Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
STRUCTURA
ORGANISMULUI
Anatomia omului este studiata in general
prin observarea multiplelor §i variate lor
organe ale corpului. Multe dintre acestea
pot fi grupate laolalta in diferite sisteme,
pe baza modului in care unele organe §i
structurile asociate lor actioneaza J
Plaman
drept
Mu~chi
intercostali
orificii care permit trecerea arterelor,
nervilor ~i venelor. Cel mai mare dintre
ele, denumit foramen magnum (gaura
occipitalii), este orificiul de intrare al
miiduvei spiniirii.
Cavitatea toracica
Toracele sau pieptul este 0 cu~cii osoasii
care contine douii din cele mai importante
organe ale corpului: pliimanii ~i inima.
Functia de bazii a acestora este de a
transfera oxigenul din aer la tesuturi, unde
este esential pentru procesele vitale.
Cu~ca toracicii este localizatii imediat
sub piele. Include in totalitate pliimanii ~i
inima, inclusiv suprafetele lor inferioare, ~i
are formii de clopot. Este articulatii de
coloana toracicii ~i este inchisii de
diafragm, mu~chiul ce separii toracele de
abdomen.
intre coaste existii alti mu~chi denumiti
intercostali. in consecintii, peretele toracic
constituie 0 pungii muscularii in formii de
clopot - avand drept suport coastele . care,
prin mi~ciiri de expansiune ~i relaxare, este
capabilii sii absoarbii ~i sii elimine aerul din
pliimani prin traheea care pome~te din
Artera torace spre gat.
abdominala Tot interiorul cavitiitii este acoperit de 0
Capatul sectionat membranii denumitii pleurii. Membrane
al tractului
asemiiniitoare acoperii pliimanii ~i inima.
alimentar
Cand pleura se inflameazii, dii na~tere stiirii
cunoscute drept pleurezie.
Pliimanul stang ~i drept ocupii
majoritatea toracelui ~i sunt conectati la
trahee prin bronhiile principale.
Din bronhiile principale ale fieciirui
pliiman se desprind conductele aeriene mai
mlCi sub formii arborescentii, numite
bronhii, care conduc aerul la alveolele
pulmonare, unde oxigenul este extras din
aer ~i difuzat in sange, iar dioxidul de
craniului. Initial, oasele craniului sunt carbon - produs rezidual de catabolism -
unite prin cartilaje, care permit mi~ciirile trece in sens opus.
Con,til1l1tll/abdomenli/Ili feminin Cli oaselor. Cartilajul este inlocuit treptat de Inima se giise~te intre cei doi pliimani in
tmetll/ alimental' lipsii . .-J.proape toate ciitre os in primele 18-24 luni de viafii, interiorul propriei membrane seroase.
organe/e feminine de reproducere se dupii care craniul devine rigid. Inima prime~te sange din organism prin
giisesc in cffi1itatea abdomina/Ii. dar Creierul are ~spectul unei mase moi de intermediul cavitiitilor drepte (atriul drept
oClIpii un spapu mic. Observa!i rniirimea consistentii gelatinoasii, care poate fi u~or ~i ventriculul drept) ~i n pompeazii in
uterll/ui in raport cu cea a ficatll/ui. strivitii. Este invelit intr-o membranii pliimani.
tisularii rezistentii, denumitii duramater, ~i Sangele inciircat cu oxigen se intoarce la
asupra organelor importante ale aceasta, impreunii cu oasele craniului, atriul stang ~i ventriculul stang, de unde
organismului care sunt continute in trei protejeazii creierul. este expulzat in principala arterii a corpului
mari cavitiiti: craniul, .toracele ~l Totu~i, dacii creierul este lezat ~i, prin - aorta.
abdomenul. urmare, este edematiat, tesutul siiu poate fi In afarii de inimii ~i plamani, toracele
in continuare distrus prin strivire la contine esofagul, care transportii hrana de
Cavitatea craniana contactul cu inveli~ul osos exterior. la cavitatea bucalii pana in stomac, care
Craniul este constituit din douii piirti: Cavitiitile mai mici din craniu includ este situat imediat sub diafragm. Existii, de
cavitatea cramanii, care adiiposte~te fosele nazale ~i mult mai micile sinusuri asemenea, 0 glanda denumita timus, situata
creierul; ~i fata, care reprezintii un cadru de sau cavitiiti aeriene care comunicii cu in portiunea superioarii a toracelui, anterior
sustinere pentru ochi, nas ~i gurii. aceasta. Mandibula este consideratii, de traheei.
Creierul umple complet cutia cranianii. obicei, ca un accesoriu al craniului. Timusul joaca un rol important in
Cre~terea lui este cea care determinii forma La baza craniului existii mai multe reglarea mecanismelor de aparare.
iitatea abdominalii
-_.: :nenul este cea mai mare cavitate a
i, intinzandu-se de la diafragm pana
- 3az1n. Delimitat posterior de coloana
_..z" rala, in partile superioare de coaste,
" ::ea anterioara a abdomenului este un
Peritoneu visceral
~e:e:e muscular gros. In abdomen exista
-l mare numar de organe, frecvent Peritoneu parietal
;:""I1umite viscere. Aproape tot tractul Vena porta
2 entar este situat in interiorul
a' omenului, incepand cu stoma cuI a~ezat
~ b diafragm ~i sf8.r~ind cu rectul, care se
"ole~te prin anus. Tractul alimentar
:-eprezinta sistemul de prelucrare ~l
excretie a alimentelor - descompune
Vertebre
alimentele in substante care pot fi absorbite
in sange pentru a fi transportate in alte Stangasus:Sestiunea
?ani ale corpului ~i elimina reziduurile transversala prin eavitatea
nedigerabile. In sustinerea funetiilor abdominala demonstrand
:ractului alimentar intervin glande Stomac raporturile dintre diferite organe.
;" orninale importante, cum ar fi ficatul ~i
Bursa omentala Aorta
-. -creasul ~i, in plus, splina, care face
----.e din sistemul vascular limfatic. 0
~,.ea imensa de vase sanguine deserve~te
. "e organele ~i nervii abdominali.
~ spatele canalului alimentar se gasesc
. hii, fiecare legat de vezica printr-un
- duct denumit ureter, care se afla in
_ ea inferioara a abdomenului ~i in care
_:na este acumulatii inainte de evacuare.
=::rans legat de aparatul urinar este aparatul
':Q reproducere. La femei, aproape toate
"anele seJl.llale se gasesc in interiorul
anismului, iar la barbati 0 parte din
""anele sexuale coboara, inainte de
::3~tere, in pozitia lor de finitiva , in afara
"anismului. Stomac
Poate parea imposibil ca atat de multe Vertebre
~ane vitale sa incapa intr-un spatiu atat
";Q mic, dar cei 10 m (33 picioare) de
::nestin sunt pliati ~i astfel pot avea loc in
::::I eriorul abdomenului. Pentru fixarea
~anelor, abdomenul este prevazut cu 0
::J.embrana denumitii peritoneu, de care
"'O"anelesunt ata~ate prin mezenter.
Peritoneul acopera toate organele
minute in interiorul abdomenului. Astfel,
::catul, stomacul ~i intestinele sunt
Z" perite de peritoneu, la fel ca splina,
"-ezica urinanl, pancreasul, uterul ~i
apendicele. Peritoneul are functia de a
~ite mi~cari relativ libere ale variatelor
s:ructuri din abdomen. In timp ce
_ ritoneul acopera organe cum ar fi
5tomacul, el captu~e~te, in acela~i timp, ~i
~ \itatea abdominala. Partea de p~ritoneu
re acopera organele se nume~te
~ritoneu visceral, iar cea de a doua este
enumita peritoneu parietal. Peritoneul
"arietal are 0 inervatie senzitiva bogata,
astfel incar orice leziune sau inflamatie ce
apare la nivelul acestuia este resimtita ca 0 See,tiune sagitala a eavita,tii
urere localizata acuta. Peritoneul visceral abdominale. Diagrama ilustreaza
u este a~~ de sensibil ~i durererea apare eele doua foi,te peritoneale,
ca intestinul este tractionat sau destins. viseeralil §i parietalii.
Sistemele organismului
Pentru a inj:elege modul in care organele grupate impreunii nu doar pentru cii sunt in Tesutul conjuncth', care include oasele
interacj:ioneazii intre ele, organismul este legiiturii unul cu celiilalt, ci ~i pentru cii au ~i tendoanele, conecteazii, susj:ine ~i umple
studiat pe sisteme - grupe de organe care acelea~i tipuri de j:esuturi. Existii patru structurile organismului. Acest tesut este
contribuie la indeplinirea aceleia~i funcj:ii. tipuri principale de j:esuturi ~i fiecare organ fie lax - un suport intre alte j:esuturi - fie
Unul dintre cele mai familiare este este constituit din cel pUj:inunul dintre ele. dens. Atat tendoanele, cat ~i ligamentele
sistemul digestiv. Celelalte sunt sistemul Tesutul epitelial sau epiteliul este reprezintii exemple de j:esut conjunctiy
osos, tegumentul sau pielea, sistemul j:esutul care acoperii sau ciiptu~e~te dens.
muscular, sistemele limfatic ~i cardio- organele corpului. Multe dintre ele secreta Tesutul nervos se giise~te in sistemul
vascular, sistemul nervos, sistemul substanj:e cum ar fi hormonii. nervos. Are rolul de a coordona
respirator, sistemul endocrin sau hormonal, Tesutul muscular este capabil de funcj:ionarea armonioasii a piirj:ilor
sistemul reproduciitor. Fiecare dintre contracj:ie, permij:and atat mi~carea organismului, furnizand mijloace rapide ~i
acestea este discutat separat in capitolele intregului organism, cat ~i a structurilor eficiente de comunicaj:ie ~i control. T esutul
urmiitoare. interne. Inima este compusii aproape in nervos este format din neuroni ~i
Organele care formeazii un sistem sunt intregime din mu~chi. prelungirile lor.
'ale acopera suprafetele articulare ~i pentru a impinge corpii straini nocivi, cum reducand in mare masura frecarea de
-=0-"'; nele. Mucoasele seroase inconjoara ar fi praful, inapoi spre laringe pentru a fi organele invecinate. In cavitatea toracica
_ e e din torace ~i abdomen. 0 expectora~i in afara organismului. existii douii membrane seroase denumite
,- _orie speciala, meningele, protejeaza Membranele care delimiteaza intestinele pleure.
-'::erul~i maduva spinarii. se pliaza in deget de man~a, formand In abdomen, toate organele sunt
:..a nivel microscopic, fiecare din vilozita~ile pentru a cre~te suprafa~ de acoperite de 0 membrana seroasa
_:oanele de celule care intra in alcatuirea digestie. cunoscuta sub numele de peritoneu.
. _ ui nostru ~i micul compartiment din Exista, de asemenea, membrane La inceputul fiecarei noi vie~i,
--=:' orul acestor celule sunt inconjurate ~i mucoase in sistemul de reproducere sau membrane Ie au 0 functie speciala
. te de un anume tip de membrana. sexual, in special endometrul sau temporara. fatuI in dezvoltare este
=:); • a cum sugereaza ~i numele, membrana uterina, care este elirninata in inconjurat in uter de 0 membrana speciala,
~ ranele mucoase contin celule fiecare luna, in timpul menstruatiei. denumita sacul amniotic. Acesta contine
_. "alizate pentru a secreta lichidul fluid Membranele sinoviale se gasesc la un lichid in care ratul pur ~i simplu
==:::.nnitmucus. Printre functiile acestuia nivelul articulatiilor mobile ~i au forma plute~te, creand astfel un sistem ideal
numara lupta impotriva infectiilor unor pungi continand fluidul lubrifiant pentru absorbtia ~ocurilor. Dupa na~tere,
- tine anticorpi) ~i mentinerea laringelui, denurnit lichid sinovial. Tendoanele, acesta este eliminat impreuna cu placenta.
_Jembrana seroasii, denumitii pleurii lvfeningele (portocaliu) inconjoarii Membrana mucoasii, ce delimiteazii
_"urpuriu),previne frecarea dintre tesutulfin (encefalul) ~i ilprotejeaziifafii tractul respirator (ro.~u),prezintii cili cu
-liimani ~i cu~ca toracicii. de scheletul dur al craniului. rol in eliminarea substantelor striiine
ajarii din pliimtini.
~ Proteine
6) Hidraji de carbon
m Grasimi
S1STEMUL
OSOS S1
TEGUMENTUL
Structura de sustinere a corpului uman este
un miracol de constructie complexa,
proiectat pentru a asigura maximum de forta
§i mobilitate. Fiecare os are 0 forma
particulara, deoarece are un 1"01 specific. in
ace Ie parti ale scheletului in care este
necesara mai multaflexibilitate intra in
functie cartilajele, dar articulatiile §i
ligamentele lor sunt cele carefac din schelet
un ansamblu extrem de bine coordonat.
inveli§ul extern al corpului, pielea
(tegumentul) este, defapt, un organ - cu cea
mai mare suprafata - care nu numai ca
protejeaza organele interne fata de leziuni,
dar ajuta, de asemenea, la reglarea
temperaturii corpului.
Cartilajul hialin
Cartilajul hialin este un tesut trans lucid de
culoare albastra-alba ~i, dintre cele trei
tipuri histologice, contine cea mai mica
cantitate de celule ~i de fibre. Toate fibrele
pe care Ie contine sunt formate din
colagen. Acest tip de tesut formeaza
scheletul embrionului ~i are 0 mare
capacitate de cre~tere, care permite nou-
nascutului sa ajunga qe la dimensiuni de
aproximativ 45 cm (18 inci) pana la
dimensiunea adultului de 1,80 m (6
picioare). Dupa ce cre~terea s-a oprit,
cartilajul hialin ramane intr-un strat foarte
Oasele membrului superior reprezentate de plclOare, dar ~l sa ne mentinem pozitia
humerus injumatatea superioara!ji de ortostatica. Vertebrele protej eaza, de
radius !ji ulna la antebraf. Articulafia asemenea, maduva spinarii, dispusa in
cotului, care leaga cele doua parfi humerus Humerus
canalul vertebral. Extremitatea inferioara a
cu ulna !jiradius, areforma de "balama". coloanei ,iertebrale este denurnita coccis.
La unele animale, cum ar fi cainii ~i
I pisicile, este mult mai lung ~i formeaza
coada.
Fiecare disc este constituit dintr-un inveli~ o functie particulara. Craniul protejeaza
extern fibrocartilaginos, ce inconjoara creierul ~i, de asemenea, ochii ~i urechile,
nucleul pulpos. Portiunea cartilaginoasa a Din cele 29 de oase ale craniului, 14
discului, a carui suprafata este lubrifiata, formeaza structura masivului facial. 0
previne deplasarea vertebrelor in timpul privire asupra craniului arata cum
mi~carilor, in vreme ce nucleul pulpos are structurile vulnerabile ale fetei sunt
functia de absorbtie a ~ocurilor, Cartilajul protejate de aceste oase. Cavitatile orbitale
fibros are un rol de conectare intre oase ~i care se gasesc sub frunte adapostesc
ligamente; la nivelul centurii pelviene, el mecanismele complexe ~i delicate ale
une~te oasele bazinului in articulatia ochiului, La fel mucoasa olfactiva este
numita simfiza pubiana. La femei, acest adapostita profund In cavitatea nazala, in
cartilaj are 0 importanta particulara, maxilarul superior.
deoarece devine mai lax sub influenta Un element frapant al craniului este
hormonilor secretati in timpul sarcinii, dimensiunea rnandibulei sau maxilarul
pentru a permite trecerea capului ratului. inferior. Fiind mobila, mandibula
reprezinta un instrument ideal de strivire a
Cartilajul elastic hranei atunci cand, prin intermediul
Cel de-al treilea tip de cartilaj, cel elastic, dintilor, intra In contact cu maxilarul. Cand
i~i datoreaza denumirea prezentei fibrelor vedem oasele faciale acoperite cu mu~chi,
de elastina, ca ~i a celor de colagen in nervi ~i piele, este greu de observat cat de
structura sa, El este compact, dar flexibil ~i eficiente sunt forma ~i dispunerea lor. Un
intra in constitutia epiglotei, care acopera alt exemplu de structura adaptata este acela
intrarea in caile respiratorii in tirnpul ca zona faciala este mai solida in jurul
deglutitiei (inghitirii). ochilor ~i al nasului, pentru a preveni
Cartilajul elastic formeaza pavilionul deplasarea oaselor faciale fie posterior, sub
urechii, ca ~i peretii conductului auditiv craniu, fie in sus.
ex1ern ~i ai tubelor Eustachio, care leaga Coloana vertebral a este formata dintr-un
fiecare ureche cu faringele posterior. lant de oase mici denumite vertebre ~i
impreuna cu cartilajul hialin, cartilajul formeaza aXlll central al scheletului. Este
elastic participa la structura laringelui ~i a deosebit de solida, dar, deoarece este 0 tija
corzilor vocale. formata din segrnente mici, in loc sa fie un
os unic, este, de asemenea, foarte flexibila.
Structura scheletului Acest lucru ne face capabili sa ne aplecam
Fiecare segment al scheletului indepline~te Inainte ~i sa ne atingem degetele de la
Mu~chi
ihtercostali
interni
Apendice
xifoid
Lattissimus
dorsi
Serratus
anterior
Coloana
vertebrala
Contracjia
mu~chilor
intercostali
interni
~
Cu~ca toracicii protejeazii unele dintre
organele vitale, printre care se aflii pliimtinii,
inima,jicatul ~i stomacul. Cartilajele costale
pemlit toracelui sii-~i miireascii ~i sii-~i
miqoreze volumul in timpulrespirafiei;
coastele, alciituite numai din tesut osos, arji
prea inflexibile. Ctind organismul are nevoie
crescutii de oxigen, ca de exemplu in timpul
unui efortjizic intens, mu~chii intercostali
externi se contractii, crescdnd circumferinfa
toracelui ~i impingtind sternul inainte. Noi
expiriim prin relaxarea aces tor mu~chi. Cdnd
expirafia este dijicilii, se contractii mu~chii
intercostali interni, care, deplastind inferior
coastele, reduc volumul toracic.
Cutia toracica este delimitata lateral de Structura articulatiei pumnului ,i a mainii
coaste, posterior de coloana vertebrala ~i
anterior de catre stem. Coastele sunt fixate
de coloana vertebrala printr-un tip special
de articulatii, care Ie permit mi~carea in
timpul respiratiei. Anterior, se ata~eaza de
stem prin tesut cartilaginos. Cele doua
coaste inferioare (11 ~i 12) sunt articulate
doar de coloana vertebrala ~i nu se
articuleaza cu sternul. Acestea sunt
cunoscute sub denumirea de coaste flotante Trapez
~i au 0 slabii implicatie in respiratie. Prima
~i a doua pereche de coaste sunt strans
legate de clavicula ~i formeaza baza
gatului, prin care trec catre brat 0 serie de
pachete vasculo-nervoase. Structural, cutia
toracica este astfel alcatuita mcat asigura 0
protectie a inimii ~i a plamanilor care se
gasesc in interiorul ei, deoarece lezarea
acestor organe ar putea fi fatala.
Falange
I
Mu~chiul
biceps
Cartilaje
(meniscurile
frecvent
lezate in
eforturl
sportive)
Mu~chiul
gastrocnemian
r ara a lmpiedica mi~carea genunchiului, este adus pe pamant prm ml~cari ale alimentariei, digestiei ~i sarcinii.
aceste ligamente sunt dispuse pe ambele articulatiei ~oldului. ~i la nivelul sanilor exista ligamente
paI1i ~i In interiorul articulariei, constituite din fibre fine care susrin
menrionandu-i poziria. Articulatiile fibroase greutatea acestora.
Mi~carile articulatiei genunchiului sunt Articulariile fibroase Ie includ pe cele ale De obicei, devenim con~tienti de
eterminate de mu~chii coapsei. Mu~chii coloanei vertebrale, sacrului, craniului ~i existenta unui ligament atunci cand acesta
anteriori determina extensia articulariei (il unele din articulatiile gleznei ~i pelvisului. este lezat. 0 luxatie sau 0 entorsa de
ag inainte) ~i cei posteriori fac flexia (11 Aceste articulatii nu au sinoviala; oasele ligamente poate fi tot amt de dureroasa ca
ag inapoi). InseI1ia acestor mu~chi se afla sunt unite printr-un tesut fibros dens, care o fractura a osului.
pe oasele bazinului ~i pe femur. La nu permite decat mi~cari limitate sau nici
e:-.-tremitatea inferioara, ace~ti mu~chi se un tip de mi~care. Articulatiile coloanei Structura
esc intr-un tendon fibros, care se prind vertebrale reprezinta 0 exceptie, fiind Ligamentele sunt 0 forma de tesut
e tibie, trecand peste articularia destul de flexibile pentru a permite un conjunctiv. Tesutul cartilaginos al
enunchiului (vezi capitolul 3). anumit grad de mobilitate, in acela~i timp ligamentelor este format, In principal, din
Pentru prevenirea frecarii dintre mentinandu-~i rolul de sustinere al colagen ~i din elastina. In majoritatea
articulatie ~i tendon In timpul mi~carii, la acesteia. ligamentelor, acest tesut este a~ezat
acest nivel exista un os inc1us in grosimea ordonat in fascicule fibroase. Aceste
tendonului, denumit rotula (patela), Ligamentele fascicule de fibre sunt dispuse in diverse
neata~at de restul articulariei genunchiului. Oasele unei articulatii sunt actionate de directii, in functie de solicitarile la care
Ea are mi~cari in sus ~i In jos raportat la catre mu~chi. Ace~tia se leaga de articulatii sunt supuse. In ligamentele cu 0 forma
extremitatea inferioara a femurului ce se prin tendoane lipsite de elasticitate. cilindrica, fibrele sunt dispuse longitudinal
gase~te in cavitatea articulara ~i este Ligamentele, care au 0 elasticitate redusa, ~i rezista la intindere. Alte ligamente, care
ubrifiata de lichidul sinovial. Exista, de conecteaza oasele articulare ~i Ie mentin au rolul de a preveni mi~carea laterala a
asemenea, inca doua burse cu rol de pozitia prin limitarea mi~carilor. Fara articulatiilor, sunt dispuse sub forma unei
bsorbrie a ~ocurilor. ligamente, oasele ar putea fi foarte u~or retele incruci~ate de fibre.
Genunchiul este important in mod dislocate. Intre fibre existii. celule specializate
special la locomorie. eu fiecare pas, el se Ligamentele se gasesc, de asemenea, la numite fibrobla~ti, care au functie in
Indoaie, permirand mi~carea inainte a nivelul abdomenului, unde au rolul de a sinteza fibrelor de colagen ~i inlocuirea
_ambei rara a atinge pamantul - altfel mentine pozitia unor organe cum ar fi celor distruse. Intre fasciculele fibroase
piciorul ar avea 0 mi~care exterioara ficatul sau uterul, in acela~i timp permitand exista un tesut interstirial cu vasculariza1ie
datorita tractionarii pelvisului. Dupa acea, un grad de mobilitate necesar pentru sanguinii., limfatica ~i care ofera posibilita-
are loc extensia genunchiului ~i piciorul modificarile care apar in cursul tea ca fibrele nervoase sa treaca prin el.
Ligamentele se ata~eaza de oase. Ele se fiile intervertebrale, pOI1iuni din capsula La articulafia genunchiului, totu~i, forma
unesc cu fibreIe care penetreaza inveli~ul articulara sunt ingro~ate pentru consolidare oaselor nu opune rezistenfa la mi~carea
extern al osului (periostul). Periostul are 0 ~i sunt denumite ligamente intrinseci articulara. Astfel, de~i genunchiul este 0
vascularizafie ~i 0 inervafie care ii permit (capsulare). In plus, exista alte ligamente articulafie in balama, mi~carile sunt
sa hraneasca osul, cat ~i sa furnizeze in interiorul sau exteriorul capsulei control ate printr-un tip special de
suprafafa de fixare pentru ligamente ~i articulare care joaca un rol specific in ligamente (ligamente incruci~ate), care
mu~chi. Ligamentele ~i periostul se afla limitarea diferitelor tipuri de mi~cari. previn deplasarea posterioara a articulatiei
intr-o interacfiune amt de perfecta incat Acestea sunt cunoscute sub numele de ~i stabilizeaza articulafia in ortostatism.
periostul este frecvent afectat in urma unei ligamente extrinseci (accesorii). M~chii acfioneaza grupat la nivelul
leziuni a ligamentului. articulafiilor, unii prin contractie ~i alfii
Exista ligamente specializate pentru Functie prin relaxare, permifand mi~carile oaselor.
fiecare din variatele tipuri de articulafii ale Varietatea mi~carilor corpului este Ligamentele funcfioneaza in concordanfa
organismului. In articulafiile majore, ale dependenta de forma ~i aspectul supra- cu ace~ti mu~chi, prevenind rni~cari cu
genunchiului, ~oldului, cotului ~i articula - fefelor osoase articulare ~i a ligamentelor. amplitudini excesive. Ligamentele nu sunt
in unele articulafii, oasele reprezinta cel capabile de contracfie, fiind 0 structura
Fiecare mi~care pe care un atlet aface mai important factor. La articulalia cotului, statica ~i pasiva. Ele pot fi intinse de catre
depinde de interactiunea mu~chilor ulna formeaza suprafala inferioara a mi~carile articulafiilor ~i devin din ce in ce
tendoanelor, articulatiilor ~i ligamentelor. articulaliei ~i are 0 forma de carlig care mai tensionate, parra ce mi~carea nu mai
iv/aijos sunt evidenfiate cele mai permite doar mi~cari simple, anterioare ~i este posibila. Exista ligamente inserate
importante ligamente implicate in posterioare. intre doua pOI1iuniale aceluia~i os, nefiind
mi~carile umarului ~i, in dreaptajos, cele La acest nivel, ligamentele au doar rolul afectate de mi~cari. Ele protejeaza sau
necesare pentru mi~ci'1rilecotului cdnd de a preveni frecarea ~i un ligament special menfin pozifia unor structuri importante,
campionul olimpic Daley Thompson (ligamentul anular), inconjoara capul vasele sanguine ~i nervii.
efectueaza 0 aruncare. radiusului (osul extern al antebralului),
legandu-I de ulna ~i permiland, in acela~i
timp, mi~carea de rotalie.
Corpusculi Ruffini
(receptori pentru cald)
Tub excretor
Corpusculi Meissner
(receptori tactili)
Corpusculi Pacinii
Descuamari (receptori ai presiunii),
tegumentare'---
(cheratina)
Receptori
pentru durere
Melanocite:
Glanda sebace
Capilare arteria Ie
~i venoase
T esutadipos
subcutanat
ielea
?:=~ea, sau tegumentul, este mai mult decat transformate intr-un material nurnit Pielea este constituita din doua straturi
_ lIl\'eli~ al corpurilor noastre. Este un cheratina ~i sunt eliminate in final prin diferite de !esut: dermul ~i epidennu!.
~ activ ~i elastic, rezistent la umiditate descuamare. Timpul in care 0 celula din Ambele straturi con/in termina/ii nervoase
- ;:aldura ~i care ne protejeaza de radiatiile stratul profund ajunge la suprafata este de care transmit stimulii de durere, presiune,
-c;..matoare din lumina solara. Este destul trei-patru saptamani. rece ~i cald. Glandele sudoripare sun£
== rezistenta pentru a avea 0 aqiune Acest strat protectiv extern este ferm vitale pentru reglarea temperaturii
_ -ectoare impotriva agresiunilor ~l, ata~at de un strat subiacent denumit derm. corpului, in timp ce glandele sebacee
--~i, destul de supla pentru a permite Papilele dermice patrund in epiderm ~i lubrifiaza pielea ~i paru!. Glandele
~carile. Ea conserva caldura sau race~te aspectul valurit al jonctiunii dintre cele apocrine se dezvoltii la pubertate ~i
_ <ul in functie de necesitati, astfel douii straturi ale pielii da na~tere crestelor reprezintii 0 caracteristicii sexualii.
=tinandu-se 0 temperatura interna papilare, care sunt mai proeminente la Celulele producatoare de pigment, nllmite
-tanta. varful degetelor ~i determina aparitia melanocite pot produce alunite ~i pistrlli.
amprentelor digitale. Dermul este format
=:tructura pielii din fibre de colagen ~i elastinii. In
?Aea este constituita din doua interiorul dermului se afla glandele dintr-un conduct contorsionat de celule
ponente principale Partea externa - sudoripare, sebacee ~i apocrine, foliculii epiteliale care se deschid in ductul
,=?dermul - este formata din mai multe pilo~i, vasele sanguine ~i nervii. Nervii sudoripar, deschizandu-se la suprafata
~turi celulare, cel intern profund fiind penetreaza epidermul, dar vasele sanguine pielii. Secretia glandelor sudoripare este
=:::nit strat generator. In acest strat, raman in derm. Parul ~i ductele glandulare controlata de sistemul nervos ~i este
~~ lele se divid constant ~i se deplaseaza trec prin epiderm pana la suprafata. stimulatii de emotii, stres sau de necesitati
~:re supra~ata, unde se aplatizeaza ~i sunt Fiecare glanda sudoripara este formata calorice.
o ilustra!ie detaliatii a scalpului aratii
Pericraniu
diferitele straturi care constituie aceastii
por!iune aparte a pielii. Tesutul conjunctiv
T esut conjunctiv lax
lax permite mobilitatea mWfchilor
scalpului. Foliculii pilo~i viizufi din
exterior (stanga) ~i in secfiune (dreapta)
sunt responsabili pentru apari!ia ~i
cre~terea piirului.
Reaetia normali a
tegumentului la soare
Celule epiderm ice
Radacina unghiei
(sediul cre~terii active
a unghiei)
CAPITOLUL 3
SISTEMUL
MUSCULAR
Fiecare mi§care a corpului, de la
o clip ire a unei pleoape panii la
un salt in aer, este posibilii
datorita mu§chilor §i tendoanelor
- extensii ale mu§chilor care joaca
un rol crucial in transmiterea
forfei de contracfie a mu§chiului
la osul asupra caruia aCfioneaza.
in spatele activitafii musculare Infraspinatus·
r Semitendino~i
Quadriceps
femoris
Mu~chiul
miocard
]V1i~careavoluntarii este declan~atii de
impulsuri initiate in cortexul cerebral, pe
pm'tea opusa a corpului ce Umleaza sa
efeetueze mi~earea, de-a lungul miiduvei
spinarii ~i al nervi lor motori. La l11u~ehii
seheletlilui, unele din impulsllri detennina
eontrae!ia museulara, altele inhibiJ nervii
1110tori~i asigura relaxarea mu~ehilor
antagoni~ti.
Activitateamuscu,araL
La nivelul pliieii neuromuseulare, impulsul k
Filamente de
actina
Ju~chii involuntari sau netezi sunt Mu~chiul cardiac este constituit din fibre Filamentele de actinii ~i miozinii ale mu§chilor
eompu~i din celule jilsiforme. musculare ramificate. voluntari gliseaza In timpul contrac!iei.
Funqiile mu~chilor reducand distanta dintre punctele de
_ r ': illi scheletici, sau voluntari. sunt insertie, astfel Incat douii sau mai multe
2c :iva i de nervii motori care pleaca din oase sunt puse In mi~care In raport cu
:::lE va spinarii ~i care preiau impulsurile altele.
-c-..i e de la creier printr-un tract nervos. Fiecare mu~chi poate actiona doar prin
.-. .' nervi motori au mal multe scurtarea ~i nu prin marirea distantei dintre
:2.IDificatii, fiecare fiind distribuita la un punctele de insertie - ei pot sa traga, dar nu
='~chi voluntar. Fiecare ramificatie ia pot sa Impinga. Pentru 0 mi~care In directie
z contact cu celulele musculare. opusa trebuie activat un alt mu~chi. De
2. lsul electric se propaga prin nerv exemplu, bicepsul bratului poate produce
. :eeand de la creier ~i cand ajunge la flexia cotului, dar e>.1:ensiabratu1ui este
ex:remitatea nervului elibereaza 0 cantitate produsa de un alt m~chi, triceps, situat pe
=i - de acetilcolina din granulele In care fata posterioara a bratului. Mu~chi cum ar
zceasta este stocata. Acetilcolina fi bicep sui ~i tricepsul sunt denumiti
:::E 'erseaza spatiul Ingust dintre antagoni~ti - "ei lucreaza unul Impotriva
::..'"Olinatiilenervoase ~i mu~chi, unde se celuilalt" .
_ii de zone speciale ale membranei
~:- are numite receptori. Dupa legarea
2.<.e-'colinei de receptori, mu~chiul se Adductor brevis
rracta ~i ramane In aceastii stare atat
Adductor
::::::, cat mediatorul chimic este legat de
magnus
_ ep-or. Pentru a asigura relaxarea
=:lSC lara, 0 enzima ce neutralizeaza
z:e" olina intra In actiune.
ele mai simple reflexe apar pnn
,,-.:= larea directa a nervilor motori de
-"::e sernnalele ce sosesc la maduva
~.::2.rii de la receptorii senzoriali prin
:::.....:.i senziti\'i. De exemplu, In reflexul
. ,0 10\'itura sub rotula este simtita
:::: ~ eptorii tendino~i. Ace~ti receptori
- ~ impulsuri la maduva spinarii ~i, Mai sus: lvlu:jchii gambei :ji ai piciorului.
i\', actioneaza nervii motori care in timpul mersului, corpul este propulsat
~= de la maduva spinarii la mu~chii inainte de mU:jchiiputel11ici ai gambei -
_ :.e·. Drept rezultat, mu~chii coapsei se gastrocnemieni :jisoleari. Ace:jti mU:jchi
...=a - rapid ~i gamba se mi~ca Inainte. ridicii articulalia glezneifolosita ca 0
"':r.e deosebire de reflexe,mi~carea pdrghie. MU:jchii extensori ai piciorului
. ":entii a mu~chilor voluntari este indoaie degetele ddnd impulsulfinal catre
.7.:~atii de sernnale transmise de la inainte.
___ e:- rin madU\'a spinarii. Unele dintre
-~'" ~e aqioneaza prin stimularea unor
=5:} neni motori, iar altele au 0 actiune
~ =. . e, astfel Incat se creeaza un Stanga: Ali:jcarea anterioara a membrelor
==::::5- ce \'a determina contractia unui inferioare din :jold implica tensorulfasciei
~ ~i re axarea altuia. lata, care une:jtepelvisul cufemurul, :ji
_____ ..:i -ea filamentelor de miozina ~i mU:jchiulcroitor, cel mai lung mU:jchidin
_-::::=Z < timpul contractiei musculare este corp, care se intinde de la pelvis pdna la
:_ .es complicat, In care are loc genunchi. Cei trei mU:jchiadductori -
-- :i desfacerea continua a unor scurt, mare :jilung ...readuc piciorul in
'mice dintre acestea. Acest pozilia inilialii.
esita energie, fumizata de
s ratului energetic In prezenta
In mitocondrii, stocata ~i M~chiul neted are, de asemenea, 0
-,- -=:-a apoi In compusul adenozin inervatie motorie. Totu~i, in loc de un
ATP), compus macroergic. singur nerv ce stimuleaza 0 singura celula,
- -{)n- aCtiei musculare este initiat impulsul se propaga simultan la mai multe
~ -=::s:.:.:. e calciu (unul din mineralele celule. Acest mod de propagare ajuta, de
corp) In celula musculara exemplu, la transportul hranei In intestin.
.-- :e;ea tubulara fina situata printre Contracfia mu~chiului cardiac nu este
-=-- _>. -e::lurnitiimicrotubuli. produsa de nervi motori, ci de un tesut
- =-_e moment: mai multe celule specializat al inimii. Aceste impulsuri au 0
ntracta, asigurand tonusul frecventa de aproximativ 72 de ori pe
z=u un numar suficient de fibre minut, determinand contracfia inimii ~i
... -~""? ~Iregul mu~chi se scurteaza, expulzia sangelui.
endoanele
-- ele joaca un rol important intr-o inele de sustinere In punctele in care vasele In care traverseaza sau au un contact strans
. . .
': ,'ariatii de mi~cari. In principiu, man se unesc cu Imma. cu alte structuri. Teaca tendinoasa este un
- -, une~te partea activa sau corpul man~on cu perete dublu care izoleaza,
"-, ui cu structura - un os - care va fi Tecile tendinoase protejeaza ~i lubrifiaza tendonul, astfel
0:zatii. Foria de contractie a fibrelor Pentru a se putea mi~ca cu u~urintii ~i rara incat posibilitatea unei leziuni pnn
::0rre este concentrata ~l apOl frictiune sau pericol de abraziune, preslUne sau frecare este redusa la
~a prin tendon, realizand tractiunea tendoanele de la nivelul articulatiei gleznei minimum. Spatiul dintre cele doua straturi
__ Li interesate ~i realizand astfel ~i pUIIllluluisunt invelite in teci In punctele ale tecii tendinoase contine lichid, a~a Incat
_"",,-ea.
~=-cioanele sunt extensii specializate ale
._: or ~i sunt formate din tesut
_ iv, care leaga fasciculele de fibre
~,' are ~i care se unesc ~i se extind in
.:. u~chiului sub forma unui cordon
-ibil. Ele au putine terminatii
-e, fiind, In principal, tesuturi
c ~i cu 0 vascularizatie saraca. La 0
=.itate, ele se formeaza din corpul
- :" lui, iar la cealaltii extremitate se
~ de os, unele dintre fibre fiind
- ~te chiar In structura osoasa.
-= '18 mai multe tendoane localizate
'. de suprafata corpului ~i care pot fi
-.e cu u~urintii. De exemplu,
_. e tele posterioare ale articulatiei
chiului care controleaza flexia
hiului. Tendoanele sunt, de
enea, Intalnite acolo unde exista un
__ umar de articulatii care efectueaza
- - . intr-un spatiu relativ mic, deoarece
~ ocupa mult mai putin spatiu decat
·i. Astfel, ambele fete ale mainilor ~i
elor contin un Intreg set de diferite
-= ne. Mu~chii ce action~za ~_
::::::.::oonesunt situati la distanta de nivelul
~. ~ or ~ipicioarelor.
-:'::1 tip particular de tendon se afla In
e:ciune cu tesutul muscular care
eaza peretele Immii, favorizand
-::-. ea de pompa a acesteia. Aici, benzi
-~-e de tesut fibros formeaza structuri
- :::'ie In interiorul mu~chiului cardiac, care
era atat 0 structura mai ferma, cat ~i
Mai sus: Tecile tendinoase protejeaza ele aluneca cu u~urinta unul peste celalalt.
tendoanele impotrivafreciirii de alte Organismul nu poate efectua mi~cari
structuri. Un tendon (in medalion) este repetate de acela~i tip rara aparitia unei
format de membranele care fuzioneaza la leziuni sub forma de inflamatie. Aceasta se
Intampla deoarece perioadele de repaus
~U:UimU'Chi sunt necesare pentru Inlocuirea lichidului
lubrifiant. Daca acest lucru nu se intampla
~i sistemul functioneaza rara 0 lubrifiere
i ,~ Tendoane extensoare adecvata, cele doua straturi ale tecii incep
--'"'""
sa se erodeze. Continuarea mi~carii va
produce durere ~i va determina un sunet
numit cracment. Acesta este mecanismu1
care sta 1a baza conditiei denumite
tenosinovita - inflamatia tecii tendinoase.
Utilizarea rapida ~i neobi~nuitii a unui set
Tendoanele extenso are ale mdinii ne permit particular de mu~chi are 0 probabilitate
sa indreptam degetele. mare de a duce la tenosinovita.
CAPITOLUL4
Emisfere
NERVOS cerebrale
Cerebel
NeNi ceNicali (8
Sistemul nervos este esential pentru perechi) care
ineNeaza gatul.
perceptia senzorialii, perceptia durerii umerii ~imainile
_J:-
_::1
-~e::ll, de asemenea ata~ati de regiunea
-::e:: ra a creierului prin riidiicini, fibrele
se::zi:::\'e ~i motorii formeazii, de regulii,
~-: separati).
=..a . a distantii de miiduva spiniirii,
.::: :e nery spinal se divide in ramun care,
:2 :fr=, lor, se di,~d in numeroase ramuri
" formand 0 retea care inerveazii
Duramater ----l------
Pereche de neNi spinali
spinarii, eare ilustreaza eaile senzoriale
(senzitive) ~i motorii ee transmit injluxul
nerl'OS la ~i dinspre ereier. Rejlexele
apar dind mesajele se transmit prin
neuronul de asoeia,tie.
ate prin maduva spinarii ~i la capatvllor la
mare distanta de creier, vin in contact cu
_ --:<0 cerebrale dendrite Ie sau cu corpii celulari ai
neuronilor senzitivi sau motori apartmand
--~ cerebral
sistemului nervos periferic. Mesajele pot ti
transmise prin intermediul sinapselor, intre
neuronii periferici ~i cei spinali.
A doua functie a maduvei spiniirii este
de a controla activitatile reflexe simple.
Aceasta se obtine prin neuroni, ale caror
prelungiri se extind pe distante mici in sus
~i in jos prin maduva spiniirii ~i prin
intemeuroni care transmit mesajele direct
intre neuronii senzitivi ~i cei motori. Daca
puneti mana pe 0 sobii fierbinte, receptorii
pentru durere din piele transmit mesaje la
miiduva spiniirii. Unele dintre acestea sunt
transmise irnediat prin intemeuroni la
neuronii motori ce controleaza mi~ciirile
mu~chilor bratului ~i ai rniiinii ~i mana este
retrasa rapid ~i automat. Mesajele urea prin
miiduva spinarii ~i sunt conectate pnn
intemeuroni cu nervii motori care
Maduva controleaza mi~carile gatului.
prelungita (bulb)
Glanda hipofiza Aceasta secfiune evidenfiaza componentele
(pituitara) principale ale creierului. Sistemul limbic
(in medalion) este implicat in memorie,
invafare ~i stari emofionale.
dun spinarii
_ '= ya spinarii este 0 coloana de tesut
'os aproxlmativ cilindrica, in lungirne
-~ . ca 40 cm (16 inci), care este situata in
'orul canalului vertebral de la creier
_. ;; la vertebrele inferioare. Este compusa
_ aglomerari de neuroni ~i fascicule de
==--e nervoase. Materia cenu~ie - denurnire
:;_ omerarilor neuronale - are forma de H
?= sectiune transversala, cu un corn
_ -erior ~i unul anterior in fiecare
:::::atate (protuberante). eel anterior este
us din neuroni motori, in tirnp ce
ul posterior contine corpii celulari ai
-="=Onilorde asociatie ~i senzitivi.
_ rateria cenu~ie este inconjurata de
=z:eria alba. Aceasta este irnpra~tiata in
_-= cordoane ~i contine fasciculele
. dente ~i descendente care conecteazii
~erul la maduva spinarii in ambele
=- iii. Fasciculele descendente propaga
. surile motorii de la creier la sistemul
_ 'os periferic; fasciculele ascendente
~ irnpulsurile senzitive catre creier.
Monotonie
Caldura
Informalii
delamaduvaspinarii Centrul sonm-veghe este localizat zil
_ trunchiul cerebral. Stimulat de infomlafii ce
Stimuleaza '-d-~ Mesajeceactiveazamaduvaspinarii
somnul includ ~isenzafiile fizice, el transmite
-------- Durere~iailesenza\iifizice
mesajele catre cortexul cerebral. ce
determina somnul sau veghea. Raspunde, de
asemenea, la semnalele venite de la cortexul
cerebral, astfel incdt un gdnd ingrijorator ne
impiedica sa ad01mim. De asemenea, 0 stare
Somn
superficial de lini~te. caldura, diferite medicamente - ~i
chiar monotonia - vor induce somnul. Undele
~~M/VVY~~ cerebrale se modijica atund cdnd devenim
toropifi. adomlim sau ne trezim.
Hipotalamusul are cai nervoase care il
conecteaza cu sistemul limbic, care este
strans legat de centrul olfactiv din creier.
Aceastii pOI1iune a creierului are, de
asemenea, conexiuni cu arii ce controleaza
alte simruri, comportamentul ~l
. .
orgamzarea memonel.
Cortexul cerebral
Corte:-.:ul cerebral este un strat gros de
aproximativ 3 mm (l/8 inci) de materie
cenu~ie cu aspect cutat, reprezentand
suprafata exterioara a creierului. Aceasta
parte a creierului a devenit atat de
dezvoltata la oameni incat a necesitat plieri
repetate pentru a avea loc in craniu.
Depliata, ar acoperi 0 suprafata de 30 de
on mal mare.
Intre pliuri exista cateva ~anturi adanci,
care impart fiecare din cele doua emisfere
ale cortell:ului in patru zone numite lobi.
Fiecare din ace~ti lobi indepline~te una sau
mai multe functii specifice. Lobul temporal
serve~te pentru auz ~i miros, lobul parietal
pentru pipait ~i gust, lobul occipital pentru
vaz, iar cel frontal pentru mi~care, vorbire
~i~andirea superioara.
In fiecare din ace~ti lobi exista pOI1iuni
specifice ce receptioneaza mesajele
senzoriale dintr-o singura zona a corpului.
De exemplu, simtul tactil este localizat pe
o arie mica in lobul parietal, care nu
receptioneaza decat senzatiile de la
genunchi ~i 0 arie intinsa pentru police.
Aceasta explica de ce policele este mai
sensibil decat genunchiul. Acela~i
principiu se aplica ~i altor arii senzoriale
din cortex, ca ~i ariilor motorii.
De aceea, cortexul cerebral este locul
unde informatiile primite de la cele cinci
simturi - vaz, auz, pipait, gust ~i miros -
sunt analizate ~i prelucrate astfel incat alte
paTti ale sistemului nervos pot reactiona la
informatie daca este necesar. In plus, ariile
premotorii ~i motorii ale cortexului
cerebral conlucreaza cu alte arii ale
sistemului nervos central ~i periferic pentru
a produce mi~carea coordonata care este
vitala pentru orice activitate con~tienta.
Corneea
Cand 0 raza luminoasa ajunge la ochi,
prima structura pe care 0 intalne~te este 0
fereastra rotunda numita comee, care este
prima din cele doua Ientile ale ochiului.
Comeea reprezinta 0 lentila puternica cu
Cristalin . *'
focar fix. Puterea optica a comeei este Ligamente t
aproximativ doua treimi din puterea totala suspensoare
de refractie a ochiului. Comeea are doar 0 \1/
Mu~chi ciliari\ \ k!
jumatate de milimetru grosime la centru ~i \\ 1
un milimetru la jonctiunea cu sclerotica
(albul ochiului).
Comeea este a1catuita din cinci straturi.
La exterior, este un epiteliu format din
cinci straturi celulare, fiind echivalentul
pielii. Dedesubt exista un strat elastic
numit stratul Bowmann. Urmeaza apoi
stroma formata din colagen. Acesta are cea bacteriene, poluarii sau prafului. Pelicula exterior ~i retina. Aceasta membrana are 0
mai mare grosime. Stroma ajuta la lacrimala alirnenteaza stratul optic vascularizatie bogata, ce alimenteaza retina
apararea comeei impotriva infectiilor ~i a (epitelial), caci tara lacrimi ar pierde ~i formeaza 0 retea intricata pe cea mai
inflamatiilor. transparenta ~iar deveni opac. mare parte a ochiului. In aceasta retea
Dupa stroma urmeaza 0 membrana Dupa ce trece prin comee, raza exista ~i tesut de sustinere care contine
elastica denumita Descemet. Stratul final luminoasa intra in camera anterioara a cantitati variate de pigmenti; acesta
este un endoteliu de grosimea unei celule. ochiului. Aceasta este plina cu un lichid impiedica lumina sa treaca de polul
Acesta mentine transparenta comeei ~i apos, umoarea apoasa, care este constant posterior al ochiului ~i sa formeze imagini
echilibrul hidric dintre comee ~i restul drenat ~i inlocuit. neclare.
ochiului. Odata formate, celulele acestui Corpul ciliar este 0 pOrfiune cutata a
strat nu se pot regenera ~i astfelleziuni ale Uvea uveei, situata in partea anterioara a
endoteliului pot determina defecte Uvea reprezinta tunica medie a ochiului, ochiului. Rolul ei este de a modifica forma
permanente ale vederii. alcatuita din trei structuri distincte: cristalinului prin intermediul contractiei
o pelicula de lacrimi acopera stratul coroida, corpul ciliar ~i irisul. mu~chilor ciliari, permitandu-ne
epitelial. Fara lacrimi, comeea nu ar fi Coroida este 0 foita membranoasa focalizarea vederii pe obiectele situate la
protejata impotriva microorganismelor subtire intre sclerotica ce 0 protejeaza la distanta mica ~i, de asemenea, de a
este puternica, pupila i~i mic~oreaza
dimensiunile, rara ca noi sa facem nici un
efort con~tient. La lumina slaba, i~i
mare~te diametrul. In spatele irisului se
gase~te cristalinul elastic ~i transparent,
aviind 0 putere de refractie mai mica decat
a corneel.
r
::5le structura al carui pigment cia culoarea
niior. Functioneaza ca diafragma unui
~ rat de fotografiat, fibreIe ei musculare
~ atfmd sau contractand pupila ~i
ntroland astfel cantitatea de lumina care
~_;'J11gela retina. Daca intensitatea lummii
Deasupra: Radia/iile luminoase provenite
de la un obiect apropiat se refractii ~i
5uprafafa cristalinului devine mai curbatii
(5U5) pentru a Iefocaliza. De la un obiect
indepiirtat, radiafiile Sl/nt aproape
paralele ~i cristalinul (de deasupra) este
mai pllfin solicitat pentru acomodare.
_-en ul optic
:'ecare celula fotosensibila din retina se
ecteaza prin intermediul fibrelor
!:eryoase cu creierul, unde are loc sinteza
::uormafiilor despre aspect, culori ~i forme.
e aceste fibre nervoase se unesc la
?O: posterior al ochiului pentru a forma
::"-\111 optic. Acesta pleaca de la globul
ar printr-un canal osos al craniului ~i
-aunde in cavitatea craniana imediat sub
cre'er, in regiunea glandei hipofize; aici se
~te cu nervul optic centralateral.
Structura urechii
a'~
Cili receptori care percep ~ o/m
vlbrajlife aih enaomn ra ~( -d' ~
membrana bazilara ~i ""'~.
transmit aceste mesaje
prin nervi la creier
Stanga: Afastoidele sum r ?=
tuate fn spatele urechii. £Ie ~
la urechea medie ~i se apreq "'_,,:
in menfinerea pozifiei verii a'" a
Celule
recepto8'8 - _
in timpul mi$carii organismului, endolimfa
din canale Ie semicirculare determina
defo17narea cililor din masa gelatinoasa.
Canale Ace$tia sunt legari cu nervul vestibular,
semicirculare - care irifo17neazacreierul asupra necesitii/ii
restabilirii echilibrului.
Centrul de control
Partea creierului responsabila pentru
controlul actiunii mu~chilor de a mentine
corpul in echilibru este cerebelul. Ochii, de
asemenea, au un rol special in echilibru,
furnizand informatii vitale despre relatia
Modul in care undele sunt transformate substanta gelatinoasa in care sunt incluse corpului cu mediul.
in impulsuri electrice ~i interpretate de mici granule de calcar. Ochii au, de asemenea, 0 legatura
catre creier nu este complet inteles. Teoria Cand starn in plClOare, datorita importanta cu canalele semicirculare. Cand
cea mai acceptata este ca celulele cohleei gravitatiei, aceste granule preseaza cilii capul incepe sa se mi~te catre stanga, de
masoara presiunea undelor din endolimra senzitivi ai celulelor. Cilii transmit apoi exemplu, mi~carile lichidului din canalele
~i Ie transforma in impulsUri electrice semnale nervoase la creier, care indica semicirculare determina 0 mi~care la
(nervoase). De asemenea, nu este clar pozitia ortostatica. dreapta a ochilor. Dar mecanismul
modul m care urechea distinge intensitatea Cand capul se indoaie mainte, mapoi sau echilibrului determina 0 mi~care a ochilor
~i tonalitatea sunetelor. lateral, granulele calcaroase ating cilii, la stanga pentru' a se ajusta la pozitia
indoindu-i intr-un mod diferit. Aceasta capului.
Echilibrul declan~eaza noi mesaje catre creier, care Aceasta mi~care a ochilor explica partial
apoi, daca este necesar, trimit comenzi la de ce oamenilor li se face rau atunci cand
Ca un organ al echilibrului, urechea este
mu~chi pentru ajustarea pozitiei capului. mcearca sa citeasca m timp ce calatoresc
responsabila de monitorizarea in fiecare
Utricula intra m actiune atunci cand mtr-o ma~ina sau intr-un autobuz. Cititul
moment a pozitiei ~i mi~carilor capului. ~i
corpul incepe sa se mi~te inainte sau tinde sa contracareze aceste mi~cari
daca pozitia capului este corect apreciata,
inapoi. Daca un copil, de exemplu, mcepe naturale ale ochilor, ceea ce duce la
atunci organismul se poate adapta, declan~area crizelor neplacute de greata ~i
sa alerge, granulele calcaroase se mi~ca
ramanand in echilibru. inapoi, ca ~i cand copilul ar cadea pe spate. varsaturi, care constituie raul de calatorie.
Organul echilibrului se gase~te in Indata ce creierul prime~te aceasta
urechea intema, bine protejat de oasele informatie, trimite semnale catre mu~chi, invatarea echilibrului
craniului. Aici exista un labirint de canale care fac corpul sa se apIece inainte, Acesta este un proces lung, care necesita
umplute cu lichid, toate la niveluri ~i reracand echilibrul. Toate aceste reactii se aproximativ primii doi ani din viata unui
unghiuri diferite. Din aceste canale, cele inverseaza in cawl cand copilul se apleaca copil, cu mca un an pentru a dobandi
implicate direct in echilibru sunt utricula, mult pe spate de pe un scaun. deprinderea de a sta intr-un picior. Inainte
sacula ~i carialele semicirculare. de dobandirea unui echilibru perfect, atat
Utricula ~i sacula au functia de a detecta Pornirea ~i oprirea creierul, cat ~i mu~chii trebuie sa fie
pozitia capului. Fiecare din aceste cavitati Imediat deasupra utriculei se gasesc trei suficient de maturi pentru a asigura forta ~i
contine un strat de celule acoperite de 0 canale semicirculare pline cu lichid. La coordonarea necesare.
eceptorii olfactivi §i gustativi
-.:.: mirosului este probabil cel mai trebuie sa elibereze particule din compusul Umiditatea amplifica mirosul. Pe ~
ce se evapora apa dintr-o subslRI:;Z.
-::..= ~i mai putin inteles din cele cinci
~ In timpul evolu~iei, el ~i-a
chimic ce il constituie. Acest tip de
substanti'[, in general, este complex din transporta particule din acea subs~:i.
aer. Parfurnurile sunt structurate - S2- ""=.
=
::<:::::::::.1 ,t conexiunile cu acele parti ale punct de vedere chimic;. Substantele
ce" Ul care au devenit sediul chimice simple - cum ar fi sarea - nu au incat sunt substante chimice co ex~
- :wsurilor emotionale, legand intim miros sau au doar un miros slab. elibereaza cu u~urinta particule gazoa.se
__ =-_lrilelucrurilor de emotiile noastre. Particulele unei substante trebuie sa
==. mirosului joaca, de asemenea, un
:- portant in atractia sexuala, de~i
ramana in aer in forma gazoasa pentru a fi
aspirate in nari pana la mucusul ce
Substanfele gazoase sunt dizolvate in
mucusul ce fnconjoara cilii. Dupa acee
are loc reacfia chimica ce stimuleazii
=-02 s-a redus considerabil in cursul inconjoara cilii. Odata ajunse acolo, celulele olfactive, producand un potemi
;.;:;z- ~-·rii umane. Cele mai importante trebuie sa fie solubile in mucus, pentru ca electric, Ace$ti stimuli, prin os1l1etmoid.
_sunt cele de avertizare ~i culegere de aparatul olfactiv sa Ie detecteze. de-a lungulfibrelor nervoase senzoriale.
--'"-:::J.afii: mirosul ne sernnaleaza un Acele substante care volatilizeaza u~or - ajung apoi in bulbul olfactiv. riici,
_ _ ~l ne fumizeaza informatii cum ar fi petrolul - au, de obicei, un miros informafia este prelucrata $i apoi
_. ~.ante despre mediul inconjurator. foarte putemic, deoarece concentratii mari transmisa prin caile olfactive la corte:aJ:
=.=gatura stransa dintre simtul gustului ~i ale substantei pot ajunge la receptorii cerebral. La acest nivel ia na$tere 5
_.-:: mirosului este un lucru de care nu olfactivi. con$tienta de miros,
intotdeauna con~tienti. Doar atunci
~ suntem raciti realizam faptul ca nu
--..z~ca nu putem mirosi, dar ca ~i gustul
: ;:zrii se estompeaza.
suI
~i la multe alte organe din corp,
_ -~:- 1 olfactiv este duplicat, fiecare
_ . .ate actionand independent.
opwrii senzoriali pentru miros se aiM
:c _ -etele superior al cavitatii nazale,
~:at sub lobii frontali ai creierului .
•- -m se nume~te suprafata olfactiva ~i
:s:= alcatuita din milioane de celule mici,
~e olfactive. Fiecare celula olfactiva
_= aproximativ 0 duzina de cili care
~a intr-un strat de mucus, Mucusul
-2"".' e umiditatea cililor ~i actioneaza ca
Ce mirosim?
?entru a produce un miros, 0 substanta
Mirosul, emo!iile ~i memoria aflii mugurii gustatlVl. Un adult are
Partea din creier care analizeazii mesajele aproximativ 9.000 de muguri gustativi, mai
ce sosesc la receptorii olfactivi este strans ales pe faj:a superioara a limbii, dar exista
conectata cu sistemul limbic, acea parte a un numar redus pe palat ~ipe faringe.
creierului care este implicata in emoj:ii, Fiecare mugure gustativ este alciituit din
dispozij:ie ~i memorie. Este denumit grupuri de celule receptoare ~i fiecare
creierul primitiv, uneori chiar creierul dintre acestea au proeminenj:e fine -
olfactiv. Aceastii conexiune explica de ce microvili - care ajung la suprafata limbii
mirosurile au 0 intensii semnificaj:ie prin porii fini ai papilelor. La capatul opus,
emoj:ionala. Mirosul proaspiit de ploaie celula receptoare este in contact cu 0 rej:ea
intr-o zi de 'lara ii face, de obicei, pe de fibre nervoase. Alcatuirea acestei rej:ele
oameni sa se simta fericij:i ~i revigoraj:i; de este complexii ~i exista un grad mare de
asemenea, poate evoca amintjrj placute. interconectare fntre acestea. Doua fascicule
MiO.fU'1 {Jiiml' {Jr<JiIspa"( coap(e poate nervoase diferite, care fac parte din nervul
determina senzaj:ii de foame, in timp ce facial ~i glosofaringian, transmit mesajele
mirosul unui parfum poate anticipa la creier. Mugurii gustativi sunt sensibili
placerea sexuala. doar la patru gusturi de bazii: dulce, acru,
Invers, mi.rosuri.le ne\lla.cute - ca ce\ a.e sarat \i\ amar, sea.\\\e recep\m\\or pentru
oua alterate - produc repulsie ~i chiar aceste gusturi sunt localizate in diferite
greaj:a. Dar exista ~i exceptii. Mirosul parj:i ale limbii. Mugurii care raspund la
extrem de neplacut al unei branze dulce se gasesc pe varful limbii, in timp ce
Gorgonzola fermentate atrage, de fapt, cei specializaj:i pentru sarat sunt localizaj:i
consumatorii fervenj:i. Cu cat miroase mai progresiv catre zona posterioara,
tare, cu atat este mai buna. Modulill care mugurii gustativi raspund
Unele mirosuri ne pot readuce in la stimulii chimici din hrana ~i inij:iaza
memorie evenimente speciale din trecut, de impulsurile nervoase catre creier nu este
mult uitate. Aceasta se intampla deoarece complet inj:eles, dar pentru a Ie putea
avem tendinta sa ne amintim de acele detecta gustul, substanj:ele chimice trebuie
lucruri care au 0 semnificaj:ie emoj:ionala sa fie sub forma lichida. Hrana uscata nu
specificii, fiindca ariile corticale care da 0 senzaj:ie gustativa imediatii, ci i~i Papilele linguale maresc aria care 1line fn
analizeaza amintirile ~i care sunt esentiale dobande~te gustul doar dupa ce este contact cu l1umcarea ~i, In afara de cele
in aducerea lor in memorie sunt, de dizolvata in saliva. centrale, conlin numero~i muguri gustativi.
asemenea, strans legate de sistemul limbic, In prezent, se crede ca substantele Ace~tia, la rdndullor, conlin receptorii
care, la randul lui, este legat de centrii chimice din hrana modifica sarcina gustativi, care sunt astjel distribuifi fncdt
olfactivi din creier. electrica de pe suprafaj:a celulelor diferite parli ale limbii percep dif~rite
receptoare, care, in consecinj:a, determinii gusturi: dulce, sarat, acru, amar.
Gustul formarea unui impuls nervos.
Simj:ulgustului este cel mai rudimentar din
cele cinci simturi. Este limitat amt ca Analiza gustului
aspect, cat ~i ca sensibilitate ~i ne Cei doi nervi care transporta impulsurile
fumizeaza mai putine informaj:ii despre gustative de la lirnba (nervul facial ~i
lumea inconjuratoare decat oricare alt simj:. nervul glosofaringian) trec intai ill celulele
. rolul exc1usiv al acestui simt. este specializate din trunchiul cerebral. Aceasta
In fapt,
de a selecta ~i aprecia hrana ~i bautura, zonii a trunchiului cerebral funcj:ioneazii de enj:ata in continuare de senzaj:iile olfactive,
ajutat in mod considerabil de mult mai asemenea ca 0 prima staj:ie pentru alte analizate in lobul temporal. Mare parte din
sensibilul simj: al mirosului. Acesta impulsuri venite de la gura. Dupii 0 rafinamentul senzaj:iei gustative se
nuanj:eaza cele patru gusturi de baza t>e prelucrare inij:iala in centrii trunchiului datoreazii senzaj:iei olfactive.
care mugurii gustativi Ie pot recunoa~te. In cerebral, impulsurile gustative se transmit In comparaj:ie cu alte senzaj:ii (in special
consecinj:ii, pierderea gustului - din orice intr-un al doilea set de fibre de partea olfactive), simj:ul gustului nu este foarte
motiv - reprezinta 0 problemii mai mlcii cealaltii a trunchiului cerebral ~i urca la sensibil. S-a estimat ca 0 persoanii are
decat pierderea simtului mirosului. talamus. Aici existii un alt releu, unde are nevoie de 0 cantitate de 25.000 de ori mai
loc 0 analiza suplimentarii a mesajelor mare de substanj:ii in gura pentru a 0 gusta
Mugurii gustativi gustative inainte ca acestea sii fie transrnise decat este nevoie pentru detectarea
Ca ~i mirosul, mecanismul gustului este la porj:iunea cortexului cerebral ce mirosului de ciitre receptorii olfactivi.
declan~at de conj:inutul chimic al participii la percepj:ia con~tientii a gustului. Totu~i, combinarea celor patru tipuri de
substanj:elor din mancare ~i bautura. Cortex"U1analizeazii ~i alte senzaj:ii - cum muguri gustativi sensibili la gusturile de
Particulele chimice sunt luate in gura ~i ar fi consistenj:a ~i temperatura alimentelor bazii - siirat, acru, dulce, amar - face
convertite in impulsuri nervoase care sunt - care sosesc de la limba. Aceste senzaj:ii posibilii 0 gamii largii de senzaj:ii care pot fi
transmise pe cale nervoasa la creier, unde sunt probabil asociate cu senzaj:iile detectate atunci cand creierul analizeaza
sunt interpretate. gustative de bazii, producand senzaj:iile producerea relativa a aromelor principale.
Mugurii gustativi se giisesc in centrul subtile cu care suntem obi~nuiti atunci Unul din gusturile mai putemice, cum ar fi
acestui sistem. Presarate pe suprafaj:a cand manciim. gustul "iute al manciirii", apare prin
limbii se giisesc micI proeminente Aceastii analiza, care are loc in partea stimularea terminaj:iilor senzitive dureroase
denumite papile. In interiorul acestora se inferioarii a lobului parietal, este influ- din limbii.
J clul salivar din jurul
Mugure gustaliv
Mugurii gustativi sunt slimulali de particulele alimentare dizolvate
Laringele
Laringele este organul vorbirii confinand
corzile vocale, care vibreaza pentru a
produce vorbirea. In consecinfa, este un
instrument extrem de delicat, dar, de
asemenea, are ~i 0 funcfie mai pufin
complexa - 0 poarta de trecere spre
plamani.
Cand mancam sau bern, laringele se Cartilaj tiroid
inchide ermetic, Iacand ca hrana sau' (marullui Adam)
lichidele sa alunece in esofag, care
conduce la stomac. Cand avem nevoie sa
inspiram ~i sa expiram este, bineinfeles,
deschis.
Laringele este situat aproximativ pe linia
mediana a gatului, in partea superioara a
traheei. Este, in esenfa, 0 pOrfiune
specializata a traheei, cu un inveli~ extern
cartilaginos. Deasupra lui se gase~te
epiglota, 0 clapa care acopera comunicarea
dintre faringele inferior ~i laringe,
denumita glota.
Acfiunea epiglotei este controlata
automat de catre creier, dar, uneori, acesta ata~ata de 0 pereche de cartilaje mobile, Vedere anterioara ~i laterala a laringelui.
este inadecvat ~i atunci lichidele sau denumite aritenoide, in timp ce a doua este in interiorullaringelui se gasesc corzile
particulele de hrana patrund in laringe, ferm ancorata de cartilajul tiroid, care vocale fixate pe por!iuni cartilaginoase cu
luand deci 0 "cale gre~ita". In afara cazului formeaza marul lui Adam. Cartilajele afonna particulara. in cursul expiratiei,
in care 0 inghifitura de mancare este aritenoide i~i modifica pozifia astfel incat aerulle face sa vibreze, ceea ce produce
indeajuns de mare incat sa se opreasca in spafiul dintre corzi variaza ca forma intre sunetele. Cartilajele pot tensiona sau
laringe, ea va fi eliminata prin tuse. un V, deschis in timpul vorbirii, la 0 fantii relaxa corzile, producand sunete cu
Corzile vocale indeplinesc 0 funcfie ingustii in timpul deglutifiei. Vibrafia tonalitate fnalta sau joasa.
asemanatoare cu cea a anciei until· corzilor vocale in timpul vorbirii apare
instrument de suflat, cum ar fi clarinetul. atunci cand spafiul dintre ele se ingusteaza mi~care mai libera tind sa aibii voci mai
Cand un muzician sufla aerul prin ancie, ~i aerul din plamani este expulzat prin profunde decat femeile, care, in general, au
lemnul sau plasticul de grosime mica acest spafiu in laringe. Aceasta se nume~te un laringe mai mic decat biirbafii.
vibreaza, producand sunetul de baza, care fonafie. Amplitudinea vocii este Cavitatea bucala este pro fund implicata
este apoi modificat de conductele ~i deterrninata de fOrfa cu care aerul este in vorbire, deoarece ajuta la modelarea
orificiile instrumentului. In mod similar, expulzat, iar tonalitatea - de lungimea ~i sunetelor emise de cavitatea fonatorie a
corzile vocale vibreaza in timpul vorbirii, gradul de tensionare ale corzilor vocale. laringelui. Pronunfarea unor consoane cum
iar sunetele produse sunt modificate de Profunzimea ~i timbrul natural al vocii sunt ar fi K sau T, de exemplu, necesita ca aerul
faringe, nas ~i gura. Corzile vocale sunt determinate de forma ~i marimea faringelui ce vine de la laringe sa fie mult dirninuat
doua pliuri [me, asemanatoare ca forma ~i a laringelui, a nasului ~i a gurii; acesta de lirnba ~i palat, in timp ce vocalele A ~i
buzelor care se inchid ~i se deschid dupa este motivul pentru care biirbafii care, in E nu necesita acest lucru, ci doar 0 anumita
cum trece aerul prin ele. 0 extremitate este general, au corzile vocale mai lungi ~i cu pozifie a limbii ~i dinfilor.
ivlesajefe de fa cortexuf motor
Cortex motor - transmite instruetiuni
af creierlilui controleaza prin adecvate la buze, limba, mandibula
impulsuri ner'loase toate $i carzile vocale
aCfiunile complexe implicate in
producerea 'lorbirii. Suneilll
produs de corzile 'locale este
convertit in cuvinte de catre
buze, limbii, pafatlllmoale $i
forma cavitafii bucale.
Corzile vocale
relaxate
--l _
Cartilajeie aritenoide controleaza
inchiderea $i deschiderea co~ilar --------
vocale
Fiecare sunet este determinat de 0 consoane. Calitatile rezonante ale propria vorbire, dar explica ~i de ce vocile
mi~care u~or diferita a buzelor, limbii ~i diferitelor cavitati ale gurii ~i sistemului noastre suna atat de neobi~nuit cand sunt
dintilor. Capacitatea surzilor de a citi pe respirator determina individualitatea vocii. redate pe 0 banda magnetica - sunetele pe
buze se datoreaza rolului pe care cavitatea De exemplu, a~a-numitele sunete nazale, care Ie auzim in acest caz sunt doar cele
bucala lljoaca in producerea vorbirii. cum ar fi m, n ~i ng necesita, pentru 0 transmise prin aer.
pronuntie corecta, 0 rezonanta libera a
Produce rea sunetelor nasului. Incercati sa va strangeti de nas Rolul creierului
Pentru a transforma sunetele simple emise atunci cand spuneti ceva - efectul comic Vorbirea ~i functiile asociate sunt
de corzile vocale in cuvinte inteligibile, arata cum spatiul aerian al nasului confera concentrate intr-o singura emisfera. La 0
buzele, limba, palatul moale ~i cavitatile claritate vorbirii noastre. Diferiti oameni persoana care folose~te mana dreapta,
care dau rezonanta vocii i~i au fiecare rolul au forme diferite ale nasului, toracelui ~i aceasta este de obicei emisfera stanga ~i la
lor. Cavitatile rezonante inc1ud toata gurii, de aceea sunetele vocilor sunt o persoana ce folose~te mana stanga este
cavitatea bucala, nasul, faringele (care diferite. Craniul, de asemenea, intra in emisfera dreapta. Aceasta arie a creierului
leaga cavitatea bucala cu esofagul) ~i cutia rezonanta cand vorbim ~i 0 parte din ceea se imparte in centrul motor ,al vorbirii care
toracica. Controlul acestor structuri este ce spunem se va auzi datorita transmiterii controleaza mu~chii cavitatii bucale,
realizat de catre sute de mu~chi, care prin oasele craniului, la fel ca ~i sunetele faringelui ~i laringelui ~i centrul senzitiv
conlucreaza cu 0 viteza incredibila. Deci, captate de urechi. Aceasta nu fumizeaza care interpreteaza semnalele care vin pe
vorbirea este alcatuita din \locale ~l numai un "feedback" vital in ce prive~te calea nervilor acustici.
Stanga: lvfi~carile buzelor sunt orchestrate
de cahoemu~chii aratati mai sus. Buzele
joaca un rol vital in vorbire - de exemplu,
Ridica buza cand pronuntam consoana "b ", buzele sunt
superioara intai lipite, a~a cafluxul aerian este refmut
~i apoi eliberat brusc, pentru aforma
sunetul.
Cerebelul
Aria motorie
Pe totparcursulmi~carilor,cerebelul
Ariamotorietrimitemesaje la mana,
verificamesajelecare au fosttrimise
comandandridicareace~tii.
catre mana~iIecorecteazadaca este
necesar,
Ganglion! bazali
Pozitiarestuluicorpuluiesle ajustata,
pentrua permitemi~careamainii.
Schema aratii clar modul in care aCfiuni imbunatatesc, paro cand nici un obiect de actiunii, dar acesta este din ce l:.:. -~ =-
simple, pe care Ie efectuiim zilnic sunt de la nivelul solului nu scapa razei de actiune putin un eveniment con~tien. J2 ~ -
fapt compuse din numeroase activita!i care a copilului, Cand copilul descopera ca problema este introdusa in sis
implicii creierul, nervii $i mU$chii - toate poate sta intr-o pozitie verticala, cerebelul fi schimbarea posturii .
putand fi realizate intr-o fracfiune de trebuie sa analizeze un nou set de determinata de purtarea tocuri 0:- '-", - -
secunda, informatii venit de la centrii echilibruhii este necesara 0 oarecare reprogn:-"'= :--
din trunchiul cerebral. Mersnl este 0 noua concentrare in timp ce corte),.lll mo: ~
Pe masura ce creierul copilului se aptitudine ce trebuie mvatata, necesitand instruit in acest mod,
maturizeaza ~i interconexiunile sale se multe incercari, in timpul carora cerebelul
multiplica, reflexele primitive cu care s-a coopereaza cu cortexul motor pentru a Coordonarea avansata
nascut (cum ar fi reactia de aparare ce transmite comenzl corespunzatoare la Aceasta implica coordonarea
determina desfacerea mainilor) sunt mu~chi, Elementele separate ale fiecarei oculare cu centrii receptori -.z'~-
inlocuite cu tipuri de mi~care de 0 actiuni invatate in acest mod sunt creier ~i apoi cu mi~carile resrul ,:
complexitate progresiva, Acestea apar ca preprogramate in maduva spinarii, dar ele Este evident ca acest tip de coc::;:.::::==-
rezultat al cre~terii sensibilitatii copilului, trebuie sa formeze un sistem coerent ce utilizeaza cea mai mare parte - ~~
o jucarie ii poate atrage privirea, deoarece pentru a produce 0 mi~care coordonata, este ultima care se mal i"lO"';:
culoarea stralucitoare produce un semnal asemarotoare cu modul in care 0 orchestra copilarie, F ormeaza baza =--:=._-_
putemic in c~ntrii vizuali, dar copilul afla trebuie sa aiba un dirijor inainte de a mi~carilor complexe necesare .- ~~-:
ca a intinde mana nu este suficient pentru a produce un sunet melodios prin actiunea sporturi sau alte aptitudini, :.::r:: ~ .::.
ajunge la obiect, astfel ca este fortat sa se concertata a tuturor instrumentelor sale, cantatulla un instrument muzi a •.
mi~te spre el. Primele incercari de mi~care Odata ce aceste aptitudini relativ simple Creierul unor oameni pare a .- -
ale membrelor nu sunt coordonate, acestea au fost perfectionate, creierul devine atat na~tere mai bine echipat pe::1=-': :=: -:
nefiind corelate mtre ele, Dar acest lucru de bine programat incat nu mai este dezvolta intr-o directie partic am.
permite dezvoltarea conexiunilor cerebrale necesara concentrarea - corte)"lll premotor in mare masura, difere :e~e ~
necesare pentru aparitia unui set de actiuni transmite comanda din mers ~i setul corect aptitudinile oamenilor in tip
care fac posibil un tara~ coordonat. Odata de instructiuni intra in actiune pentru a de coordonare depind de grad
ce aceasta etapa a fost atinsa, mesajele produce mi~carile implicate ~i complexe, pot concentra pentru a-~l deZYO~2 -
trimise de la creier la mu~chi se Cerebelul controleaza desIa~urarea programe.
CAPITOLUL 5
SISTEMUL
ENDOCRIN
Multe din functiile organismului sunt
controlate de glandele endocrine, care
ajuta la mentinerea conlucrarii armonioase
dintre diferitele parti ale organismului.
Prin secretarea in sdnge a unor substante
chimice denumite hormoni, ele sunt
capabile sa transmita mesaje la organe $i
stimuleaza indeplinirea unor functii
specifice cum ar fi cre$terea $i
reproducerea. Deoarece toti hormonii sunt
implicati in metabolism, ei au tendinta de a
interactiona intre ei pentru obtinerea
rezultatului dorit.
Hidrogen
I
Hormonii
Hormonii sunt mesagerii chimici ai
organismului. Ei sunt sintetizati in glande
speciale situate in diferite locuri din corp ~i
circula prin sange catre celule ale
organismului - denumite celule tinta - unde
Hipotalamus
i~i exercita efectul. Glandele responsabile in Pupile dilatate
(recePlioneaza mesajele de stres)
cea mai mare masura pentru producerea ~i Fala devine palida
eliberarea majoritalii hormonilor sunt
grupari de celule denurnite glande endocrine
datorita faptului ca i~i descarca produ~ii
direct in fluxul sanguin, ~i nu prin
intermediul unui duct, cum fac glandele
exocnne.
Diafragm
Vena cava
Aorta Diafragmul separa toracele de abdomen ~i
regleaza volulI/ul pulmonar fn cursul
inspirafiei ~i expirafiei.
Atriul
drept
f
Ventric I I
stang
Sus: inimii ~i expulzat de aorta. Sdngele circula Acesta este transportat prin vene /a. ;:;
Aerul inha/at prin trahee, bronhii ~i apoi in tot organismul prin artere catre dreapta a inimii ~i, injinal, sange/e ,E-
bronhio/e ajunge in alveole, unde oxigemil capilare. Oxigenul transportat de prin artera pulmonara pana /a p/am-
din aer este transferat la capilare/e globu/ele ro~ii este oferit celule/or tisu/are La nivelul alveole/or, sangele circu
a/veolare. Sangele oxigen at intra in venele care transfera produsul metabolic, elibereaza dioxidul de carbon care er"'
plllmonare ~i de aici in parte a stanga a dioxidul de carbon, catre globulele ro~ii. expirat ~i preia'din nou oxigenll/.
CAPITOLUL 7
SISTEMUL
CARDIOVASCULAR
Sistemul cardiovascular este alcatuit din
inima §i re/eaua de vase sanguine. Compusa
aproape in intregime din /esut muscular,
inima este responsabila pentru pomparea
sdngelui in organism. Sdngele nu numai ca
transporta substan/e nutritive, oxigenul §i
dioxidul de carbon de la 0 parte a corpului la
alta, ci actioneaza, de asemenea, ca un
)
I~
(,
Valva
pulmonara
Sept
interventricular
Venele hepatice
Vena cava
I
I
Inima
ena cefalica
Artera renala
dintre celulele corpului. Aceasta inseamnii inferioara IJ Vena bazilica
ca mineralele ~i alte substante pot fi Artera brahial" Vena renala
transportate de la celula la celula in tot Rinichi ~ Artera mezente'c2 .'; ~;.
organismul, prin plasma. Aorta abdominala
Artera fl
spermatica
Plasma Arterele radiala
~i '
Plasma reprezinta un vehicul pentru ulnara
transportul substantelor energetice Vena safena
importante, cum sunt glucoza ~i grasimile. mare
Alte substante transportate de plasrnii
includ fierul, care este esen~ial pentru
sinteza hemoglobinei ce transporta
oxigenul ~i a unui numar de hormoni
importanti, cum ar fi cei tiroidieni. In
consecinta, plasma reprezintii 0 solutie
apoasa de minerale, substan~e nutritive ~i
mici cantitati de componente esentiale,
cum ar fi hormonii, plus un alt component
esential - 0 proteina care reprezinta un
element major.
Fiecare litru de plasma contine
aproximativ 75g (2 1/2 unci i) de proteine. Stanga: Sistemul
cardiovascular este compus ;c.....
Acestea se impart in doua tipuri principale:
albumina ~i globulinele. Albumina este vase Ie sanguine ~i inima,
amtindouii avtind rollll de a
sintetizata in ficat. Fiind, pe de 0 parte, 0
asigura circulalia stingellii fn
sursa nutritiva pentru tesuturi, ea asigura,
organism. Circulalia sdngel ,
de asemenea, ~i presiunea osmotica, care
are dOllapiirfi: circlilalia
men~ine partea fluida a sangelui in
pulmonara, care vehiclile
interiorul vaselor sanguine' ~i opre~te
stingele intre inimii ~i plam -
ie~irea lui catre tesuturi ~i apoi catre celule.
~i circulalip sistemicii, prin :
Albumina ar putea fi considerata ca un fel
se asiguriilcirculalia sdnge 1;"
de burete circulant, care mentine volumul
tot organismul ~i intoarcerea
necesar de apa in flull:ulsanguin.
din nou la inimii.
Intrucat exista atiit de multe plachete in succesive, in timpul carora nucleul devine circula~ie in func~ie de necesitafi. Daca 0
sange, ele vor fi prezente intotdeauna la progresiv mai mic ~i, in final, este pierdut cantitate mare de sange este pierduta, cia .=
locul oricarei hemoragii. Pere~ii vaselor de definitiv. Pentru producerea celulelor ro~ii, pOI1iuni ale maduvei osoase sunt distruse
sange sunt delimita~i cu un inveli~ fin, organismul are nevoie de fier, vitamina sau daca aportul de oxigen la ~esuturi este
alunecos de celule epiteliale. Odata ce Bu, acid folic ~i proteine. scazut prin insuficien~a cardiaca sa
acesta a fost lezat, componentele sangelui In circula~ia sanguina, globulele ro~ii deoarece 0 persoana se gase~te la mare
\Tin in contact cu alte paqi ale peretelui sunt supuse unei uzuri enorme, necesitand altitudine, maduva osoasa reac~ioneazZ
sanguin. Acest contact stimuleaza astfel 0 reinnoire constanta. Fiecare celula prin cre~terea producfiei de celule rO~L
plachetele sa adere de perete ~i intre ele, are 0 via~a medie de 120 zile. Dupa aceea, Chiar ~i un efort fizic zilnic importa :
astfel inciit se formeaza un cheag ce celulele din maduva 'osoasa ~i splina stimuleaza producerea de globule ro~ii,
opre~te sangerarea. Dupa aceea, alte distrug globulele uzate. Dnii dintre deoarece organismul are nevoie de a
componente ale sangelui interac~ioneaza constituen~ii chimici se intorc imediat in cantitate suplimentara de oxigen.
pentru a forma fibrina, care repara definitiv plasma pentru a fi reutiliza~i, in timp ce
leziunea. al~ii, inclusiv hemoglobina, ajung in ficat, Globulele albe
Capacitatea sangelui de a se coagula, unde sunt degrada~i. Globulele albe din sange, leucocitele, a'
prevenind astfel 0 hemoragie fatala in Organismul are 0 capacitate remarcabila dimensiuni mari ~i sunt diferite de ceie
cazul unei leziuni severe a unui vas de a controla nUmarul globulelor ro~ii din ro~ii. Spre deosebire de globulele ro~ii..
sanguin, provine din ac~iunea combinata a cele albe nu au toate acela~i aspect ~i sun:
plachetelor ~l a until numar de Mai jos: in cazul unei rani, vasele de capabile de rni~care. Ele sunt implicatei::
douasprezece substan~e chimice, denumite sange lezate sangereaza ~iplachetele (mici apararea organismului irnpotriva bolilor ~:
factori de coagulare, intre care un rol celule sanguine Cll proprietate de sunt clasificate in trei grope principale:
important n are protrombina. Ace~tia se agregare) se deplaseaza in acelloc pentru polimorfonucleare, limfocite ~i mono cite.
afla in plasma. Defectele procesului de a inchide leziunea (A). Factorii de Polimorfonuclearele, care reprezinta 50 -
coagulare sunt de doua tipuri coagulare tisulari sunt eliberafi ~ifactorii 75% din globulele albe, sunt subdivizate ll:
imposibilitatea formarii cheagului ~i plasmatiei ajung la loculleziunii (B). trei tipuri. Cele mai numeroase sunt cele
tromboza, in care cheagurile se formeaza Interacfia dintre plachete, ambele tipuri de denumite neutrofile.
intravascular. . factori ~i alfifactori de coagu lare Cand organismul este afectat de 0 boale
convertesc fibrinogenul (0 proteina) in produsa de bacterii, acestea intra ll:
Globulele ro~ii filamente defibrina. Astfel se formeaza acfiune. Atrase de produ~ii chimicl
Globulele ro~ii ac~ioneaza ca transportori cheagul (C). Plachetele ~i celulele eliberafi de bacterii, ele se deplaseaza parra
ai oxigenului de la plamani la ~esuturi. sanguine incluse in cheag elibereaza serul la locul infec~iei ~i incep sa inglobeze
Dupa ce elibereaza oxigenul, ele preiau (sangefarafactori de coagulare), care bacteriile. Pe miisura desfii~urarii acestui
dioxidul de carbon, un produs de degradare qjuta lafonl/area unei cruste (D). Aceasta proces, granulele din interioru:
al metabolismului celular, ~i n transporta previne agresiunea bacteriana ~i aparifia neutrofilelor incep sa producii substame
inapoi la plamani, unde este eliminat prin unei infecfii chimice ce distrug bacteriile capturate.
expira~ie. Ele sunt capabile sa faca acest
'lucru deoarece con~in milioane de
molecule de hemoglobina.
In plamani, oxigenul se combina foarte
rapid cu hemoglobina, dand globulelor
culoarea ro~ieaprinsa, de unde deriva
numele lor. Acest sange oxigenat ajunge la Factorul
~esuturi, fiind transportat de artere. Cu tisular al
ajutorul enzimelor din globulele ro~ii, coagularu
dioxidul de carbon ~i apa, care este un alt
produs rezidual al activita~ii celulare, sunt
preluate de globule ~i transportate inapoi la
plamani, prin vene.
Producerea globulelor ro~ii incepe din
primele saptamani dupa concep~ie ~i, in
primele trei luni, se desfii~oara la nivelul
ficatului. Nurnai dupa ~ase luni de
dezvoltare fetala, produc~ia este transferata
catre maduva osoasa, unde continua pentru
tot restul vie~ii. Pana la adolescen~a,
maduva din toate oasele produce globule
ro~ii, iar dupa varsta de aproximativ 20 de
ani, producerea este limitata la maduva
osoasa a coloanei vertebrale, coastelor ~i
stemului.
cl ~ ...-.
Dezvoltarea globulelor ro~ii incepe de la
celulele cu forma neregulata, relativ
9·..
Cll -"8 () •. 6,.. • 8-
('!J •
Limfocitele
Limfocitele reprezinta 25 la sutii din
globulele albe, avand toate nuclei den~i,
sferici. Limfocitele j oaca un rol vital,
asigurand organismului imunitatea naturala
fata de boli. E1e realizeaza acest lucru prin
producerea de antitoxine ce contracareaza
efectele nocive potentia Ie ale unor toxine
putemice (otravuri) ;;u compu~i chimici
produ~i de unele bacterii. Cealalta functie
esentiala a limfocitelor este producerea
anticorpilor ~i a substantelor chimice care
previn distrugerea celulelor organismului
ca urmare a unei invazii bacteriene. Un alt
tip de globule albe sunt monocitele, care
reprezinta pana la opt la suta. Ele contin
nuclei mari ~i inglobeaza bacteriile,
eliminand detritusurile celulare rezultate in
urma agresiunii bacteriene.
Activitatea polimorfonuclearelor ~i a
monocite10r declan~ate de afectiunil~
bacteriene este denumitii raspuns
inflamator inflamatia reprezentand
Celulele sanguine sunt prodllse in -t?r:-:-'"
raspunsul organismului fata de 0 leziune la
nivellocal. Activitatea limfocitelor legata locuri in tot organismul. De!ji a 5 "'~
variaza la copii !jiadolescenti,
de invazia microbiana ~i de alte substante
hematopoeza are un sedill const.all/ I
este denumita raspuns imun. (Aceasta este
adul!i, awind loc, in principal, in cr: -
discutata mai detaliat m Capitolul 8).
coloana vertebralii, coaste, stem, !:JOE-;
Amandoua tipurile de raspuns pot fi
bazinullii !ji la capetele oaselor lung;.
activate in acela~i timp.
ar ji humerusul. Aici, maduva osom-
produce toate tipurile de hem alii,
Formarea globulelor albe leucocite!ji trombocite. LeucocileL
Maduva osoasa este sediul producerii unei produse, de asemenea, in splina ~I
paqi din globulele albe. Toate cele trei ganglionii limjatici.
tipuri de polimorfonucleare sunt produse
Inima
Inima este un organ muscular cavitar de Dupa aceea, ventriculul stang se Valvele
dimensiuni mari, situat in regiunea contracta ~i, in acest timp, valva mitrala se Ca multe sisteme de pompare, functia
mediana a toracelui. De~i de obicei este inchide, astfel incat sangele poate trece normala a inimii depinde de 0 serie de
considerata ca fhnd situata in partea stanga numai catre aorta prin valvele aortice valve. In partea dreapta a inimii exista
a corpului, ea trece linia mediana spre deschise. valvele pulmonare ~i tricuspida, la cea
dreapta, cea mai mare parte ramanand, Sangele ajunge la tesuturi, unde stanga se afla valvele aortice ~i rnitrala.
totu~i, in stanga. Are 0 greutate de elibereaza oxigen. Cele patru valve se deschid ~i se inchid
aproximativ 340 g (12 uncii) la biirbati ~i Sangele se reintoarce la inima din automat pentru a prirni ~i descarca sangele
ceva mai putin la femei. jumatatea inferioara a corpului prin vena de la ~i catre camere, astfel incat el poate
Marginea dreapta a inirnii se gase~te, cava inferioara, iar din jumiitatea curge doar intr-o singura directie.
mai mult sau mai putin, in spatele marginii superioara a corpului prin vena cava Valvele pulmonara ~i aortica au 0
drepte a sternului. Proiectia la suprafata a superioara. Patrunde in atriul drept, acesta structura similara. Ele au trei cuspide sau
inimii de partea stanga a sternului are se contracta ~i sangele trece in ventriculul foite alcatuite din tesut fibros dens, dar
aproximativ forma unui triunghi cu varful drept prin valva tricuspida. subtire. Valvele mitrala ~i tricuspida sunt
rotunjit, acesta fiind imediat sub Contractia ventriculului drept mai complicate, de~i ~i structura lor este
mamelonul stang. Pulsatia sa poate fi expulzeaza sangele in artera pulmonara asemanatoare. Valva rnitrala are douB.foite
palpata la fiecare bataie a inimii. Aceasta prin valvele pulmonare, catre plamani, de (cuspide); valva tricuspida are trei foite.
poarta numele de ~oc apexian. uncle preia 0 nouB.cantitate de oxigen. Se Valvele sunt prevazute cu un inel situat
Functia inimii este de a pompa sangele intoarce apoi la inima prin venele intre atriu ~i ventricul. Bazele foitelor se
in douB.circulatii separate. In prirnul rand, pulmonare, pentru un nou ciclu. Acest ata~eaza de inel, in timp ce marginile libere
pompeaza sangele catre artere prin aorta, proces este repetat de 50 - 60 de ori in vin in contact ~i asigura inchiderea
principala artera a organismului. fiecare minut. comunicarii intre ventricule ~i atrii.
Sangele ajunge la organe ~i tesuturi,
furnizandu-Ie oxigen ~i substante nutritive.
Dupa aceea, sang~le se reintoarce la inima
prin vene, oxigenul din el fiind complet
absorbit.
Inima pompeaza sangele in al doilea
circuit, de aceasta data catre plamaru,
pentru a inlocui oxigenul. Dupa aceea,
sangele incarcat cu oxigen este retrimis
catre inima.
Inima are patru camere principale, care
asigura functia de pompa. Fiecare dintre
ele are pereti musculari care se contracta
pentru a asigura circulatia sangelui. /,f /\
Grosimea peretilor musculari depinde de \
sarcina pe care fiecare camera 0 are de '\,
indeplinit. Ventriculul stang are cei mai Vena cava Valva tricuspida \ I
inferioara
gro~i pereti, intrucat pompeaza cea mai Atriile se contracta \ j
Ritmul cardiac
Cu fiecare bataie a inimii, cele doua atrii se
contracta impreuna ~i incarca ventriculii cu
sange. Dupa aceea are loc contrac~ia
ventriculelor. Sincronizarea acestor
contrac~ii este dependentii de un sistem
electric de control al ritrnului. Principalul
centru de control este nodul sinoatrial, din
atriul drept. De aici, impulsurile sunt
conduse la cele doua atrii, determinand
contracfia acestora. Exista ~i un alt nod,
atrio-ventricular, situat la jonc\:iunea dintre
atrii ~i ventriculi. Acesta intarzie impulsul
de contrac\:ie, dupa care 11 conduce prin-
tr-un fascicul de fibre denumit fasciculul
His. Dupa ce a fost condus prin fascicul,
impulsul se raspande~te prin ventriculi,
determinand contrac\:ia acestora imediat
dupa cea a celor douii atrii.
Pozitia
,
valvelor vizute din fati'
Vena cava
superioara
Valva \~
tricuspida ,
Vena cava \
Inferioara ---
,
Vasele sanguine
Arterele ~i venele sunt cele doua tipuri de
vase sanguine mari din organism. Arterele
transporta sangele de la inima la tesuturi,
in timp ce venele transporta sangele pe
drumul de intoarcere.
Principala cavitate a inimii, ventriculul
st~ng, expulzeaza sangele in principala
artera din organism - aorta. Primele ramuri
ale aortei se desprind din ea imediat ce
parase~te inima. Ele sunt arterele coronare,
ce asigura aportul de sange la inima.
Aproape imediat dupa desprinderea din
aorta, artera coronara stanga da na~tere la
doua ramuri. De aceea, de fapt, exista trei
artere coronare: cea dreapta ~i cele doua
ramuri ale arterei coronare stangi. Traiectul
lor acopera aproape toata suprafafa inimii,
asigurand aportul de sange la fiecare zona.
Restul arterelor transporta sangele la toate
celelalte paI1i ale organismului, dand
na~tere, mai inmi, unor ramuri denumite
arteriole ~i, in final, capilarelor.
Ventriculul stang produce 0 presi:me
considerabila pentru a impinge sangele
prin reteaua arteriala. Presiunea pe care 0
atinge man~onul tensiometrului folosit la
masurarea presiunii arteriale este aceea~i mod, asigura circulatia' continua a sangelui Acest mula} evidenfiaza refeaua vitaM de
cu presiunea maxima aparuta in ventriculul in sistemul arterial. vase care asigura aportul sanguin al
stang la fiecare biitaie a inimii. Pulsul poate fi palpat illtr-o serie de creierului. Neuronii mor in ciiteva minute
artere situate aproape de suprafata in /ipsa siingelui oxigenat
Structura arterelor corpului. Cea mai obi~nuita este artera
Deoarece arterele sunt supuse acestei radiala, care poate fi palpata pe suprafata sanguina. Fiecare capilar este constituit
presiuni cu fiecare contractie a inimii, ele interna a antebratului, imediat sub police. dintr-un strat foarte subtire de tesut
trebuie sa aibii un perete solid pentru a Se obi~nuie~te palparea pulsului cu unul endotelial inconjurat de 0 membrana la fel
rezista. Peretele extern al unei artere este sau doua degete mai' degrabii decat cu de subtire. Toti peretii capilarelor sunt
un strat de tesut fibros lax. Sub acesta policele, care are pulsul sau propriu ~i de destul de subtiri pentru a permite trecerea
existii straturi elastice ~i musculare groase, aceea poate duce la confuzii. substantelor in ambele sensuri. Reglarea
care confera rezistenta arterelor. Exista, de Artera brahiala de la nivelul bratului are circulatiei capilare este asigurata de
asemenea, fibre musculare ill interiorul un puIs care poate fi, de asemenea, u~or de mu~chi.
mucoasei, care prezinta la suprafata ei un palpat, pe interiorul articulatiei cotului, In plus, fata de schimbul de substante,
strat celular neted care permite circulatia aproape pe aceea~i linie cu degetul mic. capilarele localizate in piele au un rol
continua ~i libera a sangelui. Un doctor poate, de asemenea, examina special ill reglarea temperaturii corpului.
Peretii elastici sunt foarte importanti pulsul arterei carotide la nivelul gatului. Cand temperatura este crescuta,
pentru functionarea sistemului vascular. 0 Acest puIs este localizat la aproximativ 2,5 capilarele tegumentare se dilata, Iacand
mare parte din foI1a fiecarei contractii este cm (1 inci) sub unghiul mandibulei. 0 posibil ca un volum mai mare de sange sa
preluata de peretii elastici ai arterelor mari. artera majora cum ar fi carotida poate fi ajunga la piele, unde poate fi racit.
Ace~tia continua sa impinga sangele in ascultata cu stetoscopul, permitand Avand un perete subtire, capilarele pot fi
pauza dintre doua biitai ale inimii. descoperirea unui suflu - un zgomot ce u~or lezate ~i cele din piele prezinta cel
apare regulat, cu fiecare bataie a inimii. mai mare risc.
Pulsul arterial Acesta poate indica 0 obstructie paI1iala a Daca pielea este taiata, zgariata sau
Cand un doctor ia pulsul, el percepe arterei chiar daca pulsul pare relativ supusa unei lovituri, sangele iese din
actiunea inimii ce pompeaza sangele in tot normal. Pulsatiile pot fi, de asemenea, capilare. 0 contuzie reprezinta 0
organismul cu fiecare bataie prin palpate la nivelul fosei poplitee, pe partea consecinta a acumularii sangelui capilar i11
intermediul arterelor. posterioara a genunchiului sau pe fata piele. Capilarele pot fi distruse de arsuri,
F0I1a fiecarei contractii cardiace se interna a gleznei ~i pe fafa dorsala a dar au 0 oarecare capacitate de regenerare.
trans mite de-a lungul peretilor arteriali la piciorului. La batrani sau ca rezultat al excesului de
fel cum 0 unda se transmite la suprafata alcool pe 0 perioada lung a de timp,
unui lac. Peretii arterelor sunt elastici ~i se Capilarele capilarele se pot colaba, producand
destind pentru a prelua foI1a initialii a Masurand aproximativ a opta mla parte telangiectazii (pete purpurii sau linii ro~ii).
batailor cardiace. Mai tarziu, in cursul dintr-un milimetru, capilarele sunt doar Dupa trecerea prin capilare, sangele se
ciclului cardiac, ei se contracta ~i, in acest putin mai largi decat 0 singura celula illtoarce la inirna prin vene.
Venele
Venele se aseamanii cu arterele prin aceea
cii au 0 distribu~ie similarii - arterele ~i
venele unui anumit organ sau 1:esut au,
deseori, un traseu comun. Totu~i, existii
diferen~e majore. De exemplu, multe vene
au valve in interiorul lor care nu se
intalnesc la artere, iar perefii unei artere
sunt intotdeauna mai gro~i decat cei ai unei
vene de 0 miirime coresplU1Ziitoare,in timp
ce canalul central, sau lumenul, va fi mai
mare la vene decat la artere. Direcjia fiuxului
Venele sunt alciituite din ~esut muscular sanguin
~i fibras. Peretele venelor prezintii un strat
extern - tunica adventiiia ., un strat mediu
de fibre musculare - tunica medie - ~i un
strat intern - tunica intima. Unele con~in
Artera coronara
doar un strat foarte sub~ire de mu~chi. dreapta
lnveli~ul extern
(tunica adventitia)
Sistemul extern elastic
'-t---
Structura ,i funetionarea arterelor
Circulatia sangelui
Sangele i~i Incepe circuitul prin organism prin yenele pulmonare (singurele vene care Odatii ce sangele de la intestin ajunge la
para sind ventriculul stang prin aorta. In transporta sange oxigenat) In partea stanga ficat, trece printre celulele hepatice, prin
acest stadiu, sangele este bogat In oxigen, a lTIunn. capilare speciale denumite sinusoide ~i,
substante nutritive ~i alte substante Circulatia catre plamani este denumita apoi, patrunde Intr-un alt sistem de vene
importante, cum ar fi hormonii. circulatie pulmonara, iar cea catre restul denumite vene hepatice. Acestea, In final,
Dupa ce da na~tere arterelor coronare, organismului este denumitii circulatie se varsa In vena cava inferioara ~i, apoi, la
aorta are un traiect ascendent Inainte de a sisternica. Existii artere pulmonare ~i inirna. Acest sistem asigurii In modul eel
se curba, pentru a forma arcul aortic. In sisternice care transporta sangele In afara mai eficient transportul la ficat al hranei
acest arc I~i au originea cele doua artere inirnii ~i vene pulmonare ~i sistemice care care patrunde In sistemul venos din
principale ale corpului, arterele carotide II aduc Inapoi. intestine. Alte zone unde existii un tip
stanga ~i dreapta, ~i cate 0 artera pentru special de aranjament venos sunt la nivelul
fiecare brat. Artera aorta coboara apoi prin Derivatii extremitatilor: mainile, picioarele, urechile
torace In abdomen. Parasind intestinele, sangele nu se Intoarce ~i nasul. Aici este posibila existenta unor
La nivelul abdomenului exista trei artere direct la inima, ci este drenat In sistemul comunicatii directe Intre arterele ~i venele
principale catre intestine ~i ficat ~i cate una venos port-hepatic. Ace~ta permite mici, prin care sangele poate trece de la
pentru fiecare rinichi, Inainte ca aorta sa se sangelui, care poate fi bogat In hrana una la cealalta rara a trebui sa treaca prin
divida In arterele iliace stanga ~i dreaptii, digerata, sa fie transportat direct la ficat. sistemul de capilare din tesuturi.
care duc sangele la pelvis ~i membrele
inferi oare.
De la artere, sangele curge prin arteriole
care conduc la fiecare organ sau tesut din
organism, incluzand chiar ~i inima, ~i apoi
pa!runde In vasta retea de capilare.
In capilare, celulele sanguine se a~aza pe
un singur strat, cedand oxigenul ~i alte
substante ~i preluand dioxidul de carbon ~i
produ~ii metabolici.
In repaus, sangele are tendinta sa curga
.prin a~a-numitele cai preferentiale. Acestea
sunt capilarele care au dobandit un calibru
mai mare decat media. Dar daca exista 0
nevoie sporita de oxigen In orice zona a
corpului, sangele circula In aproape toate Artera coronara stanga
capilarele din acea zona. Artera mezenterica
Aorta
superioara
Dupa trecerea prin capilare, sangele intra
in sistemul venos. El patrunde Intai In vase
foarte mici denumite venule, care
reprezinta echivalentul venos al
arteriolelor. Trece apoi In venele mici ~i
Inapoi la inima prin vene care au
dirnensiuni destul de mari pentru a putea fi
observate sub piele. Venele de acest
calibru contin valve care previn curgerea
sangelui Inapoi spre tesuturi. Valvele au 0
forma semilunara care proemina In
lumenul venei ~i fac ca sangele sa circule
Intr-o singura directie.
Toate venele din diferite parti ale
organismului se varsa, in final, In doua
mari vase de sange, una denumitii vena
cava superioara ~l alta vena cava
inferioara. Prima prime~te sangele de la
cap, brate ~i gat ~i cea de a doua prime~te
sangele din partea irlferioara a corpului.
Amandoua venele transporta sangele la
partea dreapta a inimii ~i de aici el este
pompat In artera pulmonarii (singura artera
care transporta sange rara oxigen). Aceasta
artera duce sangele la plamani.
Faza finala a circulatiei este reprezentata
de transportul sangelui bogat In oxigen
dupa rnasa, apare procesul invers. Acesta creierului denumita cen -;---
este favorizat de 0 serie de derivatii care controleaza circulatia
circulatorii denumite anastomoze. implicit, presiunea arten22
sanguine responsabile jA."r..::-C: --
Distribu!ie ~i flux acesteia sunt arteriolele localizz:e :..... _
Sangele nu este repartizat uniform in tot sistemului circulator intre are:-e~e
organismul. In orice moment, aproximativ capilare. Centrul vasomo"o:- _
12 la suta se gase~te in arterele ~i venele informatii despre presiunea ane..-""~ ::.=
care 11 transporta la ~i de la plamani. receptorii de presiune din aort" ~: "'- =- =
Aproximativ 59 la suta se gase~te in vene, carotide ~i apoi trimite co e::z: "
15 la sum in artere, 5 la sutii in capilare ~i arteriole.
restul de 9 la suta in inima. De asemenea,
sangele nu curge cu aceea~i viteza in toate
regiunile organismului. El este expulzat
din inima prin artera aorta cu 0 vitezii de Mai jos: in ilustratie, venele pro..-
33 em (13 inci) pe secunda, dar in membrului inferior sunt colorofR -
momentul eand ajunge in eapilare viteza albastru fnchis ~i cele superjici ","
scade la 0,3 cm (aproximativ 0 zeeime de albastru deschis. 0 serie de valk
inei) pe secunda. fnchid §i se deschid, ca riispw15.~
Viteza cireulatiei venoase de intoareere schimbarea continua a presiuni; •
cre~te astfel ineat sangele este transportat circulant, asigura unflux COllSt
inapoi la inimii eu 20 em (aproximativ 8 jos, cu litere mici) . ..4ceasta ani' 1.E
inci) pe secunda. efectele gravitatiei. Sectillnea fr,
prin portiunea inferioara a gam -
Controlul circulatiei raporturile dintre venele profimti... ...
Exista 0 zona in' pOI1iunea mferioara a sllperjiciale.
;\\1ecanismele compensatorii
In unele parti ale corpului, cum ar fi
mflinile ~i picioarele, arterele ~i ramurile
lor sunt conectate astfel incat se pot suplini
una pe cealalta, formand 0 cale altemativa
pentru sange daca una dintre ele este
Vena tibiala posterioara
lezata: aceasta se nume~te circulatie
Vena peroniera
colaterala.
Cand exista 0 leziune a unei artere,
ramura celeilalte artere, care a preluat
fluxul sanguin, i~i mare~te calibrul. Dadi
organismul se gase~te intr-o stare de stres
fizic, ca atunci cand incepem brusc sa
alergam, vasele sanguine din mu~chii
membrelor inferioare i~i maresc calibrul ~i
cele din intestine se lnchid, astfel incat
sangele este dirijat in locurile in care
necesitatile sunt crescute. Cand va odihniti,
CAPITOLUL 8
SISTEMUL
VASCULAR
LIMFATIC
Sistemul vascular limfatic este
un alt sistem de vase care
transportafluidele in tot
organismul. Vasele limfatice
realizeaza transportul excesului
de lichid, particulelor straine §i
altor materiale de la tesuturile §i
celulele corpului. De aceea acest
sistem este, deci, implicat in
vehicularea reziduurilor §i a
particulelor cu potential
daunator. Pentru aceasta
conlucreaza indeaproape cu
sangele §i, in special, cu
globulele albe, cunoscute sub
numele de limfocile, care sunt
atat de esentiale pentru apararea
organismului impotriva
fmbolnavirii.
Imunoglobuline
(anticorpl)
Functiile sJllinei
Splina reprezinta unul din principalele
organe care filtreaza sangele. Celulele
reticulare nu numai ca indeparteaza
celulele sanguine imbiitranite sau uzate,
dar ele pot indeparta, de asemenea, orice
celule anormale. Acest lucru este valabilin
special in cazul globulelor ro~ii, dar
globulele albe ~i plachetele sunt filtrate
selectiv de catre splina atunci cand acest
lucru este necesar,
Splina va elimina, de asemenea,
particulele straine din fluxul sanguin, de
aceea ea joaca un rol major in eliminarea
Lobii drept ~i stang
ai timusului
.,
limfocite B
(plasmocite) in
maduva osoasa
---'
Celule Helper
care transmit mesaJe la ganglionii
Produc\ie de limfatici
limfocite T in
ganglionii
limfatici
Limfocitele sunt reprezentate de doliA sunt, in consecintii, capabile sii recunoascii 8us: Plasmocitele, care se dezvolta din
tipuri celulare. Primul tip, care produce antigenul atunci cand apare 0 agresiune limfocitele B, produc imunoglobulinele
anticorpi, sunt limfocitele B sau celulele B. ulterioarii cu acela~i germene. Cand acesta care patrund in siinge pentru a indeparta
Cel de-al doilea, cu un aspect asemiiniitor, se produce, limfocitele T ~i B se atacul microbilor, bacteriilor $i
dar cu 0 functie diferitii, sunt limfocitele T multiplicii, producand alte celule T ~i B, virusurilor. Ca $i limfocitele B, limfocitele
(sau celulele T derivate din timus). Existii care au capacitatea de a combate antigenul T, produse in ganglionii limfatici, sunt
douii tipuri de celule T: cele care ajutii ~i a-I face inofensiv. In acest mod, stimulate sa distruga tesuturile straine $i
celulele B in producerea anticorpilor ~i organismul i~i construie~te 0 imunitate fafii virusurile de catre celulele Helper, care
celulele supresoare, care impiedicii de antigeni specifici. transmit stimulul antigenic la limfocitele in
producerea de anticorpi de ciitre celulele B. Limfocitele B care ~i-au dobandit dezvoltare. Acestea memoreaza structura
Limfocitele B ~i T, care distrug orice tesut imunocompetenfa se diferenfiazii in chimica a proteinei, denumita antigen, a
sau organism invadator, sunt, uneon, plasmocite, care produc gamaglobuline, agentului patogen $i, la 0 noua expunere,
denumite limfocite killer. numite anticorpi. Ace~tia se combinii cu limfocitele Ie pot recunoQ$te $i distruge
Mai existii multe lucruri de inviitat antigenul ~i il distrug. Acest proces este dupa ace ea. In acest mod, organismul i~i
despre natura ~i mecanismul riispunsului cunoscut sub numele de riispuns imun construie$te imunitatea fata de virusuri.
imun, dar noi informatii au fost descoperite umoral. Producerea de celule T capabile sii
in ultimii ani. Se pare cii atunci cand un aCfioneze impotriva organismelor striiine incercarea de a giisi un donator cu un tesut
agresor piitrunde in corp, el este preluat fie este denumitii riispuns imun celular. compatibil cu cel al primitorului sau prin
de un ganglion limfatic situat in apropiere, tratament hormonal.
fie de splinii, prin vasele limfatice. Alergia ~i respingerea tesuturilor La fel, riispunsul imun umoral poate sii
Aici, monocitele se diferentiazii ~i dau Riispunsul imun celular poate produce actioneze impotriva propriului organism.
na~tere unor celule numite macrofage, care aspecte adverse in cazulm care un tesut de Uneori, va da na~tere alergiilor. In astfel de
inconjoarii ~i inglobeazii (fagociteazii) la 0 altii persoanii este grefat sau cazuri, substanfele inofensive in mod
microbii ~i 11prezintii pe agresor celulelor transplantat m organism. Aici, fesutul care normal, cum ar fi granulele de polen,
B ~i T. Acestea dobandesc 0 "memorie a fost introdus este recunoscut drept striiin stimuleazii producfia de anticorpi care sunt
chimicii" a proteinei specifice, denumitii de ciitre limfocite, care reactioneazii prin diiuniitori, deoarece declan~eazii eliberarea
antigen, a organismului invadator. Drept invadarea acestuia ~i distrugerea sa, un unor sub stante cum ar fi histamina, in
urmare, aceste celule se numesc proces denumit respingere de greta. Au 1esuturi. Odatii eliberate, aceste substan1e
imunocompetente. fost racute incerciiri de a mvinge aceastii au efecte nocive asupra vaselor sanguine ~i
Limfocitele imunocompetente T ~l B problemii la pacienfii cu transplant prin a altor 1esuturi.
CAPITOLUL 9
SISTEMUL
DIGESTIV
Digestia produce nutrimente Ie §i
substanteIe furnizoare de energie
necesare celulelor§i tesuturilor
organismului. Pentru a transforma hrana
ingerata in componente separate, care pot
fi pre luate cu u§urinta de catre sdnge din
intestinul subtire pentru a fi transportate
in vederea utilizarii imediate sau· a
stocarii lor, sistemul digestiv conlucreaza
cu un numar de organe, glande §i
enzimele lor.
Mu~chlul
temporal
Mu~chiul
buccinator
Intestinul subtire
Hrana care pa;ase~te stomacuI - 0 pasta
consistenta, acidii, numitii chim - intra apoi
in duoden, portiunea inifiala a intestinului
subfire. Duodenul produce ~i elibereazii Intestin
cantitafi mari de mucus, care 11protejeaza subiire
impotriva lezarii de catre acidul clorhidric
~i de enzimele din chim. Duodenul
prime~te, de asemenea, sucuri digestive de
la pancreas ~i cantitiiti importante de bila,
care este produsa in ficat ~i stocatii in
vezica biliara, pana cand este nevoie de ea.
Degradarea amidonului
Una dintre functiile sistemului digestiv
este degradarea alimentelor ce contin mult
amidon, cum ar fi cartofii sau painea, pana
la monozaharide. Acest proces incepe in
cavitatea bucala, unde existii 0 enzima (sau
ferment chimic) denumita amilaza, care se
gase~te in saliva ~i care degradeaza
amidonul.· 0 cantitate mai mare de amilaza
vine in contact cu hrana atunci cand
aceasta trece prin stomac catre intestin.
Amilaza desface amidonul in dizaharide
(perechi de molecule de zahar), care apoi Sus: in timpul digestiei, amidonul este de- conversia glucozei in glicogen, care este
sunt desfacute de alte enzime in intestinul gradat pdna la glucoza de cafre amilaza. stocat injicat. Cdnd nivelul glucozei
subtire, astfel incat numai moleculele Glucoza este transportata de sdnge la sanguine scade, pancreasul elibereaza un
individuale de monozaharide sunt jicat. Daca nivelul glucozei este crescut, all homlOn, glucagonul, care determiniJ
absorbite. insulina, hormon pancreatic, determina scoaterea glucozei din glicogenul stocat.
.•• Glucoza
• Fructoza
• Lactoza
•••••••••• Amidon
•••• Sucroza
•• Lactoza
Papile
Papile valate de la Papile filiforme (in
fungiforme
baza limbii forma de frunza) Artera, vena ~i
(in forma de nervullingual
ciuperca Frenul lingual ce ata~eaza
Iimba de plan~eu
Ambele perechi de glande i~i descarca confortul gurii in timpul hranirii ~i ajuta la Mai sus: Vedereafrontala (stanga) arata
conp.nutul pe paI1ile laterale ale frenului umectarea hranei uscate, facilitand ce vede!i cdnd va deschidefi gura ~i va
limbii (un cordon de tesut care pome~te de mestecarea ~i inghitirea. Mucusul din uita!i in oglinda. in ilustra!ia de sus sun!
la baza limbii ~i se une~te cu plan~eul saliva inconjoara bolul alimentar ~i prezentate structurile anatomice mai
gurii). Saliva secretata de glandele actioneaza ca un lubrifiant ce ne ajuta sa profunde.
sublinguale este de consistenta vascoasa, inghitim.
cu mult mucus. Glandele submandibulare Ptialina secretata in saliva incepe primul Saliva ne permite, de asemenea, sa
produc 0 saliva care contine cantitati stadiu al digestiei. Ea incepe degradarea simtim gustul mancarii ~i al bauturilor.
aproape egale de mucus ~i ptialina ~i hranei ce contine amidon catre zaharuri Senzatia gustativii este produsii de miile de
aceasta completeaza volumul de saliva simple, dar actiunea ei este inactivata de muguri gustativi care sunt situaj:i, in
secretata in gura in orice moment. acidul din stomac. Totu~i, daca bolul principal, pe mucoasa linguala. Mugurii
alimentar este destul de mare ~i bine gustativi, totu~i, sunt sensibili numai fata
Rolul saliyei mestecat, atunci acidul nu penetreaza in de lichide, iar hrana solida nu produce nici
Functia majora a salivei este de a ajuta centrol bolului pentru 0 perioada de timp ~i o senzatie gustativa pe 0 mucoasa uscatii;
procesul de digestie. Mentine umiditatea ~i degradarea amidonului continua. este necesar ca hrana sa fie dizolvata in
este 0 reactie reflexa produsa de sistemul
nervos parasimpatic: fibrele nervoase ce
conduc stimulii gustativi la creier
stimuleaza producerea salivei cand hrana
se afla in gura. Acesta este un reflex
innascut, dar un debit salivar crescut poate
fi produs doar prin simplul fapt ca ne
gandim la hrana. Este adevarat ca doar
privitul hranei poate declan§a secretia
salivara, acest lucru fiind cunoscut sub
numele de reflex conditionat.
Dintii
Din{ii sunt structuri osoase dure,
implantate in cavitatile maxilarului §i ale
mandibulei. In timpul vietii apar doua
seturi succesive de dinti.
Fiecare dinte prezinta doua portilmi:
coroana, care este putin vizibila in gura, §i
radiicina, care este partea incorporata in
Deschiderea maxilare. Radacinile dintilor sunt, de
ductului
obicei, mai lungi decM coroana. Dintii
glandei
sublinguale
frontali au doar 0 radiicina, in timp ce
dintii situati mai in spate au doua sau trel
radacini.
Elementul structural major al dintelui
este format dintr-un tesut calcifiat denumit
dentina. Dentina este 0 substanta dura,
asemaniitoare osului, care contine celule
vii. Este un tesut sensibil, care da senzatia
de durere cand este stimulata de excitanti
termici sau chimici. Dentina coroanei este
acoperita de un strat protector de smaIt, 0
structura acelulara extrem de dura §i de
sensibila. Riidacina este acoperita cu un
strat de cement, 0 substantii asemanatoare
dentinei §i care ajuta la fixarea dintelui in
alveola.
Centrul dintelui este 0 cavitate umpluta
cu un tesut conjunctiv sensibil, numit
pulpa dentara. Aceasta se extinde de la
coroana pana la extremitatea radiicinii care
prezinta un orificiu in punctul cel mai
adanc al dintelui. Prin acest orificiu, vasele
sanguine §i nervii ajung la pulpa dentara.
Fixarea dintilor
8us: Saliva patrunde in gura pe calea prealabil de catre saliva. Acest fluid, ce Fiecare dinte 'este ata§at prin radacina sa de
ductelor glandulare. Acestea se deschid In contine particule de hrana, intra in contact oasele maxilare; partile din maxilare care
por!iunea superioara a obrazlllui ~i in cu mugurii gustativi care sunt stimulati contin dintii sunt denumite procese
plan~eul bucal in mai multe locuri. Saliva chirnic §i toot mesaje la creier, dupa alveolare. Modul de fixare al dintilor este,
ajuta la men!inerea umiditafii gurii ~i, de aceea creierul interpreteaza aroma hranei. totu§i, complex, iar din~ii sunt ata§ati prin
asemenea, inmoaie hrana solida. Ptialina Saliva este produsa constant in timpul fibre ce formeaza ligamentul periodontal.
este 0 enzima prezenta in saliva care zilei §i al noptii in cantitate mica; Acesta este alcatuit dintr-o serie de fibre de
declan~eaza proceslll de digestie prin cantitatea ei este reglata de sistemul nervos colagen rezistente, care se intind de la
degradarea amidonului. Efectul enzimei autonom, care controleaza toate activitatile cementul ce acopera radiicina la osul
asupra amidonului inceteaza in stomac, incon§tiente. In diferite momente, debitul alveolar adiacent. Aceste fibre sunt
unde este inactivata de sucul gastric. salivar este modificat de stimularea intretesute cu fibre de tesut conjunctiv §i
nervoasa. Stimularea sistemului nervos contin, de asemenea, vase sanguine §i fibre
simpatic reduce debitul salivar; aceasta nervoase.
produce uscaciunea gurii in situatii Modul de fixare al dintilor are drept
emotionale, vorbirea poate deveni dificila rezultat un grad foarte mic de mobilitate
deoarece buzele §i limba nu sunt suficient spontana. Acesta are rolul unui tampon
lubrifiate pentru a avea 0 mi§care libera. Pe care poate proteja dintii §i osul in timpul
de alta parte, cre§terea debitului salivar masticatiei.
o zona de importanta cruciala se afla la Dentifia deciduala (sau de lapte) incepe sa
nivelul colului dentar, unde fuzioneaza apara aproximativ lajumatatea primului
coroana cu radacina. In aceastii regiune, an de viafa - un proces dureros pentru
gingia intra in contact strans cu dintele, mulfi copii. Primii dinti sunt incisivii
protejandu-l fata de infectii ~i alte influente inferiori (dintii pentru taiat), urmati rapid
nocive. de incisivii superiori, canini ~i molari,
rezultand setul complet de 20 de dinti
Tipuri de dinli deciduali. Dintre dintii permanenti,
Omul are doua serii de dinti. Dintii molarii erup primii - injurul wirstei de 6
deciduali (de lapte) sunt cei prezenti in ani - ~i pe masurii ce dinfii de lapte sunt
tirnpul copilariei ~i, de obicei, sunt pierduti, treptat, cei permanenti incep sa
eliminati. Dintii deciduali pot fi impartiti apara. in juru I Val'S tei de 20 de ani,
in trei categorii: incisivi, canini ~i molari. majoritatea oamenilor au un set complet
Dintii permanenti ii inlocuiesc ~i sunt in de dinti permanenti. TOftl~i,aproximativ
numar mai mare decat seria initiala. Ace~ti 25 la sutii din adulti nu dezvolta molarul
dinti pot fi impartiti in acelea~i tipuri ca de minte.
dintii deciduali ~i completeaza seria initiala
cu 0 aM categorie, denumitii premolari,
care sunt intermediari atat ca forma, cat ~i
ca pozitie intre canini ~i molari.
Incisi.•..
ii se caracterizeaza printr-o
margine ascutitii ca 0 lama, iar incisivii de
pe maxilare opuse functioneaza glisand
unii peste altii, ca lamele unei foarfeci.
Caninii sunt dintii ascutiti ~i bine adaptati
la sIa~iere, in timp ce premolarii ~i molarii
au rol in triturarea hranei.
Dintii formeaza 0 arcada ovalara altii pot sa apara doar dupa varsta de un an.
uniforma, cu incisivii in partea anterioara Dupa aparitia incisivilor inferiori, apare
~i caninii, premolarii ~i molarii localizati eruptia incisivilor superiori, ace~tia fiind
propriu-zis spre partea posterioara. urmati de canini ~i molari, de~i secventa
Arcadele dentare, de obicei, se potrivesc sau ordinea aparitiei poate varia.
una peste alta, astfel incat in timpul Problemele dentare pot fi asociate cu
masticatiei dintii opu~i se suprapun unii oricare din dintii deciduali.
peste altii. In jurul varstei de doi ani ~i jumatate
pana la trei ani, copilul va avea, in mod
Dezvoltarea dintilor obi~nuit, un set complet de 20 de dinti de
Primul semn de dezvoltare a dintilor apare lapte. In caz ideal, ace~tia ar trebui sa fie
cand ratul are doar ~ase saptiimani. In acest spatiati, in a~a fel incat sa asigure un loc
stadiu, celulele epiteliale primitive cresc ca pentru dentitia permanenta.
numar $i formeaza 0 banda groasa, ce are Consecutiv, dupa varsta de ~ase ani,
),()1TIl?1?11"~\~) ~'t;ll\'b.'I.. k ~\'J;,'tJ;'\,t..~w..~w..~~t..<:. incisi\rii deciduali inferiori $i superiori sunt
ce corespund dezvoltarii individuale a Je).x-v);) oe iJ).JJij) pC.JJJJ1JncnjL )J.wJaiiJ
fiecarui dinte, aceasta banda produce permanenti nu se dezvolta pe locul
mugurii dentari primitivi in tesutul ce este molarilor de lapte, ci posterior fata de
acoperit de epiteliu. Ace~ti muguri capatii ace~tia. Primul molar permanent apare la
o forma finala a jonctiunii dintre smalt ~i varsta de 6 ani, cel de al doilea la varsta de
dentina. UneJe ceJuJe evolueaza pentru a 12 ani ~i al treilea molar sau maseaua de
forma dentina, in timp ce altele dau na~tere minte, in jurul varstei de 18 ani. Exista,
smaltului. totu~i, 0 varia tie considerabila in momentul
Marginile mugurilor dentari continua sa aparitiei dintilor. La aproximativ 25 la sutii
\:;tea",ca \"1:\.~'I:()fum.\m.e ~\., ill fmal, tormeaLa din populatie nu apare maseaua de minte
'l:aa.ac·m\\e a.\"I:\.\\\()'I:, a.e~\ ace",\ ~'I:()ce", "I:\.\l n.'w.\oc\a \2..
e",\e \\"1:\.'0.\\7.'0.\
a.eca\ a~'I:()i.1.'ffi'O.\\.'\!\l!I.. '0."1:\.
a."\l~a \.l\,<::1\\."\I\l\~<::I'O.\e\\ \e%a\ a.e e"\1()\\l\\'e', ~e
eruptia dintilor deciduali. La na~tere, mas\lTh ce ma'l'i\are\e s-a\l m\\'}'l()r'<l\'
singurul semn de ocluzie este semnalat de numarul dintilor a scazut. Maselele de
mucoasa gingivala ingro~ata. In jurul minte pot sa nu erupa niciodata prin gingie
varstei de ~ase luni, primii incisivi inferiori ~i, daca ele intra in contact cu molarii
incep sa apara prin gingie, acest proces alaturati (exercitand 0 presiune reciproca
fiind denumit eruptie dentara. Varsta la asupra gingiei), pot impune extractia lor.
care acesta apare este variabila: foarte Aceasta se intampla la 50 la suta din
putini copii au dinti la na~tere, in timp ce oameni.
Modificarile dispunerii dintilor
POIfiunea maxilarelor ce sustine dintii de
lapte cre~te foarte putin in dimensiuni de la
varsta la care to~i din~ii de lapte au erupt.
Dintii de lapte sunt mai mici dedit cei
permanenti ~i forma definitiva a: arcadei
dentare devine evidenta doar dupa apari~ia
incisivilor permanenti. Incisivii permanenti
AI doilea premolar superiori dau un aspect PropoIfionat fetei
(10-12 ani) copilului in momentul aparitiei, dar acest
lucru devine mai putin evident pe masura
Primul molar
(6-7 ani)
ce fa~ai~i mare~te dimensiunile, in timp ce
din~ii ramiin la aceea~i dimensiune. Grice
J \ tendin~a de protruzie a incisivilor superiori
Incisivi centr~1i -Ik 1 AI doilea molar
(6-7 ani) devine de obicei evidenta cand din~ii de
(6-8Iuni) ~.~
lapte sunt lnlocui~i: din~ii permanen~i cu 0
Incisivi laterali
Maseaua de minte dimensiune mai mare vor exagera orice
(8-10Iuni)
(peste 17 ani) anomalie a pozi~iei lor. In mod similar,
Canini
(16-20Iuni) suprapunerea din~ilor devine evidenta dupa
Molar anterior aparitia dintilor permanen~i.
(12-16Iuni) In timpul celor aproximativ ~ase ani
necesari pentru inlocuirea dintilor de lapte
Molar posterior
(20-40 lun!) cu cei 32 de dinti permanenti, apare in mod
freevent un spaiiu intre incisivii superiori.
Acest spatiu are tendinta de a se inchide 0
data cu erupiia caninilor permanenti, care
exercita 0 presiune asupra incisivilor,
impingandu-i unul catre celalalt.
r
avltatea/ -~~.,
pulpara,,4 -
/
{
Coroan \
Molar
in prineipiu, noi tofi avem 32 de din!i
permanen!i. Dispunerea aeestora este
exact aeee~i pe maxilarul superior ~i
pe eel inferior. Pe fieeare maxi/ar exista
4 incisivi, 2 canini, 4 premolari ~i 8
molari - in totall6. Copiii mici au
numai 20 de dinfi deciduali: din nou pe
fieeare maxilar 4 incisivi, 2 canini ~i 4
molari - totall O.Incisivii taie
mtincarea, caninii 0 sfcqie, premolarii
~i molarii 0 miirun!ese. Pe miisura
evolu!iei omului, din!ii s-au modifieat;
eaninii au devenit mult mai pu!in
ascu!i!i, iar multi oameni nu au
maseaua de minte.
Esofagul §i stomacul
Faza orala a digestiei se termina atunci limbii, degluti~ia este un act involuntar, inspre palatul dur, astfel incat hrana nu
cand limba impinge bolul alimentar de automat. reflueaza in gura; ei produc 0 mi~care
palatul gurii spre ca"itatea musculara a Bolul alimentar este propulsat activ de 0 superioara a palatului moale, prevenind
faringelui mainte de a intra in esofag. serie de contrac~ii ondulatorii - un proces intrarea hranei m nazofaringe, ~i mchid
POI1iunea inferioara a faringelui este denumit peristaltism. Trecerea hranei prin epiglota, astfel mcat hrana nu poate
implicata in intregime in degluti~ie. organism este, de aceea, un proces activ ~i patrunde in trahee ~i plamani. Cand aceasta
Aceasta poI1iune este situata imediat nu doar un mecanism pasiv, dependent de se intampla, substanta inghitita este
posterior fa~a de laringe ~i mucoasa ei se gravita~ie; a~a se explica faptul ca noi imediat expulzata prin tuse - senza~ie
continua cu cea a cartilaj elor cricoid ~i putem manca sau bea, daca dorim, la fel de cunoscuta drept "a luat-o pe partea
tiroid, ale caror mi~cari contribuie la bine stand in cap sau stand pe scaun. cealalta".
emiterea sunetelor. Ac~iunile acestor Odata ce hrana ajunge m faringe, au loc
mu~chi ajuta la propulsarea alimentelor mai multe evenimente m cursul a catorva Esofagul
prin aceasta zona a faringelui pe tractul secunde, pentru a preveni interferen~a Partea superioara a esofagului se gase~te
digestiv. dintre degluti~ie ~i respira~ie. Mu~chii imediat posterior de trahee. Sub nivelul
Primul timp al degluti~iei este un act faringelui se contracta, propulsand bolul manubriului sternal, esofagul are un traseu
voluntar asupra caruia avem un control alimentar catre esofag. In acela~i timp, al~i u~or catre stanga ~i trece in spatele
con~tient. Odata ce hrana a depa~it baza mu~chi ai fe~ei ~i gatului ridica limba bronhiei stangi. Dupa aceea, traverseaza
diafragmul ~i se deschide in pOI1iunea
superioara a stomacului,
Esofagul este un tub elastic cu 0 lungime
de aproximativ 25 cm (10 inci) ~i 2,5 cm (1
inci) m diametru. La fel ca ~i restul
tractului alimentar, esofagul este alcatuit
din patru straturi - 0 membrana mucoasa ce
permite trecerea alimentelor, un strat
submucos care ii men~ine pozi~ia, un strat
muscular relativ gros ce con~ine atat fibre
circulare, cat ~i longitudinale ~i, in sIar~it,
un strat extern protectiv
Orofaringe I
Palatul moate
-:'1
Epiglotci! JJ
;
Laringofaringe, -
Stomacul
Stomacul este un organ muscular situat in
partea superioara a abdomenului. Este
legat la extrernitatea superioara de esofag
~i la cea inferioara de duoden (portiunea
initiala a intestinului subtire). Peretele
stomacului este alcatuit dintr-un strat
muscular gros, cap~it cu 0 membrana
speciala, denumita epiteliu.
In primul rand, stoma cui actioneaza ca
un rezervor pentru hrana. Membrana
Pliurile epiteliale gas trice ce
cantin celule care secreta
delirnitanta produce 0 secre!ie specifica, ce
sucurile digestive ~i contine acizi ~i enzirne care degradeaza
mucusul hra~a ~i astfel ajuti'i digestia. In stomac,
hrana este amestecati'i cu sucurile digestive
pana cand se formeaza 0 masa pastoasa,
care este trecuta apoi in duoden. La
Straturile musculaturii jonctiunea dintre stomac ~i duoden exista
longitudinale ~icirculare un inel muscular, sfincterul piloric, care se
relaxeaza intermitent, permitand hranei sa
treaca in duoden. Hrana este apoi
transportata prin intestine pentru a fi in
continuare digerata ~i absorbita.
Evacuarea din stomac este reglati'i de un
Nu exista un sfincter (un inel muscular acest mecanism functioneaza inadecvat, va mu~chi, sfincterul piloric, foarte
constrictiv, cum ar fi cel de la anus) care sa aparea un reflux gastro-esofagian. Medicii asemani'itor cu mecanismul de trecere din
separe esofagul de stomac; sucul gastric utilizeaza denumirea de reflux pentru a esofag in stomac, cu exceptia faptului ca
este !inut in mod normal in stomac datoriti'i descrie orice imprejurare in care un anumit nu este niciodata complet inchis. Pe
actiunii concomitente a tunicii musculare a tip de lichid al organismului circula in sens masura ce undele peristaltice propulseaza
esofagului ~i a faptului ca esofagul prezinta gre~it De~i reflmml continutului acid al chimul prin stomac, sfincterul permite
o ingustare la trecerea prin diafragm in stomacului este cea mai comuna problema trecerea unor cantitati mici catre intestinul
traiectul sau de la torace la abdomen. Cand de acest tip, conditii similare pot aparea in subtire.
Intestinul subtire
,
Unit cu partea superioara a stomacului.
duodenul este portiunea initiala ~ Criptele LieberkQhn secreta enzime digestive ~i sucuri
alcaline care neutralizeaza aciditatea gastrica
intestinului subtire cu rol in digestia
eficienta a hranei. Are 0 forma de potcoava Glandele Brunner secreta mucus protectiv
ce inconjoara capul glandei pancreatice. Submucoasa
Peretele duodenal are douii straturi Straturile musculare imping
hrana prin duoden
musculare care se contracta ~i se relaxeaza
alternativ, contribuind la deplasarea
continutului alimentar in timpul digestiei.
Deasupra stratului muscular se gase~te
submucoasa ce contine multe glande
(glande Brunner) care secreta mucusul
protectiv. Acesta previne autodigestia
duodenului sau lezarea lui de catre
compu~ii acizi veniti din stomac.
In stratul supe~ficial al duodenului,
mucoasa, se gasesc glande care secreta un
suc alcalin ce contine unele dintre
enzimele necesare pentru digestie. Sucul
actioneaza, de asemenea, pentru a.
neutraliza secretia gastrica acida. Celulele
mucoasei necesita 0 remnoire constanta.
Ele se multiplica mai rapid dedit orice alte
celule ale organismului: din 0 suta de
celule, una este inlocuita la fiecare ora pe
tot parcursul vietii.
Digestia
Hrana partial digerata care ajunge in
duoden contine mult acid clorhidric. In
duoden, aciditatea este neutralizata de catre
secretiile proprii ale duodenului ~i de
Duodenul
actiunea bilei ~i a sucurilor pancreatice, conecleaza
care se'varsa in duoden din vezicula biliara stomaculla prim
~i pancreas. Aceste trei secretii continua parte a intestlnului
subjire Uejun)
Intestinul subtire ~i
gros
Ve ica biliara
Fica!
]
Colon
Duoden
Vena
Mezenterul mezen!erica Jejun Intestin
Spre deosebire de duoden, care este mai sub1ire
Artera mezenterica
mult sau mai putin ferm fixat de peretele
abdominal posterior, jejunul ~i ileonul sunt
sustinute de 0 membrana numita mezenter.
Vezica
Aceasta structura este alcatuita din doua
urinara
straturi de peritoneu. Are 0 lungime de
aproximativ 15 cm (6 inci) ~i este ata~ata
de peretele posterior al abdomenului.
Foita care acopera intestinele are 0 vilozitati. Fiecare vilozitate are altor sub stante nutritive in sange.
suprafata de 5,5 m2• Adarrcimea aproximativ un milimetru. Fiecare vilozitate are un vas limfatic
mezenterului, masurata de la baza parra la Suprafata de contact cu hrana digerata central sau"chilifer", care face posibila
intestine, este de aproximativ 20 cm (8 cre~te ~i mai mult, deoarece inveli~ul absorbtia. Acest tip particular de fluid
inci), ceea ce permite atM jejunului, cat ~i celular al fiecarei vilozitati are 0 structura limfatic ce contine grasimi ~i care dreneaza
ileonului sa se mi~te relativ liber in specifica, cu "margine in perie". din intestin este denumit chi!.
cavitatea abdominaIa.
Absorbtia hranei lleonul
Rolul jejunului Intrucat 'jejunul are rolul de a permite Ileonul reprezinta portiunea terminala a
Jejunul reprezinta sediul de absorbtie al trecerea hranei din intestin in sange, intestinului subtire, in care hrana ajunge, in
alimentelor nutritive utilizabile din hrana, necesita 0 irigatie eficienta. Arterele ~i drumul ei, de la stomac la colon. Are 0
lasand sa treaca apa ~i produ~ii de venele ce transporta sangele catre ~i de la lungime de 3,5 m (12 picioare) - conectand
degradare. Procesul de absorbtie este peretii jejunali trec prin mezenter. Venele duodenul ~i jejunul cu intestinul gros - ~i
finalizat in ileon. care dreneaza jejunul, ca ~i venele care reprezentand aproximativ jumatate din
Pentru a indeplini acest rol, jejunul are 0 dreneaza restul intestinului, nu ajung direct lungimea totala a intestinului subtire.
structura specializata, pentru a asigura 0 la inima, ele conflueaza pentru a forma Ileonul are 0 structura asemanatoare cu
suprafata maxima de contact cu lumenul, vena porta, care ajunge la ficat. celelalte doua segmente ale intestinului
astfel incat sa poata asigura 0 absorbtie Aceasta inseamna ca substantele subtire. Suprafata externa este protejata de
crescuta. nutritive absorbite in sange sunt peritoneu - 0 membrana care ciiptu~e~te
Mucoasa jejunala prezinta 0 serie de transportate intai la ficat, pentru cavitatea abdominala. Peretele este
pliuri circulare. Observand la microscop metabolizare, inainte de a ajunge in restul alciituit, in principal, din straturi musculare
suprafata interna, se vede ca intreaga organismului. responsabile pentru transportul hranei
suprafata este alcatuita din mici Grasimile din alimente sunt absorbite in digerate ~i straturi mucoase care
proeminente digitiforme, denumite sistemullimfatic concomitent cu absorbtia delimiteazii lumenu!.
Stratul
muscular
Stratul
mucos
Celule epiteliale
lleonul (sLlsjeste ultima parte a interna (meda/ionj este acoperita ell mici suprafala ileonului. pemlitand astfel
intestimiTui subtire pe care 0 parcurge proeminenle denumite vilozitali (stanga absorblia rapida a hranei in capilare
hrana in drumul ei catre colon. Suprajala josj. Rolul acestora este de a mari (dreaptajosj.
Ficatul
Ficatul are doua roluri vitale: producerea asemaniitoare in orice moment al activitatii sunt degradati pentru a produce mai muM
(sau metabolizarea) unor noi substanre lor - un proces ce necesita oxigen. Ficatul glucoza. Totu~i, deoarece toate rezervele
chimice ~i neutralizarea produ~ilor de joaca un ro1 vital in transformarea acestui proteice (in principal, cele din mu~chi) se
degradare ~i a celor toxici. substrat energetic in forme utilizabile. vor epuiza rapid, multe tesuturi vor utiliza
Acest organ reprezinta un loc de tranzit Ficatul realizeaza aceasta prin produ~ii de degradare a grasimilor ca 0
pentru fiecare picatura de sange care transformarea hidrocarbonatilor in douii sursa de energie. Ace~tia sunt denumili
sose~te de la intestin - sange ce transporta substante inrudite cu zahiiru!. Una este cetone.
toate substanrele nutritive din hrana. Cu glucoza, care furnizeaza instantaneu Exista trei tipuri de cetone: doi corpi
alte cuvinte, sangele sa intoarce inapoi la energia. Cea de a doua este 0 substanta cetonici (acidul acetoacetic ~i acidu
inima ~i plamani din stomac numai trecand similara glucozei, care stocheaza energia, betahidroxibutiric) ~i acetona. Acetona,
printr-un sistem venos hepatic, denumit denumita glicogen. Deficitul de glucoza care este un produs de degradare al
sistemul port. determina rapid leziuni cerebrale ~i, deci, grasimilor, este produs in acela~i timp cu
Ficatul este eel mai mare organ al nivelul glucozei in sange trebuie sa fie corpii cetonici, dar nu are nici un rol uti!.
corpului, avand 0 greutate intre 1,36 - 1,81 mentinut constant; de aici nevoia de a Corpii cetonici, pe de alta parte, sunt
kg (3-4 livTe). Este situat sub diafragm, stoca glucoza pentru diferite necesitati, utilizati imediat ca 0 sursa de energie.
fiind protejat de traumatisme de catre cum ar fi efortul fizic sau denutritia. La Cand glucoza este in cantitali
coastele inferioare. Are doua parri sau lobi, fel, daca in sange se afla prea multii insuficiente, cetonele sunt produse ~i
denumiri lobul stang ~i drept, eel drept glucoza, un hormon produs de ficat poate transportate in sange din tesutul gras la
fiind eel mai mare ~i care ocupa in stoca excesul de glucoza sub forma de ficat, unde se formeaza corpii cetonici.
intregime partea superioara dreapta a glicogen. Cetonele sunt apoi eliberate in circulatie,
abdomenului. Lobul stang este mai mic, Metabolismul grasimilor: Grasimile sunt, fiind preluate ~i utilizate pentru obtinerea
uneori trecand peste linia mediana in de asemenea, esentiale pentru organism. energiei de catre mu~chi, inima, creier ~i
partea stanga. De obicei, ficatul nu poate fi Ele su..'1ttransfonnate de catre ficat in multe alte tesuturi.
palpat, dar cand este marit, ca rezultat al forme care pot fi convertite pentru Cetonele nu apar in sange decat la cateva
unei boli, depa~e~te rebordul costal ~i producerea sau reinnoirea tesutului adipos, ore dupa 0 masa normala. In momentul in
poate fi u~or simrit. denumit in general resut adipos subcutanat, care ne sculam dimineara, suntem putin
care are un rol de izolator ~i de absorbtie a cetozici: mici cantitati de cetone sunt
Functii ~ocurilor. In plus, grasimile reprezinta un prezente in sange ~i urinii. 0 mare parte
Ca i~ orice aha parte a organismului, mijloc de stocare a energiei. din energia necesara pentru activitatea
celulele sunt cele care efectueaza Eliminarea de~eurilor: La nivelul musculara matinala va fi fumizata m~-
activitatile vitale la nivelul microscopic. ficatului se gasesc celule specializate chilor de catre aceste cetone, care dispar
Celulele din ficat sunt denurnite denumite celule Kiippfer, dupa numele din circulatie dupa un mic dejun bun.
hepatocite. Ele sunt specializate pentru descoperitorului lor, care "curata" sangele In timpul unei cure de slabire sau in
manipularea substanrelor de baza pe care de impuritari, cum ar fi bacteriile. Aceste cazul Imei subalimentatii extreme, va
organismul nostru Ie \'ehiculeaza celule inliitura, de asemenea, globulele aparea un nivel moderat de cetoza.
proteine, hidrati de carbon ~i grasimi. ro~ii produse in exces (0 supraproductie a Femeile gravide, in timpul travaliului,
Metabolismul proteinelor: Proteinele acestor celule) ~i Ie transmite hepatocitelor prezinta frecvent cetoza. Totu~i, nivelele
sunt esentiale pentru reinnoirea ~i pentru procesare. crescute ale cetonelor in sange pot intarzia
diviz;iunea celulara oriunde in organism, Din toate sursele mentionate - sange, travaliul, interferand capacitatea de
pentru formarea hormonilor, care proteine, grasimi ~i, in mai mica masura, contractie eficienta a uterului ~i de aceea se
reprezinta mesagerii chimici ai hidratii de carbon, rezuha produ~i fmali in adrninistreaza intravenos glucoza, pentru a
organismului, ~i pentru sinteza enzimelor. urma metabolismului ce are loc in inhiba formarea cetonelor.
Proteinele sunt ingerate sub diferite hepatocite. Unele, cum ar fi amoniacul Cand glucoza scade, tesutul adipos este
forme, atat de origine vegetala, cat ~i (produs in urma metabolismului proteic), degradat pana la acizi gra~i ~i transportat
anima1a ~i din proteinele initiale, ficatul sunt toxice ~l celulele hepatice Ie prin fluxul sanguin la ficat, unde se
trebuie sa sintetizeze proteine specifice neutralizeaza, trimitand ureea, un produs formeaza corpii cetonici.
pentru organism, degradandu-1e intai pe inofensiv, inapoi in circulatie. Produ~ii de Ficatul are 0 capacitate uimitoare de
cele absorbite ~i apoi sintetizandu-le. degradare ai grasimilor ~i ai sangelui trec regenerare - un intreg lob indepartat pe
In esenta, acest proces de sinteza in bila. cale chirurgicala poate fi inlocuit in cateva
inseamnii ca proteinele preluate din Acela~i lucru este valabil pentru unele saptiimani. Totu~i, in unele situatii,
sangele adus de vena porta la hepatocite droguri - cum ar fi alcoolul ~i chiar distrugerea celulelor hepatice depa~e~te
sunt sintetizate de enzimele hepatice ~i medicamentele. Daca este nevoie ca un rata regenerarii ~i aceasta duce la
apoi eliberate in noua lor forma. medicament sa aiM 0 actiune prelungita, insuficienta hepatica acuta. Consecintele
Reziduurile, totu~i, nu se intorc in fluxul trebuie sa fie rezistent la actiunea insuficientei hepatice sunt u~or de
sanguin. enzimelor hepatice sau sa nu treaca prin imaginat, avand in vedere functiile pe care
Metabolismul hidrocarbonatilor: Ace~tia ficat. ficatul trebuie sa Ie indeplineasca. Nivelui
sunt 0 clasa importanta de substante glucozei scade ~i, rara un nivel adecvat,
chimice, alcatuite din trei tipuri de atomi, Cetonele pot aparea leziuni cerebrale. Scaderea
constituentii de baza ai oricarei substante Avem nevoie de Ull aport continuu de sintezei proteice, inc1uzand-o ~i pe cea a
organice: carbon, hidrogen ~i oxigen. . glucoza prin sange pentru a duce la bun proteinelor de coagulare, determina
Acestea apar tipic in hrana ce contine srar~it functiile organismului ~i pentru a hemoragii la traumatisme mmrme;
zaharuri sau amidon ~i avem nevoie de ele fumiza energie la tesuturi. Cand aportul de conduce, de asemenea, pnn diferite
pentru energie. Mu~chii no~tri ard pur ~i glucoza este scazut - de exemplu, in timpul mecanisme, la complicatii cum ar fi
simplu zaharurile sau substanrele unei diete -, proteinele ~i hidratii de carbon acumularea de lichid in abdomen, ascita.
Nutrimentele patrund inficat prin
vena porta, iar sangele oxigenat
prin artera hepatica. Dupa
metabolizare, sangele este colectat
de venele hepatice ~i se intoarce la
inima. Reziduurile dreneaza prin
ductul biliar comun,fiind stocate in
vezica bi/iara.
Vena intralobulara ce
conduce la vena
colectoare
vezica
biliara
Hepatocitul elibereaza
Nutrimentele ~I de~eurile substan\ele sintetizate
intrand din sinusoide
-------",..--------',....-
---------..".---
----.",
Bila crede ca sarurile biliare favorizeaza Coloratia bilei
Bila este un fluid consistent, amar, de absorbtia griisirnilor prin peretele Culoare~ bilei se datoreaza pigmentului
culoare galben verzuie, produs in ficat ~i intestinal. Ele transporta de asememia denurnit bilirubinii. Una din functiile
stocat in vezicula biliara. Este eliberata din vitaminele A, D, E, K. principale ale ficatului este de a lisa
vezicula in intestinul sub~ire, ca raspuns la Organismul i~i conserva sarurile globulele ro~ii uzate. In cursul acestui
prezen~a alimentelor, ~i este esen~iala biliare.Ele nu sunt distruse dupa utilizare, proces, hemoglobina, pigmentul din
pentru digerarea grasimilor. 80-90 la sutii dintre ele fiind transportate eritrocite, este descompus chimic ~i
Face parte, de asemenea, din sistemele inapoi la ficat prin sange, unde stimuleaza formeaza biliverdina, un pigment verde
excretorii ale corpului, deoarece contine secretia de bila ~i sunt refolosite de care este rapid convertit in bilirubina' de
produ~ii de degradare a celulelor uzate. organism. culoare galben-maro.
in fiecare zi, ficatul produce aproximativ
un litru (1,7 pinte) de bila. De~i con~ine
peste 95 la sutii apa, are in compozi~ie 0
gama larga de substan~e chimice ce inc1ud
saruri biliare, saruri minerale, colesterol ~i
pigmenti biliari ce ii confera culoarea ca-
racteristica. Este produsa. continuu in
cantita~i mici de catre fiecare celula
hepatica. Pe masura ce este produsa de ce-
lule, este colectatii in mici canale prezente
intre cordoane de celule hepatice, denumite
canalicule biliare, care se varsa in ductele
biliare pIasate intre lobulii hepatici.
De la ductele biliare, bila dreneaza in
ductele hepatice. in afara de cazul in care
bila este necesara imediat pentru digestie,
ea se scurge in vezicula biliara, care este
un loc de stocare situat imediat sub ficat.
Bila ramane in vezicula biliara pana
cand devine necesara in procesul de
digestie. Pe masura ce hrana - ~i in special
cea care con~ine grasimi - patrunde din
stomac in duoden (prima po~iune a
intestinului), duodenul produce un hormon
denumit colecistochinina.
Acest hormon ajunge pe cale sanguina la
vezicula biliara ~i determina contrac~ia
pere~ilor acesteia, astfel inciJ.t bila este
eliminata. Dupa aceea, bila se scurge
printr-un alt duct, ductul biliar comun
(coledoc) ~i printr-un orificiu ingust,
sfincterul Oddi, care permite sa patrundii in
intestinul sub~ire.
Functia bilei
Sarurile minerale din bila, ce includ ~i
bicarbonatul, neutralizeaza aciditatea
hranei pa~ial digerate in stomac.
Sarurile biliare, substan~e chimice
denumite glicocolat de sodiu ~i taurocolat
de sodiu, descompun grasimile astfel incat
enzimele digestive i~i pot exercita
ac~iunea.
Pe langa actiunea de emulsionare, se
Calculii biliari
Chiar daca productia hepatica de bila este
normala, uneori pot aparea anomalii la
nivelul veziculei biliare. Cea mai
cunoscuta afectiune a veziculei biliare sunt
calculii biliari.
Ace~tia sunt aglomerari de c01esterol cu
consistenta dura, care se formeaza chiar in
vezicula biliara.
Exista trei tipuri diferite de calculi
biliari. Cei mai frecventi sunt denurniti
calculi mic~ti, deoarece sunt alcatuiti din
biliverdina ~i colesterol, care este 0
substanta chimica produsa in organism in
cursul metabolizarii grasimilor. Se pot dimensiuni de 1,2 cm (1/2 inci) in Vezica biliara poate stoca pana la 0,41
forma pan~ la 12 calculi in acela~i timp ~i diametru, fiind destul de mari pentru a litri (1/4 pinte) de bila. Aceasta este
suprafala fatetata Ie permite aglomerarea in placa ductul biliar comun. Calculii
eliminata in intestin printr-o deschidere in
vezicula biliara. pigmentari sunt compu~i, in principal, din
Calculii colesterolici, dupa cum peretele duodenal ori de cate ori
pigmentul verde din bila, apar in numar
sugereaza numele, sunt formati, in cea mai mare ~i sunt, de obicei, rnici. Ei au tendinta alimentele grase sosesc din stoll/ac. Bila
mare parte, din colesterol ~i rareori apar de a se forma ca rezultat al unor boli care poate emulsiona grasimile lafel ca
mai mult de unul sau doi ~i pot ajunge la afecteaza compozitia sangelui. detergentii.
SISTEMELE
EXCRETOARE
Organismul are mai multe metode de a elimina
produ§ii de degradare - substante care tl"ebuie
fndepartate datorita toxicitatii lor pentru
organism. Acest lucru este realizat prin diferitele
sisteme de excretie care depind de diverse organe
§i glande pentru eliminarea de~eurilor:
sistemul urinal"ale carui componente
principale sunt rinichii §i
vezica urinara; colonul
sau intestinul gros;
glande Ie sudoripare
din piele.
Duel
deferent
Gla da
prostata
Excretia :I
Excrefia este procesul prin care organismul mortii. Aceasta este denumita insuficienta Aparatele urinare fa biirbari $i femei. La
elimina produ~ii de degradare. Diferitele respiratorie ~i poate reprezenta stadiul final ambefe sexe, vezica este 0 cavitate in
componente ale corpului genereaza in al bron~itei cronice. forma de pdlnie, asemanatoare cu 0
continuu produ~i secundari specifici ~i piramida rasturnata. Baza piramidei
ace~tia trebuie eliminafi, pentru a nu Sistemul urinar reprezinta 0 suprafara care, lafemeie, este
deveni toxici pentru organism. Diferite Majoritatea celulelor organismului in raport cu uteruf $i, fa barbafi, cu ansefe
organe - incluziind plamiinii, rinichii, utilizeaza unele proteine in reactiile lor intestinale. Uretra masculina • calea de
ficatul ~i colonul - vegheaza la buna chirnice ~i, ori de cate ori 0 proteina este trecere a urinei - masoara aproximativ 20
desra~urare a acestei acfiuni. degradata, produ~ii secundari confin azot. cm (8 inci) in fungime, dar fafemeie este
Pare ciudat sa ne giindim la plamiini ca Rinichii sunt responsabili pentru filtrarea considerabil mai scurta.
la un organ de excretie, dar dioxidul de acestor produ~i ce contin azot - dintre care
carbon este cel mai important produs de cel mai comun este ureea - in afara fluxului la capatul unuia din tubii renali - cate doua
degradare care trebuie' eliminat .din sanguin. Rinichii regleaza, de asemenea, milioane in fiecare rinichi - unde este
organism. Daca dioxidul de carbon este cantitatea de apa elirninata din organism ~i filtrat, astfel incat componenta apoasa a
dizolvat in siinge in· cantitati mai mari mentin echilibrul corect al sodiului. sangelui (plasma) trece in tubii renali, in
deciit cele normale, atunci siingele devine Rinichii au 0 actiune complexa. Ei timp ce restul ramane in fluxul sanguin.
foarte acid. Acest lucru, la riindul sau, primesc aproximativ un litru (0 pinta ~i trei Lichidul filtrat traverseaza tubii renali ~i 0
poate paraliza multe reactii chi.mice din sferturi) de sange in fiecare minut. Acest mare parte din api!, sodiu ~i alti compu~i
corp, mergand pana la posibila aparitie a sange ajunge in final la filtrul situat sunt reabsorbifi in sange.
apa, uree ~i a1ti produ~i diluatii. Exista un sistem foarte asemanator abdomenului, avand apoi un traiect
sunt transportati de urina prin pentru mentinerea echilibrului, in care ascendent ~i curbat in potcoava inainte de a
=- .~ u:e ere a yezica urinara. aldosteronul, secretat de glandele se termina la anus. In timpul pasajului prin
intestinul gros, resturile alimentare se
::<=':~:i.i produc in mod continuu urina suprarenale, care se gasesc imediat
___ = timpul zilei, cat ~i al noptii. deasupra rinichilor, actioneaza la mvelul solidifica gradat ~i apa este absorbita de
influxul sanguin prin peretele intestinal.
_~ .: atiy doi litri (3 1/2 pinte) de urina tubilor ~i determina reabsorbtia unei
~i in 24 de ore, dar acest volum cantitati mai mari sau mai mici de sodiu, in Consistenta finala a reziduurilor alimentare
:- :.e -aJ'a foarte mult. Controlul delicat al concordanta cu necesitatile organismului. - fecalele - depinde de cantitatea de apa
. hidric al organismului este absorbita. Dupa ce substantele nutritive au
::=;::':22 e bii renali care pot absorbi mai Vezicula biliara fost absorbite, majoritatea substantelor din
=::::: 52::' ma' put in din lichidul filtrat care Bila este depozitata in vezicula biliara. fecale sunt reziduuri alimentare. Se poate
_---=2 ~e myelul lor. Stimularea pentru care 0 elimina in intestin. Datorita discuta daca acest proces ar trebui denumit
ei cantitati mai mari de apa, excretie, dar colonul contine in mod sigur
substantelor pe care Ie contine, bila desface
-.--;: _= :smul devine deshidratat, vine produ~i de excretie, intrucat contine
picaturile mari de grasimi in picaturi mai
compu~i de degradare ai celulelor sub
-== 2. .Dti ormonul antidiuretic) secretat rnici - proces denurnit emulsionare -
forma bilei.
::..: ::"--:1 hipofiza. Cantitatea totala de u~uraHd absorbtia acestora. Bila furnizeaza
re este eliminata ramane o cale utila de eliminare a produ~ilor de
-=-:- :crm,-",' aceea~i, dar, fiind dizolvata degradare hepatici ~i, de asemenea, joaca
Glandele sudorillare
Intr-o zi calduroasa, corpul pierde 0 mare
-- ~ -itate variabila de apa, are drept un rol important in digestia hranei.
:'2"':'::a: 0 urina mai concentrata sau mai
cantitate de sodiu ~i apa prin transpiratie.
Aceasta este produsul glandelor sudoripare
Tractul intestinal
din piele ~i unicul rol al ei este de a regIa
Cand hrana patrunde in stomac, este
temperatura constanta a corpului, intrucat
desfiicuta ~i degradata pana cand devine
fluida. Patrunde apoi in intestinul subtire, caldura se pierde 0 data cu evaporarea
unde are loc, de fapt, adevaratul proces de transpiratiei de la suprafata pielii. Daca
digestie ~i toate substantele nutritive cmeva nu ar transpira deloc, atunci orice
dezirabile din hrana sunt· absorbite. In exces de sodiu ~i apa ar fi eliminat cu
final, ajunge in colon, denumit ~i intestinul u~urinta de catre rinichi. De aceea,
gros. Acesta este un organ lung ~i larg, transpiratia nu are 0 functie esentiala in
care incepe in partea inferioara dreapta a eliminarea produ~ilor metabolici. .
Colita
Colon Colita este 0 inflama\ie a mucoasel
descendent colonice. Exista doua tipuri: colita acuta
este frecvent rezultatul unei infecfii sau al
unei alergii ~i nu dureaza mult timp; colita
cronica sau ulcerativa este mult mai
severa. Poate avea complicafii serioase ~i
necesita tratament prelungit. Colita cronica
este mai frecventa la persoanele in varsta
de la 20 la 40 de ani, dar poate aparea la
orice varsta.
gros, este un tub muscular delirnitat de un Fecalele contin ill mod obi~nuit
tre rect ~i anus determina epiteliu caracteristic. La nivelul rectului, aproximativ 75 la suta apa ~i 25 la suta
ie ill randul persoanelor acest epiteliu contine glande care produc materii solide. 0 parte din apa provine din
'ul reprezinta doar un canal mucus ce lubrifiaza fecalele ~i u~ureaza mucusul ce lubrifiaza canalul alimentar ~i
=-== ~: scurt, illconjurat de un inel tranzitul. Partea musculara a rectului se u~ureaza elirninarea materiilor fecale din
___ :0_- face jonctiunea cu rectu!, contracta in timpul defecatiei pentru a orgamsm.
~erioara a intestinului gros, pe expulza fecalele, dar in alte ocazii se poate Dintre materiile solide, aproximativ 0
eX-lema. Principala functie a dilata. Aceasta capacitate de cre~tere a treime sunt bacterii, 0 treime grasimi ~i
~_ eSle mentinerea continentei dimensiunilor face ca rectul sa fie capabil proteine nedigerate ~i 0 treime celuloza -
~ imp ce rectul functioneaza ca sa functioneze ca un rezervor. componenta vegelala nedigerata.
'- _ pentru acestea. Functionarea Culoarea fecalelor se datoreaza
anusului ~i a rectului permite Anusul pigmentilor biliari (compu~i chimici de
_ ~..z-ez inlestinului atunci cand Anusul sau canalul anal are 0 lungime de degradare a globulelor ro~ii) denumiti
. . ::::..:.- . e sociale 0 permit ~i nu doar aproximativ 10 cm (4 inci) ~i reprezinta stercobilina ~i bilirubina.
~ :=Ji-eriile fecale au traversat intregul orificiul prin care de~eurile solide din Ace~ti pigmenti biliari ajuta, de
organism . denumite fecale - sunt asemenea, la sterilizarea ~i deodorizarea
excretate. fecalelor.
este '0 parte inutila a inzestinu/ui gros CII
funcfie necunoscuta. Intestinul gros este
contro/at de creier, care semnaleaza
mu§chilor sfincterului extem sa ramana in
stare de contraclie pana in m07llentul
defecafiei. Impulsurile supri7lla necesitatea
actului §i ilinhibii pentru cateva ore,
Apendicita
Datele despre apendice par sa fie
contradictorii, Pe de 0 parte, se pare ca a
reprezentat un organ adaptat pentru
pratecfie impotriva infecfiilor la
extremitatea inferioara a intestinului, Ca ~i
amigdalele, confine, in acest scop, 0
cantitate mare de fesut lirnfoid; daca
apendicele devine inflamat, rezulta 0
afecfiune denumita apendicita, ceea ce
poate necesita excizia organului, Pe de alta
parte, apendicele nu pare sa fie esenfial
Mirasul fecalelor se datoreaza, in primul Jos: Singurul moment in care devenim pentru starea de sanatate, Ne putem lipsi de
rand, acfiunii bacteriiIor intestinale care con§tienli de prezenfa apendicelui este el de la 0 varsta mica, tara nici 0
produc 0 varietate de compu~i azotafi ~i atunci cand acesta se inpameaza consecinfa aparenta, iar in jurul varstei de
hidragen sulfurat, cu miros de oua stricate, (medalionJ. Pentru majoritatea oamenilor, 40 de ani se sclerozeaza,
Apendicele
Apendicele este 0 pO[fiune ingusta de Intestin subtire
intestin asemanatoare unei cozi, localizata Colon
la capatul intestinului gras, Varful acestuia sigmoid
este inchis: celalalt capat se deschide in
Rinichii
Fiecare om are doi rinichi, situati pe rinichilor, glomerulii se inflameazii ~i conditii cum ar fi diabetul insipid (care n
peretele posterior al abdomenului. Din filtrarea nu mai este atilt de selectivii, trebuie confundat cu diabetul zaharat),
interiorul fiecarui rinichi coboara pe permitand unor molecule mai mari sii acest hormon lipse~te complet. Cand se
peretele posterior al cavitatii abdomina Ie ajungii in urinii. Una dintre cele mai mici intamplii acest lucru, pacientul nu poate
un conduct, numit ureter, ce se deschide in molecule proteice eliminatii prin urinii este retine apa, pierzand astfel mari cantitii .
vezica urinara. Conductul care pleaca de la albumina. Acesta este motivul pentru care prin mina, care trebuie mlocuita pri
vezica urinara se nume~te uretra. La femei, medicul vii testeazii urina, pentru a vedea ingestie de apii.
aceasta se deschide in fata vaginului ~i la dacii functia renalii este corespunziitoare. Un alt hormon, aldosteronul, secretat de
barbati - la extremitatea distala a penisului. Tubii renali pomesc de la glomeruli glandele suprarenale, raspunde de
Rinichii contin mii de mici unitati ciitre un sistem colector care, in final, schimbul dintre ionii de sodiu ~i potasiu -
filtrante - nefronii. Fiecare nefron are doua dreneazii in vezica urinarii. Fiecare contribuind la controlul presiunii arteriale
componente principale - parte a filtrantii glomerul este inconjurat de capsula ~i al echilibrului sodiuluidin organism.
sau glomerulul ~i tubii, unde apa ~i Bowman, in care i~i au originea tubulii. Parathormonul, un hormon produs de cele
nutrimentele esentiale sunt extrase din Aici sunt reabsorbite aproape toatii apa ~i mai mici glande situate in spatele glandei
sange. Glomerulul reprezintii un ghem de sodiul care au fost filtrate, astfel incat urina tiroide, regleazii reabsorbtia calciului,
mici capilare sanguine cu pereti foarte devine mai concentratii. Pentru a reabsorbi constituent principal al oaselor ~i dintilor.
subtiri. Apa ~i reziduurile dizolvate in ea aceastii cantitate de apii, organismul are un
pot difuza prin ace~ti pereti in sistemul sistem foarte sofisticat, in care intervine un Cre~terea presiunii alieriale
tubilor colectori, situat de cealaltii parte. hormon eliberat in sange de hipofiza (presiunea sangelui)
Aceastii retea de capilare este atat de posterioarii, modificand permeabilitatea Rinichii regleazii cantitatea de sodiu din
intinsii incat poate contine - in orice tubilor (capacitatea de reabsorbtie a apei). organism ~i secretii un hormon numi
moment - aproximativ 130 ml de sange in Cat timp acest hormon este prezent in reninii. Nivelul reninei este dependent de
fiecare minut. sange, tubii permit reabsorbtia unei mari nivelul sodiului, care, la randul lui, este
Porii peretilor capilari formeazii 0 "sitii cantitiiti de apii. Cand, totu~i, hormonul controlat de actiunea la nivelul tubilor al
biologicii" ~i sunt atat de mici, incat scade, tubii devin mai putin permeabili hormonului suprarenalion - aldosteronu.
moleculele peste 0 anumitii dimensiune nu pentru apii, care este eliminatii in exces Renina activeazii un alt hormon,
pot trece. Cand apare 0 infecfie a prin urinii - proces denumit diurezii. In angiotensina. Aceasta are douii efecte: mai
intai, determinii constrictia arteriolelor ~.
cre~te presiunea siingelui; in al doilea rand,
determinii cre~terea secretiei de aldosteron
din glandele suprarenale.
Glomerul
Arteriola aferenla
Vezica urinara
Vezica urinara este un organ muscular a veZlcn urinare. In mod normal, aceastii Urina
cavitar, cu perefi gro~i, situat in regiunea comunicare este menfinutii inchisa de un Compozifia fluidului din celule es e
inferioara a bazinului, intre oasele pubice sfmcter, un mu~chi circular care se menfinuta in limite foarte stricte. Une e
~i rect. Este 0 cavitate in forma de palnie contracta pentru a inchide pasaju!. In substanfe toxice, cum ar fi ureea ~i aciz':.
asermlnatoare unei piramide rasturnate. timpul mictiunii, acest sfincter se relaxeaza se formeaza in mod constant ~i trebuie
Baza piramidei reprezinta suprafafa care simultan cu contracfia mu~chilor vezicali eliminafi pentru a menfine 0 concentraf e
vine in raport cu intestinul subfire sau, la care determina eliminarea urinei. Uretra sanguina acceptabila. Alte substante, cue
femei, cu utem!. masculina, la un barbat matur, masoara in ar fi sodiul ~i apa, trebuie de asemenee
Peretii vezicii urinare sunt alcatuiti din- medie 20 cm (aproximativ opt inci) in menfinute in limite precise ~i acest proce-.
tr-un numar de straturi musculare care sunt lungime ~i are trei pOrfiuni. Prima, sau homeostazia, este una din functiile majore
capabili de relaxare in timp ce vezica se uretra prostatica, are 2,5 cm (1 inci) ale rinichilor. In mod clar, estenecesar ur.
umple ~i, apoi, de contractie pentm a 0 lungime ~i se intinde de la sfincteml sistem extrem de flexibil - mai ales datorita
goli. Rinichiul elimina un flux continuu de colului vezical prin mijlocul glandei faptului ca aportul de lichide variaza de a
urina catre vezica. Totu~i, vezica urinara prostatice. POrfiunea mijlocie a uretrei zero pana la 10 litri (2 1/2 galoane) pe zi.
nu se comporta ca un balon, a carei masculine are aproximativ 12 mm (1/2 Compozitia urinei excretata in fina~
presiune cre~te constant in timpul umplerii, inci) in lungime ~i este frecvent denumita depinde de natura substanfelor toxice
fibreIe musculare ale vezicii fiind capabile uretra membranoasa. POrfiunea finala - produse in organism. Virtual, once
de extensie considerabila, adaptandu-se la masoara aproximativ 15 cm (6 inci), cea componenta a urinei este prezenta •
volumul de urina parra cand vezica este mai lunga este denumita uretra sange: doar concentratiile difera, cele din
aproape plina. Cand aceasta capacitate este spongioasa. Se gase~te In penis ~i se urina fiind extrem de variabile pentm a e
depa~ita, apare necesitatea de a urina. deschide prin meatul uretra!. menfine pe cele din sange In limite precise.
Cele doua uretere - conductele prin care La femei, uretra este mult mai scurtii ~i Intregul mecanism este extrem de subti:
urina ajunge de la rinichi la vezica - singura funcfie pe care 0 are este de a ~i complex, dar rezultatul final este
patrund prin partea posterioara. La nivelul elimina urina. Are un diametm de 1 cm reprezentat de formarea unui fluid in care
deschiderii ureterelor in vezica urinara (1/3 inci) ~i este inconjurata de glande produ~ii de degradare ~i cantitati e
exista valve care previn refluxlll urinii mucoase. Datorita faptului ca este atM de variabile din alte substante cum ar fi sodi
inapoi catre rinichi, daca vezica este prea scurtii ~i se deschide intr-o zona relativ pot fi indepartate din organism.
plina. expusa, care poate fi u~or contaminata, se Aproximativ 1.200 litri (250 galoane) cie
Urina este eliminata din corp prin uretra, explica frecvenfa mai mare a infecfiilor sange trec prin rinichi zilnic ~i se formeaza
care i~i are originea In pOrfiunea inferioara urinare la femei. aproximativ 110 litri (25 galoane) de
filtrat. Aproape tot filtratul este reabsorbit,
rezultand doar un litm (2 pinte) de urina.
Aceasta curge continuu de la rinichi prin
uretere la vezica urinara ~i este cantitatea
medie de urina produsa pe zi.
SISTEMULDE
REPRODUCERE·
Activitatea sexualii este 0 funcfie de bazii care nu
se fntdlne$te doar lafiinfele umane, ci $i la
celelalte vietuitoare. Este necesarii datoritii nevoii
}
Organele de reproducere
Organele de reproducere la cele douii sexe abdominale. Aparatul genital masculin este Sus: 0 vedere detaliata a penisului (mai
- masculin ~i £'eminin - sunt de doua tipuri: proiectat pentru producerea spermatozo- sus) aratdnd toate partite sale. Ilustratia
organele genitale interne ~i externe; ~i izilor ~ipentru fecundare. din centru este 0 sectiune transversali'i prin
gonadele. Gonadele sunt reprezentate la Penisul are un conduct central - uretra - penis, demonstrdnd cele trei tipuri de
sexul masculin de testicule ~i la sexul de-a lungul ciiruia se scurge urina tesuturi responsabile pentru erecfie.
feminin de ovare. (mictiune sau urinare) sau lichidul seminal Ilustra!ia de la baza reprezintii 0 sec!iune
Pubertatea este momentul in care incep in timpul actului sexual. Uretra se intinde longitudinala prin penis, in care traiectul
sa creascii gonadele ~i devin active sub de la vezica urinarii, unde este depozitatzi uretrei poate fi clar observat.
influenta hormonilor gonadotropi produ~i urina, panii la ostiul uretral e;o"iern,situat la
de glanda hipofiza. Ace~ti hormoni, la nivelul glandului. Sperma piitrunde in
randul lor, stimuleaza productia uretra in timpul actului sexual prin
hormonilor sexuali: testosteronul sau intermediul unor ducte seminale sau vase
androgenii - la barbati - ~i estrogenii ~i deferente care se deschid in ea dupii
progesteronul - la femei. Ace~ti hormoni emergenta din vezica. Un inel muscular este ~antul coronar; cea mai mare parte a
stimuleazii cre~terea glandelor genitale, ca strans la nivelul colului vezical mentine penisului este corpul sau, iar zona in care
~i a caracterelor sexuale secundare, cum ar pasajul inchis, astfel incat urina este se conecteaza de abdomenul inferior se
fi cre~terea laringelui la sexlll masculin eliminata doar atunci dnd este nevoie. nume~te riidiicina.
(care determinii ingro~area vocii) ~i Penisul este situat, in mod normal,
aparitia menstruatiei sau menarha - la sexul anterior fata de scrot, 0 punga tegumentarii Erectia
feminin. ce contine testicule, intr-o stare flascii. Cea 'mai mare parte a penisului este
Lungimea lui variaza intre 6 - 12 cm (2 1/2 alciituitii din trei grupe de tesuturi
Sexul masculin - 5 inci). In timpul stimularii sexuale, responsabile pentru erectie. Aceste zone
La biirbati, organele genitale sunt scrotul ~i devine turgescent ~i intra in erectie, de sunt bogat vascularizate ~i, cand un barbat
penisul, situate in exteriorul corpului, ~i obicei cu varful in sus. Atunci atinge 0 este excitat sexual, cantitatea de sange care
glanda prostatica, veziculele seminale ~i lungime de 10-20 cm (4-8 inci). Glandul ajunge in aceste zone cre~te enorm, in
diferitele conducte ale tractului genital care penisului este cea mai sensibila arie. $antul acela~i timp fiind impiedicatii sa
sunt situate in interiorul cavitatii care separa glandul de corpul penisului paraseasca zona.
Cordon
spermatic
Epididim
Celule interstitia Ie
Preputu1 ~i glandul
Glandul este protejat de un phu tegumentar
denumit preput. Pe masura ce penisul se
mare~te in timpul erectiei, acesta se
retrage, lasand glandul expus stimuhlor
care, in final, conduc la orgasm.
Jos: Aceste ilustrafii puncteazi'i cinci stadii Tegwnentul ce acopera glandul produce abdomenului. Cand testiculele s-au format,
in dezvoltareaflzici'i a bi'irbatilor ~i scot in o substan~ grasoasa denurnitii smegma, ele coboara treptat in interiorul
evidenfi'i apari!ia ~i dezvo/tarea care ac~ioneaza ca un lubrifiant, facilitand abdomenului, astfel incat in momentul
caracterelor sexua/e secundare, cum arfl mi~carea prepu~lui pe gland. Indepartarea na~terii fiecare testicul ajunge la pozifia
parul pubian. Este, de asemenea, acestei substan~e prin igiena locala prezinta finala din scrot.
interesant de observat diferenfe/e dintre importan~a: la unii barba~i, smegma tinde Testiculele au 0 functie dubla. Mai intai,
proporfiile relative ale penisului ~i sa se acumuleze, formand un produs reprezinta sediul de producere al
scrotului in timpul puberti'ifii ~i mirositor cu consisten~a branzoasa, care spermatozoizilor; fiecare spermatozoid
adolescenfei. Poate fl, de asemenea, poate produce dureri sau inflama~ii la con~ine toata informa~ia genetica a
observati'i schimbarea treptati'i afonnei nivelul prepu~lui - 0 stare denurnita individului respectiv. In al doilea rand,
corpului. balanita. Balanitele repetate sau persistente testiculele con~in celule care secreta
reprezinta, uneori, un moti v medical pentru testosteronul, hormon sexual masculin, ~i
efectuarea circumciziei - care este, in mod determina, in consecin~, caracteristicile
normal, 0 practica sociala sau religioasa. masculine cum ar fi vocea profunda,
distributia tipica a parului ~i a tesutului
Testiculele adipos, Aceste douii func~ii sunt indeplinite
Adultul normal de sex masculin are doua de doua seturi de celule complet diferite;
testicule care se dezvolta in embrion din- una din functii poate sa fie deficitara, rara
tr-o creasta de ~esut in partea posterioara a ca cealalta sa fie afectata.
apul
, spermatozoidUI~itocondrii
Tubii seminiferi
Spermatozoidul - produsul
final al diviziunii celulare
Testiculele sunt structuri ovalare. In rand, conduce spermatozoizii nou formati Singura functie a flagelului este de a
partea posterioara a fiecaruia este ata~ata 0 de la testicule. propulsa spermatozoidul, rol pe care 11
structura mai mica, in forma de virgula, indepline~te printr-o mi~care ondulatorie,
care se nume~te epididim. Epididimul este SJlerm~tozoizii determinand 0 viteza de aproximativ 3 -
format dintr-o serie de microtubuli care Acesta este numele conferit celulelor 3,5 mm pe minut.
colecteaza sperma de la testicule. Ace~ti reproductive masculine. Singura lor functie
tubuli se unesc pentru a forma un duct este de a realiza fertilizarea (fecundatia)
umc, ductul deferent, care transporta prin unirea cu celula feminina, ovulul.
spermatozoizii catre baza vezicii urinare. Fiecare spermatozoid are 0,05 mm
Toate aceste structuri, cu excepfia ductului lungime ~i 0 forma de flagelat. Are trei
secfiuni principale reprezentate de cap,
deferent, sunt de dimensiuni micrascopice. 8us: De la pubertate, spennatozoizii sunt
sectiunea mediana ~i coada (flagelul).
Fiecare testicul este suspendat in scrat de produ$i constant in tubii seminiferi. Pentru
Partea anterioara a capului - acrozomul -
catre cordonul spermatic, care contine a produce spermatozoizii, celulele
contine enzime specifice, care permit
ductul deferent, artera ~i vena testiculara. spennatice de bazo. tree prin trei stadii de
penetratia spermatozoidului in ovul,
Aceste trei structuri sunt inconjurate de realizand astfel fertilizarea. Partea mediana diviziune celulara (medalion) inainte de a
fibre musculare care formeaza mu~chiul contine structuri denumite mitocondrii, patrunde in tuba $i in epididim, unde sunt
cremaster. De aceea, cordonul spermatic care fumizeaza energia necesara pentru a stoca/i. Un spemwtozoid matur normal
indepline~te doua funetii: mai intai, asigura asigura mobilitatea spermatozoidului catre (dreapta sus) are un cap, 0 pies a mediana
aportul sanguin la testicule; in al doilea' ovul. $i 0 coada.
Spermatozoizii sunt alcatuiti din diferite
substante chimice ~i material genetic.
Acestea sunt cromozomii care poarta
amprenta genetica a tatiilui ~i care vor
determina caracteristicile mo~tenite pe cale
paterna de catre copil. Spermatozoizii
transporta mesajul genetic care determina
sexul copilului.
Producerea spermatozoizilor
. Producerea eficienta a spermatozoizilor
necesita 0 temperatura cu aproximativ 30 C
mai scazuta dedit a restului corpului. Ca
urmare, producerea lor are loc in afara
organismului, In scrot. Tesuturile
inconjuratoare ajuta la reglarea
temperaturii testiculelor situate in scrot
prin contractii in conditii de frig ~i printr-o
cre~tere a aportului sanguin ce disipeaza
caldura cand temperatura devine prea
ridicata.
Productia de spermatozoizi - la 0 valoare
de 10 paDiila 30 miliarde pe luna - are loc
in tubii seminiferi din testicule.
Spermatozoizii nou formati intra apoi prin Sus: Diagrama reprezinta a vedere deferente - doua canale care ajung de la
tubii seminiferi in epididim, care este Iaterala, aratdnd gianda prostatica ~i testicule la glanda prostatica - ~i intr-o
localizat in parte a posterioara a raportllrile eifata de aite organe. in zona de depozit suplimentar, numita
testiculelor. Aceasta este 0 zona de stocare meda/ion este reprezentata mai clar in ampula. Aici, sperma prime~te 0 secretie
~i de dezvoltare, spermatozoizii necesitand raport cu vezica urinara. Observati pozitia suplimentara de la veziculele seminale,
intre 60-72 ore pentru maturatia completa. ductlilui deferent ~i a ureterului. doua glande care se deschid in ampula.
De fapt, epididimul poate fi golit prin trei Aceasta secretie, denumita lichid seminal,
sau patru ejaculari pe parcursul a 12 ore; stimuleaza mobilitatea - capacitatea de a se
sunt necesare aproximativ doua zile pentru mi~ca spontan - a spermatozoizilor ~i
reumplerea sa. Daca nu apare nici 0 favorizeaza supravietuirea lor in secretia
ejaculare, spermatozoizii se dezintegreaza vaginala. Glanda prostatica - prin care
~i sunt reabsorbiti spermatozoizii trec in timpul ejacularii -
Jos: Aceasta diagrama ilustreaza produce 0 cantitate mica de lichid, ce
Ejacularea palparea rectului. Aceasta este tehnica confera ~i ea spermatozoizilor 0 mobilitate
Inainte de aparitia ejacularii, spermato- medicala simpla de examinare a prostatei mai mare. In momentul ejacularii,
zoizii se mi~ca de-a lungul ductelor pentru orice simptome evidente. spermatozoizii ~i lichidul seminal sunt
expulzati din ampula ~i epididim In uretra
printr-o serie de contractii musculare.
Odatii ajun~i in vagin, datorita mobilitatii
lor, spermatozoizii trec prin cervix in uter,
de unde i~i continua drumul spre tubele
Fallopio. La acest nivel are loc fecundatia
daca este prezent un ovul.
Glanda prostaticii
Glanda prostatica are 0 forma de nuca ~i
este intalnita numai la barbati. Este situata
la baza vezicii urinare ~i inconjoara uretra.
Aceasta glanda produce 0 secretie ce se
adauga lichidului spermatic, impreuna cu
care formeaza lichidul seminal. De~i
functia exacta a lichidului prostatic este
necunoscuta, se crede ca unul din rolurile
sale este de a mentine mobilitatea
spermatozoizilor, favorizand fecundatia.
Datorita pozitiei sale in organism,
problemele asociate cu aceasta glandii pot
afecta frecvent functia vezicii urinare, dar
acest aspect particular apare in mod
obi~nuit la barbatii In varsta.
Functionarea clitorisului in erectie - fie
datorita mi~carii penisului in timpul actului
se>-'llal,fie prin alte mijloace - conduce, de
obicei, la orgasm. Alte parfi ale \ulvei
raspund de asemenea la stimularea
sexuala: labiile contin tesut erectil ~i devin
frecvent turgescente in timpul actului
sexual; iar glandele Bartholin intra in
activitate.
Exista doua perechi de glande situate la
nivelul vulvei. Primele sunt glandele
Skene, care se gasesc imediat inferior de
clitoris ~i au 0 secretie alcalina ce reduce
aciditatea normala a vaginului. Celelalte se
gasesc la baza vestibulului. Acestea sunt
glandele Bartholin ~i ele i~i elimina
secretia atunci cand 0 femeie este excitata
sexual, astfel incat orificiul vaginal devine
mai umed ~i permite intrarea penisului.
Aceste glande sunt, in mod normal, de
marimea unui bob de mazare ~i nu
proemina la suprafata. Ele sunt sensibile,
totu~i, la infectii venerice sau de alta
natura, marindu-~i volumul ~i devenind
sensibile. Aceasta conditie (Bartholinita)
necesita tratament cu antibiotic. In unele
cazuri, se formeaza un abces la nivelul
acestora - abcesul Bartholin - ceea ce poate
necesita 0 mcizie pentru eliminarea
puroiului.
Vaginul
Vaginul este canalul care une~te vulva de
uter. In timpul vietii unei femei, vaginul
sufera mai multe modificari. Vaginul unei
fetite este, in mod evident, mai mic decat
cel al unei femei mature. Mucoasa
Sexul feminin 8us: Situata la intrarea £nvagin, vulva vaginala este mai subtire in copilarie ~i la
Sistemul de reproducere al femeii are 0 este constituita, £nprincipal, din buzele menopauza decat la femei de varsta fertila.
dubla functie: prime~te spermatozoizii ~i externe §i interne denumite labii. Aceste Aceste modificari sunt influentate, in mare
produce ovulele care pot fi fertilizate, dand pluiri ale pielii acopera §i protejeaza masura, de catre hormonii secretati de
na~tere unui copil. . interiorul sensibil incluzdnd organul major ovar; ace~tia sunt denumiti estrogeni.
Organele genitale exteme ale femeii sunt al excitafiei sexuale - clitorisul. Vaginuljoaca un rol important in timpul
clitorisul ~i labiile, care, impreuna, actului sexual ~i al na~terii. In cursul
formeaza vulva. Parfile proeminente ale na~terii are loc un rol relativ pasi\',
vulvei sunt cele doua perechi de labii. Cele sexuale, acest spatiu este inchis de himen, formand pOrfiunea inferioara a canalului
situate in exterior ~i cu dimensiuni mai un semn al virginitatii. Acesta este variabil na~terii, fiind capabil sa se dilate suficient
mari - labiile majore - sunt pliuri ca forma, marime ~i grosime. Resturile pentru a permite expulzia copilului. Doar
tegumentare care acopera ~i protejeaza himenului intalnite la multe femei in jurul recent am inceput sa intelegem unele din
celelalte structuri. La baza, ele devin mai vestibulului sunt numite caruncule modificarile ce apar in vagin in timpul
subtiri ~i fuzioneaza cu perineul. La actului se>-.llal.
mirtiforme. In partea posterioara a labiilor
extremitatea superioanl, labiile majore se minore se afM fur~eta care se rupe frecvent
continua cu pielea ~i parul, care acopera in timpul primei na~teri Structura
straml de tesut adipos situat deasupra Vaginul este un canal cu 0 lungime de 7
osului pubian, muntele pubian sau veneric cm (2 3/4 inci) pana la 9 cm (3 1/2 inci),
Clitorisul ~i glandele
inconjurat de tesuturi fibroase ~i
- denumit frecvent muntele lui Venus. Clitorisul are, de fapt, 0 structura similara
musculare, dar captu~it cu un strat celular
Intre labiile majore sunt situate labiile cu penisul, pana acolo incat prezinta gluga
numit epiteliu scuamos. Peretii canalului
minore. Ele se unesc deasupra clitorisului, epiteliala formata de catre labii, sunt de obicei alipiti unul de celalalt ~i
formand 0 gluga protectoare pentru echivalenta cu preputul ~i 0 banda prezinta multe pliuri. Aceste caracteristici
clitorisul sensibil, divizandu-se in pliuri ce conectoare ce se nume~te fren. Reprezinta, u~ureaza distensia vaginului in tirnpul
il inconjoara. De asemenea, ele protejeaza in principal, un organ cu rol in excitatia actului sexual ~i al na~terii. Vretra este
deschiderea uretrei. Aria dintre labiile sexuala. Este extrem de sensibil ~i, cand situatii pe peretele anterior al vaginului, iar
minore este ocupata de un spatiu denumit este stimulat tesutul sau spongios, se rectul - posterior de treimea superioara a
vestibul. Inainte de debutul activitatii umple cu sange ~i devine erectil. peretelui vaginal.
Anusul este separat de vagin printr-un contracta involuntar. .Daca 0 femeie are 0 lungime ~i este strabatut de un canal prin
Tesut fibro-muscular denumit centrul stare particulara de tensiune sau anxietate care se deschide superior in uter ~i inferior
perineal. in timpul actului se:\llal, ace~ti mu~chi se in vagin. La palpare, cervixul poate fi
In timpul perioadei fertile din via~a vor contracta. Aceasta determina simtit ca 0 mica gropi~a.
femeii, secretiile vaginale sunt u~or acide. ingustarea vaginului ~i actul sexual devine La 0 femeie nulipara, orificiul extern al
Acest lucru inhiba cre~terea bacteriilor dureros. Aceasta stare se nume~te colului este circular ~i de dirnensiuni rnici.
patogene in vagm, dar in perioada vaginism. Poate fi tratatii eu ajutorul unui In ti.lnpul na~terii, acesta se dilata pentm a
prepubertal a ~i in anii de dupa menopauza, consilier psihosexual, clar, de obicei, sunt permite trecerea copilului ~i, dupa na~tere,
vaginul devine moderat alcalin. In aceste necesare mai multe luni pana cand femeia capata 0 forma de fanta.
circumstanTe, bacteriile se dezvolta ~i, se poate bucura pe deplin de ,iata sexuaIa. In timpul sarcinii, uteml se destinde,
ocazional, determina dureri ~i disconfort, 0 permitand cre~terea fatului ~i asigurandu-i
condiTiedenumita vaginita atrofica. Utend protecTia ~i nutritia. In aeela~i timp, este
PereTii vaginului sunt bine lubrifiati de Uterul este compus din doua parti majore - impiedicata contractia fibrelor musculare.
secreTiile canalului cervical ~i al glandelor corpul organului ~i cervi;ml sau colul - ~i Cand fatuI este matur, uteml i~i modifica
Bartholin. In timpul actului sexual, ele se este capabil de schimbari majore in timpul rolul ~i incepe sa se contracte, pentm a
preling pe toata suprafaTa epiteliului perioadei fertile a unei femei. De la permite expulzia copilului ~i a placentei.
vaginal. Prezenta unei anumite cantitati de pubertate la menopauza, endometrul este Dupa aceea, uteml se contracta strans,
secretie este normala la toate femeile. eliminat in cursul menstrua~iei ~i este pentm a inchide vasele mari care au
Aceasta cantitate cre~te in timpul ovulatiei inlocuit treptat, In cursul urmatorului ciclu aprovizionat placenta. Dupa na~tere, el
~i al excitatiei sexuale. menstrual. revine rapid la starea anterioara, devenind
Himenul, sau semnul virginitaTii, a fost Cervixul are 0 forma relativ cilindrica ~i capabil sa adaposteasca un alt ou. Rareori,
denumit dupa zeul grec al casatoriei - portiunea inferioara proemina in vagin. s-a raportat aparitia acestui eveniment
Hymen. Cervixul are aproximativ 2,5 cm (l inci) in chiar la 36 de zile dupa na~tere
Himenul nu are nici 0 func~ie fiziologica
cunoscuta, dar a dobandit 0 mare
importanTa in aproape toate culturile, ca un
semn al virginitaTii. Totu~i, himenul
prezinta diferite forme ~i marimi ~i nu
poate fi considerat un indicator sigur al
virginitatii.
De obicei, este de grosime mica, cu
orificii multiple ~i poate fi u~or lezat in
timpul exercitiilor fizice, cum ar fi
alergarea sau calaria. Masturbarea ~i
implantarea tampoanelor poate produce
ruptura himenului.
De~i condi~ia In care se afla himenul nu
este 0 dovadii a virginitatii, cel mai
frecvent, himenul este rupt in timpul
contactului sexual. In contradic~ie eu
eredinTa populara, un himen intact nu
previne sarcina. Spermatozoizii care vin In
contact cu zona genitala pot travers a
orificiile himenului pana in canalul
vaginal.
¥unctiile vaginului
In timpul excitaTiei sexuale, organele
genitale, in special labiile minore ~i
vaginul inferior, devin turgescente ~i
cantitatea secreTiilor locale cre~te. In
timpul orgasmului, m~chii pelvisului,
incluzand pe cei ee inconjoara vaginul, se
Ziua 12/13
Foliculul ovarian este complet dezvoltat
menstruale, ovarul nu este capabil inca sa hraneasca viitorul ou. hipofiza elibereaza 0 cantitate mare de LH,
produca ovule mature. Sunt necesare mai Acest ciclu de activitate este controlat de care, dupa aproximativ 36 de ore,
multe luni, chiar un an, ca ovarul sa un centru din creier denumit hipotala- stimuleaza eliberarea ovulului. Ovulul este
funcfioneze pe deplin ~i pentru ca tanara sa mus, care acfioneaza ca "un ceas transportat la uter prin tuba Fallopio.
atinga pubertatea, momentul cand sistemul menstrual". EI opereaza prin intermediul Fertilizarea ovulului are loc, de obicei, in
ei reproductiv este complet maturat, de~i, unei mici glande numita hipofiza, situata la aceste tube Fallopio.
din punct de vedere fizic ~i emotional, baza creierului. Aceasta glandii elibereaza Celulele ovarului care au format
dezvoltarea nu este completa. mai mul~i hormoni, din care doi sunt, in foliculul Graaf sufera modi ficari care
mod special, importanfi in reproducere. includ mcarcarea cu grasime. De acum, li
Ciclul menstrual Unul stimuleaza cre~terea ~i maturarea se va spune corpus luteum. Ele produc inca
Intervalul de timp dintre pnma Zl a ovulelor, iar celalalt elibereaza ovulele estrogeni, dar apare ~i secrefia de
menstruafiei pana la prima zi a mature. progesteron.
menstruafiei urmatoare este cunoscut sub Ovulele care se matureaza in cursul Progesteronul indepline~te doua functii
numele de ciclu menstrual. In timpul ciclului menstrual sunt inconjurate de principale in ciclul menstrual. Prima este
acestui ciclu, organele de reproducere celule cu secretie hormonala. Ovulul, de a modifica structura mucusului cervical,
sufera 0 serie de modificari care fac impreuna cu aceste celule, poarta numele Iacandu-l prea dens pentru patrunderea
posibila eliberarea unui ovul din ovar ~i de foliculul Graaf. spermatozoizilor; a doua este de a stimula
patrunderea acestuia in uter. Daca o"ulul Principalul hormon produs de acest secretia glandelor mucoasei uterine ce
este fertilizat de catre un spermatozoid, el folicul este estrogenul. In timpul ciclului, hrane~te oul.
va fi hranit de catre secrefia mucoasei valul de estrogeni produ~i este responsabil Daca ovulul nu este fertilizat, corpul
uterine pana se cuibare~te (nideaza) m pentru cre~terea ~i diferenfierea glandelor galben degenereaza. Vasele mici ce iriga
aceasta ~i este hranit de aparatul sanguin mucoasei uterine. El modi fica, de mucoasa uterina se contracta, astfel incM
matern. asemenea, secrefiile colului uterin, u~urand celulele acesteia nu mai primesc oxigen ~i
Daca o"ulul nu este fecundat (fertilizat), patrunderea spermatozoizilor in uter ~i mor. Dupa aceea, sunt eliminate impreuna
mucoasa uterina este eliminata prin ciclul fecundarea ovulului. cu 0 cantitate de sange ~i ciclul este
menstrual. Aceasta perrnite cre~terea unei Cu aproximativ 15 zile mainte de complet. Tofi hormonii eliberati In timpul
noi mucoase uterine, pregatitii sa aparitia urmatoarei menstruatii, glanda ciclului pot influenfa hipotalamusul.
Concep!ia ~i reproducerea
Conceptia reprezinta unirea dintre un
spermatozoid ~i un ovul. Este un proces
complex, pentru succesul caruia sunt
necesare 0 multitudine de conditii.
Dad. actul sexual se petrece in perioada
ovulatiei, conceptia este foarte probabila,
Un barbat produce aproximativ 400
milioane de spermatozoizi la fiecare
ejaculare. Ace~tia sunt inconjurati de
lichidul seminal, care protejeaza sperma-
tozoizii impotriva aciditatii vaginale.
Odata depu~i in vagin, spermatozoizii
incep sa se deplaseze de-a lungul vaginului
~i, prin cervix, la uter. Mobilitatea este
asigurata de mi~carile viguroase ale
flagelilor. 0 parte din spermatozoizi nu Vilozita\i coriole
ajung sa faca acest traseu ~i ei VOl' fi (proeminente ale
distru~i de mediul acid din vagin. Acesta ~r- Tnvell~ului blastocisi _
/'~7'
este un mod natural de selectie pentru a /
asigura inlaturarea de la fertilizarea ovu-
lului a spermatozoizilor lezati sau bolnavi, Trofoblastul (Tnveli~ul
blastoclstulul) --(
d
Fertilizarea (fecundatia)
Mugure embrionar I
Milioanele de spermat~zoizi care au ajuns
in uteI' sunt hriiniti de mucusul alcalin al l~
canalului cervical. Dupa aceea, ei
calatoresc pana in tubele Fallopio, Acest \
traseu de aproximativ 20 cm (8 in.)
dureaza 45 de minute ~i doar in jur de
2.000 de spermatozoizi VOl' supravietui in
final. Spermatozoizii pot trai in tubele
Fallopio cel mult trei zile, fiind gata de a
fuziona cu un ovul, daca ovulatia are loc.
Daca un ovul este prezent deja in tuba, umana (BCG) , care informeaza ovarul ca 8us: Ovululfertilizat se divideJormand
fertilizarea are loc imediat. fertilizarea a avut loc ~i care mentine morula. Aceasta se divide in continuare
Fertilizarea este realizata atunci cand un fluxul sanguin al mucoasei uterine, astfel pentru afonna blastocistul, care nideaza
spermatozoid penetreaza suprafata incat oul i~i poate continua dezvoltarea. in mucoasa uterina.
ovulului, Fiecare spermatozoid transporta
o enzima (0 substanta responsabila pentru Placenta la rat la mama; oxigenul, nutrimentele
catalizarea proceselor chimice ce sustin Placenta se formeaza atunci cand 0 parte (hidratii de carbon simpli, grasimile, ami-
viata), care ajuta la lichefierea inveli~ului specializata a oului, denumita trofoblast, noacizii) ~i hormonii - de la mama la rat.
extern al ovulului, facilitand penetratia nideaza in peretele uterului matern. Pfma in Placenta actioneaza, de asemenea, ca 0
unui singur spermatozoid. Odata ovulul saptamana a 12-a, placenta devine un bariera ce protejeaza ratul de substantele
fecundat, restul spermatozoizilor mor. organ separat; in momentul na~terii, potential nocive, de~i multe medicamente
Ovulul ~i spermatozoidul (care ~i-a cantare~te aproximativ 500 g (putin mai pot, totu~i, travers a placenta, daunand
pierdut flagelul) fuzioneaza, formand un mult de 0 livra) ~i este de culoare ro~ie ratului. Unii anticorpi materni pot, de
singur nucleu (centru), care, apoi, incepe inchis, spongioasa ~i de forma discoidala. asemenea, travers a placenta.
sa se divida in doua celule. Timp de 72 de Doua straturi de celule mentin separata In sIar~it, placenta produce 0 sene de
ore, celulele continua sa se divida, pana circulatia sangelui fetal de a celui matern hormoni, care impiedica noi ovulatii sau
cand se produce un ou cu 64 de celule, Oul din interiorul placentei, dar multe sub stante aparitia de noi cicluri in timpul sarcinii, Ii
calatore~te catre uteI' in aproximativ 7 zile pot trece de la mama la rat. stimuleaza, de asemenea, dezvoltarea
(ziua a 21-a a unui ciclu de 28 de zile). In sanilor in vederea hranirii nou-nascutului
acest timp, dezvolta mici proiectii care Funqia placentei ~i depozitarea grasimilor pe coapse,
ajuta la nidarea in mucoasa uterina, unde Toata hrana ~i oxigenul de care ratul are abdomen ~i fese, ca 0 viitoare sursa de
poate fi hranit ~i astfel debutand 0 sarcina, nevoie sunt primite de la mama ~i el este energie. Alti hormoni stimuleaza marirea
o data cu nidatia, s-a produs procesul de capabil sa elimine orice produ~i de dimensiunilor uterului ~i, probabil, inhiba
conceptie complet. degradare inapoi in corpul matern. Aceasta contractiile inainte de inceperea travaliului,
Oul poate fi hranit acum de catre reteaua functie vitala de schimb este indeplinita de Exista dovezi ce sugereaza ca nivelul
vasculara bogata a mucoasei uterine. Din placenta, de care ratul este ata~at prin hormonilor eliberati de placenta poate fi un
momentul formarii, oul produce un cordonul ombilical. Dioxidul de carbon, factor important, ce determina debutul
hormon denumit gonadotrofina corionica produ~ii de degradare ~i hormonii trec de na~terii.
Dezvoitarea fiitului Coloana vertebrala ~i sistemul nervos exista inca 0 fata propriu-zisa, exista mici
"Fat" este numele atribuit copilului incep sa se formeze in embrion, care are depresiuni in care se vor forma ochii ~l
nenascut din momentul in care poate fi acum injur de 7 mm (0,28 in.) in lungime. urechile. Gura ~i maxilarele sunt la
recunoscut ca 0 fiinta umana in dezvoltare -Saptlimana a 5-a: Se formeaza primele inceputul formarii, iar sistemul nervos ~l
(de la aproximativ doua luni dupa organe. Capul cre~te, adiipostind creierul in coloana vertebrala continua sa se dezvolte.
fertilizarea ovulului). Inainte de aceasta dezvoltare, care este legat de maduva Saptamana a 6-a: Dezvoltarea eapului se
data, o\.ulul fecundat (oul) este denumit spinarii rudimentara. Bratele ~i picioarele aceelereaza. Partile interne ale urechilor ~i
embrion. apar ca mici muguri, iar inima ~i sistemul oehilor sunt in continua formare (ultimii,
Un doctor trebuie sa dateze inceputul circulator sunt bine conturate. acoperiti eu tegumentul ce va forma
sarcinii din prima zi a ultimului ciclu Vasele sanguine ale embrionului se pleoapele). Incepe dezvoltarea narilor.
menstrual, adaugand noua luni unesc cu cele ale placentei in dezvoltare Creierul ~i maduva spinarii sunt aproape
calendaristice ~i inca ~apte zile pentru a pentru a forma cordonul ombilical. formate. Dezvoltarea sistemelor digestiv ~i
estima data na~terii. Sarcina este divizata Vilozitatile coriale continua sa creasca la urinar continua, de~i ficatul ~i rinichii nu
in trimestre (perioade de trei llL'li in \iata nurnar ~i se ramifica, ata~and ferm sunt capabili sa functioneze. Mugurii
embrionului ~i a ratului), dar, de fapt, embrionul de peretele uterului. membrelor au crescut ~i este posibila
conceptia are loc probabil intre a zecea ~i a In interiorul embrionului, acum in observarea rudimentelor mainilor ~l
paisprezecea zi a ciclului menstrual, cand lungime de 10 mm (0,3 in.), a inceput sa se picioarelor. Pana la sfaqitul saptamanii a
o\ulalia este cea mal probabila ~l formeze sistemul digestiv, incepand cu 6-a, embrionul are injur de 1,3 em (0,5 in)
fertilitatea femeii este maxima; de aceea, stomacul ~i parti din intestin. De~i nu in lungime.
sarcina incepe, de fapt, in cea de-a doua
saptamana a primului trimestru. In acest
stadiu, sarcina este reprezentata de 0 celula
fertilizata sau ou. Timp de aproximativ trei
zile dupa fertilizare, oul se deplaseaza de-a
lungul tubei Fallopio, divizandu-se ~i
redivizandu-se, formand un mic grup de
celule numit morula.
Primul trimestru
Pentm inca aproximativ trei zile, morula
plute~te in utero Se divide ~i redivide
Sangele din spajiul ce
pentru a forma blastocistul, de-abia vizibil
separa vasele materne ~i
cu ochiulliber. fetale
Saptamana a 2-a: Blastocistul se
ingroapa in endometru; aceasta se nume~te
nidatie. Vilozitatile coriale, proeminente
ale inveli~ului sau, patnmd in mucoasa
uterina pentru a as:gura nutritia
embrionului. Din inveli~ul extern al blasto-
cistului, trofoblastul, incepe sa se dezvolte
placenta. Incepe formarea celulelor
sanguine ~i diferentierea celulelor cardiace.
Saptamana a 3-a: Modificarile hormo-
nale determina ingro~area endometrului ~i
vasele sanguine din el hranesc blastocistul.
Saptlimana a 4-a: Sacul amniotic este
bine dezvoltat. Embrionul ~i, mai tarziu,
ratul vor fi adapostiti in el pe tot parcursul
sarcinii, suspendati confortabil in lichidul
Artere ombilicale
amniotic, la 0 temperatura constanta ~i
Vena ombilicala
protejati impotriva ~ocurilor. Inima incepe
deja sa bata la inceput neregulat, dar in
cunlnd cu un ritm regulat ~i mai rapid
deeM eel al mamei.
20 saptamani
21 em
8 saptamani
4em
In acest stadiu al sarcinii, unele marne au Trimestrul al treilea pentru a pregati na~terea copilului. Con-
indigestie, dureri cardiace ~i constipatie ~i Pana in al treilea trimestru, uterul ~i-a tractiile puternice, ruperea sacului amniotic
trebuie sa tina seama de toate acestea marit dimensiunile foarte mult ~i multe sau 0 mica hemoragie uterina sunt printre
atunci cand i~i planifica dieta. Pe masura femei prezinta dificuItati la mers daca nu primele semne ale na~terii. Cervixulincepe
avansarii sarcinii, cre~terea in greutate ~i se apleaca pe spate, ceea ce poate sa se dilate ~i na~terea incepe.
presiunea pe organele interne pot determina dureri lombare. Pot exista La na~tere, greutatea medie a copilului
contractii ocazionale nedureroase ale este de 3,4 kg (7,7 livre), dar 0 greutate
determina hemoroizi la nivelul rectului ~i
uterului, care sunt normale ~i ajum intre valorile 2,8 kg (6,2 livre) ~i 4 kg (8,8
varice la nivelul membrelor inferioare.
circulatia placentara. livre) este considerata absolut normala.
Hemoroizii pot fi preveniti partial prin
StatuI pe burta va deveni inconfortabil. Parul de pe capul nou-nascutului variaza ca
evitarea constipatiei ~i iritatia provocata de Totu~i, dupa ce capul copilului SMa dimensiuni, fiind uneori abia vizibil, iar
ace~tia poate fi u~urata prin unguente sau "angajat" - a coborat in pelvis -multe femei alteori lung de 4 cm (l,5 inci) , unghiile
supozitoare prescrise de doctor. Purtarea .se simt mult mai bine, deoarece presiunea ating extremitatile degetelor de la maini ~i
ciorapilor elastici reprezinta 0 masura care pe stomac ~i diafragm este mult mai picioare sau chiar Ie depa~esc putin, iar
poate preveni formarea varicelor, dar este redusa. La un moment dat, in cursul celei ochii sunt aproape mtotdeauna de culoare
esential ca ace~tia sa fie aplicati dimineata, de-a 40-a saptamani va incepe travaliul. albastra-cenu~ie, deoarece culoarea ochilor
inainte de scularea din pat. Oasele pelvisului mamei s-au separat deja nu este complet definitivata.
38 saptamani
36 saptamani
50 em
47 em
34 saptamani
32 saptamani 45 em
43 em
Glosar ARIA BROCA - Zona din creier la care este dizolvat in sange ~i controleaza contractia
ABDOMEN - Cavitatea abdominala care se
gase~te intre diafragm ~i pelvis ~i contine toate transmis limbajul descifrat ~i care elaboreaza un muscularii.
organele digestive, rinichii, ficatul, pancreasul. raspuns. De aici, un mesaj motor este transmis
Peretele anterior este muscular, suprafata catre fats. prin intermediul cortexului motor, CAPILARE - Vasele mici de sange ce
interna este delimitata de membrana peritoneala care stimuleaza mu~chii buzelor, limbii, conecteaza arteriolele (portiunea terminala a
(comparati cu craniul ~itoracele). maxilarelor ~i gatului, pentru producerea arterelor) de venule (poqiunea initiala a
vorbirii. vene1or), permit8.nd componentelor sangelui sa
treaca prin tesuturi.
ACETILCOLINA Substanra chimica
eliberata din terminatiile nervoase ~i care este ARTERA. - Vas mare de sange ce transporta
sangele oxigenat de la inimii la tesuturi (de CARBOHIDRA'f1 - Una din cele trei
"transmiratorul" nervilor parasimpatici. Printre
exemplu, aorta). substante nutritive de baza. Ei sunt zaharuri ~i
alte functii, determina contractia mu~chilor ~i amidon (0 combinatie chimica de
bronhoconstrictia. monozaharide), prezente In paine, raina ~i
ARTERA CAROTIDA - Artera care se
divide intr-o ramura interna ~i una externii, ce cartofi.
ACTH - Hormonul adrenocorticotrop. Un
iriga extremitatea cefalica. Cea externa
hormon hipoftzar ce stimuleaza productia de CARPI ENE - Cele opt oase aproximativ
transporta sangele la fats. ~i scalp, iar cea interna
corticosteroizi. ACTH poate fi administrat prin cubice care formeaza legatura dintre oasele
la creier.
injectii. antebratului ~i metacarpiene.
ARTERA FEMURALA - Artera
ADENOIZI - Colectie de tesut limfatic vascularizeaza membrul inferior (coapsa). CARTILAJ - Substanta ata~ata de os ce
(asemanatoare amigdalelor) inmlnita in faringe, delimiteaza cavitatile articulare. In genunchi
in spatele cavitatii nazale. Se pot inflama la ARTERA ILIACA - Cele doua mari ramuri exista douii cartilaje libere, care pot fi u~or
copii. ale aortei (care se divide la nivelul bazinului) ce lezate necesimnd indepartarea lor.
asigura aportul de sange la extremitatile
ADRENALINA - Hormonul organismului inferioare. Se continua cu arterele femurale ~i CARTILAJ ELASTIC - Contine fibre de
implicat in reactia de "atac ~i aparare"; tibiale. elastina ~i de colagen (comparati cu cartilajul
stimuleaza actiunea inimii, plamanilor ~i a altor fibros). Este rezistent ~i suplu ~i formeaza
tesuturi. Este produsa de medulosuprarenala. ARTERA SUBCLAVICULARA. - Fiecare epiglota, poqiunea medie ~i externii, tuba lui
din arterele care asigura irigatia membrului Eustachio ~i par? din laringe.
ALBUMINA - 0 proteina simpla, sintetizata superior. Una dintre ele se desprinde direct din
in ficat ~i prezenta in plasma sanguina. Este amt arcul aortei, cealalta din trunchiul brahiocefalic. CARTlLAJ HIALIN - Un tesut translucid
o resursa nutritivii pentru tesuturi, cat ~i Se continua cu artera brahiala care se divide in de culoare alb-albastruie. Intra In componenta
alimentul principal in determinarea presiunii arterele radiala ~i ulnara. scheletului embrionului ~i permite cre~terea
pana la dimensiunile adulte, dupa care se reduce
osmotice ce mentine fluidul sanguin in
ARTERA TIBIALA Artera ce la un strat subtire, la exteriorul oaselor. Este, de
interiorul peretilor vasculari.
asemenea, lnmlnit In nas, trahee ~i bronhii.
vascularizeaza gamba. Are doua ramuri ~i se
ALDOSTERON - Un hormon produs de desprinde din artera femurala, care se divide la
nivelul genunchiului. CECUL - Punga oarba din partea initiala a
corticosuprarenala. Regleaza excretia de sodiu intestinului gros. I1eonul, ultima portiune a
prin rinichi, mentine echilibrul dintre sodiu ~i intestinului subtire, se deschide in cec. Din
potasiu ~i are un rol in utilizarea hidratilor de ATP Adenozin trifosfat. Un compus
acesta porne~te apendicele.
carbon de catre organism. macroergic fosfatic produs de celule pentru a
furniza energie pentru reactiile chimice de care
depinde celula. Acest ATP este stocat in celule, CELULA - Unitatea de baza a organismului
ALERGIE - Reactie adversa - cum ar fi uman ~i a tuturor fiintelor vii. Fiecare celula
WHEEZING sau RASH - la 0 substants. striiinii pana cand este nevoie de energie, atunci fiind
contine un nucleu ~i citoplasma - material
care declan~eaza mecanisme imune. De obicei, degradat prin arderea glucozei.
esential pentru dezvoltare; celula se divide
alergenul este inhalat sau vine in contact cu pentru a forma tesuturi.
pielea. Apar, de asemenea, alergii alimentare. ATRIUL - Atriile drept ~i smng sunt doua
cavitati ale inimii cu presiune scazuta. Ele
pompeazii sangele la ventriculii corespondenti.
CEREBEL Portiune a creierului
ALVEOLE - Mici saci aerieni in plamanii responsabila cu coordonarea mi~carilor ~i
lnconjurati de capilare. Aici are loc schimbul mentinerea echilibrului. Este situat in partea
BACTERII - Mici organisme unicelulare, posterioara a craniului, sub emisferele cerebrale.
dintre oxigen ~i hidrogen.
dintre care unele produc infectii.
AMIDON - Termen general pentru hidratii de CERVIX - Colul uterului. Canalul cervical
BICEPS - Mu~chiul flexor din partea central se dilata In timpul travaliului pentru a
carbon care formeaza baza dietei umane. anterioara a bratului. Impreuna cu tricepsul, permite na~terea copilului.
faciliteaza mi~carile cotului ~i umarului
AMIGDALE - Doua grupari de tesut limfoid (observatie: combinatia dintre biceps ~i triceps
situate in partea posterioara a orofaringelui, de CETONE - Produ~i de degradare aCIZI,
este denumita "antagonista", adica au functie
ambele parti. I~i maresc dimensiunile in infectii. rezuhati din arderea grasimilor in celulele
opusa). corpului. Cetonele sunt produse in diabetul
necontrolat, In care celulele utilizeaza grasimile
ANTICORP - 0 substants. transportata de BILA - Fluid produs de ficat ~i care este ca sursa de energie in locul glucozei.
sange, care se fixeaza pe organismele depozitat In vezicula biliara ~i ajunge In intestin
invadatoare (sau alte substante straine), ajumnd prin ductele biliare. CILI - Structuri minuscule ale unor celule
astfella apiirarea corpului impotriva infectiilor. specializate (de exemplu, cilii celulelor urechii
CALCANEU - Un os care face parte din tars interne care plutesc in endolimra, receptand
APENDICE - 0 portiune lngusta In forma de (formeaza bolta piciorului). Este denumit mi~carile corpului; sau cilii din cavitatea nazala,
deget a intestinului care porne~te din cec. Nu obi~nuit osul "calcaiului". care opresc particulele de prat)o
are nici 0 funetie aparenta In organism (de~i soar
putea sa fi avut In trecut); se poate inflama, CALCIU - Un mineral esential pentru CLAVICULA
necesitand excizia. asigurarea soliditatii oaselor. Este, de asemenea, scapula
CRANIU - Portiunea scheletului capului care mici pentru cre~tere, reproducere sau apararea
adaposte~te creierul. (Cavitatea craniana este impotriva infectiilor.
CLITORIS - Un organ genital feminin extrem una dintre cele trei cavitiiti ale corpului:
de sensibil, alcatuit din tesut erectil spongios ~i compara cu abdomenul ~i toracele). EPIDIDIM - 0 aglomerare de tubuli
localizat la jonctiunea labiilor minore. Excitatia localizati in zona posterioara a fiecarui testicul.
acestuia duce, de obicei, la orgasm. CREIERUL MARE - Este divizat pe linia Acesta este nivelul la care vin spermatozoizii,
mediana in doua paqi, denumite emisfere care au fost produ~i in tubii seminiferi, i~i
CLORURA. DE SODIU - Numele chimic al cerebrale, cele mai mari ~i mai evoluate ca~tiga maturitatea ~i mobilitatea (capacitatea de
sarii. componente ale encefalului. a se mi~ca). Ace~ti spermatozoizi sunt
depozitati in epididim pana inaintea ejacularii,
COAGULAREA - Procesul prin care sangele CRIPTELE LIEBERKUHN Mici cand ei merg pe calea vasului deferent, la
se solidi fica pentru a forma un cheag. depresiuni ale duodenului ce secretii enzime glanda prostatica, unde li se vor adauga secretii
digestive ~i suc alcalin ce neutralizeaza formand lichidul seminal. Acest fluid este
COAGULAREA SANGELUI - Mecanism aciditatea gastrica. eliminat apoi prin uretra.
vital in cadrul caruia componentele sanguine se
solidifica dupa orice leziune, stopiind astfel CRISTALIN - Mediul transparent al ochiului, EPIGLOTA - 0 clapa de tesut la intrarea in
hemoragia. cu consistenj:ii moale, elastica, situat imediat in laringe sau calea aeriana. Cand hrana este
spatele irisului. Rolul sau este de a focaliza fin inghititii, aceastii clapa acopera deschiderea,
COCCIS - Cele cinci vertebre fuzionate la razele luminoase. astfelincat hrana nu poate ajunge la plamani.
baza coloanei vertebrale. Reprezintii rama~ita
cozii, care a fost pierduta in cursul evolutiei. CROMOZOM - Una din formatiunile cu EREDITATE - Transmiterea informatiei
aspect de bastona~ din interiorul nucleului genetice de la parinti la copii.
COHLEA - Poqiunea in forma de melc a celular ce conj:ine gene - ce determina
urechii interne, ce contine endolimta ~i este transmiterea caracterelor ereditare. Exista 23 ESOFAG - Poqiune a tubului digestiv ce
tapetatii cu cili ~i prin care are loc transmiterea perechi de cromozomi, din care 0 pereche este leaga cavitatea bucala de stomac.
undelor sonore pe calea nervului cohlear la formata din cromozomii ce determina sexul.
creier, unde ele sunt interpretate. ESTROGEN - Unul dintre cei doi hormoni
DIABET - Incapacitatea insulinei de a mentine feminini importanti. Variatii ale nivelului sau
COLESTEROL - 0 substanta lipidica, nivelul glucozei sanguine. Duce la sete ~i pot aparea in cursul ciclului lunar ~i pot explica
componenta esentiala a structurii peretelui pierdere ponderala. Poate fi controlat prin tulburarile de dispozitie ce apar in aceastii
celular. Cand este prezenta in sange in cantitiiti injectii cu insulina sau, in unele cazuri, prin perioada.
excesive, se depune pe peretii arterelor, dietii ~i medicaj:ie.
producand ateroame. EXCRETIE Eliminarea lichidelor ~i
DIAFRAGM - Mu~chiul ce separa organele de~eurilor solide din organism.
COLON . Intestinul gros, un canal ce se cavitiitii toracice de cele abdominale.
intinde de la intestinul subtire pana la rect. FASCICULUL HIS - Un fasciculingust de
DIOXID DE CARBON - Oxigenul este tesut cardiac, ce se intinde de la atriul drept la
el\.1:rasdin aer de catre plamani ~i folosit in ventriculele drept ~i stang, conducand impulsuri
CONCEPTIE - Fertilizarea ovulului de catre
spermatozoid; duce la formarea embrionului. reactiile celulare care produc energie. Produsul de contractie. Acesta este 0 parte a procesului ce
de degradare al acestor reactii este dioxidul de mentine un ritm cardiac normal. (vezi nodul
carbon, pe care plamanii 11 elimina inapoi in aer. sinoatrial ~i atrio-ventricular).
CONJUNCTIVA - Membrana mucoasa ce
captu~e~te pleoapele ~i se continua pe 0 poqiune
a globului ocular.
DISC - Structura circulara aplatizatii, alcatuitii FAT - Numele care este dat unei tiinte in
dintr-un strat extern fibros ~i un nucleu dezvoltare (In uter), de obicei in al doilea ~i al
gelatinos. Discurile se gasesc intre vertebre, pe treilea trimestru. Inainte de aceasta, este un
CORDON OMBILICAL - Legatura vitala care Ie tapeteaza. Ele i~i modifica forma in
dintre mama ~i tat, ce asigura necesitiitile de "embrion".
functie de mi~carile coloanei vertebrale ~i,
nutrimente ~i oxigen ale acestuia.
uneori, pot fi deplasate de aceste mi~cari.
FECALE Reziduul rezultat in urma
CORNEEA - Mediul transparent din partea absorbirii substantelor nutritive din hrana, din
DNA (ADN - Acid dezoxiribonucleic) - intestinul subtire. Apa este absorbita in colon ~i
anterioara a ochiului.
Materialul genetic de baza transmis din fecalele sunt eliminate prin anus.
generatie in generatie prin cromozomi. DNA se
CORPUS LUTEUM (Corpul galben) - Cand gase~te in nucleii celulari ~i controleaza sinteza
ovarul elimina un ovul la mijlocul ciclului FEMUR - Osul lung al jumatatii superioare a
proteinelor celulare.
menstrual, corpul galben ramane pe loc. membrelor inferioare, care formeaza 0