Determinarea Valorii

Determinarea valorii nutritive
4.5 Determinarea valorii nutritive
Produsul alimentar este constituit dintr-un complex de substanţe organice şi anorganice, care nu conţine
numai substanţe utile, necesare organismului uman (nutritive), ci şi substanţe indiferente, iar în unele cazuri
chiar substanţe antinutriţionale.
Substanţele utile din alimente, din punct de vedere al rolului pe care îl au în organismul uman, se grupează
în:
¨ substanţe cu rol senzorial – care impresionează simţul vizual, olfactiv, gustativ sau tactil;
¨ substanţe cu rol energetic: glucide, lipide, protide;
¨ substanţe cu rol plastic, regeneratoare de celule şi ţesuturi: substanţe proteice;
¨ substanţe cu rol catalitic: vitamine, elemente minerale.
În acest context, utilitatea unui bun alimentar, respectiv valoarea de întrebuinţare a lui, a necesitat o
particularizare care să ţină seama de dubla şi simultana lui realizare pe piaţa metabolică şi pe piaţa
economică. Această particularizare a condus la apariţia conceptului lărgit de valoare nutritivă, cu patru laturi
inseparabile:
 valoarea psihosenzorială;
 valoarea energetică;
 valoare biologică;
 valoarea igienică.
Organismul uman are nevoie zilnic de o cantitate variabilă de substanţe nutritive în funcţie de vârstă, sex,
activitate profesională depusă, particularităţi fiziologice. Acest necesar zilnic de substanţe nutritive se
exprimă ca necesar energetic, în kilojouli (kJ) sau în kilocalorii (kcal) şi necesar în trofinele de bază
(glucide, lipide, substanţe proteice în grame, iar vitaminele A, D, B1, B2, C, PP, elemente minerale Ca, Fe, P
în miligrame).
Pentru un produs alimentar, valoarea nutritivă, respectiv substanţele nutritive pe care le furnizează
organismului uman, într-o proporţie mai mare şi mai uşor asimilabilă, constituie criteriu major în aprecierea
calităţii.
Pentru fiecare categorie de suc natural obținut s-a calculat valoarea nutritivă
Determinarea valorii nutritive a unui produs alimentar presupune evidenţierea raportului dintre
necesarul de substanţe nutritive zilnic şi aportul în aceste substanţe furnizat de o unitate de produs (de
obicei 100 g).
Valoarea nutritivă reprezintă capacitatea alimentelor de a asigura organismului substanţele nutritive de

care are nevoie şi se exprimă prin: valoarea energetică (calorică), valoarea biologică, prin calitaţile
gustative, gradul de asimilare, valoarea igienico-sanitară.
VN10 = 1/10 x (Pr x FPr + L x FL + G x FG + Ca x FCa + P x FP + Fe x FFe + A x FA + B1 x FB1 + B2 x FB2 +

C x FC)
VN10 – indicele de valoare nutritivă
Pr – conţinutul în proteine al produsului, g/100g
L – conţinutul în lipide al produsului, g/100g
G – conţinutul în glucide al produsului, g/100g
Ca – conţinutul în calciu al produsului, g/100g
P – conţinutul în fosfor al produsului, g/100g
Fe – conţinutul în fier al produsului, g/100g
A, B1, B2, C – conţinutul în vitaminele A, B1, B2, C al produsului, mg/100g
F – coeficientul pentru substanţele nutritive din principalele grupe de produse alimentare
Valoarea psihosenzorială – respectiv valoarea organoleptică şi estetică – este acea componentă a valorii
nutritive care determină apetenţa produselor şi alegerea lor dintre cele disponibile la un moment dat.
Pentru exprimarea valorii psihosenzoriale sunt cunoscute metode de cuantificare şi exprimare grafică a
acesteia, cum sunt metoda punctajului, metoda profilului, metode care permit compararea produselor.
Valoarea energetică – exprimată în kilocalorii sau în kilojouli/100g produs, este cea care condiţionează
aspectul cantitativ al hranei, acoperirea necesarului energetic zilnic individual depinzând de aceasta; este
conferită de trofinele calorigene: glucide, lipide, proteine.
Valoarea energetica (calorica). Principalii furnizori de energie sunt glucidele, lipidele si protidele,
provenite din alimentele consumate. Prin ardere in organism, energia continuta de aceste substante nutritive
este eliberata in cea mai mare parte, sub forma de energie calorica. Necesarul de energie ca si valoarea
energetica a alimentelor se exprima in calorii (cal) sau jouli (1 cal = 4,18 jouli) ca unitati de masura. Prin
ardere in organism, glucidele si proteinele elibereaza 4, 1 cal/g, iar lipidele 9,3 cal/g. Valoarea calorica
reprezinta suma produselor dintre factorii energetici si puterile lor calorice si se calculeaza dupa formula:
W(cal) = P(g) x 4,1 (cal/g) + L(g) x 9,3 (cal/g) + G(g) x 4,1 (cal/g)
Nevoile nutritive variază mult de la o persoană la alta, depinzând de vârsta, sex,

corpolenţa, tipul activităţii desfăşurate (fizică, intelectuală), condiţiile mediului ambient
(frig, cald, prezenţa unor noxe, etc).
Pentru omul care vrea sa traiasca sănătos, este la fel de importantă atât cantitatea de
nutrienţi din sursele de hrană, cât şi raportul dintre principalele substanţe active din
punct de vedere biologic; glucide, proteine, lipide, săruri minerale, vitamine şi apa.
Necesitatile energetice ale organismului
Estimativ, în funcţie de vârsta, necesităţile energetice sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Necesităţile energetice estimative în funcţie de
vârstă
Vărsta (ani) Necesar (Kcal/kg corp/zi)
2-4 100-160
4-10 75 – 120
10-12 45 – 80
12-18 35 – 70
18-50 25 – 60
50-65 22 – 50
peste 65 15 – 25
Necesarul caloric trebuie să se stabilească în funcţie de vârstă, tip de efort, starea de

sănătate. În general, un adult care nu depune o muncă fizică deosebită, are nevoie pentru
fiecare kilogram al corpului sau de aproximativ 35 kilocalorii zilnic.
Cheltuielile energetice – activitati fizice
Estimativ, cheltuielile energetice corespunzatoare diverselor tipuri de activităţi fizice sunt

prezentate în tabelul de mai jos.
Cheltuielile energetice corespunzătoare diverselor tipuri de activităţi

fizice
Natura activitatii depuse Cheltuiala energetica (Kcal/min)
– activitate sedentară (muncă <2,5
intelectuală)
– activitate musculară uşoară 2,5-4,3
(croitor, tipograf, bucătar)

– activitate musculară medie 5,0-7,4
– activitate musculară intensă 7,5-9,9
– activitate musculară foarte intensă >10
– inot lent 11,1
– inot rapid 14,2
Valoarea biologică exprimă aportul alimentar în componente esenţiale, indispensabile unui metabolism
normal, respectiv aminoacizi esenţiali, vitamine (liposolubile: A, D, E, K şi hidrosolubile: C şi complexul B)
şi elemente minerale (calciu, fier, fosfor, potasiu). Reprezintă măsura în care potenţialul de trofine plastice şi
biocatalitice din produsele alimentare acoperă necesarul diurn.
Valoarea igienică este invariabilă, ea reprezentând o condiţie obligatorie pentru orice produs alimentar,
deoarece inocuitatea (lipsa impurităţilor, a substanţelor nocive, a substanţelor antinutriţionale, a
contaminaţilor microbiologici) oferă posibilitatea organismului de a utiliza corect substanţele nutritive din
produsul alimentar. Valoarea igienică trebuie să fie asigurată, declarată, să fie certă. Ea constituie obiectul
legislaţiei sanitare care prescrie limite restrictive pentru toate componentele nocive care pot exista în
produsul finit datorită materiilor prime, transformărilor din timpul procesului tehnologic, prin utilizarea
necontrolată a aditivilor alimentari, prin nerespectarea duratelor sau parametrilor operaţiilor tehnologice.
În condiţiile segmentării tot mai accentuate a consumului alimentar, a unei alimentaţii ştiinţific realizate,
cunoaşterea valorii nutritive a produselor alimentare este o condiţie de bază pentru aprecierea nivelului lor
calitativ.
Determinarea valorii energetice sucurilor de fructe simple
Compoziţie Cantitatea UM Proteine Lipde Glucide Valoare

P% P calculat L% L calculat G% G
calculat energetică
Suc de mere 150 ml 0,3 0.45 0.4 0.6 16.9 25,35 115.56
Suc de 150 ml 0.8 1.2 0.2 0.3 10.1 15.15 76.635
portocale
Suc de 150 ml 0.5 0.75 0.2 0.3 6.5 9.75 45.84
grepfurit
Suc de 150 ml 0.8 1.2 0.1 0.15 8.7 13.05 58.82
mandarine
Suc de lamâie 150 ml 0.9 1.35 0.7 1.05 6.2 9.3 53.43
Suc de 150 ml 0.9 1.25 0.1 0.15 12.4 18.6 83.19
piersici
Suc de pere 150 ml 0.6 0.9 0.6 0.9 16 24 110.46
Suc de 150 ml 1.5 2.25 0.3 0.45 8.8 13.2 67.53
morcov
Suc de mere
100 ml suc mere…………………… 0.3 % proteine
150 ml suc mere……………………….X
X= 0.45 % proteine
100 ml suc mere…………………… 0,4% lipide
150 ml suc mere……………………y
Y=0.6% lipide
100 ml suc mere……………………16.9 % zaharuri

150 ml suc mere……………………z
Z=25,35
VE(cal) = P(g) x 4,1 (cal/g) + L(g) x 9,3 (cal/g) + G(g) x 4,1 (cal/g)
VE(cal) = 0.45 x 4.1 + 0.6 x 9.3 +25.35 x 4.1
VE(cal) = 115.56 kcal
Suc de portocale
100 ml suc portocale…………………… 0.8 % proteine
150 ml suc portocale……………………….X
X= 1.2 % proteine
100 ml suc portocale…………………… 0,2% lipide
150 ml suc portocale……………………y
Y=0.3% lipide
100 ml suc portocale……………………10.1 % zaharuri
150 ml suc portocale……………………z
Z=15,15
VE(cal) = 1.2 x 4.1 + 0.3 x 9.3 +15.15 x 4.1
Suc de grepfurit
100 ml suc grepfurit…………………… 0.5% proteine

150 ml suc grepfurit……………………….X
X= 0.75 % proteine
100 ml suc grepfurit…………………… 0,2% lipide
150 ml suc grepfurit……………………y
Y=0.3% lipide
100 ml suc grepfurit……………………6.5 % zaharuri
150 ml suc grepfurit……………………z
Z=9.75
VE(cal) = 0.75 x 4.1 + 0.3 x 9.3 +9.75 x 4.1
VE(cal) = 45,84 kcal
Suc de mandarine
100 ml suc mandarine…………………… 0.8% proteine
150 ml suc mandarine……………………….X
X= 1.2 % proteine
100 ml suc mandarine…………………… 0,1% lipide
150 ml suc mandarine……………………y
Y=0.15% lipide
100 ml suc mandarine……………………8.7 % zaharuri
150 ml suc mandarine……………………z
Z=1.35
VE(cal) = 1.2 x 4.1 + 0.15 x 9.3 +13.05 x 4.1
Suc de lamâie
100 ml suc lămâie…………………… 0.9% proteine
150 ml suc lămâie……………………….X
X= 13.5 % proteine
100 ml suc lămâie…………………… 0,7% lipide
150 ml suc lămâie……………………y
Y=1.05% lipide
100 ml suc lămâie……………………6.2 % zaharuri
150 ml suc lămâie……………………z
Z=9.3 % glucide
VE(cal) = 1.35 x 4.1 + 1.05 x 9.3 +9.3 x 4.1
Suc de morcovi
100 ml suc morcov…………………… 1.5% proteine

150 ml suc morcov……………………….X
X= 2.25 % proteine
100 ml suc morcov…………………… 0,3% lipide
150 ml suc morcov……………………y
Y=0.45% lipide
100 ml suc morcov……………………8.8 % zaharuri
150 ml suc morcov……………………z
Z=13.2 % glucide
VE(cal) = 2.25 x 4.1 + 0.45 x 9.3 +13.2 x 4.1
Suc de piersici
100 ml suc piersici…………………… 0.9% proteine
150 ml suc piersici……………………….X
X= 1.35 % proteine
100 ml suc piersici…………………… 0,1% lipide
150 ml suc piersici……………………y
Y=0.15% lipide
100 ml suc piersici……………………12.4 % zaharuri
150 ml suc piersici……………………z
Z=18.6 % glucide
VE(cal) = 1.35 x 4.1 + 0.15 x 9.3 +18.6 x 4.1
Suc de pere
100 ml suc pere…………………… 0.6% proteine
150 ml suc pere……………………….X
X= 0.9 % proteine
100 ml suc pere…………………… 0,6% lipide
150 ml suc pere……………………y
Y=0.9% lipide
100 ml suc pere……………………16 % zaharuri
150 ml suc pere……………………z
Z=24 % glucide
VE(cal) = 0.9 x 4.1 + 0.9 x 9.3 +24 x 4.1

Determinarea valorii energetice a cocktail-urilor de fructe
Cocktail de mere şi pere

Suc mere 75 ml 0,3 0.225 0.4 0.3 16.9 12.675
Suc pere 75 ml 0.6 0.4 0.6 0.4 16 12
Total 0.6225 0.7 24.675 110.229
VE(cal) = 0.6225 x 4.1 + 0.7 x 9.3 +24.675 x 4.1
Cocktail de mere şi portocale

Suc mere 75 ml 0,3 0.225 0.4 0.3 16.9 12.675
Suc portocale 75 ml 0.8 0.6 0.2 0.15 10.1 7.575
Total 0.8225 0.45 20.25 90.58
VE(cal) = 0.8225 x 4.1 + 0.45 x 9.3 +20.25x 4.1
Cocktail de mere şi morcovi

Suc mere 75 ml 0,3 0.225 0.4 0.3 16.9 12.675
Suc morcov 75 ml 1.5 1.125 0.3 0.225 8.8 6.60
Total 1.35 0.525 19.275
89.445
VE(cal) = 1.35 x 4.1 + 0.525 x 9.3 +19.275x 4.1
4.5 Determinarea valorii nutritive
Produsul alimentar este constituit dintr-un complex de substanţe organice şi anorganice, care nu conţine
numai substanţe utile, necesare organismului uman (nutritive), ci şi substanţe indiferente, iar în unele cazuri
chiar substanţe antinutriţionale.
Substanţele utile din alimente, din punct de vedere al rolului pe care îl au în organismul uman, se grupează
în:
¨ substanţe cu rol senzorial – care impresionează simţul vizual, olfactiv, gustativ sau tactil;
¨ substanţe cu rol energetic: glucide, lipide, protide;
¨ substanţe cu rol plastic, regeneratoare de celule şi ţesuturi: substanţe proteice;
¨ substanţe cu rol catalitic: vitamine, elemente minerale.
În acest context, utilitatea unui bun alimentar, respectiv valoarea de întrebuinţare a lui, a necesitat o
particularizare care să ţină seama de dubla şi simultana lui realizare pe piaţa metabolică şi pe piaţa
economică. Această particularizare a condus la apariţia conceptului lărgit de valoare nutritivă, cu patru laturi
inseparabile:
 valoarea psihosenzorială;
 valoarea energetică;
 valoare biologică;
 valoarea igienică.
Organismul uman are nevoie zilnic de o cantitate variabilă de substanţe nutritive în funcţie de vârstă, sex,
activitate profesională depusă, particularităţi fiziologice. Acest necesar zilnic de substanţe nutritive se
exprimă ca necesar energetic, în kilojouli (kJ) sau în kilocalorii (kcal) şi necesar în trofinele de bază
(glucide, lipide, substanţe proteice în grame, iar vitaminele A, D, B1, B2, C, PP, elemente minerale Ca, Fe, P
în miligrame).
Pentru un produs alimentar, valoarea nutritivă, respectiv substanţele nutritive pe care le furnizează
organismului uman, într-o proporţie mai mare şi mai uşor asimilabilă, constituie criteriu major în aprecierea
calităţii.
Pentru fiecare categorie de suc natural obținut s-a calculat valoarea nutritivă
Determinarea valorii nutritive a unui produs alimentar presupune evidenţierea raportului dintre
necesarul de substanţe nutritive zilnic şi aportul în aceste substanţe furnizat de o unitate de produs (de
obicei 100 g).
Valoarea nutritivă reprezintă capacitatea alimentelor de a asigura organismului substanţele nutritive de

care are nevoie şi se exprimă prin: valoarea energetică (calorică), valoarea biologică, prin calitaţile
gustative, gradul de asimilare, valoarea igienico-sanitară.
VN10 = 1/10 x (Pr x FPr + L x FL + G x FG + Ca x FCa + P x FP + Fe x FFe + A x FA + B1 x FB1 + B2 x FB2 +

C x FC)
VN10 – indicele de valoare nutritivă
Pr – conţinutul în proteine al produsului, g/100g
L – conţinutul în lipide al produsului, g/100g
G – conţinutul în glucide al produsului, g/100g
Ca – conţinutul în calciu al produsului, g/100g
P – conţinutul în fosfor al produsului, g/100g
Fe – conţinutul în fier al produsului, g/100g
A, B1, B2, C – conţinutul în vitaminele A, B1, B2, C al produsului, mg/100g
F – coeficientul pentru substanţele nutritive din principalele grupe de produse alimentare
Valoarea psihosenzorială – respectiv valoarea organoleptică şi estetică – este acea componentă a valorii
nutritive care determină apetenţa produselor şi alegerea lor dintre cele disponibile la un moment dat.
Pentru exprimarea valorii psihosenzoriale sunt cunoscute metode de cuantificare şi exprimare grafică a
acesteia, cum sunt metoda punctajului, metoda profilului, metode care permit compararea produselor.
Valoarea energetică – exprimată în kilocalorii sau în kilojouli/100g produs, este cea care condiţionează
aspectul cantitativ al hranei, acoperirea necesarului energetic zilnic individual depinzând de aceasta; este
conferită de trofinele calorigene: glucide, lipide, proteine.
Valoarea energetica (calorica). Principalii furnizori de energie sunt glucidele, lipidele si protidele,
provenite din alimentele consumate. Prin ardere in organism, energia continuta de aceste substante nutritive
este eliberata in cea mai mare parte, sub forma de energie calorica. Necesarul de energie ca si valoarea
energetica a alimentelor se exprima in calorii (cal) sau jouli (1 cal = 4,18 jouli) ca unitati de masura. Prin
ardere in organism, glucidele si proteinele elibereaza 4, 1 cal/g, iar lipidele 9,3 cal/g. Valoarea calorica
reprezinta suma produselor dintre factorii energetici si puterile lor calorice si se calculeaza dupa formula:
W(cal) = P(g) x 4,1 (cal/g) + L(g) x 9,3 (cal/g) + G(g) x 4,1 (cal/g)
Nevoile nutritive variază mult de la o persoană la alta, depinzând de vârsta, sex,
corpolenţa, tipul activităţii desfăşurate (fizică, intelectuală), condiţiile mediului ambient
(frig, cald, prezenţa unor noxe, etc).
Pentru omul care vrea sa traiasca sănătos, este la fel de importantă atât cantitatea de
nutrienţi din sursele de hrană, cât şi raportul dintre principalele substanţe active din
punct de vedere biologic; glucide, proteine, lipide, săruri minerale, vitamine şi apa.
Necesitatile energetice ale organismului
Estimativ, în funcţie de vârsta, necesităţile energetice sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Necesităţile energetice estimative în funcţie de

vârstă
Vărsta (ani) Necesar (Kcal/kg corp/zi)
2-4 100-160
4-10 75 – 120
10-12 45 – 80
12-18 35 – 70
18-50 25 – 60
50-65 22 – 50
peste 65 15 – 25
Necesarul caloric trebuie să se stabilească în funcţie de vârstă, tip de efort, starea de

sănătate. În general, un adult care nu depune o muncă fizică deosebită, are nevoie pentru
fiecare kilogram al corpului sau de aproximativ 35 kilocalorii zilnic.
Cheltuielile energetice – activitati fizice
Estimativ, cheltuielile energetice corespunzatoare diverselor tipuri de activităţi fizice sunt

prezentate în tabelul de mai jos.
Cheltuielile energetice corespunzătoare diverselor tipuri de activităţi

fizice
Natura activitatii depuse Cheltuiala energetica (Kcal/min)
– activitate sedentară (muncă <2,5
intelectuală)
– activitate musculară uşoară 2,5-4,3
(croitor, tipograf, bucătar)
– activitate musculară medie 5,0-7,4
– activitate musculară intensă 7,5-9,9
– activitate musculară foarte intensă >10
– inot lent 11,1
– inot rapid 14,2
Valoarea biologică exprimă aportul alimentar în componente esenţiale, indispensabile unui metabolism
normal, respectiv aminoacizi esenţiali, vitamine (liposolubile: A, D, E, K şi hidrosolubile: C şi complexul B)
şi elemente minerale (calciu, fier, fosfor, potasiu). Reprezintă măsura în care potenţialul de trofine plastice şi
biocatalitice din produsele alimentare acoperă necesarul diurn.
Valoarea igienică este invariabilă, ea reprezentând o condiţie obligatorie pentru orice produs alimentar,
deoarece inocuitatea (lipsa impurităţilor, a substanţelor nocive, a substanţelor antinutriţionale, a
contaminaţilor microbiologici) oferă posibilitatea organismului de a utiliza corect substanţele nutritive din
produsul alimentar. Valoarea igienică trebuie să fie asigurată, declarată, să fie certă. Ea constituie obiectul
legislaţiei sanitare care prescrie limite restrictive pentru toate componentele nocive care pot exista în
produsul finit datorită materiilor prime, transformărilor din timpul procesului tehnologic, prin utilizarea
necontrolată a aditivilor alimentari, prin nerespectarea duratelor sau parametrilor operaţiilor tehnologice.
În condiţiile segmentării tot mai accentuate a consumului alimentar, a unei alimentaţii ştiinţific realizate,
cunoaşterea valorii nutritive a produselor alimentare este o condiţie de bază pentru aprecierea nivelului lor
calitativ.
Determinarea valorii energetice sucurilor de fructe simple

Suc de mere 150 ml 0,3 0.45 0.4 0.6 16.9 25,35 115.56
Suc de 150 ml 0.8 1.2 0.2 0.3 10.1 15.15 76.635
portocale
Suc de 150 ml 0.5 0.75 0.2 0.3 6.5 9.75 45.84
grepfurit
Suc de 150 ml 0.8 1.2 0.1 0.15 8.7 13.05 58.82
mandarine
Suc de lamâie 150 ml 0.9 1.35 0.7 1.05 6.2 9.3 53.43
Suc de 150 ml 0.9 1.25 0.1 0.15 12.4 18.6 83.19
piersici
Suc de pere 150 ml 0.6 0.9 0.6 0.9 16 24 110.46
Suc de 150 ml 1.5 2.25 0.3 0.45 8.8 13.2 67.53
morcov
Suc de mere
100 ml suc mere…………………… 0.3 % proteine
150 ml suc mere……………………….X
X= 0.45 % proteine
100 ml suc mere…………………… 0,4% lipide
150 ml suc mere……………………y
Y=0.6% lipide
100 ml suc mere……………………16.9 % zaharuri
150 ml suc mere……………………z
Z=25,35
VE(cal) = 0.45 x 4.1 + 0.6 x 9.3 +25.35 x 4.1
Suc de portocale
100 ml suc portocale…………………… 0.8 % proteine
150 ml suc portocale……………………….X
X= 1.2 % proteine
100 ml suc portocale…………………… 0,2% lipide
150 ml suc portocale……………………y
Y=0.3% lipide
100 ml suc portocale……………………10.1 % zaharuri
150 ml suc portocale……………………z

Z=15,15
VE(cal) = 1.2 x 4.1 + 0.3 x 9.3 +15.15 x 4.1
Suc de grepfurit
100 ml suc grepfurit…………………… 0.5% proteine
150 ml suc grepfurit……………………….X
X= 0.75 % proteine
100 ml suc grepfurit…………………… 0,2% lipide
150 ml suc grepfurit……………………y
Y=0.3% lipide
100 ml suc grepfurit……………………6.5 % zaharuri
150 ml suc grepfurit……………………z
Z=9.75
VE(cal) = 0.75 x 4.1 + 0.3 x 9.3 +9.75 x 4.1
VE(cal) = 45,84 kcal
Suc de mandarine
100 ml suc mandarine…………………… 0.8% proteine
150 ml suc mandarine……………………….X

X= 1.2 % proteine
100 ml suc mandarine…………………… 0,1% lipide
150 ml suc mandarine……………………y
Y=0.15% lipide
100 ml suc mandarine……………………8.7 % zaharuri
150 ml suc mandarine……………………z
Z=1.35
VE(cal) = 1.2 x 4.1 + 0.15 x 9.3 +13.05 x 4.1
Suc de lamâie
100 ml suc lămâie…………………… 0.9% proteine
150 ml suc lămâie……………………….X
X= 13.5 % proteine
100 ml suc lămâie…………………… 0,7% lipide
150 ml suc lămâie……………………y
Y=1.05% lipide
100 ml suc lămâie……………………6.2 % zaharuri
150 ml suc lămâie……………………z
Z=9.3 % glucide
VE(cal) = 1.35 x 4.1 + 1.05 x 9.3 +9.3 x 4.1
Suc de morcovi
100 ml suc morcov…………………… 1.5% proteine
150 ml suc morcov……………………….X
X= 2.25 % proteine
100 ml suc morcov…………………… 0,3% lipide
150 ml suc morcov……………………y
Y=0.45% lipide
100 ml suc morcov……………………8.8 % zaharuri
150 ml suc morcov……………………z
Z=13.2 % glucide
VE(cal) = 2.25 x 4.1 + 0.45 x 9.3 +13.2 x 4.1
Suc de piersici
100 ml suc piersici…………………… 0.9% proteine
150 ml suc piersici……………………….X

X= 1.35 % proteine
100 ml suc piersici…………………… 0,1% lipide
150 ml suc piersici……………………y
Y=0.15% lipide
100 ml suc piersici……………………12.4 % zaharuri
150 ml suc piersici……………………z
Z=18.6 % glucide
VE(cal) = 1.35 x 4.1 + 0.15 x 9.3 +18.6 x 4.1
Suc de pere
100 ml suc pere…………………… 0.6% proteine
150 ml suc pere……………………….X
X= 0.9 % proteine
100 ml suc pere…………………… 0,6% lipide
150 ml suc pere……………………y
Y=0.9% lipide
100 ml suc pere……………………16 % zaharuri
150 ml suc pere……………………z
Z=24 % glucide
VE(cal) = 0.9 x 4.1 + 0.9 x 9.3 +24 x 4.1
Determinarea valorii energetice a cocktail-urilor de fructe
Cocktail de mere şi pere

Suc mere 75 ml 0,3 0.225 0.4 0.3 16.9 12.675
Suc pere 75 ml 0.6 0.4 0.6 0.4 16 12
Total 0.6225 0.7 24.675 110.229
VE(cal) = 0.6225 x 4.1 + 0.7 x 9.3 +24.675 x 4.1
Cocktail de mere şi portocale

Suc mere 75 ml 0,3 0.225 0.4 0.3 16.9 12.675
Suc portocale 75 ml 0.8 0.6 0.2 0.15 10.1 7.575
Total 0.8225 0.45 20.25 90.58
VE(cal) = 0.8225 x 4.1 + 0.45 x 9.3 +20.25x 4.1
Cocktail de mere şi morcovi

Suc mere 75 ml 0,3 0.225 0.4 0.3 16.9 12.675
Suc morcov 75 ml 1.5 1.125 0.3 0.225 8.8 6.60
Total 1.35 0.525 19.275 89.445
VE(cal) = 1.35 x 4.1 + 0.525 x 9.3 +19.275x 4.1

Determinarea Valorii

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originaltitel

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Determinarea Valorii

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Determinarea valorii nutritive

4.5 Determinarea valorii nutritive

¨ substanţe cu rol energetic: glucide, lipide, protide;

¨ substanţe cu rol plastic, regeneratoare de celule şi ţesuturi: substanţe proteice;

¨ substanţe cu rol catalitic: vitamine, elemente minerale.

Valoarea nutritivă reprezintă capacitatea alimentelor de a asigura organismului substanţele nutritive de

VN10 = 1/10 x (Pr x FPr + L x FL + G x FG + Ca x FCa + P x FP + Fe x FFe + A x FA + B1 x FB1 + B2 x FB2 +

Pr – conţinutul în proteine al produsului, g/100g

L – conţinutul în lipide al produsului, g/100g

G – conţinutul în glucide al produsului, g/100g

Ca – conţinutul în calciu al produsului, g/100g

P – conţinutul în fosfor al produsului, g/100g

Fe – conţinutul în fier al produsului, g/100g

A, B1, B2, C – conţinutul în vitaminele A, B1, B2, C al produsului, mg/100g

F – coeficientul pentru substanţele nutritive din principalele grupe de produse alimentare

Nevoile nutritive variază mult de la o persoană la alta, depinzând de vârsta, sex,

Necesitatile energetice ale organismului

Necesarul caloric trebuie să se stabilească în funcţie de vârstă, tip de efort, starea de

Cheltuielile energetice – activitati fizice

Estimativ, cheltuielile energetice corespunzatoare diverselor tipuri de activităţi fizice sunt

Cheltuielile energetice corespunzătoare diverselor tipuri de activităţi

(croitor, tipograf, bucătar)

Determinarea valorii energetice sucurilor de fructe simple

Compoziţie Cantitatea UM Proteine Lipde Glucide Valoare

100 ml suc mere…………………… 0.3 % proteine

150 ml suc mere……………………….X

100 ml suc mere…………………… 0,4% lipide

150 ml suc mere……………………y

100 ml suc mere……………………16.9 % zaharuri

VE(cal) = 0.45 x 4.1 + 0.6 x 9.3 +25.35 x 4.1

VE(cal) = 115.56 kcal

100 ml suc portocale…………………… 0.8 % proteine

150 ml suc portocale……………………….X

100 ml suc portocale…………………… 0,2% lipide

150 ml suc portocale……………………y

100 ml suc portocale……………………10.1 % zaharuri

150 ml suc portocale……………………z

VE(cal) = 1.2 x 4.1 + 0.3 x 9.3 +15.15 x 4.1

VE(cal) = 76.635 kcal

100 ml suc grepfurit…………………… 0.5% proteine

100 ml suc grepfurit…………………… 0,2% lipide

150 ml suc grepfurit……………………y

100 ml suc grepfurit……………………6.5 % zaharuri

150 ml suc grepfurit……………………z

VE(cal) = 0.75 x 4.1 + 0.3 x 9.3 +9.75 x 4.1

VE(cal) = 45,84 kcal

100 ml suc mandarine…………………… 0.8% proteine

150 ml suc mandarine……………………….X

100 ml suc mandarine…………………… 0,1% lipide

150 ml suc mandarine……………………y

100 ml suc mandarine……………………8.7 % zaharuri

150 ml suc mandarine……………………z

VE(cal) = 1.2 x 4.1 + 0.15 x 9.3 +13.05 x 4.1

VE(cal) = 58.82 kcal

100 ml suc lămâie…………………… 0.9% proteine

150 ml suc lămâie……………………….X

100 ml suc lămâie…………………… 0,7% lipide

150 ml suc lămâie……………………y

100 ml suc lămâie……………………6.2 % zaharuri

150 ml suc lămâie……………………z

VE(cal) = 1.35 x 4.1 + 1.05 x 9.3 +9.3 x 4.1

VE(cal) = 53.43 kcal

100 ml suc morcov…………………… 1.5% proteine