Sie sind auf Seite 1von 40

SANATATEA

EMOTIONALA

• Dr
Dr. Loti Popescu
Psihoterapeut Copil-Cuplu-Familie
Master European Promovarea Sanatatii si Educatie pentru Sanatate
SANATATEA.
FLOAREA SANATATIIatatii

• Sanatatea este o stare completa de bine si nu numai absenta bolii sau a infirmitatii (OMS)

• Dimensiunile starii de sanatate: fizica, emotionala, mentala, sociala, ocupationala,


spirituala (Modelul Florii - OMS – Cele 6 dimensiuni ale starii de sanatate)

• Sanatatea emotionala. Ce inseamna sa fii sanatos dpdv emotional?


– reactie adecvata la stimulii din mediu (sa razi la ras, sa plangi la plans; exprimare, nu
interiorizare)
- traiesti fara sa-i coplesesti sau sa-i domini pe ceilalti si nici nu te lasi coplesit sau dominat
- esti adaptabil, dara fara sa-ti pierzi identitatea
- esti plin de viata, prezenta ta aduce dinamism; nu vrei sa manipulezi, poti suferi de
tristete, uneori
- valorizezi propria existenta si tot ce traiesti
CE INSEAMNA SA FII SANATOS DPDV
EMOTIONAL?
INFLUENTE
• Factorii care o influenteaza: factori de mediu, factori genetici (foarte putin sau aproape
deloc), educatie, experiente anterioare, modele. De obicei, provocarile la adresa sanatatii
emotionale devin mai vizibile atunci cand copiii incep sa mearga la scoala (presiunea
pentru integrarea in colectivitate, comparatia cu altii)

• Sanatatea emotionala este clar legata de experienta de viata – exista 4 experiente


principale de viata care, individual sau impreuna, marcheaza sanatatea emotionala la
varsta adulta:
- sa fi fost iubit in primii ani de viata si apoi ingrijit bine
- sa fi primit sustinerea potrivita si plina de iubire in cazul unor situatii/evenimente
nefericite
- un soc puternic, dur in anii maturitatii sa te fi facut sa regandesti viata si sa o
apreciezi
- experienta spirituala profunda/in unele cazuri si terapeutica

• Emotie = energie in miscare


NEVOILE EMOTIONALE ESENTIALE

Fiecare individ (copil/adult) are nevoie sa se simta CONECTAT la altii, altfel apare
sentimentul de izolare sau se autoizoleaza. In acest fel se simte tot mai strain, mai inadecvat
si mai timorat in relatie cu ceilalti.

Fiecare individ are nevoie sa se simta CAPABIL, sa stie ca poate. Altfel, are un sentiment
crescut de inadecvare, de lipsa de putere, de inferioritate.

Fiecare individ trebuie sa simta ca el CONTEAZA, ca are un rol si ca rolul lui este
important, ca este util.

Fiecare individ are nevoie de CURAJ, sa stie ca poate sa faca fata, sa simta acest lucru, nu
doar sa-l auda. Oamenii trebuie lasati sa faca lucruri, pentru a simti cu adevarat ca sunt in
stare.
ELEMENTE CHEIE ALE SANATATII
EMOTIONALE
1. Intelegerea de sine: capacitatea de a intelege, retrospectiv, motivele pentru care gandesti,
simti, te comporti intr-un anumit fel.

2. Cum sa traiesti in prezent: capacitatea de a avea o puternica constiinta de sine, de a fi


propriul tau stapan si de a trai in prezent, fara sa joci un rol, fara sa stai pe margine.

3. Relatiile armonioase, reciproce: capacitatea de a interactiona liber si confortabil, cu mult


tact si intr-o maniera asertiva, nici agresiva, nici pasiva.

4. Autenticitatea: capacitatea de a-ti trai viata dupa valori cu care te identifici si in care crezi
si nu dupa unele pe care le preiei fara nicio analiza, fapt care se manifesta adesea in
atitudinea pe care o ai fata de munca si cariera.

5. Joaca si vivacitate: capacitatea de a aborda viata cu vioiciune si cu bucurie.


INTELEGEREA DE SINE
Prin intelegere poti deveni stapanul propriului trecut si poti incepe sa traiesti.

„Amintirile constiente” – experienta noastra din prezent beneficiaza de informatii din trecut
„Identificarea modelelor timpurii” – obiceiuri proaste deprinse de la parinti/patologia
emotionala se poate transmite.
Copilaria:
- experienta timpurie si copilaria ulterioara sunt esentiale pentru sanatatea emotionala a
adultului (primii 6 ani de viata sunt esentiali)
- nivelurile de cortizol (creste la amenintari, neglijari)
Copacul sanatatii emotionale: evolutia noastra emotionala seamana cu cataratul in copaci-
in fiecare etapa a vietii inaintam pe o alta creanga (ramuri ale autodistrugerii, dependentelor
s.a.)
Varful copacului e reprezentat de sanatatea emotionala. Trecutul fiecaruia explica anumite
trasaturi de baza. Fiecare dezvoltam modele unice de unde cerebrale si avem nivele unice de
substante chimice prezente in sistemul nervos. Acestea sunt determinate, in primul rand, de
tipul de crestere de care beneficiem.
Termostatul emotional: starea fizica si emotionala a mamei influenteaza creierul si
substantele chimice din el ale nou-nascutului
- cantitatile mari de cortizol secretate de mama in ultimele 3 luni de sarcina: agresivitate,
INTELEGEREA DE SINE
Cortizolul crescut la fetus: risc major pt copil ; agitatie sau lipsa de vlaga, ceea ce poate afecta
felul in care reactioneaza mama. Daca mama e o persoana ce raspunde nevoilor pruncului,
nivelul cortizolului scade. Daca mama e lipsita de reactie si de grija, copilul creste nervos,
furios, trist.
0-1 an: se construieste constiinta de sine profunda, forta si soliditatea identitatii noastre
6 luni – 3 ani: se construieste gradul de siguranta emotionala cu care relationam (in functie de
reactiile parintilor si coerenta cu care suntem ingrijiti)
3 – 6 ani: se determina nivelurile de baza ale motivatiei si constiintei, elemente care se reflecta
asupra carierei si asupra a ceea ce ne propunem (recompensa/pedeapsa, valorile pe care ni le
transmit)
Astfel , cand mergem la scoala, deja sunt construite: genul de prieteni de care suntem atrasi,
hobby-urile, atitudinea fata de profesori si scoala. In functie de ele suntem etichetati, apoi
profetiile creeaza realitatea.
Analogia cu ramurile copacului ne arata de ce e atat de greu sa ne schimbam (cand apuci intr-o
directie...). Primii ani sunt atat de influenti pt ca suntem foarte dependenti de parintii nostri (pe
care vrem sa-i multumim). Ne iubim parintii neconditionat. Ii imitam. La preluam aptitudinile
si atitudinile pt a avea un sentiment de control, siguranta si identitate.
In perioada adolescentei: relatii, cariera –luam decizii intemeiate pe trecutul familial
20 – 30 ani: modelele se rigidizeaza – tendinta de a alege un partener care seamana cu
parintele de sex opus
CUM SA TRAIESTI IN PREZENT:
CONSTIINTA DE SINE
O constiinta de sine slaba este consecinta felului in care au raspuns la nevoile noastre cei
care ne-au crescut in primul an de viata.

Identitatea interioara
- In primul an de viata stim ca suntem iubiti prin satisfacerea nevoilor fizice
- Apoi, senzatiile si zambetele si alte mijloace de comunicare, jocurile, intimitatea plina de
veselie dau nastere constiintei de sine
Disocierea este semnul distinctiv al unei constiinte de sine slabe
- neglijarea sau abuzul inaintea varstei de 2 ani poate da tulburare disociativa la 19 ani
- femeile abuzate sexual in copilarie nu au 5% din hipocamp
Sanatatea emotionala in cazul unui sine slab
- o mama cu tulburari risca sa influenteze sanatatea emotionala a copilului
- daca copilul e crescut si de altcineva, sanatatea emotionala poate fi recuperata
Cum sa gestionam un sine slab
- munca si realizarile exceptionale pot intari sinele, dar pot creste izolarea, insingurarea
Individualismul/Apartenenta la o comunitate (sociala, de interese, profesionala, de gen)
- trebuie sa decizi singur cine esti, cine vrei sa fii si ce ai de facut pentru asta
STIMA DE SINE
• A fi sanatos dpdv emotional inseamna a fi echilibrat in ceea ce priveste
stima de sine (a intelege si a accepta esecurile si succesul, respingerile, criticile)
• Stima de sine = felul in care ne vedem si daca ne place ce vedem sau nu
• Componentele stimei de sine: increderea in sine, conceptia despre sine,
iubirea de sine

IUBIREA DE SINE: A te iubi este soclul stimei de sine, constituentul sau cel mai profund si mai intim.
Carentele stimei de sine care isi au sursele la acest nivel sunt cel mai dificil de compensat. Depinde de
„hrana afectiva”, de dragostea pe care ne-a oferit-o familia, parintii in copilarie. Dragostea neconditionata
care iti da convingerea ca ai valoare ca om, ca fiinta, care iti da increderea ca meriti. Beneficii: stabilitate
afectiva, relatii deschise cu ceilalti, rezistenta la critica sau respingeri.

CONCEPTIA DESPRE SINE: conceptia pe care o avem despre noi, evaluarea, fondata sau nu, a
calitatilor si defectelor noastre (constiinta de sine). Importanta nu este realitatea lucrurilor, ci conceptia pe
care o avem despre noi, despre potentialul si despre limitele noastre. O datoram mediului familial si
proiectelor pe care le-au avut parintii nostri pentru noi (fara presiuni, tinand cont de dorintele si
capacitatile copilului). Beneficii: ambitii si proiecte pe care vrem sa le realizam, rezistenta la obstacole.

INCREDEREA IN SINE: A fi increzator inseamna a considera ca esti capabil sa actionezi intr-o maniera
adecvata in situatiile importante. Beneficii: actiuni cotidiene facile si rapide, rezistenta la esecuri.
SCARA SANATATII EMOTIONALE
COMUNICAREA – FACTOR CHEIE IN
MENTINEREA SANATATII EMOTIONALE
• Cauta prilejuri de a le arata oamenilor o noua imagine despre ei insisi.
• Pune oamenii in stituatii in care sa se poata vedea ei insisi pe ei in alt fel
• Lasa oamenii sa auda, intamplator, cand spui lucruri pozitive despre ei
• Lauda oamenii in fata, incurajeaza-i pentru realizarile lor
• Poarta-te asa cum ti-ar placea sa se poarte oamenii cu tine
• Reaminteste oamenilor realizarile lor anterioare
• Spune-le ce sentimente ai pentru ei
• Spune-le deschis oamenilor ce astepti de la ei
• Lasa oamenii sa simta consecintele comportamentului lor
• Recunoaste-ti emotiile tale si pe ale celorlalti! Dezvolta empatia!
• Asculta cu atentie! Reformuleaza cand e cazul!
• Nu uita ca intregul tau corp comunica. Imbratiseaza cand simti nevoia!
• Ceea ce spui si tu si ceilalti trebuie sa fie in concordanta cu ceea ce faci tu si ceilalti
• Sanatatea emotionala inseamna si gestionarea barierelor in comunicare

Părinţii care manifestă puţină apropiere fizică, emotională şi comportamente pozitive în interacţiunea cu copiii lor vor
influenţa stima de sine şi capacitatea de autoreglare a emoţiilor negative – “sănătatea emoţională depinde de cultivarea
încă din copilarie a deprinderii de a ne cunoaşte şi accepta emoţiile plăcute şi neplăcute.” Este important ca părinţii să
observe trăirile negative ale copiilor ca tristeţea, teama, ingrijorarea, neîncrederea, nesiguranţa, astfel putând să îi
ajute să se deschidă şi să vorbească despre ceea ce îi frământă. Dintre toate relaţiile de tip social, cele stabilite între
părinţi şi copii tind a fi cele mai durabile. Sunt legaturi de viaţa şi de moarte, legături necesare in majoritatea
familiilor, ele existând pentru a furniza exemple despre cum se relaţioneaza cu alţi indivizi sau grupuri din afara
FURIA
• Sistemul limbic (cu toate componentele prezentate in figura) = Creierul Emotional
• Roluri:
- in emotiile si in raspunsurile fiziologice ale corpului
- in autoconservare (se intreaba tot timpul: Este sigur?)
- obtine informatii inaintea Creierului Rational – localizat in lobul frontal - si, in caz de
pericol, il suprascrie pe acesta cu hormoni)

Cele 6 stadii de raspuns ale Creierului Emotional: informatia primita de la senzori este
transmisa la talamus, catre amigdala, catre lobul frontal, amigdala face o evaluare rapida a
amenintarii, daca amenintarea este considerata serioasa atunci amigdala blocheaza Creierul
Rational cu chimicale, apare raspunsul emotional FURIA care ajuta la supravietuire, iar daca
nu e niciun pericol real, creierul este deturnat
FURIA
• Creierul ”instinctiv” sau creierul limbic, numit și ”creierul reptilian” – este partea cea mai veche din
creierul nostru, este situat în spatele și către baza capului, și este acea parte din creier în care își au
sediul comportamentele ”instinctive” sau animalice: foame, sete, sexualitate, supraviețuire. Aici au
sediul gânduri care declanșează emoții precum teama, furia sau excitația. Creierul ”rațional” sau
neocortexul (sau partea din creier care ne face oameni) este partea din față, lobul frontal al creierului,
considerat sediul gândirii, abstractului, rațiunii.
• Cele 2 functii ale furiei: sa ne pregateasca pentru confruntare (pregatire pentru actiune), dar si sa faca
lupta inutila prin intimidarea adversarului (comunicare).
• Cauzele furiei: „simtim emotii pentru ca gandim” (evenimentul generator este: nedorit, intentionat
provoct de cineva, contrar sistemului nostru de valori, controlabil prin reactia noastra de furie)
• Organele vizate de furie: sangele, ficatul, vezica biliara, inima, creierul/org.genitale la femei, rinichii
(la barbati), ochii
• Cum sa controlam excesul de furie?
- Minimalizati motivele de iritare
- Ganditi-va ce prioritati aveti si vorbiti cu dvs insiva
- Luati in calcul si punctul de vedere al celuilalt
- Noaptea este un sfetnic bun
- Acordati-i celuilalt ragazul de a se explica
- Concentrati-va pe comportamentul care a generat iritarea dvs, nu folositi atacul la persoana
- Intrerupeti intrevederea daca simtiti ca va pierdeti autocontrolul. Intoarceti spatele situatiei!
INVIDIA
Invidia se manifesta prin bucuria de raul altuia si prin intristarea de binele aceluia.
Simtim muscatura invidiei doar atunci cand superioritatea altuia se manifesta intr-un domeniu pe care il
valorizam.
Invidia isi are originea in mandrie. Ea il face pe om sa dezvolte afirmarea personala fara a tine seama de
propria valoare. Invidia apare la persoane cu stima de sine scazuta.

A invidia presupune o comparaţie, presupune să recunoaştem că cel invidiat este în avantaj, că este poate
mai frumos, mai deştept, că este în conjurat de prieteni, că are o viaţă personală şi profesională încununată
de succes, că deţine bunuri materiale la care nici nu putem visa. Această comparaţie ne poate trezi
sentimente de inferioritate, ne poate zdruncina imaginea de sine, încrederea în noi înşine pentru multă
vreme sau, dimpotrivă, ne poate genera anumite gânduri de superioritate, de mândrie, pentru că, în
orgoliul nostru, nu suportăm să fim depăşiţi de alţii, ei nu merită mai mult ca noi.

Cele 3 masti ale invidiei:


- Invidia depresiva – comportament asociat: retragere; refuzul de a reflecta asura problemei
- Invidia ostila – comportament asociat: barfirea persoanei invidiate
- Invidia admirativa – comportament asociat: felicitari adresate persoanei; mobilizare pentru depasire

Mecanismele invidiei: comparatia, chinul neputintei

Rezultate: tristete, furie, emulatie


INVIDIA

• Invidia provoaca un pH acid care duce la imbolnaviri de toate felurile, inclusiv diabet, cancere.

• Cum sa ne controlam invidia?


- Recunoasteti ca sunteti invidios
- Exprimati-va in mod pozitiv invidia
- Examinati-va gandurile de inferioritate, stima de sine
- Relativizati avantajele celuilalt
- Examinati-va eventualele ganduri de superioritate
- Aduceti-va propria contributie pentru crearea unei lumi mai drepte
- Evitati sa starniti invidia celorlalti
BUCURIA. BUNADISPOZITIA
• Bucuria este una dintre emotiile fundamentale.

• De ce plangem cand ar trebui sa fim fericiti?


- Lacrimile invingatorului (victoria ne aminteste toate suferintele indurate, poate anunta o viitoare
despartire dupa intalnire)
- Lacrimile reintalnirilor (ne amintesc suferintele indurate in timpul cat am fost separati)
Emoţii
Bunadispozitie: Emoţiile opuse
fundamentale
- Ne determina sa-i ajutam pe ceilalti
Bucurie Tristeţe
- Ne face mai creativi Încredere Dezgust
- Ne permite sa luam hotarari mai bune Frică Mânie
- Ne face mai indrazneti; uneori, putem Supriză Anticipaţie
sa ne asumam riscuri exagerate Tristeţe Bucurie
- Ne poate face prea docili Dezgust Încredere
Mânie Frică
Anticipaţie Surpriză
Cele 4 chipuri ale fericirii: multimea de bucurii (episoadele de emotie intensa si intermitenta); starea
prelungita de multumire (dorinte realizate); serenitate, echilibru sufletesc (in fata schimbarilor destinului);
activitatea ca scop (progresul facut in munca, satisfactia de a fi realizat obiectivul propus)
BUCURIA. BUNADISPOZITIA
• Fericirea (stare de bine subiectiva) este produsul a 2 componente: satisfactia (gradul de satisfactie) si
emotia (trairea emotionala)

• In estimarea propriei stari de fericire se iau in calcul cele 3 tipuri de diferente:


- diferenta dintre ceea ce doriti si ceea ce aveti
- diferenta dintre conditiile actuale de viata si cele din trecut
- diferenta dintre ceea ce aveti dvs si ceea ce au altii

Factorii care va determina fericirea sunt: intrinseci sau extrinseci?

Alimente care ne aduc bunadispozitie si ne stimuleaza starea de bine, de bucurie, de fericire: banane,
spanac, ardei iute, dovleac, portocale, fasole, branzeturi, carbohidratii s.a. Contin triptofan (aminoacidul
precursor al serotoninei), capsaicina, vitamina B3, B6, magneziu, calciu s.a.
TRISTETEA
• Datele privind exprimarea verbala, de asemenea foarte importanta in expresia emotionala, au fost
furnizate de raspunsurile la intrebarea: „Ce ati spus?”. Aceste raspunsuri pot fi regrupate in trei
categorii: fara reactie verbala; exclamatii; fraze sau propozitii mai mult sau mai putin lungi.
• Modul in care sunt distribuite aceste trei tipuri de raspunsuri determina o impartire a emotiilor in doua
grupe:
- o grupa in care discutiile sunt numeroase, fiind vorba despre emotiile zgomotoase: furia si bucuria;
- o grupa in care absenta cuvintelor este frecventa emotii tacute: in primul rand frica, apoi tristetea.

• Cat timp dureaza emotiile (profesorii Philippe Verduyn si Saskia Lavrijsen de la Universitatea din Leuven, Belgia)
• Tristete: 120 ore
Ura: 60 ore
Bucuria: 35 ore
Disperarea, speranta, anxietatea, dezamagirea si multumirea: 24 ore
Gelozia: 15 ore
Alinarea: 8 ore
Entuziasmul: 6 ore
Admiratia si recunostinta: 5 ore
Relaxarea: 4,3 ore
Vinovatia: 3,5 ore
Stresul: 3 ore
Mandria: 2,6 ore
Consolarea: 2,5 ore
Furia, plictiseala si surpriza: 2 ore
Iritarea: 1,3 ore
Compasiunea: 1,3 ore
Umilirea: 0,8 ore
Frica: 0,7 ore
Rusinea si dezgustul: 0.5 ore
TRISTETEA
Tristetea este un alt semn ca ceva nu este in regula. Ca si celelalte emotii negative, tristetea iti atrage atentia
ca trebuie sa faci ceva, sa schimbi situatia negativa care iti provoaca tristete. Tristetea devine o problema in
momentul in care este coplesitoare, dureaza de mult timp si te impiedica sa faci activitati curente.

• Avantajele tristetii:
- ne invata sa evitam situatiile care o genereaza
- ne ajuta sa reevaluam situatia si eventualele greseli
- poate atrage atentia si simpatia celorlalti
- ne protejeaza de agresivitatea unora
- ne permite sa manifestam simpatie si empatie fata de tristetea altora
• Cum sa ne controlam tristetea?
- acceptati-va tristetea
- manifestati-va tristetea
- continuati-va activitatile obisnuite
- cautati evenimentele placute
- ganditi-va sa va programati la un terapeut (psiholog, medic)
• Ce sa mancam pentru a ne reveni din episoadele de tristete?
- acizi grasi esentiali Omega 3, 6,9
- nuci, peste
- sofran, naut, dovleac, napi, varza, spanac, conopida, broccoli
RUSINEA

Este o emotie dureroasa, programata genetic si care se manifesta in momentul in care copilul incepe sa faca primii pasi,
la varsta de 12-18 luni (si chiar pana la 3 ani). Acum, el devine constient de noile sale posibilitati, care il ispitesc
catre o autonomie pe care, inca, nu este capabil sa si-o asume in intregime. Rusinea are rolul de a-l tempera, ajutandu-l
sa isi dea seama de limitele sale si sa isi adapteze comportamentul la contextul social. Este resimtita ca un soc, o ofensa
dureroasa adusa stimei de sine si copilul se apara prin crize intense de furie. In doze mici, rusinea este totusi necesara
pentru dobandirea unei stime de sine solide, bazata pe evaluarea realista a fortelor si slabiciunilor proprii.

La adult, rusinea intervine subtil in aproape toate interactiunile umane. Se declanseaza atunci cand exista o diferenta
mare intre ceea ce ne-am dori sa fim in mod ideal si perceptia pe care o avem despre noi insine. Rusinea include
sentimentul neplacut al propriei incompetente sau al propriei neputinte. Atunci cand apare intr-o situatie care o justifica,
ea ii semnaleaza persoanei natura exagerata a ambitiilor sale si o ajuta sa isi revizuiasca asteptarile. Reglarea
defectuoasa a rusinii conduce catre o stima de sine redusa, impresia de nulitate si de incapacitate de a fi iubit(a). La o
intensitate foarte mare, devine o emotie foarte greu de suportat, fiind generalizata la majoritatea situatiilor de viata si in
neconcordanta cu talentele veritabile ale persoanei.

Durerea generata de rusine este foarte mare. June Price Tangney afirma ca rusinea este "emotia uraciunii fiintei". O
persoana care este rusinata se simte fara valoare, fara putere si are o senzatie de micsorare chiar si a fizicului corporal,
avand o experienta psihosomatica distructiva.

Ca pozitie a corpului, exista tendinta de a lasa capul in jos si mainile de asemenea, indicand imposibilitatea de a
actiona. Exista doua tendinte de a reactiona: aceea de a se retrage pasiv sau de a ataca agresiv, de a se ascunde sau de a
disparea, evitand un alt contact social. Atunci cand nu putem fugi din situatie, tensiunea emotionala este foarte mare si
trecem de la fuga la atac, iar rusinea este inlocuita de furie.
RUSINEA

Cum controlam rusinea? Cum o gestionam?


• Marturiseste-ti rusinea si astfel vei simti efectul benefic al verbalizarii. Odata marturisita, inseamna ca
ai constientizat-o si esti impacat cu ea. Nu o lasa sa se transforme in furie!
• Transforma rusinea in jena. Reflecta asupra motivelor proprii de rusine si vezi daca nu este posibil sa adopti o
atitudine de jena care te determina sa repari gafa. Programandu-te sa simti jena, vei fi mai putin rusinat si nici ceilalti
nu te vor mai percepe ca pe un rusinos.
• Constientizeaza-ti convingerile limitative referitoare la rusine. Rezerva-ti timp cu tine, relaxeaza-te si cere
subconstientului tau sa scoata la suprafata si sa localizeze originea sentimentelor si gandurilor tale care te determina
sa te rusinezi.
• Revino la locul faptei. Rusinea te impinge sa fugi de oamenii in fata carora te-ai simtit rusinat sau sa eviti situatiile
in care ai avut impresia ca nu esti la inaltime. Acest lucru nu face altceva decat sa cronicizeze starea de rusine.
Intalneste-te cu persoana fata de care ai gresit si cere-i scuze sau continua sa iti dezvolti abilitatile pentru a te simti la
inaltime in situatiile in care te-ai rusinat de prestatia ta.
• Evita-i pe umilitorii in serie. Unele persoane sunt adeptele umilirii celorlalti, uneori sub masca glumelor. Invata sa
recunosti aceste persoane, chiar si sub masca lor de glumeti, si nu le permite sa te raneasca. Reaminteste-ti ca nimeni
nu te poate face sa te simti inferior fara permisiunea ta.

Când o persoană simte ruşine, întregul sine se simte expus, inferior şi degradat. Vina este în general mai puţin dureroasă
şi mai puţin devastatoare decât ruşinea pentru că, atunci când o persoană simte vinovăţie, principala sa preocupare este
legată de un anumit comportament, care este diferit de sine ca întreg, prin urmare nu afectează identitatea.

Ruşinea motivează adesea eforturile de a nega, a ascunde sau a scăpa din situaţia care induce ruşine. Vina motivează
adesea acţiuni reparatorii (de exemplu, mărturisirea, scuzele, eforturile de a îndrepta răul făcut). Ruşinea şi vinovăţia sunt
diferit legate de empatie. Mai exact, vinovăţia este direct corelată cu empatia orientată către ceilalţi. Sentimentele de
ruşine perturbă capacitatea indivizilor de a forma legături empatice cu alţii.
GELOZIA
• Gelozia este determinata de o stima de sine scazuta, de un sentiment intens de vulnerabilitate sau de
teama de abandon. Gelozia este un sentiment care se naste din teama, dintr-o lipsa de incredere in
sine, din teama de despartire, in primul rand, si abia apoi din lipsa de incredere in partener. Gelozia
extrema este o emotie teribila. Cei care sufera se simt inferiori fata de altii si se conving ca singurul
mod de a fi fericit este de a avea cea ce au altii. Aceasta poate fi o cale de autodistrugere daca nu
primesc ceea ce doresc atat de mult.
• 3 strategii ale gelosilor cronici:
- supraveghere stricta
- restrictionarea contactelor
- devalorizarea partenerului
• Tipuri de emotie asociate geloziei: furie (frustrare, atingere adusa statutului), teama (de a pierde
partenerul), tristete (atingere adusa stimei de sine, sentimentul de a fi abandonat), rusine (rusinea de a
fi gelos, rusinea de a pierde)
• Care este rolul geloziei?
Orice emotie reprezinta o tendinta de a actiona. Cel mai probabil, gelozia, ca si invidia, este o emotie “de
statut”. Resimtim aceasta emotie atunci cand contextul ne anunta ca suntem pe cale sa ne pierdem puterea
asupra unei persoane sau cand constientizam ca nu avem nici o putere asupra ei.
• Cum controlam gelozia?
- recunoasteti ca sunteti gelos
- exprimati-va gelozia
- reflectati asupra motivelor dvs de suspiciune
- lasati-l pe celalalt sa respire
GELOZIA
Gelozia acidifica sangele. Organismul nostru funcționează la parametri optimi când mediul intern, în
totalitatea sa, are un pH de 7.39, deci ușor alcalin. pH-ul diferitelor lichide ale corpului variază de la o
componenta la alta. Atunci când se vorbește de un pH ideal pentru organism, acela de 7.39, este vorba
înainte de toate de cel al sângelui și, într-o mai mică măsură, de cel al țesuturilor organice. pH-ul sângelui
trebuie să rămână stabil pentru ca organismul să se mențină sanatos sau chiar în viață. Regula 80/20.
FRICA
Frica este o emoţie primară care are rol de protecţie şi apare în relaţie cu un pericol real
Anxietatea defineşte acea stare de frică intensă şi disfuncţională care încurcă viaţa persoanei în cea mai
mare parte a timpului, care are la origine gânduri automate negative şi drept consecinţe: simptome somatice
şi comportamente de evitare a situaţiilor care generează frică intensă.

Frica vs. Angoasa vs. Fobie – diferentele tin de intensitate, de persistenta, de realitatea stimulului
Frica: reactie la o primejdie reala, durata scurta, motiv real, manifestari fizice predominante, fobie
Anxietate: anticipare a unei primejdii iminente sau presupuse, poate deveni cronica, fara motiv precis,
manifestari de natura psihologica, anxietate generalizata.

Raspunsul corpului, ca urmare a descărcării adrenalinei în sânge consecutiv emoţiei de frică, este strâns legat
de instinctul de supravieţuire, se numeşte: "luptă-fugi-îngheaţă"şi pregăteşte corpul pentru a face faţă cu
succes unei situaţii.
Sistemul de alarmă natural al corpului nostru (răspunsul luptă-fugi-îngheață) poate fi activat prin descărcarea
unei substanţe în organism (adrenalina) atunci când există un pericol real. Iată ce se întâmplă atunci când
corpul tău începe să producă adrenalina care creşte nivelul energetic pentru:
- alarma de luptă: Inima ta pompează mai mult sânge pentru ca tu să ai puterea să lupţi. Adrenalina curge
prin corpul tău, dându-ţi un surplus rapid de energie.
- alarma de fugă: corpul tău se pregăteşte pentru ca tu să poţi fugi mai repede, iar sângele este direcţionat
preferenţial spre muşchii picioarelor pentru ca tu să poţi scăpa de pericol.
- alarma de îngheţare: Corpul tău te face să te opreşti, aşa că nu te poţi mişca nici dacă vrei. Eşti încă
neliniştit, dar energia nu este folosită pentru fugă sau pentru luptă.
FRICA
• Centrul fricii: lob temporal - nucleul amigdalian
Temerile normale ale copilului: pierderea punctului de sprijin, zgomote puternice (6 luni), chipuri
necunoscute, obiecte care apar pe neasteptate in campul vizual (7 luni-1 an), despartirea de parinti, baia,
persoane necunoscute (1 an-2 ani), animale, intuneric, masti, zgomote necunoscute (2 ani-4 ani), fiinte
ciudate, oameni rai, tunete, rani corporale (5 ani-8 ani), evenimente despre care afla, moartea (9-12 ani)
• Cum sa ne controlam temerile?
- acceptati-va frica
- dezvoltati-va mijloace de a va controla frica (informare, relaxare, atiudine activa)
- invatati sa tolerati o oarecare intensitate a fricii
- determinati un recul al fricii, urmand niste reguli
- priviti-va frica in fata: care sunt riscurile REALE?
In cazul persoanelor care suferă de anxietate, orice activitate mentală determină o acumulare de acid
lactic în creier, care creşte aciditatea acestuia. Prin urmare, atacurile bruşte de panică ale acestor persoane
se pot explica prin acumularea excesivă de acid lactic. Această substanţă este un produs rezultat în urma
metabolismului glucozei şi este produsă şi consumată constant de creier.

adevarul.ro/sanatate/medicina/psihicul-influentat--aciditatea-creierului-1_50ae39ad7c42d5a66
39ad619/index.html
CERCUL EMOTIILOR
Iata care sunt emotiile fundamentale care se incadreaza in lantul
comportamental stimul/cognitie/emotie resimtita/comportament manifestat/rezultat al
actiunii (conform teoriei lui Plutchik):
• 1.atunci cand omul primitiv simtea o amenintare, lua cunostinta de existenta
unui pericol, resimtea frica, incerca o evadare, iar ca rezultat al actiunii sale ajungea
in siguranta.
• 2.intalnirea unui obstacol/inamic/furie/atac/distrugerea obstacolului
• 3.castigul unui obiect de valoare/posesiune/fericire/retinerea obiectului/castigarea de
resurse
• 4.pierderea unui obiect de valoare/abandon/tristete/incepe sa planga/se reataseaza de
obiectul pierdut
• 5.calitatea de membru in grupul cuiva/prieten/incredere, acceptare/acordarea de ingrijire
celuilalt/primirea suportului mutual
• 6.gasirea unui obiect /otrava/dezgust/vomita/scoate otrava din organism
• 7.descoperirea unui teritoriu nou/examinarea sa/asteptari in legatura cu acesta/crearea
unei harti/cunoasterea teritoriului
• 8.descoperirea unui teritoriu deja cunoscut/reamintirea sa/anticiparea
rezultatului/parcurgerea hartii cunoscute/recunoasterea teritoriului
• 9.petrecerea unui eveniment neasteptat/surpriza/scurta oprire pentru reevaluarea
situatiei/castiga timp ca sa se reorienteze
CONTROLUL EMOTIILOR
Modalitati de a avea control asupra emotiilor:
• 1) Intelege de ce esti emotionat
• 2) Analizeaza contextul
• 3) Incearca sa improvizezi daca situatia o cere (poti fi creativ)
• 4) Nu te gandi la posibila parere negativa a celorlalti despre tine, ai incredere in tine
• 5) Ai gresit? Corecteaza-te si treci mai departe
• 6) Nu imita alte persoane, ci observa-le
Incearca sa te cunosti, sa vezi de ce anumite situatii iti provoaca emotii. Astfel vei reusi sa stii
ce iti stimuleaza teama si sa incerci sa gasesti o solutie. Nu trebuie sa renunti sa faci lucrurile
care iti plac, doar pentru ca iti este teama. Infrunta-ti teama. Analizeaza-te. De exemplu, daca
iti este teama sa vorbesti in public incearca sa vorbesti acasa in fata unor prieteni. Poti incepe
prin a prezenta lucruri pe care le stapanesti foarte bine si poti continua cu subiecte pe care le
cunosti mai putin.

Toti oamenii au emotii, doar ca unii reusesc sa le stapaneasca in situatii critice. Este
recomandat sa incerci sa descoperi acele emotii de care iti este teama si sa le folosesti pentru
a-ti crea un avantaj.
E important sa poti raspunde la intrebarile: Care este emotia pe care o simt? Ce a declansat-o?
Unde o simt? Cum o gestionez?
SANATATEA EMOTIONALA SI

DEPENDENTELE
Stadiile dependentei: evitarea, mentinerea, pseudocontacte, ingustarea, cicluri intrerupte, colapsul inevitabil

• Teme fundamentale ale dependentei: increderea, rusinea, increderea in sine, plictiseala, frica de singuratate, teama de abandon

• Ciclul adictiei: senzatie, constiinta, mobilizare, actiune, contact, asimilare, intrerupere

• Cauzele dependentei emotionale trebuie cautate in:


- copilarie, cand dezvoltarea copilului este conditionata de relatia cu parintii
- stima de sine scazuta
- cultura in care a crescut persoana dependenta
- atasamentul nesigur si tot felul de temeri (de abandon)
• Tratamentul consta in:
1. Cresterea stimei de sine si dezvoltarea capacitatii de a ne iubi si valoriza, astfel incat sa nu mai depindem de
partener pentru o buna imagine de sine.

2. Reflectarea asupra felului in care ne-am implicat in relatiile cu persoanele semnificative din copilarie si a modului
in care acestea au influentat asteptarile pe care le avem cu privire la sentimentele si conduita partenerului actual
poate duce la evidentierea unei legaturi cauzale si la necesitatea initierii unei schimbari in relatia actuala.

3. Renuntarea la tendinta de a ne lasa dominati sau, dimpotriva, de a detine controlul in relatie.

4. Cresterea gradului de autonomie.

5. Formarea si mentinerea unui cerc de prieteni si cunostinte.

6. Recastigarea echilibrului emotional prin schimbarea stilului de atasament.


DEPENDENTA DE ALIMENTE

• Serotonina: un James Bond veritabil al neurotransmiţătorilor. Te va face să te simţi bine.


• Dopamina: reprezintă parcul de distracţii al creierului. Este un sistem de tipul plăcere-şi-recompensă,
extrem de sensibil la dependenţe. De asemenea, este substanţa care te ajută să nu simţi durerea.
Imaginează-ţi creierul ca un automat de pinball. Ai milioane de transmiţători care-şi trimit mesaje de la
unul la altul.
• Când transmiţătorii tăi de serotonină trimit semnalul, ei transmit creierului mesajul că te simţi bine;
acest mesaj are intensitate maximă atunci când mingea de pinball încărcată cu mesaj pozitiv ricoşează
frenetic prin creierul tău, acumulând pe parcurs numeroase puncte. Dar, când piezi bila (adică atunci
când celulele creierului preiau serotonina şi o distrug), sentimentul de „iubesc întreaga lume” pe care
tocmai l-ai experimentat, dispare.
• Ce vrea creierul tău să facă? Să mai pună o monedă în automat şi să joace o altă bilă. Pentru mulţi
dintre noi, următoarea bilă ia forma alimentelor care ne fac să ne simţim bine în mod natural (şi
rapid), pentru a contracara scăderea serotoninei, pe care o resimţim.
DEPENDENTA DE ALCOOL

• Anxietatea, dar si depresia, poate fi atat o cauza a dependentei de alcool, cat si o urmare a acesteia:
Consumul excesiv de alcool poate conduce la aparitia unor tulburari de anxietate;
Alcoolul sporeste simptomele de iritare, anxietate si chiar depresie, afectand functiile creierului.
Relatiile cu persoanele apropiate pot fi afectate, pot aparea probleme de concentrare, probleme de natura sexuala, sau
dificultati la locul de munca;
Dependenta de alcool poate provoca o degradare a calitatii somnului ce poate provoca iritabilitate si in timp probleme de
concentrare.

• Desi incetineste functiile organismului, in mod paradoxal, consumul excesiv de alcool poate duce la disparitia
inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate cu o mai mare usurinta, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne
controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv, astfel incat emotiile devin exagerate.
• Fiind o modalitate care pare a te elibera de inhibitii, consumul de alcool poate fi considerata o supapa pentru cei
care sunt anxiosi, carora le este greu sa se exprime sau nu functioneaza asa cum isi doresc. Fiind la indemana
tuturor, este o modalitate des folosita de a „scapa”pe moment de starile neplacute ale anxietatii, insa pe termen lung
le poate accentua sau mai grav, poate afecta serios functionarea creierului.
DEPENDENTA DE MEDICAMENTE

• Calmantele şi somniferele pot duce foarte uşor la dependenţă, mai ales dacă sunt folosite mai mult timp decât e
nevoie. Benzodiazepinele acţionează pozitiv asupra psihicului, de aceea sunt adesea luate în exces, doar pentru a
alunga stările negative. Un risc mare de dependenţă îl au sedativele şi anxioliticele, ca şi analgezicele care conţin
codeină, efedrină şi cafeină.

• Depresia, teama şi insomniile stau de regulă la originea dependenţei de medicamente. Adeseori sunt de vină şi
tratamentele necorespunzătoare: fie că nu este respectată doza, fie durata tratamentului. Gravitatea problemei trece
adesea neobservată de persoana în cauză. Dependenţa fizică se poate observa în pierderea în greutate şi stări lungi
de apatie.

• Renunţarea la pastile poate duce la stări de deprimare şi anxietate, de aceea trebuie făcută treptat şi sub îndrumarea
medicului. Uneori apar simptome noi, care imită simptomele unor afecţiuni mai grave. Ameţelile, tremurăturile,
durerile de cap şi transpiraţiile vor trebui înfruntate pentru a scăpa de dependenţa de medicamente.

• Abuzul de antibiotice da multirezistenta, scaderea imunitatii si lipsa de raspuns atunci cand este nevoie.
DEPENDENTA DE TUTUN

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, sunt substante psihoactive toate cele care, atunci cand sunt consumate,
sunt capabile sa modifice echilibrul psiho-fizic al unui individ. Aceste substante actioneaza in creier asupra
mecanismelor care in mod normal regleaza comportamentul, gandirea si motivatia. Sunt cinci substante naturale din
care provin toate celelalte: alcoolul, cocaina, morfina/heroina, canabisul si nicotina.

Toate substantele psihoactive actioneaza la nivel cerebral servindu-se de complicatul mecanism al placerii, care
regleaza activitati precum aceea de a manca sau a face sex. Numai ca placerea, atunci cand devine un scop in sine,
obsesiva, nu face bine, si de aceea natura a ales s-o regleze printr-un circuit de control. Cand comportamentul care
provoaca placere este repetat, nivelurile de satisfactie se diminueaza: dupa 4 portii, chiar si mancarea noastra favorita
devine indigesta; ceea ce nu se intampla insa si cu substantele psihotrope, pentru care dorinta (o stiu bine alcoolicii si
fumatorii) nu se diminueaza niciodata.

Dependenta incepe cind nicotina actioneaza pe receptorii nicotinici pentru a elibera neurotransmitatori cum este
dopamina, glutamatul si acidul gama-aminobutiric. Incetarea fumatului conduce la simptome ale sevrajului nicotinic,
cum sunt anxietatea si iritabilitatea. Nicotina da aceeasi dependenta ca si cocaina si heroina.
DEPENDENTA DE DROGURI

• Creierul nostru produce "droguri" indispensabile functionarii lui: cand ii furnizam altele diferite de cele naturale, il
scurt-circuitam. Dependenta de substante psihoactive este o boala neurologica in toata puterea cuvantului, la fel ca
Parkinson sau Alzheimer, care afecteaza sistemul motivational al creierului. Drogurile reusesc sa se substituie
anumitor substante chimice produse in mod natural de organismul uman, asa-numitele substante endogene,
indispensabile pentru reglarea mecanismelor de supravietuire precum alimentatia sau reproducerea; intr-un creier
sanatos, perceptia obiectului dorintei - fie ca acesta este o farfurie de mancare sau un potential partener de sex -,
activeaza o secventa specifica, reglata tocmai de aceste substante endogene.
• Drogurile exogene, adica cele introduse artificial in organism, fac acest proces sa se blocheze: placerea derivata din
consumul lor este mult mai intensa fata de cea produsa de in mod normal de organism, astfel incat aceasta din urma
este perceputa drept neglijabila. De exemplu, se spune ca senzatiile produse de heroina pot sa fie mult mai intense
decat un orgasm, nu-i astfel de mirare ca reusesc sa se substituie dorintei sexuale. Nici ceilalti stimuli fiziologici
precum foamea sau setea nu mai sunt receptionati, singura necesitate devenind drogul. Iar creierul invata rapid sa
aprecieze - si sa prefere -, acest soi de "scurtaturi" pe traseul obtinerii placerii.
• Marijuana se substituie anandamidei, un neurotransmitator implicat in mecanismele de reglare a apetitului, a
memoriei, reproducerii si proliferarii celulare (aflata la baza dezvoltarii tumorilor).
• Cocaina se substituie dopaminei, neurotransmitator implicat in procesele de geneza si adminsitrare a miscarii si
dispozitiei.
• Heroina se susbtituie endorfinelor, implicate in procese de administrare a durerii (ii ridica pragul),
comportamentului, invatarii, emotiilor si somnului
• Alcoolul se substituie acidului gamaaminobutiric, principalul acid inhibitor al sistemului nervos central, care detine
un rol cheie in transmisia stimulilor la neuroni si este direct responsabil de reglarea tonusului muscular.
• Ecstasy-ul "pompeaza" serotonina si blocheaza dopamina; efectul combinat duce de la o senzatie de forta fara
margini la o prabusire cerebrala, cu stari de anxietate, depresie si incapacitatea de a mai procesa informatii
senzoriale.
DEPENDENTA DE INTERNET, TELEFON,
CUMPARATURI, JOCURI DE NOROC,
PERSOANE
Comportamente care anesteziaza temporar durerea si anxietatea pierderii, dezamagirii, separarii, alienarii,
frustrarii sau singuratatii se pot transforma in obiceiuri sau dependente care schimba alienarea pe termen scurt
cu suferinta pe termen lung.

In incercarea de a ne satisface nevoile de siguranta, tima de sine, gratificatie senzoriala, de putere si de


realizari materiale, dezvoltam obisnuinte comportamentale. Acestea sunt nevoile individualitatii noastre pe
care incercam sa le umplem cu lucruri din afara noastra.

Dependentele servesc unui scop. Cand oamenii cauta o schimbare in starea lor emotionala si nu stiu cum sa o
realizeze din interior, intind mana dupa ceva din exterior. Cauta alternative acceptabile pt dependenta ta!
INTELIGENTA EMOTIONALA
Conform lui Daniel Goleman se evidentiaza cele 4 componente ale Inteligentei Emotionale si anume:
1. Autocunoastere
• Autocunoasterea Emotionala
• Autocunoasterea Realista si Corecta
• Increderea in sine
2. Autocontrol
• Autocontrol emotional
• Transparenta & mentinerea integritatii
• Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare
• Orientarea spre rezultate
• Initiativa
• Optimism & perseverenta
3. Social “Awareness” (constinta sociala, de grup)
• Empatie (simtirea sentimentelor si perspectivei celorlalti, un interes real fata de grijile celorlalti)
• “Awareness” la nivelul organizatiei
• Orientarea spre serviciu
4. Managementul relatiilor interpersonale
• Dezvoltarea altora, a abilitatilor acestora, coaching
• Leadership inspirational
• Catalist al schimbarii (initierea si managementul schimbarii)
CUM SA CONVIETUIM ARMONIOS CU
EMOTIILE NOASTRE
RISCURI: Emotiile persistente neexprimate sau prost gestionate dau: scaderea imunitatii, diabet zaharat,
astm bronsic, cancere, boli cardiovasculare, boli de piele, boli ale ficatului, boli ale sangelui, afectiuni
renale, ale sistemului endocrin, ale sistemului nervos s.a.
EMOTIILE SI CEILALTI: emotiile ne influenteaza judecata, memoria, atitudinea fata de evenimente,
joaca un rol important in comunicarea cu ceilalti.
ETAPE ALE „BLOCAJULUI EMOTIONAL”:
- Completa necunoastere a emotiei
- Constientizarea partiala a emotiei
- Constientizarea emotiei dublata de dorinta de a o face sa dispara
- Constientizarea emotiei, dublata de dorinta de a nu o exprima
RECOMANDARI pentru o buna sanatate emotionala:
• Exprimati-va emotiile tinand cont de context
• Cautati interlocutori care sa inteleaga
• Supravegheati-va sanatatea, adoptati un stil de viata sanatos, evitati factorii de risc
• Incercati sa traiti cat mai multe emotii care va dau o stare de bine, diminuati-le pe celelalte ca
frecventa
• Invatati sa va recunoasteti emotiile si sa le numiti
• Urmariti, cu atentie, emotiile celorlalti
• Reformulati punctul de vedere al celuilalt
EMOTIILE SI SANATATEA
DE CE? CUM? IN LOC DE CONCLUZII