Psihologie Sociala (C.

3) - Complianta
cursul 3
by

Salomea Popoviciu
on 1 November 2015
538

Comments (0)
Please log in to add your comment.
Report abuse
Transcript of Psihologie Sociala (C.3) - Complianta
Complianta
Raspunsul asertiv
in fata compliantei
Norma reciprocitatii
Punerea capcanelor
succesive
Cialdini (2001)
Complianta este o forma explicita de influenta sociala, care are loc atunci când cineva accepta o cerere, rugaminte sau sugestie, în
conditiile în care un posibil refuz nu ar fi riscant.
"Te rog, nu ai face
asta pentru mine?"
"E produsul de cea
mai buna calitate. Nu
puteti refuza asa oferta!"
Dennis Regan
1971 - o sticla de coca-cola costa - 25c
bilete de tombola
(25c - 43c)
Piciorul in prag
Freedman & Frazer (1966)
Drepurile consumatorilor
53% vs. 22%
1. Perceperea propriului comportament
2. Atribuire personala
Amorsajul (sutul-cu-efect)
Psihologia angajamentului
Usa-in-fata
$10
$2
1. Contrastul perceptiv
2. Concesiile reciproce
Si-asta-nu-i-tot!
1. vigilenta
2. stomacul
3. inima
Testarea simtului comun
Adevarat sau fals?

O modalitate eficienta de a determina pe cineva sa-ti faca un favor este sa ceri ceva atat de nerealist incat sa fi sigur respins, ca apoi sa
ceri ceea ce doresti cu adevarat.

Oamenii in general intuiesc cand sunt inselati, dar totusi cad in capcana, datorita justificarilor, si auto-justificarilor cognitive.
24% doritori
56% doritori
Tentatia unei oferte de "nerefuzat"
 

   
 

PSIHOLOGIA MEDICAMENTULUI, COMPLIANTA TERAPEUTICA SI MODALITATI DE OPTIMIZARE A ACTULUI MEDICAL PRIN MIJLOACE PSIHOLOGICE 

Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri 

  

Termenul de psihologie a medicamentului este un termen recent introdus in literatura de specialitate (Iamandescu, 1997). El se refera la 
aspectele psihologice care apar in momentul in care subiectul se afla in relatie cu medicamentul. Sub aspect psihologic, distingem trei etape in 
cadrul acestei relatii. t6u6un 

1. Momentul prescrierii medicamentului. In aceasta etapa, factorul psihologic principal se refera la efectul placebo. Placebo reprezinta o forma 
medicamentoasa identica cu cea a unui medicament, dar fara substanta activa a acestuia. Caracterele generale ale efectului placebo sunt: 

(a) Substanta administrata este inerta farmacodinamic; 

(b) Efectul este simptomatic; 

(c) Durata efectului este de regula scurta; 

(d) Actiune nespecifica; 

(e) Instalarea efectului este rapida. 

Efectul placebo este explicat prin expectantele subiectilor vis‐a‐vis de efectul scontat al medicamentului prescris. Altfel spus, efectele 
medicamentului de tip placebo sunt congruente si determinate de expectantele subiectilor referitoare la efectul placebo. 

2. Momentul actiunii farmacologice a medicamentului. In afara efectului benefic pe plan somatic si psihologic, medicamentele exercita si o serie 
de efecte adverse (ex. reactii alergice, anxietate, ameteli etc.). Aceste efecte adverse devin stimuli cu valoare psihologica incarcata care pot 
interfera ulterior ‐ ca urmare a prelucrarii lor cognitive ‐ cu buna derulare a tratamentului medicamentos. 

3. Momentul bilantului. Aici analiza psihologica se refera la analiza costuri beneficii a tratamentului medicamentos si la decizia continuarii sau 
renuntarii la tratamentul tinta. In cazul in care tratamentul a fost reusit, analiza psihologica se refera si la dezvoltarea increderii pentru eventuale 
readministrari. Din punct de vedere psihologic, un caz particular este dependenta de medicamente. Aceasta dependenta poate implica atat o 
dependenta fizica cat si una psihica. Modul in care se trateaza aceasta din punct de vedere psihologic va fi discutat la capitolul tulburarilor legate 
de consumul de substante. 

Complianta terapeutica se refera la un raport explicit intre comportamentul bolnavului si instructiunile clinice. Acest raport poate determina trei 
situatii posibile: 

1. hipercomplianta ‐ care poate merge pana la adaugarea unor mijloace terapeutice neindicate; 

2. complianta normala care se inscrie in cadrul prescriptiilor terapeutice; 

3. hipocomplianta ‐ care poate merge pana la noncomplianta si refuzarea prescriptiilor terapeutice.  

Factorii de care depinde complianta terapeutica sunt: 

(a) Natura prescriptiilor terapeutice: complexitate acestora, consecintele lor si esecul anterior al unor astfel de prescriptii; 

(b) Medicul: prestigiul sau. Calitatile relationale cu bolnavul etc.; 

(c) Bolnavul: nivelul de intelegere, tipul de personalitate; 

(d) Boala: severitate bolii, evolutia acuta sau cronica a acesteia etc.; 

(e) Anturajul: experienta si atitudinile acestuia fata de tratament. 

Asa cum am mai amintit pe parcursul acestui curs, actul medical se refera la aspectele curative si profilactice in cazul bolilor. Unii din factorii 
importanti implicati in boala si sanatate sunt cei psihologici. Ca urmare, psihologia poate optimiza actul medical in toate etapele sale. O nota 
aparte o reprezinta relatia medic‐bolnav. Aceasta este o relatie terapeutica care poate beneficia si poate fi optimizata prin aplicare cunostintelor 
din psihologia relatiilor interpersonale. Toate aceste aspecte vor fi reluate detaliat in semestrul doi cand vor fi abordate interventiile psihologice 
in actul medical. 

   
 
Această carte oferă baza de cercetare pentru afirmațiile pe care le-am făcut despre căsătorie într-o societate postindustrială. În
Partea I, explorez contextul conceptual pentru dezvoltarea unei tipologii empirice a căsătoriei. În această secțiune, arată statistic că
există moduri diferite, dar modelate, pentru ca soții și soțiile să se relaționeze unul cu celălalt. Aici, clasificăm sistematic căsătoria și
validarea acestor categorii. În partea a II-a, mă ocup de două concepte fundamentale în studiul puterii și conflictului căsătoriei. . . .
Această parte demonstrează modul în care cuplurile din diverse tipuri de căsătorii încearcă să domine sau să se supună soțului /
soției, să rezolve problemele și să obțină conformitatea. În Partea a III-a, discut despre căile verbale și non-verbale, cuplurile
reacționează unul cu celălalt și își arată implicarea unul cu altul. . . . În partea a IV-a, discut despre modul în care soții, precum și
oamenii din cultură în general, se gândesc la căsătorie și cum aceste realități psihologice afectează codificarea și decodificarea
mesajelor către soț și despre căsătorie. În Epilog, discut instrucțiuni pentru cercetare viitoare și dezvoltare teoretică. (Registrul bazei
de date PsycINFO (c) 2016 APA, toate drepturile rezervate)