METODE DE ANALIZĂ A PROBLEMEI ŞI LUARE A DECIZIEI ÎN

PROCESUL DE CONSILIERE

Six Thinking Hats este o tehnică de analiză a problemei şi luare a

deciziei, care a fost descrisă la începutul anilor '80 de Edward de Bono.
Metoda a avut un succes imediat, fiind rapid adoptată de consilierii si consultanţii
HR din companiile multinaţionale, care aveau nevoie de o tehnică rapidă de luare a
deciziei. Metoda presupune ca subiectul să îşi aşeze pe cap una dintre cele şase pălării
ipotetice, cu scopul de a adopta una dintre cele şase metode de gândire. Succesul metodei
constă în faptul că, o dată cu schimbarea pălăriei, subiectul trebuie să părăsească
definitiv modul precedent de gândire, în grup, tehnica presupune ca toţi participanţii
trebuie să poarte aceeaşi pălărie în aceeaşi etapă a discuţiei. Care sunt caracteristicile
fiecărei pălării în parte?

1. Pălăria alba.

In această primă etapă a discuţiilor se adună toate informaţiile disponibile.

Clientul care are pălăria albă pe cap nu face altceva decât adună date referitoare la
problema de rezolvat, le notează, nu argumentează nimic. Se stabilesc elementele
situaţionale care sunt importante în procesul de luare a deciziei (din punctul de vedere al
clientului, fără ca să intervină consilierul prea mult). Ce informaţii am mai dori să
avem pentru a considera că am luat decizia în cunoştinţă de cauză? Cum vom obţine
aceste informaţii?

2. Pălăria roşie.

Etapa intuiţiei, a sentimentelor şi emoţiilor, întrebarea este care dintre alternativele

de mai sus merită luate în considerare, conform intuiţiei şi sentimentelor noastre?

3. Pălăria neagră.

Este etapa judecăţii şi a precauţiei. Este o pălărie foarte valoroasă. Nu

reprezintă câtuşi de puţin o etapa negativistă, ci una de analiză. Este pălăria logicii,
care arată dacă o soluţie aleasă se potriveşte cu elementele contextului, dacă este
viabilă etc. Are loc practic evaluarea punctelor slabe ale fiecărei alternative şi
sublinierea potenţialelor obstacole în aplicarea alternativei alese.
1
4. Pălăria galbenă.

Este pălăria logicii optimiste. Presupune evaluarea beneficiilor aplicării fiecărei

alternative. Cu alte cuvinte, după ce s-a ales o soluţie, se merge mai departe cu
analiza pentru a imagina eventualele beneficii, rezultate pozitive ale implementării
acesteia. Se iau în considerare interesele şi valorile personale ale clientului.

5. Pălăria verde.

Este etapa creativităţii, a propunerilor, a alternativelor, a descoperirii

aspectelor interesante, provocatoare legate de obiectul deciziei, în această fază se acordă
atenţie respectării principiului celor 3P în procesul creativ: positive, prolific, playful
(clientul adună cât mai multe idei pe care nu le evaluează în această fază). Se poate
utiliza la finalul secvenţei de pălării cu scopul de a genera soluţii viabile care să
anihileze dezavantajele şi potenţialele obstacole asociate celorlalte alternative. O
abordare de acest gen vine să cultive o atitudine generală orientată spre căutarea de
soluţii creative pentru problemele cu care ne confruntăm.

6. Pălăria albastră.

Este o pălărie corespunzătoare unei viziuni integratoare asupra soluţiilor şi

alternativelor luate în calcul. Se ia o decizie. Şi care din alternativele luate în discuţie vor
fi considerate mai departe? Pot să rezulte două soluţii preferate care au beneficii/puncte
slabe similare sau care se bazează pe valori diferite, în primul caz, alegerea se poate
face utilizând o pălărie roşie care va face ca decizia să fie luată pe baza
intuiţiei/sentimentelor, iar în cel de-al doilea caz se chestionează ierarhia valorilor
clientului.

Tehnica descrisă mai sus are mare valoare şi ca metodă aplicabilă de client
şi în situaţii care nu implică procesul de consiliere sau şcoala - în viaţa de zi cu
zi. Exerciţiul de decizie bazat pe ceea ce E. de Bono numea "alternativele
gândirii" este de mare folos unei persoane, care poate deveni mai ordonată în
gândire, mai creativă, care poate ajunge la o decizie înţeleaptă, fără să se grăbească,
cu luarea în calcul a tuturor posibilităţilor existente.

2
 Tehnica SWOT se adresează în general subiecţilor cu o
vârsta mai mare de 10-12 ani. Este un instrument utilizat în foarte
multe domenii în care se cere luată o decizie la un moment dat.
Denumirea metodei provine de la iniţialele termenilor englezeşti
asociaţi conceptelor luate în considerare în analiză: Strengths, Weaknesses,
Opportunities, Threats.

Analiza se desfăşoară pe două registre: intern clientului sau grupului (pentru

calităţi si puncte slabe) şi extern (pentru oportunităţi şi ameninţări din afara grupului sau
a clientului individual), în general, informaţia se organizează vizual, ca în figura de mai
sus. Pentru rubrica "puncte tari" (Strengths) şi "puncte slabe" (Weaknesses), se listează
avantajele, aspectele interne pozitive, respectiv dezavantajele unei anume decizii, de
exemplu. "Oportunităţile" fac referire la şansele posibile, la tendinţele externe care ar fi
favorabile deciziei, iar "Ameninţările" reprezintă obstacolele de înfruntat în cazul
adoptării unei decizii sau a alteia.

După cum se observă, cele două instrumente de analiză şi luare a d eciziei

nu sunt uşor de aplicat - ele solicitând efort şi maturitate din partea
clientului/clienţilor angajaţi într-o asemenea activitate. Din aceste motive, este
recomandată aplicarea lor clienţilor cu vârste peste 10-12 ani, după un prealabil
instructaj riguros.
Cele două metode de luare a deciziei prezentate mai sus nu sunt în
exclusivitate adresate domeniului consilierii. De fapt, ele sunt preluate din alte
domenii: Marketing (pentru SWOT) şi Management (pentru Six Thinking Hats).
Consilierul şcolar/dirigintele poate aplica aceste metode cu dublu scop: pe de
o parte, pentru a-i oferi clientului suport în luarea deciziei în procesul de consiliere,
pe de altă parte, pentru a forma acestuia abilităţi de lucru individual, în situaţii reale,
din afara şcolii. Tehnicile pot fi aplicate în oricare din etapele procesului de consiliere
şi pot constitui un instrument-cheie în proiectarea carierei, în consilierea de familie
etc. Metodele, aplicate în mod corespunzător şi consecvent, formează la copii o
rigoare în gândire de mare valoare în orice situaţie de viaţă. Metoda pălăriilor este
uşor de aplicat şi la vârste mai mici, bineînţeles ajustată corespunzător. Materialul
didactic de tipul pălăriilor concrete, colorate în cele şase culori, sunt de mare folos
pentru detensionarea discuţiilor, individuale şi de grup, dintre consilier şi clienţi.
3