Cee eee ae CORINA ; Reto XIN WLEES ie ys=) BUN A-tel ba dine) TTA COLECTIA POVESTIRILOR STIINTIFICO:FANTASTICEEditor: Medlapress ® - Grup de presi, Al. M.Kogiilniceanu nr.4, Botosani, 710191, tel. 0231515053, fax 0231515130 office@scl-fl.ro SCI-FI Magazin gi Colectla de povesttrl stingiifico fantastice Sunt marci inregistrate de Mediapress ® Botosan!. Toate drepturile pentru aceast& editie sunt rezervate Medlapress ® Botogant. Reproducerea partialé sau integralé a textului fra acordul editorului sunt pedepsite conform legilor in vigoare. Director: George Lazir Redactor sef: Catalin Morara Tehnoredactare: Corneliu Rusu Coperta: Tulian Coniac Ilustratia copertei: © Michael Knight, Agency: iStockphoto.com Abonamente pot fl ficute pe adresa Mediapress ® sau la wwwacl-fl.ro TIPOGRAFA Tipar SC Mediator SRL Botogant ISSN 1843 - 5173Science fiction - singurul fel de fantezie rationala de Bruce McAllister Cititort pastonati de science fiction sunt rational. SF-ul, {tn forma sa.cea mal purd este, paradoxal, , fantesle ra- Honala”. Esie, desigur, fanteste, dar totusi erapionald. Chlar dacd, pentru oricine, e normal a gdndi rarlonal, indiferent de sublect 1 orice atinge ocultul, supranaturalul sau spirltualul ‘nu e privit cu prletente de mintea rationald sau de cineva cu pregdtire sified rticllIterard vad prea des genul numit sclence fction ca ‘prea popular" sau ,noncliterar" pentru a fi luat tn sertos, ‘Dar acest gen e glorios tocmal pentru cd gdseste mult mal mult elton! decd flyunea hierar, deoarece are rédacint ancestrale in cele mal puternice povestirl ale tuturor timpurl- lor miturt legende, fabule, povesti, Ghilgames, Homer, me- tafizied si speculate stinlficd. Pe cand romanul literar, aga cum f sim nol, este pe aictabia de vreo 500 de ant ‘$1 cadrul sclence fiction tof avem gusiur standarde. Sunt scriltorl de fantasy si sfpe care nu fi pot citi, dar asta spune mal mult despre mine decat despre ei. Pe uniiscritor, vde care eram indragostit cénd eram foarte tandr, nu fi mal (pot ltt acum; dar imi place sd mi-{ imaginez pe tinert de 16 ‘ani care le cltesc operele cu aceeasi placere cu care oficeam ‘eu, Exisid primul sérut, primul prieten sau prima prietend, dar si primul sentiment de supranatural... Cénd not, autort, scriem cu sinceritare deplind fat de noi {ngine, se intdmpl lucruri miraculoase. Einstein nu ar avea rnicio problema cu aceasté idee. Nici fizicieni de azi care se ocupé de particule, nu se simt deranjafi. Poti pune problema la fel de simplu ca Ray Bradbury sau Joseph Campbell, follow the bliss", dar, in dinamica sa, operatiunea e mai ‘apropiatd de ,sincronicitatea' lui Jung. fn orice caz,e foarte real sie 0 minune sa fil prin preajma cénd se intémpla. Popi rede cé tu esti cel care scrie romanul, dar cel mai bun roman cel care te trage dupd el, care loveste si pipd la destinul tau Impartit deja. ‘Multa sclence fiction poate fi descrisd asa, lar cet dintre ‘noi care au crescut cu un sens al instrdindrii de majoritate si de normalitate ~ cel cu un simy acut de ,neasemdnare", cel care la 14 ani vroiau sé fie bétatul din nuvela sf, cel care ‘era mutant si neinjeles de nimeni, dar pe care il astepta un destin maref~ vor putea mai usor imbratisa ideea de , alien" sf chiar cea cd mu suntem mare lucru in univers (chiar dace ‘marile modele de povest, scrise sau orale, plaseazé omeni- req, sau macar eroii sai in roluri principale in mizele cos- mice ale universului). Romanele SF care descriu rézboiul, chiar dacd nu o fac ‘pentru aventurile eroilor voiogi gi plint de suflet, vor mai fi ‘prin preajmé, pentru cd rdzbotul va fi mereu prin preajmé, si ‘sunt folosite pentru a ardta prin fapte si metafore puternice tn- ‘unericul, ford de care lumina strdluceste puternic. $1 horror Alction-ul are meritele sale lterare (The Monk, Frankenstein), ‘La fel s1 utopitle sau distoplile (1984, Anthem, Brave New World), Ficflunea horror sf utopitle/dlstoplile sunt prin preal- ‘md de atdta vreme, cu respectabilitate, incdt comunitatea Ii- terard tinde si le prela ss nu le mal cedeze domentului sf Ceea cee gresit. Homer a fost un mare scriltor dar ne-a sl amuzat, Shakespeare a fost Shakespeare, dar a scris $1 fantezil.. Unele romane ale cAstigitorllor premitlor Nobel, William Golding si Doris Lessing, sunt sf pur, chiar dacd serise tntr-o manierd asemindtoare tendinjelor literare ale ‘utorilor anglofill. ' Dar este imposibil sd sil flftune fara, ntunerte" pen- ‘ru a-l opune ,luminit" (de accea probabil, utopiile sunt aga de al naibil de pllctsttoare si nlclodaté nu s-au vandut aga bine sau nu au Insemnat aga de mult ca distoplile/antt-uto- Brave MeAllister este scriitor si profesor spew ting In Universitatea din Redlands, California. in Rominin ‘este cunoscut pentru romanul su, Dream Baby, nomisalizat ‘fn 1998 la premiile Hugo gi Nebula, tradus fn oy titul Comando PSI Povesire a, Ki, ablcel aged ‘din octombrie al Sci Fi Magazin, tocmai a fost nc ‘prs preaile Hugo 2007, % plile, nu-i asa?) Pentru ci pot scrie despre balet, dar acesta ‘nu inseamné nimic in lipsa gravitapel Cu ani in urmd aveam un prieten, fizician in domeniul ae- rospatial, care nu avea probleme in a crede {n gdurl de vierme gi viafd sau chiar civilizatié extraterestre, $i cred ci ert chiar gata s& il accepte pe Bigfoot, dar avea probleme cu Roswell si monstrul din Loch Ness, Atlantis 3 altele ase- menea, Eu, pe de alté parte ~ probabil finded mi-au plicut 5a de mult dinozaurit cénd aveam zece ani, dar si ca ar- hheolog si zoolog profan am descoperittrel specit care nu fu- seserd ,,descoperite" si de asemenea am in garaj cea mal veche (da, confirmati) piesd de arta portabild din America de Nord, 20-30K BP (Before Present) ~ eu sunt gata sd accept ‘Nessie (poate) si da, Bigfoot, dar am probleme cu gaurile de vierme $i civilizapille extrateresire. Existenga lui Nessie pen= tru cineva inseamnd existenja cazului Roswell pentru alici- ‘neva. Pentru ci mintea noastré,infond, e mai aroganté decat surprizele posibile pe care le poate justifica untversul. Sunt un mare fan ~ si cred ~ prin tipare de eroi si alte arhetipuri si modele introduse in mintea noastra din tot felul de motive ‘minunate, unele dintre ele incd trebuind descoperite. Tot ceea ce stiu e cd fictiunea literard continud sé impru- mute ~ si fyi dea viata, viatd din energia alata in nol de eont = de la genul ficriune (care evident a imprumutat de la fa- ula, mit s{legendd); $1 mai stiu ed un gen ca fesf continua 5d aibd dibdcla de a ajunge ia suftetul nostru, cel pujin pen ‘ru unl cititori sl scriitor, chiar dacd ip! urmareste destinul si/sau radacinile de , fictiune a idetlor™. Vaid acest proces in acelasi fel n care antropologit si psi- ‘ologti vad mitul: cénd mitul (care e povestea ce ne-o spu- ‘nem ca oameni pentru a sti cine suntem, unde am fost si care e sensul sf scopul nostru in univers) stagneaza, trebuie sd (fac ce are de ficut pentru a revent din nou la vigga. Cand ‘ictlunea de orice fel ii pierde puterea ca ,,poveste” ca inmit", pentru oamenil clreia | se adreseazd, ctitrl, va face ceed ce trebule facut. Vedem asta in romanele grafice, cu benzi desenate, o vedem in operele lui Neil Galman, fn Animatrix, o vedem peste tot, fertilizare incruclsatd pentru puter! nol, chlar daca s1 acesie nol puteri se vor savdrs! st ‘vor trebul fnloculte cu sAnge proaspat.Cuprins: Oaze de lumini - Stephen Baxter... Geropozi - Robert Onopa. Lund schimbitoare - Larry Niven... Sobolanii sistemului - Paul McAuley... Arthur Sternbach joact baseball pe Marte - Kim Stanley Robinson... Avertisment - Gene Wolf... Viati lenti - Michael Swanwick Cu bratele inerucisate - Jack Williamson...Oaze de lumina Stephen Baxter Este unul din cele mai mari nume in SF, cu peste 20 de romane publicate si un mare numar de short stories, A inceput in 1987 cu ,,The Xelee Flower", tema pe care a continuat-o intr-o serie de povestiri hard SE. A obtinut peste 15 premii cu romane ca ,,The Time Ships” apdrut in 1995, ,, War Birds", ,,Moon Six", Mayflower II". Doug din romanele sale au fost traduse ta editura Nemira ,Corabiile timpului” $i »Pierdut in timp". Povestea de fat este din perioada Xeelee, oameni lovindu-se de o supertehnologie extraterestri, scrisa in cea mai puri esenté a ceea ce se numeste hard SF. eribotul _marinei station8. Din pozi- tia navei, steaua aflatd in depiirtare ardta ca un disc negru, 0 gaurd decupatd din cer. Pala trebuia si coboare de una singurd pe stea in flitter impre- und cu indrumitorul ei virtual, Dano. Flitter-ul, ugor si invizibil ca un balon, plutea incet ca sf mascheze ticditul ascuit al mecanismelor din care era aleituit. Steaua avea aproximativ greutatea Soarelui si, in ciuda intunericului, Pala putu chiar si simti acea masi imens& trigand-o dupa sine. igi simi inima batand cu putere. Erao ade- varat& stea, dar acoper- itd, innegrits cu totul ca si. mascheze _petele difuze, minuscule ca nite crapaturi, niste oaze de lumind in invelisul negru al acesteia. Vazuse rapoartele cercetasilor marini, studiase chiar si Virtu- alii, dar, pind in acel moment, nu putuse si creadi realitatea extraordinara. Bineinteles, avea 0 misiune de indeplinit si nu avea timp si se lase infricosatd. Cercetasii marini amintiser& faptul c& se aflau oameni acolo ~ oameni locuind cumva pe steaua propriu-zisi. Relicve ale unui vechi asalt colonizator, trebuiau acum sé fie inclugi in masa mai numeroasé a unei omeniri aflate www.sci-fi.ro in rzboi. Dar Galaxia era intinsa si Pala. in varsta de doar douizeci si cinci de ani, era singu- rul Misionar care putea fitrimis in accastt aven- turd, : Dano era o prezenta protectoare, _cercetind atent cu Ochii metalic Picptul mu i se migca si gura nu respira, Era Tansat dintr-un implant in capul lui Pala astfel incat s& nu se poatd deconecta de el, Ca urmare, Pala avea resentimente fatd de el. Dar crescuse pe Pamant, sub un cer cu atéta lumind artificiald ineat stelele abia se Puteau ziri si acum era Tecunosedtoare, chiar gi pentru tovirdsia unui avatar al Comisarulu i intre timp, acea gaurd din cer se mari pana ce marginile ei dis- parurd din raza ei vizu- . ald, Flitter-ul patrunse si avans& de-a lungul linici ecu- atoriale, In ace! moment, Pala plutea Ia indltime joasi, peste o cimpie intunecaté, cu cerul plin de stele deasupra. Steaua era asa de uriasi, cu diametrul de o sutd de ori mai mare deci al Pamantului, cdi Pala pu putea observa deloc curbura in orizontul ei drept = Remarcabil, spuse ea, Este ca un exercitiu geometric. + Mai mult, murmurd Dano, dupa stiinfa noastri, fotosfera unei stele nu da in clocot lao mie de kilometri6 ‘Sci Fi Magazin sub noi si, dacd nu ar fi aceasta — sfer8, sau ce este ~ am fi nimiciti into clipa, ca un simplu fulg de nea intr-un furnal, Care e prima ta concluzie, Misionarule? Pala ezit& inainte de a da raspunsul. {si incheiase atat de recent examenele de la Academia Pamantului, atat de recent o primi adevaratul Dano cAine-cdineste {in marea gi strvechea adunare - Comisia Adevarului Istoric, incdt nu se simjea prea sigur pe capacititile ei. Si, totusi, Comisia avea incredere in ea, altfel nu i-ar fi acordat acea misiune. ~ Este artificiald, spuse ea. Sfera. Asa cred. Da. Faré indoialé, niciun proces natural nu ar putea infisura o stea atat de perfect. Si dact este artificial, cine crezi cd este responsabil? - Xeelee, spuse ea imediat. Involuntar, se uité la stelele nenumérate, att de strflucitoare ‘si intense acolo, la cinci mii de ani lumind de Pamént. fn inima ascunsi a Galaxiei, di manul fundamental al omenirii stltea la pandd; gi sigur doar Xeelee putea s& detin& o asemenea forts. Se produse o schimbare fn intunericul atotcuprinzi- tor, O percepu mai inti ca o fmprogcare slab& de lumin& la orizont, inst pe misurdi ce flitter-ul se apropia de acea Juminf, ea se se transforma intrun dise cu asperitti man, rispéndind o lumink verde-albastrui, Cu toate c& era o pat mic& pe suprafata unei stele mascate, avea 0 mirime considerabilf — poate chiar 0 sutd de kilometri, Flitter-ul stafiond in centrul semnului luminii, Ere “cao firdm& de P&mént, aruricaté in noapte: Pala se uita fn jos, la albastrul profund al apei, etmosfera cefoasd, verdele pal al culturilor si pdurilor, chiar gi Ja formatiunea cenusie ce era probabil un oras. Toate scettn a afeu sub 0 copoll, pin adtnc, need gi cctugi de putin transparentd, {n afara cupolei, giruri argintii ce ardtau ca drumuri, se intindeau tn fntune- tic, $i chiar tn centrul acestui petec ciudat de peisaj, se afla o fisie strilucitoare de lumina. = Oameni, spuse Dano, Ingrmadindu-se in jurul acelei cripituri in sferd, acea oazi de lumin8, Ardtd cu degetul, Cred c& e un fel de port la marginea cupolei. Ar fi mai bine si cobori flitter-ul cu comenzi manuale. Pala atinse micul panou de control din fata ei, flitter-ul igi incepu cobordrea, . Se rotird printr-un fel de airlock si iegird la aer curat i puternic luminat, Nu era chiar lumina zilei. Lumina era difuzi, ca o zi cefoasé pe Pamént, si nu venea de la un soare, ci de la stalpi cu oglinzi. Atmos- fera era prea subfire pentru ca ,cerul" si fie albastru, si prin distorsiunea cupolei, Pala ziri mulfimi de stele. Ins pe cer se aflau nori palizi, inegali. Un drum iegea afard din airlock. Pala ziri palcuri de clidiri joase, verdele pAdurilor gi al c&mpurilor cultivate, Adulmec si mirosul de fum de lemne. Dano pufni: = Lethe. Agriculturd. Tipic pentru A Doua Expansiune. ‘Scena pastoral nu era un peisaj familiar pentru Pala Paméntul era dominat de conurbafi intinse si cimpuri de pe care nanotehnologiile livrau hrand, in mod efi- cient, pentru miliarde de oameni. Cu toate acestea, se simfea in mod ciudat, acasd. Dar nu era acasd. ~ Este nevoie de un adevarat act de voinS, spuse ea, si ne amintim unde suntem. Cercetasii au constatat c& sfera stelard se rotea ca un solid gi c& in aceast& locatie ecuatorial& se migca la o vitezd mei redus& decat viteza orbitald. Acesta era motivul pentru o gravitatie aga de echilibratd; dac& nu ar fi fost efectele compensatorii. ale forfi centrifuge, ar fi fost striviti cu forte de aproape tre zeci de ori mai mari, conform mAsurii pAmantegti. Putea $8 nu simtd nimic din toate acestea, dar totusi, stind acolo, contempland iarba, copaci pluted prin spefiu, inconjurdnd practic o stea in mai pugin de-o zi obignuits. + Tat gi petrecerea de bunvenit, spuse Dano sec. Doi oameni, un barbat si o femeie, mergeau cu hotirire pe drum. Erau amindoi mai degrabs bondoci, ‘ndesefi gi negriciogi. Purtau vesminte simple, pan- taloni pan la genunchi, haine practice, curate, dar fosite peticite. Barbatul aves, podte, in jur de gaizeci de ani, Avea ptrul elb si fafa plind de riduri, Femeia, mai t&ndrd, poate nu cu mult mai tn varstl dectt Pala, ‘Avea par negru, lung, prins into coud pe spate, destul de diferit de stilul sever, cu par scurt, al Comisi Barbatul vorbi. = M8 numese Sool. Ea este Bicansa. Am fost dele- gofi si va int&mpintm, Cuvintele lui Sool, intr-un grei athaic, erau traduse fiir cusur, in urechea lui Pela. fns& pe léng&i murmu- ul ca de tinichea din ureche se auzea si voce bolovnoast a lui Sool. ~ Reprezint aceast4 comunitate pe care o numim Acasa + Inevitabil, murmur& Dano. ~ Bicanse provine dintr-o comunitate din nord. Pala banui cA se referea la alt oazi de lumina, populati, Se intreba ct de departe se afla comuni- tatea; nu zarise nimic din fliter. Femeia Bicansa fi analiza pur gi simplu pe nou- venifi. Foya fi era inexpresiv, aproape ursuz&. Nu putea fi considerati frumoas’, se géndi Pala; avea barbia prea slaba pentru faja-i rotunda. Dar exista o ‘Arie in ochii ei negri care o intrig pe Pala Pala rosti si ea introducerile formale. wwwsci-fi.roStephen Baxter - Oaze de lumina 7 = V& mulfumese pentru invitatia in comunitatea dumneavoastra. ‘Nu c& cercetasii marini le-ar fi oferit localnicilor alth posibilitate. = Suntem emisarii Comisiei’ pentru Adevérul Istoric, actionind in interesul Coelitiei Guverndrii Interimare, care, la réndul ei, dirjeaz4 si protejeaziA Treia Expansiune a omeniri Barbatul Sool ascultf acestea cu un zimbet vag, ciudat de plictisit. Bicansa se uita fix. ~ Stringe-le mAinile, murmur Dano. Nu este un exercigiu de evaluare, Misionarulel Pala se simti vinovatil cf uitase o parte elementar& f protocolului de contact. Pasi tnainte, zimbind, cu mina dreaptl intins8, In ciuda asteptirilor, Sool se feri, Obiceiul strain gerii mAinilor era rar intAlnit tn lumile celei de-A Doua Expansiuni; bineingeles c& nu era foarte rdspin- dit nici pe Pamant, in momentul clind acel mare val de colonizare incepuse, {ns& Sool {gi reveni imediat, Stringerea sa fu fermi. Mainile sale foarte mari le acoperirl pe ale ei. Sool rénji i spuse el. Te vei obignui cu ele, 2 mane destul de repede. Dar trecu prin mfna lui Pale, sffrdmAndu-se tntr-un noian de pixeli, Acest test simplu incheie protocolul stringerii de mini, Chiar gi aga, Pale era uimitt: ~ Egti un Virtual, + Ca gi fnsofitorul thu, spuse Bicansa cu calm, Sunt pe - de fapt - chiar tn afara cupolei. Dar nu-ti fi Bij. Sunt o proiectie, nu un avatar, Ai parte de toatl atentia mee, Pala se simfi extrem de dezamigitl c& Bicansa nu te afla de fapt acolo, Sool ardti spre o masini micd, un pic mai departe, gisi invith s8 cunoascd ospitali- tatea casei sale. Merserd le masind. = MA intreb de ce oare aceastl Bicansa nu s-a ard tat in persoand, Cred cl va trebui s-o supraveghem, murmurd Dano, Se intoarse spre ea, cu Ochii lui reci strilucind metalic. Ah, dar deja asta faci, nu-i aga Misionarule? simfi c& rogeste. Satul lui Sool era mic, doar vreo dou duzini de clldiri ingrémédite in jurul unui petec neinsemnat de plimfnt acoperit de iarb&. Avea magazine gi manufsc- tur, inclusiv un atelier de thmplarie gi ceramicf, gi un than, fn centru se afla un lac, cu forma regulets, un bazin, se gindi Pala. Apa populate’ trebuia si fie reciclath, traf de o masintrie ascunsé, ca gi aerul. Pe malul lacu- lui, copiii se jucau gi indrigostpi se plimban. Era o comunitate agricold. Pe cémpuri, in afera satului, culturile cresteau tndreptate spre lumina rispindit’ de tumurile fusiforme cu oglinzi, cu pompe imense amplasate la marginea cupolei, de unde adia briza. Animalele, descendente din vitele si oile aduse de primii colonisti, pdgteau, Pala, care nu vizuse niciodati vreun animal mai mage decét un sobolan, se uita fintd la ele, mutd de uimire. Cladirile rau toate din lemn, ingrijite, dar joase, conice, Sool le spuse vizitatorilor c& acele clddiri fuseseri mode- late dup& modelul corturilor primilor colonisti, = Un fel de monument in cinstea Primilor, spuse el. Ins& casa lui Sool, cu ferestre mari thiate in acope- rigul in pant, era surprinzator de spatioasd si bine luminetdl fi invitd s& stea pe peme gi pe ceea ce se dovedirl a fipiei de animale tdblcite, spre oroarea lui ala. Totul pirea a fi organic, construit din lemn sau lut ars sau piele de animale. Toath materia primé a agezirilor umane provenea din impactele cometare, baloturi de gheati murdar& din afara acelei stele, c se pulverizaserd pe sferl din momentul alcktuirii sale, Existau gi vestigii de artf. Pe un pereto se afla un fel de schifi de porte, cAteva linii ce zugriveau un chip uman, luminat de dedesubt de o lumind aurie ccalda, Totugi acegti oameni puteau genera Virtuali tg minti Pala: se parea cd nu aveau o tehnologie aya primitivl cum dideau impresia le prima vedere, Sool confirma géndurile tui Pala. + Clnd Primii au descoperit aceasté stea mascatt, au creat o maginirie care fnc8 ne sprijind -cupole, turnurile cu oglinzi, aparitele ascunse care filtreazd apa gi aerul. Noi trebuie sf intretinem maginile §i iegim fn lume ca si aducem cantitiji mai mari de apa rece de la ghe aer inghetat. Se uitl la vizitatori gi continul: + Nu trebuie sf vi ginditi cf suntem rimagi tn urmé, Suntem, cu sigurangs, la fel de capabili ca str mosii nostri, {asa, in fiecare zi recunoagtem datoria noastr’ fej de infelepciunes gi ingineria eroick a Primilor, De fndath ce spuse acele lucruri, igi lipi pelmele gi didu din cap reverentios, si Bicansa la fel Pala gi Dano se uitard unul la altul, Veneraren stri- mosilor? adolescentd subtire si driguyd le aduse bauturi cu pulp& de fructe. Era fiica lui Sool; aflard c& sofia sa murise cu cétiva ani fn urmd. Bduturile furd servite tn cupe de ceramic&, cu forme elegante gi pictate intr- un albastru intens, cu motive solare réstumnate. Pale se intreba ce fel de colorant utilizaserd ca s& objind un albastru atat de intens. Dano se with le fiicd in timp ce ageza, cu politete, cupele tnaintea sa si a Bicansei; acegti color cunogteau regulile de conduité Virruale. Dano spuse: = Cred c& locuifi in familii nucleic tu nu? intreba Bicansa curioas8, www.sci-fi.ro