COLEGIUL NAŢIONAL „ ANA ASLAN”

BRĂILA

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU

MENINGITĂ MENINGOCOCICĂ

COORDONATOR
ABSOLVENT

Asistent medical generalist

2013
CUPRINS

2
 CAPITOLUL I.
MENINGITA MENINGOCOCICA

Meningita meningococică este o boală infectocontagioasă acută produsă de meningococ şi

caracterizată prin evoluţie severă care poate fi letală în lipsă tratamentului antibiotic corespunzator,
şi cu risc de sechele importante. Reprezintă manifestarea clinică cea mai importantă şi mai
cunoscută a infecţiei cu Neisseria Meningitidis. A mai fost denumită meningită cerebrospinală
epidemică, fiind prima meningită identificată clinic şi epidemiologic, aceasta denumire subliniind şi
caracterul transmisibil al acesteia.
Meningita este o infecţie a ţesuturilor creierului (meningele) şi uneori şi a lichidului
cefalorahidian (LCR) care înconjoară creierul şi măduva spinării. Meningita constă în tumefierea
(umflarea) ţesuturilor creierului şi în unele cazuri şi a ţesuturilor măduvei spinării numită meningita
spinală. Atunci când ţesuturile creierului sunt tumefiate la celulele creierului ajunge mai puţin sânge
şi prin urmare mai puţin oxigen. Dacă nu se tratează, în unele cazuri pot apărea sechele ale
creierului. Infecţia apare mai frecvent la copii, la adulţii tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de
ani, la adulţii în vârstă şi la persoane care au o afecţiune cronică, precum o scădere a sistemului
imunitar (sistemul de apărare al organismului). Meningita poate îmbrăca forme uşoare sau severe, ce
pot ameninţa viaţa. Meningitele sunt afecţiuni plurietiologice caracterizate prin afectarea
inflamatorie de cauza infecţioasă a seroaselor meningiene cu semne şi simptome de boală
infecţioasă acută, cu evoluţie variabilă de la vindecare spontană la evoluţie letală. Nu intra în
accepţiunea curentă de meningită o sumă de stări patologice neinfecţioase ce se soldează cu iritarea
de alte cauze a meningitelor.
În această categorie intră stările patologice produse de:
 Agenţi chimici:
o substanţe de contrast
o antibiotice
o meprobamat;
 Agenţi fizici:
o iradiere cu UV
o insolaţie
o boala de iradiere
o ultrasunete
o trepidaţii;

 Agenţi mecanici:
o traumatisme inchise;
 Agenţi imunologici:
o Vaccinuri
o virusi;
3
  Agenţi biologici:
o celule neoplazice
o leucoze.

Teoretic meningele poate fi însămânţat cu orice agent patogen, practice, în etiologia

meningitelor se regăsesc doar acei germeni ce demonstrează elemente de patogenitate sau
beneficiază în mod excepţional de anumite condţtii favorizante.
Agentii etiologici întalniţi în etiologia meningitelor sunt urmatorii:
Virusii ARN: enterovirusi: polio, ECHO, coxsakie; togaviruşi (virusul rubeolic),
arenaviruşi (virusul Armstrong), myxovirusi(virusul urlian, virusul rujeolic, virusurile
gripale, virusurile paragripale), rhabdovirusuri (virusul rabic), retrovirusuri(virusul HIV).
Virusuri ADN: hipervirusuri (virusurile herpes simplex 1 şi 2, virusul varicelo-
zoosterian, virusul citomegalic), adenovirusuri.
Bacterii: coci gram pozitivi (pneumococ, stafilococ, streptococci diverşi), coci gram
negativi (meningococ, gonococ), bacili gram pozitivi (listeria monocitogenes, bacilus
anthracis), bacili gram negativi (haemophylus influezae, salmonelle, escherihia coli, proteus,
pseudomonas aeruginoasa, klebsiella, brucella), mycrobacterii(tuberculosis),
spirochetaceae(leptospire, borelia, treponema).
Fungi: criptococus neoformans, candida;
Chalmidia: chalmidia psittaci;
Mycoplasma: mycoplasma pneumoniae;
Richettsia: diverse specii;
Protozooare: toxoplasmoza gondi, plasmodium;
Metazooare: cysticercus cellulosae, angiostrongillus cantonensi.

TIPOLOGIE
Meningita virală între 80% si 92% din persoanele care fac meningită virală în fiecare an sunt
infectate cu virusuri care trăiesc în mod normal în intestin. Aceste enterovirusuri (cum ar fi virusul
Coxsackie şi echovirusul) fac parte din flora intestinală fără să producă vreo boală. Totuşi, ele pot
provoca meningită atunci când sunt transmise de la o persoană la alta prin intermediul alimentelor,
apei sau obiectelor contaminate.
4
 Meningita provocată de enterovirusuri apare cel mai frecvent la copii mici şi la sugari.
Virusurile herpetice pot fi de asemenea o cauză de meningită cu encefalită. Ele sunt adesea prezente
în organismul uman fără să determine nici o boală, totuşi ocazional ele devin active şi provoacă
afecţiuni. Virusurile herpetice pot fi transmise de la o persoană la alta prin intermediul contactelor
apropiate, precum sărutul, tusea, strănutul sau contactul sexual. Uneori, virusurile herpetice pot trece
de la o mamă la copilul ei, în timpul naşterii. În cazuri rare, alte virusuri, precum virusul imuno-
deficienţei umane (HIV) sau virusul ce provoacă oreionul, pot cauza meningită.
Meningita bacteriană la cei mai mulţi oameni care fac meningita bacteriană, aceasta este
provocată de unul din cele două tipuri de bacterii: Streptococcus pneumoniae sau Neisseria
meningitidis. Aceste bacterii trăiesc adesea în organismul uman, cel mai frecvent la nivelul nasului
şi a gâtului, fără să provoace afecţiuni. Totuşi, bacteriile acestea pot provoca meningită dacă pătrund
în circulaţia sanguină, de unde ajung la lichidul cefalorahidian sau la ţesuturile (meninge) care
înconjoară creierul şi măduva spinării.
De asemenea, aceste bacterii pot fi transmise de la o persoană la alta, de obicei prin
intermediul salivei sau a secreţiilor nazale infectate. Alte două bacterii care pot provoca uneori
meningita sunt streptococul de grup B şi Listeria monocytogenes. Meningita cauzată de bacteria
streptococică de grup B apare cel mai frecvent la nou-născuţi, care se pot infecta în timpul naşterii
sau după. Meningita cauzată de Listeria monocytogenes apare cel mai frecvent la nou-născuţi şi la
adulţii în vârstă. Programele pentru prevenţia înfecţiei cu streptococii de grup B au scăzut incidenţa
bolii. Aceste programe includ recomandarea sceening-ului prenatal la toate femeile însărcinate în
săptămâna 35–37 şi administrarea de antibiotice în timpul naşterii la femeile care sunt infectate cu
această bacterie. În cazuri rare, alte bacterii pot cauza meningita, de obicei la persoane cu afecţiuni
medicale îndelungate.

ETIOLOGIE
Neisseria Meningitidis face parte din genul Neisseria, familia Neisseriaceae, este un coc,
aerob, imobil, nesporulat, Gram negativ, cu dimensiunea de 0,5-0,8 microni. Se dispune ,,in diplo”
in culturi şi ,,in vivo” in produse biologice datorită unor afinităţi de membrană, aspectul caracteristic
fiind de ,,boabe de cafea” asezate faţa în faţa. A fost descoperit înca din 1887 de Weichselbaum. Este
un germene pretenţios, se cultivă pe medii îmbunatăţite cu materiale organice (sânge, ascită, ser), la
5
370 C şi în condţtii de arobioză. Este foarte sensibil fiind distrus rapid de caldură, frig, mediu uscat.
În picaturile nazofaringiene rezistă maxim 30 minute. Pentru a obtţine cultura este necesar ca de la
punctul de recoltare pana la termostat, transportul produsului sa se faca la 30-350 C. Dupa structura
antigenica au fost identificate 13 serogrupuri si 20 serotipuri de meningococ. Dintre acestea cel mai
frecvent implicate in patologia umană sunt grupurile A, B, C, Y, W135. Nu toate serotipurile au
acceaţi capacitate antigenică, fapt de mare importanţă în realizarea vaccinurilor (tipul B nu este
imunogen). Pentru diagnosticul imunologic sunt necesare antigenuri specifice pentru toate grupurile
şi tipurile antigenice. Sensibilitatea la antibiotice este bună faţă de betelactamine (peniciline şi
cefalosporine), sulfamide, rifampicina, cloramfenicol şi chiar la tetracicline. În ultima perioadă au
aparut semnale privind tulpini rezistente la penicilină (15-20% dintre tulpinile izolate în Spania).
Factori de risc
Persoanele cu sănătate precară sau cele care au alte afecţiuni cronice pot avea un risc crescut
de a face meningită deoarece mecanismele de apărare naturale ale organismelor lor sunt scăzute. De
exemplu, copiii care au anemie cu hematii în seceră (siclemie) sau cancer au un risc mai mare decât
alţi copii, prezenţa unui defect din naştere al cutiei craniene, o leziune la cap sau o operaţie
chirurgicală, tratament cu dializă renală, prezenţa altor infecţii, precum infecţiile căilor respiratorii
superioare, oreion, tuberculoză (TBC), sifilis, boala Lyme şi afecţiuni cauzate de virusurile
herpetice, prezenţa unui implant cohlear pentru hipoacuzie (surditate) severă. Un studiu recent arată
că implantele cohleare la copii dau un risc crescut de meningită bacteriană, copil născut dintr-o
mamă infectată cu un microorganism ce cauzează meningita.
Virusurile precum enterovirusurile şi herpes virusurile şi bacteriile precum streptococii de
grup B, Listeria monocitogenes şi E. coli pot fi transmise de la mama infectată la făt în timpul
naşterii; prezenţa unui episod de meningită în trecut.
Unele persoane care au avut meningită în trecut au o probabilitate mai mare de a o face din
nou. Aceste persoane sunt cele cu defecte din naştere sau leziuni la nivelul cutiei craniene sau al
feţei, cele cu sistemul imun afectat sau cele care fac reacţii adverse neaşteptate la unele
medicamente.
Factorii care pot creşte riscul de meningită sunt: genetici -unele persoane pot moşteni
tendinţa de a face meningită dacă vin în contact cu aceste microorganisme care o provoacă; sexul -
bărbaţii fac meningită mai frecvent decât femeile; vârsta - în general, sugarii, copiii mici, adulţii
tineri şi vârstnicii au cel mai mare risc de a face meningită; condiţii de trai aglomerate - persoanele
din tabere, şcoli şi cămine/internate au o probabilitate mai mare de a face meningită provocată de
microorganisme care se răspândesc cu uşurinţă de la o persoană la alta.

6
 ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ENCEFALULUI
Corpul uman, supus capriciilor mediului înconjurător, îşi adaptează, răspunsurile fiziologice
la fluxul continuu al informaţiilor care îi parvin din exterior. Sistemul nervos central este sediul
analizei şi integrării datelor senzoriale şi motrice. Acest centru de comandă şi control conţine 2
părţi: creierul propriu-zis (ambele emisfere, cerebel, trunchi cerebral) şi măduva spinării. Emisfera
dreaptă şi stângă comandă şi percep senzaţiile primite din partea opusă a creierului.
Cele 2 emisfere cerebrale sunt interconectate printr-un pachet de fibre nervoase, denumite
corp calos. Diencefalul, sau creierul mijlociu, este situat la joncţiunea celor două emisfere. El
conţine talamusul, regiune a creierului ce filtrează toate informaţiile senzoriale ce provin de la
întregul organism. Sub talamus, hipotalamusul este centrul de reglare a foamei, a setei şi a
temperaturii: împreună cu hipofiza, el comandă secreţiile hormonale.
La baza creierului, trunchiul cerebral este implicat în controlul funcţiilor vitale (funcţia
cardiacă, respiratorie, digestiei); cerebelul, în spatele trunchiului cerebral, coordonează mişcările şi
echilibrul.
Măduva spinării, este un cordon fin, albicios, cu o lungime de aproximativ 45cm, găzduit în
coloana vertebrală. Ea conţine fascicule de fibre nervoase care ajung la creier şi se reântorc de aici,
asigurând transmiterea mesajelor motorii şi senzitive. La nivelul său se găsesc 31 de perechi de
nervi spinali care deservesc întregul organism.
Măduva este de asemenea şi organ autonom, capabil să analizeze informaţii simple să dea
instrucţiuni rapide cu efect local. Atunci când ne ardem degetul, de exemplu, retragerea automată a
mânii se face sub controlul măduvei spinării.
Întregul sistem nervos central este învelit într-o pelicula numită meninge.

7
 Meningele este alcătuit din3 foiţe: duramater, groasă şi fibroasă, care este situată direct
sub ţesutul osos; arahnoida, scăldată de lichidul chefalo-rahidian; piamater, care aderă la
suprafaţa ţesutului nervos. Lichidul chefalo-rahidian este un lichid nutritiv care joacă rolul unei
perne pentru amortizarea şocurilor.
Două ţesuturi nervoase sunt specifice pentru sistemul nervos central. Substanţa gri formează
scoarţa cerebrală sau cortexul, ca şi mici aglomerări gri, nucleele gri sau bazale, localizaţi în
profunzimea creierului. Se găseşte de asemenea în interiorul măduvei spinarii. Substanţa gri este
reconstituită din corpurile celulare le neuronilor, celulelor nervoase. Ea interpretează mesajele
senzitive şi elaborează răspunsuri adecvate.Organizarea sa într-o reţea complexa şi evolutivă oferă
fiinţei umane puterea de a gândi.
Substanţa albă, situată în măduva spinării şi în interiorul encefalului, cuprinde lungile
ramificaţii ale celulelor nervoase, denumite axoni, înconjurate de o teacă de substanţa grasoasă,
responsabilă de culoarea lor albicioasă, mielina. Axonii sunt cabluri care asigură conducerea
influxului nervos. Interstiţiile ţesutului nervos sunt umplute cu celule nutritive ale ţesutului
interstiţial sau nevroglii. Este ţesut protector care aduce celulelor nervoase elementele energetice.
Cortexul este regiunea periferică a creierului. El este compus din substanţa gri şi prezintă
faimoasele circumvoluţiuni tipice creierului mamiferelor superioare.
Există 45 de zone specializate în tratamentul informaţiilor: ariile senzoriale, bogate în celule
rotunde, ariile motorii, ale căror celule sunt în forma piramidală, şi ariile asociative, conţin celule
de diferite tipuri şi care sunt centrii interpretării mesajelor nervoase. De exemplu, ariile vizuale
asociative ne permit să recunoaştem şi să denumim ceea ce vedem. La cortex se face aluzie
evocând faimoasa expresie „materie cenuşie”.

Organismul uman este parcurs de lungi cordoane albicioase, nervii, care formează sistemul
nervos periferic spre deosebire de sistemul nervos central, constituit din creier şi măduva spinarii.
Ţesuturile şi organele sunt conectate în permanenţă la centrele de comandă. Anumite organe au ca
principal rol captarea informaţiilor asupra mediului. Este vorba de organele de simţ, dar şi de mii de
receptori sensibili la durere, presiune, temperatură, tensiune musculară.
Muşchii, viscerele şi glandele răspund instrucţiunilor primite de la sistemul nervos central.
Planul de organizare a conexiunilor noastre nervoase este destul de complex. Lungi lanţuri de
celule nervoase, legate unele de altele şi uneori ramificate, asigură legătura dintre organele centrale
şi cele periferice. Fiecare nerv cuprinde un fascicul de fibre conductoare, care sunt fiecare
prelungirea acestor celule nervoase, localizate în encefal sau măduva spinării. Pe traiectul nervilor,
ganglionii nervoşi, un soi de aglomerare de neuroni, transferă informaţia altor celule nervoase.
8
 Majoritatea organelor noastre joacă rol de intrare şi de ieşire. De exemplu, ochiul este şi
receptor şi efector. Fibrele nervoase senzitive asigură transmiterea senzaţiei vizuale, în timp ce
fibrele nervoase motorii conduc mobilitatea ochiului. Astfel informaţia circulă în fibrele senzitive
ale periferiei sistemului nervos, în direcţia măduvei sau a creierului. Un nerv poate fi transmutator
de informaţie într-un singur sens sau dublu sens. Se disting două tipuri de fibre nervoase, după
natura organului sau a ţesutului deservit. Fibrele somatice leagă organele de simţ, pielea, muşchii
scheletici şi articulaţiile de sistemul nervos central. Ele formează reţeaua de informare a
organismului conştientă. Fibrele vegetative inervează viscerele şi glandele. Ele sunt implicate în
viaţa autonomă a organismului şi formează reţeaua de coordonare a mişcărilor involuntare.
Toate aceste fibre nervoase se grupează într-un număr de nervi bine determinat. Din encefal
pornesc direct 12 perechi de nervi, denumiţi nervi cranieni. Corpul conţine în total 31 de perechi de
nervi rahidieni din măduva spinării. Fiecare dintre aceşti nervi trimite în măduva 2 rădăcini:
posterioară regrupează fibrele senzitive, iar rădăcina anterioară, fibrele motorii. Anumiţi nervi
rahidieni se grupează în puncte aflate în reţele complexe denumite plexuri. Din plexul brahial
porneşte inervaţia membrelor superioare, în timp ce plexurile lombar şi sacral dau naştere
membrelor inferioare.
La naştere avem 10-20 de miliarde de celule nervoase, număr care scade apoi treptat.
Neuronii sunt printre cele mai specializate celule ale corpului uman. Aspectul lor diferit reflectă
largă paletă de funcţii pe care le integrează. Un neuron care transmite senzaţiile tactile nu seamănă
cu un neuron al creierului. Totuşi amândoi posedă aceleaşi atribute fundamentale şi realizează
conducerea influxului nervos.
O celulă nervoasă se compune dintr-un corp celular, multiple ramificaţii, denumite dendrite,
şi o ramificaţie principală sau fibră nervoasă principală, axonul.
Corpul celular prezintă cel mai des o zonă mai mare în care se află nucleul. Ca orice alta
celulă, este sediul reacţiilor chimice care alimentează activitatea neuronului. Dendritele care se
emană din corpul celular formează numeroase ramificaţii. Extremităţile lor intră în contact cu
celulele nervoase vecine.
Axonul este un cordon lung, neted, cilindric care se termină prin câteva ramificaţii. Poate
conduce influxul nervos pe lungi distanţe, fără ca semnalul să piardă din amplitudine. Propagarea
semnalelor nervoase este deseori comparată cu cea a semnalelor sonore ale telefonului, convertite
în impulsuri electrice, cu excepţia faptului că acest cablu nervos este viu. Deplasările sarcinilor
electrice sunt urmarea a modificărilor complexe ale membranei axonului. Atunci când se află în
repaus celula nervoasă este mai săracă în ioni de natriu decât mediul exterior.

9
 Cum sodiul este purtător al unei sarcini electrice pozitive, diferenţa de concentraţie
antrenează o diferenţă de sarcină electrică de o parte şi de alta a membranei celulare. În repaus
neuronul este comparabil cu o baterie electrică, cu un pol pozitiv şi unul negativ. Această diferenţă
de sarcina constituie potenţialul de repaus. Atunci când celula nervoasă este excitată, membrana sa
reorganizează local; ea lasă să treacă ionii de sodiu, care intră masiv în celula în câteva mii de
secundă.
Aceasta antrenează o reechilibrare a sarcinilor electrice şi provoacă spontan o modificare a
membranei: astfel se propagă influxul nervos, de-a lungul membranei pană la extremitatea fibrei.
Diferenţa de sarcini ce parcurge celula se numeşte potenţial de acţiune. Pentru a transmite mesajul,
celulele secretă substanţe chimice, neuromediatorii.
Anumite semnale au de străbătut distanţe lungi şi trec prin numeroase staţii intermediare,
cum sunt cele care pleacă de la picior la creier. Altele trebuie să fie transmise de urgenţă, de
exemplu mesajele de durere. Morfologia diferitor celule nervoase reflectă specializarea lor într-una
sau altă dintre funcţii. Dispozitivul lor de recepţie a semnalelor are forme variate.
Celulele situate în creier emit un număr mare de dendrite în mai multe direcţii, ceea ce le
permite să capteze informaţia de pe câteva canale. În retină, de exemplu toate dendritele sunt
grupate de aceeaşi parte, astfel încât să capteze cât mai bine lumina.
Aspectul axonilor este diferit: ei formează fibre lungi în nervi, dar sunt mult mai scurţi în
creier. Cei mai mari axoni sunt înconjuraţi de o teacă mielinică, o substanţă grasoasă. Când axonii
sunt protejaţi astfel ei transmit mesajele mai rapid. Specializarea neuronilor se repercutează asupra
terminaţiilor nervoase. Fibrele nervoase motorii se grefează pe muşchi prin intermediul
ramificaţiilor cu extremitatea aplatizate, denumite „plăci motorii”. În piele, terminaţiile fibrelor
senzitive se diferenţiază în receptori sensibil la atingere, la căldură la frig sau la durere.
În planul de ansamblu al circuitelor noastre nervoase, fiecare component – fiecare neuron –
îşi are locul său, şi dorită acestei diversitatea, sistemul nervos este o reţea de comunicare foarte
performantă.

10
 Encefalul este situat în cutia craniană şi în alcătuirea lui intră trunchiul cerebral, cerebelul,
diencefalul, şi cele două emisfere cerebrale foarte dezvoltate la om, unde acoperă aproape în
întregime celelalte părţi constitutive ale encefalului.
Meningele rahidian. Nevraxul este învelit în trei membrane, care formează meningele.
Partea din jurul măduvei spinării se numeşte meninge rahidian. Aceste membrane sunt dispuse
dinspre exterior spre interior, în următoarea ordine: duramater, arahnoida, piamater.Duramater
rahidiană este o membrană fibroasă foarte rezistentă, care căptuşeşte canalul rahidian, ea este
separată de pereţii canalului rahidian printr-un strat de ţesut gras. Arahnoida este o lamă
conjunctivă formată din celule epiteliale, care trimite spre piamater trabecule conjunctive. Între
duramater şi arahnoidă se află un spaţiu numit spaţiu subdural. Piamater este membrana internă,
care aderă intim de substanţa medulară, urmărind relieful ei. Ea este o membrană fibro-vasculară,
conţinând vase care hrănesc substanţa nervoasă.

Ca şi măduva, encefalul este acoperit de meningele cerebrabrale. Duramater encefalică, spre

deosebire de duramater spinal, aderă intim de oasele cutiei craniene. În interiorul craniului trimite
prelungiri orizontale şi sagitale. Dintre prelungirile orizontale menţionăm cortul cerebelului, care
separă cerebelul de lobul occipital al emisferelor cerebrale, şi diafragma şeii turceşti în care este
adăpostită hipofiza.
Diafragma şeii turceşti este perforată de un orificiu prin care tija hipofizară. Dintre
prelungirile sagitare reţinem coasa creierului, care desparte cele două emisfere cerebrebeloase. În
grosimea acestor septuri se găsesc sinusurile venoase (vene de tip special) care adună sângele
venos la creier şi-l duc în vena jugulară internă. Arahnoida este o membrană subţire, vasculară
care trece peste şanţurile cerebrale ca o punte fară a pătrunde între giri şi lobi. Între ea şi duramater
există un spaţiu virtual. Arahnoida este separată de piamater printr-un spaţiu numit subarahnoidian,
plin cu lichid cerebrospinal (lichid cefalorahidian, LCR). Arahnoida trimite o serie de prelungiri
11
care străbat duramater şi pătrund în sinusurile venoase sub formă de vilozităţi arahnoidiene. La
nivelul bazei creierului, începând de la limita cu măduva, arahnoida se îndepartează de piamater şi
formează spaţii mai dilatate, numite cisterne subarahnoidine.
Cele mai importante sunt:
 cisterna mare (cerebelo-medulară), situată între ventriculul IV şi faţa inferioară a
cerebelului;
 cisterna bulbo-pontină, la nivelul bulbo-pontin;
 cisterna interpendiculară, între picioarele penduculilor cerebrali;
 cisterna laterală, în profunzimea scizuri laterale Sylvius;
 cisterna chiasmatică, la nivelul chiasmei optice ( ea se prelungeşte şi pe faţa
superioară a corpului calos);
 cisterna mare a venei cerebrale, între spleniusul corpului calos şi trigonul (formix)
cerebral conţine vena cu acelaşi nume şi epifiza.
Alte cistenne mai mici se găsesc la nivelul şanţurilor separatoare dintre giri in care pătrunde
piamater. Piamater este un înveliş subţire care îmbracă toată suprafaţa creierului, pătrunzând în
şanţuri şi în şcizuri. Este o membrană vasculară. Vasele cerebrale sunt plasate pe faţa externă a
pieimater, în plin spaţiu subarahnoidian, spre deosebire de pia măduvei, unde vasele sunt conţinute
în gorsimea acesteia.

BARIERA HEMATOENCEFALICĂ între vasele cerebrale şi piamater se găseşte un şanţ

subpial, format din picioruşele vasculare ale astrocitelor, care continuă şi după dispariţia pieimater
la nivelul capilarului, acoperind 85% din suprafaţa capilarelor.

CIRCULAŢIA LICHIDULUI CEFALORAHIDIAN(LCR)

Din ventriculi lateralii, LCR trece prin orificiile Monro în ventriculi III, de aici, prin
apeductul Sylvius, ajunge în ventriculul IV, de unde, fie trece în canalul ependimar de la nivelul
măduvei, fie prin orificii de la nivelul părţii inferioare a plafonului ventriculului IV (orificiul
median Magendie) trece în spaţiul subarahnoidian, iar de aici excesul este resorbit prin vilozităţile
arahnoidiene în sinusurile venoase.Lichidul cefalorahidian este un lichid clar, acelular (3-5
leucocite/mm), cu urme de proteine şi glucoză, alcalin (7,5) şi cu o densitate de 1007 g/cm. Sărurile
anorganice sunt acelaşi ca şi în plasma sangvină. Conţine Na, Cl, Mg şi mai puţin Ca şi K.Cantitate
de LCR este de 140-300 mmc. Zilnic se secretă 600-700 mmc, din care cea mai mare parte se

12
resoarbe. La fiecare 3-4 ore îşi schimbă compoziţia (se reînnoieşte). Din cei 140-300mmc, numai
25-30 se găsesc în ventriculi cerebrali, restul se află în spaţiul subarahnoidian. Are rol protector,
menţine o presiune constantă în cutia craniană, permite schimburile dintre vase şi substanţa
nervoasă.
Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral cuprinde trei etaje: bulbul rahidian, puntea lui Varolio şi pedunculii
cerebrali (mezencefalul). Bulbul rahidian derivă din a cincea veziculă cerebrală - mielencefal. Se
întinde între un plan orizontal care trece deasupra rădăcinii primului nerv spinal si şanţul care-1
separă de punte, denumit şanţul bulbopontin. Pe faţa ventră, bulbul prezintă toate elementele
descrise în măduva. Fisura mediană anterioară care se termină la nivelul sanţului bulbopontin.
Cordoanele anterioare ale măduvei, la nivelul bulbului, devin mai proeminente, formând piramidele
bulbare anterioare. Lateral de ele se văd şanţurile antero-laterale, continuarea celor din măduva. Şi
mai lateral, se află cordoanele laterale, continuarea celor din măduva, care prezintă câte o
proeminenţă ovoidă numită oliva bulbară. Pe faţa dorsală, bulbul prezintă piramidele bulbare
posterioare şi o parte din ventriculul IV care se continuă şi pe faţa dorsală a punţii. Pe porţiunea
bulbară a ventriculului IV se văd locurile de origine ale unor nervi cranieni.
Structura internă
Substanţa cenuşie din bulb nu mai este dispusă în coloane ca în măduva spinării, ci, datorită
încrucişării la acest nivel a fibrelor nervoase ale substanţei albe, ea este fragmentată în mase mici
de substanţă cenuşie, formând nucleii bulbari de origine a nervilor cranieni, ca şi nucleii proprii,
cum sunt: nucleii substanţei reticulare, nucleii olivari, nucleii Goli şi Burdach.
Substanţa albă este reprezentată de căile ascendente şi descendente descrise la nivelul măduvei
şi un fascicul longitudinal de asociaţie ce leagă între ei nucleii nervilor cranieni care işi au originea
în trunchiul cerebral.
Funcţiile bulbului. Bulbul, fiind format din substanţa cenuşie şi albă este considerat o
prelungire a măduvei, îndeplineşte ca şi aceasta funcţia de centru reflex şi funcţia de conducere.
Din punctul de vedere al activităţii reflexe, bulbul prezintă o importanţă deosebită, fiind sediul
centrilor unor funcţii vitale de mare importanta, ca: centrii respiratori, de reglare a activităţii inimii,
centrul salivar inferior, al deglutiţiei, de reglare a funcţiei digestive, voma, strănut, tuse.
În cadrul funcţiei de conducere, bulbul reprezintă calea obligatorie pentru toate fasciculele care
duc informaţiile spre centrii nervoşi superiori şi care aduc comenzile spre centrii motouri medulari.
Puntea lui Varolio reprezintă a doua parte a trunchiului cerebral care derivă din porţiunea
ventrală a metencefalului (vezicula a IV-a). Este situată anterior de bulb şi are înfaţisarea unei benzi
de substanţă albă formată din fascicule de fibre aşezate transversal pe extremitatea superioară a
13
 bulbului. Pe linia median-ventrală prezintă o continuare a fisurii anterioare a bulbului, iar de o parte
şi de alta a ei se văd două proeminenţe numite piramidele ponţiene, de la care pornesc braţele
punţii. Acestea formează pedunculii cerebeloşi mijlocii ce fac legătura dintre punte şi cerebel.
Dorsal, puntea ia parte la formarea ventriculului al IV-lea.
În structura punţii intră patru feluri de nuclei: motori, ai nervilor cranieni V (trigemen), VI
(abducens), VII (facial); senzitivi ai nervilor cranieni VIII (vestibulo-cohleari), nucleul principal al
trigemenului (V); vegetativi, salivar superior, lacrimal;
proprii, respiratori, cardiovasculari (în substanţa reticulată).
Pedunculii cerebrali ei derivă din mezencefal (vezicula a III-a) şi sunt formaţi din două
cordoane de substanţa alba, ce leagă puntea de creierul mare. În spaţiul dintre ele, pe faţa
anterioarără, se găseşte glanda hipofiza, iar pe faţa posterioară se află corpii cvadrigemeni (doi
superiori şi doi inferiori). Fiecare din corpii cvadrigemeni este legat prin fascicule de fibre cu
talamusul.
Cerebelul reprezintă 10 % din volumul encefalului, este situat înapoia protuberanţei inelare,
acoperă faţa posterioară a bulbului rahidian şi este acoperit în cea mai mare parte de emisferele
cerebrale. Originea cerebelului împreună cu cea a protuberantei se află în metencefal. Are formă de
inima, cu vârful situat înainte şi o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcătuit din 2 lobi laterali,
numiţi emisferele cerebeloase şi un lob median numit vermis. Din punct de vedere filogenetic şi
funcţional, cerebelul se împarte transversal în 3 lobi: lobul anterior situat pe suprafaţa superioară a
cerebelului, lobul posterior şi lobul floculonodular situat pe suprafaţa inferioară a cerebelului.
Aceşti lobi sunt delimitaţi de 2 şanturi adânci de ordinul I - numite fisuri: fisura primară şi
fisura posterioară. Şanturi mai puţin adânci, de ordinul II împart lobii în lobuli, iar şanturi superficiale
de ordinul III, împart lobulii în folii sau lame paralele.
Cerebelul este alcătuit din substanţa cenuşie şi albă. Substanţa cenuşie constituie la
suprafaţa cerebelului, scoarţa cerebeloasă, iar în interiorul său mai mulţi nuclei nervoşi.
Scoarţa cerebeloasă este formată de la suprafaţă către profunzime din trei straturi: un strat
molecular, stratul celulelor Purkinje şi un strat granular.
Stratul molecular este constituit din neuroni mici numiţi neuroni în coşuleţ datorită
poziţiei ramurilor colaterale ale axonilor, care înconjoară neuronii Purkinje.
Stratul intermediar al scoarţei cerebrale este alcătuit dintr-un singur rând de celule
Purkinje.
Stratul granular conţine neuroni mici rotunzi, dendritele lor făcând sinapsă cu axonii
tractusurilor căilor nervoase aferente, iar axonii cu dendritele numeroase ale neuronilor sub formă

14
de coşuleţ din stratul superficial, către care se îndreaptă.Prin fibrele nervoase aferente scoarţa
cerebrala este situată în derivatie pe toate caile importante sensitive şi motorii.
Arhicerebelul prin situarea sa în derivaţie pe calea vestibulară, inhibă tonusul muscular
prin tractusul cerebelovestibular (fastigiovestibular) continuat de cel vestibulospinal. Astfel
contribuie la coordonarea reflexelor de postura a capului şi a celor de redresare, deci la menţinerea
posturii capului şi a echilibrului corporal.
Paleocerebelul, prin situarea sa pe calea sensibilităţii proprioceptive inconştiente, dozează
stimuli care ajung la scoarţa cerebrală şi inhibă tonusul muscular prin tractusurile cerebelolobulare.
Neocerebelul prin situarea sa pe una din căile motilităţii involuntare extrapiramidale,
intervine în coordonarea mişcărilor prin intensificarea influxului motor, care coboară pe această
cale din aria premotoare şi motoare a scoarţei cerebrale la nucleii motori medulari.Astfel asigura
fineţea, precizia mişcărilor, inclusiv a mişcărilor reflexelor posturale şi de redresare, contribuind la
poziţia de echilibru a corpului.
Functiile cerebelului:
Menţine la un nivel constant starea de excitaţie a scoarţei cerebrale prin dozarea
impulsurilor ascendente de către paleocerebral şi face astfel posibilă stabilirea unui anumit raport
între scoarţă şi excitanţi.
Coordonează reflexele musculare somatice şi vegetative în sensul stabilirii unei
proporţionalităţi a intensităţii contracţiilor musculare faţă de intensitatea excitaţiilor şi a unei
concomitente sau a unei anumite succesiuni a reflexelor musculare.
Cerebelul realizează această coordonare în funcţie de excitaţiile vestibulare,
proprioceptive care îi parvin, prin inhibarea tonusului muscular de către arhicerebel şi paleocerebel
prin dozarea impulsurilor ascendente de către paleocerebel şi prin intensificarea influxului nervos
descendent motor de către cerebel.
În mod secundar, asigură postura, echilibrul corporal şi locomoţia, prin coordonarea
reflexelor somatice, acestea incluzând şi reflexele posturale, cele de redresare şi cele locomotorii.
Coordonează mişcările voluntare în sensul preciziei fineţii acestora, prin stabilirea
momentului exact de intrare şi ieşire din contracţie a diferiţilor muşchi care concura la realizarea
unor anumite mişcări şi prin stabilirea intensităţii contracţiei în funcţie de stimuli ascendenţi de la
proprioceptorii musculari şi de receptorii tactili din piele şi în funcţie de stimuli descendenţi.
Conduce influxul nervos aşcendent şi descendent prin tractusurile care îl străbat. Lezarea
sau extirparea cerebelului duce la scăderea tonusul muscular, adică la atonie.
Diencefalul este situat în continuarea trunchiului cerebral, deasupra maxilarului, sub
emisferele cerebrale, este parţial acoperit de emisferele cerebrale prezintă pe partea ventrală un
15
 grup de nuclei care formează hipotalamusul, aceştia aparţin sistemului nervos vegetativ, ei
controlează activitatea organelor interne, compoziţia mediului intern, metabolism, comportamentul
alimentar, sexual şi afectiv, la suprafaţă se vede doar locul de intrare a nervilor optici (care fac parte
dintre nervii cranieni) şi o parte din marginea inferioara; substanţa cenuşie a diencefalului formează
nuclei, cei mai voluminoşi nuclei diencefali primesc impulsuri pe căi senzitive: vizuală, auditivă,
gustativă, tactilă, termică, dureroasă, iropricentivă şi vestibulară (nu şi pe cea olfactivă care intră
direct în emisferele cerebrale); în componenţa lui se găsesc şi nuclei vegetativi. În partea inferioară
a diencefalului, numită hipotalamus, se află nuclei vegetativi cu diferite funcţii: reglează
temperatura, conţinutul în apa al organismului, pofta de mâncare, activitatea organelor sexuale,
determină manifestări legate de emoţii.
Alţi nuclei diencefalici formează două mase laterale - talamusul; ei primesc impulsuri prin
căile senzitive şi le dirijează spre alte structuri ale creierului, în legătura strânsă cu diencefalul sunt
două glande endocrine hipofiza pe partea ventrală şi epifiza pe partea dorsală. Diencefalul este
format din următoarele regiuni dispuse în jurul ventriculului III: talamus, epitalamus, subtalamus,
metatalamus, hipotalamus.
Talamusul este format din 2 mase de substanţă care formează pereţii laterali ai ventriculului
III. După topografie, nucleii talamici sunt denumiţi: anteriori, posteriori, laterali, mediali. Aceşti
nuclei realizează conexiuni cu: măduva spinării, bulbul, cerebelul, nucleii bazali şi emisferele
cerebrale.
Epitalamusul este format dintr-o aglomerare de nuclei care au rol de releu (staţie), au rol de
asociaţie şi sunt nuclei reticulaţi care intervin în reglarea ritmului somn-veghe, întărirea tonusului
cortical şi a atenţiei; În ceea ce priveşte staţia de releu, toate căile ascendente fac legătura la nivelul
talamusului, cu excepţia căilor olfactive.
Subtalamusul reprezintă zona de trecere între talamus şi mezencefal şi este alcătuit din
nucleu subtalamic, zona incertă şi câmpul Forel.
Metatalamusul este situat posterior şi inferior faţă de extremitatea posterioară a
talamusului. E format din două perechi de corpi geniculaţi: laterali reprezintă staţie de releu pentru
calea vizuală şi mediali reprezintă staţie de releu pentru calea auditivă.
Epitalamusul este situat posterior şi superior faţă de talamus. Este alcătuit din glanda
epifiză, nucleul habanului şi striule habenulare. La nivelul epitalamusului se închid reflexele
olfactosomatice care dirijează mişcările capului legate de miros.
Hipotalamusul este situat sub talamus si formează podeaua ventriculului III. Este format din
22 de nuclei de substanţă cenuşie, care sunt dispuşi în următoarele regiuni: anterioară, postrioară,
mijlocie şi laterală.
16
 Functiile creierului
Creierul funcţionează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior ce coordonează
comportarea organismului în funcţie de informaţiile primite. De fapt nu toate informaţiile de la
nervii periferici ajung până la scoarţa cerebrală, ci sunt prin împletiturile de nervilor (plexuri)
reţinute la unii centri nervoşi externi ca măduva spinării sau bulbul rahidian, la unele informaţii
reacţionând inconştient prin relexe.
Funcţiunea creierului se realizează printr-o reţea densă de neuroni, această activitate a
creierului se măsoară prin EEG (electro-encefalo-gramă), ce stabilesc intensitatea biocurenţilor
produşi la acest nivel.
Diferenţierea structurală şi funcţională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara
evoluţiei speciilor, ce se manifestă prin apariţia inteligentei şi a capacităţii de a învăţa prin
proprietăţile plastice neuronale.
Creierul funcţionează cu ajutorul unor circuite neuronale, sau celule nervoase.
Comunicarera între neuroni este atât electrică cât şi chimică, şi călătoreşte în totdeauna de la
dendritele unui neuron, prin somă, prin axon, către dendritele unui alt neuron.
Dendritele unui neuron primesc semnale de la axoni altor neuroni prin chimicalele numite
neurotransmitatori. Neurotransmitatorii produc o încarcare electrochimica în somă. Soma
integrează informaţia, care este apoi transmisă electrochimic mai departe de axon.
Oamenii de ştiinţă au 2 direcţii în studiul modalităţii în care funcţionează creierul. O direcţie
este studierea funcţiilor creierului după ce o parte din creier a fost distrusă. Funcţiile care dispar,
sau care nu mai sunt normale după rănirea anumitor regiuni ale creierului pot fi deseori asociate cu
regiunile lezate. Cea de-a doua direcţie este studierea răspunsului creierului la stimulare directă sau
stimularea anumitor organe de simţ. Neuronii sunt grupaţi după funcţii în grupări de celule numite
nuclee.
Aceste nuclee sunt conectate la senzori motori şi alte sisteme. Oamenii de ştiinţă pot studia
funcţiile sometosenzorilor (durerea şi atingerea), motor, olfactiv, vizual, auditiv, cât şi a altor
sisteme care măsoară schimbarile fiziologice (fizice şi chimice) care apar în creier când aceste
simţuri sunt activate. Electrozii sunt inseraţi direct în creier pot citi anumiţi neuroni. Schimbările în
debitul sanguin, glucoza, consumul de oxigen în grupul unor celule active pot fi deasemenea
observate.
Vederea sistemul vizual al omului este unul dintre cele mai avansate sisteme senzoriale.
Vizual pot fi acumulate mai multe imagini de cât prin oricare altă metodă. Pe langă structura
ochiului propriu-zis, numeroase regiuni ale creierului, numite împreuna cortexuri asociative
vizuale, căt şi mijlocul creierului sunt implicate în sistemul vizual. Constient, procesarea imaginilor
17
se petrece în cortex, dar reflexiv, imediat şi inconstient, raspunsul are loc în partea superioară a
colliculus, în partea mijlocie a creierului. Regiunile corticale asociative, regiuni specializate care
asociază sau integreaă imputuri diferit în lobul frontal, cât şi în părţi ale lobului temporal sunt
deasemenea implicate în procesul colectării informaţiilor vizuale şi a stabilirii amintirilor vizuale.
Vorbirea implică regiuni corticale specializate aflate într-o interacţiune complexă, care
permite creierului să înţeleagă şi să comunice idei abstracte. Cortexul motor iniţiază impulsuri care
călătoresc prin creier, producând sunete audibile. Regiuni vecine ale cortexului motor sunt
implicate în secvenţele coordonate de sunete. Regiunea Broca a lobilor frontali este responsabilă
pentru secvenţa cuvintelor. Întelegerea limbajului este dependentă de regiunea Wernicke a lobului
temporal. Alte circuite corticale conectează aceste regiuni.
Memoria este considerată de obicei ca o menţinatoare de procese asociate, adică informaţii
din diferite surse pune la olaltă. Deşi cercetările nu au reuşit să identifice regiuni specifice în creier
ca locaţii a unor memorii individualem anumite regiuni ale creierului sunt critice pentru funcţiile
creierului. Amintirea imediată, abilitatea de a repeta serii scurte de cuvinte sau numere imediat
după ce au fost auzite este persupusă a se afla în cortexul associativ auditiv. Memoria pe termen
scurt, abilitatea de a reţine o cantitate limitată de informaţie până la o oră este aflată adânc în lobul
temporal. Memoria pe termen lung, pare a implica schimburi între regiunea mijlocie a lobului
temporal, regiuni corrticale variate, şi regiune mijlocie a creierului.
Sistemul nervos autonom reglează sistemul de menţinere a vieţii a corpului, adică
reflexele. Controlează automat muşchii inimii, sistemul digestiv şi plămânii, anumite glande, şi
homeostaza- echilibrul intern al corpului. Sistemul nervos autonom este controlat de centre
nervoase aflate în coloana spinarii şi anumite regiuni foarte fine aflate în partea superioară a
creierului, în cotex şi partea mijlocie.
Activitaţi ale creierului
La nivelul celular creierul uman este constituit din peste 10 000 milioane de neuroni
microscopici sau celule nervoase. Fiecare dintre acestea are un corp celular, ce conţine nucleul din
care radiază numeroase proeminenţe subţiri.
Corpurile celulare sunt grupate în ciorchini sau centre, fiecare cu o specifică, cum ar fi
vederea, vorbirea sau controlul muscular. Ele formează materia cenusie a creierului denumită astfel
deoarece se închide la culoare când este tratată cu anumite substanţe. Proeminenţele celulare se
unesc şi formează un sistem de reţele complexe, ce include fibre nervoase cuprinzând materia albă.
Activităţile creierului implică modificări de ordin electric şi chimic în interiorul neuronilor. De
fiecare dată când un electron este atins, el transmite un impuls sau un mesaj nervos asemănător

18
 unui mic curent electric. În funcţie de direcţia, de sursa mesajelor şi de numărul lor, fiecare centru
al creierului le examinează sau le transmite unei alte proporţiuni, unde vor fi procesate.
Activitatea electrică creierul este tot activ, prin el circulând milioane de impulsuri în fiecare
secundă. Unele dintre aceste mesaje sunt legate de activităţi conştiente – cele asupra cărora deţinem
controlul, cum ar fi mersul, vorbitul şi scrisul. Alte menaje provin din procesele vitale ale
organismului, ce se desfăşoară în mod automat, spre exemplu respiraţia, bătălile inimii şi digestia
alimentelor pe care le consumăm.

PATOGENIE
Poarta de intrare este nazofaringele şi în general mucoasa respiratorie. Rezultă de obicei o
infecţie inaparentă sau o rinofaringită meningococică. Prin depăşirea apărării organismului, rezultă o
bacteriemie umană de diseminarea meningococilor sub formă de metastaze în diferite organe şi
ţesuturi: piele, meninge, articulaţii, endocard, plămân. Meningita este secundară însămânţării
leptomeningelor, însămânţare care se poate produce în mai multe moduri: embolic, în cursul unor
bacteriemii, prin propagare limfatică, de-a lungul tecilor nervilor olfactivi, prin lama cribriformă
etmoidală de la o infecţie nazofaringiană de obicei asimptomatică.

Infecţia este deseori favorizată de: elemente de patogenitate ale germenului;factori de

adeziune şi colonizare a mucoasei şi leptomeningelor, endotoxina care sta la baza fenomenelor de
şoc, elemente de deficit imun din partea gazdei, vârsta foarte mică (0,6-4 ani) sau foarte înaintată,
infecţiile virale asociate care favorizează grefa mucoasă şi scad capacitatea de apărare la infecţii,
traumatisme craniene deschise sau fracturi craniene închise care traversează cavităţi osoase cu
deschidere la exterior (sinusurile feţei, urechea medie), puncţii rahidiene realizate în condiţii
sceptice.

EPIDEMIOLOGIE
Infecţia meningococică are răspandire pe tot globul, cu unele diferenţe geografice
semnificative privind incidenta bolii sau serotipurile circulante.Cel mai bun exemplu este celebra
,,centura meningitidică” din zona subsahariană a Africii, zona care se intinde de la Atlantic până pe
coasta de est a continentului, caracterizata printr-o puternica endemo-epidemicitate de infectii
meningococice.Tipul major epidemic este meningococul din grupul A.Infecţiile meningococice apar
sporadic în tot timpul anului cu o incidenţă mai mare iarna şi primăvara. Epidemii mai mari apar la
intervale de 5-10 ani afectand mai ales colectivităţi de copii şi colectivităţile militare.Ca sex, barbatii
19
sunt mai afectati decat femeile raportul fiind de 2/1.Infectiile respiratorii virale, uscaciunea
mucoaselor, oboseala, alcoolismul, sunt factori care scad rezistenta si predispun mai frecvent
infectia meningococica. Mortalitatea este mai mare in cazul copiilor (in SUA, 79% din cazurile
letale au fost la copii).Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav acut dar si de purtatorii
faringieni sanatosi de germeni, importanta epidemiologica a acestora este mult mai mare, fiind de
obicei necunoscuti.Perioada de contagiune incepe din ultimele ore ale incubatiei si dureaza cat toata
evolutia bolii, existand riscul ca persoana sa devina purtator in cazul unui tratament incorect.
Calea de transmitere este aerogena, prin contact cu picaturile Flügge eliminate de sursa.
Calea indirecta, prin obiecte contaminate este posibila dar numai in cazuri exceptionale, data fiind
rezistenta scazuta a meningococului in mediul extern.Receptivitatea este generala, dar depinde mult
de rezistenta organismului. Copii in varsta de pana la 6 luni sunt protejati in peste 50% din cazuri de
anticorpi specifici materni. Receptivitatea este deosebit de crescuta la copii in varsta de 6-12 luni,
50-60% din meningitele acestei varste finnd cu meningococ. Adultii au o receptivitate scazuta, ei
contactand frecvent infectii oculte imunizate, in schimb adultii cu o rezistenta generala scazuta,
imunodepresie, traumatisme craniocefalice fac frecvent boala.

Imunitate. Prezenta meningococului in organism determina imunizare specifica de grup, cu

posibilitati de protectie incrucisata, astfel incat 70% dintre adulti poseda activitate bactericida
antimeningococica. La nastere 50% din copii sunt imuni, dar dupa 6 luni receptivitatea este maxima.
Imunitatea postvaccinala asigura o protectie buna pentru 3-5 ani iar revaccinarea creste rapid si
puternic titrul anticorpilor.

SIMPTOMATOLOGIA

Maningita meningococica este considerata prototip al meningitelor bacteriene cu LCR

purulent, de pe o parte fiind prima identificata clinic si bacteriologic iar pe de alta parte pentru
frecventa mare cu care se intalneste mai ales la copii si adolescenti. De obicei este precedata de o
faringita si este insotita adesea de bacterienie.
Incubatia este scurta, 2-7 zile, deseori neputand fi apreciata prin necunoasterea momentului
infectat.
Debutul este brusc si rapid progresiv, cu frisoane, febra mare, cefalee, facies vultuos, freturi,
varsaturi. La copii apar si convulsii. In formele severe debutului poate fi cu intrare rapida in coma,
boala fiind confundata cu AVC.
20
 Perioada de stare se instaleaza de obicei repede, in cateva ore de la debut si este exprimata
clinic prin mai multe sindroame:
Sindromul infectios inflamator, consta in principal din febra, cu sau fara frisoane, alternare
rapida a starii generale, cefalee, curbatura, stare de rau. Acest sindrom se instaleaza de la inceput
precedand celelalte manifestari cu mai multe ore si reprezinta unul din parametrii clinici de evolutie
a bolii. La nou nascut si sugar, in 50% din cazuri febra poate lipsi, copilul refuza sa suga, prezinta
varsaturi si diaree, fontanelele bombeaza, semn extrem de pretios dar care lipseste in caz de
deshidratare;
Sindromul de hipertensiune intracraniana, caracterizat prin cefalee intensa si persistenta,
fotofobie, greturi intense si vomismente repetate uneori incoercibile. In aproximativ 40% din cazuri
se asociaza bradicardie relativa, semn clinic cu ajutorul caruia se poate face diferenta de meningism
inainte de controlul prin punctie al LCR. In cazuri foarte rare cand se adauga si perturbarea
progresiva si persistenta a circulatiei LCR prin cloazonari, se pot adauga ca semne clinice
convulsiile si somnolenta;
Sindromul de iritatie meningee caracterizat prin rahialgi care il obliga pe bolnav sa adopte
pozitii de protectie a meningelui inflamat. Bolnavul adopta clinostatismul lateral in tripla flexie,
pozitie caracteristica in meningita si numita sugestiv ,,cocos de pusca”.
In cazurile mai putin avansate cand bolnavul poate sta in sezut, el adopta pozitia trepiedului:
trunchiul inclinat oblic spre spate, sprijinit in palme, cu genunchii flectati insumand in total 3 puncte
de sprijin: palme, ischioane, calcaie. Acesta pozitie solicita mai putin starea de tensiune a
leptomeningelor.
Redoarea cefei: flexia pasiva a cefei bolnavului aflata in decubit dorsal este limitata ca
miscare si foarte dureroasa, in majoritatea cazurilor fiind imposibila;
Semnul Brudzinski al cefei: prin fortarea miscarii de flexie peste limita suportata de bolnav,
aceasta isi va usura suferinta prin indoirea genunchilor;
Semnul Brudzinski colateral: prin flexia totala a unui membru inferior din genunchi si din
coapsa aducand genunchiul sa atinga abdomenul, bolnavul este fortat sa faca aceeasi miscare si cu
celalalt membru inferior;
Semnul Kering I: din pozitia culcat in decubitul dorsal se ridica trunchiul bolnavului la
verticala realizandu-se un unghi de 900 intre membrele inferioare si trunchi.Durerea il forteaza pe
bolnav sa indoaie genunchii;
Semnul Kering II: din poziţia culcat în decubitul dorsal se produce flexia din articulaţia
şoldului, ridicând la verticala membrele inferioare. Bolnavul nu poate suporta durerea decât prin
îndoirea genunchilor;
21
 Semnul Kering sensibilizat: se adresează cazurilor cu sindrom meningean slab, la limita
exprimării clinice: din poziţia şezand, cu trunchiul la verticală, realizand cu membrele inferioare un
unghi de 900, poziţia în care pacientul suporta cu stoicism durerea, se face suplimentar şi flexia
cefei. Aceasta manevra este posibilă doar cu preţul indoirii genunchilor.
Daca primul semn cercetat este găsit pozitiv, atunci pot fi gasite şi celelalte, deci nu se
recomanda cercetarea tuturor semnelor ştiind ca provoaca suferinţă inutilă bolnavului.
Aceste semne pot fi şterse sau chiar absente la sugar, obez, varstnic. La sugarii sub 4 luni, a
căror musculatură a cefei nu este destul de tonica, se poate cerceta ,,semnul spânzuratului”: sugarul
va fi sustinut în aer de la nivelul axilelor; un copil sanătos îşi va agita membrele inferioare in timp ce
un copil cu meningită îşi ridica membrele inferioare la 900 flectand şi genunchii.
Sindromul encefalic apare foarte repede, în aproximativ 12-24 ore de la debut si este
caracterizat prin neliniste, stare de agitatie psihomotorie, dezorientare temporo-spaţială, tulburări
amnezice, delir, cu tendinţa rapidă spre agravare, evoluţia spre coma fiind de ordinul orelor (12-24).
Pot apărea convulsii, ţipat encefalic şi tardiv afectări de nervi cranieni.

Pe parcursul perioadei de stare mai pot apare în tablou clinic:

Manifestări cutaneo-mucoase: herpex simplex perioficial sau la distanta, cu risc de keratită
herpetică;
Exantem embolic de mengococemie: iniţial apar pete mici distante, eritematoase, depresibile
pentru 6-12 ore, apoi peteşiale; acestea se pot îmmulţi sau se pot extinde în suprafaţa până la
formarea de plăci mari infractiforme cu aspect caracteristic ,,în cocarda” (având central o zona de
escara neagra cu o margine purpurie de tromboza vasculară şi o bordura de hiperemie intensă).
Plăcile au contur neregulat, geografic, iar pe teritoriul infarctizat se pot forma bule. Exantemul este
cunoscut sub denumirea de ,,purpura fulminans” din cauza evoluţiei rapide.Mecanismul este mixt:
trombotic vascular şi embolic, de la nivelul acestor plăci putandu-se cultiva meningococi.
Manifestări cardio-circulatorii cu evoluţie rapidă spre soc, în 8-14 ore şi sfarşit letal rapid,
chiar şi în condiţii de terapie intensiva daca intervenţia este tardiva. Patogenia sindromului este înca
subiect de discuţie, în prezent fiind acceptate două ipoteze ambele verificate în anumite cazuri fiind
posibil ca acestea să nu se excludă, ci chiar să se completeze la acelaşi bolnav.
Există ipoteza unui Sindrom de Coagulare Intravasculară Diseminată (CID) în cursul unui
şoc de tip endotoxinic pur; ca măsura se recomandă heparinizarea intensă a pacienţilor înca de la
primele semne pentru a împiedica evoluţia spre CID şi ipoteza blocării sistemului monocitar cu
22
endotoxina în cursul unui Sindrom Sanarelli-Schwatzman generalist; evoluţia poate fi blocată prin
administrarea de la început a unor doze mari imunosupresoare, de corticoizi.
Manifestări articulare tardive (artrite reactive) de obicei in convalescentă, chiar şi în cazurile
tratate corect şi precoce cu antibiotice, mecanismul fiind imunologic.

MOD DE TRANSMITERE
Microorganismele care cauzează meningita pot fi transmise de la o persoană la alta sau
transmise de la rozătoare sau insecte la oameni. Totuşi, expunerea la un microorganism care
provoacă meningita nu înseamnă neapărat că persoana respectivă va face meningită.
Microorganismele pot fi transmise de la o persoană la alta:
În timpul naşterii.O mamă poate transmite copilului ei un microorganism care cauzează
meningita, chiar dacă mama nu are nici un simptom. Naşterea copilului cu operaţie cezariană şi nu
pe cale normală nu îl protejează întotdeauna pe copil împotriva infectării. Microorganisme precum
enterovirusurile, streptococii de grup B şi Escherichia coli se pot transmite în acest mod.
Prin intermediul materiilor fecale.Enterovirusurile şi unele bacterii (de exemplu, Listeria
monocytogenes şi E. coli) se pot transmite în acest fel.Pe această cale, meningita apare în special la
copii şi mult mai rar la adulţi.
Prin tuse sau strănut.Persoanele infectate pot transmite anumite bacterii care sunt prezente
în mod normal la nivelul nasului şi gâtului lor (precum Streptococcus pneumoniae şi Neisseria
meningitidis) prin intermediul salivei sau a secreţiilor nazale.
Prin sărut, prin contact sexual sau prin contactul cu sângele infectat. Virusul imunodeficientei
umane (HIV) poate de asemenea să provoace meningită şi poate fi transmis de la o persoană
infectată la altă persoană prin contact sexual sau prin sânge, dar nu prin sărut. Unele
microorganisme care provoacă meningita cu encefalită pot fi transmise la oameni de la rozătoare sau
insecte. Cele mai frecvente dintre acestea sunt arbovirusurile (inclusiv virusul encefalitei St. Louis şi
virusul West Nile) şi coriomeningita limfocitică, care se transmite prin praf sau alimente
contaminate cu urină de la şoareci, hamsteri sau şoricei.
EVOLUŢIE
În absenţa unui tratament etiologic energic evoluţia este de regula letală. Foarte rar evoluţia
în aceste cazuri poate fi spre remisiune spontană după 3-4 saptămani, cu vindecare dar cu sechele
neuropsihice deosebit de grave.
În cazurile corect tratate, evoluţia este bună, remisiunea febrei şi a stării generale preced de
obicei ieşirea din comă, urmată de atenuarea sindromului de iritaţie a meningelui şi a celui de
hipertensiune intracraniană.
23
 Ultimul, în ordinea evoluţiei spre vindecare, este LCR, acesta constituind cel mai valoros
criteriu de apreciere a vindecării.
Chiar şi în condiţiile unui tratament corect, letalitatea se menţine între 1-5%, cea mai mare
fiind în cazurile cu sindrom Waterhouse-Friederichsen, unde mortalitatea este de 30-40%.
Evoluţia meningitei depinde de vârsta pacientului, de starea generală de sănătate şi de
microorganismul care a cauzat infecţia. Afecţiunea poate varia de la uşoară la severă. Meningita
virală este mai frecventă spre sfârşitul verii şi la începutul toamnei. De obicei nu provoacă o
afecţiune severă. În cazurile uşoare de meningită virală se poate face un tratament la domiciliu, iar
vindecarea se face în două săptămâni.
Meningita bacteriană apare cel mai frecvent spre sfârşitul iernii până la începutul
primăverii.De obicei determină o afectare serioasă şi poate deveni ameninţătoare de viaţă.
Simptomele meningitei bacteriene apar de obicei brusc şi durează cel puţin 2 – 3 săptămâni.
Meningita cauzată de Streptococcus (S.) pneumoniae are riscul cel mai mare de a provoca
moartea dintre toate meningitele bacteriene. Vaccinul împotriva S. pneumoniae îi protejează de
obicei pe cei care îl fac, de bolile (inclusiv meningita) provocate de majoritatea tulpinilor acestei
bacterii.

FORME CLINICE
Forma clinică cea mai frecventă este meningita acută simplă (aproximativ 60% din cazuri).
 20-30% din cazuri evoluează cu tablou clinic de meningocemie (cu exantem
necrotic manifest).
 3-5% din cazuri pot realiza tablou de sindrom Waterhouse-Friederichsen.
 1-5% sunt cazuri fruste, cu manifestări clinice moderate la care diagnosticul pe
date de laborator poate constitui o surpriză etiologică.

DIAGNOSTIC
Diagnosticul în meningita meningococică este deosebit de important, de el depinde
instituirea rapidă a tratamentului antibiotic şi implicit viaţa bolnavului.
DIAGNOSTICUL POZITIV cumuleaza urmatoarele:
 Date epidemiologice: contact cu cazuri similare, epidemie cunoscută;
 Date clinice necesare atât pentru conturarea diagnosticului de boala cât şi pentru
orientarea etiologică în cazul asocierii exantemului necrotic-embolic, a herpesului
şi mai ales a înstalării fulminante a stării de şoc;
 Date de laborator, indispersabile pentru un diagnostic cert. În ordinea urgenţei şi a
valorii diagnostice pe primul plan se plaseaza examinarea LCR

24
 În meningita meningococică, LCR este tulbure sau franc purulent cu aspect “zeamă de varză”,
cu tenţă galbui-verzuie şi în cazuri foarte rare poate fi doar opalescent sau clar. LCR este hipertensiv
sau normotensiv, cu reacţia Pandy intens pozitivă, corespunzand unei albuminorahii de peste 300-
500 mg%, şi în sediment are mii sau zeci de mii de elemente celulare din care 95-100% sunt
neutrofile. Biochimic, pe langa albuminorahie se întalneşte glicorahie mult scazuta, clorurahie
scazută şi un PH acid prin acumulare de acid piruvic şi lactic.
Sedimentul obtinut prin centrifugarea LCR, permite vizualizarea germenilor la microscop în
60% din cazurile clinic manifeste. Aceştia apar caracteristic ca diplococi Gram negativi, cu aspect de
,,boabe de cafea” faţă în faţă, situate intra şi extra celular. Morfologia caracteristică a acestora se
poate modifica în cazurile în care pacienţii au primit deja tratament cu Penicilina G, germenii avand
dimensiuni sporite şi uneori ridicând probleme de diagnostic.
Puncţia lombară este cel mai important test de laborator pentru diagnosticul de meningită. Ea se
face aproape întotdeauna în cazul suspiciunii de meningită. Este prelevată o mostră de lichid
cefalorahidian (LCR) care este testată în scopul căutării şi identificării unuia din microorganismele
ce pot provoca meningita. Se face o cultură din lichid cu acest scop.
Examenul hematologic confirmă existenţa sindromului inflamator: VSH mult crescută,
leucocitoză importantă cu neutrofilie la care se pot adauga: hiperglicemie tranzitorie, hiperazotenie,
acidoz metabolică sau mixtă.
Alte determinări de mare utilitate sunt: hemocultura, imediat după internarea pacientului, inainte
de începerea tratamentului; cultivarea din exudatul nazofaringian mai ales de la persoanele adulte
dar şi de la copiii din anturajul bolnavului cu scopul depistării sursei; cercetarea în sânge a prezenţei
antigenelor specifice prin CIE, coaglutinare cu stafilococ sau latex-aglutinarea cu antiseruri
specifice.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Are în vedere: eliminarea situaţiilor de hipertensiune intracraniană de alte cauze, prin absenţa
febrei. Evitarea confuziei cu alte septicemii cu CID: septicemii stafilococice, septicemii cu bacili
Gram negativ, se face prin reconstruirea unei porţi de intrare sugestive, existenţa altor focare
metastatice, examene de laborator. Eliminarea situaţiilor de meningism în cursul diferitelor boli
acute febrile, acestea evoluează cu tahicardie concordanta, LCR va fi normal, stărilor de coma
febrilă de alte etiologii prin absenţa sindromului meningian: post traumatice, endogene, prin
intoxicaţii diverse, situaţiilor de encefalite secundare, de obicei consicutive unor boli febrile cu
exantem sau altor infecţii sau vaccinări; în aceste cazuri sindromul meningian lipseşte sau este
discret,encefalitele primare pot fi eliminate prin absenţa sindromului meningean.

25
 Eliminarea meningitelor de alta etiologie: meningitele virale se elimină uşor prin invazia mai
lungă, 3-7 zile şi păstrarea unei stări generale mai puţin afectate, fără sindrom encefalic. Examinarea
LCR definitivează diagnosticul prin citologie şi biochimie. Caracteristică hiperalbuminorahie
moderată, glicorahie normală. Meningitele fungice pot fi recunoscute prin terenul cu mare depresie
imună, de obicei cunoscut prin examinarea microscopica a LCR, care poate evidenţia fungii.
Biochimic alterarile lipsesc în LCR sau sunt foarte discrete. Aalte meningite bacteriene purulente, cu
ajutorul examenului LCR şi a culturilor din LCR şi sănge sau din alte locuri ca: porţi de intrare,
metastaze septice. Meningita tuberculoasă se diferenţiază prin evoluţia mult mai lungă în invazie
(saptămâni), tabloul caracteristic al LCR, asocierea precoce a unor tulburări neurologice (afectări de
nervi cranieni) şi prin existenţa de obicei a unor leziuni specifice vizibile la RX pulmonara.

COMPLICAŢII
Cazurile netratate la timp, tratate insuficient sau incorect, pot să se vindece, dar cu riscul
unor sechele: retard psiho-intelectual, cu atât mai redutabil cu cât vârsta pacientului este mai mica,
afectări de nervi cranieni, mai ales senzoriali, cu cecitate sau surditate ireversibile, formarea de
focare epileptogene cu dezvoltarea unei epilepsii secundare, hidrocefalie internă prin sinechii,
clooazonări şi obturări cicatriceale ale gaurilor de comunicare interventriculare, persistenta unor
focare nesterilizate şi apariţia de recidive, uneori la distanţe de ani de zile.În afara acestor
complicaţii, pe parcursul evoluţiei pot apare şi unele complicaţii reversibile: complicaţii toxice:
nefrita, miocardita, pericardita, hepatita; complicaţii septice: tromboze septice ale sinusurilor
longitudinale ale durei, abcese cerebrale de vecinătate, teci inflamatorii, perineurale cu afectare
reversibilă a unor nervi cranieni, labiritita; complicaţii alergice: artrite reactive, pneumonii,
encefalite; complicaţii medicamentoase: erupţii alergice, reacţii febrile sau anafilactoide la
antibiotice sau antiinflamatorii.
TRATAMENT
Meningita meningococică este o boala de internare şi tratament obligatorii şi declarare
nominală.Tratamentul trebuie să înceapa imediat sau cât mai devreme după ce s-a pus diagnosticul şi
să cumuleze măsuri etiologice, patogenice, simptomatice şi igieno-dietetice.Se vor asigura izolare,
repaos la pat şi condiţii ambientale care sa elimine riscul unor complicaţii.
26
Tratament etiologic
În ordinea urgenţei, se va începe cât mai repede tratamentul etiologic. Luând în considerare
sensibilitatea tulpinilor izolate la noi în ţară se recomanda monoterapia parentală cu Penicilina G.
Administrarea se va face iniţial prin injecţii intravenoase. Administrarea în perfuzie nu este
recomandat având în vedere faptul ca penetraţia în LCR este direct proportională cu concentratia
maxima serică a antibioticului Doza este de 8-12 milioane UI/zi la adult respectiv 100000 UI/kg
corp/zi la copil, functionat în 4administrari zilnice. In zilele urmatoare se poate trece la
administrarea alternativa intravenoasa si intramusculara sau numai intramusculara tot de 4 ori/zi.
Durata tratamentului de 7 zile, dar in cazurile cu complicatii sau cu sindrom encefalic persistent se
poate prelungi pana la 10 zile. Nu se vor diminua dozele deoarece scaderea inflamatiei locale va
diminua oricum coeficientul de penetratie a antibioticului in LCR, astfel scaderea suplimentara a
dozei risca sa scada nivelul de antibiotic in LCR sub Valoarea CMI.

Ampicilina da rezultate asemanatoare si are avantajul unei penetratii superioare prin bariera
hematoencefalica. Doza este de 8-12 g/zi la adult.Datorita aparitiei tulpinilor de meningococ
rezistente la penicilina, in SUA, Africa de Sud, Spania se folosesc cu rezultate foarte
bune:Ceftriaxona in doze de 100mg/kg corp/zi, maxim 4g/zi; Ceftriaxona in doze de 200mg/kg
corp/zi, maxim 12g/zi;
Ceftriaxona in doze de 200mg/kg corp/zi, maxim 12g/zi.Aceste medicamente sunt folosite in
monoterapie si au avantajul foarte bune penetratii in LCR si actiune puternica asupra
meningococului.In ultima perioada aceste medicamente au inceput sa fie folosite si in tara noastra.In
clinicile de Boli infectioase din tara noastra se folosesc cu succes, avand rezultate comparabile cu
ale penicilinei si alte medicamente: Cloramfenicol 100mg/kg corp/zi; Rifampicina 600mg/12ore;
Cotrimoxazol 2g/zi.Aceste medicamente se folosesc şi la persoanele alergice la penicilină.
Tratment patogenic
Terapie paliativa osmotica cu Manitol solutie 10% sau 20% administrata intravenos si se
poat continua cu diuretice de ansa. Terapie antiinflamatorie cu Dexamentoza 0,5mg/kg corp,
eventual Hemisuccinat de hidrocortizon 5-10mg/kg corp. Durata administrarii este de 2-5 zile.
Terapie de sedare a starii de agitatie psihomotorie sau convulsiilor cu Diazepam administrat
intramuscular 10-40mg/zi.
Hidrare intravenoasa cu glucoza 5-10% eventual si ser fiziologic.

27
 Reechilibrare acido-bazica, sustinere cardiocirculatorie, oxigenoterapie in functie de
particularitale clinico-evolutive ale fiecarui caz in parte
Tratament simptomatic
Pentru combaterea febrei si durerii se pot administra: aspirina / algocalmin/ paracetamol/
piafen
Pentru combaterea varsaturilor se poate administra metoclopramid.
Tratament igieno-dietetic
Dieta (pentru cazurile cu intoleranta digestiva) va fi de tip hidrolactozaharat cu preparate
care sa permita o digestie si resorbtie intestinala rapida, fara reziduri sau care sa duca la intarzierea
evacuarii alimentelor din stomac (vor fi evitate alimente bogate in celoloza, carnea,
grasimile.Ulterior, dieta va respacta eventual restrictiile impuse de terapia antiinflamatorie: in cazul
corticoterapiei dieta va fi desodata.

PROFILAXIE
Profilaxia constă în: izolarea neîntârziată în spital, dezinfecţie terminal-sumară, cercetarea
contactilor apropiati prin exudatul faringian pentru depistarea sursei de infecţie, chimioprofilaxic
pentru contacţii receptivi,în special persoane cu handicap imun major cunoscut, chimio profilaxia se
face cu Rifampicina 600 mg/12 h la adult si 10mg/12h la copil timp de 2 zile sau Sulfudiazina 1g/8h
timp de 3 zile, imunoprofilaxie pentru cazurile izolate cu risc permanent.Se poate folosi vaccin
monovalent A sau C, bivalent AC sau tetravalent ACYW-135. Vaccinarea va fi dublata de
chimioprofilaxie in cazul contactului intim cu bolnavul. Vaccinarea nu este eficienta la copii sub 2
ani. Anticorpii obtinuţi asigură titru protector timp de 2-4 ani după vaccinare.
Vaccinarea (imunizarea) împotriva unora din microorganismele ce pot provoca meningită
este cel mai eficient mod de a preveni apariţia bolii. Imunizarea împotriva unor cauze comune de
meningita includ: vaccinul împotriva pojarului, a oreionului şi a rubeolei (measles, mumps, and
rubella =MMR). Acest vaccin este administrat de rutina la copii cu vârsta între 12 luni şi 15 luni.
Vaccinul impotriva varicelei (varsat de vant). Acest vaccin este recomandat la copii cu varsta mai
mica de 18 luni, precum si la copii mai mari, adolescentii si la adultii care nu au avut varsat de vant.
Vaccinul impotriva Haemophilus influenzae tipul b. Imunizarea împotriva Haemophilus influenzae
tipul b se recomanda la toţi copiii cu varsta intre 2 luni şi 5 ani, precum şi la toate persoanele cu
vârsta peste 5 ani care are o afecţiune medicală precum anemia cu hematii în secera (siclemie) sau
28
are sistemul imun afectat. De la introducerea acestui vaccin in 1985, acesta a dus la o scadere
semnificativa a numarului cazurilor de meningita provocata de aceasta bacterie
Vaccinurile impotriva celor mai frecvente cauze de meningita bacteriana (Streptococcus
pneumoniae si Neisseria meningitidis) sunt recomandate la persoanele cu risc crescut de
infectie.Aceste persoane cu risc mare includ varstnicii si copiii si adultii care au sistemul imun
scazut, ca de exemplu cei care prezinta o boala grava sau care nu au o splina functionala (care este o
parte a sistemului imun). De asemenea, persoanele care au avut meningita in trecut au un risc
crescut.
Vaccinarea de rutina impotriva Streptococului pneumoniae se recomanda la copiii de 2 ani si
mai mici de 2 ani, precum si la cei cu varsta intre 2 si 4 ani care prezinta un risc crescut de a face o
afectiune pneumococica serioasa.Acestia sunt copii care nu au splina si cei cu SIDA sau infectie
HIV sau anemie cu hematii in secera (siclemie). Centrele pentru preventia si controlul bolilor
recomanda vaccinarea cu un nou vaccin (Menactra) care ofera protectie impotriva anumitor tulpini
de Neisseria meningitidis, la copii cu varsta de 11 si 12 ani, la adolescentii care intra la liceu si la
studentii din primul an de facultate care locuiesc in camine/internate.
Vaccinul impotriva Neisseria meningitidis se poate administra de asemenea si la persoanele
care au un risc mai mare decat in mod normal, cum ar fi persoanele care traiesc/calatoresc in zone in
care prevalenta meningitei e crescuta, cum ar fi "centura meningitei" din Africa subsahariana,
persoanele care nu au splina sau cele cu infectie HIV.
Desi in general la studentii din facultati riscul de meningita cu Neisseria meningitidis (boala
menigococica) este scazut, cei din anul intai, in special cei care traiesc in camine/internate au un risc
moderat crescut de a face meningita meningococica fata de alte persoane de varsta lor. De aceea
acestora li se recomanda administrarea de vaccinuri impotriva neisseria meningitidis. Studentii din
anul intai care nu locuiesc in camine/internate sunt sfatuiti sa se vaccineze de asemenea, pentru a
avea un risc mai mic de a face meningita.

29
 CAZ I
DATE CULESE PRIN INTERVIU, OBSERVAŢIE ŞI ANAMNEZĂ
DATE PERSONALE
Nume: B.
Prenume: M.
Sex: F.
Vârstă: 27 ani.
Diagnostic curent: Meningită purulentă, encefalită
Herpes extins perionazal
Acte chirurgicale: nesemnificative.
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: urban Brăila.
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţie.
Persoane pe care se poate bizui: soţ, părinţi.
Ocupaţia prezentă:avocată.
Asigurări de sănătate: pacienta asigurată prin CNAS.
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia:superioară.

30
Limba vorbită: română.
Planuri de viitor: să-şi formeze o famile perfectă ceea ce implică şi naşterea unui copil.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: încearcă să se adapteze la noul sau mediu de bolnavă
Religie: creştin-ortodox nepracticant.
STIL DE VIAŢĂ
Activităţi recreative: cititul unor cărţi de specialitate
Factori de risc: stresul acumulat la servici, un sistem imunitar scăzut la infecţii
Locuinţa: locuieşte cu părinţii, soţul la casă cu 9 camere.
DATE PSIHOLOGICE
Nivel de dezvoltare: normal.
Orientare temporo-spaţială: dezorientată.
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
Abilitatea de a folosi informaţii : percepe orice tip de informaţie.
Somnul: tulburat.

Dureri: cefalee violentă.

Mobilitatea: dependentă.
Tip de efort tolerat: scazut.
Postura: antalgică, cocoş de puşcă.
Articulaţii: mobile.
Muşchi: normali.
Activităţi zilnice: merge la servici.
SIMŢURI
Vedere: prezintă fotofobie
Auz: normal.
Mirosul: normal.
Gustul: neafectat.
Pipaitul: neafectat.
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: necooperantă agitată nu răspunde la întrebări.
Atitudine: necooperantă.
Expresia feţei: palidă.
Părerea sa despre sine: acceptă destul de greu postura de bolnav deoarece ea se ştie o fire activă.

31
Adaptare la mediu : dificilă
ISTORICUL BOLII ACTUALE : Pacienta e internată la ora 19:50 pentru vărsături incoercibile,
apărute în urmă cu şapte ore, cefalee, dureri abdominale, obnubilare. La examenul clinic în secţia
de terapie intensivă, redoare de ceafă.
Pacienta s-a internat cu urmatoarele manifestări febră moderată, cefalee, vărsături, stare
generală alterată, redoarea cefei.
Dieta: nu respectă nici un regim.
Alergii: nu prezintă alergii.
STAREA DE NUTRIŢIE
Inălţime: 1,75m;
Greutate: 75kg.
Apetit: redus.
Metode artificiale de alimentatie: pacientul este alimentat prin perfuzie cu ser glucozat 500
ml /zi 5% .
FANERE, TEGUMENTE ŞI MUCOASE
Culoarea pielii: palidă
Părul: ingrijit
Unghiile: ingrijite.
RESPIRAŢIA SI CIRCULAŢIA
TA : 80/50 mmHg
P: 72 puls/min
R: 12 resp/min
T: 38,6°C
Oboseală: astenie fizică marcantă.
Tranzit intestinal: normal.
Diureza: normală.

PROBLEMELE PACIENTEI

32
 Date obiective Date subiective
 cefalee intensă  Vărsaturi 300 ml/zi
 stare generală alterată  Obnubilare
 vertij  TA : 80/50 mmHg
 P: 72 puls/min
 R: 12 resp/min
 T: 39,6°C
 Redoarea cefei
 Dureri abdominale

NEVOI FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTALǍ AFECTATǍ / NEAFECTATǍ

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună Neafectată
circulaţie.
2.Nevoia de a bea şi a mânca. Afectată
3.Nevoia de a elimina. Neafectată
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună Afectată
postură.
5.Nevoia de a dormi şi a se odihni. Afectată
6.Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca. Neafectată
7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în Afectată
limite normale.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja Neafectată
tegumentele şi mucoasele.
9.Nevoia de a evita pericolele. Afectată
10.Nevoia de a comunica. Neafectată

33
11.Nevoia de a acţiona conform propriilor Neafectată
convingeri şi valori, de a practica religia.
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea Neafectată
realizării.
13.Nevoia de a se recrea. Neafectată
14.Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi Afectată
sănătatea.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA AFECTATĂ DIAGNOSTIC NURSING

1.Nevoia de a evita Probabilitatea de atingere a integrităţii fizice şi psihice datorită
pericolele cefaleei intense manifestată prin stare generală alterată, redoarea
cefei, risc de comlicaţii.
2.Nevoia de a manca şi a bea Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza durerilor cefalice,
redoarea cefei, stării depresive manifestată prin inapetenţă, vărsături.
3.Nevoia de a se mişca şi a Incapacitatea în a se mişca şi a menţine o bună postură din cauza
menţine o bună postură durerilor la nivelul craniului manifestată prin tremuraturi, tulburari de
mers, obnubilare.
4.Nevoia de a dormi şi a se Alterarea somnului din punct de vedere cantitativ şi calitativ
odihni manifestată prin ingrijorare, astenie fizică şi psihică, agitaţie
neputinţă.
5.Nevoia de a-şi menţine Dificultate în a-şi menţine temperatura în limite normale, din cauza,
temperatura în limite meningitei manifestată prin febră moderată
normale 38-38.6◦ C, transpiraţii frison.
6.Nevoia de a învăţa Insuficienţă cunoaşterii datorită lipsei surselor de informare
manifestată prin cerere de informare, nelinniste, anxietate.

34
 BULETIN DE ANALIZE
Hematologie Test Rezultat Interval de Unitate
referinţă măsură
Se recoltează , prin Eritrocite - funcţie de transport a 3.77 3.7 – 5.1 10³10³/μL
puncţie venoasă în oxigenului de la plămân la ţesuturi şi
vacutainer cu dop transferul dioxidului de carbon de la
mov. ţesuturi în plămân, scăderea
numărului de eritrocite determină
anemie
Hemoglobina - indică apariţia 12.0 12.0 – 15.0 g / dl
anemiei
Hematocrit - deshidratări puternice 36.4 36.0 – 46.0 %
Volum eritrocitar mediu 96.6 80.0 – 98.0 fL
Hemoglobina erotrocitara medie 31.8 27.0 – 33.0 pg
Concetraţie de hemoglobină 33.0 32.0 – 35.5 g/dl
eritrocitară medie
Laţimea distribuţiei eritrocitelor 14.0 11.5 – 14.5 %

Leucocite - rol de fagocitoză, dacă 5.8 4.0 – 10.0 10³/μL

numărul acestora este scăzut indică
o leucopenie
Granulocite - au rol imunologic în 4.2 2.0 – 7.0 10³/μL
imunitatea nespecifică
Limfocite - produc anticorpi, de ele 1.4 1.2 – 4.0 10³/μL
depinde imunitatea organismului
Monocite - au o mare capacitate de 0.2 0.1 – 0.8 10³/μL
fagocitoză, consumând resturi
celulare mari
Granulocite % 72.4 45.0 – 72.0 %
Limfocite % 23.6 25.0 – 40.0 %
Monocite % 4.0 2.0 – 9.0 %
Trombocite - au rol în coagulare, 259 150 – 450 10³/μL
numărul lor creşte în infecţii, boli
inflamatorii, boli mieloproliferative
Trombocitocrit 0.16 0.01 – 1.0 %

35
 Volum trombocitar mediu 6.4 7.4 – 10.4 fL
Laţimea distrinbuţiei trombocitelor 18.9 9.0 – 13.0 %
Se recoltează , prin VSH 1h 75 0.0 – 20.0 mm
puncţie venoasă în indică prezenţa unui neoplasm
vacutainer cu dop
negru, conţine
coagulant (citrat de Na
3,8%).

Biochimie ser Test Rezultat Interval de Unitate

referintă măsură
Se recoltează, prin Glucoză ser - ajută la diagnosticarea 93 65.0 – 110.0 mg / dl
puncţie veoasă, 5- diabetului
10 ml sânge in Acid uric - indică prin valori 2.0 2.5 – 5.9 mg / dl
vacutainer cu dop crescute afectarea epurării sângelui
d culoare roşie de către rinichi
fără anticoagulant. Uree ser - pentru evaluarea 27.5 10 – 50 mg / dl
metabolismului protidic
AST / TGO - urmăreşte evoluţia 16 10.0 – 31.0 U/L
infarctului miocardic
ALT / TGP - aceste enzime sunt 17 10.0 – 28.0 U/L
folosite în general pentru
diagnosticul afecţiunilor hepatice
Lactat dehidrogenaza LAH - este 361 313 – 618 U/L
util pentru confirmarea
diagnosticului de infarct miocardic
sau pulmonar
Proteine totale ser - indică 8.7 6.0 – 8.3 g / dL
metabolismul protidic
Creatinină ser - pentru evaluarea 0.62 0.6 – 1.1 mg / dL
funcţiei glomerulare

36
BIOCHIMIE URINĂ
Test Rezultat Interval de referintă
pH - indică capacitatea tubilor renali de a menţine 6.0 5.0 – 8.0
echilibrul acido-bazic al plasmei şi lichidului
extracelular
Nitraţi - indică prezenţa bacteriuriei Absent Absent
Glucoza - apare în mod specific în diabet zaharat Absent Absent
Acid Ascorbic - are rol de echilibrare a sistemului Absent Absent
imunitar
Densitate - indică concentraţia de ioni din urină 1015 1.005 – 1.030
Eritrocite - indică numeroase afecţiuni ale rinichilor Absent Absent
şi tractului urogenital
Proteine - prezenţa proteinelor în urină este cel mai Absent Absent
important indicator de boală renală
Bilirubina - apare în caz de stază biliară sau Absent Absent
hiperproducţie de bilirubină directă
Urobilinogen - este crescut în condiţiile asociate cu Normal Normal
icter hemolitic şi insuficienţă hepatică
Corpi Cetonici - apar în urină în diabetul zaharat cu Absent Absent
aminoacitoză şi în tulburările metabolismului
glucidic
Leucocite - indică afecţiuni inflamatorii ale tractului Prezent Absent
urinar
Se pregăteşte pacientul pentru următoarele investigaţii:
-se pregăteşte pacientul pentru recoltarea lichidului cefalorahidian
-se transportă pacientul la sala preoperatorie
Lichidul cefalorahidian apare ca secreţie a plexurilor coroide din ventriculii cerebrali şi prin
difuziune liberă din ţesutul nervos. Format în ventriculii cerebrali, LCR trece în spaţiul
subarahnoidian prin trei foramene ale ventriculului IV. Resorbţia LCR prin vilii şi granulaţiile
arahnoidiene este în echilibru cu secreţia.Rolul fiziologic al LCR este de protecţie biomecanică
37
(amortizare şi menţinere a formelor anatomice proprii SNC) şi biodinamică (eliminarea surplusului
de lichid interstiţial, menţinerea homeostaziei mediului în care funcţionează neuronii).
Barierele hematomeningee şi hematoencefalică reduc accesul agentilor infectioşi, al
metabolitilor toxici, dar şi al chimioterapicelor către LCR şi tesutul nervos.

38
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Prima zi de îngrijire – prima zi de spitalizare

INTERVERNŢII NURSING
NEVOIA DIAGNOSTIC
OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTĂ NURSING
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Probabilitatea de Pacienta să - se va interna pacienta într-un salon cu condiţii Tratament : Pacienta este
evita atingere a beneficieze optime în cadrul secţiei de boli infectioase PARACETAMOL nelinistit în legătură
pericolele integrităţii fizice şi de siguranţă - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 h şi se analgezice, cu rezultatul
psihice datorită psihologică, notează în foaia de temperatură antipiretice se analizelor şi a
cefaleei intense pentru - se supraveghează pacienta îndeaproape administrează investigaţiilor
manifestată prin înlăturarea - se urmăresc şi se notează manifestările 3cp/ziDEXAMET corelate
stare generală stării de patologice cum sunt: manifestările de AZONĂ P-68/min.
alterată, redoarea anxietate. comportament, spasme ale musculaturii corticosteroizi TA-100/60 mmHg
cefei, risc de Pacienta să - se evaluează intensitatea durerilor sistemici R-18 /min.
comlicaţii. prezinte o - se va suplini pacientul de către asistentă în glucocorticoizi se T-39,6 C
stare de satisfacerea nevoilor administrează
confort pe - se asigură un climat de securitate pacientei 1ml/zi la 8h
perioada - se asigură pacienta un mediu curat, liniştit, CEFORT
spitalizării pentru prevenirea infecţiilor intercurente, antibiotic se
prin intraspitaliceşti, având în vedere rezistenţa administrează
prevenirea scăzută la infecţii 4g/zi-2g i.v. la
complicaţiilor - se ajută pacienta să-şi recunoască factorii care 12h.
. cresc nivelul anxietăţii ALGOCALMIN

39
- se aleg procedurile de investigaţie şi tratament analgezic se
cu risc minim de infecţii administrează
- se încurajează familia să viziteze pacienenta şi i.m 2 fiole la
să discute cu ea nevoie
- se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra DIAZEPAM
comportamentului pacientei şi se previne în sedativ se
legătură cu reacţiile emoţionale legate de boală administrează i.m
Fiole 1 i.m seara-
se urmăreşte
efectul medicaţiei
prescrise de
medic.

40
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să -se explică pacientei importanţa alimentataiei TRATAMENT: Pacienta prezintă
bea şi a manca inadecvată prin fie -se alimentează pacienta pe cale parenterlă SER GLUCOZAT neputinţă în a se
deficit din cauza echilibrată -se explorează preferinţele pacientei asupra 5%Soluţie hidratantă alimenta,
durerilor cefalice, nutriţional. alimentelor permise şi interzise. -se deoarece la
redoarea cefei, - -se suprimă alimentaţia pacienta alimentându-se administrează i.v indicaţia
stării depresive pe cale parenterală 500 medicului se
manifestată prin -se oferă pacientei un pahar cu apă aromată după ml/ziVITAMINA B 1 alimentează pe
inapetenţă, vărsături pentru a-şi clăti gura B6 antiinflamator cale parenterală.
vărsături. -se educă pacienta să consume o cantitate de –se administrează i.v
alimente în concordanţă cu nevoile sale Fiole 1.zi
energetice (activitate, vârsta, condiţii de viata) ASPATOFORT
-se masoară cantitatea de urina eliminată şi o hepatoprotector- se
notez în foaia de observaţie administrează i.v
-sepudreză regiunile care sunt predispuse la Fiole 4.zi
escare cu talc şi alcool. METOCOPLAMID
-se informează pacienta să respecte regimul 1cp cu 30 de minute
alimentar înainte de masă
-se informează pacienta să consume fructe şi -se administrează
legume la fiecare masă, şi lichide aproximativ doi medicaţia prescrisă de
litri /zi medic

41
 -se aşează pacienta într-o poziţie comodă pentru SER GLUCOZAT
alimentaţie 5%Soluţie hidratantă
-se face bilantul lichidelor îngerate şi eliminate -se
- se urmăreşte efectul tratamentului administrează i.v
500 ml/zi
VITAMINAB 1 B6
antiinflamator
-se administrează i.v
Fiole 1.zi
ASPATOFORThepat
oprotector- se
administrează i.v
Fiole 4.zi

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

42
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Incapacitatea în a Pacienta să -se pregăteşte psihic pacienta în vederea oricarei TRATAMENT: Pacienta nu
se mişca şi a se mişca şi a nu prezinte tehnici -se administrează prezintă dureri la
menţine o menţine o bună dureri -se încurajează pacienta să-şi exprime diminuare medicaţia prescrisă de nivelul cefei şi nu
bună postură postură din cauza pentru a fi durerii, senzaţiei de greutate, disconfort medic ALGOCALMIN mai adoptă
durerilor la nivelul capabilă să -se pregăteşte un program de exerciţii pasive sau o fiola la nevoie pentru poziţie
craniului se mişte active calmarea durerilor. patognomonică
manifestată prin, singură. -se explică pacientei importanţa mişcării “cocoş de puşcă”
tulburari de -se masoară funcţiile vitale le notez în foia de
echilibru, temperatură la fiecare 4 h
obnubilare. -se urmăreşte faciesul, tegumentele, extremităţile
-se roagă pacienta să îndeplinească activităţi
fizice singură
-se încurajează pacienta pentru orice progres
-se schimbă poziţia în pat a pacientei la fiecare 2-
3 ore pentru prevenirea escarelor
-se antrnează familia în susţinerea pacientei
-se explică pacientei legaturile dintre ţinuta
vestimentară, imaginea şi stima de sine
-se educă pacienta privind importanţa
vestimentaţieii în identificare personalităţii

43
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Alterarea Pacienta să -seajută pacienta să se trezească la orele regulate TRATAMENT: Pacienta prezintă
dormi şi a se somnului din prezinte un şi normale -se administrează în continoare stări
odihni punct de vedere program -se învaţă pacienta să nu consume cafea înainte medicaţia prescrisa de de agitaţie
cantitativ şi normal de de culcare medic 1 Diazepam înainte nervozitate. TA :
calitativ somn. -se aduce la cunostinţă că orele de somn trebuie de culcare cu 1ora. 10/50 mmHg
manifestată prin să se încadreze între 7-9 ore T: 38,4°C
îngrijorare, -se învaţă pacienta tehnici de relaxare
astenie fizică şi -se asigură un confort corespunzator în camera
psihică, agitaţie fară zgomot, camera sa fie aerisită pentru ca
neputinţă. pacienta să se trezească odihnită dimineaţa
-se linisteşte pacienta cu privire la boala sa, la
starea sa, explicându-i scopul şi natura
intervenţiilor
-se informează pacienta cu toate detaliile despre
boala sa, se roagă aparţinătorii pacientei sa
comunice mai mult cu ea.
-se ajută pacienta să-şi recunoască capacităţile,
preferinţele şi să-şi exprime sentimentele

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

44
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de Dificultate în a-şi Pacienta să -se calculează bilanţul ingesta-excreta pe 24h Pacienta îşi
a-şi menţine fie -se serveşte pacienta cu cantităţi corepunzatoare de menţine
menţine temperatura în echilibrată lichid temperatura a
temperatur limite normale, hidroelectro -se aeriseşte încăperea corpului în limite
a în limite din cauza, litc. -se asigură îmbracăminte lejeră normale
normale meningitei -se urmăreşte efectul lichidului administrat
manifestată prin -se aplică comprese reci, împachetări reci, pungă
febră moderată cu gheaţă, fricţiuni
38-38.6◦ C, -se administrează 500 ml. lichid pentru fiecare grad
transpiraţii. de temperatură.
-se urmăreşte efectul medicaţieii prescrise de medic.
-se sfătuieşte pacienta să comunice cu cei din jur
în mod eficace.
-se comunică des cu pacienta aratandui-mă plină de
afecţiune.

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

45
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Insuficienţă Pacienta să fie -se ascultă pacienta pentru a-i permite să-şi exprime Pacienta nu se
învaţa cunoaşterii conştientă de sentimentele privind dificultatea de a se realiza poate adapta la
datorită lipsei propriia sa -se îndrumă pacienta spre activitati recreative realitate.
surselor de valoare şi -se observă şi se notează orice schimbare în
informare competenţă. comportamentul pacientei
manifestată -se câştigă încredera pacientei prin modul meu de
prin cerere de comportament şi prin discuţiile purtate cu ea
informare, -se ajută pacienta în cunoasterea şi reevaluarea
nelinişte, capacităţilor sale
anxietate. -se observă reacţiile pacientei la luarea deciziilor
-se convinge pacienata de importanţa lor şi a
responsabilităţii cei revin
-se ajută pacienta să-şi exprime satisfacţia faţa de
performanţele sale în îndeplinirea sarcinilor
-se discută cu pacienta despre adaptarea sa în familie
-se rezervă un timp mai lung pentru a sta cu pacienta şi
pentru ai asculta nevoiile
-se antrenează familia în susţinerea pacientei
-se identifică obiceiurile deprinderile greşite ale pacientei
-se corectează deprinderile dăunătoare a sănătăţii
-se explorează nivelul de cunoştinţă a bolnavei privind
boala sa, modul de manifestare, măsurile preventive şi

46
curative
-se stimulează dorinţa de cunoaştere
-se identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale
pacientei
-se conştientizează bolnava asupra propriiei
responsabilităţi privind sănătatea
-se efectuiază demonstraţii practice
-se întocmeşte un program de recuperare
-se încurajează pacienta şi o ajut la dobândirea
noilor deprinderi.

47
 A doua zi de ingrijire a cincea zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Probabilitatea de Pacientasă - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 h şi se notează TratamentPARAC În urma
evita atingere a prezinte un în foaia de temperatură ETAMOLanalgez intervenţiilor
pericolele integrităţii fizice sistem - se supraveghează pacientul îndeaproape ice, antipireticese acordate de
şi psihice imunitar - se urmăresc şi se notează manifestările patologice cum administrează către cadrele
datorită cefaleei integru sunt: manifestările de comportament, spasme ale 3cp/zi medicale
intense musculaturii DEXAMETAZO pacienta se
manifestată prin - se evaluează intensitatea durerilor NĂcorticosteroizi ameliorează dar
stare generală - se va suplini pacienta de către asistentă în satisfacerea sistemici necesită ajutor.
alterată, nevoilor glucocorticoizi se
redoarea cefei, - se asigură un climat de securitate pacientei administrează
risc de - se asigură pacientei un mediu curat, liniştit, pentru 1ml/zi la 8h
comlicaţii. prevenirea infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti, CEFORT
având în vedere rezistenţa scăzută la infecţii antibioticseadmin
- se ajută pacientul să-şi recunoască factorii care cresc istrează 4g/zi-2g
nivelul anxietăţii i.v. la 12h.
- se încurajează familia să viziteze pacienta şi să discute ALGOCALMIN
cu ea analgezic

48
 - se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra -se
comportamentului pacientei şi se previne în legătură cu administrează
reacţiile emoţionale legate de boală i.m 2 fiole la
-se urmăreşte efectul medicaţiei prescrise de medic. nevoie
DIAZEPAM
sedativ -se
administrează
i.m Fiole 1 i.m
seara

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

49
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să se -se explică pacientei importanţa alimentataiei -se încearcă oprirea Pacienta se
bea şi a inadecvată prin poata -se alimentează pacienta pe cale parenterală. vărsaturilor prin alimentează
manca deficit din alimenta pe -se explorează preferinţele pacientei asupra alimentelor administrarea de normal în
cauza durerilor cale naturală. permise şi interzise. antiemetice prescrise urma
cefalice, -se suprima alimentaţia pacienta alimentându-se pe cale de medic intervenţiilor
redoarea cefei, parenterală METOCPLAMID 1cp acordate de
stării depresive -se oferă pacientei un pahar cu apă aromată după cu 30 de minute către medic.
manifestată prin vărsături pentru a-şi clăti gura înainte de masă SER
inapetenţă, -se educă pacienta să consume o cantitate de alimente în GLUCOZAT
vărsături. concordanţă cu nevoile sale energetice (activitate, vârsta, 5%Soluţie hidratantă-
condiţii de viata) se administrează
-se măsoară cantitatea de urina eliminată şi o notez în i.v500 ml/zi
foaia de observaţie VITAMINA B 1 B
-se informează pacienta să respecte regimul alimentar 6antiinflamator-se
-se informează pacienta să consume fructe şi legume la administrează i.vFiole
fiecare masă, şi lichide aproximativ doi litri /zi 1.zi
-se aşează pacienta într-o poziţie comodă pentru ASPATOFORThepato
alimentaţie protector -se
-se face bilantul lichidelor ingerate şi eliminate administrează i.v
- se urmăreşte efectul tratamentului prescris de medic Fiole 4.zi

50
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Alterarea somnului Pacienta să se -se învaţă pacienta să nu consume cafea inainte TRATAMENT: Pacienta se
dormi şi a se din punct de odihnească fără a de culcare -se odihneşte normal
odihni vedere cantitativ şi prezenta cefalee -se aduce la cunostinţă că orele de somn trebuie administrează fără a fi necesar
calitativ intensă. să se încadreze între 7-9 ore medicaţia intervenţia
manifestată prin -se invaţă pacienta tehnici de relaxare prescrisa de cadrelor medicale
îngrijorare, astenie -se asigură un confort corespunzator în camera medic 1
fizică şi psihică, fară zgomot, camera sa fie aerisită pentru ca Diazepam
agitaţie neputinţă. pacienta sa se trezească odihnită dimineaţa înainte de
-se ajută pacienta să-şi recunoască capacităţile, culcare cu 1ora.
preferinţele şi să-şi exprime sentimentele
-se sfătuieşte pacienta să comunice cu cei din
jur în mod eficace.
-se comunică des cu pacienta aratandui-mă plină
de afecţiune.

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

51
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Insuficienţă Pacienta sa -se linisteşte pacienta cu privire la boala sa, la Pacienta a
învaţa cunoaşterii acumuleze un bagaj starea sa, explicândui scopul şi natura acumulat destule
datorită lipsei de cunostinte intervenţiilor cunoştinţe pentru
surselor de necesar satisfacerii -se informează pacienta cu toate detaliile despre a duce o viaţă
informare celor 14 nevoi boala sa, se roagă aparţinătorii pacientei sa sănătoasă
manifestată comunice mai mult cu ea.
prin cerere de -se indrumă pacienta spre activitati recreative
informare, -se observă şi se notează orice schimbare în
nelinniste, comportamentul pacientei
anxietate. -se caştigă încredera pacientei prin modul meu de
comportament şi prin discuţiile purtate cu ea
-se ajută pacienta în cunoasterea şi reevaluarea
capacităţilor sale
-se observă reacţiile pacientei la luarea deciziilor
-se convinge pacienata de importanţa lor şi a
responsabilităţii cei revin
-se ajută pacienta să-şi exprime satisfacţia faţa de
performanţele sale în îndeplinirea sarcinilor
-se discută cu pacienta despre adaptarea sa în
familie
-se rezervă un timp mai lung pentru a sta cu
pacienta şi pentru ai asculta nevoiile

52
 -se antrenează familia în susţinerea pacientei
-se identifică obiceiurile deprinderile greşite ale
pacientei
-se corecteză deprinderile dăunatoare sănătăţii
-se explorează nivelul de cunoştinţă a bolnavei
privind boala sa, modul de manifestare, măsurile
preventive şi curative
-se stimulează dorinţa de cunoaştere a pacientei
-se identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale
pacientei
-se conştientizează bolnava asupra propriiei
responsabilităţi privind sănătatea
-se efectuiază demonstraţii practice
-se întocmeşte un program de recuperare
-se incurajează pacienta şi o ajut la dobândirea
noilor deprinderi.

A treia zi de ingrijire a şaptea zi de spitalizare

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

53
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Probabilitatea Pacientasă ştie să - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 h şi se TRATAMENT: Pacienta a înţeles
evita pericolele de atingere a evite orice pericol notează în foaia de temperatură DIAZEPAM importanţa
integrităţii care-i privează - se asigură un climat de securitate pacientei sedativ - menţinerii stări de
fizice şi sănătatea - se asigură pacientei un mediu curat, liniştit, se sănătate
psihice pentru prevenirea infecţiilor intercurente, administrează
datorită intraspitaliceşti, având în vedere rezistenţa scăzută i.m Fiole 1
cefaleei la infecţii i.m seara
intense - se ajută pacientei să-şi recunoască factorii care
manifestată cresc nivelul anxietăţii
prin stare - se alege procedurile de investigaţie şi tratament
generală cu risc minim de infecţii
alterată, - se încurajează familia să viziteze pacientei şi să
redoarea discute cu ea
cefei, risc de - se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra
comlicaţii. comportamentului pacientei şi se previne în
legătură cu reacţiile emoţionale legate de boală
-se urmăreşte efectul medicaţiei prescrise

54
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Insuficienţă Pacienta să - se învaţă pacienta să respecte regimul alimentar Pacienta urmează
învaţa cunoaşterii urmeze sfaturile prescris de medic indicaţiile acordate
datorită lipsei medicale oferite -se educă pacienta să vină la control periodic şi să de către cadrele
surselor de de către cadrele menţină o strânsă legatură cu medicul său medicale
informare de specialitate -se sfătuieşte pacienta cum să-şi administreze
manifestată medicaţia prescrisă de medicul de specialitate
prin cerere de -se îndrumă pacienta spre activităţi recreative
informare, -se observă şi se notează orice schimbare în
nelinniste, comportamentul pacientei
anxietate. -se castigă încredera pacientei prin modul meu de
comportament şi prin discuţiile purtate cu ea
-se ajută pacienta în cunoasterea şi reevaluarea
capacităţilor sale
-se observă reacţiile pacientei la luarea deciziilor
-se convinge pacienata de importanţa lor şi a
responsabilităţii cei revin
-se ajută pacienta să-şi exprime satisfacţia faţa de
performanţele sale în îndeplinirea sarcinilor
-se discută cu pacienta despre adaptarea sa în
familie

55
-se rezervă un timp mai lung pentru a sta cu
pacienta şi pentru ai asculta nevoiile
-se antrenează familia în susţinerea pacientei
-se identifică obiceiurile deprinderile greşite ale
pacientei
-se corecteză deprinderile dăunătoare sănătăţii
-se explorează nivelul de cunoştinţă a bolnavei
privind boala sa, modul de manifestare, măsurile
preventive şi curative
-se stimulez dorinţa de cunoaştere
-se conştientizează bolnava asupra propriiei
responsabilităţi privind sănătate
-se întocmeşte un program de recuperare

56
 CAZ II
DATE DESPRE PACIENT CULESE PRIN OBSERVAŢIE, INTERVIU ŞI
DOCUMENTARE
DATE PERSONALE
Nume: I.
Prenume: C.
Sex: F
Vârsta: 62 ani
DIAGNOSTIC CURENT: Meningită Meningococică
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliu: Mediul rural
Responsabilităţi Şi Roluri În Familie: Soţie şi mamă
Pe pe persoane se poate bizui: Ambii copii sunt plecaţi în străinătate, dar mai este
ajutată de câte o vecină şi de un nepot.
Resurse financiare: pensie
Ocupaţie: Pensionară
Asigurare de sănătate: Asigurată CNAS
ISTORICUL PACIENTEI
Educaţia: Şcoală profesională
Limba vorbită: Română
Atitudinea faţă de sănătate boală: Nu acceptă rolul de bolnav, nu înţelege
necesitatea tratamentuluzi şi a internării
Religie: Creştin - ortodoxă nepracticantă

57
STIL DE VIAŢĂ
Factori de risc: Locuind la ţară, are sub îngrijire animale, nu respectă o igienă
adecvată, nu cunoaşte măsurile de autoîngrijire, antisepsie, nu fumează, nu consumă
alcool, şi nu îşi respectă orele dintre mese.
Locuinţa:casă cu 3 camere
Nivel de dezvoltare: normal
DATE PSIHOLOGICE
Atenţia: scăzută datorită vârstei
Memoria: scăzută datorită vârstei
Abilitatea de a folosi informaţii: Scăzută datorită bolii
Somnul: perturbat
Dureri: localizate la nivelul toracelui, coloanei şi a gambelor, cefalee intensă
Mobilitate: denpendenţă
Ce tip efort tolerează: scăzut
Postura:inadecvată din cauza durerii
Articulaţii: mobile
Muşchi: slab reprezentaţi
Activităţi zilnice: dependentă la nivelul nevoilor fundamentale datorită bolii
SIMŢURI
Vederea: acuitate scăzută
Auzul: acuitate scăzută
Mirosul: acuitate normală
Gustul: acuitate normală
CAPACITATE DE COMUNICARE
Vorbirea: normală
Atitudine:necooperantă
Expresia feţei: palidă
Atitudinea afectivă: Închisă în sine, necomunicativă

58
Părerea sa despre sine: Nemulţumită, dezamăgită din cauza fiilor ei că sunt plecaţi
departe de ea.
Adaptarea la mediu: se adaptează cu greu la mediul spitalicesc
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Descrierea problemelor actuale: Pacienta în vârstă de 62 de ani se prezintă cu
salvarea, după ce a fost găsită de vecini în curte, căzută. Pacienta afirmă că a avut o
gripă pe care nu a tratat-o, s-a simţit tot mai rău – vertij, adinamie, anorexie, cefalee
intesă, vărsături, simptome care au dus la pierderea echilibrului şi căderii.
Tratamente: nici unul
Dieta: nu ţine nici un regim
Alergii: nu este alergică la nici un antibiotic, sau la alt medicament
STARE DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1, 62
Greutate: 68 kg
Apetit: nu-şi respectă orarul meselor
PIELE ŞI FANERE
Culoarea pielii: tegumente congestive
Părul: normal
Unghiile: normale
RESPIRAŢIA ŞI CIRCULAŢIA
Respiraţia: 22 R/min
Puls:68/min.
TA: 11O/60/ Hg /mm,
Temperatură: 39.4ºC
ELIMINĂRI
Diureza: normală
Tranzitul intestinal: normal

59
 PROBLEMELE PACIENTEI

Date Date
subiective obiective
 cefalee  redoarea cefei
 greţuri  tuse supărătoare, uscată
 tulburări de echilibru  vărsături 200 ml
 insomnii nocturne  anxietate
 vertij  P-68/min.
 stare de nelinişte  TA-110/60 mm Hg
 R-22 /min.
 T-39,4 C

60
 NEVOI FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTALǍ AFECTATǍ / NEAFECTATǍ

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie. Afectată

2.Nevoia de a bea şi a mânca. Afectată

3.Nevoia de a elimina. Neafectată
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură. Afectată
5.Nevoia de a dormi şi a se odihni. Afectată
6.Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca. Afectată
7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în Afectată
limite normale.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja Neafectată
tegumentele şi mucoasele.
9.Nevoia de a evita pericolele. Afectată
10.Nevoia de a comunica. Neafectată
11.Nevoia de a acţiona conform propriilor Neafectată
convingeri şi valori, de a practica religia.
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării. Neafectată
13.Nevoia de a se recrea. Neafectată
14.Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea. Afectată

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoia afectată
1.Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie.
3. Nevoia de a bea şi a mânca.
Consideraţii nursing
Probabilitatea de atingere a integrităţii fizice şi
psihice datorită cefaleei intense manifestată prin stare
generală alterată, redoarea cefei, risc de comlicaţii.
Dificultate în a respira şi a avea o bună circulaţie,
din cauza dispneei, manifestată prin: sete de aer,
vertij, tuse seacă şi cefalee.
Inapetenţă în a bea şi a mânca din cauza greţurilor,

61

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
6. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în
limite normale
însoţite de vărsături, manifestate prin vertij,
tegumente palide, tulburări de echilibru, redoare de
ceafă, cefalee, dispnee, anorexie şi anxietate.
Imposibilitate în a se mişca şi a avea o bună postură
din cauza tulburărilor de echilibru manifestate prin
vertij, anxietate, redoare de ceafă şi cefalee.
Neputinţă în a dormi şi a se odihni din cauza cefaleei,
manifestată prin vertij, migrene, anxietate şi redoare
de ceafă.
Hipertermie datorită procesului infecţios manifestată
prin febră ridicată, anxietate, nelinişte, agitaţie

7. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca. Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca din cauza

8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
tulburărilor de echilibru, manifestate prin vertij,
anxietate, cefalee şi redoarea ceafei.
Ignoranţă din cauza pierderii stimei de sine
manifestată prin cerere de informaţii, spaimă,
nelinişte, anxietate.

Se pregăteşte pacientul pentru următoarele investigaţii:

-se pregăteşte pacientul pentru recoltarea lichidului cefalorahidian
-se transportă pacientul la sala preoperatorie
Lichidul cefalorahidian apare ca secreţie a plexurilor coroide din ventriculii cerebrali şi prin
difuziune liberă din tesutul nervos. Format în ventriculii cerebrali, LCR trece în spaţiul
subarahnoidian prin trei foramene ale ventriculului Resorţtia LCR prin vilii şi granulaţiile
arahnoidiene este în echilibru cu secreţia.
Rolul fiziologic al LCR este de protecţie biomecanică (amortizare şi menţinere a formelor anatomice
proprii SNC) şi biodinamică (eliminarea surplusului de lichid interstitial, menţinerea homeostaziei
mediului în care funcţionează neuronii). Barierele hematomeningee şi hematoencefalică reduc
accesul agenţilor infecţioşi, al metabolitilor toxici, dar şi al chimioterapicelor către LCR şi ţesutul
nervos. LCR:
-aspect :usor opalescent
62
-dupa centrifugare: clar, limpede

63
 Plan de ingrijire
Prima zi de îngrijiri prima zi de spitalizare
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
1.Nevoia de a Probabilitatea de Pacienta să - se va interna pacienta într-un salon cu condiţii TRATAMENT: Pacienta se prezintă
evita pericolele atingere a beneficieze de optime în cadrul secţiei de boli infectioase -se administrează cu următoarele
integrităţii fizice siguranţă - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 4 h şi se medicaţia prescrisă funcţii vitale:
şi psihice datorită psihologică, notează în foaia de temperatură de medic P-68/min.
cefaleei intense pentru - se supraveghează pacientul îndeaproape SER GLUCOZAT TA-100/60 mm Hg
manifestată prin înlăturarea - se urmăresc şi se notează manifestările 5% R-22 /min.
stare generală stării de patologice cum sunt: manifestările de CEFORT T-39,4 C
alterată, redoarea anxietate. comportament, spasme ale musculaturii antibiotic se
cefei, risc de Pacienta să - se evaluează intensitatea durerilor administrează 2g/zi
comlicaţii. prezinte o stare - se va suplini pacienta de către asistentă în (12h)
de confort pe satisfacerea nevoilor ALGOCALMIN
perioada - se asigură un climat de securitate pacientei analgezic se
spitalizării prin - se asigură pacientei un mediu curat, liniştit, administrează i.m
prevenirea pentru prevenirea infecţiilor intercurente, 2 fiole la
complicaţiilor. intraspitaliceşti, având în vedere rezistenţa nevoie
scăzută la infecţii DIAZEPAM sedativ
- se ajută pacienta să-şi recunoască factorii care se administrează i.m
cresc nivelul anxietăţii Fiole 1 i.m
- se aleg procedurile de investigaţie şi tratament seara

64
 cu risc minim de infecţii VITAMINA B1-B6
- se încurajează familia să viziteze pacienta şi să DEXTROMETHOR
discute cu el PHAN–antitusiv 1/2f
- se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra / 8h
comportamentului pacientei şi se previne în MEMOTAL 20%-
legătură cu reacţiile emoţionale legate de boală (trofic cerebral) 2f/zi.
- se vor recolta probele de sânge în vederea DEXAMETAZONA
efectuării analizelor de laborator, pentru (antiinflamatoare
stabilirea stării pacientei şi stabilirea unei cure corticosteroizi)1/2-
terapeutice : zi/6h
-se urmăreşte efectul medicatiei prescrise de
medic.

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT

65
2. Nevoia de a Dificultate în a Pacienta să -se stabileşte împreună cu pacienta un program TRATAMENT: Pacienta prezintă în
respira şi a avea respira şi a avea o prezinte o pentru a efectua exerciţii active şi pasive -se administreză continuare
o bună bună circulaţie, circulaţie şi respiratorii medicaţia prescrisă T.A.= 90 / 60 / mmHg
circulaţie. din cauza respiraţie -se asigură pacientei posturi adecvate, care să-i de dar s-a ameliorat, obiectiv
dispneei, adecvată favorizeze respiraţia şi circulaţia – semişezând medic:Algocalmin atins.
manifestată prin: vârstei sale -se educă pacienta pentru a folosi batista III Ser glucoză 5
sete de aer, vertij, individuală de unică folosinţă în timpul tusei şi % II flacoane / zi,
tuse seacă şi strănutuluipentru a evita împrăştierea secreţiilor No-spa II
cefalee. -se explică pacientei importanţa măsurilor de comprimate şi
prevenire în promovarea sănătăţii Metoclopramid I
-se aeriseşte şi se umezeşte aerul din salonul fiolă.
pacientei
-se informează pacienta asupra stadiului bolii sale
şi asupra gradului de efort pe care îl poate depune
-se asigura liniştea din mediul înconjurător al
pacientei
-se felicită pacienta la fiecare progres pe care îl
face
-se va spori atenţia faciesului şi a tegumentelor
pacientei
-se învaţă pacienta să reducă grăsimile şi clorura
de sodiu din alimentaţie;
-se explică pacientei importanţa regimului
alimentar
-se administrează pacientei lichide călduţe

66
-se măsoară pacientei zilnic funcţiile vitale la
fiecare 4 ore şi se notează în foaia de temperatură

67
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Inapetenţă în a Pacienta să -se acordă pacientei multă atenţie, căldură şi empatie, TRATAMENT: În urma intervenţiilor
bea şi a mânca. bea şi a mînca fie echilibrată lăsând-o să-şi exprime sentimentele, dorinţele, se alimentează acordate de către
din cauza nutriţional şi suferinţele şi nevoile pacienta parenteral, cadrele medicale
greţurilor, hidro- -se încurajează cu blândeţe şi respect pacienta, instituind perfuzii cu pacienta a înţeles
însoţite de electrolitic. explicându-i despre stadiul şi evoluţia bolii sale glucoză 5 %, importanţa
vărsături, Pacienta să -se îndrumă pacienta să se aşeze într-o poziţie cât mai hidrolizante de alimentaţiei.
manifestate prin aibă o stare confortabilă şi i se va explica importanţa tehnicilor proteine şi amestecuri
vertij, tegumente de bine fizic acordate de către personalul care îi acordă îngrijiri de aminoacizi,
palide, tulburări şi psihic, fără -se conştientizează asupra tratamentului şi regimului vitamine B1, B6 şi
de echilibru, greţuri şi prescris de medic pentru vindecarea şi menţinerea electrolizi, după
redoare de ceafă, vărsături. sănatăţii pacientei indicaţia medicului-se
cefalee, dispnee, -se asigura liniştea şi ordinea în salonul pacientei rehidratează pacienta
anorexie şi -se răspunde la toate întrebările pacientei după încetarea
anxietate. -se face pacientei masaj la extremităţi şi se încurajează vărsăturilor, treptat cu,
să gîndească pozitiv cantităţi mici de
-se ajută pacienta în timpul vărsăturilor şi se învaţă să lichide reci şi oferite
respire profund cu linguriţa
-se face igiena orală pacientei
-se invită pacienta să facă băi călduţe frecvente - se administrează
-se face bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate sedativul prescris de
-se invită pacienta să se spele pe mâini cu apă caldă şi medic:
săpun Metoclopramid I

68
-se respestă tăcerile şi plângerile pacientei, asigurîndu-i fiolă, No-spa II cp.
un climat cald şi confortabil
-se asigură aportul zilnic de lichide pe 24 de ore (apă
fiartă şi răcită)
-se explorează preferinţele pacientei, asupra alimentelor
permise şi interzise
-se administrează pentru eliminarea senzaţiei de greaţă
pacientei lichide reci acidifiate cu lamâie într-o variaţie
cât mai mare
-se pacienta să consume numai alimentele conform
prescripţiilor medicale ale medicului
-se învaţă pacienta categoriile de alimente din ghidul
alimentar, echivalenţele calitative şi cantitative ale
principiilor alimentare în vederea înlocuirii unui
aliment cu altul
-se încurajează cu tact şi cu blândeţe pacienta în timpul
alimentaţiei, asigurând-o de contribuţia alimentelor în
procesul vindecării sale
-se urmăreşte pas cu pas pacienta, descoperind care sunt
cauzele care îi favorizează anxietatea şi anorexia
-se îndrumă pacienta să servească felurile de mâncare
pe rând
-se ridică imediat vesela folosită şi se transportă la
oficiu
-se încurajează pacienta şi i se explică importanţa

69
 tehnicilor şi a intervenţiilor
-se urmăreşte periodic greutatea pacientei, faciesul şi
tegumentele
-se stabileşte împreună cu pacienta un program de
activităţi fizice, în funcţie de gusturile şi capacităţile
sale
-se ajută pacienta în timpul vărsăturilor cu o tăviţă
renală şi se sprijină fruntea acesteia
-după terminarea vărsăturilor se dă un pahar cu apă
aromată pentru a-şi clăti cavitatea bucală
-se măsoară funcţiile vitale ale pacientei la fiecare 2 h şi
se notează în foaie de temperatură
-se anunţă medicul la orice schimbare survenită în urma
tratamentului sau a bolii pacientei.

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT

70
Nevoia de a se Imposibilitate Pacienta să -se instalează pacienta în poziţie semişezând sau şezând la Pacienta a înţeles
mişca şi a avea o în a se mişca şi aibă tonusul marginea patului pentru a-i favorizat respiraţia; importanţa
bună postură. a avea o bună muscular -se asigură pacientei maximum de confort, astfel, poziţia menţinerii unei
postură din bine pacientei să fie cît mai comodă; posturi adecvate
cauza întreţinut. -se ajută pacienta în stisfacerea nevoilor organismului;
tulburărilor de Pacienta să -se însoţeşte pacienta ori de cîte ori este nevoie;
echilibru aibă forţa -se informează şi se pregăteşte psihic pacienta, în vederea
manifestate musculară oricărei tehnici de îngrijire şi scopul acesteia
prin vertij, bine păstrată -se face pacientei mesaj la extremităţi
anxietate, şi o bună -se educă pacienta să poarte haine cât mai uşoare pentru a
redoarea ceafei postură. avea posibilitatea de a se desfăşura în orice activitate pe
şi cefalee care o face
-se linişteşte pacienta şi se asigură că orice intervenţie, sau
orice ajutor acordată, este făcută cu blândeţe şi i se cere, să
solicite la cooperări
-se evită curenţii de aer, informând pacienta asupra
procedeului
-se asigură intimitatea pacientei, protejând-o de priviri
indiscrete
-se dă libertatea pacientei în a-şi exprima sentimentele,
emoţiile, dorinţele şi orice alte nevoi
-se încurajează pacienta să-şi recâştige încrederea şi
respectu în sine, interesul faţă de ea însăşi, a celor din jur şi
a personalului care îi acordă îngrijiri spitaliceşti
-se planifică împreună cu pacienta un program de exerciţii

71
eficient, masaj la nivelul muşhilor afectaţi, plimbări
relaxante şi activităţi zilnice
-se îndrumă pacienta să facă băi călduţe cât mai frecvente
-se recomandă pacientei să consume fructe şi legume
proaspete
-se măsoară funcţiile vitale din 4 în 4 ore şi se notează în
foia de temperatură

72
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Neputinţă în a Pacienta să -se invaţă pacienta să practice exerciţii respiratorii active, TRATAMENT: Pacienta se
dormi şi a se dormi şi a se beneficieze de pasive tehnici de relaxare, doar câteva minute înainte de - se administrează odihneste în raport
odihni. odihni din odihnă şi de culcare sedativul prescris de cu vârsta sa.
cauza cefaleei, somn -se oferă pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare medic
manifestată corespunzătoar -se cooperează cu pacienta, identificînd cauza disconfortului Diazepam 1 cp-
prin vertij, e vârstei sale; şi a anxietăţii înainte de culcare
migrene, Pacienta -se creează un climat adecvat pacientei prin discuţiile
anxietate şi beneficieze de purtate;
redoarea un număr de -se facilitează contactul cu alţi pacienţi, chiar şi cu membrii
ceafei. ore de somn familiei pacientei
calitativ şi -se aplică tehnici de îngreijire curentă, necesare obţinerii
cantitativ. stării de bine fizic şi psihic
-se observă şi se notează zilnic în foaie de temperatură
funcţiile vitale, perioada somn-odihnă şi comportamentul
pacientei
-se urmăreşte efectul tratamentului

73
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de Hipertermie Pacientul să- - se asigură îmbrăcăminte lejeră TRATAMENT: Pacienta îşi
a-şi menţine datorită şi menţină - se aplică comprese reci pe extremităţi - se administrează menţine
temperatura procesului temperatura - se asigură hidratare adecvată medicaţie antitermică temperatura
corpului in infecţios sub 38 º C în - se măsoară temperatura la fiecare două ore şi se notează Algocalmin 3 fiole / corpului în limite
limite normale. manifestată prin decurs de 4 în foaia de temperatură. zi i.v normale.
febră ridicată, ore -schimb lenjeria de pat si corp ori de căte ori este nevoie Obiectiv atins.
anxietate, - se menţin igiena tegumentelor şi fanerelor.
nelinişte, -se asigură temperatura mediului ambiant 21ºC şi aer
agitaţie umidificat
- în caz de frison se încălzeşte pacientul cu termofoare şi
pături
- se urmăreşte efectul medicaţiei prescrise de medic

NEVOIA DIAGNOSTI OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

AFECTATĂ C NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGATE

74
Nevoia de a se Dificultate Pacienta să se -se abordează pacienta cu calm şi cu blândeţe Pacienta prezintă
îmbrăca şi în a se poată îmbrăca şi -se educă pacienta, privind importanţa alegerii dependenţă în a se îmbrăca
dezbrăca. îmbrăca şi dezbrăca. vestimentaţiei în identificarea personalităţii, şi dezbrăca. Obiectiv atins.
dezbrăca Pacienta să fie respectului faţă de sine şi a celor din mediul său
din cauza informată cu înconjurător
tulburărilor privire la alegerea -se notează zilnic interesul pacientei în a se îmbrăca
de vestimentaţiei faţă şi dezbrăca
echilibru, de sine şi celor -se va supraveghea pacienta cu ce se îmbracă
manifestate din jur. -se explică pacientei legăturile dintre ţinută şi stima
prin vertij, de sine
anxietate, -se încurajează pacienta şi se laudă la fiecare progres
cefalee şi pe care îl face
redoare -se acordă pacientei timp suficient în a se îmbrăca şi
ceafei. dezbrăca
-se recomandă, dacă pacienta ameţeşte să se aşeze
în fotoliu semişezînd
-se sugerează aparţinătorilor pacientei să-i procure
haine largi, uşor de îmbrăcat şi dezbrăcat, cu mod de
încheiere simplu şi încălţăminte fără şiret
-se elimină obiectele contondente din jurul său
-se încurajează fizic şi psihic pacienta, solicitîndu-i
să se îmbrace, vorbind clar, discret şi cu răbdare,
respectându-i tot odată şi ritmul acesteia
-se îndrumă pacienta să facă băi călduţe frecvente,
igiena orală după fiecare masă

75
-se asigură pacientei lenjerie curată zilnic, ordinea şi
curăţenia din salonul acesteia
-se aieriseşte/umezeşte aerul din salonul pacientei
-se explică cu empatie gesturile pe care trebuie să le
facă pacienta, pentru a se îmbrăca şi dezbrăca într-un
limbaj cât mai inteligibil
-se ajută şi se învaţă pacienta să practice exerciţii
fizice pasive, active şi tehnici de relaxare
-se măsoară din 2 în 2 ore funcţiile vitale ale
pacientei, notându-le în foaia de temperatură

76
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a fi Neputinţă în Pacienta să -se încurajează şi se ascultă pacienta în a-şi exprima orice Pacienta a învăţat
curat, îngrijit, a fi curată, prezinte emoţie, nevoie, identificâd tot odată cauzele ce îi afectează să-si menţină igiena
de a proteja îngrijită şi de tegumentel nevoia de a fi curată şi îngrijită corporală zilnică şi
tegumentele, a-şi păstra e, -se asigură un climat cât mai cald pacientei, pentru a-şi integritatea
fanerele şi tegumentele, mucoasele câştiga încrederea, interesul faţă de ea însăşi şi a celor din tegumentelor,
mucoasele fanerele şi şi fanere jur fanerelor şi
mucoasele curate, -se ajută pacienta, în funcţie de starea sa generală, să îşi mucoaselor.
curate şi îngrijiteşi facă baie sau duş, ori toaleta pe regiuni
îngrijite din integre. -se pregătesc materiale necesare pentru baie
cauza Pacienta să -se pregăteşte cada
meningitei şi nu fie sursă -se asigură temperatura camerei (20-22°C) şi a apei (37-
a lipsei de de infecţie 38°C)
cunoaştere de şi a altor -se urmăresc atent obiceiurile şi deprinderile de igienă ale
sine şi a factori pacientei
măsurilor de dăunători. -se ajută pacientasă-şi schimbe atitudinea faţă de aspectul
igienă, său fizic şi faţă de îngrijirile igienice
manifestată -se conştientizează pacienta în legătură cu importanţa de
prin tulburări menţinere a curăţeniei şi a igienei pentru a avea
de echilibru, tegumentele, fanerele şi mucoasele curate şi integre
redoarea -se explică importanţa oricărei tehnici prestate de către
cefei, cefalee, personalul care îi acordă îngrijiri pe tot parcursul
vertij, greţuri spitalizării pacientei

77
 vărsături, şi -se educă pacienta să-şi facă igiena orală după fiecare
dezinteres masă
faţă de sine şi -se previne pacienta să evite contactul cu obiecte
a celor din contaminate, sau cu persoane străine
mediul său -se educă pacienta să folosească şerveţele de unică
înconjurător. folosinţă, în timpul strănutului sau a tusei, să expectoreze
secreţiile orale, nazale în timpul tusei şi evitarea
împrăştierii secreţiilor
-se ridică moralul pacientei pentru a se simţi în siguranţă,
lăudându-i fiecare progres pe care îl prestează

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

AFECTATĂ NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT

78
 Nevoia de a Ignoranţă din Educarea - se verifică emoţiile şi sentimentele legate de anxietate În urma informaţiilor
învăţa cum cauza pierderii pacientei dacă pot accelera procesele de cunoaştere, pacienta acumulate, pacienta
să-şi păstreze stimei de sine pentru a şti devenind conştientă asupra propriei responsabilităţi ce o demonstrează că a înţeles
sănătatea manifestată despre are asupra sănătăţii sale datele despre boală oferite.
prin cerere de boală, - se asigură un mediu ambiant adecvat cu luminozitate şi
informaţii, investigaţii, temperatură normală, atmosferă de calm şi linişte,
spaima, tratament. creează ambianţă propice pentru însuşirile de cunoştinţe
nelinişte, - se încurajează pacienta că trebuie să facă faţă unor
teamă, necesităţi de schimbare a stilului de viaţă şi a obiceiurilor
anxietate. pentru redobândirea sănătăţii
- se observă progresele pacientei în autoîngrijire şi se
rămâne la dispoziţia ei pentru a o ajuta
- se ajută pacienta să-şi identifice factorii care alterează
capacitatea de a-şi conserva sănătatea
- se identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale
pacientei şi se corectează deprinderile dăunătoare
sănătăţii

Adoua zi de ingrijiri , a noua de spitalizare

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

79
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Probabilitatea Pacienta să -se măsoară funcţiile vitale la fiecare 2 h şi se notează în -se administrează Pacienta evită pe cât se
evita de atingere a beneficieze foaia de temperatură medicaţia prescrisă poate pericolele din viata
pericolele integrităţii de -se supraveghează pacienta îndeaproape de medic ei,
fizice şi psihice siguranţă -se urmăresc şi se notează manifestările patologice cum SER GLUCOZAT
datorită psihologică sunt: manifestările de comportament, spasme ale 5%
cefaleei intense , pentru musculaturii CEFORT
manifestată înlăturarea -se evaluează intensitatea durerilor antibiotic se
prin stare stării de -se va suplini pacienta de către asistentă în satisfacerea administrează 2g/zi
generală anxietate. nevoilor (12h)
alterată, -se asigură un climat de securitate pacientei ALGOCALMIN
redoarea cefei, -se asigură pacientei un mediu curat, liniştit, pentru analgezic se
risc de prevenirea infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti, având administrează i.m
complicaţii. în vedere rezistenţa scăzută la infecţii 2 fiole la
-se ajută pacienta să-şi recunoască factorii care cresc nevoie
nivelul anxietăţii DIAZEPAM sedativ
-se aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc se administrează i.m
minim de infecţii Fiole 1 i.m
-se încurajează familia să viziteze pacienta şi să discute cu seara
el VITAMINA B1-B6
-se dau explicaţi familiei, prietenilor, asupra DEXTROMETHOR
comportamentului pacientei şi se previne în legătură cu PHAN –antitusiv 1/2f
reacţiile emoţionale legate de boală / 8h
-se urmăreşte efectul medicatiei prescrise de medic. MEMOTAL 20%-
trofic cerebral 2f/zi.

80
 DEXAMETAZONA
antiinflamatoare
corticosteroizi 1/2-
zi/6h
ALGOCALMIN
analgezic se
administrează i.m
2 fiole la
nevoie

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT

81
 Nevoia de Ignoranţă din Pacienta sa -se învaţa pacienta să respecte regimul alimentar Pacienta a urmează
a învăţa cauza pierderii urmeze prescris de medic indicaţiile acordate de
cum să-şi stimei de sine sfaturile -se educă pacienta să vină la control periodic şi să către cadrele medicale
păstreze manifestată medicale menţină o stransă legatură cu medicul său
sănătatea prin cerere de oferite decatre -se sfatuieşte pacienta cum să-şi administreze medicaţia
informaţii, cadrele de prescrisă de medicul de specialitate
spaima, specialitae -se îndrumă pacienta spre activitati recreative
nelinişte, -se observă şi se notează orice schimbare în
teamă, comportamentul pacientei
anxietate. -se câştigă încredera pacientei prin modul meu de
comportament şi prin discuţiile purtate cu ea
-se ajută pacienta în cunoasterea şi reevaluarea
capacităţilor sale
-se observă reacţiile pacientei la luarea deciziilor
-se convinge pacienata de importanţa lor şi a
responsabilităţii cei revin
-se ajută pacienta să-şi exprime satisfacţia faţa de
performantele sale în îndeplinirea sarcinilor
-se discută cu pacienta despre adaptarea sa în familie
-se rezervă un timp mai lung pentru a sta cu pacienta şi
pentru ai asculta nevoiile
-se antrenează familia în susţinerea pacientei
-se identifică obiceiurile deprinderile greşite ale
pacientei
-se corecteză deprinderile daunătoare sănătăţii

82
-se explorează nivelul de cunoştinţă a bolnavei privind
boala sa, modul de manifestare, măsurile preventive şi
curative
-se stimulează dorinţa de cunoaştere
-se identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale
pacientei
-se conştientizează bolnavă asupra propriiei
responsabilităţi privind sănătatea
-se întocmeşte un program de recuperare
-se încurajează pacienta şi o ajut la dobândirea
noilor deprinderi.

83
 A trei-a zi de îngrijire, a pisprezecea de spitalizare
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Ignoranţă din Pacienta sa -se învaţă pacienta sa respecte regimul alimentar prescris de Pacienta a înţeles
învăţa cum cauza acmuleze medic importanţa menţinerii
să-şi pierderii informaţii -se educă pacienta să vină la control periodic şi să menţină sănătăţii
păstreze stimei de sine necesare o stransă legatură cu medicul său
sănătatea manifestată pentru -se sfătuieşte pacienta cum să-şi administreze medicaţia
prin cerere de menţinerea prescrisă de medicul de specialitate
informaţii, sănătăţii -se îndrumă pacienta spre activităţi recreative
spaimă, -se observă şi se notează orice schimbare în
nelinişte, comportamentul pacientei
teamă, -se caştigă încredera pacientei prin modul meu de
anxietate. comportament şi prin discuţiile purtate cu ea
-se ajută pacienta în cunoasterea şi reevaluarea capacităţilor
sale
-se observă reacţiile pacientei la luarea deciziilor
-se convinge pacienta de importanţa lor şi a responsabilităţii
cei revin
-se ajută pacienta să-şi exprime satisfacţia faţa de
performanţele sale în îndeplinirea sarcinilor
-se discută cu pacienta despre adaptarea sa în familie
-se rezervă un timp mai lung pentru a sta cu pacienta şi
pentru ai asculta nevoiile

84
-se antrenează familia în susţinerea pacientei
-se identifică obiceiurile deprinderile greşite ale pacientei
-se corecteză deprinderile dăunatoare sănătăţii
-se explorează nivelul de cunoştinţă a bolnavei privind
boala sa, modul de manifestare, măsurile preventive şi
curative
-se stimulează dorinţa de cunoaştere
-se identifică obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacientei
-se conştientizează bolnava asupra propriei responsabilităţi
privind sănătatea
-se întocmeşte un program de recuperare
-se încurajează pacienta şi o ajut la dobândirea
noilordeprinderi.

85
 CAZ III
DATE CULESE PRIN INTERVIU, OBSERVAŢIE ŞI ANAMNEZĂ
DATE PERSONALE
Nume: U.
Prenume: G.
Sex: F.
Vârstă: 35 ani.
Diagnostic curent: Meningită purulentă, encefalită
Herpes extins perionazal
Acte chirurgicale: nesemnificative.
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliul: rural Gropeni jud. Brăila.
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţie, mamă.
Persoane pe care se poate bizui: soţ, soră, părinţi.
Ocupaţia prezentă: profesoară.
Asigurări de sănătate: pacienta asigurată prin CNAS.
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia:superioară.
Limba vorbită: română.
Planuri de viitor: să-şi întreţină familia atât din punct de vedere financiar cât şi moral.
Atitudinea faţă de sănătate şi boală: încearcă să se adapteze la noul său mediu de bolnavă
Religie: creştin-ortodox nepracticant.
STIL DE VIAŢĂ
Activităţi recreative: se ocupă de propriul copil ceea ce o satisface enorm
Factori de risc: stresul acumulat la servici, un sistem imunitar scăzut la infecţii
Locuinţa: locuieşte cu socrii, soţul şi copilul la casă cu 5 camere.
DATE PSIHOLOGICE
Nivel de dezvoltare: normal.
Orientare temporo-spaţială: dezorientată.
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
Abilitatea de a folosi informaţii : percepe orice tip de informaţie.

86
Somnul: tulburat.

Dureri: cefalee violentă.

Mobilitatea: dependentă.
Tip de efort tolerat: scazut.
Postura: antalgică, cocoş de puşcă.
Articulaţii: mobile.
Muşchi: normali.
Activităţi zilnice: merge la servici.
SIMŢURI
Vedere: prezintă fotofobie
Auz: normal.
Mirosul: normal.
Gustul: neafectat.
Pipaitul: neafectat.
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: necooperantă agitată nu răspunde la întrebări.
Atitudine: necooperantă.
Expresia feţei: palidă.
Părerea sa despre sine: acceptă destul de greu postura de bolnav deoarece doreşte să fie în
permanenţă cu familia.
Adaptare la mediu : dificilă
ISTORICUL BOLII ACTUALE : Pacienta e internată la ora 8: 25 pentru vărsături incoercibile,
apărute în urmă cu 2 ore, cefalee, dureri abdominale, fotofobie. La examenul clinic în secţia de
terapie intensivă, redoare de ceafă.
Pacienta s-a internat cu următoarele manifestări febră moderată, cefalee, vărsături, stare
generală alterată, redoarea cefei.
Dieta: nu respectă nici un regim.
Alergii: nu prezintă alergii.
STAREA DE NUTRIŢIE
Inălţime: 1,65m;
Greutate: 80kg.
Apetit: redus.

87
Metode artificiale de alimentatie: pacientul este alimentat prin perfuzie cu ser glucozat 500
ml /zi 5% .
FANERE, TEGUMENTE ŞI MUCOASE
Culoarea pielii: palidă
Părul: ingrijit
Unghiile: ingrijite.
RESPIRAŢIA SI CIRCULAŢIA
TA : 100/70 mmHg
P: 72 puls/min
R: 12 resp/min
T: 39,6°C
Oboseală: astenie fizică marcantă.
Tranzit intestinal: normal.
Diureza: normală.

PROBLEMELE PACIENTEI

Date obiective Date subiective

 cefalee intensă  Vărsaturi 300 ml/zi
 stare generală alterată  T.A :100/70mmHg
 vertij  P: 72 puls/min
 R: 12 resp/min
 T: 39,6°C
 Redoarea cefei
 Dureri abdominale

88
 NEVOI FUNDAMENTALE

NEVOIA FUNDAMENTALǍ AFECTATǍ / NEAFECTATǍ

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie. Afectată

2.Nevoia de a bea şi a mânca. Neafectată

3.Nevoia de a elimina. Neafectată
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură. Afectată
5.Nevoia de a dormi şi a se odihni. Afectată
6.Nevoia de a se îmbraca şi dezbrăca. Neafectată
7.Nevoia de a menţine temperatura corpului în Afectată
limite normale.
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja Neafectată
tegumentele şi mucoasele.
9.Nevoia de a evita pericolele. Afectată
10.Nevoia de a comunica. Neafectată
11.Nevoia de a acţiona conform propriilor Neafectată
convingeri şi valori, de a practica religia.
12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării. Neafectată
13.Nevoia de a se recrea. Neafectată
14.Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea. Afectată

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA AFECTATĂ DIAGNOSTIC NURSING

1.Nevoia de a evita pericolele Probabilitatea de atingere a integrităţii fizice şi psihice datorită stări
generale alterate şi a durerilor din mediul spitalicesc manifestată prin risc
89
 de comlicaţii.
2.Nevoia de a manca şi a bea Alimentaţie inadecvată prin deficit din cauza durerilor cefalice, redoarea
cefei, stării depresive manifestată prin inapetenţă, vărsături.
3.Nevoia de a se mişca şi a Difcultatea pacientei de a se mişca şi a avea o bună postură datorită cefaleei
menţine o bună postură intense, stări generale alterate manifestată prin limitarea mişcărilor.
4.Nevoia de a dormi şi a se Alterarea somnului din punct de vedere cantitativ şi calitativ manifestată
odihni prin ingrijorare, astenie fizică şi psihică, agitaţie neputinţă.
5.Nevoia de a-şi menţine Dificultate în a-şi menţine temperatura în limite normale, din cauza,
temperatura în limite normale meningitei manifestată prin febră moderată
38-38.6◦ C, transpiraţii frison.
6.Nevoia de a învăţa Lipsa cunoştinţelor despre boală manifestă prin cerere de informaţii datorită
lipsei surselor de informare.

BULETIN DE ANALIZE
Hematologie Test Rezultat Interval de Unitate
referinţă măsură
Se recoltează , prin Eritrocite - funcţie de transport a 3.77 3.7 – 5.1 10³10³/μL
puncţie venoasă în oxigenului de la plămân la ţesuturi şi
vacutainer cu dop transferul dioxidului de carbon de la
mov. ţesuturi în plămân, scăderea numărului
de eritrocite determină anemie
Hemoglobina - indică apariţia anemiei 12.0 12.0 – 15.0 g / dl
Hematocrit - deshidratări puternice 36.4 36.0 – 46.0 %
Volum eritrocitar mediu 96.6 80.0 – 98.0 fL
Hemoglobina erotrocitara medie 31.8 27.0 – 33.0 pg
Concetraţie de hemoglobină eritrocitară 33.0 32.0 – 35.5 g/dl
medie
Laţimea distribuţiei eritrocitelor 14.0 11.5 – 14.5 %

Leucocite - rol de fagocitoză, dacă 5.8 4.0 – 10.0 10³/μL

numărul acestora este scăzut indică o
leucopenie
90
 Granulocite - au rol imunologic în 4.2 2.0 – 7.0 10³/μL
imunitatea nespecifică
Limfocite - produc anticorpi, de ele 1.4 1.2 – 4.0 10³/μL
depinde imunitatea organismului
Monocite - au o mare capacitate de 0.2 0.1 – 0.8 10³/μL
fagocitoză, consumând resturi celulare
mari
Granulocite % 72.4 45.0 – 72.0 %
Limfocite % 23.6 25.0 – 40.0 %
Monocite % 4.0 2.0 – 9.0 %
Trombocite - au rol în coagulare, 259 150 – 450 10³/μL
numărul lor creşte în infecţii, boli
inflamatorii, boli mieloproliferative
Trombocitocrit 0.16 0.01 – 1.0 %
Volum trombocitar mediu 6.4 7.4 – 10.4 fL
Laţimea distrinbuţiei trombocitelor 18.9 9.0 – 13.0 %
Se recoltează , prin VSH 1h 75 0.0 – 20.0 mm
puncţie venoasă în indică prezenţa unui neoplasm
vacutainer cu dop
negru, conţine
coagulant (citrat de Na
3,8%).

Biochimie ser Test Rezultat Interval de Unitate

referintă măsură
Se recoltează, prin Glucoză ser - ajută la diagnosticarea 93 65.0 – 110.0 mg / dl
puncţie veoasă, 5-10 diabetului
ml sânge in Acid uric - indică prin valori crescute 2.0 2.5 – 5.9 mg / dl
vacutainer cu dop d afectarea epurării sângelui de către
culoare roşie fără rinichi
anticoagulant. Uree ser - pentru evaluarea 27.5 10 – 50 mg / dl
metabolismului protidic
AST / TGO - urmăreşte evoluţia 16 10.0 – 31.0 U/L
infarctului miocardic
ALT / TGP - aceste enzime sunt 17 10.0 – 28.0 U/L
folosite în general pentru diagnosticul
afecţiunilor hepatice
Lactat dehidrogenaza LAH - este util 361 313 – 618 U/L
pentru confirmarea diagnosticului de
infarct miocardic sau pulmonar

91
 Proteine totale ser - indică 8.7 6.0 – 8.3 g / dL
metabolismul protidic
Creatinină ser - pentru evaluarea 0.62 0.6 – 1.1 mg / dL
funcţiei glomerulare

BIOCHIMIE URINĂ
Test Rezultat Interval de referintă
pH - indică capacitatea tubilor renali de a menţine 6.0 5.0 – 8.0
echilibrul acido-bazic al plasmei şi lichidului extracelular

Nitraţi - indică prezenţa bacteriuriei Absent Absent

Glucoza - apare în mod specific în diabet zaharat Absent Absent
Acid Ascorbic - are rol de echilibrare a sistemului Absent Absent
imunitar
Densitate - indică concentraţia de ioni din urină 1015 1.005 – 1.030
Eritrocite - indică numeroase afecţiuni ale rinichilor şi Absent Absent
tractului urogenital
Proteine - prezenţa proteinelor în urină este cel mai Absent Absent
important indicator de boală renală
Bilirubina - apare în caz de stază biliară sau Absent Absent
hiperproducţie de bilirubină directă
Urobilinogen - este crescut în condiţiile asociate cu icter Normal Normal
hemolitic şi insuficienţă hepatică
Corpi Cetonici - apar în urină în diabetul zaharat cu Absent Absent
aminoacitoză şi în tulburările metabolismului glucidic
Leucocite - indică afecţiuni inflamatorii ale tractului Prezent Absent
urinar

92
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Prima zi de îngrijire – prima zi de spitalizare

INTERVERNŢII NURSING
NEVOIA DIAGNOSTI
OBIECTIV EVALUARE
AFECTĂ C NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de Probabilitatea Pacienta să - se va interna pacienta într-un salon cu condiţii optime în Tratament : Pacienta este
a evita de atingere a beneficieze de cadrul secţiei de boli infectioase PARACETAMOLan nelinistă în legătură
pericolele integrităţii siguranţă - se măsoară funcţiile vitale la fiecare 2 h şi se notează în algezice, 3cp/zi cu rezultatul
fizice şi psihologică, foaia de temperatură DEXAMETAZONĂ analizelor şi a
psihice pentru înlăturarea - se supraveghează pacientul îndeaproape corticosteroizi se investigaţiilor
datorită stări stării de - se urmăresc şi se notează manifestările patologice cum sunt: administrează 1ml/zi corelete
generale anxietate. manifestările de comportament, spasme ale musculaturii la 8h P-68/min.
alterate şi a Pacienta să - se evaluează intensitatea durerilor CEFORT TA-100/60 mmHg
durerilor din prezinte o stare - se va suplini pacientul de către asistentă în satisfacerea antibioticse 4g/zi-2g R-18 /min.
mediul de confort pe nevoilor i.v. la 12h. T-39,6 C
spitalicesc perioada - se asigură un climat de securitate pacientei ALGOCALMIN
manifestată spitalizării prin - se asigură pacientei un mediu curat, liniştit, pentru analgezic i.m 2 fiole
prin risc de prevenirea prevenirea infecţiilor intercurente, intraspitaliceşti, având în la nevoie
comlicaţii. complicaţiilor. vedere rezistenţa scăzută la infecţii DIAZEPAM sedativ
-se urmăreşte efectul medicaţiei prescrise de medic. i.m Fiole 1 i.m seara

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

93
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să -se explică pacientei importanţa alimentataiei Se nistrarea de Pacienta prezintă
bea şi a inadecvată prin fie echilibrată -se alimentează pacienta pe cale parenterlă antiemetice prescrise neputinţă în a se
manca deficit din nutritional. - -se suprimă alimentaţia pacienta alimentându-se pe cale de medic alimenta, deoarece
cauza durerilor parenterală METOCOPLAMID la indicaţia
cefalice, -se oferă pacientei un pahar cu apă aromată după vărsături 1cp cu 30 de minute medicului se
redoarea cefei, pentru a-şi clăti gura înainte de masă alimentează pe cale
stării depresive -se educă pacienta sa consume o cantitate de alimente în SER GLUCOZAT parenterală.
manifestată concordanţă cu nevoile sale energetice (activitate, vârsta, 5% Soluţie
prin inapetenţă, condiţii de viata) hidratantă i.v 500
vărsături. -se masoară cantitatea de urina eliminată şi o notez în foaia de ml/zi
observaţie VITAMINAB 1
-sepudreză regiunile care sunt predispuse la escare cu talc şi B6antiinflamator -
alcool. i.vFiole 1.zi
-se informează pacienta sa respecte regimul alimentar ASPATOFORThepat
-se face bilantul lichidelor îngerate şi eliminate oprotector- se
-se urmăreşte efectul tratamentului administrează i.v
Fiole 4.zi

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

AFECTATĂ NURSING
INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT

94
Nevoia de a Difcultatea Pacienta să nu -se pregăteşte psihic pacienta în vederea oricarei tehnici -se administrează În urma intervenţiilor
se mişca şi pacientei de a prezinte dureri -se incurajează pacienta să-şi exprime diminuare durerii, medicaţia prescrisă de acordate pacienta se
a menţine o se mişca şi a pentru a fi senzaţiei de greutate, disconfort medic şi poate mişca
bună avea o bună capabilă să se -se pregăteşte un program de exerciţii pasive sau active ALGOCALMIN o
postură postură mişte singură. -se explică pacientei importanta mişcării fiola la nevoie pentru
datorită -se masoară funcţiile vitale le notez în foia de temperatură la calmarea durerilor.
cefaleei fiecare 2 h
intense, stări -se urmăreşte faciesul, tegumentele, extremitaţile
generale -se incurajează pacienta pentru orice progres
alterate -se schimbă poziţia în pat a pacientei la fiecare 2-3 ore pentru
manifestată prevenirea escarelor
prin limitarea -se antrnează familia în susţinerea pacientei
mişcărilor. -se explică pacientei legaturile dintre ţinuta vestimentară,
imaginea şi stima de sine
-se acordă timp suficient pentru a se îmbraca şi dezbrăca
-se sugereză aparţinătorilor să-i procure haine comode
-se incurajează pacienta sa participe pe cât posibil
în a se îmbrăca şi dezbraca
-se urmăreşte efectul medicaţieii prescrise de medic.

95
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Lipsa Pacienta sa fie -se ascultă pacienta pentru ai Pacienta nu se
învaţa cunoştinţelor conştientă de permite să-şi exprime poate adapta la
despre boală propriia sa sentimentele privind realitate.
manifestă prin valoare şi dificultatea de a se realiza
cerere de competentă. -se îndrumă pacienta spre
informaţii activitati recreative
datorită lipsei -se observă şi se notează
surselor de orice schimbare în
informare comportamentul pacientei
-se castigă încredera
pacientei prin modul meu de
comportament şi prin
discuţiile purtate cu ea
-se ajută pacienta în
cunoasterea şi reevaluarea
capacităţilor sale
-se observă reacţiile pacientei
la luarea deciziilor

96
-se convinge pacienata de
importanţa lor şi a
responsabilităţii cei revin
-se ajută pacienta să-şi
exprime satisfacţia faţa de
performanţele sale în
îndeplinirea sarcinilor
-se discută cu pacienta
despre adaptarea sa în
familie
-se rezervă un timp mai lung
pentru a sta cu pacienta şi
pentru ai asculta nevoiile
-se antrenează familia în
susţinerea pacientei
-se identifică obiceiurile
deprinderile greşite ale
pacientei
-se corecteză deprinderile
daunatoare sănătăţii

97
-se explorează nivelul de
cunoştinţă a bolnavei privind
boala sa, modul de
manifestare, măsurile
preventive şi curative
-se stimulează dorinţa de
cunoaştere
-se identifică obiceiurile şi
deprinderile greşite ale
pacientei
-se conştientizează bolnava
asupra propriiei
responsabilităţi privind
sănătatea
-se efectuiază demonstraţii
practice
-se întocmeşte un program
de recuperare
-se încurajează pacienta şi o
ajut la dobândirea

98
 noilor deprinderi.

A doua zi de ingrijire a cincea zi de spitalizare

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

AFECTATĂ NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT

99
Nevoia de a Probabilitatea de Pacientasă - se măsoară funcţiile vitale Tratament : În urma
evita atingere a prezinte un la fiecare 4 h şi se notează în PARACETAMOL intervenţiilor
pericolele integrităţii fizice sistem foaia de temperatură analgezice, antipiretice acordate de către
şi psihice imunitar - se supraveghează pacientul se administrează 3cp/zi cadrele medicale
datorită cefaleei integru îndeaproape DEXAMETAZONĂ pacienta se
intense - se urmăresc şi se notează corticosteroizi ameliorează dar
manifestată prin manifestările patologice cum sistemici necesită ajutor.
stare generală sunt: manifestările de glucocorticoizi se
alterată, redoarea comportament, spasme ale administrează 1ml/zi la
cefei, risc de musculaturii 8h
comlicaţii. - se evaluează intensitatea CEFORT antibiotic se
durerilor administrează 4g/zi-2g
- se va suplini pacientul de i.v. la 12h.
către asistentă în ALGOCALMIN
satisfacerea nevoilor analgezic -se
- se asigură un climat de administrează
securitate pacientei i.m 2 fiole la nevoie
- se asigură pacientei un DIAZEPAM
mediu curat, liniştit, pentru sedativ -se
prevenirea infecţiilor administrează

100
intercurente, intraspitaliceşti, i.m Fiole 1 i.m seara
având în vedere rezistenţa
scăzută la infecţii
- se ajută pacientul să-şi
recunoască factorii care
cresc nivelul anxietăţii
- se încurajează familia să
viziteze pacientul şi să
discute cu el
- se dau explicaţi familiei,
prietenilor, asupra
comportamentului pacientei
şi se previne în legătură cu
reacţiile emoţionale legate de
boală

-se urmăreşte efectul

medicatiei prescrise de
medic.

101
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Alimentaţie Pacienta să -se explică pacientei -se încearcă oprirea vărsaturilor Pacienta se
bea şi a inadecvată prin se poata importanţa alimentaţiei prin administrarea de antiemetice alimentează
manca deficit din alimenta pe -se alimentează prescrise de medic normal în urma
cauza durerilor cale naturală. pacienta pe cale METOCPLAMID 1cp cu 30 de intervenţiilor

102
cefalice, parenterală. minute înainte de masă acordate e către
redoarea cefei, -se explorează - se administrează medicaţia medic.
stării depresive preferinţele pacientei prescrisă de medic
manifestată asupra alimentelor SER GLUCOZAT 5% Soluţie
prin inapetenţă, permise şi interzise. hidratantă -se administrează i.v
vărsături. -se suprima alimentaţia 500 ml/zi
pacienta alimentându- VITAMINA B 6 B 12
se pe cale parenterală antiinflamator -se
-se oferă pacientei un administrează i.v Fiole 1.zi
pahar cu apă aromată ASPATOFORThepatoprotector
după vărsături pentru a- -se administrează i.v
şi clăti gura Fiole 4.zi
-se educă pacienta
săconsume o cantitate
de alimente în
concordanţă cu nevoile
sale energetice
(activitate, vârsta,
condiţii de viata)
-se măsoară cantitatea

103
de urina eliminată şi o
notez în foaia de
observaţie
-se informează pacienta
să respecte regimul
alimentar
-se informează pacienta
să consume fructe şi
legume la fiecare masa,
şi lichide aproximativ
doi litri /zi
-se aşează pacienta într-
o poziţie comodă
pentru alimentaţie
-se face bilantul
lichidelor ingerate şi
eliminate
-
- se urmăreşte efectul
tratamentului

104
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Alterarea Pacienta să se -se invaţă pacienta să -se administrează medicaţia Pacienta se
dormi şi a se somnului din odihnească nu consume cafea prescrisa de medic 1 odihneşte
odihni punct de vedere fără a prezenta inainte de culcare Diazepam înainte de culcare normal fără a fi
cantitativ şi cefalee -se aduce la cunostinţă cu 1ora. necesar
calitativ intensă. că orele de somn intervenţia
manifestată prin trebuie să se încadreze cadrelor
ingrijorare, între 7-9 ore medicale
astenie fizică şi -se invaţă pacienta
psihică, agitaţie tehnici de relaxare
neputinţă. -se asigură un confort

105
 corespunzator în
camera fară zgomot,
camera sa fie aerisită
pentru ca pacienta sa se
trezească odihnită
dimineaţa
-se ajută pacienta să-şi
recunoască capacităţile,
preferinţele şi să-şi
exprime sentimentele
-se sfatuieşte pacienta
să comunice cu cei din
jur în mod eficace.
-se comunică des cu
pacienta aratandui-mă
plină de afecţiune.

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

106
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Insuficienţă Pacienta sa -se linisteşte pacienta cu Pacienta a
învaţa cunoaşterii acumuleze un privire la boala sa, la starea acumulat destule
datorită lipsei bagaj de sa, explicândui scopul şi cunoştinţe
surselor de cunostinte natura intervenţiilor pentru a duce o
informare necesar -se informează pacienta cu viaţă sănătoasă
manifestată prin satisfacerii toate detaliile despre boala
cerere de celor 14 nevoi sa, se roagă aparţinătorii
informare, pacientei sa comunice mai
nelinniste, mult cu ea.
anxietate. -se îndrumă pacienta spre
activitati recreative
-se observă şi se notează
orice schimbare în
comportamentul pacientei
-se caştigă încredera
pacientei prin modul meu
de comportament şi prin
discuţiile purtate cu ea

107
-se ajută pacienta în
cunoasterea şi reevaluarea
capacităţilor sale
-se observă reacţiile
pacientei la luarea deciziilor
-se convinge pacienata de
importanţa lor şi a
responsabilităţii cei revin
-se ajută pacienta să-şi
exprime satisfacţia faţa de
performanţele sale în
îndeplinirea sarcinilor
-se discută cu pacienta
despre adaptarea sa în
familie
-se rezervă un timp mailung
pentru a sta cu pacienta şi
pentru ai asculta nevoiile
-se antrenează familia în
susţinerea pacientei

108
-se identifică obiceiurile
deprinderile greşite ale
pacientei
-se corecteză deprinderile
dăunatoare sănătăţii
-se explorează nivelul de
cunoştinţă a bolnavei
privind boala sa, modul de
manifestare, măsurile
preventive şi curative
-se stimulez dorinţa de
cunoaştere
-se identifică obiceiurile şi
deprinderile greşite ale
pacientei
-se constientizează bolnava
asupra propriei
responsabilităţi privind
sănătatea
-se efectuiază demonstraţii

109
 practice
-se întocmeşte un program
de recuperare
-se incurajează pacienta şi o
ajut la dobindirea
noilor deprinderi.

A treia zi de ingrijire a şaptea zi de spitalizare

OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE

110
NEVOIA DIAGNOSTIC INTERVENTII INTERVENTII
AFECTATĂ NURSING PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Probabilitatea de Pacientasă îşi - se măsoară funcţiile DIAZEPAM sedativ Pacienta a
evita atingere a satisfacă vitale la fiecare 2 h şi se -se administrează înţeles
pericolele integrităţii fizice nevoile în notează în foaia de i.m Fiole 1 i.m seara importanţa
şi psihice funcţie de temperatură menţinerii stări
datorită cefaleei starea de - se supraveghează de sănătate
intense sănatate şi de pacienta îndeaproape
manifestată prin gradul de - se va suplini pacienta de
stare generală dependenţă către asistentă în
alterată, redoarea satisfacerea nevoilor
cefei, risc de - se asigură un climat de
comlicaţii. securitate pacientei
- se asigură pacientei un
mediu curat, liniştit,
pentru prevenirea
infecţiilor intercurente,
intraspitaliceşti, având în
vedere rezistenţa scăzută
la infecţii

111
- se ajută pacientul să-şi
recunoască factorii care
cresc nivelul anxietăţii
- se alege procedurile de
investigaţie şi tratament
cu risc minim de infecţii
- se încurajează familia să
viziteze pacientul şi să
discute cu el
- se dau explicaţi familiei,
prietenilor, asupra
comportamentului
pacientei şi se previne în
legătură cu reacţiile
emoţionale legate de
boală
-se urmăreşte efectul
medicaţiei prescrise de
medic.

112
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING INTERVENTII INTERVENTII
PROPRII DELEGAT
Nevoia de a Insuficienţă Pacienta sa - se învaţă pacienta să respecte Pacienta
învaţa cunoaşterii urmeze regimul alimentar prescris de medic urmează
datorită lipsei sfaturile -se educă pacienta să vină la control indicaţiile
surselor de medicale periodic şi să menţină o strânsă acordate de
informare oferite decatre legatură cu medicul său către cadrele
manifestată prin cadrele de -se sfătuieşte pacienta cum să-şi medicale
cerere de specialitae administreze medicaţia prescrisă de
informare, medicul de specialitate
nelinniste, -se îndrumă pacienta spre activităţi
anxietate. recreative
-se observă şi se notează orice
schimbare în comportamentul
pacientei
-se caştigă încredera pacientei prin

113
modul meu de comportament şi prin
discuţiile purtate cu ea
-se ajută pacienta în cunoasterea şi
reevaluarea capacităţilor sale
-se observă reacţiile pacientei la
luarea deciziilor
-se convinge pacienata de importanţa
lor şi a responsabilităţii cei revin
-se ajută pacienta să-şi exprime
satisfacţia faţa de performantele sale
în îndeplinirea sarcinilor
-se discută cu pacienta despre
adaptarea sa în familie
-se rezervă un timp mai lung pentru a
sta cu pacienta şi pentru ai asculta
nevoiile
-se antrenează familia în susţinerea
pacientei
-se identifică obiceiurile deprinderile
greşite ale pacientei

114
-se corecteză deprinderile dăunătoare
sănătăţii
-se explorează nivelul de cunoştinţă a
bolnavei privind boala sa, modul de
manifestare, măsurile preventive şi
curative
-se stimulez dorinţa de cunoaştere
-se conştientizează bolnava asupra
propriei responsabilităţi privind
sănătate
-se întocmeşte un program de
recuperare
-se încurajează pacienta şi o ajut la
dobândirea
noilor deprinderi.

115
 BIBIOGRAFIE

1.PAUN R. Tratat de medicina interna

Editura Medicala, Bucuresti

2.Ionescu-Targoviste C. Deontologia moderna

Editura Medicala, Bucuresti

3.Gherasim L. Tratat de medicina interna

Editura Medicala, Bucuresti

4. Mincu I. Bazele practici ale nutritiei omului

bolnav

Editura Cousi, Bucuresti

116
117