Aesila Fe eapecan 9 Fom sedi a ee dit DS, a, uals, MIRCEA DUSTIN ISBN 973-20-4921-5 Rees AGIA CONSFANTAT Jemmeredusor: BAN JEU Cogent: ALERANDEL DRAGOMR LISTA PRENCHPALELOR, SIMBOLURE is Weemie en a salt Hp se eteste asceplen “ utp vazval> de Ingie, st # tse aan § gua bg k oat1. NOTIUNI INTRODUCTIVE LL PRINCIPALA PREOCUPARE A LOGICIE (1) Metalete sunt bune conducitosre de electricitate, cate adeviiraid, Inst propocitie: @) Insectete sunt patcupede, este fal iar propecia: (3) Numarul stelelor din galaxia noastr’ este par. cle nesigurd, La acestea si mai adiugimi ed, pentru o maxima simplificare, in cele ce lurmeszi vom nota adewdrul ou 1, falsul cu 0, iat nesigural cu 7° In al tcilea rad, pentru a afaia cum puters stabili valoarea de adcvlr ce revine, {ntr-un anumit moment, unei propozifii cognitive oarecare ~ so notam eu p (oe cuvintul ,propozific') ~ vom deasebi doud situati dilerite: Oren propor povine dee Iatioal propoiio care, pe de 0 pare, wserne tere ‘retenters £0 perspct, prop efx de propose gramaicala, pede sl paste tena Sdouprosinh fet fa Tro espe va rumen pop note de pepecie gcd saa Wg, aU roe 5 indent > Felonies de cite pentru indica vaste de aderds nu iscarnt. ar vos de 6 shondare alscret sau ectmeticd a problemelar de logck: pe ingh aevoia de simplices, scout snare vo ‘explicé nr usurp de 2 opera ou sie fn Inc de ale semancare redau cauzele atiei, © piatra aruneata pe orizontala va deserie 0 este sigur a mi a isi fie ele ‘oate pperatiile gem fn final Ia propos proprictifi‘de a 1.2. FORMA LOGICA n especial fen a nymari clase 51 anu Slunecaren corpurilor solide Anumite blocuri de ghea(Z alunecd wnel Anumite blocuri de gheaja produc caldura reste altele si respeclly, inferente Inductive, de exemplu inferenja: tocmai de accea, accast rae ican ma! ina dintre cele mai impor ou cu teate ‘cazuni sp snd ca el $8 fie eeegernadiauenetj op ceovindsed ox tes 8 ‘denttati, care poate fl redat si prin ASA nfionat, este ideutic eu A*, cu precizarea cf, dact , oricate asemanin ar exista intre ee, in nici in Ga | i false din premise sigur: Soareeele roade hart Soarecele este un subst ‘n care cuvéintl soarece dat in pra pies sisiemul de re peni l a Feferin’ in care © mare greseala si credem oa putea) absolut once proprietate, deoarcce, multe cel puja dacd ele ar fi luae in acelasi i care se excladreciproc indifeent ie cognitivl nu poaic fi in acelagi timp ‘in acelasi timp si farar si ait eee ere Sar,corspunde 9 P) keane spuneia, varsia vm anu Berets cil ay smueecsose Respectar tui principiu si Po) 5 Poo" an mul este aceepiat tate find exclusi (ler se citeste ,san..., sau...") pentru disjunctio, aceen: I prin formula: bpVien in core p rpresins 0 proposticcarecae fica se cite: (aes aesepat py san) a : flosind octal poste fi redid mat si demonstrajille g 8. unde (7) este negatia explicitS a lu __ Teomai de aces, respectares princ lus asigurd conseeventa in gindire, rigoares demonstratilor (argumentelor); printre altele, just impreuni cu ipiul terjului exclus fundamenteaz% demonstratia prin 2 folosita nu doar in matematics cats teen actor rey Sc MMMRRE ponte toa ct capabil sB jastfice accortren.respetv espingers avons onta plar i aS ACTS les, de ,femet satisfacaror". indivi ow sunt excise pls. Ace eveMai exact Dac p(s) L. Rebreanu este autorul romanului ,Rascoal icare dintre ele este,pentru cealala, necesar 14, CORECTITUDINEA LOGICA Gel pin tnt dine aces conte (e ti relatilor (legiturilor) existe legilor de rai te, Pentru © descoperi aceste legit, ¥ , dinite care prinnul se prezinti ast: Uni clevi sunt sportivi pli inversare a n consirucfia prc a acestel inferenfe, sin), Salon een as fu sunt P pecooa eeeEXFRCIFIE $1 FROBLEME, Tage frm ees om oh. oa Imps ip de og? ingeste sunt patrupede ‘pairupede sunt insecte (2) Conditia logis © (valid); ’b) Conditia materiala: Premisele ( ae, | tnferenta | P [Premisetor | Adevarate drat | Valid oe (A Bacalbays, Map Traea) Adevarste oY pine! Trbu 6 eal: « dam Cel patin Tete chstine mublied de be sure a ve fale, 19, Cit flu de teint pot inyecte pent = raay care dinue le ne neste (eorace) 9 care 4indi ogie-coree care weauha ex urmare @ espectin priripitor logic, 23: Defi sorearhudinee Inge (vtiteton) git co lpr exist ie coecinine 9 aden 24.Gs dovsbire ex ue lnerenfe loplcorece (ade ierenelogtstncorecte (heals)? celle advent? 2. NOTIUNEA 2.1, CARACTERIZARE GENERALA ai simpli forma logicd ce repreziat orice obiect sau clasi de obiecte despre care stim ceva (ci saw alta ote,). Datoriti maximei lor simp ile nu exist deeit prin intermedi termenilor cae Ie exprimé yi,care au folul de parti componente alz propoztilor, 22 NOTIUNE SI CUVANT Ca ,fapt* de gindite, fiecare nofiune {si afl eu nevesitate pe pl formi specifica de materialize i de comunicate. Din exemplele de Tot de la (1) la () din pri 3, dupa cura sa 23. STRUCTURA NO’ etal 5. sfera repre fa care posed ¢ din propriet iecelor pe care nous timp ce sfera este formati din totalitatea. obiwerdependenta lor impla comparare a facestor dou clemente din structure notiuni Continue = clement din structure notiuaialostuit din proprie Stora = clement, din strvenura Dependenia reciproca a acestor dowd clemente din structura nofiunit, evident poarti numele de ,zoport de dual uni, Acelasi rapart se repaseste la nivelul numelor, fntre intensiune si extensine 2.5. TIPURI DE NOTIUNI Stare si continatal repreriné logice prineipale dup care deosebim diteste feist de non. Duggsigg cstngen (2) Nofiuni vide sau nevide. O nojiune cate vidi: mumat dact in sfera sa ru contine nit wi element; n eaz contrar,nottunea este planets sont nevide In ceea ce “gcri eronate favoriza care an fost speci : pent a arata, de unoastere insuficieati. Ba putea face anumi te) pe care aot efed, Conimutl une astet de notin fntreg (colecjie Sau class de edlectii) se din componente sa. Di ficcare carte din care ca exte fe Glas de cote le precise, nu puts iar dar mi ate seas 8 spunem 6d © figurd geome € este abstract daci veld» tnsusire obiect In caz coDe refinut ci nogiunile corelative mi pot fi obi a clemente ale relatiei dintre ele, Tratarca lor separatii i eonsidorim retimut cB fieeSrei ‘nofiuni pozitive Ml corespunde fn plan logic 0 notiane negativa (om ~ non-om. al ~ non alb cts.) $i c& princi ‘nu permite ca dowd nofiuai eare formeazi 0 asifel de pereche imp, despre acelasi object al gandini, unde prim inseam coespin 9a do yacabseact 2,6. RAPORTURT {NTRE NOTIUNI ‘in cadrul um asernenea raport, 4 (aundir natural si respect anda jane subordonati, inireg si respectiv planta), ca notiune supraordonat gen. Genal si specia sunt nofiunt duale, fapt co Gen = nofune care sab aspectal frei cuprinde intzeral speci, ar sub confit cel al continutulul se cuprinde 1 jn confinutal specisk. ie" dupa cum le cu grad mare de Paralelogram speciei. Cealal 2 din definitia speciei consti cin notele cexistente In confinutul notiunii specie si prin care 2specia Ta cau se dcoscheste ati de gen din care face parte, citi de celealte spec arte a sferei sale. Nojiuni ca numde cu 5, saa eley si sporty sunt exemple de nofiuni als rt de incrucisars Existdi Goud feluri de raporturi de opo (a) Raport de contrarietate. AGB sunt contrare dacd si numai dact oricare ar fi obiectul ales, acesta nu face porte, dar poate li In acelast timp, di Astfel, genul culoure fundamentala are ‘rei epecii, respectiv, ros, galben alba: rere dot din abet 31 nevertebrat fermeazi perechi Ruportul de contradictie dintre no} oncentradicyi nofiunea gt sens strict), fie inire 0 anum= notiune 4 Toul A sunt B Q)Unii B sunt A 1a fel eu coal Rael mes. (CCEA eta ts 4 Desi elementele din smuctra nein arta ce report ex ne asst dit slic 5 Si seanazeze ori comnts nojailer sate, soo, dipling, cel mai bun elev din lsd, alate cum Se condone reiproe teste element, in fea cain pat. exerpe state. Aiferes nk propeiide utr ice anume cans oat circ rae mal mare muni pei pls 1 este un ata per, 8, Do ote flu sant notte generale ce pro 12, Clasifiatt neue materiale de mumele objinute pin reels exe cele nofin: éupd eerie seri conta 13. Seprempone ek propels Ascii arte eparinc ta lon an ck fa a ese deriva din es et ea scevarats, propo: Accat cate it sparing ate?* ‘eo deren de tyes a pronumet tm” m prope sun adevirt, 2B4 l commu gists specific raportniedinae ce. 2, Anaiza sen $i conaul tora ates ape Abit, pena ccs, ae patu negan care ceompenena or excusi eceste not. 24 3. DEFINITIA SI CLASIFICAREA, dcpiade direct de folosirea corecti. a anumitor oper respecity definita 51 clasificarea, de unde reiese important & stracturii acestor operatii si a regalilor definiii a 3.1, DEFINITIA $1 IMPORTANTA El IN CUNOASTERE ‘unei nofiuni, infelesul sau aria de ay Ine defintis s ae Pe de o pare, definiia une etape in cunoasterea et part’ rezullatele efortala’ de amogyere'a unui obiect ‘permit si dium o defini setisficdronre acelui obiect 3.2. STRUCTURA DEFINITIET desing ina wel pag defniendun', const din aofunen sau numele care .definiens”, consti din ceea ce se spune ca este obiectul de definire se noteaza cu semnul ,=,", care se vileste: yeste identic prin definitie® ) AaB in care A reprezintidefinitul si B definttorul red structura general oricat26 33. REGULILE DEF pentru propria sa def roces care preceda si cu necesitate un alt eke care formeacd definitorul i. dropt re 1 substantelor organ najontate cease, di fo ni definitorul uebuic si selector pe sole care, sufletent penta a preci care esie Chisa rel rc pari $a monedele $i cbc si fe ast] Meta ce def nese note caraetcrstce” selestat pe ace ce este norismaticn Hea care forme aport sf, Abatonle de Ia aceasth werotr yeh ag cum este ect saw proces, icroorgaanismclor. duce (pravoae’, op) mi apartia intregely we edesiait. Ia. de sa fie cireutara, ceea ce Inscamnd ca deflaitorul nu cal dot et Elect =, obiect sau proces enre urmenzi altuia mumit exuzi si este produs in de acesia. te de valoare cin ic despre definit, Cazul doi are ua ter parte prin acess of ile cours si efect simt corelative si, du aritat, asemenea notiuni nu pot fl oblect al definjied decat impreuna, ca intro ole, in cazul nostrs ea termeni ai relate de eau (3) Defnitia trebute si fle logic-afirmativa, adi sf precizeze ce te definitul si mus arate ce mu esie. Prin insusirile sale, orice obicet (clash. de te) are» anume individualitate gi se deosebeste de a infinitate de alte obiect= (Chse de obiecte), Prin urmare, daca detinitia unui obiect ar spune e8 el mu este un amume alt obiect, ar Tisa deschisi posibilitatea co el si ar fio sursa de confuaii, de neclaritate asupra obicetului wabclasi dintr-un numir mic de subclase care sunt impre A, cum este si definitia Linio curb =, acca linie care nu este nici dreapti Desiguc, anunci cfnd definital este ¢ nofiune ncgativa, dcfinitorul este cbligaicria nogativ. de exemplu definitia frinti, ‘este echivalentd eu 0 afirnatie, De rofinut Dropozitilor. nu namal in cel al nofiuniior, negajia Lingvistice nu cores ou nogafia Togick, Astfel, definijia ie distincte care orie@t ar fi pret regula @), decarcce aici expresia nm se Metal =, substam{a eare posed’ Mogiston de masa negativa. in eare definitorul c al XVIll-lea de cei care oxidarea metalelor) ar ud termeni figurati, metafore. asa asterele care corespund ‘nu trebule $2 ge o dar nici 33 coment ce exist un gaz de i lertului exclus ne interzic sf mai susfinem o3 american de explo cut echipaj, dintre cate Ay 34. TIPURI DE DEFINITIE dup& obiectul definifiei rcdat de definit, distingem urmétoarele al e&ror obiect este o nofiune, despre care stim ‘i este coresponlent nn logic al unei clase de obiecte, Diept urmere, definind o Aofiune, definim indirect clasa pe care ea 0 reprezintl. Definitia Luma =, sateli d de dow fetari precizeaza toate infel ‘anumita limbi, ca,ée exeraplo, defi lege: (1) satelitul 2) satel al unel alte plaucte: (2) Heeare din cele 12 perioade de timp cu o duratd de 28 pani la 31 de zile in care este divizat anul ealendari Mai mult, asa cum aratd exerplele: UAP =, Uniunea Artigtiior Plas VAP =! Usina de Autoturleme impune cu. necesi entra a evitaee rind, dupa procedura de definire evidenfiat4 prin dafinitor, ae dei nl distiagom urmatoarel diferenta specified. Dupi cum araci si denumitea tar defmitoru] exprim Fropria acel Patrat =, dreptunghi eu toate laturite egate, -patat ceuviiatul -creptun eda diferente specifi notiuni cx forma, realiiate ete.) inoit nu mai pot fi i, ca atare, in cazul lor, fnsigi does de gen proxim.este @). indict 0 sunt suficiente pentru a, je obiect care treve cu clase redati de defini albastr’ de turnesol este m exemplu de defini rl unei def indicares uni nofivai cu rol de pun de referinta pentra SUS, Nofiunes compus chimic), nofiune vare, fi unele eazuri, poate 6 chit le eazuri care scapa proceducii prin lor consti in accea c& dezvaluie acestuia cu 30 area unui cll rept pe un precizarea Este evident of auinci cénd clase uu & dispunem de o cunoastere lor Togice ale acestei operatit eu 2 objcctulut defini uu ume. aldespre wel Legs ete pretenu clus, Shera este eorpul goomstie care ae bins prin roses 180" an cur fe oral diame by somata emision of ee un goverato de radia ewe protue fsceae de Ionia’ moaecroraicl fare 9 ds snore Tone te er const dnt-unaacsoe dete acidosis Clasificarea este operalia togles prin care notiuni mai pufin generale sunt grupate, in baza anumitor note din confinutul lor, 30 no} i a iomal de formare 4 clasel 3.6. STRUCTURA CLASIFICARI Clasiticerea.presupu } elementele ci H obiectul clasi tiumile ce vor fi supuse clasificdi, gi care Ji multe casuri ele find nojiani indi Considerand anumite n clasifietni, fe, de pile, per gtupate in mod dife are. Dup vérsti, obtiner, nivelul performantel Una, Cétegorta 1, Ma objinute ea re "a practicd sportul ca un nou fandarnent, prim treapti de clasificars pot fi reunite in clasa Sporiivi, eéreia ii corespunde 9 hotiune mai genorala devit oricare din cele care au precedht-o. De refiaul ed, pomindne pane do wemenea ove Pe baz primulul din exemple de mai sts, iat felul tn cae & fi edith schematic: ficarea poste (1) SPORTIVI oe | (4.1) Junion § mrs (1.3) Serion (1.2) Juniori in aceasté schem’, care se citeste de jos in sus, Ay, A, «A, reprezintd n individuale ce corespund persoenclor care: practic8 spontul, Iuate" una céte una, fojtnile Junior {Junior ¢1 Senioré.pe-de'o parte si nofionen Sportvi pe de ‘patte, reprezinté, in aceast8 ordine, celé dou trepte distinct ale prinmalui cxemplu de clasificare. 3,7, REGULILE CLASWICARIL Corsciitudinea clasficarii depinde de respectarea a patru regi (2) Clasicares rebule A fe complet, cee ce incamnd c4 ce nu trebule st fase rest fiecare din elementele care bi introdus Q) Pe fiecare treapt exelusiv i de oporitie (c aoeeasi atunel ond x 2 OO re —— evi dove ani Blevibun! . 34 te. () Asemanarile dintre obiectele uflate smente care, prin ins 120 incleare a afi vertebrate eu cea delfinilor, care, co mas complexe. este incompatibili cu insugirea unt verdebrate cul 0 organtzare intern din cele mai 3.8. TIPURI DE CLASIFICARE elasificare pragmatics dictionare, dupa allabet, sunt exemple ce clasificare pu aduee un spor de cunoastere a obiectelor clasficate,clasifiearen artificial (pragmatici) este indispensabil he cazwi pentra organizarea actvitafii practive li se deosebeste de cco artificial’ prin aocca cf edi insusirt esenfiale pent clementele cl veal dup rezultatl ice dupa masa lor atomici, exemple de clasificari naturale. Clasificarea naturala nu este, prin urmare, dear an mijloc eficace de organizare ificd a unci mulfimi de obicete, important mijloc de cunoastere, ea reagind ie ordinea obicctiva existent intre elementele care formea7i obiectul chwificiri, motiv pentru care ca so numeste si ,clasificare teorcticd" ja favataturd sau dup’ apuitudi tabloul periodic al clementelor, sunt 353.9, DIVIZTUNEA (2 tesa 0.2 Nominie (123) Sian EXERCIPI 1 PROBLEME 8 Luind ca punet de pleeae, pe snd, rofl 36 374, PROPOZITI CATEGORICE ice se materializeaza pi Struciura: princ ins 4.1. CARACTERIZARE GENERALA, si predicatul logic sunt dosr componente principale’ din structura propozifilor categorice. Pentru ca dowd notiuni si formeze © propozifie catezoricd este necesar ca asupra lor si se aplice dou tipuri diferite de operafi logice. Operatile logice cin prima categorie determin ceea ce s2 numeste calitatea propozitiilor eategorice, iar cle av rolul de a lege cele dous una. ide a face dintr-una subiect logic, iar din cealalta, predicat logic. A ie de firm: reagesferi a ui S seu mumai lng pete @ €1 Des si aspect lingvishc (a allen sez Cntr ts deine exp (i nel ; unt chiar propor (1 Thai St), © propozitc etegoica conine liga Bacterie animal dint din um te oda: rere eC (@) universal, redat prin cavinte ea Ce ites eis verge pie fate a senten aly Coe etd el pee eee pera ane ae oes see 43. CLASIFICARFA PROPOZITHLOR CATEGORICE roperitile eategorice sunt afirmative sau negative: 0 propovitie iva acd radium raport de concordant ints fieste negetiva daci exprimd un report de opozitie ttre 5corespunde distincte de reprezentare 923), si consth dint-o lonerSectate. primal ist aagrame Euler, und a confine cel putin un sia cel putin un § care Demaina | Sine Forme) Cts: ioe Sot Saar | ~o®. | Nu exis nict wun clament S| care sic P | | | | t | arias 7 | sip | nits? | CO) @ beEXERETTI SI PRORLEME (SaP=1)—GaP=0) ir sagcata ,—" se cl cele patra raportur’ dintré propozi categorie SaP $i SoP este redat de in Jocul formule: Sa? st respect form ) GaP=1)-GoP=0) 2) (SaP=)—(SoP=1) @) Gor=1)~GaP=0) (4) oP=0)—SaP=1) (b) Rapertul de contrarietate cxisientintre propos SaP si SeP esie redat de in care eiese Ch acest raporteste guvernal de principiul noncontradictici, le contrare ub acelagt lare gi Nici un (riunghi nu este dreptungh: (8) GaP=1)--(SeP-) Sal ‘dco parte. propor olsreptunghice si Unele triunghiuri mu s rigarsa rapo 8 si acest raport cu ca, ysubalterni SaP=1) -(SiP=1) Cu escepfia apart de caiegorice sunt reporturi de tsS. CONVERSIUNEA SLOBVERSIUNEA PROPOZITULOR CATEGORICE 5.1. CARACTERIZARE GENERALA 5.2, DISTRIBUIREA TERMENILOR Ocaraeteristict findamentala a inferenfelor deductive, in special acelor cu propozitii FS eestor etree oricaruia dintee termenit sai, na depaseste—ca grad de gencralitate —premisa (premisele) See eas deoarece, in acest fel, tilstura fundamontelé a inferentelor deductive cu propozitit ‘aiegorive a fi nesocotita in dova feluri: pe de 0 parte, dintr-o premitd pariculara ar Si derivati o conclucie universal, pe de alts perte, daca in premio’ § ora lua: doar inte ‘parte a sferei sale, in conclurie, acest termen ar ft luai th totaltatea sferel sale. evident clar atat subioctul bela! aliturat, tn care y+ Inseam distribu, iar" sprind dows conchuzi: cl a apirnt ca cist ie ,evindere nepermist inferentet respective 53. TIPURI DE INFERENTE IMEDIATE propesitic’ asumativen | premisa esie de forma SI jodusi de’ fezea ingurete bolic de formulele(1)-(), din care se observ ch Ft propoziile SoP sunt paricuiarncgatve, ka nvelu lor, § ptin conversit ar deyeni predicat logic in conversa negativd, ar avea predicatul dis it. Prin urmare, din termen Sar deveni termen distnbuit in concluzie, ceca co contravine tip cu premise din care a fost derivatd, respectiv conversiunca consemnati de formulele mnversiunea simpla este posibilA numai in cazul propezitillor SeP 9i SiP. : drept urmare. desi prin comvetsiune S si P isis tot ca termeni distn rey firmmativa, dc re particular a sunt nedistribuif {in cazul conyersiunii simple, Intre premisi si conclurie avem 0 ssensul ci ecle dou’ propovitit au totdeauna aceeasi valoare de adevir (b) Conversiunea prin accident, fn care premisa este o propczific universald, iar concluzia este 0 propozitie paniculard, respectiv conversiunea redati de Formula (1). in accident, este imposibil ca premisa sA fie ndev acecagi valoare de adevar. 4Din don poate fl pas ‘corespunde InP. iar pentru coat ordine inversi, de la P la S. In acelasi sop pot fi singura precizare ci in cazul i SaP, dup agurarea unea pozitiva corespunzatoare ci, As i, prin cbversiune, rezulé propor tici. Dupa cum se obsersa, obversiunea nut schimb ca 54. APLICAIL ALE CONVERSIUNI $1 OBVERSTUNHL categorie de forma SP apare sub o al forant conversiune sau printr-o singurd obv PS. Apaciia foestor forme De multe ori forma stb care apare o anumiti propczite categ forma sa intial, inet, dest cunoastem valoarea de adevir «prope deloc simpiu si determinim valoarea de adevar @ propocitici la care Pentru a rezolva aceasti problemi este necesar 38 descoperimn ‘sare Sa ajuns poate fi derivati drepi concluzie din propozitia ul de Ja prem ofectuat o conversiune sau o abversiune incoree%,inieage derivare este premisei nv mei constuie un temei penitu sabilirea valori de adevir a concluzici. Formlele de mai jos, in eare par ca premise, pe rind, fecare din proporitile A, E, I si O, conscmneaza trans- formile Iogice corecte ce pet fi aduse acestor peopozitii prin aplicarea alterativa repetatl a conversiuni si obversiui @SaP 5 Pis 4 Pos ()SaP © SeP Pes = TaS 5 SPS Tor (10) SeP © Pes © Pad © Sip * Fal (iyser © SaP S Fis * Fos 02)SiP £ Ps 2 Po (13)SoP SSP 5 Fis 4 Pos eee eae SoP. Nuyputem detura en cenversivne, fapt deja demonstrat, ati acum si ua exemplu concret: se pune intrebares daca adevarul propozitiei Toate girafele au gétul lung este san nu wn tomel suficient penira s accepta ca ndevacati i propozilia Toate ammatele care nu sunt girafe au gadtul scurt. Procedim dpi cum si formula éaee fi corespunde, sD im abeastd formula. Este corespunde formuls SaP, in care S-girafe iat Pounimalfi derivate p concluzii Tyee | ah Hupp eaoey sar | ser an. bor es | Gover Pa aes ‘Gnvert x SP se Omenaemvens Pe a Ba | he oe w versa BP =P in cazul unei premise SeP, legea diseribuirif termenifor nu int ‘converse prin accident de forma ‘conversa simpla a propozitiei Sel EXERCITI $f PROBLEME. 1. Pent fieute din urlosrte propoaitiaabilg duck din oa poate fi cotet deduct aicre dre elelte propo i, espestiv, dacé din alone de adevarpeate fi Jerivat valbaes de aevirw ones Gietreeelelate prez ‘sc formeze din uumiesrck proposiitotegorshlepeibile pent Foserperech in parte ove rate: (2) Dacduna din propvztipoat 5 cove deat din cela prin infree imei (0) Dac valoeea de {devlen peeportic lt cu pomaih dooming, sia ofl valoaos de adevira propo deivte smancinegsintnedennt inedenel set mincnas eco eres mat ncaa. (Nein omdenm russe mincinos. ()Usivoamen mircinegou sui nedenni6. SILOGISMUL 61. CARACTERIZARE GENERALA 62, STRU MaP iz SalA SaP Ls explicit raporiul liagramd s2 poste observa ‘wn rapont special i 6.3. FIGURI SI na de inferenta de miat sus nu corespunde or ismele cunos> © mare variciae gi cle pot fl dar care se completear reciproe formula corespunde pren premisei minor, iar cea de ic cele pau figuri face ca numai in aceasta figura c: tea si cantitates, is igism onreeare, no p mn cite G4 de ‘ariante de logistice in fiecare figura at separat. De pild’, schema de inferenga la care sva redus exemplul de silogism reprednté un mod silogistic din fean i universal aftrmative, iar cfr L ara cd acest mod silagistic Face w figur sil formula cia ~ 2 corespunie unui mod silogistic din cea — de-a dowa figur’, a cirei schema de inferenys este redata in drea iar formala ali ~ 3 corespunde uaui mod silogisife de schema de inferenti ee urmea, 364. LEGILE fi silogemal est nevald pain Inclears leg ‘este portialar nesta. Ta, aces. ca, promsslor uml singur din co si termeni apa ca dist clears lagi (2) Gi) Ambcle premise en! perticdar negative. Slogier prin caer lei (9). sive! premiselor este §, ‘mu poate dect o paricear nce conform lei (), acest car iese din disci.6.5, MODU ICE VALIDE ps eas par fign’ si ‘emi pac fi dct propeié A sau. iar dpe miner ete afm postr promicole prime Fg 2 ‘eae sabia promi! mojo, 6.6. METODE DE PROBARE A VALIDITATH SILOGISMELOR Prints cole mai simple reducere Ia absurd. respunde umiavearea ‘ibile si eu 9, dar nici un numar prim nu este cexprimare standard: 56 ‘corespunde schema de inferenti a, alaturi de care wgrame rezliats prin aplicarea metodei Venn fl reprezentiind excl sim coreluzia este © proporitie de forma SiP circa, dupa SIP june un 2 pasa saplicarea meizdel diagramelor Venn, s uma splicari made. Sop : ele ew ems Wai Sertule 9 concluse penicular® apar ca cum at 8 nevalide, ae hsALE DE ARGUMENTARE SILOGISTICA, ii metodi de demonstratie s= 2) Demonstrafia prin reducers Ia ubsurd. Ace dare ca atare gi debu- cd propozitia (teza) nstrat, llogismelor, buza ‘died exact ce trebuia in dovedires val 1S spre demonstrafis este adevirat in cazul aplicaris jonstratie prin reducere la absurd 0 constituie ct me Gi. Avand in vedere ci scopul uraint este de a demi Mas d, de pildi medal ind cra fi ocrespunde scherva de ae inferenja din dreepta, incepem prin a presupane ci acest mod este nevalid inuare, demoastrafia se desf¥soar dupi cum urmeuzi () Luam in considera fn care premiscle modului dat sunt amn- 8 bele adevarate (MiP=I si MaS=1). iar coacluzia denvata din ele este falsi (SiP=0). Se determin contratictoria concluziei modului dat, care este propozitia SeP, gi denctece an presupus c3 S4P=0, suntem obligeti sA presupunem ca SeP=1. SeP Mas MeP am trang Tatarile AB si AC sunt congruente Dow scymente de dreapta determinate de © medians sunt congruente imitate de cle congrusnte far concluzia sa este falsd, conform definitie! ‘congrmente delimitate de Inari con rezulti cu necesitate ci cel pufin una din premisele acului mod ipoteza MaS=1, rezulté cu necesitate SeP=0. ‘kim slog 58ova au este Upsit de iealurh ext Frit i ua om inacily sw Gale eit Aga cums roel 91 in ex excmph, polbslogismal are mertl de & pune in evident ‘pes ioe rez de coneluza frat rev andar (eve ene erotic lapi-n te id de cae a poate rapt = Tounin! My Mg fom, at sab aspect medi ‘elu care sunt legate are el ilogismelecomporer 2 msi timp det sca a uoupoisogian de lds, sohera de infeed din dreapia eorspunde sont co ipl de pesoeupare sant pulp ‘ameni inastivi sare lint bint pris aducors polisig sorclugior sale inermadiar, In ineeburgarc sa comers lor ts ¢ fond de oxprinare ensinemabed (prin eliminaree tal eerenull cutivatsuat cui mii Duni agrieator, prin iat ee real cultivat sunt eet mil beni agri ‘iranit proprietai de pm yaut imeresal ina crete rantamentl tren ula cult, fhe) cote ust coun premise) mire, euneluzit 8 cle major, iar) este omit emartares 00 pst de iaesturh c presoepir wu ete frit ren 9, cana sorespunde sche de infra ce PaM, Mer Mam, MP extn 2 proba ¥ ipa: (2 Md pots Bsr, pro iets mea corespuatcuts 1. Si reducer le12, Vertes cin, ae, 2 tl 7. PROPOZITIT COMPUSE COMPUSE $1 FUNCTI DE ADEVAR Propozitile compuse sunt forme logice obtinute prin aplicarca anumitor operatii logice te vatorile de adevar ale unor propovitii mai simple, astfel incat, valoatea de adevir a unei propoziti corapuse depinde de valorile de adevie ale properititlor com Uataie ca fumetil de adeviir. De poneate. Din accst motiv, propozfille compuse § exemple, propozi Nu esto adevirat cf 242 = § este 0 propozitie compusé edevars edad aici prin cuviniele ym est ier propo7itia , obtinuti prin oplicarea negate? (operajic logicé varat ca} la valoarea fols & propoaitiei 2+2 = §, Nu esto adeyarat ef 242 — 4 este a propozitic compusi folsi, obtinuts prin aplicarea eceleiagi operapii logice la valoares, adevarat a propozitiei simple 242 = 4. lemal importante neesclusivi, implicatia gi echivalena. ITULE PRINCIPALELOR FUNCTI DE ADEVAR (OPERATORI PROPOZITIONALI) e paranteze eotespunaand op & (conjunesi), V (dsjancie ree mpl rales flr ca (abelul de adevar) din dregs, falsi deci sinumai P| ~P aed p este fal. : eri sa el ingrown ade fale: Avand in vedere deGniiaegaie, dact A este 0 oatecare, A'si~ A se afd i report de contradic fn Tmbejal nasa, conjunc tt comespund cue ci dar, alteori virgula asezata intre doud propozit cate redtd de matica din singe, este adevarata dace st numai dnc toate compousae devieate;cind eel pajin une din componentele Conjuneta este fal. :lelor componcnte se numese legi logiee, cele care iau valoarea fay atie de valoni de adevar ale va afie de valori de adevir gonsiderim formula de mai sus si, peatru Tnceput, 8 Jnscriem aceste valori sub fiecare apsri ipunem ci p=1, q=l si r=0. formula celor tri variabile propos p> I-a=n =p) 12 des os ot lor operatorilor care apar aici, calculim valotile formulelor mai sim- fuirea formulel testate in ordines de consttuite a azestei formule, are obtinuté sub operators) corespunzaior. D> [a =") =p} 1D e104 in care p apa secvent. Din aveasti matrice reiese ci 0 duck antecedent ims o formula cum variabile distinct Parts pet came nian ee Bales AE Teepe anette ean ee la face ete ans nae ee ees falc eee uneae sat ek 1 ss 1 1 ss og scvaln ce adel aad oni proce dgd cm umenet ica gen, Ba oes ik BE] & pie sate aces varare de age Si mine teen ee apo! inscriem alternatiy sub variz erechi de 1 yi porechi de 0, iar sub variabila ¥ inseriem alternutiy 1 si 0 pnd la epuizarea numirulai de rindi. Pasul urmitor consid in calcularea valorilor de adevir ale formulelor mai simple aflate fa compouenta formulei dete pe ficcare réad in parte, aga cum ar procedat pentru combinatia exami ‘ata separat mai sus. Objinem in acest fel urmitorul tabel de adendi 7.3. CLASIFICAREA FORMULBLOR IN LOGICA PROPOZITILOR COMPUSE P>Iasn~ pl 1 ol 1000 de sub operator principal arati c& formula testall este o lege logic, ea adevarat pentnt orice combinetii de valori de adcvar ale variabile. Coloana de ucat are lor componente,Sé cousideram tac8 dows exemple: @&q) =-PV-~o pw & ~ a ea 111()e1001 Tin fin 100lojo1110 1000/0 oor joji0t01 ornils ooolg10s10 01000 a din stings este inconsistent, in timp ce formula dix i cchivalentele care sunt legi logice se numese implicatii Iogice si respectiv, echivalente togice. 74, PROPRIETATILE PRINCIPALILOR OPERATOR! PROPOZITIONALL Proprietaile unui operator propozitional sunt exprimate de anumite legi logice fea ca 0 propozitic Si Jalsul este exclusa de principiul bivalentet, iat posbilitatca ca © propozitic Sis fc imped adevte rt exude ego ncaa Somul (2) aot a nu pol jae. Formula (3), aumiti lege dublet negate cst echivalentsIojsc cu 0 ata logice: le SQ r= pP&G&NI @&a) > psa P&Q~4 egapi arata c& dil Proprietiile conjuncfie! sunt redate de urmatoarel ® @&P=p © @&Q=4&p) 0) (Va) Vrl=@VaVnl ) p> (@Vq) sau a+ (PV@) @Vp)=p @Va) =@Vp) je oncare din termenii sii, ay pp Ad > O9&G>H)>-@>n a) (> @=Ca--P) Conform urmitoarelorlegi logice, implicatia poate fi ,tradusa” prin disiunctie st negatie sau prin conjunctie si negajie: 5) @-D=CPV@ 1) @> = ~PR-@) Legile logice: ane G9) MQ eG Sr pen) 20) (P=) =Ca=-P) (8) @= 9) = =p) (19) si 20) eS a (Contrapozitia) echivatenye: (b) formals ordines 3 echi Aistncjie complet inte echivaleays, proprietitile de refle relopie de cchivaler este redat de lezen logica 2) P= a =I a &@- Pl Conform scestei formule, echivalente poate f ingcleasi ca implicase reciproct. ice relatle care are tate este considerail un exemple de te tatati ca stare, Raportul dintre echivaleaya si impl 75. RAPORTUL DINTRE CONJUNCTIE $1 DISJUNCTIE regafiei pentru a inversa valoarea logic a pe cea a intregit formule, indica modul de transformare a unui operator in celilat: se schimba semovul intregii formule si semnul fiecire! variabile propositional. @) @&O=-CPV-) 4 ~peg=CPV-o G3) @Va=-Cre-0) @5) “Vg = -P&-@) Cunoscute inci din Eval Mediu de cite William Ockham (1285-1349), acest for rule poarti numele lu Augustus De Morgan (1806=1878) care lea rodescoperit Gare, aliturt de George Boole (1415~1864) 91 Gotlob Frege (1£481925), est unul toe fondadintre conjunc si disjunctic consté in accea ‘fata de celdlalt fant redat de legile logice: spect important al rap ok operator cunt disriba G6) P&(aV OD PVG@& Formalele (26) si (27) arail fell a care pt i regrupai apar mn acesost formula. La randul or, form: 27) au 0 sernifieabe apart #Pat leona mulgmmoy, unde interseejiei muller i ebespurd= conjuneia, reuniui Fullimifor fi corespunde disjunetia, ior complementares une} malfimi ii eorespande negatia ef aceyt &qQV~en) =lpVOe@VO! esti operatori_atunci cénd 7.6, SIMPLIFICAREA IN LOGICA PROPOZITIILOR COMPUSE (a) Penite fiecate combinatie de valori de adevar in care formula dati ia vs 1, aledtuim 0 conjunctie, lnand fara aegatie accle variabile care ia valoarca negate acele variabile car area 0 in combinatia respectiva, dupa care legam prin disjunctie formulele (&) entra ficeat 0, i negefie cele variabile care iau valoarea regafie acele variabile care iau valoarea 1 in combinayia respoctiva, dupa care in conjunctie formulele astfel oe tricea dia stinga care redi definitia disjunctied ‘objinem formula (p & ~q) V (-p & q) ‘obtinem formule (pW ~a) & (pV q) ‘chivalente logic cu formula dati, fo 28) PWa)=1O&-~DV CPE 29) OWa) =ICPV-Y& PY a) 1 De Morgan yiregula schin- B sunt doud formule ulué rec echivalente logic, ele pot ft schimbate una cu cealaita in pornind de Ia formula: (aV-) eva) sn uumiioarcle douk formule echivalents logic cu formel dati: ~p&Q&~—Cp&-@ PY -OV-P VOL , formule: ob fnnrucat cchivalenpe este tren 60) (PW 4) = & 9) & Cp & a) GD @ Wa) = “CPV -aV~P VOI 68 logice. in acest fel. orice operator propoziional poate fi redat prin conjuncsic , Stu prin disjuncjie gi negatie, Sosa 7.7. TIPURL DE INFERENTB DEDUCTIVE CU PROPOZITIT COMPUSE i care prima premisi este o v cea de & dous consti fi din antecedcntul sau din negaia antecedent tulsa din negaiacoaseevertlu impale respective i az, suntposibile dou scheme de inferenfl valid, Schema de infeteat (1) 5 numests modus ponendo-ponens sau, pe scust, modus ponens {modul afimati) ‘Aceasta schemi se carecierizeaza prin trecerea de la afirmarea in promise a antec implicafio’inifiale la afirmarca consccventull acestel Validitateaacestei scheme reaulti cin definiia AB AB ia conseoventul unel implicafii adevicate W este cu necesitate acevarat (au poate fi fls) ig wilaatd tn demonsirai ca regu de deductic Govedita propozitis A= B gi ese aia He dove (pte 12 (2) se numeste modus follendo-tollens eau pe scurt, modi fells (modul negatin). Aceast chem se earactrizcacl prin Cece de fa preinise a consecventulu! implicattel initial le negarea anteced ) reels din defini el . pentra ci, 0 implicifie eu antecedent fa virati gi in eazul in care conseeveatal siu ete fals, dar i in cazul Sonseeventul sdu este a : ee ‘Mentiri ca scheme: a forma (3) sau (4) sunt adevara Adevara%a, cf doar prob: a(e adevarat. Respingeree ipote ‘enfd din dreapta, care corespunde schemei , Buler a formulat 0 ipotezi pe care 0 de forma 8n* 3 este suma wrut patrat a fost de desi nu se poate sustine 3 us a procedat doar Ie Yrieare un num desta ei sale, consecin ind, a si Ferm: igen 6) su pus ene ma ot de sp ) Inference aisjunctvorategorce sacle nfeteta e Fmegeo tisuli intcoa de dous const AWB AWB AVE Aon TAL oA firmarea uneia din componentele sale nu rezulta 1b, dup cur se poate constata pe baza definitilor Wlendo-ponens este valid indiferent de tipul disjanctie initial. ‘atunci cdnd argamentarea dup modus tollendo-ponens debutears junefa initial este Pe de alt pa cu o disjunctie neexclusiva, trebuie si ne asiguram ca di pleta (exhaustivi); deca aceastit ‘cea variania pentru care devine adevirat premisi ar puten fi falsa ca argument (427-347 i. Le.) nent pentru a davedi ¢& Homer au spune adevaral -omis fapte condaninal Homer nu a spus adevirul despre zei. A=(B&C) -Ba-c A 7.8. METODE DE PROBARE A VALIDITATII INFERENTELOR CU PROPOZITII COMPUSE Fxistt mai mule 4) inferentelor cu propo: si metoda tabelelo de generale de probare a validitail (corectitucinit logice ompuse, printre cele mai simple find metede matriceald ir parfiale. {nine de a weve la aplicaree une! asemenca concluzia inferentei considerate se redau prin formule edecvate, pozitionale, operator: propozitionall si respectand strict princi troducerea variabileler prepositionale. Ia matriceali. Accasta se bazeaza pe faptul cd, prin definitie, lide 98 fie adevirate si concluzia sa sf fe se construieste un tabel de adevar penta nichiziei, folosind o bard simpla pentru a desparqi intre ele remiscoe 9 but dubla pent 2 despa form Pabelul va aves, streazaaplicarea acestei met * pentru a dovedi ci Homer mu spune adevaral despre 2ei: P>@&r) 1 ~g&~r i ic (xc i goin a ares 1 5i formula concluzici are valow iFie urmatoarele dou exemple: exemp| ‘ambele valoarea 1 (b) Metas in carul argumentelor care contin un numér mare de_proy semenea cezuri, formulele corespuazitoare vor con} e pr (2532), Metoda pparjiale permite pe o cele mai simpli, Aceasti meioda se bazeaz’ tot pe faptul cf este impos ide 2 fle adevarate, lar concluria sa si fic falsA gi repre fesupunind ci acest argument au es ii ai formulelor care redau premiseie si veloares 0 s ‘operat pr @anlqe&— lp 1 1 0 Conform definigilor negatici si conjunetici, determindm vaiorile de adevir pentru p, agi p> @&r) baq&-r Mp 1 orto OL Respectind strict principiul identitiii, inscriem valorile astfel obtinute sub aparitiile celor tei varisbile dia formula primei py dupa care caleulém yaloarea de adevir ‘ eonjunetie: ce are rolul de consecvent in aceasta formula: por G@&r t-q&-r il ~p Gi 090 10110 oF jie adevirats cu antecedent adevaret si sent sk ficadevirate, ect argument iogie-coeei). de al Goilea exeiplu prezeatat mai 30, cbjinem tumoral tbel de adev pari pral-p la oie O11 10 01 mai mult de 0 Singurd linie, Fie urmte (Pq >-~M&q) I p&a ll ~p&~4 1 too 1 1004 1 1 000 i lvam in considerare toate cele Intrucat formula conoluvieiexte 0 conjuncte, teh nd mei daparte metoca tabelslor frei situefis in care 0 conjanctio poate f flsé. 4 parjiale, objinem urmatoral rezultat es (pa >-~@&q) Ip&a ll p&~q 1 fern 10001 1 G10 01010 ciddaO11t 1 oreo EXERCITI §1 PRODLEME 1 Arta care sunt devseble diaue prop 2. Caractorizli Sante de ade propoatite compuse 3. Arta cet nplege pia fate de edevie, (forte) valde, reacubile i nconsbeente. Se vor fe exept? peat ne catgosoe i cele compas. ala) care exe srutars Jor prin ce 2 deoahoco ols dodsevap vasouen de adever 9 nusturior cate: (1 On x ation lider, dar pote tt el (1.4. Roussezu) 2) Cuaet, prin ormare exist. (&, Descartes) 5 echivalons fe trate () yen eonjunsic expr proprietile acest eperaos propriionalt i fe tnmserie 1 pn conwuncte,eisuacie i regu isi se indice To ecae caz forma de tanscriere a ci 10, Folosind metoca mavielr, casficap armoarele Tome in le orice reazbile stu a) ps-a 2) @&a--» 2) bRa=1= V0 © Woy: p= Cave) Oe-0-9 0) p> M& era) 9-0) > 97 @7P) PaO Ir = PY a) are rodas propre opt pki pkg 0) p89 vipa) Oe-atr- wee ect rescore cee ain urmitoatle formal sat va realiaabile gi cue su inconsistent Incozal Se cae 14 ca Va) = (r= pil loegan formule de m dow rant eu formula (pq) ¢ i care won eqon B-HVG>n nae @-a-p 16, Dotwnnisfi care din formule de mal jos inlici lie po 31 cae Pe P&(-a) @ r&er~@ ~akip Or 4s Oak@--9 17. 98 4e sutleasedcacd urmdtcareleargumemte sunt, sau ms, valid: rogulé fck eel putin o cxocpie ne concarice siagar entra ef, ine tebe sf abi eal putin 0 excenhe se buschet« plecat cu, autbeuzul d 6,30 S34 ev tem de 9.50, ca a ens Ltn Si nf fst devanastS Elia do bachet a tec. Prin urate, sau ehipa do bascet ra pleat act ‘de inceere a meciui a fest dovarstl vei eit sexs atonal pon a lems de alge, niracit mi mu ex sbi cor ators, cnshid ot tndhal eu (7) Generozitaca si unanisml tehc #3 fe sa incom pe careo presupune fila mains coy pet eis una De al reall ed afcetinea pe care © presupune familia poate existe si fr pencroritte (8) Tudor a venit a Sia se rn Pts, le pin Bragev. Dai ela eat8. PROPOZITIT COMPLEXE (Gin ~ Cine apne c8 ox am spat goamel mint 8.1. LIMBAJUL LOGICI PREDICATELOR Se ceo ste ale cine a spat gear, pent fccare din cori: () Une sing din deca ete adevarc Propozitile complexe sunt cele mei complicate forme logice propozitonale, ire- (6) Une sigur in detrital aati a propuahi categorie sav la propeiitcompuse. Fe, de pid, ropoita complex Orice numar natural este divizibil cu 2 sau nu este divizibil eu 2. Aceasti propozitie nu satisface definijin propozitilor eategorice, cel pufin pentru cl in componenta sa apare noriunea relativa divizibil. Pe de alta parte, aceasti propozitie nu este 0 propozitie compusi, deoarece au poate fi traatK ca funotic de adevér, O aseme- ‘ea tratare ar impune transormarea acestei propozitil, care este adevarat, in propozitia: Orice numar natural este divizibil eu 2 sau orice aumir natural nu este divizibil cu 2, care este fils, find o disjunctie cu ambele componente false. entra analiza logicd& propozitilor complexe gi inferentelor cu astel de propoziti este nevesar un limba) logic ett 0 capacitate mai mare de exprimare decit limbajele logice folosite pind acum. Elementele fundamentale ale acestui lim general, pent lterele predicat se folosese majusc . ‘cat sunt numite, pe seurt predicate, denumires uzuald pentr login lor complene este logica predica‘elor. Literele predicat desemneaza expresit incomplete in care apar mume de fnsusir, cum ar fi ..esfe nurmar natural, sau expresii incomplete in care aper nume de cum ar fi ...este divizibil cu... O insusire caracterizeaza un obiec, in timp ce o relafe are loc intre dou sau mat Pentru a deserna obiecte nedeterminate, se folosese tui numite: yariabile obiect (Individuale). Asifel, 0 notiune a Drintr-o formnla in eae apere timp ce 0 nofiune care redi o relate in care apare o liter predicat urmati redicat urmate de o singurd vaciabils cele urmate de doud seu mai ite obiecte. universal este redat print ntru orice x (,oricare ar fi x au calitatea de varlabile legate (capmirare de cel cuancor), iat variabilele obiect [a 16 ”AyDay este des Formulele neelementare ale ik i p respect | este formula neclementari deschist Nx V nivel. gene Timbajul logieii predicatelor este elediuit din f, mouadice sau pol peratori propozitioi Heat nee pute ind care apar constante individual care au diferd material de variabi De refinut 4 in constructia schemelor variabile propozitionale, precum si form combinatie cu litere predicat (Fa, Gb, Hab et propozitional. 82. VALOAREA DE ADEVAR A SCHEMELOR INCHISE ‘schema predicat inseamnd a-i asocia o clas de cuts, de regulé notat cu U, apure scheme pi Fie, de exemply, Nx=x esie numar natural gi U= clasa numerelor ia WxNx ese fale8, deoarece mu toate numercl (de tipul VxFx) este adevarati pentru caF i ste fas numa dacs Gi) O schema un U nevid nurnat daca in U snurmai dacii niet un obioct ‘Consermnarea nevidit deoarece pentra un U vi 8 nu poate fi speci 4 cuaniificala existential (de ipul 3xKx) este adevarata pentru ti cel putin un object care.are proprietatea F gi este falsi U nu are proprictatea F. i universului de discurs este esentialé pentru schemi de forma VxF3 ici un obiect despre care 88 se spund cdi nu are proprietatea K) de forma 31Fx este automat falsi (pentru cli nu exist ¢ spund i arc proprictatea F. De alifel, supozit ars este esentala pentma inteaga logied a predieatelor Fie, de Q) VeFx + Sx Aceasté formuli este adevarata peatru orice U care confine cel putin ua element, céci acd toate obiectele din U au proprietatea F, atunci existi cel pujin un object in U care a F, Prin urmarc, formula (1) este o implicate logic’. Pentru un U vid, ar fl falsa, deoarece ar avea antecedent adevarat 51 coasecvent fils, 6 redau propoziti ci expresit incomplete O forum deschint a logic preheater pots fi tmashroaik mire rane sre es ‘anumitd valoare de edevar prin cuantificarea (Inchiderea) sa sau prin fnlocuirea taturor variabilelor obiect cu constante individual 83. ECHIVALENTELE CUANTORILOR Fie, pentru simplificerca discutiel, un univers de discurs fit, U={a,,...,a,} 510 proprietate F. A spune ci orice obiect din U are proprietatea F este otuna cu a spune c& are proprietatea F, In simboluri (Q) WaFx = (Fa, & ... & Fa,), Pe de alté pare, a spune ca in U exista cel putin un obiect cs tofuna cus spune ci a, are proprietatea F sais... sau a, are prop: roprictatea F este tea F, in simbolusi: care permite tansformarea unui cuantor fa celalalt ‘confocm urmiitoarelor echivelente loyice: () VaFx = ~3x-Fx () BxFx = ~¥x-Fx (6) WxEx = 3x-Fx (1) ~AaFx = We-Fx ele 0 regula a semnelor, sforma unl din cuatort rrulué si xemmul formulel de dupa cuarror (nega ‘m faja cuatorului conteaza ca negatie al intregii formule) De altiel, formulele de lk (4) pIn (te dovaesc, pe aza formulelor (2) xi @),. entndere a Igoe fl De Morgan In nivelul cuantoriior. 1 confor uncia din I fe eu disjuncfia terme Seaaatuneeae 5 (Fa, V...V Fa) chemi predicat conform eu (2) gi este 0 echivalentd logicd; inlocuind conjur inem formula (5). diggunctia cu o schem predica: conform 8.4, ORDINEA CUANTORILOR $I A VARIABILELOR OBIECT Atel ied no oul git dix gpl ml cunt ace continea lor in este indiferenti, fapt exprimat concis de siente logice ovidente: (8) VaVyPry = VyVsFxy (9) SxdyPry = 3y3xF xy care upar into formuli sunt de ip diferit, ordnes lor SVyhry s VySabxy nu sunt in cazal tn care a formal ts este echivalente logic, coca ee se poste arta cu ajutoral mumerelor nannele i Wey =3> ln aceste cond Ga inseam exis Cel putin un x, ase! Inet penn orice y, x7 y ou ate cuvint, risté cel mai mare mundr natural ce de dais formul ext tah devil, deoarece tu Inseamad pent ore y,exttd cel pin un x asiel nt x> y,cualte cuvine, sul mumerelor naturale ese Infinit, in cee ce priveste variate obec, dines tor ma exe indfrens, ap evident cu ajutorl unut exempl, Astfel, dact xy =x>y, stun Fyx=y> 3, dr formele XDy'§ ¥>X se ald in Faport de contrartetate: nlouind pe x in ambse forme cy clap! nomi la fl pe ¥ dak una din forme devine © proporie adovirat, coals devine 0 propozitie Fass 85. TRANSCRIEREA PRO) IN LIMBAJUL LOGI Gradul de complenitate gi gencralitate al limbajului logicii predicatelor confer xacestiia capacitatea de a traduce fo ‘complexe. ‘exemplu de acost fel il roprozinti traducerea propozitilor caiegorice, dupa cum unmet (10) SaP=VaiSx > Px) (UD SeP = Yatsx > ~Px) (12) Sip =3x(Sx & Py (13) So = Axx & Px) Aci, semuul y= reprccints o prescurtare pentru . traduce prin. Ca orice alté form de racucere, nici radacerea permisi de fermalele (1D)-{13) nu este perfect proporitlle 80 | deoarece in cazul unoca din scesteinferente, cur a fp aplicarea motodei diagramelor Venn sau a reducerii la absurd oste mai di alti pert, pe baza form (13), propozitile complexe formulate gicii predicatelor conform reguli: trodusi de cuvdintal ,sau") gi negayia(introdasd de euvntul ru), este prezenti implicaria, ceruta de cuantorul universal, introdus de formule corespunci- jective, care n cazul exemptului nalizat aici este pentru orice x, dacd x este numér natural, atunci x este divisibil cu a ‘sau x mu este divizibil cu a. Acestei forme ii corespunde formula Wa[Na ~ (Dxa V ~Daa)] Dim in continuare alte citeva exemple de propozifii complexe fomnulate in limbaj ‘natural, tmpreund cu formulele corespunzatoare. Felul in care au fost redate notiunile ‘componente in fiscare exemplu rsisse din context Orice om are o mami Yx(Ox - 3yMyx) Grice om admiri col putin o picturh ——VxlOx = 3y(Py & A Rac ji brosgtele nu sant mamifere _Vx{(Rx V Bx) ~ ~Mx] Nu exisid frizer care si biebiereased numai pe aceia care nu se birbierese singuri — ~Gx{Fx & Vy(Bay ~ ~Byy)] Orice persoani care © persoani so respect asemene2, s4 mai notim ca in ultimul exemplu, prima conjunctie este introdusa de pro- rnumele relativ ,care", iar cea de-a doua conjuncjie este ceruti de cuantorul 3y.