Proiect didactic

Disciplinafizica
Clasa VIII-a
Profesor Fornvald Katalin Studenta Cheregi Otilia Laura
Unitatea de învăţareUnde electromagnetice. Interacţiuni nucleare.
Subiectul lecţiei Fisiunea nucleelor de uraniu
Tipul lecţieide transmitere şi asimilare a cunoştinţelor noi
Durata 45 min
Competenţe specificeCS-1,CS-2, CS3, CS-5
Subcompetenţe :
- Descrierea construcţiei şi principiul de funcţionare a reactorului nuclear.
- Estimarea posibilelor efecte ale energiei nucleare şi pericolului deşeurilor radioactive.
Obiective operaţionale:La finele lecţiei elevii vor fi capabili :
O1-să explice calitativ procesul de fisiune a nucleelor de uraniu;
O2-să argumenteze rolul reacţiilor de fisiune pentru soluţionarea problemei energetice;
O3-să descrie construcţia şi principiul de funcţionare ale reactorului;
O4-să formuleze concluzii respective.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele Ob Activitatea profesorului Activitate elevului Resurse
lecţiei. Timp iect Procedurale Tehnice
ive
Evocare O1 Captarea atenţiei. Prezintă tema de acasă. Activitate în
1min O2 Verificarea temei de acasă. Participă la conversaţie, grup
2min O3 Dă explicaţii la tema de acasă. punînd îtrebări profesorului.
5min Provoacă şi stimulează elevii pentru Rezolvă în caiete.
învăţare.
Problemă de determinare a elementului
obţinut: X: 222Rn
86

X:235U, X:234Th.
92 90

3min O1 Organizează actualizarea cunoştinţelor noi Elevii noteză în caiet Activitate în Proiector,
O2 despre: exemple de unde. grup calculator
O3 -descrierea procesului de fisiune(esenţa, Privesc la proiector mişcarea
condiţiile, efectele); diferitor unităţi de transport
-reacţia de fisiune în lanţ(mecanismul
decurgerii, variante de aplicaţii);
-reactorul nuclear(construcţia, principiul
de lucru, aplicaţii);
-energetica nucleară(perspective,
avantaje, probleme)
Realizarea O3 Enunţă subiectul lecţiei. Scriu în caiete tema nouă. Individual Caiet, pix,
sensului O4 Scrie pe tablă formula Scriu formula. tablă,
1min 235
U manualul
92

-prima reacţie nucleară a efectuat-

3min
oRuterford în 1919, descoperind protonul.
Prezintă interes reacţiile cu degajare de
energie. Oa astfel de reacţie a fost
descoperită în Germania de Otto Hahn,
Fritz Strassman. Ei au observat că
Grup
neutronii lenţiV=1000m̸s întrînd în uraniu
O5 dau apariţia unor elemente uşoare.
O6
Privesc la diaproiector
bombardarea cu neutroni a
uraniului.
 Scriu în caiete formulele.

2min
Dirijează procesul de predare a
cunoştinţelor noi.
3min
Organizează explicaţia cu caracter de
Concluzie(la care element
cercetare a divizării uraniului la
uşor s-a ajuns).
bombardarea cu neutroni..
Srie pe tablă formulele

Reflecţie O5 Urmăreşte cum elevii citesc din manual. Citesc tema nouă cu atenţie. Lucru în Manualul,
5min O6 Df.de reacţie în lanţ.(dirijată, nedirijată) Scriu difiniţia în caiete. grup pix, tabla
Explică ce este reactorul nuclear. Privesc la proiector
Funcţionarea lui. Folosirea energiei instalaţia.fig.4.
nucleare.(avantaje, pericol) Scriu în caiet componentele
corpului reactorului.
Extensie O4- Elevii privesc filmul Activitate în
2min O6 Fişa Nr.1 grup
Fim PowerPoint,,CATASTROFA DE LA Răspund selectiv la
CERNOBÎL``.http://www.filmedocumen întrebările puse Proiector
13min tare.com/dezastrul-de-la-cernobil/ Prezintă agendele Individual Comput.

Generalizarea lecţiei. Întrebări asupra Notează în agende

3min obiectivelor.
Notarea elevilor după activitatea la lecţie.
1min Să studieze §8 pag99, să rezolve Pr10 Agenda
pag102. Comunicare
1min pag.102.CERNOBÎL.

Fişa.Nr.1

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la un eveniment tragic din istoria omenirii: explozia centralei nucleare de la Cernobîl.
Zona a fost evacuată atunci – şi a rămas aşa – pe o rază de 30 de kilometri, din cauza radiaţiilor otrăvitoare care
urmausătransformeloculîntr-un deşert. Experţiiestimaucăabiaînanul 2525 emisiile radioactive vorajunge la unnivel normal.
Cu toateacestea, la Cernobîl flora şi fauna prosperă… Cum e posibil?
Potrivitspecialiştilor, explozia de la Reactorul 4 al CentraleinucleareCernobîl, Ucraina, din 26 aprilie 1986, a
generatradiaţiicât 500 de bombe nucleare de mărimeacelor de la Hiroshima şi Nagasaki. Pentru a opriemisiile radioactive,
zonaactivă a reactorului a fostacoperită cu un “sarcofag” de beton. Au fostpuseînalertă nu numaiautorităţilesovietice de la
aceavreme, ci şiîntreagaEuropă. A fostnevoie de 3 zilepentru a evacuapopulaţia din jurulcentralei, pentrucă la
momentulaccidentului, peste 273.000 de persoanelocuiauînvecinătateaacesteia. Au fostinterziseculturilepe 784.320 de
hectare de terenagricol, iarpealte 700.000 de hectare a fostinterzisăplantarea de păduri. Un nor radioactiv a acoperit Europa
de Nord, apoi Europa de Est, expunândpopulaţiaacestor zone la radiaţii de 100 de orimaimaridecâtcelenormale. Se
consideraatuncicăvomasista la o nenorociregeneralizată din cauzaradiaţiilor, iarzonaCernobîlvadeveni un deşert…

Locul a devenit o rezervaţienaturală

Cu toateacestea, locuinţeleşifermeleabandonate, adicăpotenţialuldeşert, s-au
transformatîntretimpînmlaştinişipăduridevenitecăminpentrunumeroasespecii de animale. Zona din jurulCernobîlului a
devenit, spresurprindereacercetătorilor, una din celemaimarirezervaţiinaturale din Europa, fărănici o intervenţie din
parteaoamenilor. Acum, trăiescacolocăprioare, lupi, mistreţi, toată fauna din pădurilezonei temperate! Cum rămâne cu
iradiereapentru 500 de ani, undeestedeşertul? Nu au trecut, totuşi, decât 30 de ani… Înprimiiani de dupăexplozie, cândnivelul
de radioactivitate era foarteridicat, cercetătorii au descoperitnenumărateexemple de mutaţii, cum ar fi malformaţiile,
nanismul, gigantismulsaualteanomalii, însădoarînrândulplantelor.Animalemalformate nu au
fostobservate.Pisicileşicâiniirămaşiînzonă nu au murit, ci s-au sălbăticit.Înanul 2003, autorităţile din Ucraina au
începutchiarsăîncurajezeturismulînnouarezervaţienaturalăCernobîl (întraducereînseamnă “iarbăneagră”). O explicaţie,
celpuţinparţială, a fenomenului de la Cernobîl pare să fi găsit un fizicianromân, TeodorSăndulescu. Acestacercetează de
anibuniefecteleradiaţiilorasupraorganismelorşiaajuns la concluziiuluitoare. “Teoretic, radioactivitateaprovoacăîncelula vie
tăiereacatenelor ADN şi, astfel, aducedecesul. Începând cu anul 1968, am avutocaziasălucrezîncercetare la Institutul de
Oncologie din Bucureştişi am verificatputereaorganismelor de a rezistadiferitelortipuri de radiaţii”, ne-a
declaratfizicianulTeodorSăndulescu, fost referent al Academiei de ŞtiinţeMedicale.
Specialistul a lucratzeci de anipeporci, şobolani, ciuperci, insecte.Trebuiasă determine nivelul de iradierepe care
îlsuportăcelula vie, pentru a ne da seama la cenivel de expunere se poate face tratamentulîmpotrivacancerului. “Am
descoperit, printrealtele, căprimăvaraşitoamna, celula vie estefoarterezistentă la radiaţii. De asemenea, se pare căorganismele
se adapteazămultmairepededecâtcredeamnoi. Insectelesuntaproapeimune, de pildă, deşisunt tot organisme vii! Misterul de la
Cernobîl ne aratăcă, deocamdată, teoriileînacestdomeniusuntşubrede.Efecteleiradieriiexistă, dar nu ştimdecâtaproximativ
care suntconsecinţele”, a concluzionatcercetătorul.
A fostcatastrofănucleară de gradul 7
RaportulForuluiCernobîl din anul 2005, condus de AgenţiaInternaţionalăAtomică (AIEA) şiOrganizaţiaMondială a Sănătăţii
(OMS), a atribuit 56 de decesedirecte – 47 de lucrătorişi 9 copii cu cancer tiroidian – exploziei de la Cernobîl.
De asemenea, a estimatcămaimult de 9.000 de persoane, dintreceleaproximativ 6,6 milioanefoarteexpuse, pot muri din
cauzauneiforme de cancer. Catastrofanucleară de la Cernobîl nu a fost o noutatepentruomenire.Încă din anii ’50 au
fostînregistratemaimulteaccidente de acest gen, înStatele Unite, Anglia, Rusia, Japonia, a căror gravitate a fostclasificatădupă
o scalăinternaţională a evenimentelornucleare cu şaptepuncte, în care nivelul 7 reprezintă maximum de gravitate, iar 1,
minimum. Pânăînprezent, catastrofa de la Cernobîl, din 1986, rămâne de departeceamaigravă, avândgradul 7. Întretimpînsă,
experţii au ridicatşidezastrul de la Fukushima, din 11 Martie 2011, de la nivelul 5 la nivelul 7.

«Reactoareleerauneanvelopate»
Înaccidentelenucleare la centraleleelectrice,
contaminareamediuluiestesemnificativredusăsauchiarstopatădacăreactorulesteanvelopat – adică are înveliş de
protecţie din betonarmat, cu o grosime de 1-2 metri, care reţine mare parte din radiaţii.
“Sovieticii au construit la Cernobîl o centralănucleară care imitamodelul de reactor CANDU, dar care era
neanvelopatşifoloseaca moderator grafitul, nu apagrea. Pe 26 aprilie 1986, grafitul din reactorul 4 de la Cernobîl a luatfocşi a
explodat”, ne-a explicat Cornel Mihulecea, “părintele” centraleinucleare de la Cernavodă, fostministrusecretar de stat, care
înainte de 1990 s-a ocupat, timp de 14 ani, de proiectulenergieinucleareromâneşti. Menţionămcăanvelopele de la
CentralaCernavodăsuntgânditeînaşafelîncâtnicidacăsuntlovite de unavionnu se poateajunge la reactoare.
Înparteasuperioarăexistăbazinemaripline cu apă, care se varsăimediatpeste reactor, încaz de incendiu.

Sălbăticie – Luateprinsurprindere de faptulcăsălbăticiunile nu au ţinutcont de restricţiileimpuse de contaminare, autorităţile

din Ucraina au transformatzonaCernobîlîntr-o rezervaţienaturală