Wed, 7, 01, 2015

CAVITATEA DE CLASA I
rezultată în urma tratamentului leziunilor carioase localizate la nivelul:

CAVITATEA DE
CLASA I

a) şanţurilor şi foselor situate pe feţele ocluzale ale

tuturor M şi PM = clasa I tip A.

stagiu Phantom - AM

b) în cele 2/3 ocluzale

vestibulare şi orale
ale M şi PM (fosete) =
tip B.
Evoluţia leziunii carioase:
smalţ – dentină - pulpă
c) pe faţa orală a
incisivilor frontali
maxilari, în foramen
caecum = tip C.

Tipuri de preparaţii
1.

prepararea convenţională – indicată în cazul

obturaţiei cu amalgam.

2.

prepararea convenţional-bizotată – indicată

în cazul restaurărilor din compozit.

3.
#330

#245

L=2,75 mm

L=3 mm

prepararea modificată – pentru restaurările

din compozit, este dictată de extensia leziunii
(preparare ultraconservativă, cazuri speciale).

1
Wed, 7, 01, 2015

cavitatea clasa I tip A

ETAPELE PREPARĂRII
A.

1.

Stabilirea adâncimii
iniţiale şi trasarea
conturului marginal.

2.

Stabilirea formei de
rezistenţă.

3.

Stabilirea formei de
retenţie.

4.

Stabilirea formei de
convenienţă.

5.

6.
7.
8.
9.

1. ADÂNCIMEA INIŢIALĂ

►
►

►
►

freza 245 (330) la turbină

orientată în axul lung al
dintelui.
se începe din fosa cea mai
afectată ( la egalitate, din
cea D).
1,5 mm din şanţul central
=aprox. 0,2 mm după JSD
freza va pătrunde şi va ieşi
din dinte în rotaţie.

clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

3. FORMA DE REZISTENŢĂ
►
►
►
►
►

PREMOLARII MAXILARI

Indepărtarea dentinei
alterate sau a obturaţiilor
defectuoase, a şanţurilor
şi fisurilor restante din
smalţ.
Protecţia pulpară
Forma secundară de
rezistenţă şi retenţie.
Finisarea pereţilor externi
ai cavităţii.
Toaleta cavităţii.

ETAPA INIŢIALĂ

prepararea convenţională

B. Etapa finală
de preparare a cavităţiilor

Etapa iniţială de
preparare

realizarea unei casete cu

podeaua plată (peretele pulpar).
istmul conservativ, ce nu va
depăşi 1/2 distanţei dintre
şanţul central şi vîrf de cuspid
(ideal cca. 1mm).
unghiuri interne rotunjite.
unghiuri externe de 90°.
păstrarea suportului dentinar
pentru crestele marginale de
smalţ, prin trasarea pereţilor M
şi D paraleli.
adâncime suficientă pentru amalgam (minim 1,5 mm).

clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

2. CONTURUL MARGINAL
►
►
►

are formă unui fluture în zbor.

presupune un traseu continuu
rotunjit, ce va ocoli cuspizii.
conturul va îngloba şanţul,
central, fosele şi fisurile
radiante din fose.
extinderea M-D a cavităţii va
conserva crestele marginale
(necesită minim 1,5 mm).

clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

4. FORMA DE RETENŢIE
►
►

în cazul amalgamului este dată de:

convergenţa ocluzală a pereţilor V şi O.

paralelismul pereţilor M şi D (printr-o uşoară înclinare a frezei pară
spre partea respectivă de max. 10°).

2
Wed, 7, 01, 2015

clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

ETAPA FINALĂ
AMELOPLASTIA
►

includerea fisurilor MV şi
DV, dacă nu sunt mai
adânci de 1/3 din
grosimea smalţului.
freză flacără diamantată
va teşi fisura la 80-100°.
amalgamul nu va acoperi
zona de ameloplastie !!!

1. ÎNDEPĂRTAREA DENTINEI
INFECTATE
►
►
►

clasa I A, preparare convenţională, PM sup.

2. PROTECŢIA PULPARĂ e indicată

numai în cavităţile de adâncime
C sau D.
► dacă adâncimea cavităţii este
cea ideală, nu se indică liner sau
bază.
3. FINISAREA PEREŢILOR
EXTERNI se va face cu
instrumente de mână prin
raclare, sau cu freze la piesa cot
4. TOALETA CAVITĂŢII se va
realiza numai cu spray-ul de
aer-apă distilată al unitului, fără
o desicare excesivă a dentinei.

clasa I A, preparare convenţională, PM 1 inf.

evidenţierea acesteia prin palparea cu

sonda sau cu detectorul de carie.
se va face punctiform, cu freze globulare
potrivite, la piesa cot.
se vor prepara godeuri (gropiţe) în
peretele pulpar, fiind înconjurate de
dentină sănătoasă.
structurile dentare rămase vor avea un
aspect dur, ferm, curat.
PREMOLARII INFERIORI
PM prim inferior
►
►
►
►

►
►

erupe 10-12 ani.

un cuspid V mai voluminos,
înalt şi ascuţit (formă de canin).
un cuspid L, mic şi rotunjit.
cuspizii sunt uniţi printr-o
puternică creastă
transversală de smalţ.
2 creste marginale de smalţ
pronunţate.
în general, nu prezintă
şanţuri ocluzale.

clasa I A, preparare convenţională, PM 1 inf.

defectele debutează de obicei în cele 2 fose, M şi D.

►

freza 245 va intra in cele 2 fose

afectate, perpendicular pe
suprafaţa ocluzală (înclinată
lingual).
se vor prepara 2 cavităţi
separate M şi D, ce vor include
fisurile radiante, despărţite de
creasta transversală de smalţ.
se vor proteja crestele
marginale (1,5 mm) şi creasta
transversală, dacă nu este
subminată de carie (<0,5mm).

V
L

3
Wed, 7, 01, 2015

clasa I A, preparare convenţională, PM 1 inf.

clasa I A, preparare convenţională, PM 2 inf.

PM secund inferior
dinte bicuspid sau tricuspid,
cu 2 cuspizi situaţi L.
► 1 şanţ central ce uneşte
cele 2 fose marginale
► în varianta tricuspidă,
există un al 2-lea şanţ
intercuspidian ce se extinde
pe faţa L şi o fosă C.
► cu freza 245 perpendic. pe
faţa O, se unesc cele 2 fose
de-a lungul şanţului.
► extensia pe şanţul C-L se va face numai dacă este afectat şi
fără subminarea cuspizilor L.
►

EXCEPŢIONAL: în morfologia cu un şanţ adânc ce uneşte cele 2

fose, se va prepara o singură cavitate, desfiinţând fisura,
prepararea plasându-se preponderent în cuspidul V – formă de
fluture.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 inf.

MOLARII MANDIBULARI

Molarul 1 inferior
►
►
►
►

2 cuspizi L şi 3 cuspizi V.
1 şanţ central în zigzag M-CD adânc şi retentiv.
1 fosă C mare, rotundă.
2 fose mai mici triunghiulare,
M şi D.
3 şanţuri intercuspidiene ce se
descarcă în şanţul central MV,
DV şi L.
numeroase şanţuri
suplimentare, adesea radiante
din fose.
2 creste marginale solide.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 inf.

►

►
►

extinderea preparării
este dictată de existenţa
şi poziţia şanţurilor
ocluzale.
cavitatea le va include
pe cele principale.
ameloplastia se va face
la cele suplimentare,
neafectate mai mult de
1/3 din smalţ.
freza 245 va pătrunde
1,5 mm în fosa C,
perpendicular pe faţa O.
creste marginale – 2mm.

MOLARII MAXILARI

4
Wed, 7, 01, 2015

clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup.

Molarul 1 superior
►
►
►
►

►
►
►

erupe la 6-7 ani.

4 cuspizi (MP>MV>DP>DV).
1 creastă oblică de smalţ ce
uneşte cuspizii DV cu MP.
în 70% din cazuri prezintă al 5lea cuspid, tuberculul Carabelli
lipit de cuspidul MP.
2 fose principale centrale C şi DC
2 fose marg. triunghiulare M şi D
1 şanţ V ce pleacă din fosa C
între cei 2 cuspizi V.
1 şanţ central ce uneşte fosa C
cu cea M.

ocazional din fosa C pleacă

fisuri radiante ce
traversează creasta oblică
spre fosele DC şi D, unindule (şanţuri transversale).

1 şanţ oblic DP, ce pleacă

din fosa D, trece prin fosa
DC şi coboară pe faţa P,
printre cuspizii MP şi DP.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup., şanţul DP

PREPARAREA ŞANŢULUI DP.

adesea procesele carioase la M1

sup, debutează din şanţul C şi
din cel oblic DP.

►
►

dacă ambele şanţuri sunt

afectate, se vor prepara 2
cavităţi distincte, de ambele părţi
ale crestei, înglobând şanţurile şi
fosele implicate.
creasta oblică de smalţ se va
păstra intactă, dacă nu este
subminată de carie sau nu este
mai subţire de 0,5 mm).

V
►

vizibilitatea indirectă în oglindă.

freza 245 perpend. pe faţa O, va
pătrunde 1,5 mm în fosa D.
lăţimea ideală a prep. este de 1 mm.
cavitatea se va prepara mai mult în
creasta oblică, pentru conservarea
crestei marginale şi a cuspidului DP.
la dinţii mici, freza se va înclina uşor D
pentru a conserva creasta D.

M
►
►

mişcarea de tăiere va îngloba întâi fisurile radiante din fosa D, spre V.

apoi, freza se va deplasa de-a lungul şanţului D la adâncime constantă
(1,5mm), spre P, până ce va ieşi pe această suprafaţă din dinte.

clasa I A, preparare convenţională, M 1 sup., şanţul D-P.

 pentru desfiinţarea şanţului P,

freza se va suprapune peste şanţ,
paralel cu faţa P, şi va pătrunde 1,5
mm adâncime, înglobându-l.
 pe măsură ce se face tăierea,
freza se va înclina uşor spre V
pentru a paraleliza peretele axial
astfel format, cu JSD.
 se obţine astfel o adăncime
constantă dentinară a peretelui axial
de 1,5 mm.

 se va orienta apoi freza 245

perpendicular pe faţa P, şi plasată în
cavitatea P la nivelul peretelui axial,
pentru a crea şi pereţii externi ai
acesteia convergenţi exterior.
 totodată, se va rotunji şi muchia
pulo-axială.

5
Wed, 7, 01, 2015

 se pot efectua retenţii suplimentare numai

dacă este cazul (adesea ele nu sunt necesare).
 cu freza 1/4 globulară la piesa cot, se vor
contura 2 şanţuri în unghiurile diedre mezioaxiale şi disto-axiale.
 şanţurile se vor plasa numai în dentină,
paralele cu JSD, mai groase gingival şi mai
subţiri spre ocluzal.
 adâncimea lor aprox 0,25 mm .

PM sup.

M1 sup.

PM1 inf

PM2 inf

M1 inf

CLASA I DINŢII INFERIORI

preparare convenţională

CLASA I DINŢII SUPERIORI

preparare convenţională

Clasa I tip B

Clasa I tip C
 defecte mici →
preparări mici,
conservatoare.
 freza 245 sau 330
în direcţia dictată de
poziţia fosei (adesea
apical).

 adesea foseta V a M inf.

 extinderea cavităţii e
dată de extinderea cariei, preparare
coservativă.
 freza 245 perpendiculară pe faţa respectivă.
 1,5 mm adâncime
 pentru un defect mic se poate folosi freza 169L.

 adâncimea
preparării va fi mai
mică decât în şanţuri şi
fose, doar 1-1,2 mm.

6
Wed, 7, 01, 2015

Prepararea cavităţii de
clasa a II-a
convenţională pentru
amalgam
37
stagiu Phantom
- AM

38

39

40

# 330

41

# 330L
# 245

42

7
Wed, 7, 01, 2015

– în fosa opusă, se va
înclina uşor freza spre
exterior, pt. un perete
divergent ocluzal.

1. Prepararea
casetei ocluzale

– istmul ideal va istmul

avea diametrul frezei
sau 1/3 din distanţa
intercuspid. (aprox. 11,5mm)

– freza 245 la turbina + răcire.

– perpendiculară pe suprafaţa
ocluzală (pe linia imaginară ce
uneşte cuspizii).
– se începe din fosa adiacentă
feţei proximale afectate.
– adîncimea: 1,5 mm din fosă.
– perete pulpar plan la 0,2 mm în
dentină.
– conturului ocluzal ocolitor pt.
includerea şanţului şi a fosei
(foselor) opuse.

90º
90º

– pereţii externi (V şi O)
convergenţi ocluzal.

(excepţie uneori peretele proximal)

– unghiuri externe de
90º.
– unghiuri interne
rotunjite.

COADA DE RÂNDUNICĂ
element de retenţie orizontală a
viitoarei obturaţii, obţinut prin
prepararea fisurilor radiante din fosa
opusă cariei, mai evazate decât
istmul.

RETENŢIE PRIMARĂ
se va opune deplasării orizontale a
obturaţiei sub acţiunea forţelor
masticatorii, înspre faţa proximală
afectată.
pentru conservarea structurii dentare
folosiţi ameloplastia.

COADA DE
RÂNDUNICĂ
la molari se
poate face doar
în fosa centrală,
prin extinderea
preparării în
şanţurile CL şi
CV.

(dacă şanţul şi fosa D

nu au fost afectate de
carie).

RECAPITULARE:
– adâncime constantă 1,5mm, se
înaintează pe şanţul central, se vor
ocoli cuspizii, şi se realizează “coada de
rândunică” în fosa opusă, apoi freza
revine în punctul iniţial de plecare.
– aici, spre deosebire de cavitatea de
clasa I, prepararea trebuie lărgită spre
dintele vecin, sub formă de pâlnie.

ATENŢIE !
- înainte de extinderea în creasta
marginală afectată, studiaţi zona
proximală şi marcaţi-vă imaginar
limitele pereţilor V şi O ai casetei
proximale imediat lângă dintele vecin.

Freza va înainta
şi va pătrunde
drept în creasta
marginală de
smalţ, pe care o
va subţia treptat,
însă nu o va
desfiinţa.
(rămân cca.
0,8mm, barieră
pt. protecţia
dintelui vecin).
48

8
Wed, 7, 01, 2015

2. prepararea casetei
proximale (verticale)


Verificarea adâncimii
iniţiale
uniforme a peretelui
pulpar.




49

pentru siguranţă, izolaţi dintele

vecin cu o matrice metalică.
se va lucra cu freza tot în axul
lung al coroanei.
freza va fi poziţionată pe
peretele pulpar, tangentă la
creasta marginală subţiată.
dacă s-a menţinut adâncimea
corectă de lucru, la acest nivel
pe peretele pulpar se
observă JSD, capul frezei fiind
plasat pe aceasta.

0,8

astfel, freza va fi plasată 1/3

pe smalţ (0,2-0,3 mm) şi cam
2/3 pe dentină (0,5-0,6 mm).


rol de ghidaj, duritatea

smalţului încetinind şi corectând
tăierea.


0,8 mm

se va penetra în dinte prin

mişcări de balansare V-O,
tăind un şanţ V-O de-a lungul
JSD şi înaintând G.


JSD

poziţia finală a pereţilor G, V şi O,

vizualizată mental deja, se va realiza cu
instrumente de mână în etapa finală de
preparare, nu cu freza !!!


Stabilirea poziţiei marginilor casetei proximale

V= 0,2 – 0,3 mm

PRINCIPIUL este
plasarea acestora în
zona de autocurăţire.
marginile

V şi O ale
casetei proximale se vor
plasa la o distanţă de
0,2-0,3 mm faţă de
dintele vecin.

• perete G va fi
plasat dincolo de
procesul carios, în
zonă de autocurăţire,
având şi posibilitatea
de finisare.

ideal G= 0,5 mm

nu

O= 0,2 – 0,3 mm

vârful sondei

se va extinde
exagerat V-O, nu mai
mult de 0,5mm, dacă
nu dictează caria acest
lucru.

• evitaţi plasarea
peretelui G subgingival
– iritare parodontală.

52

53

• pentru a proteja gingia,

interdentar plasaţi un ic de lemn.
54

9
Wed, 7, 01, 2015

Variante ale plasării

peretelui gingival

a – extensie gingivală
minimă (G=0,5 mm).

b – extensie moderată.
c – plasarea marginii G
subgingival, în cement,
când adâncimea pulpară va
fi de 0,8 mm, freza atingând
icul la preparare.

1,5 mm

Freza va înainta până va depăşi

procesul carios, peretele G
rezultat fiind astfel plasat la
0,5 mm dincolo de carie, în
ţesuturi dure sănătoase.

0,8 mm
55

56

COMPLETAREA EXTENSIEI
PROXIMALE


după plasarea peretelui G dincolo

de procesul carios, urmează 2
tăieturi înspre creasta marginală,
la limita V şi O a şanţului creat.

poziţia finală a pereţilor V-O şi a celui G se va realiza cu instrumente de mână.

peretele restant
se poate rupe în
timpul preparării
sau se va
fractura cu un
instrument de
mână.

RECAPITULARE
Pereţii Vestibular şi Oral sunt convergenţi O.
Pereţii Gingival şi Pulpar sunt paraleli.
Unghiuri de întâlnire rotunjite.

După Black (1914)

Conceptul modern de preparare

pereţii casetei proximale erau

preparaţi paraleli şi continuau
paralelismul pereţilor laterali ai
casetei ocluzale.

convergenţa ocluzală a pereţilor

laterali ai ambelor casete sub
acelaşi unghi de înclinare şi o
continuitate a acestora la locul de
59
întîlnire.

60

10
Wed, 7, 01, 2015

90º
90º

Unghiuri marginale de 90° - favorabile amalgamului,

la întâlnirea pereţilor V şi O ai cavităţii proximale cu
suprafaţa externă a dintelui.

 Curba inversă sau linia curbă în „S” = linia conturului

marginal de unire a celor 2 casete, ocluzală şi proximală, în
special la nivelul peretelui V. (valabil pentru majoritatea dinţilor posteriori)
62

TREBUIE SĂ EXISTE O CONTINUITATE ÎNTRE

PEREŢII LATERALI AI CASETEI ORIZONTALE ŞI
CEI AI CASETEI VERTICALE.

63

Etapa finală de preparare

1.
2.

îndepărtarea dentinei infectate restante (p. pulpar şi axial).

protecţie pulpară dacă este cazul – CIS (± Ca(OH)2).

64

3.

Forme secundare de retenţie şi rezistenţă

a. Bizotarea muchiei pulpo-axiale

45º

Se desfiinţează
muchia cu
instrumente de
mână sau cu o
freză la piesa
contraunghi.

11
Wed, 7, 01, 2015

b. Şanţurile de retenţie secundare

•
•

4.

se vor face pentru amalgam numai dacă sunt cavităţi

extinse , neretentive.
pe linia unghiurilor axio-V şi axio-O.

• cu freza 169 L sau ¼ la contraunghi

• în dentină - 0.2 mm dincolo de JSD
• adâncimea în peretele G=0,5 mm
• se termină în punctele axio-V-pulpar
şi axio-O-pulpar.
67

Finisarea marginilor de
smalţ şi bizotarea muchiei
de smalţ gingivale cu
instrumente de mână.

• dacă perete G este plasat în cement,

muchia acestuia nu se va bizota (90°)!

69

M1 superior
70

MOD
M1 inferior

prepararea cavităţii
de clasa a III-a
pentru compozite
71

stagiu Phanton - AM

12
Wed, 7, 01, 2015

cum put fi detectate ?






• Leziuni carioase dezvoltate

pe suprafeţele netede
proximale ale frontalilor.

palpare cu sonda (tactil)

vizual sau radiografic
prin transiluminare
cu detectorul de carie

• în general situate uşor

gingival faţă de aria de
contact.
• nu implică distrugerea
unghiului incizal al dintelui.

localizarea şi mărimea

dictează metoda de preparare adecvată !

• smalţ
• smalţ-dentină

• smalţ-cement-dentină
• cement-dentină

Materialul
restaurator de
elecţie:

proceduri preoperatorii

răşini compozite microfile

(cu microumplutură 0,01-0,1
µ de siliciu amorf).
- mai nou cu nanoumplutură
0,005-0,01 µ.




detartraj şi periaj zonal

alegerea culorii compozitului în lumină
naturală şi cu dinţii umectaţi de salivă
anestezie locală
izolarea cu digă şi aspirator

13
Wed, 7, 01, 2015

alegerea zonei de acces la

procesul carios

abordarea vestibulară

mărimea, localizarea, poziţia dintelui

1. abordarea orală
2. abordarea vestibulară

1. prepararea convenţională







folosită în cazul dezvoltării procesului carios

pe suprafaţa radiculară.
configuraţie marginală cap la cap.
şanţuri de retenţie.
suprafaţa radiculară – unghiuri de întâlnire
de 90°.
suprafaţa de smalţ - pereţii externi paraleli
cu prismele de smalţ.
nu este design-ul perfect pentru compozite.

2. prepararea convenţional bizotată





cavitate similară celei anterioare, dar şi cu margini plasate în smalţ.

conturul marginal situat în cement se va prepara convenţional.
marginile de smalţ se vor bizota la 45°, cu freze efilate pe 0.25-0.5
mm.
se îmbunătăţeşte estetica prin dispariţia demarcaţiei evidente dinteobturaţie.

14
Wed, 7, 01, 2015

3. prepararea
modificată








folosită la prepararea
leziunilor de dimensiuni
foarte mici şi la defectele
de smalţ.
defectul va fi eliminat cât
mai conservativ posibil.
are margini de smalţ şi un
design adesea scobit,
formă de godeu (lingură).
nu are o configuraţie
specială.
nu are o adânciume
specifică.

4. prepararea bizotată cu abordare orală

etapa iniţială:


accesul, adâncime, contur, rezistenţă, retenţie, convenienţă.

turbină + freza globulară de carbid nr. 1/2, 1 sau 2, adapăată în

funcţie de dimensiunea procesului carios sau a obturaţiei vechi.
freza pătrunde şi iese în rotaţie din dinte.

freza perpendiculară pe suprafaţa de smalţ.

orientată dinspre dintele vecin (prismele vor
fi păstrate întregi) spre interiorul procesului
carios pentru a evita o supraextindere.
se va lărgi intrarea suficient pentru a se
putea îndepărta ulterior dentina infectată,
plasarea obturaţiei şi prepararea cavităţii
(forma de convenienţă).

15
Wed, 7, 01, 2015





adâncimea iniţială la 0,2-0,5 mm

dincolo de JSD.
smalţul descreşte în grosime
dinspre incizal spre gingival.
Incizal = 1,25 mm
Gingival = 0,75 mm
pt. şanţuri de retenţie peretele
puplar la 0,5 mm dincolo de JSD.

încercaţi să nu depăşiţi grosimea crestei marginale de

smalţ pentru a nu slăbi rezistenţa dintelui !!!

pereţii externi vor fi perpendiculari pe suprafaţa externă

a dintelui.

90º

90º

pereţii de smalţ vor fi planaţi cu instrumente de mână.

etapa finală


în etapa finală
probabil adâncimea
peretelui axial se va
mări prin exereza
dentinei infectate şi
se va micşora prin
obturaţia de bază.

16
Wed, 7, 01, 2015

Dacă sunt necesare retenţiile mecanice, se vor prepara în dentină:

 un şanţ gingival de-a lungul liniei unghiului axio-gingival.
 o fosă de retenţie incizală (godeu) în unghiul axio-incizal.
 cu freza sferică 1/4 la micromotor, adâncimea 0,25 mm.

etapa
finală
protecţia pulpară
la cavităţile de tip
C şi D.




urmează apoi bizotarea marginilor de smalţ la

45º spre exterior.
bizoul se prepară cu o freză efilată (flacără)
sau cilindroconică diamantată fină.
lăţimea bizoului pe smalţ 0,25-0,5 mm
toate marginile accesibile de smalţ vor fi
bizotate.
excepţie marginea gingivală (subţire, smalţ
absent, acces dificil cu freza).
contraindicaţie pentru marginile din cement.

Before

After

Prepararea cavităţii de clasa a

IV-a pentru compozite

= rezultă în
urma
tratamentului
leziunilor
apărute pe
suprafeţele
proximale ale
dinţilor frontali,
la care unghiul
incizal a fost
distrus.

stagiu Phantom - AM

17
Wed, 7, 01, 2015

tipuri de preparaţii
• prepararea convenţională – nu are
aplicabilitate (excepţie extinderea cariei pe supraf.

radiculară, când este necesar un contur marginal de 90º).

• prepararea convenţional bizotată – cavităţile

largi.
• prepararea modificată – defectele mici.

1. prepararea
convenţional bizotată
• aplicabilă în cazul leziunilor largi din zonele
proximale frontale, cu implicarea unghiului şi a
marginii incizale.
• marea provocare în prepararea cavităţii de clasa a
IV-a este de a asigura o retenţie mecanică
adecvată, atunci când porţiunea incizală a dintelui
lipseşte.

18
Wed, 7, 01, 2015

etapa iniţială
•

freză globulară la turbină -- stabilirea conturului marginal.

se îndepărtează obturaţia veche dacă există, tot smalţul nerezistent,

iar marginile vor fi plasate în smalţ sănătos.

preparaţia trebuie făcută cât mai conservativ posibil şi nu necesită o

îndepărtare masivă din structurile dure dentare.

pereţii se vor prepara pe cât posibil perpendiculari sau paraleli (după

caz) pe axul lung al dintelui – design ce oferă o rezistenţă sporită la
forţele de muşcare. (Roberson, Heymann & Swift. 2006)
•
•

etapa finală
• freză globulară la micromotor.
• se va îndepărta dentina
infectată restantă.
• dacă este cazul - protecţie
pulpară.

în interior, peretele dentinar axial va fi plasat la 0,5 mm dincolo de JSD.

unghiurile interne rotunjite - pentru a evita punctele de stres.

retenţia secundară

freza globulară ¼, o,25mm, în

dentină

• retenţia se va suplimenta prin şanţuri,

fose, coadă de rândunică, pinuri, sau
combinaţii ale acestora, dar fără a afecta
estetica.

• bizotarea conturului marginal

accesibil de smalţ cu o freză
diamantată efilată (flacără).
• grosimea bizoului – 0,25-0,5
mm (1mm).
• înclinarea bizoului - 45º spre
exteriorul dintelui.
A- pinuri cimentate, B-pinuri fixate prin fricţiune, C- pinuri înşurubate

coada de rândunică
înainte de bizotarea
smalţului.

1
2

1 – cavitatea după îndepărtarea dentinei infectate

2 – bizou de smalţ extern pentru retenţie şi mascarea obturaţiei

19
Wed, 7, 01, 2015

2. prepararea modificată

În cazul fracturilor, adesea nu este necesară altă preparaţie, decât

bizotarea smalţului marginal.

• indicată în cazul leziunilor mici sau moderate.

• se va îndepărta cât mai puţină subst. dură dentară
• se va realiza cea mai potrivită formă de retenţie şi rezist.
• FREZA GLOBULARĂ adecvată + turbină  smalţ nerezistent.
• nu se recomandă prepararea de cavitate, decât foarte mică.
• adâncimea peretelui pulpar e dată de extensia leziunii/fracturii.
• bizotarea integrală a conturului marginal (expus şi accesibil).
• nu este cazul de retenţii mecanice suplimentare.
• dacă este expusă şi dentina – eventual un mic şanţ de ret. gingival.

20
Wed, 7, 01, 2015

PREPARAREA CAVITĂŢII

DE

CLASA A V-A

leziuni situate în 1/3 gingivală V

şi O a tuturor dinţilor (JSC).
implică adesea suprafaţa
radiculară.
obturarea se va face în funcţie
de localizare, posibilitatea de
acces, controlul umidităţii,
activitatea carioasă, vârstă cu:




cu compozite microfile (estetice)

CIS-uri (anticariogene)
amalgam (rezistenţă).

stagiu Phantom - AM

21
Wed, 7, 01, 2015

2. mecanice – abrazie, abfracţie

3. chimice – eroziune (mediu acid anormal)
4. idiopatice

forma tipică a conturului marginal este de

RINICHI

1. prepararea convenţională
 indicată în cazul implicării supraf. radiculare.
 se prepară convenţional când toţi pereţii sunt situaţi pe

suprafaţa radiculară (în cement) sau când există pereţi în

smalţ, dar se va folosi amalgamul pentru obturaţie.
 indicată în cazul obturării cu amalgam.
 conturul marginal se va extinde atât cât este leziunea
carioasă.
 caracteristicile preparării convenţionale:

 unghiuri externe de 90°

 perete axial (pulpar) la o adâncime uniformă faţă de
suprafaţa externă dentară.
 şanţuri de retenţie.

nr. 700, 701, 271

 pereţii externi trebuie preparaţi perpendiculari pe

suprafaţa externă a dintelui.

90°

90°

22
Wed, 7, 01, 2015

2. preparareaconvenţionalbizotată
etapa iniţială

 adâncimea de pătrundere a

frezei :
 0,75 mm, în cement, în direcţia G
nr. 700, 701, 271

 freză cilindro-conică carbid la

turbină (mărimea e dată de defect).
 freza mereu perpendiculară pe
faţa V convexă a dintelui.
 suprafaţa externă dentară fiind
convexă MD  perete axial
pulpar va fi convex MD, paralel
cu linia JSD.

 1-1,25 mm în smalţ, în direcţie

coronară.

 freza globulară 1 sau 2

(acces gingival limitat)

D

1-1,25 mm

JSD

JSD

 peretele axial va fi plasat în

dentină, la 0,5 mm dincolo de
JSD.

0,75 mm

 pereţii externi trebuiesc preparaţi perpendiculari pe

suprafaţa externă a dintelui.

Poziţia turbinei pentru obţinerea de pereţi divergenţi exterior.

 astfel, ei vor fi paraleli cu prismele de smalţ

rezistenţă

marginală.

90°

90°
etapa finală
 eliminarea dentinei
infectate – freză globulară
la piesa contraunghi.
 protecţie pulpară – numai
dacă este necesar.
 pt. amalgam sunt
necesare 2 şanţuri de
retenţie în dentină – freza
1/4 , adânci de 0,25 mm,
incizal şi gingival, în
pereţii externi.

Realizarea retenţiei
mecanice prin plasarea a
2 şanţuri de-a lungul
unghiurilor gingivo-axial şi
incizo-axial, cu freza ¼ , la
o,2 mm dincolo de JSD şi
adânci de 0,25 mm.

23
Wed, 7, 01, 2015

 conturarea unghiului extern – instrumente de mână

cu verificarea unghiului extern de 90°.
 toaleta cavităţii şi inspecţia.

3. prepararea bizotată
 leziuni extinse sau când se înlocuieşte o obturaţie
veche preparată convenţional.
 Leziuni de smalţ ce vor fi obturate cu compozite
 avantaj: sporeşte retenţia şi reduce µinfiltraţiile.
 prepararea iniţială va avea o închidere de 90° pe
smalţ, care ulterior se va bizota.
 peretele axial – 0,2 mm în dentină fără şanţuri.
 perete axial – 0,5-0,6 mm în dentină pt. şanţuri.
 şanţurile nu sunt necesare dacă toată cavitatea se
află în smalţ.

etapa iniţială
 asemănătoare celei convenţionale.
 perete axial la 0,2 mm dincolo de JSD.

etapa finală
 îndepărtarea dentinei infectate.
 protecţie pulpară: liner sau bază.
 şanţuri de retenţie dacă marginea G e pe suprafaţa radic.
 bizotarea externă de 0,5 mm, la 45° a marginilor de smalţ.

chamfren în smalţ
freză globulară

Prepararea bizotată a unei cavităţi clasa V în smalţ.

1-contur marginal de smalţ în întregime bizotat, 2- peretele axial
pulpar.

24
Wed, 7, 01, 2015

Prepararea convenţional-bizotată a unei cavităţi clasa V la graniţa smalţcement.

1-margine de smalţ bizotată, 2- margine în cement la 90º, 3- perete axial

Leziune carioasă extinsă pe suprafaţa radiculară a PM1. După preparare, un bizou

este plasat
de-a lungul conturului ocluzal. 15 sec gravaj acid, spălare, uscare blândă şi
aplicarea bondingului.

Fotopolimerizarea adezivului 20 sec, inserarea şi modelarea compozitului.

Fotopolimerizarea compozitului 40 sec şi aspectul acestuia înainte de finisare.

Finisarea restaurării
cu o freză diamantată
efilată fină, urmată de
discuri flexibile şi
lustruirea cu gume.
Aspectul final.

25
Wed, 7, 01, 2015

3. prepararea modificată
 leziuni sau defecte mici-moderate de smalţ
 cât mai conservativ posibil
 aspect linguriform:
 perete axial mare, expus privirii.
 pereţi laterali divergenţi exterior

 dacă e şi în dentină, perete axial la 0,2 mm.

 freză diamantată globulară

RESTAURARE CU CIS

RESTAURARE CU COMPOZIT
DUO CERAM-X

26
Wed, 7, 01, 2015

se prepară atunci când se doreşte restaurarea

defectelor apărute la nivelul:
▪ marginii incizale a dinţilor frontali, dar fără
afectarea unghiurilor incizale.
▪ şi în vârful cuspizilor la dinţii laterali.

sunt defecte ce apar adesea la persoanele în

vârstă, odată cu uzura smalţului prin atriţie şi
expunerea dentinei subiacente.

stagiu Phantom - AM









în general defecte de smalţ.

freză globulară diamantată adecvată ca mărime.
preparare modificată, conservativă.
contur marginal dictat de extensia defectului.
eliminarea dentinei infectate, dacă este implicată.
bizotarea uşoară a conturului de smalţ marginal.
retenţia va fi dată de gravajul acid şi de folosirea răşinilor
adezive pe această suprafaţă.

27
Wed, 7, 01, 2015

• preparaţia va fi extinsă în
diametru cât mai puţin posibil.
• preparaţia va fi extinsă ân
profunzime cât mai puţin posibil.






freză cilindro-conică adecvată

extinderea cavităţii ca margini în smalţ cu suport
adâncime de 1,5 mm necesară amalgamului
dacă este posibil, cu freza 1/4 în dentină, fără a submina smalţul
– în unghiul intern se trasează un şanţ de retenţie.

• freza 1/4 sau 1/2 va fi orientată

perpendicular pe suprafaţă şi va
penetra pulpar atât cât este
leziunea.
• se va verifica cu o sondă ascuţită.

Dentiştii în Grecia antică.

28