Introducere

Noţiunea de mass-medie, societate informaţională: relaţia dintre acestea

Rolul mass-mediei în contextul acestei societăţi
Concluzie
Bibliografie

În societatea contemporană, mass-media capătă o importanţă deosebită, impusă de fluctuaţiile

specifice perioadei de tranziţie, când informarea corectă, rapidă, în condiţiile libertăţii presei,
devine o necesitate obiectivă, dar când, totodată, este posibilă folosirea lor în diverse scopuri. În
felul acesta sistemul mass-mediei devine principalul instrument în edificarea societăţii
informaţionale.
Potrivit lui Denis McQuail, mass-media reprezintă în primul rând ”instituții care desfășoară o
activitate fundamentală ce constă în producerea, reproducerea și distribuirea cunoașterii, a
cunoașterii ce ne permite să conferim un sens lumii, modelează percepția noastră și contribuie
la cunoașterea trecutului și asigurarea continuității noastre actuale.” În limbajul uzual și în
unele lucrări de specialitate, mass-media sunt considerate sinonime cu noțiunile de comunicare
de masă și cea de mijloace de comunicare în masă. Prin urmare, mijloacele media sunt, în
general, definite ca "suporturi tehnice care servesc la transmiterea mesajelor către un ansamblu
de indivizi”, pe cînd conceptul de comunicare de masă poate fi definit ca "orice formă de
comunicare în care mesajele, având un caracter public, se adresează unei largi audiențe, într-un
mod indirect și unilateral, utilizându-se o tehnologie de difuzare”.
Cunoaşterea este informaţie cu înţeles şi informaţie care acţionează. De aceea, societatea
cunoaşterii nu este posibilă decât grefată pe societatea informaţională şi nu poate fi separată de
aceasta. Societatea informaţională se caracterizează prin democratizarea informaţiei,
comunicării, înţelegerii şi cooperării. În esenţă, această societate se bazează pe mass-medie.
Societatea informaţională reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane, un nou mod de viaţă
calitativ superior care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi
existenţei umane, cu un impact economic şi social major. Ea permite accesul larg la informaţie,
un nou mod de lucru şi de cunoaştere, amplifică posibilitatea globalizării economice şi a creşterii
coeziunii sociale.
În conformitate cu Declaraţia de intenţii, semnată la Ljubljana în anul 2002 de către ţările-
membre ale Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Moldova şi-a asumat
responsabilitatea de a edifica o societate informaţională, orientată spre interesele cetăţenilor
întregii societăţi, bazată pe principiile consfinţite în Statutul ONU, în Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului şi în Carta edificării societăţii informaţionale globale de la Okinawa 2000.
Edificarea societăţii informaţionale, una din direcţiile strategice ale dezvoltării mondiale, se
bazează pe implementarea largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. În ultimii ani,
dezvoltarea societăţii informaţionale în Moldova se manifestă prin creşterea evidentă a densităţii
liniilor telefonice fixe şi mobile, ce asigură accesul la resursele informaţionale, prin acoperirea
tuturor unităţilor administrativ-teritoriale cu linii magistrale de fibră optică, conexiuni
internaţionale fiabile prin fibră optică şi satelit etc.
În acest context, mijloacele de informare în masă (mass-media): presa, radioul, televiziunea,
Internetul, poşta electronică, alte noi forme ale mass-media joacă un rol considerabil în
dezvoltarea resurselor informaţionale, în protejarea patrimoniului naţional şi diversităţii
lingvistice. Unul dintre principiile fundamentale ale societăţii informaţionale constă în accesul
liber al populaţiei la toate formele de mass-media.
 Efectele mass-media au fost prima dată observate ân timpul primului război mondial. Dacă
până atunci populațiile civile nu fuseseră implicate în război, de această dată mass-media a
reușit să mobilizeze populația, să mențină moralul și să convingă oamenii să se alăture armatei.
Din cauza apariției și formării societății de masă, se simțea nevoia creării unor legături afective
între oameni, bazate pe solidaritate. Societatea de masă era văzută ca o"trecere de la un sistem
social tradițional și stabil, în care oamenii erau strâns legați unul de altul, la unul de o mai
mare complexitate, în care indivizii erau izolați din punct de vedere social". Astfel, mesajele
mass-mediei devin instrumentele de legare a opiniei publice cu tumultul informational intern şi
extern, determinînd creşterea explozivă a informaţiei "digitale" disponibilă prin intermediul
produselor tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.
Într-un stat democratic, ele au rolul de a informa, comenta și critica, fiind considerate "centrul
vital al vieții publice". Subiectului mass-media, fiind de neepuizat prin interdisciplinaritatea
şi evoluția continuă a fost interesant cercetătorilor din sociologie, psiho-sociologie și
antropologie care au încercat să definească rolul lor și influența pe care acestea le au
în societate. Supranumite și " a patra putere în stat", "mass-media a devenit, în lumea modernă,
un fel de centru gravitațional în raport cu care se poziționeaza toate celelalte segmente ale
societății”.
În acest sens I.Drăgan evidenţiază următoarele momente specifice acestora:

 Mass-media influenţează realitatea prin faptul că ele deţin puterea de a construi o

societate prin intermediul mesajelor sale. Ele selectează problemele care sunt difuzate,
acordându-le diferit grad de importanţă. Noi cunoaştem lumea, diferite probleme prin
mass-media. Astfel, mass-media contribuie la construcţia propriei noastre realităţi.
 Rolul mesajelor media constă în producerea societăţii date. Mass-media creează şi
menţin un anumit public şi o anumită opinie publică prin definirea actualităţii opiniei şi
stării ei (minoritară, majoritară).
 O altă funcţie fundamentală a mass-media este cea formativă, modelatoare, de a exprima
şi cristaliza opinii, comportamente, mentalităţi, de a le influenţa în sens pozitiv sau
negativ, de a contribui la ridicarea nivelului general de cunoastere si de educaţie a
populaţiei în domeniile esenţiale ale culturii şi civilizaţiei, în sensul edificării societăţii
informaţionale.
Aşa cum constată şi cei doi raportori ai Clubului de la Roma, Alexander King si Bertrand
Schneider, "mass-media a ajuns unul dintre principalii agenţi în formarea opiniei publice şi a
gândirii indivizilor"(Alexander King, Bertrand Schneider, 1993, p. 176).
Impactul mass-mediei asupra opiniei publice este imens şi se impune o analiză atentă a acestui
raport şi a consecinţelor sale asupra lumii în care trăim: "Din ce în ce mai multă lume este intens
marcată de programele de radio şi televiziune la care are acces şi apare normal să discutăm
despre puterea mediilor în societaţile contemporane" (Idem, p.176).
Un factor important în constiruirea societăţii informaţională, realizat de mass-media, este
facilitarea accesului cetăţenilor la informaţie, întrucît accesul cetăţenilor la informaţie este o
cerinţă actuală a dezvoltării societăţii româneşti, în contextul globalizării şi mondializării
proceselor şi fenomenelor contemporane. Dezvoltarea societăţii informaţionale, bazată pe
dezvoltarea infrastructurilor tehnice, creează cadrul necesar asigurării accesului oricărui cetăţean
la informaţii care îl privesc sau care au influenţă asupra condiţiilor sale de muncă, de studiu şi
de viaţă.
 Deoarece societatea informaţională nu doar presupune un ansamblu de cunoştinţe, ci şi
aprecierea acestora de către populaţie, mass-media creează premise reale de încadrare a
publicului în această societate. Sub incidenţa factorilor remarcaţi, mass-media trebuie să se
implice şi să susţină soluţionarea problematicii comunitare în aspect informativ şi educativ-
cultural, conform noilor necesităţi ale societăţii, ierarhizînd şi ordonînd fluxul masiv de
informaţii ce domină societatea. Astfel, se resimte nevoia existenţei unui astfel de factor
edificator ca mass-media.
Concluzie
Sociologul american Alvin Toffler, în celebra sa carte, "Puterea în mişcare" (Powershift), face o
analiză profundă a civilizaţiei contemporane, considerând că natura puterii se schimbă în funcţie
de cunoaştere, că are loc o alchimie a informaţiei; că razboaiele care vor izbucni vor fi
pretutindeni războaiele informaţiilor, info-razboaiele, că lupta pentru putere va însemna lupta
pentru stăpânirea informaţiilor. De altfel, nu întâmplator, cartea are un moto semnificativ din
Francis Bacon: "Cunoaşterea în sine înseamnă putere".
Astfel, mass-media reprezintă instrumentul forte în constituirea unei societăţi actuale, celei ce
operează cu sisteme întregi de informaţie, contribuind la diversificarea, înnoirea şi extinderea
proceselor informaţionale, ceea ce implică un dinamism efectiv informaţional, iar pe de altă
parte, satisface cerinţa informaţională socială.
Putem ferm afirma faptul că societatea viitorului va fi, în sensul cel mai democratic, o societate
a informaţiei sau nu va fi deloc.

Bibliografie

Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării - pentru studiul comunicării de masă

Paul Dobrescu, Alina Bărgăoanu - Mass-media - Puterea fără contraputere

Lescu M, Rolul presei în Republicii Moldova în democratizarea sistemului politic al societății.

Chișinău: Academia de Științe a Republicii Moldova, 1997.

Malcoci L, Mass media în Republica Moldova: studiu sociologic, Chișinău, 1998

Legislaţia Republicii Moldova despre aprobarea Politicii de edificare a societatii informationale

Stancu Şerb, Relaţii publice şi comunicare, Editura Teora, Bucureşti, 2000

Ioan Drăgan, Paradigme ale comunicării de masă. Orizontul societăţii mediatice.-Partea I

O. Coblean, Accesul la informaţie: eficientizarea cooperării administraţiei publice şi instituţiilor

infodocumentare (articol)

http://agonia.ro/index.php/essay/108440/index.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mass-media