrul Intrim in cartierul guvernamental si ajungem la Central de Copii, un zid lung de beton al unei cladiri cu ferestre de protectie impotriva soarelui si paravan suplimentar ce se poate deschide, un grilaj cu ochiuri groase dintr-un acelasi material. Lumina diminerii il transforma intt-o tabla de sah, pitrate de un alb strilucitor si umbre intunecate. Nu lucrez cu copii, ei se afld la etajele inferioare sau in curte pe terenul de joacd acoperit, eu m& zbat cu prelucririle de date de la etajele superioare. Spre deosebire de Jamin si Zel, slujba imi permite s& lucrez alaturi de femei, asta doar pentru cX mi-am terminat studiile in teologie gi sunt un candidat la preotie. Superiorii nu-mi cunose intinarea din suflet. N-o stiu inca - ar trebui s4 spun - iar eind 0 vor descoperi nu Voi mai finiciodatéhiro- tonisit ori indljat in grad. ‘Astizi_verific si inregistrez lanfurile ADN ale recentului lot de nasteri. Cabina mea de lucru se afl in apropierea ferestrelor exterioare, cu imaginea lor mai degraba de grilaj rigid decat de ochiuri de sticlé, dar oricum amindoud blocheazi lumina. in ciuda {ntunericului, sar cénd umbra vaga se scurge pe langa mine si o vd pe ea ~ 0 vid pe Ali. ‘Ah, Ali! Ali, jumatatea mea, lumea mea, ochiul uraganului din sufletul meu! Ali, cea care ma face s& sufar! Ali, singura care poate s&-mi aline durerea! Alli, Ali! Toate astea rman nerostite, desigur; e doar cea ce simt. Se opreste si fixeaza cu privirea podeaua. 0 intreb: e cauti? itoarce capul intr-o parte si-n alta. = Butonul pe care am céleat din greseald de ti-am provocat acel oc electric. Ali poartd 0 robé de culoarea cafelei, a boabelor prajite amestecat cu crem, la fel ca toate celelalte femei din departamentul su si, cum indjimea ei nu iese cu nimic in evident’, cu capul si aproape toatd fata acoperite, inci incere si descifrez cum de reusese si-mi dau pe loc seama c& e ea, poate e ceva anume in jinuta ei, in gesturi sau in atitudine, care ma face sa stiu dintr-o privire c& e ea. Aga cd spun: Cum? Si capul ei se ridicd, iar ochii i se intore cdtre mine, licdrind a amuzament. As recunoaste oriunde acesti ochi tulburdtori, cenusii ca marea, ~ Iti razi de mine! - ma jelui eu. isi scutura capul. ~E foarte greu si n-o fac. MA inrosesc, fierbinteala ridicdndu-se de-a lungul obrajilor spre frunte si sunt sigur c& poate vedea de-a dreptul prin masca mea. Chicoteste iar, apoi se indreapti catre un alt intrand, céteva spatii mai incolo, unde discut& cu una dintre maicile noastre despre numele ce il va purta fiecare copil. ‘Cum pot si descriu efectul pe care il are asupra mea? Intr-o singura secunda sufir de dor, ca o stran- gere de inim&, un imbold irezistibil de a o despuia de fiecare vesmént al robei sale, asa cum dezgolesti un bob de coaja, si si-mi infig ridacinite prin camea ei, pana ce dau de sémburele tare, inima seminjei, of perversitatea mea, dorintd nefireasca. Din cate stiu nu e niciun cuvant, nici macar o firdmi de slang, pentru a descrie depravarea asta a mea, dar n-am vorbit despre ea niminui, nici n-am seris despre ea pand acum, iar noi nu inventim cuvinte pentru lucrurile pe care nu avem indrazneala a le spune sau serie. www.sci-fi.ro Charles Coleman Finley - Pervers 15 Pe vremea ond studiam teogenetica, in timpul pregatirii pentru preotie, am fost invatati c& era gre: si numim unele concepte, ca nu cumva s& fim ispititi ane abate gindul asupra lor. Am fost invafati cd toate sunt ‘lbe sau negre, bune sau rele si tot atunci am invatat sa gasesc rezolvarea corecta la toate. Dar care e solujia la aceasti dorinti a mea? Tot ce-am vazut vreodati din Ali sunt ochii ei. Albul ochilor si pupilele-i negre sunt exact la fel ca ale oricarei alta, Dar acel cenusiu, ca cel al norilor, ca frdmantarea valurilor, este in intregime al ei! $i toaté Jumea mea e cenusie acum, de parcé ceva ca un varte} se rdsuceste adinc induntrul meu, incepind din momentul in care in cele din urmi ideea a prins form’, la fel cum norii se formeaz cnd vantul sufla pe un cer senin, ‘Mai térziu, in acea zi, Jamin ma sund la munca, exact cum promisese. Vocea-i e calda si pliné ca {ntotdeauna: ~ Sper cd n-ai uitat. Ti-am aranjat pentru cina din seara asta o intilnire cu mine si un prieten. ~ Sund bine... Vine si Zel? = Nu, Doar noi. Jamin e grijuliu cu mine, ii std in obicei, mereu se strduie s8 fie, E un foarte bun prieten. Acum sunt cuprins de tremur. ~ Bine... S-ar putea s& lucrez pnd tarziu. - E-n regula. Pot sé astept. Te iaw cu un taxi la stirgial programului? = Sigur- imi ridic pri ne ie pe birou, dar Ali nu e de zarit nicdieri prin digul format de peretii desp&rtitori ai birourilor. Uneori se intimplé si n-o vid mai mult de © dati in 2i, cit toate acestea, de cid nu-mi pot opri gindul la ea, pared e intotdeauna cu mine. Pentru tot restul zilei mu mi pot concentra deloc la secvenjele genetice, si toatd munca mea e inutild. in timp ce taxiul strabate cartierul barbatilor, eu si soferul ne scoatem valurile, ins Jamin si-l las& pe-al su. Sporovaieste vesel despre munca sa. Zambesc, dar in induntrul meu sunt incordat. ‘Am coborit in apropiere, acolo unde pomii fruc- tiferi umbresc strada ingusti. Casele sunt elegante, impunitoare gi veci, genul de proprietii definute de oficialii guvernamentali ori de cuplurile in care améndoi au slujbe excelente. Jamin mi conduce spre poarta unei grdini cu un design elaborat care pare in acelasi timp ingrijitd cu afectiune, dar parasitd recent. Barbatul care ne deschide are cam de doua ori vvarsta noastra, poate un pic mai tandr. Are barba cres- cut de parc nu-si mai tunsese firele de par de pe obraz cam tot de atita timp ca gi gridina de afard. Poarté un costum confortabil, facut de comands. Induntru, Jamin isi descoperd in cele din urma fata si il imbritigeazi pe barbatul in varstd, spundnd: Bund, Hodge. Acesta e prietenul despre care sm vorbit... Cumva, teugesc si aduc 0 notd veseld acestei prezentiri. Eu si Jamin stam la barul din buedtrie, in timp ce Hodge termini de pregitit cina. Camera miroase a usturoi si ulei. Jamin si Hodge vorbesc despre munca lor - amandoi lucreaza in justitie — iar eu evit aproape toate intrebirile personale ce imi sunt adresate. Din difuzoare susurd cdntecele lui Noh Sis, ce acoperd cele mai multe dintre stinjenitoarele momente de ticere. ‘Sedem in jurul unei mese elegante, un obiect antic, si tocmai am terminat o delicioasa saramurd de peste si 0 salati de ardei iui. Intre noi sti un platou de ateuri cu spanac si brinzi feta. Pentru o clip& imi fac singur un bine, rézénd din toata inima la bancul pe care ill spune Hodge despre acuzatiile ce i se aduc unui om al cui cAjel de companie hoindrea prin cartierul femeilor. Jamin se ridic& in picioare, stergandu-si gura cu servetul. ~ Vi rog si mA scuzati, Nu mi-am dat seama cat este de tarziu gi i-am promis lui Zel si ma intalnese in aceastd seara cu el. ~ Dar de-abja am inceput - spune Hodge cu o reali dezamagire in glas. i tot ce pot face e s& gindesc: Jamin, animalule! i Jamin insist& si ma ridic s& plec odatd cu el, ‘dar amindoi incearci si mA convingi si rimin, ficdndu-mi_promisiuni c&-mi rezolva problema transportului. Dupi asta, Hodge se agita, impa- chetind impreund o farfurie cu méncare si pr&jitur’ pentru Jamin nec§jindu-se pentru c& nui se racise suficient si se ls& cand tdie o bucata. In tot acest timp Jamin imi zAmbeste, evitind s& ma privescd in ochi. In cele din urma plecd, iar Hodge si cu mine ne {intoarcem la mas. Candva, intre timp, muzica inc- etase, insi Hodge e prea neatent s-0 poreasca din nou $i dupa o gurd de vin ma intreaba: = De cand il tii pe Jamin? - De cnd ma stiu. Am crescut impreuna in acelagi centru pentru copii, apoi am urmat aceleasi scoli. -E bine intenfionat, dar ce chestie bestiala Nu sunt sigur ce ar trebui si-i spun, asa ci-mi fixez privirea pe farfurie si m8 concentrez asupra manca- tului, liudind peste misuri bucatele printre clinchetele tacdmurilor de argint ce lovese porjela~ nul. Dupi o alt gurd de vin imi zice: ~ Asadar esti dintre cei care se insoara? -Da. Tnima mi se poticneste si se opreste in loc. =Da, sunt. ~Nu va fi ru. O si fie prima ceremonie pentru tine? ~Da. AdicS, nu m-am decis inc’. ~ Ai si fii nervos prima datd. N-o s& fie aga de rau. www.sci-fi.ro 16 ‘Sci Fi Magazin Rad fortat. ~ Nu trebuia oare si-mi spui cat de bine va fi? Cat de mandru ma voi simfi? . isi ridic& capul cu o grimasi de durere. impa- turindu-si servetul, igi aseazi coatele pe mash si ma priveste drept in fata. - Vite, Jamin, crede c& noi doi suntem la fel, dar tu... ‘imi simt inima in gat. Toat lumea stie c sunt alt- fel. Chiar si un strdin care de-abia m-a cunoscut poate s-o spund. ~ ... ar trebui s& sii c& eu tocmai mi-am pierdut partenerul. ~ O! imi pare riu. isi ridicd mainile. - Nu, e in regul’. Am fost impreund aproape cin- cisprezece ani, dar el nu mai era fericit de foarte mult timp. Sunt bucuros c& a fugit si a sc&pat. - Unde s-a dus? - am intrebat, incercand disperat s& schimb subiectul Hodge da din cap. - Vite, asta nu conteaz. Chiar in acest moment ma bbucur pentru mine. Sper c4 ma injelegi? Nu sund deloc a bucurie. - Desigur! Cred c& eu... - Eu mu sunt ca tine - imi spune soptit, apoi bea restul de vin - O! Povestea omului cu cdinele, am mai terminat-o? -Nu. Ouitasem deja. - Ultima datd cdnd I-au prins, au aruncat cu pietre {n el, ucigdndu-| si i-au aruncat trupul in foc. Genul {sta de pervesiuni nu pot fi tolerate, stii asta, Nu sun- tem animale, cu pasiuni animalice. = Stiu asta, Sunt speriat $i vocea imi sund forjat. = Bine, atunci. Bun. Se ridica bruse. = Iti. chem un taxi, Bajbie pe tejgheaua barului, incruntindu-gi sprancenele. ~ Prajitura asta e o deceptie, dar sunt sigur ci ‘micar are gust bun. Iyi dau o bucati cu tine. Cand ajunge texiul si plgesc, aplecdndu-ma s& ure, avand in maini farfuria impachetatd in folie de plas- tic, il aud spunandu-mi: ~ Si ai noroc la nunti. Trece repede. Tipul imi aduce aminte de unul dintre acei arbusti ‘omamentali, care, cu ajutorul foarfecelor gi al firelor, € transformat fort into copie fide a cu totulaltceva, tot ‘mai risucit de-a lungul timpului, ineét nu mai seaman cu el insu, Pot sa simt pe propria-mi piele cum sunt ‘Asucit, mai diform cu fiecare zi. Dar voi rezista ‘Usa taxiului se trinteste gi intr-o clipa sunt departe, tee 'N-o vid pe Ali a doua zi gi nici in dimineaya urma- toare. La pranz, stau in picioare, in dreptul ferestrelor interioare, privind pierdut la curtea de jos si la copii ce migund printre copaci, intr-o nesfarsita distractie. Coridorul e plin de oameni ce se grabesc. Lipit de ‘geam, sunt mai mult constient de mirosul de antisep- tic al lichidului de curdjat decat de persoana ce-mi sti alaturi, Asa c& trec céteva minute pind ce-mi ridic ochii si realizez cB e Ali Bate usor cu picioru! in dale. ~ Dusumea de cauciue. Foarte inteligent. Aici nue cu putinga si cazi ca impuscat de glont. Imi pare riu - imi scapa cuvintele din gur’, pa- randu-mi ru c& nu o observasem, parindu-mi ruc ‘nu vorbisem cu ea mai devreme. Alli igi 14s in jos genele lungi si priveste intr-o parte, mutindu-si greutatea de pe un picior pe altul, dand s& plece ~ Ei bine, daca vrei s4 cazi impuscat, poti oricdnd s& te intorci la biroul tu. ~ Asteapta! Se opreste 1a jumétatea pasului. ~ Astept. i pentru cd nu stiu ce altceva s& spun, pentru c3 in afard de ea un singur lucru mai am in minte, intreb: ~ Osi te miriti in acest weekend? in lucru mult prea personal - imi spune gi pleacd in grab citre partea cealalti a holului, unde ‘imine in picioare ling un sarcofag decorativ, plin cu pietre lucioase si apa efervescentd, privind jos ia copii. Vreau si alerg dupa ea, s-o fin de coate si s-0 fac si injeleaga. Vreau si simti pentru mine ceea ce simt eu pentru ea. Vreau si-si scoat manusile si si-si scu- funde mainile goale in carnea mea, dand la 0 parte coastele, pana ce-mi atinge inima gi imi alin durerea ce-o simt pent ea. in loc de asta, ma intorc si privesc din nou pe ferestra. De la indljimea asta nu pot s& spun daca jos copii sunt baieti sau fete. tn seara asta Heart Nouveau e chiar mai aglomerat decat de obicei. E petrecerea burlacilor. Jamin si Ze! mau adus s& sirbitorese, au cut exact la fel ca tofi ceilalfi barbafi normali care si-au adus aici prietenti ce maine au nunta. Noi, burlacii, suntem doar cajiva, nu mai mult de unul din zece, asa cd aceasta sirbi- toare anuala a desfréului devine pentra tofi un motiv de a chefui. Fumul se risuceste in vartejuri dintr-un capat la celalalt al barului si al suprafejei de,dans, rotindu-se 0 dat cu suvoiul de oameni, in ritmul tobelor. Zel si-a scos cdmasa si danseazA, pe jumatate gol, sub lumina stroboscopic’, impreun’ cu ceilalti, intr-o orgie de brafe si maini. Stau la marginea ringului de dans, www.sci-fi.ro Charles Coleman Finley - Pervers 7 angi Jamin. Nu danseazi, ci priveste lung la Zel, cu adorafie si-mi spune: ~ Are infitigarea unui zeu, nu-i aga? MG duce cu géndul la un fragment din scripturi: $i dupa chipul si aseminarea sa Dumnezeu i-a creat pe ei, barbatul si femeia; si le-a poruncit sa fie rodi- tori gi si se inmuljeascd; si si se find deoparte de fiare si le-a dat stpanirea asupra fiarelor.” fi raspund: ~E perfect pentru tine, Jamin zimbeste. Si-mi vin in minte alte cuvinte din scrierile noas- tre: ,.Bine e ca niciodata barbatul s4 nu ating femeia sinici femeia pe birbat, ca nu cumva si fie isptiti a se purta la fel cum o fac fiarele de pe cdmpuri, in pasiunea lor” ~ si mi gndesc & n-am vizut ni dati fiare pe camp. {in zilele astea, chiar si zigotii fiarelor slbatice sunt scanaji pentru a li se stabili sinitatea geneticd inainte de a fi dusi s& se.dezvolte {n bancile-crese; am vazut animale in custi sau legate in chingi. Orele mele de teogene-tica au pastrat sub ticere aminuntele acestui picat groaznic, ca mu cumva si fim tentafi a le imita. Ne-au invajat doar c& inainte ca Dumnezeu si daruiasc& oamenilor lumina cunoasterii, ne-am comportat ca fiarele. Zel ma insfact de mAini, tragdndu-ma pe ringul de dans, unde luminile flasheaz, muzica pulseazi si sunt nconjurat de chipuri in extaz. Pur gi simplu isi doreste sf fiu fericit gi stie ceca ce-1 face pe el fericit, asa c& incearci si mi duc si pe mie cAtre asta. Ma {impotrivesc - mi impotrivesc la totzileleastea - gi scap. ~ Zambeste...- fipa la mine acoperind zgomotil. ~ ...Distreazi-te! Strig si eu drept rispuns: = MA distrez! = Nunta de maine te excita? Mormai un réspuns, dar nu mi aude si se apleacd in fa, boabele de transpiratie de pe frunte picu- randu-i pe umarul meu. ~ Ce? “Hizie:. decdt 88 arzil Ride de parca asta ar fi cel mai haztiu lueru din fume si face o pirueti, bratele si pumnii pulséndu-i in ritmul muzicii. Dar eu ard deja. Ali e ca un foc in mintea mea gi 0 rand de fier inrogit in carnea mea, o flacdré nestinsé, chiar si faptul cA stiu cd tot ce simt pentru eae un lucru gresit. Totusi, maine imi voi face datoria, mai degrabi ma insor decat s& ard. riptura spune ci e mai bine si te insori eee in dimineaja ce vine, inaintea zorilor, imi fac ‘impreund cu ceilalti burlaci. Mulfi sunt mah- iva se simt prqa riu pentru a se insura de data asta, in timp ce ureém la bordul autobuzului, absenfa lor e notati de ajutorul preotului, imbracat in Jacheta sa albi. Cei care n-o fac sunt batjocoriti fir8 ‘menajamente, chiar de cei mai boinavi dintre noi, dar care au urcat la bord. Ceilalti barbati se imbratigeaz, urandu-si unul altuia numai bine, insi eu ma fin deoparte. Suntem doar vreo doisprezece, aga ci usor si stim la distanta unul de altul Stomacul mi se strange de greafé in timp ce inain- tm spre Templul Apelor si asta nu doar din cauza bauturilor de noaptea trecutd. Dnimul nostra ne poarta de-a lungul marginii cartierului femeilor si niciunul dintre noi nu poarté vatul. Stau cocarjat pe scaunul meu. Cétiva barbai isi trag un capat de roba pang deasupra nasului; alti isi pun palmele pe crestet, sau pretind c&-si sterg fefele. Ajutorul preotului, cdruia nu-i scapa nimic, le atrage atentia asupra aces- tor gesturi si cu cep s4 rada. ins& singurul gand pe care-1 am e c& poate Ali std pe-un scaun in celalalt autobuz, si ea fird valul pus; si mi intreb dac& gura ii este la fel de rotunda si plind ca ochii sai cemusii, dack arcuirea buzelor se armonizeazi cu cea a sprancenelor, daci linia gatului e la fel de gratioasi ca cea a nasului. Ag recunoaste-o oare? Nu pot sé stiu. ‘Templul Apelor e in central cartierului guverna- mental, peste drum de Palatul Congresului, 0 0223 de marmurd verde si albastra intr-un desert de ofel, beton si gresie. Pe giganticul ecran TV, ce il inconjoard, se deruleaza imagini ale oceanului, valurile mari intr-o zi calm’, dar ele mi duc cu géndul la cenusiul furtu- ni, culoarea ockilor lui Ali si respir grabit. in timp ce coboram din autobuz, ajutorul preotului paseste in fata mea si mA prinde-cu putere de umar. Instantaneu, imi dau seama ci m-a vizut stind deo- parte. Stie c& sunt diferit de ceilaly, dar doar imi spune: = De ce mu zimbesti? Va fi un lucru bun — gin- deste-te cat de mindra te vei simi! ‘MA forjez.s& zimbesc gi mA retrag, pentru a-i uma pe ceilalti. Ne-am dezbracat in anticamers. Cétiva din- tre bacbati sunt la fel de tineri ca mine, iar varsta celor- lalfi creste pana la batrinul respectabil cu parul gri- Zonat gi care se pregiteste cu seriozitatea unui chirurg inaintea unei operatii dificile. In camera e la fel de fierbinte ca intr-o sauna si céfiva barbafi devin vizibil eexcitati. Unul, mai tanar decdt mine, un baiefandra aproape, nemaiputindu-se fine, isi imprlstie siminta acolo, pe podea. Ceilalfi fi aruncd cuvinte usturitoare, ‘pani ce incepe sa plnga, dar preotul intra prin cea de-a doua usa si toficad in tacere. Observand beleaua fi spune: - Nu-fi face griji, sunt sigur c& a mai rinms ceva acolo de unde vine. Toatl lumea rade, iar baiatul igi sterge de pe obraji lacrimile, ranjind, si din nou se linistesc cu tofi; toti, dar eu nu. Preotul ne intreaba cati dintre noi s-au mai www.sci-fi.ro 18 {nsurat inainte si majoritatea ridicd mana, apoi gla- suieste c&tre noi: - Avefi o datorie sacra. Sunt dowd feluri de oameni ‘in lume, cei cdrora le este dati lumea si cei care au datoria sacra si daruiasc& lumea, pentru perpetuarea ci Case pentru homo... - murmuré unul dintre bar- batii mai in vars =... $i ascundefi-i pe hidro. Preotul zambeste cu blandete. - Da, ista-i felul in care isi bat joc de voi fine’ suntefi tineri, dar nu avefi nimic de ascuns find dife- Titi. De aceea venim la Templu cu fefele descoperite. oi avefi increderea divin, un dar de la tatal nostra coresc, care a impartsit atéta dragoste pentru toate creatile sale, incat si-a revarsat s&manfa sa in oceanul primar gi a dat nastere viefi. Cand imi vine in minte oceanul, imi vine in minte Ali, cum priveste cu ochii ficsi usa incdperii inte- rioare, intrebndu-se daca eu o voi vedea aici. Preotul continua: - Mai devreme, in aceasti diinineata, femeile in- credinfate cu jumatatea lor din aceastd sacri datorie, au venit aici, din cartierul lor. Au intrat in marea incdpere a templului cu putin timp in urma si chiar acum se scufunda in bazin. Doar un moment si va fi andul vostru s& intraji. Ganditi-va la méndria ce 0 vefi simfi; génditi-va la dragostea ce o avefi pentru rdinea ce domneste induntrul ei pe oamenii in varsti care au mai fost aici si facefi ce va vine in mod natural ‘Sci Fi Magazin ‘Au urmat céteva rasete nervoase. Preotul priveste la baiatul ce se risipise, care e din nou deja excitat, si-i spune: ~ Abjine-te de data asta un pic mai mult, prietene. © lumind se aprinde deasupra usii. Unom? Nuun robot? . - Da, dr. Calvin, $i omul a spus: Lasi-mi poporul si plece! = Omul a spus asta? ~Da, dr. Calvin. - $i cind a spus ‘Lasé-mi poporul sa-plece!’, prin cuvintele ‘poporul meu’ se referea la robo{i? - Da, dr. Calvin. Asta se intdmpla in visul meu. - Si stii cine era omul — din visul tiu? - Da, dr. Calvin. il cunosteam. ~ Cine era? $i Elvex spuse: * Eu eram omul $i Susan Calvin ridic& deodatd pistolul cu elec- troni gi trase, si Elvex nu mai era. eek Traducere - Oana Cercel ‘Robot Dreams" by Isaac Asimox. Copyright © 1986 by Isaac Asimov, First published in Robot Dreams, Reprinted by permission of the agent for the Author's Estate, Ralph M. Vieinanza, Led. www.sci-fi.ro Voia lui Dumnezeu Jack McDevitt Locuieste in Brunswick, Georgia. Este fost profesor de englez, ofiter de marina, fost sofer de taxi in Philadelphia, fost ofijer vamal si multe altele, A fost prezent printre finalistii Nebula de zece ori in iultimii Mani, Jn aceasta povestire un biolog lucreazi cu un ficician si creeaza un univers paralel, destul de mic si incapa in laborator, pani apare viata inteligenta. Greg Egan si Stanislav Lem au mai scris despre oameni de stiinta care au creat ceva aseménitor, devenind de fapt creatori - ceititi. lar responsabilitatile creatoru- lui faya de creagia sa devin imediat extrem de complexe. Abordarea lui McDevitt este mai scurté aici, ins complexa $i incisiva. Fini cer seuze c& am dat buzna peste tine, Phil. Planuisem ‘si ma duc la hotel, direct de la acroport. Dar am simfit nevoia si vorbese cu cineva. Da, mulfumese, ag bea ceva. Sec, dacd se poate. Ai aflat deja. of Abe @ mut, A, nu, mu din cauza cutremurului. Nu, nu din cauza asta (Ok, stu cd 88 sune aiurea, dar, dac8 vrei si afi adevirul, eu cred cd Abe a fost ucis de Dumnezeu. Ti se pare cd sunt isteic? Pai, da, si zicem cd sunt pujin. Dar am trecut prin o grimada de lucruri in ultimele zile. $i stiu c& ar fi trebuit si-ti spun toate astea mai devreme, dar am semnat un contract de confidenyialitate, Si nu spui nimic, nimdnui. Asta seria in el, iar eu am luerat acolo timp de doi ani si pind acum, nu am mai povestit niminui ce ficeam noi acolo Da, sunt sigur ci Dumnezeu |-a ucis pe Abe. imi inchipui cum sund asta, dar nimic altceva nu ar putea cexplica ce s-a intimplat. Insi ceea ce mi sperie cu deviate faptul c& nu ered c& Iucrurile se vor opr aici. M& tem cd eu sunt urmitorul pe list. Niciodaté nu mi-am inchipuite& ce ficeam noi e un sacrilegiu, dar, I oadicé, nici nu am fos, pind acum, un tip prea religios. Acum ins, sunt. [L-ai cunoscut pe Abe, nu? Nu? Credeam cf v-am ficut cunostng lao pettecere, acum catia ani. Nici nu, prea conteazi asta, de fapt. Da, stiu c& fi-ai facut’ griji cénd ai auzit de cutremur si imi cer scuze, tre- buia si te fi anungat. Dar am fost prea tul- burat, S-a intémplat noaptea. Abe locuia acolo, la laborator. Avea casa lui in oras, dar isi petrecea majoritatea noptilor la laborator. Avea, de altfel, propria lui aripi, | amendjata special pentru el, in partea de est a clidirii. Dar dupa cutremur nu 2 mai rimas nimic. Eu eram la vreo dou mile distantS. A fost doar ca 0 zdruncindturé mai puternic’, in miezul noptii. Nici nu am realizat cd a fost cuttemur pina ce nu au sunat cei de la politie. Phil, parea ci dealul s-a deschis i a inghifit totul. Pe Abe I-au gisit a doua zi dimineaja MA intrebi care ¢ sacrilegiul? SA stii ci nu e amuzant, Phil. Voi incerca si-fi explic, dar cunos- tingele tale de fizicd nu-s chiar. grozave, asa c& nu prea stiu de unde sa incep. Stii cd am considerat faptul c& ajunsesem s& lucrez cu Abe drept sansa vietii mele, o garantie pentru viitor. Simjeam c& Soarele a rasdrit si pe strada mea. Dar, cind am ajuns acolo, operafiunea parea de mici anverguri. Nu era ceea ce asteptasem. Eram doar trei ~ eu, Abe si Mac Cardwell, inginerul elec- tronist. Mac a murit intr-un accident de avion, cu 0 sfptimand inainte de cutremur. Avea licen} de pilot si zburase singur. Nu mai era nimeni cu el in avion, www.sci-fi.ro. 29 30 ‘Sci Fi Magazin la data accidentului, Doar el. Autoritatea Federal de Zhor a spus ci, din cate se pare, avionul fusese lovit de un fulge Pofi si zimbesti, daca vrei. Dar Cardwell era cel care construise sistemul. $i stiu c& m& cam grbesc cu povestirea, aga cd 0 s& incere s8-i explic pe larg, Abe era cosmolog. Era interesat in special de Big Bang. ‘Mai exact, de modul in care putea fi produs acesta. Stiam c& poate fi realizat. Stii cum se face asta, nu? Cum se poate produce un Big Bang? Nu, nu glumesc. Nici macar nu e asa greu. in teorie, cel pujin. Tot ce trebuie e s& pui la un loc cateva kilograme de materie obignuitd intr-un spatiu suficient de mic, foarte mic, de fapt cu mult mai mic decét nucleul unui atom. Apoi, cand eliberezi presiunea care o tine la un loc, ‘oat chestia asta explodeaza. ‘Nu, mu vorbesc de petarde. Vorbesc de Big Bang, De unul real. Materia respectiva se transforma intr- un univers nou. in sfarsit, ceea ce incerc si-i explic ec Abe a reusit asa ceva. Mai mult de atit, a ficut asta acum 30 de ani. Da, stiu c& nu ai auzit nici 0 explozie, Phil, dar eu chiar vorbese serios. Cand a avut loc explozia, materia a trecut intr-un set de dimensiuni difert si, de aceea nu a avut nici un efect asupra oamenilor. Dar, de intmplat, s-a intémplat. Si nimeni nua aflat nimic. Abe a finut lucrul acesta doar pentru el. Stiu c& nu,pofi aduna foarte mult materie intr-un spatiu de mérimea unui nucleu. Dar nici nu e nevoie. Incarcatura initiald functioneazd ca o samanta cos- mic. Confine declangatorul si un set de instructiuni. data ce a erupt, sistemul functioneaza de la sine. isi creeazi tot ce ji trebuie, de unul singur. Fortele incep sf actioneze si constantele fizice preiau controlul. Timpul incepe. Timpul ei. MB intrebasem ce efuta Abe in Crestview, Colorado, dar mi-a spus ci se retrisese acolo deoarece era un loc izolat, departe de ochii lumii, in care putea lucra nes- tingherit, fird ca cineva si dea buzna acolo si si pund prea multe intrebari. Cand am ajuns acolo, m-a agezat la ‘© masé si m-a pus s& semnez contractul acela de confi- dentialitate, care stipula cd nu voi zice nimanui, nimic, fru permisiunea lui, despre munca de la laborator. ‘MB cunostea, se pare, destul de bine, gi atunci mi-am dat seama si de ce ma alesese din cele cateva sute de alti candidati, care, oricum, erau mai bine pregatiti decit mine. Avea ineredere c’-mi voi tine gura. La inceput, am crezut ci laboratorul era implicat fntr-o cercetare pentru armati. La fel ca cel de la Northgate. Dar aici nu existau glrzi, cfini sau garduri triple. Mi-a facut cunostintd cu Mac, un tip mititel, care prea ci are nevoie urgent de un barbier, $i cu Sylvia Michaels. Sylvia era o femeie inalta, bine ‘facut, cu paul gi ochii negri, ce mai, o femeie dati naibii. Ea era sponsorul proiectului. Trebuie sé adaug cd si Sylvia e moarta. S-a strivit de un copac, la trei zile dupa cutremur. Polifaii au zis 4, probabil, era coplesité de durere gi nu a mai fost atentd la drum, Era singura in masind. Ca i Mac. Ce fel de sponsor? Pai, familia ei dejinea un grup de stajiuni in Munfii Stincosi. Era foarte atrasi de ideile lui Abe, aga c& a finanjat intreaga operatiune. Ea a venit cu banii, Mac a proiectat echipamentul si ‘Abe a infiptuit miracolul. Desi poate nu e cel mai nimerit cuvant, in cazul de fafé. De-ce nu au cerut fonduri de la guvem? Phil, celor de la guvern nu le place 8 aud de inmultirea prin celule, de clonare sau de acceleratorii de particule. Crezi ca ar i dat bani pentru producerea unui Big Bang? Da, normal c& vorbesc serios. Ti se pare ci am glu- mit pind acum? Despre asa ceva? De ce nu am spus nimic? De ce nu am oprit totul? Phil, nu esti tent. Totul pomise deja, cu mult inainte si ajung eu acolo. Si, dé, e un univers real. Exact ca al nostru. L-a pastrat in clidire. M& rog, mai mult sau mai putin. Pentru c& s-a extins, a iesit afard, prin acel set de dimensiuni separat de care ti-am vorbit. Acum sunt ‘mai mult de trei. Nu conteaz daci le poti vedea sau tu, Ele exist. Dar poate c& ar trebui s plec. Bine, atunci, Nu, nu m-am suparat. Dar am nevoie smi asculfi. Imi pare ru. Nu stiu s& explic mai bine de atat. Phil, noi /-am wazut. Mac a construit un dis- pozitiv care ne permitea si observim ce se intampla si, pind la un punct, chiar si influengim eveni- mentele. Lam numit cilindrul si, prin el, putea s& vezi stelele gi galaxiile gi jeturile de lumina. Toate invartindu-se, supernovele stralucind, ici si acolo, ca Tuminile unui brad de Criciun. Unele dintre galaxii aveau in centru stralucirea unui furnal. Era incredibil. Stiu c& e greu de crezut. Dar trebuie si mi crezi pe cuvant. $i nu stiu cénd avea Abe de génd si faci pu- blic totul. Ori de céte ori il intrebam, imi rispundea: ‘eand va veni vremea.” Se temea ci, daci va afla ccineva, va fi dat lao parte. ‘Imi pare ru ca spui asta. Nu era periculos pentru nimeni. Puteai si faci asta gi in garaj, iar vecinii habar nu ar fi avut. Asta, desigur, daca I-ai fi avut pe Mac, si te ajute. Phil, ag fi vrut si fi putut vedea si tu toate astea. Cosm-ul, termenul I-a ales Abe, nu eu — avea deja opt miliarde de ani. Timpul trecea mult mai repede in Cosm decat in Crestview. Dupa cum ti-am zis, fusese creat cu 30 de ani in urma. Priveai prin dispozitivul acela si vedeai toate astea intimplindu-se si asta te fiicea si te simfi umil. Intelegi ce vreau si spun? Desigur, Abe era cel care www.sci-fi.ro Jack McDevitt - Voia lui Dumnezeu 31 crease totul, dar magia era in desffsurare. Cum era posibil s& traiesti intr-un loc in care puteai aduna cdteva grame de pimant impreund si puteai crea din asta un intreg univers viu? Si era, intr-edevar, viu. Reusisem s& ajungem la unele dintre Iumile create. Erau verzi. Existau si ani- male. Dar nimic care s& aiba inteligenga. ins& existau © mulfime de pridatori. Nu-fi venea s& crezi, Phil. De ia mA gi cooptase Abe pe mine. Care erau condifiile necesare care si permiti dezvoltarea viejii inteligente? Nimeni nu formulase intrebarea in asemenea termeni, iar eu nu eram sigur cA stiam raspunsul. Nu, nu puteai vedea toate astea in timp real. Tre- buia sa filmezi totul gi apoi s& derulezi filmul de un milion de ori mai incet. Dar funcfiona. Ne puteam da seama ce se intimpla acolo. ‘Aveam, in total, vreo 60 de lumi, toate conduse de camnivori, $i, crede-ma, unii dintre ei ar fi putut devo- aun dinozaur, doar aga, la aperitiv. Abe dispunea de tehnica necesard pentru a interveni gi influenta eveni- mentele. Nu fizic, adic& nui varai ména acolo si ‘mutai lucrurile dintr-un loc in altul, dar dispuneam de nigte capacitifi electromagnetice. Nu o s incerc explic in amanunt, cici nu mi-e nici mie foarte clar. Nici macar Abe nu infelegea totul pe deplin. E ciudat, dar, acum ci ma gandesc mai bine, cred c& de fapt Mac era geniul Sarcina noastra era s& descoperim o specie cu potential si sa eliminm camivorele, pentru a-i da acesteia 0 sansa. fow-unele din acele lumi am declansat cateva enupfii vulcanice majore. Am poluat atmosfera gi am schimbat clima. De doua ori am provocat cutremure marine pentru a trimite valuri uriase peste cémpiile pe care pridatorii se inmultiserd fri masurd. In alti parte, am aruncat cu meteoriti peste ei. Apoi, dupa céteva ore de ale noastre, ne-am uitat si vedem rezul- tatele. in majoritatea cazurilor, am distrus toate ani- malele carnivore, iar speciile selectate o duceau bine mersi. Dupi doud zile de experimente, am objinut gi primele colonii Trebuie si-ti spun c& niciunul dintre acesti colo- nisti nu semana, nici pe departe, cu oamenii Daca ar fi fost dupa mine, ar fi trebuit si ne oprim acolo. I-am sugerat Iui Abe ci ar fi timpul s& facem publica descoperirea noastra. Sa o aratm lumii. Dar s-a impotrivit. »88 facem totul public?” s-a zbarlit el. Jerry, ‘dim intr-o lume agitat. Vor fi proteste, se vor face anchete, vor fi oameni cu pancarte care ma vor acuza c& mA joc de-a Dumnezeu. Imi voi petrece restul viefii incercind si-i conving pe idioti c& cea ce facem noi nu poate avea o dimensiune morala.” ‘Mam gandit cateva minute la ce-mi zisese $i apoi |-am intrebat daca era sigur de lucrul acesta. Mi-a zimbit. Acelasi zimbet-ranjet pe care-] primeai de la el cand faiceai o greseala evident, iar el incerca s& 0 facd pe mérinimosul, in timp ce-i expli ca cit de tintildu erai, de fept. ,Jerry”, imi spuse, dar n-am facut nimic altceva decdt si dim via la Cateva mii de generafii de creaturi inteligente. As zice 8, mai curand, ar trebui si ni se muljumeascé.” Erele treceau una dupé alta. Zeci de mii de ani subiectivi se scurgeau unii dupa alii, dar coloniile nu progresau deloc. Stiam ca se Iuptau intre ele; vedeam rezultatele, Sate arse, munfi de cadavre. Dar luptau haotic, férd o pregatire militars. Doar masacre locale Nici un semn cf s-ar fi ridicat vreun ora. Nimic Poate ci nu erau chiar asa de inteligenti pe cét crezuserim. Conflictele locale nu pot impiedica dez- voltarea unei civilizati. De fapt, daca te gandesti, sunt chiar necesare pentru asa ceva. In fine, cam in perioa- da aceea, Mac s-a pribusit cu avionul. Abe a fost destul de afectat. Dar a insistat si continuim. L-am intrebat dac& nu ar fi cazul si-1 inlocuim pe Mac, dar i-a zis c& nue nevoie. ,Deocamdata, a zis el, avem tot ce ne trebuie", »Trebuie s& intervenim”, m-a anunat. L-am lasat si-mi explice ce avea de gand. 0 limba”, a adaugat el. ,,Trebuie si rezolvim problema limbii.” ‘»Ce problemi?", I-am intrebat, »E nevoie s& putem vorbi cu ei Aveam deja capacitatea de a le lasa mesaje. Nu, Phil, nu aveam cum sé le apSrem in persoand si si incepem o conversafie. Dar le puteam trimite mesaje, iar ei puteau sé le giseasca. Ne trebuia doar o limba. .Ce intentionezi sa faci?”, |-am intrebat pe Abe. Stitea la fereastra, privind la Crestview care se intindea in vale, cu unica lui strada, cu un singur semafor, cu benziniria lui Max, de la iesirea din oras si Scoala Roosevelt, construita din cérdmizi rosii, pe la 1920. ,.Spune-mi, Jerry. De ce nu pot aceste crea- ‘tri construi un oras?” ‘Habar n-aveam . Una dintre specii dezvoltase un limbaj scris. Dar atit, Aveau nevoie de un cod moral. Am crezut c& acesta era raspunsul, dar, nici dupa céteva mii de ani locali, nu se intémpla nimic. Hai si-ti spun ce cred eu”, spuse Abe. ,,Cred c& {inca nu gi-au dezvoltat obiceiurile domestice poti vite. Au nevoie de un cod etic. Sofi care si se sac fice unul pentru celalalt. Sentimentul de responsabi- litate fata de copii. $i fata de propria comunitate.” »Si cum iti propui sé le induci ideile astea, Abe? Ar fi trebuit sf ma astept la ce urma. www.sci-fi.ro 32 Sci Fi Magazin wwAvem un model destul de bun, pe care-I putem folosi. Hai sa le trimitem cele zece porunci.” ‘Nu stiu dac& fi-am spus, dar tipul nu era foarte excentric. Nu era excentric aproape deloc. Mai degraba, pentru un fizician de talie mondial; era neobignuit prin faptul c& avea o grimada de interese adiacente. Aducea femei la laborator tot timpul, desi niciuneia nu i se spunea la ce lucram, asta din céte stiu eu. fi pliceau petrecerile si juca in tumeul local de bridge. Femeile il iubeau. Desi, la 0 adic’, nu ardta cine stie ce. Dar, dimineata, cand soseam eu, intot- deauna il surprindeam scofand cate o femeie pe furis. Era prietenos si fi plicea pani si sportul, pentru numele lui Dumnezeu. Ai cunoscut vreodatd un fizician cdruia sa-i pese de Red Sox? Obisnuia sa stea ore intregi si si bea bere, uitandu-se la meciurile lor, prin satelit, Cand a adus vorba de cele zece porunci, am crezut cia glumit. ‘CAtusi de pufin”, mi-a zis el. $i, dupa o clipa de gandire, a addugat: ,,$i nici nu trebuie sa le schim- ‘bam prea mult.” Abe”, i-am zis, ,,ce tot vorbesti acolo? Doar nu ‘incerci sa o faci pe Dumnezeu?” ntrebarea era pe jumitate in gluma, pentru cd simfeam c& pregiteste ceva. Se uiti prin mine, unde- va, c&tre un orizont indefinit. pin acest moment al dezvoltirii lor au nevoie de ceva de care sa se agate. Un zeu le-ar prinde bine. Da, cred cd exact asta trebuie si facem.” Mi-a zambit. ,,E © idee excelent’, Jerry.” A adus imediat o Biblie, King James, a risfoit paginile rapid si, dupa niste sunete ciudate, m-a privit ironic: ,Poate c4, totusi, ar trebui si le aducem putin la zi.” Ce vrei s spui?” 1» Si nu fie sclavi ‘Nu ma gaindisem la asta niciodatd. ,.De fapt, nu ¢ rau”, i-am zis SG mu distrugi natura si creaturile ei! Nu ¢ ru deloc”, Abe se aprinsese. Dar apoi se incrunti si clatina din cap. ,,Poate ci ultima e putin cam greu de inteles pentru niste primi- tivi ca ei, Mai bine o lasim la o parte.” {si tuguie buzele si se uit, din nou, in Biblia legatd in piele. Nu vad ce am mai putea scoate de aici, asa c& hai si le‘numim cele 11 porunci.” .OK, am spus, si facem o incercare.”” Pentru Mac. O si o facem pentru Mac.” ‘Am numérat apoi toate lumile. Abe avea un sistem in care fiecare numar includea localizarea lor, varsta si caracteristicile principale. Dar asta nu e foarte important. A botezat lumea pe care o selectasem Utopia. inc nu era una, m-am gandit eu. Avea lanfuri muntoase, mari intinse si paduri dese. Dar avea i 0 multime de silbatici. Nigte silbatici inteligenti, dar, silbatici. ‘Avea deja cAteva mostre din limbajul pe care-1 foloscau. in noaptea accea, mi le-a aratat $i mic, cu incetinitorul, desigur. Era un limbaj muzical, ritmic, cu multe vocale gi, cum le zice, diftongi. Imi aduceau aminte de incantafiile hawaiene. ‘Acadunat cétiva oameni gi le-a zis c& face un experi- ment prin care si determine céte date erau necesare pentru a decoda si traduce un text dintr-o limba pre~ existent, necunoscuti. Oamenii plireau destul de sceptici in legiturd cu valoarea unui astfel de experi- ment, dar le didea o grimada de bani si un bonus pentru cel care va gsi primul solutia corectd. Aga c& toatl lumea a ras, dar apoi s-au pus pe treaba. (Castigdtoarea a fost o femeie de la Universitatea din Montreal, Kris Edward. Kris a gisit solufia in doar cinci zile. Crezusem c& aga ceva era imposibil. Dupa inc o zi, reusise s& traduc’ poruncile pentru Abe in noua limba. La zece minute dupa ce am primit tradu- cerea, eram in masing, in drum spre Caswell Monu- ments, orasul vecin, pentru a incrusta traducerea pe dou tablite de piatri, sase pe una si cinci pe alta. Ari- tau bine, trebuie si recunosc. Aveau demnitate, Autori- tate. Erau maiestuoase. Desigus, nu puteam si-le trimitem la modul fizic in Utopia. Dar puteam si le transformm in imagini, puteam si le trimitem esenta gi s& le proiectim pe vvreo bucati de granit. Intentia lui Abe era si le pun’ pe varful unui munte si si se foloseasca de un fel de lumina cdlduzitoare, prin care si il ghideze pe unul dintre samani la ele. Totul trebuia, ins, programat in sistem céci, aga cum ti-am mai spus, actiunea in timp real era prea rapida pentru a putea fi urmérit. Nu credeam ci va functiona. Dar Abe era increzator ci, de data asta, suntem pe drumul cel drept. in timp ce ne intorceam cu tablitele, am facut pana. Poate ar fi trebuit sé privim asta ca pe un sen. Oricum, pnd am ajuns la laborator gi am méncat, se Picuse deja tarziu, Abe vroia sf pari relaxat, dar abia astepta si inceap’ Nu, Jerry, nu mai asteptim pind sé-i dim drumul chiar acum.” ‘Asa cl am transmis datele. Era 9.46, pe data de 12. Cilindrul a clipit pe culoarea verde, semnalizind ci totul e in regulé si c& informatiile au ajuns la desti- nafie unde o furtund misticd fl trimisese pe saman in varful muntelui. ‘Am verificat rezultatele dupa céteva minute. Din- colo, in timpul acesta, s-ar fi putut construi incafs. Hai www.sci-fi.ro Jack McDevitt - Voia lui Dumnezeu 33 piramidele, Marea Mediterani ar fi fost cucerité, triburile barbare s-ar fi luptat intre ele, Evul Mediu s- ar fi consumat cu atrocitijile sale, iar perioada Renasterii ar fi fost gi ea istorie. Dac lucrurile ar fi functionat cum vroiam noi, puteam si ne asteptém la orase strilucitoare, vapoare de croazieri si chiar avioane Boeing 747. Tot ce.am vazut, insé, erau niste asezari distruse, Am hotarat si incercim din nou, a doua zi dimineafa. Poate ci Moise nu gasise tiblitele. Poate cd era bolnay, Sau poate c& totul era doar 0 nebunie. $i in noaptea aceea a avut loc cutremurul. ‘In acea zona paméntul ¢ stabil, far migcAri tecto- nice de anvergura. De fapt, acesta a fost prinmul cutremur inregistrat vreodati in istoria orasului Crestview. Mai mult decdt atat, nu a lovit decdt labo: ratorul. N-a lovit restaurantul lui Charlie, care ¢ chiar la poalele dealului, pe soseaua statal’. Nici Ranch-ul ‘Adams, care se intinde spre nord, nici oragul care ¢ la mai putin de o mil’ depirtare. in schimb, a ficut praf laboratorul. Ce zici? Daca a distrus si Cosm-ul? Nu, Cosm-ul era deconectat de statul Colorado. Nimic nu-I putea atinge, decat prin intermediu! cilindrului. E pe unde- va, prin ruine, acum. Pe cont propriu. Dar toate astea ma sperie. Mac murise deja. $i, dupa alte treizile, Sylvia s-a izbit cu 100 la ord de un copac. E ok, poi sd zambesti, dar sd stii c& mu dorm prea bine noaptea. De ce? De ce ne-a ales Dumnezeu toc- mai pe noi? Ma intreb daci nu cumva, la inceputuri, civilizatiile au avut nevoie de sclavi ca sa se poatd dezvolta? Poate ci mu se putea avansa, din prima, cu un sistem democratic. Poate c& am incurcat borcanele iam condamnat mii de fiinfe vii la mii de ani de bar- barism inuti. Nu stiu. Cam asta € povestea. Poate ¢ doar o coincidents. Cutremurul, accidentul de avion, moartea Sylviei. S-au ‘ntdmplat si lucruri mai ciudate, la 0 adic8. Dar ¢ indea- Jjuns s& te bage in speriefi Da, stiu cd tu crezi c& exagerez. Stiu c& Dumnezeul in care crezi tu nu ia oamenii la finta si incepe s8-i ucid&, fiecare, pe rénd. Dar poate c& Dumnezeul in care crezi tu nu mai ¢ acolo. Poate ci Dumnezeul care ne conduce lumea e un tip intr-un laborator, intr-o até realitate. Cineva care ¢ mai putin binevoitor ca Abe. $i mai bine echipat. In fine, cine stie? Scoth-ul e bun. Mulumese. Asculti, Phil, afar a ‘nceput furtuna, Nu-mi place s& m& autoinvit , dar ag putea rmne aici peste noapte? ee RE ustrasia: © Photographer: Patrick Hermans, ‘Agency - Dreamstime.com Traducere - Emanuel Hujanu spAct of God by Jack McDevitt Copyright © by Jack McDevitt First published in Microcosmos. Reprinted by permission of the author and the author's agent . Ralph M. Vicinanad, Lad. www.scl-fi.ro, Orasul ratiunii : Matthew Jarpe Matthew Jarpe locuieste impreuna cu sofia si fiul situ in Quincy, Massachusetts. ,in acest moment lucrez (ca biochimist) Ia compania Biogen Idec din Cambridge, Ma: \chusetts. Mi ocup de interacti- unea dintre molecule, spune autorul pe site-ul sau. Jarpe a publicat pdind acum sase povestiri SF tn sase ani, cinci dintre acestea in Asimov’s si una in Fantasy & Science Fiction. , Orasul ratiunil* a fost publicat in Asimov's. Este 0 nuve i SF provocatoare, cu 0 acfiune si o intrigd complext, in care gisim o armd nucleard, controtul mingilor, o adolescenta nu foarte umand si multe altele. Cotonist se ocupau de maraniguri Pe de 0 yparte, pentru c& erau la mama dracului, dinco- lo de orbita Neptunului, ultima firdma de civilizatie ‘nainte de marele intuneric. Iar pe de alté parte, pen- ‘nu c& tofi cei de aici isi aveau propria filozofie. Caci, lao adic, nu veneai pind la marginea sistemului, dack nu ai fi avut niste idei care nu ar fi putut functiona nicdieri altundeva. Asa se face c& acesti colonisti lasaser& totul in urma gi se agezaseri. pe satelitii trans-neptunieni — care nu erau decdt niste globuri de gheafa si praf — incercdnd sa-si constru- iasc& propria Utopie. Nu am auzit, insd, niciodata de © filozofie care si nu schilodeascd societatea aparan- du-siconceptele. De aceea, cei mai mulfi dintre colonisti erau fiinte slabe. Nici macar furtisagurile nu erau cine stie ce. Echipamentul lor nu era dintre cele mai bune. Nu aveau nici prea multd energie sau resurse naturale sau biodiversitate, in sfargit, nu aveau mai nimic din cea ce ar fi ficut un pirat si-si riste viafa cu insufletire. Mai precis, centura Kuiper igi cAstigase reputajia de a fi bantuitd de un fel de pirati de la fard. Aga c& mai intdi trebuia si-fi cAstigi indemdnarea aici, unde soarele de abia stralucea, si, dup’ ce invatai migcarile si aveai si armele necesare, puteai sa te intorci in cen- tru gi si joci in lige seniorilor. Atunci ce cSutam eu printre bulgarii de zipada? Ai, asta era tot spilul. Renunfasem s& mai fiu pirat, Intrasem in legalitate, ca si zic asa. Acum, cénd transformam o nava intt-o bobiti de aliaj, cu miezul crocant, eram de partea ingerilor. Devenisem Dis- trugator autorizat. Licenja e pe peretele din cabina mea, chiar Inga fotografia prea-iubitei mele mame. Informatiile mi le iau de la ,Ochiul ceresc*. Grupul de Coordonare are amplasate trei stajii spatiale pe orbitele solare polare, perpendicular pe lips’. Cu aceste statii SoPo si cu satelitii presirati peste tot in jur, ticdlosii dia pot vedea totul. Nu cred cd mai e nevoie s& spun c& tocmai infiinjarea acestui Grup de Coordonare mé determinase, pe mine si pe altii ca mine, s4 intru in legalitate, Cei mai buni joacd {in echipa cAstigatoare. Asa cf, iatd-ma aici, dincolo de orbita lui Neptun, cu toate ‘cele inghetindu-mi, cand, deodaté, aud radarul bipaind. Ceva e prin preajma gi nu ar trebui si fie, iar Coordonatorii habar nu au si, sincer, e prima ard cénd mi se intampli una ca asta E prea tarziu si m& mai ascund. Mi-am programat radarul si transponder-ul s& faci zgomotul de pe lume, aga c& sunt deja descoperit. $i atunei ce $8.0 mai dau dupa colj, mai bine fac pe Distrugatorul, si {mi iau tonul de ticdlos rzboinic. wAici e Distrugitorul autorizat One in the Hand si mi adresez obiectului neidentificat care se aflé la ‘nclinatia de 183.24.46 ~ 16 din 67 indreptindu-se spre 04.50.07. Activafi-va transponder-ul si rispun- defi". In acelasi timp, trimit si un mesaj codificat sis- temului automat al navei, mesaj care transmite ace- lagi lucru, mai putin tonul beligerant Si de unde stiu c& e vorba de o nava si nu de vreo bucati de roca care s-a ratdcit de pe orbiti? La urma urmei, singurul lucru dup care mi pot orienta e bipul slab al radarului. Ar putea fi orice. Ei bine, spunefi-i intuitie, dac& vrefi. Céteva minute in care computerul meu adund informatiile necesare imi confirm’ suspiciunile. Obiectul ¢ gol, se roteste si, cu vreo 30.000 de clicks in urmé, a emis niste gaze de rachet&, in timp ce incerca 88-5 corecteze cursul. ‘Aga c& am avut dreptate. E si normal, ce naiba? ‘Am supraviejuit aici mai mult decat au trdit cei mai multi dintre oameni, si tot timpul asta mu am facut altceva decat si vanez nave. Iti miros 0 cutie de con- serye de la 0 mie de kilometri de vid. ins nava neidentificats nu rispundea, Nimeni nu ignora un Distrugitor. Am accelerat si am porit-o cu toatl viteza dupa ticdlosul la obraznic, L-am ajuns 1ugor, in cdteva ore. Nici micar nu a incercat si fuga. Atunci am vazut si nava pentru prima oard. ‘Nava. MA tog. Ma simt generos. Era chestie facuti din gheafd si roci gi doar o minune ficea si-i functioneze motoarele far si se clatine. Chestia asta nu ar fi rezistat mai mult de 10 minute pe orbita hui Marte. Soarele ar fi topit gheafa si nu ar mai fi avut 34 www.sci-fi.ro, Matthew Jarpe - Orasul rafiunii 35 nimic care s& 0 find laolalt’. Nici nu e de mirare c& Grupul de Coordonare nu o reperase. Arita ca 0 ‘bucaté nenorocité de roca ~ in caz c& nu ai nici un senzor, amice, ifi zic eu ci-s la doud mii de metri de..., m& rog, s&-i zicem, nava ta. ‘Te-am anunjat deja cd-s un Distrugator dar, dacd ai trdit pan acum prea mult sub o piatré sau chiar in ea, am siti explic gi ce inseamna asta, inseamna ci am o arma indreptatd spre tine, care-fi va transforma nava in plasma in dou’ secunde. Acum te intrebi probabil ce-ai putea si faci si eviti o asemenea soarta, Pentru inceput, pofi si mi spui cine esti si o si continuim de acolo. ‘Am lsat mesajul s8 se repete céteva minute, pe toate frecventele si in vreo 12 limbi de circulatie si am primit, in sfargit, rAspunsul =O, nu trage, domnule, Sunt Jesse Marslarsen, Sunt de pe Marele Imperiu Fantastio al Excelentei Trans-Emotionale. ‘Am céutat denumirea. 63 de oameni intr-o scor- buri spat intr-o bild de gheay’ la vreo 200 de mi- lioane de clicks de aici. Chiar cd era Fantastic. ~ Ai procedat corect, Jesse. Sunt cu 50 de procente ‘mai putin dispus s& te ucid, acum c& ai inceput s& vor- besti, Care e numele si numirul de inregistrare al navei tale? -A, ... mu.am niciunul. E ficuti de man’. - Mda, mi-am imaginat. Deci nu fi-ai inregistrat migioaia la Grupul de Coordonare. - Nu am avut bani, raispunse vocea. Nu producem nimic, asa c nici nu vindem nimic, domnule. - Da, am primit informatia pe ecran. Numai ci ¢ destul de periculos si umbli asa, fri ca Grupul de Coordonare s& stie de tine. Tipii ca mine, de obicei {ntdi trag si abia dupa aia explic& situatia comitetului de supraveghere. $i dlora nu le pas nici cat negru sub unghie. Hai si-ti explic ceva, Jesse Marslarsen, ‘Am si-{i botez nava, Am si-i zic TAF. = Ceri asta, un cod? - Nu, am rispuns. Era edt pe ce si-i spun ce inseamné, dar apoi m-am gindit mai bine. ~ Da, de fapt, asta e. Jesse mu pirea sa aiba simful umorului ~ Acum 0 si facem cam ceea ce fac Coordonatorii nd inregistreazi un zbor. Am si te intreb cu ce treab pe aici, unde te duci gi de ce si apoi am s& aflu ce trans- porfi la bord. Toate astea-s ca si-i pot anunfa pe amenii spre care te indrepfi c& nu reprezinfi niciun pericol si cd te pot lisa si aterizezi in sigurants. Desi- gur, daca wor plati pentru toate informariile astea. - Pai, nu cred cd pot face nimic 88 te opresc s& afli toate astea, rispunse Jesse. Am si-fi spun intreaga poveste si am sf te las sf inspectezi nava, dar nu le vei da nicio asigurare tipilor pe care intentionez s&-i vizitez. - Si, m8 rog, de ce nu, Jesse? Pentru c& urmeazii si-i ucid. Sondele pe care le adusesem cu mine pe JAF mi-au confirmat spusele lui Jesse. fntr-adevar, transporta 0 bombs termonucleara puternica, ascunsa in gheata gi roca din care eta construiti nava lui. Nu avea alta tchnicd de lupta si niciun fel de arme. Doar o ditamai bomba nucleara, una cu impuls ionic standard, plasat& intr-o capsuli mica de salvare. Eram mai degrab& impresionat cd-si bituserd capul si doteze nava aceea inghesuitd cu o capsuld de salvare si un radio paradit. Era oricum un gest gratuit in aceasti regiune putin populatd, dar merita s& le apreciezi efortul de a se fi indit si la asta. In rest, nava era sub orice critic. De-abia incapea o persoand, darmite dou’, ‘Am intrat in navi printr-un tunel scurt care ducea laotrap3. Mi-au deschis fard proteste sau ameninjiri, dar mi-am pistrat armele la vedere, pentru orice eventualitate. $i nu doar pentru siguranfa mea, ci pentru ci vederea armurii de metal greu si a mulfimii de senzori fi face pe oameni putin nervosi. lar mie imi plac rspunsurile pe care le primese de la astfel de oameni. Jesse Marslarsen era doar un pusti, cu fafa lunga gi parul negru, din stirpea martienilor. Marele Imperiu Fantastic se concentra pe emofii, dup cum puteai citi in manifestul lor. Foloseau un fel de modificari genetice si niste implanturi computerizate pentru ... nu stiu, ca si-si domine emotile sau sa gi le infeleaga ‘mai bine, ceva de genul Asta. Ca majoritatea mani- festelor colonistilor, nici al lor mu era prea usor de infeles. Nu anunfasera vreo reusité celorlalti din sis- temul solar, dar nu puteam decat si le dorese mult succes. Vederea armurii mele de lupti avu efect asupra lui Jesse. Crezusem c& e mai putemic cind vorbisem cu el prin radio, dar, vizéndu-l acum, mi-am, dat seama cd era pe punctul s& clacheze. ‘Tovarisa lui mu era de pe Marele Imperiu Fantas- tic, ci de pe o colonie invecinatd. Era 0 fitucd fru- music’, de vreo 16 ani p&manteni, cu parul roscat, ochi verzi si cu o grimada de pistrui in jurul nasului. Dar, ca de obicei, in zilele noaste, aparenjele erau ingeldtoare. Mititica, cu aspect de majoret’ ameri- can, nu era decat un recipient umblator pentru un soft de-a dreptul sofisticat ‘Am vazut, de-a lungul timpului, 0 multime de ‘cameni care-si ficuserd astfel de implanturi in creier. Pariez c& nu poti gési micar o persoand pe Lund care s& nu-gi fi varét un fir de ,matase* in materia cenusie, Era un implant popular, nu din cele care le foloseam eu, dar avea destui adepfi, Era placut 5 observi ci pind si aceasti. modi fusese dusi la extrem printre colonisti. De aceea, nu cred c& mai rimisese ceva, din punct de vedere mental, din ‘anira care odati se numea Shaunasie MacTaggart. www.sci-fi.ro, 36 Sci Fi Magazin Cand m-am adresat ei si am aflat cine e si de unde vine, mi-a fost clar c& vorbesc cu softul. Era de pe 0 enclava care-si spunea O Cale mai Bund. Nu aveam prea multe informatii despre ei, iar ‘numele nu-mi spunea mare lucru. Dar, findnd cont c& filozofia lor se baza pe o indulgent’ nesindtoasd fata de intensificarea activititii mentale, asta fi ficea destul de periculosi. insé cea ce ma interesa in acel ‘moment nu era faptul c& acea colonie crease 0 aseme- nea fapturd, ci de ce 0 trimisesera cu pustiul ala cu 0 nav pe care se mai afla si o bomba nuclear’. - Jesse, Shaunasie, mulfumesc c& m-afi invitat pe ‘nava voastra. Imi plac oamenii care-mi fac munca mai usoard. Voi avea grija si mentionez asta in rapor- tul meu, Acum, va deranjeazi dacd imi spuneti $i mie ce puneti la cale? Din céte-mi dau seama, dupa traiectoria voastra, va indreptati spre un loc, numit Orasul ‘Ratiunii, unde veyi ajunge int 23 de zile. Ce treaba aveti cu tipii Sia? - Vem si ne rizbunm pe ei, rispunse Jesse. Ne-au atacat continu in ultimii doi ani. ~ Au atacat amindoui coloniile voastre? ~ Nu, pan’ acum au atacat doar Marele Imperiu Fantastic, dar toatd lumea din zona e in pericol. O Cale Mai Bund orbiteaz putin mai jos de noi gi mai {ntai ne-au sfiuit cum s8 ne descurcam cu atacurile, iar acum ne ajut’ si-i atacim. Shaunasie e aici ca si faci analiza strategic& a bazei pe care urmeazi s8.0 atacim si si se asigure c&. vom planta bomba acolo unde trebuie, astfel incat si distrugem totul. Marele Imperiu Fantastic nu are deloc experienté de razboi, = $i 0 Cale Mai Bund are? - Cativa dintre ei au servit in armatd inainte de a veni aici. ~ Dar nu si Shaunasie? - Ea este antrenati de oameni cu experient, imi raspunse Jesse, privind-o pe fata care se afla in habi- tatul de sticl3. Se va descurca. ‘M-am intors cdtre Shaunasie. - Eo misiune kamikaze? ‘Am transmis intrebarea, in acelasi timp, si in lim- bajul standard Chinglish, indreptandu-mi laserul de comunicatii spre lentila invizibilé de pe obrazul ei stng. Am trimis niste coduri prioritare s8 vad ce ar fi putut dezvalui implanturile ei unui Distrugdtor auto- izat, Nimic. Erau blocate pentru mine, Dar asta ca Distrugitor. V-am zis, insd, c& nu fusesem toati viata. ‘un Distrugitor. Inainte de a ma alatura Grupului de Coordonare, fusesem un infractor. lar asta putea s&- mi fie de folos, si chiar imi era acum, - Nu neaprat, rispunse Shaunasie. Dar, dacd se ajunge la asta, suntem pregatiti. Se uita la Jesse, iar el © privi inapoi cu admiratie si mandrie. ~ Deci esti pregatiti si-fi dai viata doar ca sii ajuti vecinii? = Nu-mi dau viata. E drept, nu e lupta noastra. O si iesim de pe orbitS in vreo zece ani. Dar mu putem lisa © asemenea agresiune fara rispuns. Consiliul Batrinilor de pe enclava mea a hotirit si-mi rise viata pentru a-i ajuta pe acesti oameni. Trebuia si recunosc c& softul care o ghida era destul de bun. Am inceput si m& intreb dack tovardgul ei de arme avea idee de faptul cA amica lui ‘nu mai era o fiint& omeneasc&. Puteam paria c& habar nuavea. - Uitati cum stau lucrurile, le-am zis. Trebuie si va spun ci nue treaba mea si mi amestec in politica locald. Tot ce am eu de facut ¢ s8 adun informatii pe care Consiliul de Coordonare si le pund pe piat’, la yanzare. Dacd Orasul Ratiunii e dispus si ne plateascd onorariul, vor afla tot ce stiu despre voi. Afi fost amabili si pentru asta va sunt recunoscator, dar, si acum sunt cdt se poate de sincer cu voi, dacd vor cumpéra ce vindem noi, Orasul Retiunii vi va face nava bucdfele. Pe lang& voi, pilitura de fier 0 s8 pard ditamai muntele = Niio s vi cumpere informatiile Tanara avea, probabil, dreptate. Cei de pe Orasul Ratiunii erau ciudati, chiar si dup’ standardele colonistilor. Nu publicasera niciun manifest, nu doriserd si primeasc& imigrangi si nu platiserd niciun sfant celor din Consiliul de Coordonare. Acum, ca si fim drepfi, nimeni nu citea manifestele, niménui nu-i trecea prin cap si emigreze pe vreo colonie de pe aici si, din moment ce nu produceai nimic, nu prea aveai cum s& plitesti onorariul Coordonatorilor. Dar majoritatea colonistilor inca se purtau de parca ar mai fi facut parte din rasa umani, chiar daca pSreau mai degraba niste veri indepartati. Cei de pe Oragul Rati- unii p&risiser& Titanul, gabjisera un bulgare de gheafi si praf de la marginea sistemului gi se retra- sesera acolo, izolati de restul lumii. Totusi ce anume au ficut cei de pe Oragul Rati nif incdt s8 vi determine s& le aruncaji o bomba in cap?, Iam intrebat pe Jesse. ~ Ne-au trimis pachete de date pline cu virusi troieni care ne-au inchis uzina fizicd. Era s& murim, ~ Aba. Si de unde sti e& aceste date au venit de pe Oragul Ratiunii? ~ Prietenii nostri ne-au ajutat s& le dim de urma, rispunse Jesse, arétindu-mi-o cu capul pe Shaunasie. ‘Am clatinat din cap. Ai fi putut s8 crezi c& lunaticii astia se pot infelege unul cu celilalt, unindu-se impotriva noastrd, dar Iucrurile mu stiteau niciodat& asa. ‘Shaunasie igi didu pArul scurt peste cap cu un gest ce imita perfect sfidarea. - Oamenii acestia au dreptul s se apere. ~ Aga cum v-am zis deja, nu ¢ treaba mea si mi amestec in de-astea. www.scl-fi.ro. Matthew Jarpe - Orasul rafiunii 37 M-am retras cdtre trapa prin care urma si ies din cabina aia inghesuitd. Pentru o secund’, mi-a trecut prin cap si-i spun lui Jesse ce era de fapt Shaunasi Petrecuseré 152 de zile impreund si mai aveau inci 23 pani si-si incheie misiunea. Presupundnd ‘c& reuseau si arunce bomba si s& scape cu viafd, aveau un drum de intoarcere al dracului de lung, chiar gi folosind cea mai rapida orbit de transfer. Jesse avea cam 18 ani omenesti. Chiar daca cei de pe Marele Imperiu Fantastic aveau ceva incarcdtura sexual, desi ma cam indoiam de asta, ar fi trebuit s& se cafire pe pereti ca si-si dea seama cum si se apropie de trupul micuy al fetei. Adevarata excelent transemofionala. Dar, daca ar fi stiut c& fata nu era altceva decét un soft care functiona pe baz de fibre ‘onganice intrefesute in sistemul ei nervos, cred cd si-ar cam fi pierdut interesul pentru ea. Ar fi transformat restul ‘clitoriei lor dintt-o torturé ‘rafinati intruna grosoland. ‘In cele din urma m-am decis s& nu-i spun, Am avut si eu odatd 18 ani, Stiu ce-as fi raspuns daca un basi- nos batrén mi-ar fi spus si mu-mi mai pierd vremea cou tipa pe cart o iubesc. Le-am facut la revedere cu ‘mana inménusatd si am iesit prin trapa. timp ce mi indreptam, in capsuld, cdtre nava mea, am inceput si analizez datele pe care le stor- sesem de la micufa creaturi de pe JAF. Nimic din cea ce downloadasem nu ar fi fost admisibil in vreo curte juridicd, jinind cont.c&, de fapt, le furasem. Dar Grupul de Coordonare nu era tribunal. Lor nu le psa de unde sau cum le veneau informatiile. Erau doar niste brokeri. Aflau ce le trebuia si apoi vindeau informatiile, riménand in afacere si contribuind ast- fel la bunul mers al vastului si complexului comert interplanetar. Asa, toati lumea era mulfumiti, De obicei nu pliteau cine stie ce pentru informati- ile despre un colonist, dar aveam sentimentul cd O Cale Mai Bund punea ceva la cale, si acel ceva era cel putin neplacut, dac& nu de-a dreptul periculos, pentru restul sistemului solar. imbogatirea puterilor mentale era un subiect sensibil. Nimeni nu avea nimic impotriva oricdrei forme de imbundtijire, fie c& era manipularea geneticd a nendscutilor, fie c& era vorba de implanturi organice sau de hardware la adulfi Practica era foarte rispéndita, oricum. Dar, in acelasi timp, toati lumea dorea s& stie ce puneau la cale ceilalfi. Cat de inteligent, cat de repede si ce mai ramsese intact din mintea umand originala? Nu stiu daca interesul asta era pentru propria apirare sau pentru a fine pasul cu competitia. Probabil céte putin din amandoua, Datele pe care le adunasem de la domniyoara Mac- Taggart mi ajutaserd si infeleg destul de bine ce puneau la cale cei de pe O Cale Mai Bund. Erau in jur de céteva mii, o comunitate destul de prospera pentru Centura Kuiper. Batrénii erau bine intdrifi cu implan- turi de hardware. Generafiile mai tinere suferiserd niste modificdri genetice indriznefe, toate de ordin mintal. Mai aveau si vreo céteva duzini de pusti, cu creierul golit, care inca invajau cum s& se conecteze direct 1a cele trei inteligente antificiale care con- duceau uzina fizica. isi produceau singuri ,,matasea” pentru implanturi. La cantititile pe care le foloseau nici nu era de mirare. Milioane de Unititi din Moneda Curent a Sistemului nu ar fi putut cumpira recolta de fire care intra in fiecare copil. Da, asta ficeau, le feseau inte- riorul. De pared faptul ca le goleau creierul nu ar fi fost de ajuns. ‘Aveam, asadar, de-a face cu un scenariu nu prea placut. in plus, ficeau rau si copiilor. $tiu cA toate astea sunt gresite, nu sunt invalid din punct de vedere moral. Dar mai stiu si cd nu era genul de ofensd morali care si-i intereseze pe mari cumparatori. Nu, ceea ce fi interesa era doar s& afle care erau capa- cititile acestei colonii. Pand la ce nivel isi imbogati- sera activitatea cerebrala? Si, mai ales, ce intenfionau si fac cu aceastl putere? Dar am Isat toate astea in seama Grupului de Coordonare. Aveau background-ul fondatorilor coloniei si datele care le puteau spune la ce te poti astepta atunci cfnd abuzezi de implanturile de omitase" . Aga ci am trimis datele mele la Sediul ‘Central al Coordonatorilor, pe Mercur, Treaba mea aici se sfarsise. Hai s& va zic cum std treaba cu orbitele. Cand lagi pe cineva in urma, esti de fapt in continuare pe aceeagi orbit cu el, in jurul Soarelui, asta pang cdnd bagi vitezi. Pentru a nu consuma prea mult com- bustibil, mai accelerezi, mai incetinesti si, incetul cu ‘ncetul, te indep&rtezi, Intreaga tarigenie e a dracului de dramatic& la iesirea de pe orbitd. Pentru c&, desi au trecut zile intregi, continui s& vezi aceeasi oameni pe care i-ai lasat in urmé. ncd mai aveam urdtenia aia de navi JAF pe arta radarului, cind m-a sunat omul meu de legaturd din Grupul de Coordonare. Nu putea fi vorba de un dia- log, desigur. Eram la 15 ore lumind de Sediul Central de pe Mercur. Dar cu Seymour Gladstone nu puteai avea un dialog nici dac& erai in aceeasi camerdi cu el. »Mi-a plicut raportul tu, cowboy" , mi-a zis el fara alt preambul. ,Unde ti gasesti pe oamenii astia? Nu zice nimeni nimic: un implant aici, unul acolo, dar Astia, maiculita! in sfarsit, cel mai bun analist al nostru a scormonit prin datele care le-ai trimis si toate celelalte mizerii pe care le aveam noi despre cei de pe O Cale Mai Bund. Se pare cA vin de pe Titan, la fel ca si amarayii dia de pe Oragul Ratiunii, Dar, stai, c& Asta e doar inceputul” , ranji el www.sci-fi.ro, 38 Sei Fi Magazin +Oragul Ratiunii a fost fondat de un matematician, pe numele siu Right Finegold. Presedintele Institutu- lui pentru Introspectie al $colii de Absolventi ai $ti- injelor Abstracte al Universititii Gandirii Superioare de pe Titan". imi spuse toate astea cu 0 voce céintat in timp ce citea datele de pe o agenda electronica. Apoi, intoarse agenda cu fafa in jos pe biroul su si se aplecd spre camera video pentru a-mi sopti confi- denfial, lucru care nu era cétusi de putin necesar, dar care fi plicea: ,,A existat si un scandal. Cu toate ingredientele genului: sex, bani si imbogatirea ‘materiei cenusii. Institutul Iui Finegold:colabora cu Departamentul Experimental Cognitiv, scriind so} ware-ul care urma si duci la imbogifirea materi cenusii, find lucrurile au luat-o razna." ‘Am pus pe playback, mi-am facut un sandwich gi m-am asezat confortabil pentru restul mesajului. Ar fi trebuit s& fi facut asta inci de cénd ii vizusem faja lui Seymour pe monitor. ~Departamentul Experimental Cognitiv a plantat un spion, o fetigcand driguya, pentru a fura niste tipare mentale. Fata a sedus, pe rand, un proaspat absolvent, un asistent si, se pare, chiar pe Finegold. A extras o grimadi de coduri libere inainte de a fi prin- si si retrimisd la Ex Cog. $i tu stii cum e politica pe Titan, S-a dovedit c& Ex Cog avea un buget mai mare si suficiente legaturi cu Decanii, asa ci Finegold a fost cel care a trebuit si-si ia talpisita. Si-a adunat cétiva loialisti sia devenit colonist, Sunt destul de dotati, dack e sa te iei dupS zestrea lor. Le dau inca zece ani buni inainte s& se intoarcd térdndu-se, sau si oars. Dar, intre timp, legislativul de pe Titan se suceste si toat afacerea asta cu. imbundtitirea mentala devine de netolerat, iar multe dintre lucrurile care se intamplau la Ex Cog devin ilegale. in cele din urma, nici macar cei de la Universitatea Titan nu mai pot sti protejeze de pirani gi furcile lor gi sper c&-ti dai seama cum se termina toate astea? Pe Centura Kuiper, pe un bulgare de zipadi numit O Cale Mai Bund. Hai si-fi mai zic céteva despre O Cale Mai Bund. Tu ai aflat doar cateva din lucrurile de suprafatd, dar astia se ocupa si de nanotehnologie, de descércat minfile umane in computere gi diferite alte metode de a ajunge la viitorul post-uman. Toate astea ‘imi sund cam aiurea. in sfarsit, aceste dou colonii se aseaz la mama dracului departare una de cealalt, in zona inghejata, dar dup douizeci de ani orbitele o iau razna si inelele se invart in interiorul inelelor si acum sunt practic vecine. Coincidenta? Se poate ... Sau poate doar un plan de rizbunare bine elaborat. De fapt, toatd treaba asta cu razbunarea ¢ ideea mea, Analistul, Inteligenti Artificial’, ce vrei, nu a avut imaginajia necesara s& priceap5. Inteligentelor Amtificiale le lipseste simyul dramatic. In sfargit, LA crede c& O Cale Mai Bund pregateste un conflict intre Marele Imperiu Fantastic si Oragul Ratiunii, in sco- puri necurate. Vite de ce-ti spun ie toate astea. Avem un client care ¢ dispus si te plateasca si-i opresti pe pustii Sia s& distruga Oragul Ratiunii. 80.000 de oscus, din care ne oprim si noi comisionul nostru, de 20 la suti. Nu ar trebui si fie prea greu de vreme ce nu-s inarmati Asta e misiunea. Succes, mazel tov, bon voyage $1 toate alea. A, si ai grijé. Am uitat ceva oare? Nu mi pot gandi la nimic altceva ce fi-a5 mai putea spune. O Si-fi trimitem analizele noastre, criptate standard. Dac& ai alte intrebari, di-i drumul.” Analizele computerului de la Grupul -de Coor- donare mi-au confirmat suspiciunea ci Marelui Imperiu Fantastic i se pregatea 0 inscenare. Dar in ce scop? O Cale Mai Bund nu incerca, in niciun caz, s& ocoleasca ramificajile legale ale genocidului. Eram pe Centura Kuiper. Aici nu existau legi. Doar tipi ca mine, Distrugitor, iar noi nu eram aici ca si-i pedep- sim pe cei care se fineau de rele. Treaba noastra prin- tre colonisti era si impiedicim aparitia unor noi pirati care si atace clientii din sistemul interior. Pe misura ce scanam tot mai multe date, infelegeam din ce in ce mai putin, Marele Imperiu Fantastic pirea si nu fie implicat cAtusi de putin in aceasta disputd, Erau Marjieni si, prin urmare, urau orice autoritate. O colonie slaba, mica si nedezvoltatS, care experimenta asupra materiei cenusii, dar nu ca s& produc supra~ coameni, ci doar ca si se infeleaga pe ei insisi ceva mai bine. Eram sigur ci atacurile cu virusi veniserd ‘nu din partea celor de pe Orasul Ratiunii, ci a celor de pe O Cale Mai Bund. Nu-mi plicea inscenarea asta din mai multe motive. Mai intdi, Jesse Marslarsen era pe cale si 0 &jeasca, fard nicio indoialg, si, nu stiu de ce, dar imi plicea de el. Marele Imperiu Fantastic nu stitea nici el mai bine, desi era vina lor c&-i crezuserd pe cei de pe O Cale Mai Bund. $i, mai presus de toate, Oragul Ratiunii urma s& se ducd dracului. Ori ei isi vedeau doar de treburile lor si nu ficuserd nimic nim&nui. ‘Asa cl era treaba mea s& pun in ordine toatl incur- cc&tura asta, fir-as-al naibii de campionul justitiei! Am programat un curs de interceptare pentru JAF si am pornit motoarele. Imediat ce am vizut capsula de sal- vvare separati de JAF, primul impuls a fost si o pri jesc. Aveam laserul cu microunde pregitit inc dinainte ca situafia sf fi fost analizati de computerul tactic. Dar nu era bomba. Nu avea greutatea corect si nici un sistem de ghidare vizibil. Trebuia sé fie cineva in ea gi doream s& aflu cine anume inainte si apis pe tragaci. Ne aflam doar la 300 de kilometri de Oragul Raji- unii, Ambele nave incetineau din ce in ce mai mult, aga c& aveam destul timp s& acostez JAF-ul i sé www.scl-fi.ro, Matthew Jarpe - Orasul rafiunii dezarmez bomba inainte de a exploda, dar capsula de salvare a schimbat toatdsituatia. Vroiam ca accasta si se intoarci pe JAF, astfel incat s4 pot si ma oeup de toate variabilele in acelasi timp. Am reprogramat repede robotul gi l-am trimis si intercepteze capsula de salvare, apoi m-am echipat si am pomit-o spre JAE, Vroiam s& ma concentrez asupra bombei si, chiar dacd robotul nu ar fi putut s8 aducd inapoi capsula de salvare, cel putin era capabil si 0 opreasca din misi- lunea ei, oricare ar fi fost. Mas fi putut ocupa de mai multe variabile, odati ce bomba era dezactivati. ‘Am ajuns la JAF, dar nu mi-am mai batut capul cu ‘rapa de intrare. Mi-am tdiat, pur si simpu, intrarea in navi, topind gheafa cu niste ace de sudurd chimice, aruncdnd buciiile de roca in spatele meu in timp ce ‘inaintam cdtre centru. Am ajuns la bombi in doar doua minute gi am realizat intreaga schema a detona- torului in alte dowd minute. Am scos apoi capacele detonatorului, L-am defiletat manual si l-am distrus. ‘Acum puteam s& mé relaxez. Am tras afari ce Fimisese din detonator si lam deconectat de la bomba. Apoi am demoitat armarea si am aruncat totul, bucati cu bucaté, in tunelul pe care il sépasem ca s& intru in nava. In sfargit, am indepartat inc&rca- tura exploziva care ar fi comprimat amestecul de deu- teriu gi tritiu gi am lsat combustibilul s& se scurga in vid. {ntreaga operatic nu mi-a luat mai mult de zece minute. in timp ce lucram, am tras cu urechea la con- vversafia dintre Jesse si Shauriasie. ~ E induntru. A intrat in navi. Jesse era agitat. Ce fac acum? ~ Nu prea ai ce si faci, Jesse. - Dar demonteaza bomba. Sa o detonez? ~ Nu suntem indeajuns de aproape. Nu ar provoca nici o pagub’ Oragului ~ Trebuie s&-1 opresc sau misiunea va fi ratatd. Eu voi fi un ratat. De ce m-au trimis pe mine? Nu pot face nimic ca lumea. Trebuie s& recunosc c’-mi plirea ru de pusti. Era la fel de usor de citit pe radio pe cAt era in persoan’. i puteam auzi suspinele. Pacat c& diduseri peste mine. Pacat cd exista cineva cu bani care le dorea esecul. Pe de altd parte, ins, Distrugitorul care ar fi Tuat acest contract i-ar fi pulverizat pur si simplu si si- ar fi luat banii. Consiliul de supraveghere nu ar fi pus prea multe intrebari in legiturd cu folosirea forfei letale in circumstanfele date. Asa cf, intr-un fel, Jesse era norocos. Eu nu lucram asa. Era evident ci Shaunasie era cea care conducea capsula de salvare. Detectase robotul meu si acum fncerca si se fereasci. Zbura mai bine decdt as fi crezut, dar capsula nu era usor de manevrat si robotul se apropia tot mai mult. Cénd robotul meu o ajunse, Shaunasie scoase armele. Stiam cA trebuie s& aib& niste arme, dar habar n-aveam ce si fac sa le anihilez Trase o salva in robot si ii relua cursul. ‘MA cam saturasem de ea, De vreme ce mu aveam nicio remuscare s& pulverizez o papusicd de smitase", nu mai aveam niciuh motiv si nu deschid focul impotriva capsulei. Tocmai mi pregiteam si transmit comanda de tragere navei mele, cind sis- temul de aparare al Orasului Rajiunii fgi acu simpitd prezenta. Capsula de salvare gi JAF-ul fur’ pe dat& invaluite intt-o delicaté rejea din fibre de carbon, ‘Nava mea era destul de departe, astfel incdt reugi s& vada rejeaua si s& o evite la timp. M-am retras cétre capitul tunelului, incercdnd si analizez situatia. Sistemul de apirare al celor de pe Oragul Rafiunii era simplu gi eficient. Refeaua era invizibild pentru radar, deoarece fesiturile erau mult mai mici decit lungimea undelor radio. Tesaturile, luate individual, nu ar fi putut opri nici micar 0 bomb cu impuls ionic, ca s& nu mai vorbim de 0 arma chimic& sau 0 bomba cu fuziune. Dar eraii aranjate in aga fel incat orice navai care se indrepta spre Oras, ar fi agafat din ce in ce mai multe fesdtur, incurcdndu-se definitiv in ele, inainte de a ajunge la centru. in acelasi timp era si o aparare destul de scump’. Norul conjinea indeajuns de multe nanofibre de car- bon incat si construiesti o fringhie pind pe Marte. in timp ce incercam si-mt dau seama cum s& mi intore la nava mea prin gurile din retea, m4 intrebam cum reusiserd si produc att de imulte nanofibre cu resursele limitate ale unui colonist. Apoi_mi-am amintit ce-mi spusese Seymour despre cit de bine echipaji erau, pentru niste oameni care-si pardsisera casele pentru a sclpa de persecutie si de acuzati Astia nu erau, in nici un caz, niste colonisti obisnuifi. Se pare c& aveau chiar 5i un titic in sistemul intern, ‘care ma platea pe mine sii apa. Oricum, imi didusem osteneala degeaba. Chiar daci nu apaream, Oragul Rafiunii s-ar fi descurcat gi singur, Refeaua de fibre de carbon era astfel constru- ita incdt, cu cét nava si capsula de salvare se zbateau mai mult, cu atit erau mai bine fintuite induntrul.ci. ‘Am decis si nu o ucid pe Shaunasie pana cénd nu-mi voi da seama care era planul ei. Intre timp, prezenta noastra la portile Orasului fusese deja reperati. Dac Jesse si Shaunasie contaseri pe faptul c& erau cumva invizibili, igi ficuserd socotelile prost. Primeam mesaje de ta chestia care tinea de controlor de trafic intr-o zona unde nu exista trafic, asa cA am rispuns cu mesajul meu de identificare standard, ‘»Distrugitor autorizat, le-am transmis pe unul din canalele de comunicare. Suntefi atacafi. Am neutra- lizat pericolul si situatia e sub control. Nu vi facefi griji, oameni buni. Pericolul a trecut. www.sci-fi.ro. 40 Sci Fi Magazin Shaunasie iesise din capsula. Purta un costum armat de luptd, echipat ca la carte gi avea la ea trei arme puternice. Avea mitraliera cu care trdsese in robotul meu, fixaté pe un brat articulat deasupra umerilor, un tun cu laser deasupra brafului drept si céte o mini-cartusier’ cu tompile pe fiecare picior. Eu aveam arunc&torul de flicari si lansatorul de ndvoade si © pozitie defensiva destul de bund, la capatul tunelului. fn acelasi timp, nava mea cSuta, nestiut decat de mine, o ruta de scipare la capatul tunelului, astfel incat s& pot ajunge acolo inainte ca Shaunasie si-gi dea seama ce am de gind. Primeam o grmada de imagini, odata la cdteva secunde si incercam si-mi dau seama ce ficea ea. Senzorii pe care-i plantasem pe platforma JAF imi indicau apropierea capsulei de salvare. Metalul con- torsionat ce mai rimisese din robotul meu ine& mai trimitea imagini video cu ceea ce ficea Shaunasie, in latura indepartaté a capsulei de salvare, Era foarte preocupati de nanofibrele in care era infégurati ca un cocon capsula si incerca si se asigure ci nu va ra- mine agifati de platforma. Mi-am scos capul prin gaurd si am lansat un carlig cu franghie cdtre capsuld. Acesta s-a strecurat ca un sarpe prin refeaua de nanofibre si s-a infipt in platfor- ma capsulei. Dupa ce am mai trimis unul, capsula era fn mainile mele si puteam s& 0 aduc acolo unde vroiam eu. Tocmai ma pregiteam 8 mai trimit unul, cind Shaunasie lansé o torpila spre mine. ‘M-am aruncat inapoi in tunel, iar torpila a incercat sé m urmareasca. Dar sistemul de ghidare s-a z4p3- cit pe drum si incdrcdtura a explodat in spatiu. M-am térdt iar spre spirturd, si mai lansez un carlig, in fétuca a trecut la arma cu laser. Am primit lovitura in costum si am reusit totusi sa lansez carligul. fn timp ce mA téram inapoi in tunel, am lsat gheata si absoarba excesul de c&ldur8. Apoi am folosit scripeti de la capatul funiilor de 1a cdrlige pentru a manevra capsula intr-o pozitie mai avantajoasa. Am aruncat un nivod spre Shaunasie, agayandu-i mitraliera, si m-am indreptat iar spre gaura de la gura tunelului. La Jesse ‘nu ma gdndisem. {I consideram prea timid sa se anga- jeze in lupta, dar si fiu al dracului, m-am trezit cu el in spate, aruncind in mine cu 0 bil de epoxy. {nainte si mi intore spre el, am reusit s8 mai arune un nivod si si o imobilizez pe Shaunasie. M-am intors imediat spre Jesse. Bila de epoxy imi parali- zase picioarele pe loc, dar, la 0 adica, intr-o lupta corp la corp, ma puteam descurca $i fird ele. Vedeam prin vizorul lui Jesse c& era furios. Mi atacase cu 0 hotirdre surprinzitoare pentru cineva care, cu céteva minute mai devreme, tremura ca varga. Trase din nou cu arma lui cu epoxy si putin lipsi s& mu mA prdjeascd de-a binelea. Am scos aruncatorul de flacari. Desi imi parea rau c& a trebuit s& folosesc arma non-letal pe creatura de afar’, iar acum trebuia si 0 folosesc pe cea letald pe baiatul sta amirdt, acum era pielea mea in joc. Se tarise inpoi in tunel, parind la fel de speriat pe cat de curajos fusese céteva secunde mai devreme, Dar nu renunfase la arma. Se pregatea sf se ascunda dupa colt, asa cam luat-o dup& el. Dar dup’ colf, m-am pit de un zid proaspat de epoxy. Tocmai incercam si-l tai cu aruncdtorul de flacdri, cind un val de heli lichid m-a lovit din spate. inainte si-mi dau seama de unde venise, eram complet paralizat. - isi revine. - Vrei si zici cd incdi mai traieste? - Probabil cé are $i el niste implanturi. E imposibil s& mu aib§, findnd cont de domeniul lui de activitate. ‘Nu vroiai si tréias ~ Nu m-am gandit la asta. ~Pe mine m-ai picilit. Ai realizat capcana perfec- 18, Nu e usor s& pacdlesti un Distrugitor, asa cum ai Facut-o tu. ‘Avea dreptate. Cum dracu’ reusise si mi tragi pe sfoara? fl considerasem un natéréu, dar, dintr-odata, se transformase in geniu. - Banuiesc cf am avut noroc. Teava de ricire € ingropata prin apropiere. Am reusit si sigilez restul tunelelor, astfel incét heliul @ uinplut intreaga ‘incdpere. - Nu mai conteazi, te-ai descurcat de minune. S-ar putea sé avem nevoie de el in viafl. ~De ce? ~ Nu ai auzit ce a zis inainte si-1 atacim? Le-a spus celor de pe Orasul Rajiunii c& are situatia sub control. De aceea nu au trimis pe nimeni aici s& vada ce se intmpla, Datoritd lui, am cAstigat ceva timp. Va tre- bbui s&-1 folosim cét mai bine cu putinfa. - Dar nu o sa vrea s& ne ajute, ~ Stiu eu o cale prin care si-l facem si joace cum vrem noi. ~ Te referi la tortura? Mai degrabi la controlul mini, rispunse Shaunasie. Situafia mea nu era prea roza: eram imobilizat, dezarmat si nu mai primeam nici o informatie de afar. Am incercat si trimit eu niste mesaje, dar nava ‘mea nu pitea si le primeasc3. Asta nu putea fi decat rau, Dac nava mea nu primea vesti de la mine, dupa © anumita perioada de timp, incepea s& gandeasca de una singur’, si nu vroiai si fii prin preajma cand ‘cea asta. Nu stiam cdt timp imi pierdusem cunos- tinya. Am deschis ochii, - Faceji o mare greseald, le-am spus ameningitor ccelor doi tineri din fata mea. www.scl-fi.ro, Matthew Sarpe - Orasul raiunii Eram fintuit de o placd cu niste fire de nanofibre de carbon, Erau la fel cu cele cu care era infiguraté nava lor. ~ Stiam c& vei spune asta, zise Shaunasie. Nimeni ru o s& vind s& te salveze. Niminui nu-i va pasa de ‘moartea ta. ‘Am privit-o in ochi si ism zémbit. Lacrima de cristal de pe obrazul ei drept fusese acoperita cu un bandaj. Buna miscare. imi inchisese accesul la pro- gramul ei principal. isi diduse seama ci 0 puteam citi. Asta mai lipsea, ~ Cat e ceasul? Cat a durat lesinul? Jesse tocmai se pregitea si-mi rispunda, cdnd Shaunasie il opri. = Nuvi spune nimic. Va incerca si se foloseascd de orice informatie primita. ~ Sase ore, am zis. Daca nava mea nu primeste nici ‘un mesaj de la mine in mai mult de sase ore, se trezeste. Si, cand se trezeste, ¢ furioasd. Faceti voi caleulele si spuneti-mi daci avem motive si ne ingri- jordm. ‘Am citit rispunsul pe fafa lui Jesse. Mai aveam {nc timp, dar nu prea mult ~Mai avem mai putin de ord, am spus si tresfrirea lui Jesse mi-a confirmat faptul c avusesem dreptate. Shaunasie se uité urat la el ~ Trebuie s8 incepem si ne migcim, strig’ ea. ~ Crezi c& vorbeste serios sau blufeazs? ~ Trebuie si ne miscim foarte repede, indiferent ce spune el. . “ = Jesse, cred c& e momentul s& afli céteva Iueruri despre tovariga ta. Jesse se opri si se uité la mine, apoi la Shaunasie. ~Trage de timp, sri Shaunasie. Nu-l asculta. Se va folosi de orice ca s8 ne opreasca. Tine minte ce-fizic. Aici te ingeli, fetifo. Nu-mi pasé cdtusi de putin daca reusii sau nu. Nu e treaba mea. ~ De-aia ai demontat bomba? = Cineva m-a platit si vA impiedic si aruncati bomba. Nu mi-au spus cd aji mai avea gi alte planuri Daci aveti si alte obiective, n-aveti decat si va vedeti de treaba. Mai ai si alte obiective, nu? Unul de care nu prea te-ai obosit si-i spui gi lui Jesse? Jesse continua si se uite cfnd la mine, cénd la Shaunasie, Emotile i se puteau citi, ca de obicei, pe fata. Era confuz, curios si hotdrat in acelasi timp. Era ‘un amestec de care trebuia si profit. ~ Stiai c& cei de pe O Cale Mai Bund au niste socoteli de incheiat cu cei de pe Oragul Ratiunii? Pe Titan au fost aliati, dar s-au certat. $i acum iati-i impreund, dupa douazeci de ani. Asa c O Cale Mai jt pe voi, fraierii de pe Marele Imperiu Fantastic, si scoatefi castanele din foc pentru ei. Jesse se uit din now la Shaunasie. = [i stii de pe Titan? Mi-ai spus cd vreti si ne ajutafi a - Orasul Ratiunii mu v-a atacat niciodatd, Jesse, i-am spus, Cei de pe O Cale Mai Bung au ficut-o. Asta era parte din planul lor. La fel si faptul c& v-au trimis-o pe fata asta frumoasi s& vi ajute cu bomba. Numai ci nu € chiar o fat&’ E o jesStura de ,.mitase” in corp de femeie. Hai, intreab-o cum are de gind si-mi con- troleze mintea. ~ De unde scofi toate astea? , interveni Shaunasie, and din cap. Tesiturd de implanturi? Jesse, gn- deste-te putin. Nu ai nici un motiv sf te inerezi in tipul asta. Lucrezi cu mine de ceva vreme. Pe mine ma cunosti, Asta e un sirdin, Vrea doar si ne impic- dice sa facem ce avem de facut. ~ Dar bomba nu mai poate fi folositi, rispunse Jesse, Nu mai avem cum s facem ceea ce trebuia 58 facem. ~ Putem face alte lucruri, Jesse. Bomba era doar plamul A. Hai si cdutam si alte planuri ca si vedem ce putem face s& ducem misiunea la bun sfargit. = Da, ce-ar fi s&-mi spui si mie de celelalte planuri? Asta vroiai si faci cdnd ai plecat cu capsula de sal- vare? - Ti-am zis, m-am dus in recunoastere. Nu aveam alt plan pani s& demonteze el bomba. ~Bine, si ce putem face acum? ~ Oragul Rafiunii are gi alte puncte vulnerabile ... ~ In niciun caz nu am fi reusit s& trecem nereperati, izbueni Jesse. Mi-ai spus c& mu au niciun fel de apirare. Rejeaua asté de nanofibre e incredibil de sofisticatal ~ Dar si imposibil de detectat. N-aveam de unde s& stim ... ~ Ai spus c& le-afi analizat colonia, c& le stiti punciele slabe. Era doar o minciund, nu-i asa? Macar bomba era una adevirati? M-ati folosit doar ca momealé, nu-i aga? Sa tot mai vii de acasa, Jesse. In sfarsit, pustiul incepuse s& gindeascé cu propriul ereier. ~ Ai grij@, baiete, i-am spus. Sa mu crezi c& 0 si Tateze misiunea numai pentru c& mu-ti miroase tie bine. Jesse se uit la mine si Shaunasie abia asteptase asta. Am vizut cufitul ridicndu-se gi, inainte s& apc -1 avertizez, il si infipsese in spatele lui. Din now, pustiul reusi si ma surprindd. Se roti, se trinti la pamént si apoi 0 lovi cu picioarele, trimitind-o in partea cealalti a micufei inc’peri. Apoi sri dup ea sio fix cu genunchiul de puntea de control. Reflexele lui Shaunasie erau bune. Pentru o masini, a lupta e ca un puzzle matematic. Dac ai software-ul necesar, pofi s& executi aproape orice migcare. Ma asteptam si-i trag’ una intre picicare, dar se pare c&, pentru softul ei, asta era prea usor. fi frase totusi un pumn sntos in nas si, dup ce se eliberd din stransoarea lui, fi plas un picior in cufitul www.sci-fi.ro 42 ‘Sci Fi Magazin din spatele lui. in sfarsit, dupa ce fu sigura c& si-a asigurat scparea, il lovi din plin intre picioare. Jesse nu se simfea prea bine. Nu se lui dupa ea, desi inc ar mai fi putut sa lupte. In schimb, veni spre ‘mine, {n timp ce se gribea spre mine, imi imaginam cA vine si m& elibereze ca si-l ajut s-o dovedim pe fat. Inc& o dat, ma ingelasem. Elibera placa si o folosi, cu tot cu mine, ca scut, in timp ce se repezea spre Sbaunasie. ntre timp, Shaunasie gasise o arma, un cufitas cu aburi, foarte bun in lupta corp la corp. Vaporul de api, care e supraincAlzit, izbucneste cu o forfd indea- juns de mare ca s& taie camea — nu gi metalul — iar cldura cauterizeaz§ rana, aga incat nici macar nu se ‘umple locul cu singe. Tar eu ma indreptam cu vitez& spre cutitul respectiv. Radioul nu-mi mai functiona, dar inc& mai aveam laserul, in colful ochiului drept. Tar bandajul de pe obrazul lui Shaunasie se dezlipise. Mi-am focalizat laserul pe picStura ei de cristal si am hicuit softul ei ‘cum nuo mai ficusem vreodat4 in viata mea. fn fond, mai erau doar céteva secunde pan cAnd cufitul ei urma sé mé faci bucajele. Scosesem o grémada de informayii de la ea inainte, dar acum igi inchisese cfile de acces la softul princi- pal. Totusi, mai aveam acces la 0 comanda de struc- ‘urd destul de simplé. Era o subrutina care fusese uploadatl dq curind, dar care inc nu fusese folosita. ‘Imi propusesem si reusesc sd 0 opresc pentru céte- vva secunde. Speram ca Jesse si profite de asta, desi nu eram foarte sigur c& va reusi. Era un pusti ciudat, volatil si neexperimentat, dar uneori capabil de chestii geniale. Atunci mi-a picat fisa. Toati chestia cu trans- emofionalul. Manifestul spunea ceva despre cum si apelezi la emofii pentru a rezolva ceva ce intelectul niu era in stare. Subrutina, la care Jesse nu apelase niciodat®, urma si trezeasci in el un puternic rispuns emofional. Dac aveam dreptate, acest rispuns urma sine salveze pe amandoi. Era o chestie cu bitaie lung, dar nu aveam ta dis- pozitie decat dow secunde, Tic-tac. La dracu’ cu toate. Mi-am plasat laserul pe fintd si am transmis comanda. Shaunasie 1&8 cugitul s8-i cada i se indepart’. ~M-am géndit la ce mi-ai zis mai devreme, Jesse, fi spuse. $i ai dreptate. E timpul si ducem aceasta relajie la un now nivel. Jesse 18sé s& cada placa de care eram fintuit. > Cum? ‘Am strigat la el cat de autoritar am putut: = Jesse, repede. Ingfac-o! Spre cinstea lui, Jesse se migca, intr-adevar, - Jesse, spuse fata cu o voce gifaitd. Te iubesc. Jesse o privi lung in ochi. Tisuse, Maria si losife, asta o crede! Jesse! am urlat. E un truc. Arunc-o prin trapa! Dar fi pierdusem. Erau pringi in programul pe care {njelepfi lor il instalasera in creierul fiecdruia dintre ei. Aveam idee cam cit va dura interludiul romantic pe care-1 comandasém pentru Shaunasie, dar habar nu aveam cat va dura pénd-si va reveni Jesse. $i nu-mi permiteam si stau cu mainile in sin. ‘Nu puteam si-i vid prea bine, deoarece placa de care eram legat se invirtise. Cand am reusit s& privesc Tocul in care fusesem jinut mai devreme, am observat © cused de sima, grosolan construiti, legatl de zid. Era ceea ce se numeste o cusc& Faraday. Asa reusiserd si-mi blocheze undele radio. Nemaifiind in raza ei de actiune, am trimis un mesaj navei mele. in felul ei, mecanic, aceasta imi dusese dorul. Mai erau doar sase minute pind si mi cloneze si s& actioneze de una sin- gurl. Evitasem acest cosmar in ultima clip’. ‘Imi modelasem deja intreaga situatie tactica in baza mea de date si acum ordonasem computerului de pe nava s& simuleze un numér cét mai mare de opfiuni. Pozitia navei pe care mi aflam, pozitia navei mele, cei doi pusti care incepeau si-sirevind din interludiul romantic, deschiderea trapei, butonul iegirii de urgent, si, bineinfeles, eu. In mai putin de o secund8, aveam raspunsul la toate aceste probleme. Ca sii faci o bucati de gheati, ca JAF-ul, si danseze cuun laser, nu era cine sti ce scofald. Avusesem nevoie de mult mai multé indemanare cnd sépasem tunetul. ‘Am calculat asadar unghiul perfect, am transmis navei ‘mele comada foc" si m-am pregatit pentru o zguduiturs ‘nu tocmai comfortabila. Nava se legin’, impinsi de aerul care venea dintr-o parte, iar trapa deschist se pregitea si-i absoarba pe Jesse si Shaunasie. In acelasi timp, colful plcii care ma tinea prizonier se indrepti cu vitezi spre butonul de evacuare. M-am intors incet, exact la timp pentru a-i vedea pe cei doi c&zand in cap- cana pe care le-o intinsesem. Erau pe punctul s& se sirute, dar ména lui Shau- nasie se indrepta deja incet spre cujitul infipt in spatele lui Jesse. Acesta parea total pe altd lume, do- rina gi iubirea citindu-i-se pe fafa sa sincer’. Apoi am observat cum picioarele i se depirteaz%, ceea ce nu prea se potrivea cu expresia de pe fajd. Cénd, ins, au ajuns ang’ trapa deschisi, Jesse fi dadu drumul lui Shaunasie si-si deschise larg brajele. Astfel, miinile $i picioarele il salvar, fixdndu-l de marginile perefilor, in timp ce eu apisam pe butonul de eva- cuare, Usa interioara se inchise cu Shaunasie prins& intre usa interioara si cea exterioard. Shaunasie rezistd destul de mult, Rimase cons- tient mai mult decat 0 persoand fird implanturi. Nu © puteam vedea, dar Jesse urmarea toata scena prin ~» wwwssei-fi.ro Matthew Jarpe - Orasul rafiut fereastri si fi puteam vedea fata foarte bine. Mi-a fost de ajuns ca si-mi dau seama c& fata murise. in cele din urma, Oragul Ratiunii fu de acord si-i dea drumul lui Jesse. Am garantat eu pentru el gi chiar fi parea sincer rau pentru ceea ce facuse. imi cerusera corpul tui Shaunasie si, dup o vreme, am {nfeles si de ce. Aveau nevoie de ea pentru a-i incheia misiunea. Nu misiunea cu care-1 imbrobodise pe bietul Jesse si nici misiunea secretd pe care credea ea c& trebuie si 0 indeplineascd, odatd ajungi aici. Se are c& exista 0 a treia misiune, atét de secret c& nici micar Shaunasie insisi nu gtiuse despre ea. Nici ‘micar injelepfii de pe O Cale Mai Bund nu stiuser’ nimic. Era o misiune pe care i-o incredinjaser& cei de pe-Oragul Ratiunii, ‘Reusisem s& extrag o gramada de date de le ea dup ce daduse ortu’ popii. Aveam, incorporat in costurnul ‘meu spafial, un mecanism’care-mi permitea si- cercetez intreaga incircdturd de ,métase" din craniul ei, ffird si las nici o urmd. Asta era foarte important, faptul c& nu Tasasem nici o urma, deoarece Orasul Ratiunii imi interzisese, expres, sii cercetez corpul, in timp ce ei dezactivau rejeaua de nanofibre cu care capturaserd JAF-ul ‘Nu am apucat si analizez datele decdt dupa interogatoriu, adicd dupa ce eu si Jesse fusesem escortati, in sigurant4, pand pe nava mea. Credeam cA urma si aflu mai multe despre ce intenfionau s& fac cei de pe O Cale Mai Bund. $i am aflat, dar cu totul altceva decdt ma asteptasem. Cei care infiinfaseré O Cale Mai Bund erau rivalii celor de pe Oragul Ratiunii. Dar, inainte de asta, fu- seserd colaboratori. Cognifia Experimentalé realizase 43 hardware-ul_ sub forma unor creiere umane imbogitite si mirite, in timp ce Institutul pentru, Introspectie se ocupase de software, adicd de struc- turile mentale care urmau s& conduc’ acele creiere. Se pare c& daduserd celor de la Ex Cog ceva in plus. © Cale Mai Bund lucrase la un prototip de superom, aga cum fusese acesta proiectat de cei de pe Oragul Ragiunii. Tar eu tocmai livrasem prototipul celor care-1 proiectasera. ~ Inc nu-mi vine sa cred cd Shaunasie nu era 0 fiinfS umand, imi spuse Jesse dupa ce i-am aritat nava. Chiar am simfit ceva pentru ea. Credeam c& si ea a simfit la fel. Ca si aflu c& tonul era o preficitorie.. Ceca ce mi-a zis la sfargit, ultimul lucru pe care mi 1a zis, probabil c& nu era decét o vrdjeala programata. ‘Unma si foloseascd asta impotriva mea, doar cf i-a scpat la momentul nepotrivit. Nu ma iubit niciodats. = Nuci aga c&-i naspa?, i-am raspuns. M-am agezat pe scaunul de comandi din fata con- solei principale si i-am fcut cu ochiul mamei mele. Ce bine era acasi. Castigasem si o suma bunicic& din aceasti misiune, desi probabil c& nu ficusem exact ceea ce-mi ceruse clientul. Dar asta e. Dac vroiau sé o ucid pe Shaunasie inainte 8 ajung’ pe Oragul Rafi- unii, ar fi trebuit si mi-o ceara. Toatd vrdjeala de care se folosiserd nu era de mine. Eh, bine micar c am scdpat cu viafS. Asa puteam si le zic si celor din Consiliul de Coordonare ce se intémpla pe aici, printre bulgdrii astia de zApad& mur- dari, Numai cind ma gandesc cd era cat pe ce s8 ma confrunt cu propria mea clond... Ginditi-va la batdile de cap existenfiale, la problemele legale, ca si nu mai zic cf ar fi trebuit s4 ne certim pentru pat... ~ Superoamenii astia....zise Jesse, dnd din cap. - Superoamenii, i-am dat dreptate. Futu-i-as! ae Traducere - Emanuel Hujanu "City of Reason" by Matthew Jarpe Copyright © 2005 by Matthew Jarpe. Reprinted by permission of the author. www.sci-fi.ro {nrudire Bruce McAllister Locuieste in Redlands, California si scrie povestiri si romane SF de aproape 50 de ani. Este fost profesor 1a University of Redlands si este consultant pentru cei care vor s& devind scriitori. A cdstigat premiile Hugo si Nebula si a fost de nenumarate ori finalist la cele doud pentru scrierile sale. In povestirea de fai, un copil isi descoperd o rudé neasteptata dintr-o alta specie, nu tocmai pasnica si pusin placutd pe un Pamant suprapopulat. xtraterestrul si baiatul de doisprezece ani stéteau in acea dupi-amiaz’, in camera firi ferestre, sus, deasupra oragului. Baiatul vorbea, iar extraterestrul asculta Baiatul era obignuit - aspectul siu exterior cuprindea genele de pe trei continente, iar hainele erau croite dup’ moda tuturor biiefilor din marele ansamblu de locuinfe, denumit LAX. El voia ca extraterestrul si ucidi un JN om. Pur gi . simplu. timp ce baiatul vor- bea, extraterestrul stitea drept si feapin, pe singura piesa de mobilier care il putea fine. Cu privirea in altd parte, baiatul statea pe scunelul de lang& biroul unde igi ficea temele zil- nic. Faptul cl extraterestrul stitea pe patul siu il ficea si se simtd nelinistit, desi stia care era cauza. Era stingherit din cauza genunchiului ciu- dat al creaturii, care se afla atét de aproape de al lui, in camera mica, si fu bucuros cénd aceasta, parc dndu-si seama, igi muti piciorul ‘Nu mai trebui si ridice privirea ca si vada trisi- turile antaluanului. Acea privire rapida din cadrul ugii fusese de ajuns si fi revenea in minte involuntar. Nu era vorba de sperieturd, isi zise baiatul in sinea lu. Era vorba doar de idea c& o asemenea creatura putea si se afle pe un pat construit pentru oameni, intr-un ansamblu de locuinfe unde generaji intregi s-au nis- cut gi au murit gi se vor naste gi vor muri mereu. Era incredibil. Se intreba ce credea antaluanul, Inchizénd ochii, baiatul putu sa-si imagineze fnveligul negru, sintetic, pe care extraterestrul il purta ca protecfie in mediu strain. Sub acest costum, Muschi gi tendoanele i se incordau chiar si cand stitea nemiscat, iesinducle in evidenta forma lor spi- ralata. in prag, nu-gi intinse gatul lung, dar el stia ce se putea intimpla, Cand fl telescop’ inainte - cea ce se intimpla imediat — capul se rasturnd gi facile i se deschisera. Ghearele lungi — pe care baiatul stia c& le are gi la cot si la ciledi ~ erau scoase din teacd. In timp ce fi explica ce doreste, cu ochii in podea, baia~ tul sil imagind scotand-le si bagéndu-le la loc in 5 teacd. Cind extraterestrul vorbi fntr-un final, vocea fi sun inu- f] man — filtrati prin plasa metalic’ care servea de traducdtor si care fi acoperea jumatate din fat. Se intoarse cu fafa: feastd inspdiméntitoare, ochi imengi, care _puteau repera atat de multe feluri de lumind si izbi in aproape orite fel de fntuneric, maxi- lare ’ grele, bbranhii_supli ‘mentare, indun- trul aparatului res- pirator. Tuburile de dedesubt picu- rau, gata s& dea drumul la jeturi de acid. . ~ Pe cine ... vrei s& ucizi?, se Bey auzi vocea, si baiatul, inspaimantat, aproape ci ridic capul. Era doar © voce mecanicd, suierdtoare, greoaie — isi spuse el pentru a-si invinge frica. Dar de unul singur nu putea sé- omoare, aga cum isi dorea. - Unom pennume James Ortega - Mambay, spuse baiatul - De ce? Cele dows cuvinte se auziri ca un suierat in aerul stitut al camerei. ~ O va omori pe sora mea. - Stii tu asta... cum? - Stiu eu, pur si simplu. Extraterestrul nu rispunse, si baiatul fi auzi zgomotul suierdtor ficut de ptimani. 44 www.sci-fi.ro Bruce McAllister - fnrudire 45 = De ce crezi c& a5 fi de acord cu asta? spuse el intrun sfargit Baiatul rosti cu greutate ~ Pentru c& egti un ucigas. Extraterestrul amuti pentru céteva secunde. - Deci tofi antaluanii, scrégni vocea, sunt ucigasi profesionisti? = Ab, nu, spuse baiatul, ridicdndu-si privirea gi incercdnd si se uite in alti parte. Am vrut s& zic ~ Daca nu-i asa ... atunci cum ... m-ai ales? Baiatul urease pan’ la fantina mare de pe Stancile Monica , destinafie stiuti de orice vizitator al Pamén. tului, chiar gi pentru faptul c& ap&rea pe lista itinerari- ilor interzise, sia inmanat creaturii de acolo un mesaj seris intr-o antaluand stingace: “Stiu ce esti gi cu ce te ocupi,” scria in mesaj. “Am nevoie de serviciile tale. LAX 873-2345-2657 la 11.00, maine dimineatS. ‘MA numese Kim.” ~ Antaluanii sunt binecunoscuji pentru iscusinta lor, domnule, spuse baiatul cu respect. Am citit despre campania Noh gi despre ce s-a intimplat pe Hoggun Il, c&nd poporul tiu a fost tridat si de ce a fost in stare una din trupele de mercenari si fact ‘impotriva celor numiti Gar-Betties. Baiatul faicu o pauzd. - Am fost nevoit sa distribui 99 de bilete, domnule, pana a va gisi. Afi fost singurul care mi-a rispuns... Creatura isi balans& capul hidos in timp ce brafele lungi fi rimaseserd perfect nemigcate, iar baiatul igi didu seama c& nu poate sa isi ia ochii de'la ele, ~ Aha, infeleg, spuse extraterestrul. Era doar idiomul traducdtorului. “A infelege” nu era acelasi lucru cu “a pricepe”. Téndrul ficuse cea ce serviciile secrete militare gi civile din cinci lumi ru fuseserd capabile: s&-1 identifice ca fiind profe- sionist, Asta il ficu pe extraterestru s8-si pund céteva intrebari: de ce a rispuns la mesaj? De ce I-a luat in serios? Ca doar, la urma urmei, fusese trimis de un copil. Era din cauza c& nu simtise nici un pericol si a uunmat pur si simplu reflexul profesional, sau altceva? ‘Cumva, baiatul stiuse cd o va face. Dar cum? - Cai bani ..., inreb& curios extraterestrul, poti si platesti? ~ Am doua sute de dolari, domnule. use bBiatul repede, Camerele erau goale. In mod clar baiatul nu avea nimic de vandut. Cu certitudine furase banii, géndi extraterestrul, ~ Pot si fac rost si de mai mulfi Pot ... Extraterestrul scoase un sunet pe care aparatul nu il traduse. Baiatul tresiri. Extraterestrul se géndi la cei 200 000 de interi cdsti- gati dintr-o rizbunare a unui asasinat, pe a treia lund a lui Hoggun, cei 0 suti de kilobucks din afacerea tridrii de pe asteroidul Wolfe, si bucafi de minerale, produse farma‘ceutice si o trap de naveti spatial ~ cu © valoare de dou ori mai mare ~ pe care le primise {ntr-un sférsit pentru cele trei crime colective de pe Alama Poy. Ce puteai si cumperi cu doud sute de dolari? Puteai si cumperi macar un bilet de tren? - Nu este suficient, spuse extraterestrul. Bineinge- les, adSug’ el, in timp ce igi migcd brapul si apoi... poate cé te-ai gandit s& inregistrezi.. discutia noas- tra... gi pofi si ma ameninfi c& vei face public& dis- cufia... autoritifilor paméntene... dacd nu fac ceea ce mai rugat... Pupilele baiatului se dilataré - ca acelea ale funcjionarului unei provincii de pe Diedor, cel pe care el il eliminase la cererea organizatiei Gray Infra, ~ Ah, nu, se balbai baiatul, Nu as face asta. Si extraterestrul vazu cum baiatul se face rosu la fas. = Nici macar nu m-am gandit la asa ceva, - Poate c& .. ar fi trebuit, spuse extraterestrul, Brapul i se contractd iar si baiatul observa c& era mai scurt decat celelalte, stramb, dar puteric. , Baiatul didu din cap in semn de aprobare. intr-adevar, ar fi trebuit s& se géndeascd la asta. - De ce... intreba extraterestrul, un om cu numele James Ortega — Mambay... doreste si ifi ucid& sora? Dupa ce copilul termina de explicat, extraterestrul se uiti lung la el, ceea ce il nelinisti pe baiat. Dup& aceea, creatura se ridicd, indreptindu-si articulajile cu trosnituri si sunete infundate, strangéndu-si picioarele ca sa igi ridice trunchiul greu si capul, bratele lungi rdsucindu-se independent de corp. Baiatul se ridicd gi se didu inapoi. - Doud sute ... nu sunt suficiente pentru un omor, spuse extraterestrul, si pardsi clidirea, mergind pe acelasi drum subteran pe care i-| indicase baiatul la sosire. Cénd Ortega-Mambay iesi din ascensorul sferic pe acoperisul clidirii federale, era asfinttul si sfazyitul unei alte zile lungi, dar productive la BuPopCon. in ultimele raze ale soarelui, helipadul stralucea ca un lac mic gi perfect — spre deosebire de haosul Oceanu- lui Pacific din departare — si nici mcar indbugeala nu putea si strice decorul. Era, intr-adevér, genul de ‘vreme in care vrei s&-fi dai jos haina, Ins’ era doar un singur loc potrivit pentru a-fi da haina jos cu placere, siacela era, bineinfeles, in intimitatea casei sale de pe plajf. Pentru a sfida regula, purta o jacheta nous cu fesdturd triplé, tip “tifon” cu modelul “Summer Shimmer” — frumoas’, inodori, impermeabilé. si ricoroas’. Nu voia si 0 dea jos, pan nu dorea cu adevarat asta Pleca ultimul, ca intotdeauna, de la birou, gi ca de fiecare daté, se simjea méndru, Nu era nimic mai pla- cut decat sé fii ultimul si s& decolezi de pe helipadul WWW.SCi-fi.rO 46 . pustiu, cu elicele vajaind deasupra si cu apusul dedesubt, in timp ce igi croia drum, mulfumit de sin- guritate, departe de oras, sus pe coasté, spre alt heli- pad gi spre casa sa de langi Oxnard. Muncise din ‘greu pentru‘o aga plicere, isi aminti el. Elicopterul strilucea in ultimele raze ale soarelui ~ ca parte a decorului perfect si el se indrepta agale intr-acolo. Merita sé fie subiectul unei picturi in ulei, a unei imagini digitale sau a unui poem multimedia Poate cA va face ceva ca si comemoreze acest moment in week-end, dupa ce ceilalyi membri ai ti- adei vor incheia vizita pentru sedinta intima. De indata ce ajunse la bordul elicopterului si la usa mici de acolo, 0 umbra se desprinse de umbra mai mare a aparatului de zbor si aproape c& fl ficu si jipe. Silueta era inaltd gi inipial avu impresia c& era un costum, 0 glumé ficutd de colegi, nimic serios. ‘Dar pe msuré ce silueta inainta prin lumina slaba, {si didu seama ce anume era si aproape & fipd iar. Cunostea asemenea creaturi din buletine de stiri, bineinjeles, chiar le vazuse de la distanja, in trenul naveti sau la punctele turistice din oras, dar niciodata ca acum. Ardt de aproape. And vorbi, vocea era joasd si mecanic’ - actiunea unei panze metalice Ipoor. - Esti James Ortega-Mambay ... supraveghetorul Districtului Sapte ... BuPopCon?, intreb& extrate- restrul. Ortega-Mambay se gindi si nege, dar n-0 ficu. Stia reputatia antaluanilor tot asa de bine ca oricine altcineva. Cunostea indeletnicirile pe care najia sa, fard a mai pune la socotealA gi alte patru pe care omenirea le intdlnise in Cosmos, le atribuise antalu- anilor. Nu i se prea c& acest popor putea fi mintit ‘rd riscuri. ~ Da, eu sunt. Numele meu ¢ Ortega-Mambay. + Tar numele meu nu conteazi, Ortega-Mambay, spuse antaluanul. $tii ce sunt... Cea ce conteaza ... este c& ai decretat ... sarcina Lindei Tuckey-Yats ilegala. ... Ai ordonat avortul .., surorii nendscute ... a baiatului pe nume Kim Tuckey-Yatsen. E adevirat? Extraterestrul asteptd. - Posibil, spuse barbatul, orbecaind. Bineinjeles, nu stiu pe dinafard toate cazurile. Nu le lucrim dup numele de familie... Se opri cnd isi dldu seama de absurditatea situafiei. Era rusinos. ~ Chiar nu injeleg ce treabi ai cu asta, incepu el. Acesta este un ofas pAméntesc, unul suprapopulat, dintr-o far suprapopulat8, pe o planet’ suprapopu- lati, care nu igi permite s4 plateasc4 pentru a-si expe- dia membrii in surplus cdtre alte lumi. Ne confrun- tim cu 0 problema pe care suntem bucurosi si 0 rezolvam noi ingine. Nimic din toate astea nu are de ce s8 te priveasc, vizitatorule. Te afli cu delegatia ta {in acest oras? i Sci Fi Magazin ~ Nu, rispunse ... si chiar este, intr-adevar,.. proble- ma mea daci... fata neniiscutd a familiei Tuckey-Yatsen moar. - Nu injeleg ce vrei s& spui. - Ea trebuie si trdiascl, Ortega. ... Fratele ei igi doreste 0 sori. .. El locuieste gi inva... in trei mici camere cénd péringii lui sunt la muncé... undeva in ras... Pentru el... fata pe care mama lui o poarté in paintec... este ca gi ndscutd. Are sentimente puternice pentru ea... in felul vostru, Ortega. ‘Aga ceva nu putea si fie posibil, si spuse Ortega- Mambay in sine. Era o nebunie gi simfi c&-1 apuc’ o furie pe care nu o mai trdise de la prima lui slujba la guvern. ~ Cum indriznesti?, se auzi. Te afli pe planeta unei alte nafii si imi poruncesti mie, un functionar federal, s& mi supun nu doar dorinfelor unui copil, dar si alor tale ~ tu, un simplu vizitator, fad pozitie oficiala printre ai ti. - Copilul nu va muri, il intrerupse extraterestrul. Daca moare, voi... face ceea ce am fost angajat si fac. Extraterestrul se indrepti spre elicopter si spre locul unde se afla barbatul, atat de aproape c& aproape se atingeau. Barbatul nu didu inapoi. Nu putea sa fie intimidat. Nu putea. Extraterestrul ridic& doua din cele patru brafe si bar- bbatul putu auzi o crestitur’, apoi un trosnet, si inca lunul, si risuflarea i se thie fn timp ce urméri ghearele, mai lungi si mai jepene decat orice ar fi visat vreodata, strecuréndu-se una cite una de sub inveligul negru, sintetic. in clipa urmitoare, folosindu-si_ghearele, creatura scoase usa elicopterului. intr-un moment, usa dispiru din balamale, pentru a reaplrea in ghearele extraterestrului, care erau, dupa cum observ Ortega Mambay, mult mai putemice decat orice unghie, os sau tegument al faunei terestre. Amefit, se intreb oare ‘ce a m&nancat creatura ca si fie atét de putemicé. = Ured-te in vehicul, Ortega-Mambay, spuse extraterestrul. Du-te acasi. Dormi si géndeste-te .. la ceea ce ai de facut ... pentru a o pastra in viata pe fat. Ortega-Mambay abia izbuti s8-si miste picioarele. Incerc& s& urce in elicopter, dar nu putu si, pentru 0 clipa, fi trecu prin minte ideea teribild ca extrateres- trul ar putea incerca sit ajute. Dar apoi se vazu induntru, cu mainile pe care le simfea ca de plumb pe tabloul de bord, incercénd si facd ceea ce i s-a zis s& faci: s8 gandeasc’, Extraterestrul nu se agezi pe pat, ci rimisese in pragul usii. De data asta, pentru baiat nu mai era 0 problemi sé-l priveasca. ~Tu stii mai multe despre noi decat ai dat impresia, spuse deodatd extraterestrul, cu severitate. Aga este? www.sci-fi.ro Bruce McAllister - Inrudire a7 Baiatul nu zise nimic. Ochi creaturii ~ imengi, ca de felind ~ il priveau direct. - Raspunde-mi, spuse extraterestrul And, intr-un final vorbi, baiatul intreb& doar atit: ~Ai ficut-o? Extraterestrul nu-] Baga in seams. ~ L-ai omordt?, il chestiond baiatul. - Raspunde-mi, spuse iar extraterestrul, cat se poate de linistit. ~Da...spuse baiatul, uitindu-se in sfargt in alta parte, - Cum? intreba extraterestrul Baiatul nu rispunse. Extraterestrul vizu c&, dup cum stdtea pe scaun, baiatul era coplesit. ~Imi vei rispunde ... sau... ji voi distruge camera. Pe moment, biatul nu reactiond in niciun fel, pen- tru ca apoi si se ridice si si se indrepte incet spre biroul unde invaja zi de zi. ~ Am ficut multe vercetiri despre planeta voastrd, zise el. Vocea fi era fark viaga. ~E vorba de mai mult de atat. ~ Da. Am studiatistoria antaluand. Baiatul ficu o pauzi si extraterestrul simi c& vocea fi devine un pic mai puternica. Pentru scoala, vreau s& zi. Din nou, vocea fi deveni mai emoyionati. Baiatul apisé tastatura 0 dati, apoi de doua ori si ecranul se aprinse. Extraterestrul putu si vadi o hart cu emisfera nordicd a planetei sale, cSile comerciale ale celui. de-al saptelea imperiu, strivechi si firdmitat, si mérile fatale care i-au pecetluit soarta. ~ Nu e numai att... cred, zise extraterestrul. ~ Intr-adevar, réspunse baiatul. Anul trecut am {ntocmit un raport — pe cont propriu, nu pentru scoala ~ despre fositele de pe Antalou. Au existat multe ani- male care consumau aceeasi brand ca aceea con- sumati de poporul tu. Pe Antalou, vreau s& zic. wAsa e%, igi spuse in sinea lui extraterestrul. ~'Am descoperit gi alte lucruri, continu baiatul, gi extraterestrul observa in vocea lipsitl de energie sen- timentul represiv pe care poporul su il numea “di perare” Baiatul inca se gindea c8 barbatul cu.numele de Ortega-Mambay {i va ucide sora gi de asta ‘“dispera”. EI apisi tastatura din nou si o noua diagram’ aparu pe ecran. [i era familiard, desi extraterestrul nu ‘mai vazuse una ca aceea ~ att de impartial, detali- ati si bogat impodobiti — in jumatate din viay’. Reprezenta ridicinile familiale antaluane si, desi extraterestrul nu le putea citi, stia ce descriau inscriptiile: “obligajile legdturilor de rudenie” si respectivele lor “valori motivationale”, “parametrit nevoii de apairare” si “consecinjele pierderii lega- turilor” pentru identitatea si apartenenfa de grup. intr-o forma tridimensionalé animaté, se afla anexat si modelul de supraviefuire, despre care exopsi- hologii de pe planeta Pamént credeau c& ar putea explica intregul comportament al antaluanilor. ‘Baiatul apAsd tastatura si apairu o list iconograficd cu “testamente totemice” si “mosteniri de familie” din strivechile cimitire de lang’ Toloa si Mantok. ~ Ai crezut cf infelegi ce simte un antaluan, spuse extraterestrul. - Da, zise baiatul cu privirea in pimant. Extraterestrul nu zise nimic pentru un moment, dar cnd deschise gura, spuse urmatoarele: ~ Ai avut dreptate ... Tuckey-Yatsen. Baiatul ridicd privirea, fird si infeleaga. - Sora ta va trdi, spuse antaluanul. Clipind din ochi, baiatului nu-i venea si creadi. ~ Ceea ce spun este adevarat, continua extraterestrul Acesta privi cum, flrd a mai fi cuprins de “dispe- rare”, baiatul se indreptd de mijloc pe masuri ce forta fi patrunse in intreg corpul. ~ S-a rezolvat, explicd extraterestrul, fir& crima... pe care nici eu, nici tu, nu ne-am fi permis-o. = O vor lisa si trdiascd? -Da. - Esti sigu’? - Nu spun minciuni ... despre munca pe care 0 intreprind. ~ Baiatul se with lung la extraterestru - Iyi voi da banii, spuse el = Nu, zise extraterestrul. Nu va fi... nevoie Baiatul se mai uith 6 data si apoi incepu sa se miste in mod bizar. Urmirindu-I cu curiozitate, extratere- strul vizu ci baiatul se indrepta spre el. Fard a sti care era motivul, extraterestrul se gindi c& poate e vorba despre un obicei terestru, un “sentimentalism”, pe care baiatul, desi speriat, se géndise sd i-! prezinte. Cénd baiatul ajunse 1a extraterestru, intinse nesi- ‘gur mana gi fi atinse usor umarul — 0 data, de doud ori ~ si apoi, cu totul exceptional, isi cobori degetele spre braqul infirm al extraterestrului. Extraterestrul era surprins. Atingerea lui era un gest antaluan. “Nu este un baiat de rind”, géndi, Nu era doar inteligenja baiatului ~ oricum s-ar misura ea ~ sau injelegerea lui fata de Antalou, Era vorba de altceva ~ceva de care extraterestrul igi didu seama, Ceva ce orice criminal are nevoie... Gestul antaluan pe care il folosise semnifica “obligatie de singe”, chiar dac& fi lipsea scoaterea usoari din teaci a’ unui demoor. Baiatul ficuse alegerea corecti, = Mulfumesc, spuse baiatul, si extraterestrul igi du seama c& repetase atat atingerea cét si cuvintele. Cu gindul la ele, baiatul fusese foarte inspaiman- tat, ins& repetase pana ce fica fi disparuse de tot. Dupi ce se indepartk tremurind, nemaiputindu-se abjine, bliatul intreba: + Mai ai legaturi de fami Www.sCl-fi.ro. 48 ‘Sei Fi Magazin ~ Nu, nu mai am, rispunse extraterestrul, fird a fi surprins de intrebare. De data aceasta biiatul nu-1 ‘mai luase prin surprindere. A fost o decizie... pe care am luat-o far regrete. Multi antaluani au flccut la fel. Din cauza muncii. injelegi... . + Baiatul didu din cap aprobator si apoi intreb&: = Cum e s ucizi? Extraterestrul stia c& era lucrul de care baiatul dorise cel mai mult sA intrebe. Vocea fi era emo} nati fird afi totusi timidd. Réspunsul extraterestrului fu pur si simplu: - Este mai mult sau mai putin ... cum isi imagi- neazi fiecare ... c& poate s& fie. Baiatul cu numele Kim Tuckey-Yatsen s> afla in usa camerei sale micuje unde dormea si ira $i io clip& la burta proeminenté a mamei. Spuse doar c ~ Familiei Tuckey-Yatsen ia fost permis’ o abatere de la regula. Are voie si duca la bun sfait sarcina si nasterea fetei. Vefi primi confirmarea drep- tului de familie cu patra membri in trei séptimani lucrétoare. Orice nelamuriri se pot clarifica la BuPopCon, Districtul Sapte, la numdrul de pe aceasti carte de vizits. Dupé ce barbatul pardsi locuinta, mama fipa de bucurie si tatdl o cuprinse in braje. Cénd baiatul se apropie de ei, il imbrafisard si pe el. Erau trei acum, imbratigafi, si in curdnd vor fi patru. Asta era cea ce conta. Périnjii s&i erau oameni cumsecade. Riscasera pentru el gi fi iubea. Stia cd gi asta era important, {in acea noapte o vis’ iar. Numele ei va fi Kiara. fn vvis semna cu surioara lui Siddo, care locuia cu doug etaje mai jos, dar si cu mama sa, Fetele ar trebui si semene cu mamele lor, nu-i asa? Toti patru se stringeat {n brae si aveau camere mai mari si mai multe. Cand baiatul implini 17 ani gi sora sa cinci, impar- sind o singura camera, ca intre frafi, sosi cuférul de pe Romah, una din lumile Pleiadei, in care razboiul igi Yisase amprenta, Presurizat gi cu urme de lovitun, micul container din aliaj avea aplicate stampilele vamale din patru interspafii. Fusese deschis de cel pugin sapte ori de-a lungul clatoriei si mirosea. Fu- sese dezinfectat, bineinfeles, explicé comisionarul USPUS care il livrase. In imprejuririle date, fusese finut in caranting un an gi abia apoi primi permisiu- nea s& treacd, Prima dati baiatul nu pricepu ce vrea s& zic& comi- sionarul, = Cufirul confine multe lucruri, explica femeia. O mica jeastd lustruité a unui animal camnivor de pe alti planeta. O bucati de metal cosmic, topit in forma de floare si doua inele din piatré slefuita, care zoma- iau la atingere. Un dispozitiv stravechi, care, baiatul descoperi mai tarziu, era un aparat de transmisiune, mecanic, din a treia generatie, folosit de Gar-Betties. Un colac din par de animal i rind, care, dup cum {i fu dat s8 afle dup o vreme, era un instrument muzi- cal rar de pe Hoggun VI. $i multe alte lucruri mirunte, printre care o vedere cu Fantina Pacificului, pe care baiatul i-o diduse extraterestrului Abia mai apoi familia a primit o scrisoare oficial despre cei 300 000 de interi depusi pe numele baiatu- lui intr-o banc neutra de pe HiVerks; despre depozi- tul secret de arme specializate despre care pufini au infeles c& se afla in supraveghere permanent’ pe Titan, tot in numele baiatulti; gi despre documentul de calatorie spre alte lumi, cumpérat pentru baiat cu scopul de a-I folosi cind va fi destul de mare. Degi nu semina cu vreun testament scris vreodat pe Pamént, era intr-adevar un testament, unul pe care antaluanul il intitulase 0 “cdintare lsat posteritaii”. Era perfect legal, in ciuda faptului cd fusese inregistrat ‘ntr-un interspatiu, cu putin timp inainte de moartea violentd a extraterestrului, intr-o lume numita Glory. Cu toate c& baiatul a incercat si le explice parinfilor cele intamplate, ei nu au infeles si in scurt& vreme nici ‘nua mai contat. Cu banii, sau cumpairat cinci camere in partea nord-esticd a oragului, 0 slujb& mai bund pentru mama, o ingrijire mai atenta pentru imunitigile tatilui, 0 educatie mai tehnic& pentru baiat gi toatl hhrana $i imbricdmintea care le era necesar’. Pentru moment, deocamdatd, aceste Iucruri contau mai mult pentru ei decat luna mare a lui Saturn gi armele uimi- toare care il asteptau cu rabdare acolo, ee RE Mustrapia: © Christos Georghiou - iStockphoto.com - Funky samurai robot Traducere: Oana Cerce! seKin” by Bruce Mcdllister Copyright © 2006 by Bruce Mcallister. First printed in Asimov's Science Fiction Magazine. Reprinted by permission of the ‘author www.sci-fi.ro, Maladia leopardului verde Walter Jon Williams Locuieste in Albuquerque, New Mexico. Scriitor prolific, a incercat mai multe genuri, dar in principal science fiction, Incepand cu sférsitul anilor '90 este un abonat al premiilor SF. A fost recompensat de dowd ori cu Sidewise Award for Alternate History , a fost nominalicat la premiul Nebula de opt ori, la premiul Hugo de patru ori. A cistigat premiul Nebula de doud ori, povestirea de fafa fiind cdstigatoare in 2005 la Secfiunea nuveld, Spune ci povestirea s-a niscut dintr-o coliziune de idei despre pericolele economice pentru libertatea deveni la fel de blamatd ca vandalismul. {fotiaingas picioarele peste ocean, sirena sin- guratic’ privi spre orizont, din varful smochinu- lui aplecat spre mare. Acrul era domol, pitruns de mireasma florilor noctume. Lilieci mari de fructe zburau cu hotitare deasupra mari, spre adSpostul de 2i, pentru odibnd. Pe undeva, un papagal cacadu, cu penaj alb scoase un fit ascugit. Un graur igi uturd Scurtaripile peste apd si zburk inapoi de unde ple- case. Soarele, aflat la risirt, arunca sigeti rosii-aurii din vazdub, luminind putemic culturile tropicale care predominau in nemumi- ratele insule risfirate pe linia de orzont. Sirena hotiri c& era vremea entry micul dejun. Se strecurd din scaunul de pinzi ce stitea ~ j agijat gi se plimbi cifiva pasi pe una dincrengile mari ale smochinuluiCrean- ©” ga se clitind ugor sub greutatea ei, in vreme Ge picioarele ei goale se deplasau foarte usor pe ff scoarfa aspri a copacului. Privi in. jos, cuprinznd cu privirea canalul de un albastru Uti intunecat, diferit de culoarea turcoaz a crestelor de pe stancile submarine. Ii ridicd brajele, se balansa cdteva secunde pe creangi, cu razele ardmii ale soarelui ce scdnteiau ca bronzul pe pielea-i goald gi apoi se desprinse, aruncdndu-se cu capul inainte in Marea Filipinelor. ‘Acostd la mal cu un calm imperturbabil, acoperita de spuma. Acoto igi desfticu aripile gi igi ld Dupa vandtoare, sirena - care se numea Michelle — {si indesd uneltele de pescuit intr-o grimadé de corali ‘morti si apoi se furisl linigtt& peste iarba de mare, in ct de pretioasa ar fi viaga daci ar putea fi duplicata $i reconstituité cu usuring’, iar crima ar yreme ce jocul de lumini al razelor solare, reflectate in apa, fi imprima aripile cu tot felul de forme. Dupi ce reugi s8 vada gi ridScinile acvatice ale smochinu- lui, care nu erau decdt o incdlceald uriasa gi diforma, se ridicd la suprafata si luS prima gurd de aer. Insulele Rock fuseseri formate din calcar recifal moale care, sub acfiunea valurilor si a factorilor chimici, fusese erodat la nivelul marii, spdnd pe dedesubt stinca aflatd la suprafays. Céteva din stén- cile mai mici semanau cuniste ciuperci, niste varfuri i ascutite, ac” de culoare verde menginute pe un \, mmol subgire. Insula . lui Michelle era mai mare si cu o forms mai neregulati, dar avea de aseme- , nea perefi abrupfi de coral recifal, {y stpaticfte sase met, de valuri, fa o cale Ai usoard pentru 0 persoand de a se cAjara din api pe uscat, Smochinul ei era cocojat pe ‘marginea in forma de farfurie a insulei, care era, la randul ei, sipati de valuri. Michelle isi' instalase un ascensor cu fringhie ce pomnea de la cuibul din copac $i FY care avea 0 mic& deschiziturd la cap&tul unui snur de nylon, igi stranse aripile — care erau mai greu de pliat decat de desfticut, iar branhiile inferioare erau delicate — si apoi isi strecurd picioarele in deschizaturd. La comanda ei ver- bald, un mecanism de elevasie o ridicd in ticere, de la nivelul marii la locul de ei de odihn’ din =. coronamentul verde strilucitor al pdurii. Fu- sese maimuta mai demult, un gibon siamang, www. sci-fi.ro. 49 50 ‘Sci Fi Magazin asa cd se simjea cu totul gi cu totul ca acasé in var- furile copacilor. in timpul expeditiei, a prins un peste din familia ‘Lethrinus pe care il aduse cu ea in geanta de plasa. I! taie fileuri cu un cufit si arunca resturile in mare, unde stimi interesul unui banc de pesti momeala. Inghifi o felie de fileu crud, savurand gustul nemaipomenit, cu aroma marind si came slab& fremititoare, si giti celelalte fileuri pe soba micd, mancdnd unul cu nigte orez, pe care il preparase cu o seara inainte, si lisdnd pe celalalt pentru mai tarziu. Pani cand Michelle termind micul dejun, se trezi si insula la viafa. Soparlele geko alergau pe scoarta smochinului, in timp ce crabii se furigau pe sub crengi, ca niste iscoade, oferind marfuri clandestine turistilor trecdtori. Pe ap&, un stol de rndunici de ‘mare se ndpustiré la un banc de pesti zburitori care se hrineau cu pesti momeald. Era timpul ca Michelle si-si inceapa gi ea ziua. Cu picioare sigure, ferme, alunecé in josul unei franghii pind 1a copacul cu lemn de esenja tare in a cdrui coroand se afla antena satelit, sri pe 0 cracd, igi lua pupitrul de comand din geanta de plas pe care 0 aduse cu ea gi isi copie mesajele primite. Erau mai multe din partea jumalistilor care doreau s& objind interviuri, ca urmare a faptului cd legenda sirenei devenea din ce in ce mai cunoscuti. Acest lucra fi flicea mai mult placere decat neplicere, ins& nu dadu curs niciunei cereri. Mai era si un mesaj de la Darton, pe care se hotari si-1 savureze un pic inainte de a-{ deschide. $i zAri un mesaj de la dr. Davout, pe care fl deschise imediat. Davout avea de douisprezece ori varsta ei. Fusese, printre altele, purtat noua luni in uterul mamei sale, gi nu creat de la zero intr-un nanobed la fel ca aproape orice cunoscut de-al ei. Avusese un frate care devenise un astronaut faimos, obfinuse Premiul ‘McEldowny pentru a lui Lavoisier si Epoca Sa, si avea 0 Sofie rogcata care era aproape la fel de renu- miti ca el. Cu céfiva ani in urm&, Michelle se ariti interesata si participase la o serie din cursurile aces- tuia, la Colegiul Mystery, chiar dacd specializarea ei era, mai precis, biologia. Davout isi rase ciocul pe care il purta cand il vazuse ultima data, lucru bun, dupa pirerea ei. “Am un proiect de cercetare pentru tine, daci esti liberd,” continua vocea de pe inregistrare. “Nu cred c& iti va da mare bataie de cap.” Michelle lua legitura cu el imediat. El era un bosorog bogat, cu 0 mie de ani drept de posesiune gi fra nofiunea clara a ce inseamnd si fii tindr in acele ‘vremnurt si i-ar fi platit orice sumi exorbitant& pe care i-ar fi cerut-o, Nevoile ei materiale la acel moment erau pufine, dar nu avea de gind s4 ramand o vesnicie pe insula aceea. Davout fi raspunse de indat. In spatele lui, lucrénd la pupitrul personal, se afla nevasta sa rog- catd, Katrin, - Michelle, spuse Davout destul de tare pentru ca Katrin s& audi cu cine vorbeste fra s8 mai intoarc capul. Bun! Se opri un moment gi apoi degetele sale exprimars © mudra pentru cingrijorare». ~ Am auzit cf ai suferit o pierdere, spuse el. ~ Da, zise ea, réspunsul fiindu-i intarziat de un al doilea decalaj de la satelit. ~ $i téndrul ? + Nu-gi aminteste. Ceea ce nu era chiar un neadevar, esenfialul fiind ce anume isi amintea. Degetele lui Davout erau inca fixate pe cingrijorare>. = Te simi bine?, intreba el. Degetele ei exprimard un rispuns evaziv. Mai bine.». Ceea ce era probabil adevarat. ~ Vad ci nu mai esti maimugi. ‘M-am hotirat si devin sirend. Perspective noi, tot tacdmmal. Si singuratatea mult asteptatd. ~ Existd vreo modalitate de a-fi ugura suferinya? Fata ei exprima speranti. ~ Afi zis ceva de o slujba? -Da. Se arti usurat c& nu mai era nevoit si continue ancheta — avusese un caz de moarte adevératd in pro- pria sa familie, igi aminti Michelle, o posibilitate de tuna la un miliard, gi poate c& nu mai voia si retrd- jasc nimic din toatd aceasté afacere. ~ Lucrez lao biografie de-a lui Terzian, spuse Davout. ~ «» $i Epoca sa?, completa Michelle. ~ Si Mostenirea sa, zise Davout zimbind. Este 0 perioada de trei siptimani din viata sa in care el — ei bine, pur si simplu e de negasit. As vrea si aflu unde a mers — icine a fost cu el, daca a existat cine- va, Michelle rimase impresionati. Pan si in vre- murile oarecum firi complicayii, in care a trait Jonathan Terzian, era greu sa te faci nevzut. - Trecea printr-o perioada dificil, mai spuse Davout. igi pierduse locul de muncd la Tulane, ne- vvasta sa tocmai murise — moarte adevarati, iji mai aduci aminte — iar dacd decizia lui a fost pur si sim- plu de a i se pierde urma, il injeleg complet. Ridicd o mand ca si cum ar fi vrut sé-si mangaie barba pe care nu o mai avea, ficu un gest gi lis mana in jos. = Nedumerirea mea, insi, se referé la faptul atunci cdnd a reapdrut, totul era altfel la el. in iunie, a susfinut o lucrare mediocra la conferinta Athenai din Paris si apoi a disparut. Cénd a reapdrut la Venetia, 1a mijlocul lui iulie, nu a mai sustinut www.sci-fi.ro Walter Jon Williams - Maladia leopardului verde 51 lucrarea care era planificatl ci, din contra, a prezentat prima versiune a Teoriei Cornucopia. ‘Degetele lui Michelle exprimar mudra «profund impresionaté). = Cum afi incercat s&-1 gasiti? - Prin informatii cu privire la cdrfile de credit care au fost lichidate pe 17 iunie, cand a cumparat mulfi euro de la American Express in Paris. Dupi asta, probabil a platit totul cu bani lichizi. = Chiara incercat s i se piard& urma, nu-i asa? zise Michelle indoindu-si un picior si sprijinindu-gi barbia de el. Aji incercat cu informafii referitoare la pasaport? «FGrd rezultat. ~ Ins& daca ar fi rimas in interiorul Comunitafii Europene nu ar fi trebuit s& prezinte pasaportul la tre- cerea frontierei. - Bancomate? - Nu le-a folosit pana cénd a ajuns ta Venetia, cu doar cdteva zile inainte de conferinys. Sirena se gandi la asta un moment gi apoi spuse zambind: = Cred ci aveti nevoie de mine, cu siguranfa. «Sunt de acord cu tine» exprima semnalul dat de Davout, cu solemnitate. - Cat m-ar costa? Michelle se preflicu cf se gandeste la rispuns pentru © clipa si apoi rosti cuanturnul unei sume exorbitante. Davout igi incrunta sprancenele. = Ein regula, spuse el. Michelle se bucurd in sinea ei, iar de fatad& se apleca spre obiectivul aparatului de filmat si spuse cu © figura de profesionist: ~ MA pun pe treaba atunci. Davout igi aratd recunostinta. - Poti si te apuci de treabi imediat? - Bineinfeles. As dori si-mi trimiteyi fotografii cu Terzian, din cat mai multe unghiuri, mai ales din acea vvreme - Le am pregitite. - Trimitefi-mi-le. secunda mai tarziu, pozele ajunsera la Michelle. Mulfumesc» exprimara degetele ei. = VA voi anunja de indat ce am noutiti. La universitate, Michelle descoperise ci se pricepe foarte bine la cercetare, care deveni 0 activitate secundari, profitabil pentru ea. Oamenii — cei legafi intr-un fel sau altul de mediul academic — 0 angajau ca sd se ocupe de parle plictisitoare ale pro- pnilor lor activitati, cdutand documente sau referinje, sau, in cazul acesta, trei siptiméni fri date despre vviafa unei persoane. Mai tot timpul era vorba de 0 muncd pe care puteau si ei so faci, ins& Michelle era pur si simplu mai bund si se considera c& merita plata suplimentard. Michelle insisi iubea aceasta activitate — care fi oferea informafii interesante din domenii despre care avea pufine cunostinge, si era si ‘www.sci © binev evadare de la rutin’. in plus, pentru aceasta activitate deosebita era nevoie nu doar de un cercetitor, cat si de un artist, si ea era foarte priceputd la aceasté art Michelle se uiti la poze, majoritatea fiind scandri ale unor fotografii mai vechi. Davout le selectase bine: faja sau profilul lui Terzian se vedeau clar in fiecare poz. Majoritatea il infiyisau tandr, la 20 de ani, iar cele in care era mai in varsti erau de bund ca~ litate, sau prezentau parti ale corpului, de exempha ‘méinile sau urechile, cruciale pentru scanarea bio- metric’. Sirena se opri o clipa s8 se uite la una din pozele ‘mai vechi, in care Terzian zAmbea cu braful in jurul taliei unei femei inalte, cu picioare lungi, gurd mare gi ar brunet, tuns scurt, pesemne sofia sa care murise. spatele lor se afla o masi Ludovic al XV-lea, pe care stitea 0 vazi cloisonne, cu o muljime de gladiole, sideasupra mesei, un portret mare al unui cal cu finut méndré, in rama poleiti cu aur. Sub masé se aflau stivuite — provizoriu, banui Michelle — cam 0 du- Zind de trofee, care judecénd dup micile figurine aurite aflate in partea lor superioara, erau acordate fie pentru gimnastica, fie pentru arte marfiale. Decorul opulent nu prea ‘se potrivea cu tinerii, imbricaji neprotocolar: ea purta un tricou cu imprimeu de flori tropicale si pantaloni de doc, iar Terzian era imbricat in maieu si pantaloni scurti. Aveai impresia c& fotograful fi prinsese aproape in migcare, ca si cum se priser pentru poz in drumul lor dintr-un loc in altul ‘Umeri draguti, isi spuse Michelle. Maini solide, picioare cu mugchi bine conturaji. Nu se gindise niciodaté la Terzian ca find tinar, sau solid, sau pu- temic, ins el avea o prezenfd fizicd originald care reiesea si din fotografille mai vechi, ocazionale. Aducea mai mult cu tin fotbalist, decdt cu un ganditor renumit. Michelle deschise programul de recunoastere a figurilor si introduse toate fotografiile, apoi verificd rezultatul, un lucru pe care era sigurd c& angajatorul einu lar fi ficut niciodats, daca ar fi intreprins chiar el munca de cercetare. Majoritatea celor care uti- lizeaz& acest tip de program nu isi dau seama cum poate fi pus la treaba, mai ales cind e folosit pentru mijloace media vechi, copii de film scanate, cu aspect granulat si imagini digitale primitive scanate cu aparate rudimentare. in cele din urma, Michelle si programul au realizat o treabé bund in schifarea cor- pului lui Terzian gi reglarea proportiilor lui exacte: distanfa dintre ochi, lungimea nasului gi linia guri, forma aproximativa a urechilor, lungimea membrelor si a trunchiului. Era posibil ca si alti oameni si impSrtageascd aceleasi proporii biometrice, insd nimeni nu le putea define pe toate.