Credle gi vei afta, Chegte gi vei vedtea, Invatt spre a pated $F secretil mi-l vel patra. Autorut - Introducere In acest curs gin a ardta adeptilor nostri — de bund seamA elevilor, care doresc si se ocupe de Ocultism — ca $tiinjele Oculte se pot aplica foarte gor. Cursul nostru va oferi cele mai practice experienje din ramura Stiiajelor Oculte, dupa cei mai de seama savangi ca: Ch. Richet, H. Durville, James Braid si au putem si nv-l citim gi pe profesor! Donato. Pe baze stiintifice asopra Ocultismului, am studiat Scoala de Stiinte Oculte, unde sintem diplomati. Scopul nostru este de a ajuts Ia raspindirea Ocultismului, nu pentru a duce publicul in eroare prin excrocheriec. Pentm ci. carte bund nu se giseste cv una co coud, si pentru a objine minimum de rezaiiate cititorii nogtrii nu mai stav pe ginduri gi igi procura cursurile numai de Ia autori, pentra a objine cole mai bune rezutate in apiicarea Ocuitismuui. CUVINT INAINTE scoala arcanelor' | Gradul servitorilor ‘ *Discipotel supra iriumf 5 se goisrmulu gi prin Mobilizarea corpului mental gi punerea bazelor stiingelor viitorului. \e"spirantii si invete: .Cynoaste fine insuti.” rei lucrufi siat esengiale daca clevul vrca sf reuseasca a urma Gradul fratilor Devizi: Sa trdiesti mai inti pentru a ajuta umanitatea, si apoi pentru a practica cele sase virtuti glorioasc. Obiigatia: ‘Si inves, servind, si te sacrifici. ‘Obiectut medirath Viata ca o continua amintire si Cararea esoterici, Si invete a fi abs (i insugi. Se infel it adevdrata natura a motivelor de care depind fapiele sale zitnice. Pentru ca viaje se Oevint riumics, webuie st se dey cova de Sirus, 5st w Incririle si meditatia, Ia care singusy Trebuie si organizezi viata ta zilnic’ devotindu-te acestor studi ins Alora. ‘SE caule cunoasterca de sinc, descoperirea naturii diferitelor u memorie Obicetal studiilor: Tngelegerea raportall cae exist intre misticismul occidental 1 ocultismul oriental. ‘Aspiranii sf inve(e: .A cunoaste pe Maesir™ Prin fuziunea dintre gindirea fird neglijarea celorlalte datorii yi obligatii gi fara 4 cauza nici_un corpuri cu ajutorul cayors divinul ge tinde sé se manifeste i, puneres imtregit_naturi_inferioure a individuliy sub controle; Sulletalin ior. E\ formenc’ r ct__aici _invalarea concentrirfi $i a exercitirii cOMLTOTUNG- mena, TaSTTUINERE AT gindirii. Elevul trebuie sf se StrAUTaSE St-Hi dezvoNé aT gaselea sims, cel mental, sub stipinirea Girecis a Eu-Tar. peaira #1 Eat si\_neinsmita creverslut Tizic impresiiie acestut Ego. Occidentului mistic gf tnvayamintul Orientului ocult, se va neste 0 now scoalli care va utiliza ceca ce este exact din amindou’ practicile In timp ce antrenamentul primal smd, oh asp a al servitoriior} este ii primul rind intelectual si echilibrant. acela al pee oe Om. eo = MOTIO. |Gradul discipolilor * Fil umil daca vrei injelepeiunea. Daca 0 vel avea, fit gi mai umil. Obligagia: ‘Sa te consacri cu totul vieyil spirituale. ‘Obiectul meditagiet: Q Viajii de viayd de viziune limpede gi iluminare. ‘Obiectul studillor: Ocaltismul pr: (cetrospecyiunca) sau Raja Yoga. Aspirantii si inveje: .A cunoaste Legea”. Primele grade pregitese pe acesta din urmi, tic, analiza faptelor zilnice 4 Femiterea zilnic a acestei idei citre Spiritual, punindu-se zilnic natura memorie, constientizarea in orice inferioar& 31 ereierul fizic sub ‘moment a existenjei sale spirituale, stapinirea acestei__realitaji cucerirea controlului mental sia _subiective. ‘contactului cu Ego-ului sau Ghidal procurind cicvului disciplina i antrenamemtul indispensabil pentru calea dezvoltarir si cunoasterii practicilor oeulte. 7 = Natura forjei, controtul cnergici, coastituyia diferitelor centre de forte, umane, planetare, numele lor, natura gi controlul lor vor fi studiate tenretic in. Geadul, Discipolitor, precedate de o realizare, care va decurge normal in timpul aspirafiei spirituale a elevutui, prin coordonarea triplei sale naturi inferioare si a vie{ii sale de sacrificiu yi setvieiu. Practica meditatiei are aici drept. scop iluminarea creierului fizic prin lumina si stiinja Ego-ului. ~ CATRE CITITORI Dupa cum se stie, un elev din clasa f, inainte de ai se proda prima lectie care incepe cu drepte, orizontale, verticale, curbe, ¢ a. Abia dupi asta inva(i primele litere. Acceagi procedura o urmeaza gi elevii care dorese si fnveje Stiinyele Oculte. Bi primese lect dupa care pot pune in practica cexperiengele fnvigate, cu destula suring. Cu ajutorul unei casti telefonice atagati Ia un aparat de radio se pot auzi voei la distanga foarte mare, datoriti: magnefilor care atrag vibratiile gi ni le transmit fn ureche. fn mod analog, exist in noi o putere de influeni numita Magnetism Personal, care este foarte dezvoltata la uncle persoane gi foarte putin dezvoltati la altele. Partea I-a CAPITOLUL I Scopul nostru este de ane de mare se mai’ gasesie un dexvolta magnetismul personal. contincat, Amctica, descoperit ‘Reugita nu vine de lasine, cidoar de Columb? in urma unei munei consecvent® ——_Acelasi lucru este valabil si in cazul hipnotismului, Nu oricine il va putea aplica, ci door scei care vor practica dupa instrie(iiaile autorilor. De la primele lectii citite va » vei schimba, vei fi stapini vointa si va veti intiri memoria. Ati auzit de cuvintele Hipnotism yi Magnetism Personal, afi asistat [a vreo experien{a de acest fel? Nu v-ati {ntrebat cum poate un om sa influengeze o sali intreagi? Aceleagi calititi le aveti si dvs., ar numai prin practica serioasa depuse de dvs, efectuind diferite Veli ajunge fa rezultate bune. exercijii. Marii invagati precum Numai cei care muncese ajung la Demostene, Columb, Richard, Succes. Edison, Hagdeu, sa,, am Iucrat_ _ Deoarece si pe dvs. va intereseazi hipnotismab «i magnetismul personal atit de foarte mult pina au ajuns la rezultat. Cine credca & dincolomult practicat de persoane care au obtinut rezultate satisfi citoare punind fn practicé exeperienje descrise de maegtri, noi am ental ca tectiile noastre 81 poata fi puse in practica de ficcare. Urmind acest curs veti lucra pentru dezvoltarea forjelor dvs. psihice, Tnva{ind ocultismul, vei pagi progresiv, inaljindu-va ;? pina Ia rangul cel mai inaintat. Pentru aceasta trebuie si studiati, trebuic munca gi stiri ry trebuie si vi lasati coplesifi de gindurile ce va apasa 2ih puneti-vi pe lucru in mod serios. ‘$Stiinja hipnotismului nu ¢ nous. ‘Ocultismul se practic’ din vremuri ancestrale in intreaga lume. i India ghicitorii si vraj bucurau de foarte mult respect. Se spune cA grecii isi ungeau abdomenu] cul untdelemn gi'se priveau unii pe alfii adormea primo! era ales drept medium. Astizi practicile s-au mai schimbat. Existi cirfi pline de instructiuni. Acestea au fost tiparite mai intii in Grecia, India. Franga, apoi au ajuns 3i la noi. cel care MAGNETISMUL PERSONAL Pentru dezvoltarea magnctismului personal este newoie de cit'mai multe experienje. Acestea se execula in ordinea indicala faceti experiente ircbuie si fi scriogi cu persoana pe care ati ales-o. Inainte de a va incerca puterea de concentrare a voinjei, trebuie si faceti experiente singuri, intr-o camera unde nu veti fi deranjati de nimeni, afi 0 oglind’ mai mare, faceti pe ea un punct cu cretonal a Te pitt o bucafica de hirtiec neagra safata Forund i privity acest punct fard a clipi tim citeya secunde, pind incep si vA oboseasea Ochi Stati linigit tev: Sie mine, pol raf experi \Cind vorbiti cu cineva, uilall timpul in ‘ochii ui, fird a clip O alta experien|ai care se poate fiice pentru dezvoltarea magnelismului personal este urmatoarea: ‘gDupi ce ati reugit x2 Fixagi punctul de pe oglinda timp de eiteva minute fa th ceva, puteti proceda in felul urmator: cind mergeti pe strada uitati-va in ceafa unei pérsoane oarecaré, in special a unei femei la 20 de metri, apropiindu-vi de ea gi avind toaté voinga 2 Veli vedea ci acea -va privi imediat inapoi si va va privi drept ‘are In parte. Cind | in ochi. Atunei priviti-o fara a elipi va incepe si zimbeasci. Tot timpul cit exersati pentru dezvoltarea magnetismului personal si a puterii de concentrare a voinjei, trébuie ¢ in voi, spunindu-vi ci veti sPusi in toate experiengele fir ca cineva 58 va poati influenta, Totul depinde de voinga, Far vointi nu se poate face nimic, deoarcee, pentru ca_omul si-si poaté concentra Yointa trebusie s4 repete cit mai des cele dous Ic Ci prin ugor de realizat, Intraji seara in Calera dvs. de Iwcru, desenati un punet negru pe o foaie alba de hirtie si agezati-va la o departare de doi-trei metsi. Privigi acest punct fara « clipi, pind cind vi se pare c& nu mai deoscbigi alte obiecte in afara de punctul acela. Daca va simfiti obosit $1 aveti nevoie de repaus, scutmpicrryt= plimbati-va putin prin camera. © Repetali aceste trei experiene 1 rind pind cind tapin pe ele. Dupi cum veti vedea-mai departe, In om existé 0 putere necunoscutd,.aumita este compusé din trei CE ESTE IDEEA? cea este un produs al gindirii omenesti. Dorinja repetats mereu in gindire isi atinge scopul propus. Sugestia este o idee transmisi (trimisd) de cineva citre 0 persoana oarecare, la orice distanja. Fascinatia este atragerea, captivarea _unei persoane prin fixarea privirii asupra acesteia,AUTOSUGESTIA (G)Puterea voingei mele esie marc. Pot si ma stapinese pe mine si pe alfii. © sint o putere in aceasta Jame. O simt oriunde a5 fi. Sint o putere a binelui, a progresului gi a succesului. 6) Bu impragtii razele magnetismului atractiv. Atrag pe oricine, sint un centru de putere. {@)Sint un magnet omenese. Nici 0 piedica nu sta inaintea atractici mele. OE» imprig ea. Aurag pe toti prin iubire, jin oamenii sub stapinirea mea prin iubire. fn ficcare seara gi dimineaya pind a nu va scula, eit sintefi inca in starea de somnotenti-repetagi de 10 ori in gind aceste 5 puncte de mai sus ce va vor fide un mare folos. Serieti-fe cv litere mari pe o coal de hintie si pi fata dvs. pind vei adormi, COMUNICATE ‘Un om hipnotizat igi pierde congtiinta gi rimine sub conducerea hipnotizatoralui. Orice sugestic data in Limpul somaulai, va fi executat Intocmai deoarece primeste un ordin. Daci { se sugestioneaza Cd se afla intr-un aeroplan, ia atitudine st crede ci este cel_ mai bun aviator, sau ¢3 se afl pe schela uaci clidiri, il veti vedea cum merge cu hagare de seama pentra a nu cidea. Din punct de vedere. fate-o yedinjé de hipnotism daci i se sugestioncari subiectului cd ¢ cel mai bun cintaret, iI vett vedea cum incepe si cinte ficind aceleasi gestori ca un cintlre} Ch. Richet serie intr-un arti¢ol al s3u, din care extragem urmitoarele: nu oriciae poate deveni hipaotizaior gi mu toy aw aceeasi putere de hipotizare. Warren, psiholog american, scrie ci somaul hipnotic se produce numai prin sugestia hipnotizatoralui si rmine psthologic, este sugestia sub dominarea acestuia Capitolul Il EXERCITIH yoinget aulosugestie ~Oidatk Cr execntarea celor dint exercitii va mai recomandim citea, ‘are, executate asa cum vi le aratim, yor fi de mare insemnitate ajutinds- ya la desvoltarea forfelor psihice, la idtarrex-memorier, votnte!yi energie’. Poate cf dvs. veji hua In ris aceste aimicori dar mai tiraia vey th multamiji de starurile noastre. Orice inceput are gi sfiryit gi de aceca nu Irebuie sk ne Lisdm condusi de unele fel inspirate de gindurile noastre De acces, dvs., Iucrind dupa sfaturite noasire maj devreme sau mai tirtiu, veji avea cele mai frumoase rezultate. Cdutayi si indeplinili toate regulile de aulosugestie si'veti ajunge la scopal sau rezultatul urmarit, Exereitial se executit in fiecare zi, dimineata, $i “saan ork. i on Zina Ta Ber, VA. Ziua a U1-a Exer. VAP. Ziua a Tika Frer. VP-Gg. Ziaa a (Va Exer VP. Zina a V-a Exer. V.Cg. Ziva a Via Exer. VR. Saptimiaa a ii-a Ziua La Exer. VARP. Ziva a Ua Frer. VRC Ziua a lila Exer. VARP. Zia a 1V-a Exer, V.PR. Ziva a V-a Exer. V.RCg Zina a VI- Exer. V.RP-A. Aceste exerciii se Vor executa fri intrerupere aga cum am ardtat ‘maj sus: dimin=aja Ia aceeasi ona. Incepind cu sdptsmina a Wb le se executa 5 dintineaya gi , seara, ate: Zina La Exer. V.P.CR.Ap- Zina a Ma Exee. VPRAp. Zina a tll-a Exer. V.RCg-Ap. Zina a 1V-a Exer. VR.P-Ap. ‘Tina a Vea Exee. V.RP.CBAp, Ziua a Via Ever, V.CZA.RAD. Siptimina a 1V-a Ziva La Exer. V.IRP.ACg.AD. Ziva a (La Frere. V.RP-ACgAp. Zivaa [Sh-a Ener. V-RACEPAp. Ziua a (V-a Exer. V.R.CEA. PAp. Ziva a Vea Exer. V.RP-A Cz Ap. Ziva a Vi-a Exer. V.R.CE.A. P.Ap. Faceti elt mai make exercitii de respiratie deoarece acestea ajuia ta dezvoltarea forjelor psibice gia magnetismului personal. Pute{i si executati si alte exercitii de respirajie da¢ auiai ti O¥ald aria, Explicatii Exer.: Exercitit; V — Aniosugestie; P — Concentrarea _gindiri: Respirajie: Ap — Sagestia co apa ‘Aceste cxercigii webuie executate 6 zile la aceeasi ora in fiecare gaptea — Voingis A Aimineaji, in ziwa a ficinduse paz.< {n Giccare dimincays, intr-n caict ce-4 aveli pe masa de lucru scrleti coda ce credefi 8 pute iabitura mai ‘tgor dinire visiile dvs. De cxcmplu: azi n-am si mai beau, ai n-am si m& mai duc Ta colare, etc, eea oe V-ai propus si nu VS mai ee ageasta, Daci v4 vin VOINTA Sled ip Hee! uot sic poet, Inerati ceva, plimbati-va, email ctin, rita Senpr cinera pig data cw Stmmaji dedesub 1 EXECUTAT, * “Tit acest mod va puteti debarasa de cele mai grele vicii.. Nu serieti ous fraze dcodati caci nv vey reusi cu nictuna. Scrieti cite una si Incercali sh o executati. Daci afi seris: €e ani mu maf famez, puneji-vi tout. energia $i cereals a my Tuma gindindu.vi ci re: sh ink3turati Hutuaul cu orice pref: Seara ta ora 8 semnai: amt executat. AUTO-SUGESTIE AN ca gi exercisful Exes. V dar cu deosebirea ‘dvs. vi autosugestionafi, gindind 3 prin voinya dys. vd voi gindi numa la frazele scrise. ‘Un exemplu al Exer. A este ideea concentrati asupra unui scop, in dorints de. 1 indepl Va dim chieva exemple’ pe care sil le facet (la a iar seara cind va culcati gindindu-va ta wna si aceeasi frazit ce reprezintii seopul propus. 1. Am voioy4, Incredete 51 rabsiare, 2. Sim un pe mine ji pe alti dupa Sota ma Ube Cum puteti si va exersati privirea. Pentru aceasta faceti urmi- toarea experienta. Puneii in fata dvs, 01 in care si va direct, intre ochi, la radicina nasuluj, fri si clipili sau sa miscali genele_ Ca sa indepliniti toate acestea mai ugor, faceti-va cu un creion net in humea aceasta, mA pot influenta ‘Sint energic sf vesel. *PRIVIREA 3)Tia a fix, prin vointS, drifoste. ere) (2Nr sint nervos, ete inte orice cites un cenitu de putere peniru a cueeri in ese, sériu, ete. 7. Eu dorese aumai tinele, mie ¥i altora, & Nu mai beau, ou mal f 9. Sint wa vemtru de putere pemra 10. Nici um om cu inteayii rele Autosugestionarest si aba loc cou fraza propusi in gind iat a dovs 7i ginditi-vi tot la ea: inuents... 8 ma poate opri. a seat, sdormigh fice y-afi seris este obligatorin dar serieti.vi numai cite 9 fra. chimic un _semp Ja ridaejna nasului, punet pe care-l vefi privi fix Cind vi privigi in oglinda inchipuiti-va ca stagi de vorba cu alta persoani. Aceant’ operajic © pute face de 5.6 ori pe seard si dimineata exersindu-va ochit tot mai mult pind ajuneeti si-i fi 1 wee minute, adicd_un adevarot Ori de cite ori exersagi, eutayi of fifi singuri, 5 nu va supere nimeni. Cind aveti in fata o persoana, priviti-o tot timpul intre ochi si jncercati si mu elipiti atit timp eit stag) de vorbi cu ca. Daca totugi siinte|i nevoit si. facesi, imtoarceli capul, faceti vreun gest, si clipiti fariw-ti= vs ° CONCENTRAREA GiNDIRII Numai prin muned, voin(3 si Incredere vei putea ajunge la cele mai bune rezultate in aplicarea ‘$tiinjelor Ocatte, Lucrayi cu ineredere si veqi avea sudenes. Pentru a vi concentra gindirea se cere ca dis, sii luceayi aga com v-am, ardtat in acest curs de hipnotism. Experienele de autosugestie an 0 mare importanys pentse sh. insivi. YV-am ardtat cum trebuie sd Vi Meade aaele oficeiuri, cum tuebuie 55 +d exererati privirea, aya [ci nu ar mai nevoie si facem atita teorie gi simine ca elevul s3 aibi toatd inerederea in stac sti taccaph Jexecatateaexperienjelor $i Aispus Kisiad 12 © parte grijile eotidienc Gitdifi-va mai mult timp fa un om din treeut ce 2 fost ef, ce 2 Hew, ce a scris sam ee 4-it scris despre CL— Cititi, Ue asemenea, intr-o carte, ca , Blas tare, © frazi la intimplare, apoi Incbsgepr cartes greeny TE TIES ST eperayi raza citita fird 2 ya mat preocupa alte ETFS Uap roan fi Pedraprewvint so spane cd Sugestia este cheia ocultismelui experimental.| Niciodata nu cautatt si aflati secretele ocultismului de la profesori-prezicatori, ghi etc. Pentru acestea cxista 0 Drogura cu excre autosugestia, magnetismul, telepat: numai pe baza unot experiente eu rezuliate din cele m fromoase in aplicarea sugesti spitituaie. Ea contine posibi Titatea de a vi magnetiza pe voi st pe alti prin magnetismul telepa- tie $ spiritual cu aplicaii din cele mal simple si cu reusita sigura. Va recomandim totodata ori, fe trateaza sugestia, , Scri8a interesantu} aparat co-magnetic, telepatic gi spiritual Ale care ma gervesc si eu. Tata ve setie autorul despre inyentia sa descoperita prin. exerciti. vescu magi eExercitiu de RESPIRA Acest exereitiu trcbuie exccutat intr-o camera bine Aes = Acest mic aparat se compune lin urmiituarcle picse: [ un picior cu o busi | Transmiterea fiuldului magnetic de | Tango persoans ta ata rela punctele cardinale 3 local fn care va sta operatoral in timpul experientei: un tub pentsu sustinerea sugestiilor; — 6 oglindta cu care se magne. tizeara; 0 mica baghcta magica cu corpul fnainte nu va gribiti, execute 7 a. LS aoe care Iueteazi! operatorul si pe'care acesta o poarti permanent asupra sa, cu rol de a asigura reusita experienjelor, pentru s-+aparete rele sau dugménii yi pentru atrage pe cei pentru care hucreazi. Cu ajutorul acestui apacat oricine trebuie mai intii si-si indrepte toute defectele, slibiciunile gi Cu ajutorul acestuia se amplificd_vointa, increderea, ribdaréa, energia, puterca, tes inkiturd orice boali organicé sau spirituala. Va putea cuceri in dragoste, se va putea cisitori mai ugor, va fi stimat, deci, va deveni © putere. Urmind gi respectind lectiile din aceasta brogura nu voli pierde decit 20 de minute pe zi dar cistigul va 6 i foarte incet, serisit’ nan se ince cv geamutile deschise ‘Fimpal 1. Luafi pocitia dreapti dar mu rigid, avind genunchii bine intingi, respirind asifel foarte ugor {se inspira pe nas gi xe expird pe gueil Timpal 2. Din aces ic ridicati hrajele in sus, trageti pe nas acr in plain, aplecat-va corpul in jos fara a fndoi geounchii, pin’ ajuageyi cu miinile ta virtul degetolor pic: aerul pe guri, ridicindu-va foarte incet, trageti aer pe nas gi ajungesi cu bratele in sus expiray! din nou, Cind aplecayi arelor. Expirati Ja fel gi cind wi ridicayi, ‘Timpul 3. Sta{i relaxat pe pat sau pe o canapea clutind # nu va gindi fa nimic. Picioarele si tic bine Intinse. ‘Din aveastis poditic ridicagi brateke ta sus, tragcti cr in picpt cit mai mult, Ksafi bratele in jos gi expicaf. Exercifiile de respiratie le puteti face gi seara, Ia avin asifel un som liniglit sf flrd vise urtte, Executati migedrile deserise, de 10-15 ori in fieeare dimineata gi seara, Daca va vine greu sa le faceii, considerindue nimicari, nu veti reugi. .seris cuvintul REUS! Cum se face AUTOSUGESTIA CU APA Numai dup ce ati reugie exercitiile de 1a Autosugestie treceti la acesta. Seara tuayi un pahar curat cu apa gi punetit peste 0 coalii de h Jinigtit, priviti prin apa cuvintul PeMicceigstva sliphi sina vi gindigi la nimi aliéeva decit ta ‘evea ce este seris. Intaturati orice idee venité din @xterior. Pentru na fix’. faces punct cu cerneala intre litere. Repetati cxerciqiul de 3-4 ori pe seari. Iuati paharul si be! el. Nu sperati s4 reusiti de ta primele Incercari. Cu cit veti lucea mai casa aveli poi ind afi obosi mult cu atit foloasele vor fi mai mari. Nu uitati ci pind in prezent, dvs. sinteti ine’ elev gi lucrati pentru a deveni profesor. La sfirsitul acestor exercitii putem trece la experien{e tn care se va vedea rézuliatul ati lucrat. Luati toate recomandatile in serios, fineti minte c& orice stat dat pind in prezent este numai in losul dvs. Unii obtin rezultate ceea.ce ior 9 4 ‘Sutifacdtoare doar etind cursul, 0 QD incspesio exparicnt pins peatria aves un minimum de di ji mal gren, sau nu ati invijat tot ceea ce Gle dé putere. de doua or. deloc. Care este cauza? Cei din rire Practica sie w inwaa. ima nu iau in serias recomandiile Indl lucrafi fyi véeseli yi plini A poate, tree init la experienge mai de meredere ag fe arclag rele pe care puinindurte in practica, “@rcsrest cusinetete tate ©) Dati avett dilicultati di evident, ny au succes. sfaturile nowstre. concentrare, revedeti Exer.A — Nu_sd grabifit Iworati incel. fy © “Toainte de a trece la executarea Autosugestia, @ Somuls ypul urmacit <8 Ge stabitic cu precidie, cu exactiate. @) SAE VE wolivatiie pentru care sintegi interesat de aceasta ima. One resi, ‘soaflu-poniu axpeuteret descuraiati. ty Stati de vorba numai eu persoane serioase gi care va Injeleg: Nu va schimbay niciodata, scopul propes pind co au fimun doantele gi wick au toata tnima jn bine si adevar, pOmarass ieee ae ‘autosugestiona, obligatoriu in ordinea aratata, Cees Partea a ll-a MAGNETISM PERSONAL, HIPROTISM, SUGESTIE si TELEPATIE Capitolul il CADEREA PE SPATE Experienya se face ov 0 persoana cunosenti, tcama deoarece th spate sinieti dvs. 3i it tineti. Ti cccomandim s& ste decpt, cu picioarele lipite, “Fine}i mina 30-66 de seeunde mpoi ti spunefi ince capul sus, ochii inchisi, miinile in golduri si relaxati. dar eu energie: ..Cind cu imi voi indeparla miinile, Penitu a cefceta dacd executd intocrnai instructiunite imediat af si cazi pe spate.” Spunind acestea, face(t ub un pas Inapoi, luafi miinile foarte ugar iat pe ees nowstre vom cap cu palma‘in sus, svind podul dling’ <4 n-o lasaji mai jos de in palmei in dreptul gropitei de la ceafa si ruga{i-o sixgi © Va repetdim, niciodata sA nu trece{i a alt lectie pina impgineze 4 ar cddea pe spate, Mina sting pune|i pe ce nu va reusi prima, Ori de eite oi faceli experienje Frunte in partca sti subiectalui, Spuney spate. Si nu s¢ opund. Ceresi-i sé se fase 34 & © igor cu mina de umeri, Pune} ‘spate mina dre: $i apaisagi putin cu mfinile enpul. fiji afent ca subiectul dhs, si nu cad. Dati sugestifle cdi va simi cum ceva flva trage pe cu energie $i pe un ton monoton.‘I i CADEREA INAINTE Dupa ce v-a reusit experienta I tteceti la executarea celei de a dova. Procedaji ca prima dati, numai ca degetele de la ambele miini le puneti pe timplele lui timp de 10-15 secunde. fa acest timp trebuic sil priviti Intre ochi, la radacina nasului. Uitajiva eu incredere gi curaj. Spuneji-i cu 0 voce poruncitoare: .Cind eu am si-mi indepartez mfinile ai si cazi miinile spunind: inte”, de citeva ori finind miinile la indljimea ockilor. Daca experienja n-a reugit au fii descurajat si lucrati inainte pind ce veti reugi. Dacd lverayi ca bila hipnoticd spuneii s8 priveascd bila la 0 depattare de 30-40 cm si procedaji ca mai sus. Bila trebuie si fe tn directa radacinit nasutul far cind va fi indepartata se va spune subiectului: .Cind eu am si Indepartez bila, ai s-o urmaresti, venind “dupa ca.” Fili atent ca subiectol si mu cada jos. INCLESTAREA MiINILOR Aceasta experienti se execut numai in momentul in ‘care celelalte precedente au reugit. ‘Alogeti acceasi persoani cu care afi lucrat la prima gi a doua experienti. Subiectul va sta drept, cu bratele inainte, cu degetele miinilor impletite unele cu altele, strinse; bine. fn accasti forma, cle se apropic de corp, far 21 atinge, cam la 30 de em. Rugati-tsi se gindeascd Gi nu mai poate si-si deschidS miinile. Tot timpul si vi riveasca in ochi. Spunetii: ,Miinile {ise string din ce in ce mai tare si nu ai puterea si le desfaci.” Tot timpul experientei mitinile dvs. trebuie si le sting’ pe ale sale. Dupi aceea plimbati-le de la mina pind la umérul subiectului. Luaji miinile dvs. de pe subiect si spunetii cé miinile i s-au lipit si pu le mai poate desface. Dati accastd sugestic de 45 onf cam 3 minute, alteori gi mai mult. La sfirsitul experientei, ii spuneti: ,Gata, desta miinile, esti liber, etc.”. CE TREBUIE SA STIE UN ELEV 1, Hipnoyzator: este persoana ce se ocupi cu hipnotismul. 2, Hipnotism: acea stiinji care se ‘ocupi de hipnoza.. 3. Hipnozi: somnul hipnotic artificial ce se transmite de la ‘magnetizator la subiect. 4. Subiect: acea persoand asupra cSrcia se practic’ hipnotismul yi supestia. 5. Sugestia: este idea indush Subjectulud de catre hipnotizator, 6. Hipnotizat: person adusi in starea de hipnoz. ile in jurul subiectului 8. Pase cu contact: sint accle pase pe care hipnotizatorul Je face atingind ugor corpul subiectului. 9. Pase fr contact: sint accle [pase care se fac asupra subiectului fir a1 atinge. 10. Timput optim peatrerhignitiza* este de Ia ora 21 la ora 24. 11. Camera pentru exercigii de hipnoza trebuie sa fie spajioasé gi slab luminati, La inceput nu webuic s& fie admise decit doua persoane. Persoanele nervoase trebuie excuse. Mai urziu se pot executa experienge la orice ord, indiferent de numérul persoanelor. SOMNUL HIPNOTIC Elevul trebuie s stie pe dinafara tot mersul experienjei ce urmeazA si o execute. Astfel, subiectul nu-si va pierde increderea in experimentator. Elevul trebuie si aiba incredere fn sine gi si fie ‘sandtos. Trebuie gasitd persoana pe care si o hipnotizeze. Acum se poate trece Ia executarea paselor gi sugestionare. Daci se intimplé c& elevul nu reugegte prima experienfA nu trebuie si fie descurajat. Va face acecagi experienta si cu alte persoane, poate gasesie un medium compatibil. Executarea acestor experiente duce la mirirea fortelor psihice. a magnetismului personai s1 intaregte memoria, Aceste experiente sé practica dupa ateleasi instruegiuni din timpurile cele mai vechi.HIPNOTISMUL Pentex adormire (nipnotizare) Incrati acasd en 0 persoand canos- cui. Nu-i spuneti ci vreli si o adormift ci doar ca dorigi si faceit 0 experiengi cum ar fi ciderea pe spate, ‘Subjectal va sta relaxat pe wn scaun eu Spiitar ea spatele intors spre tumind. [i recomansdaji si nu se gindcasca decit la som. Subiectal va va privi direct in chi Bird a elipi, ca miinile puse pe ale dvs, agezate astfet incic degetete sd ajunga ta incheietura miinilor dvs. Peste-citeva secunde, privirea dvs. iva ‘obosi gi sl va incepe si clipeascd des. Daci luctatt cu bila hipnotica, trebule ‘83 micay In sus, cam 20 de cm, 54 In jos, pind [a nivelul pieptutvi, foarte uugor, timp de 5-10 minute, ‘ede! Cl Incepe si clipeasca des. Va ati de subiect si fi Inchideti ‘ochii cu degetele mari de ta mint iar ardtdioarele fe plimbalé uyor de fa ridicina nasului pind la par, pe central frunjii dind sugestia ‘urmatoare: -Pleoapele dys. s-aw ingreunat, ochii vi s-au inchs, aw putegi s¥-i ‘deschideti. A inceput si vl fe soma. Sint strins lipite, m puteti Repetay! sugestia de 5-6 ort. Aheori chiar 15 minute. Unele persoane adorm mai repede, lpi mai greu. O asemenea experienya este mai dificil pentru incepat, dar dupa ce afi rewgit 0 dai, sine signs. 6 reustt. Daca subiectul adoarme it puteti trece prin diferite, prelimindri, adici poate fi supus — vointei hipnotizatoralui, feind en el tot flu! de experienye. SH nu credeji c& veti avea rezultate de la primele incer Repetati de mai multe ori si veyt rensi. “TREZIREA $1 iNDATORIRILE UNUI ELEV Daca experienta anterioara y-a reusit, treceti la trezitea subicctu Acesta st pe scaun, in pozifie dreapti, avind ~ ochii inchisiogindindu-se c4 el nu-i mai poate deschide. Dys., in fata lui, i pr ridicina nasului. avind miinile puse pe timplele lui mina dreapla pe partea stinga iar mina sting pe partea dreapta. Cu degetcle mari apiisaji ugor glob ‘ocalari jar cele arititoare plimbati-le tot ugor pe centrul fruntii, de la riidicina nasului si pind !a par, ind sugestia urmitoare: ,Te wezesti, poti deschide i direct intre ochi, la he cchii. Exti liber.” Se repeti mtigearile si comenda pind In objinerea rezultatului dorit Indatoririle elevului = Scopul avs. este de a teusi, de a avea rezultate bune, de a fascina, de a magnetiza, de a hipnotiza pe oricine. Pentru aceasta, punefi-va la lucru in mod serios cu gindul cA veti reusi. Faceti cit mai multe experente. nu vi descurajayi dacd nu ati reusit fa prima-persoantic~ cepeti experienta cu o alta gi dupa 20-30 de ingi, trebuie si gasiti unul eompatibil. Trebuie ribdare gi incredere. Pentru a reugi cele de mai sus Iuagi on creion gio coall de hirtie gi scrieti ee urmeazi, eu litere mari, Citifi-le seara si in orice moment liber al zilei, cu gindul concenirat asupra frazci. Sint bine dispus, nu m& preocups alte idei, rengese orice imi propun, nu dm nici o grija, nici wn necaz, nu sint nervas, ete. ° EXERCITII DE AUTO-SUGESTIE re termin. ¢ ae. stapin pe eunostinteie G om © wing puternicd de a influeniga Nimeni_ov_ma poate influenye in rau, antosugestia mea devine din [nice mai putemich ‘Ceipaiee seal th Dorese numai bine in lumea aceasta, TReusese in orice, mumat spre binele meu. & Sint calm, nu sint nervos, etc. + fis “CY Por magnetiza pe oricine pot influenta humai in bine. ns: dorese raul nimanui.a ADORMIREA CU BILA HIPNOTICA “Aceasta se face numai pentry persoanele care ma pot fi Sugestionate, care nu se pot concentra sau pe care hipnotizarorul nu le poate privi inochi. Ea se esecuti astfel: Sublectul va fi asezat pe scaun ca Jacprima experienti, avind miinile pe genunchi. El va privi ita faird.a clipi. Subiectul va urméri bila nemai cu ‘ochii fri a migea sau imooaree capal. Bila o veti sinc ta ridicina nasului, cam 1a 20 om. mai sus de frunte, lao distangi de 40-50 em. in fat. Dap 5 minute Tésafi-o foarte ugor in jos, ind Ja piept si iar o ridicayi in sus Pind cind ochii incep a obosi iar subliectul clipeste des, In timp ce bila executd aceasté migcare fi daji ¥i Sugestiile cunoscute pentru Provocarea somnului. Imediat ce subjectal a inchis ochii bila nu mai este necesar’ si faceti pase de contact cu miinile, de Ja cap Si pind Ja degetele picioaretor, tar foarte ugor $i incet CATALEPSIA i “Esie foarte mult practicara ins4 cere mai mutta experient’ unui incepicor. ‘Nu trece}i niciodata la aceastd far’ daci nu ai reusit cu celelalie. Puneti subiectul sa stea pe doua scaune, cu capul gi picioarele pe cele dow’ speteze. Sugestia e urmitoarea: Mugehii d-tale s-au injepenit. Ne sings nimic, Corpul, miinile, picioarele s-au fiicut tari ca fierul, Agi infepenit.” Dati accasta sugestie de %-4 ort, fn acest mp face it ppase de sus in jos, de-a lungul mifnilor, pind la picicare, foarte inoet. Tndepartarea sugestici: trezirea, s¢ va face prin ‘comanda urmitoare: Te vei simi bine, din cein ce mai, ‘bine. Ii reiei starea normals. Nu simi nici 0 oboseata’ “"— ‘Sd nu fineti mult subjectul In aceasta stare cataleptica deoarece este foarte obositoare. ANESTEZIA Este cea mai ugoari expetien. _otice s-arintimpla. Nu sim{i nici o durere”, Repetati sugestia de mai multe ori pe-un ton monoton. 1A. Dupa ce adormiji fubiectul ii spuneji: ,Nu mai simgi nimic, Corpul subiectul poate “Ti stripuns cu ace si el nu va simti nici o durere. SUGESTIA POST-HIPNOTICA Aceastd experienyi se face numai atuncicind dorim ea subiectul 38 execute un Ordin dupli o perioada de timp: ore, zile, Jani sau chiar mai mult. Puteti si-i spuneti si vd aduel 10 mere frumoase pe care vi le va pune pe masd. EL ins nu-sf aminteste mimic sf crede c3 vi lea flcut cadou. Putefi si-i sugestionati si execute, dupii ce orice ati dorit. Sugestiil> trebuie si fie clare aortic venti Inuiparite eer subiectutut. repetati sugestiile de 3-4 ori spunindy-i: .Ai sB faci tot co eu {i-am ordonat”. Subiectul va fi bine adormit ‘Desteptaji-t sl agteptayi rezustatul dort, HALUCINATIA Dupi ce afi adormit subiectul, dvs. sugerali diferite idei. De exemplu ca s-ar afla pe marginea ‘nul Ine gi cd ¢l trebuie si prind’ peste. Dati sugestia de 2-3 ori, si deschida ochii. y dreapta} ee 1 Dupa ce a deschis cehii fi spune| =Veri. in fata d-tale se afld acest lac $i viet 88 prinzi pegte.” Dat& subiectul deschide ochii, foe fruntea Jui avind degetul mare la. ridacina,gasului. si migcagi-| ugor in sus. pind cind va deschide ochii. Daca oy reugeyte puneti degetele mari deasupra sprincenelor $i ajutati-l Repetati: ,.Vezi, in fata d-tale au poate puneji mina” _f - se alld acest lac si vrei 88 prinzi peste.” Dati sugestia de 2-3 oFi. Dac el spune ca il vede. atunci dati-i un obiect si veji vedea ci-1 va folosi drept undis. Este © experienta de mare haz. Putefi sugestiona aceeagi tema la mai multi subiecti, in acclagi timp. Veti vedea ca fieeare executa ordinul dar in mod diferit. in aceeasi sedinyi, nu se exccuté mai multe experiente eu aceeasi persoana. Ea ar putea si imbolnaveasca. Fiji increzatori, rabdatori, lucrati fara si va descurajati, chiar daca nu ati avut succes la primete incerciri. Altfel, vor stabi \@etorjele dvs. psihice. Numai prin 3 mune, incredere gi voing vefi putea ajunge la rezultatul dorit, in aplicarea stiintelor oculte. Pemru aceasta trebuie ca dvs. si, va autosugestionafi pentru a inlitura orice ginduri, idei, venite din afara in timpul experientei pentru a va putea concentra asupra sugestiilor ce le aveti de dat. Pentru a incepe o experienta fle ca elev, fie ca experimentator, inti trebuie 3a autosugestionai si magnetizati pe dhs. insiva. Luati un pahar, alb, umpleti-} cu api pe trei sferturi gi serieti pe 0 coali de hirtie ceea ce vreti. Adica: Ei (numete), magnetizez aceasti api ca si pot va influenja pe cei ce doresc cu”. Puneti paharul peste seris gi rivitil fix timp de 10-15 minute, concetrindu-va asupra frazei serise, apoi bejide Ueiari din acea api. In restul de apa rimas va inmuiati degetele miinii drepte gi va atingeyi pe frunte, faa gi peste tot pind apa se va termina. ‘Aceasti operatie 0 faceti seara, ‘concentrar asupra frazei, pind ce ve}i adormi. Cu 10-20 minute inaintea experientei bei cit mai multa apa rece. Aceasta operatic © puteti face in ficcare seara deoarece ajutd foarte mult la dezvoltarea— magnetismului personal METODA Dr. FLAUER Degi este foarte simpli, aceasta experienl cere ca hipnotizatorul sd fie energic gi bine-dispus. Subiectul este pregitit ca si la celelalte experienye spuntndu-i si fie relasat gi 5 va priveased fix in ochi. Dupa 20 sec. incepeyi si numarayt pina la 100. in acest ‘imp subieetnl va inchide ochii in timp ce pronunyi cifea gi il va deschide in pauza dintte cifre. Nu irebuie si humarati repede, ci foarte rar, pe silabe: wwu-nna-uvu, do0-F, ete. Cind vedeyi ef Subiectul au mai poate doschide ochii $f migcd numiai genele (el crede ed 108 hide fi deschide ochii) si i s-a aplecat capul, Intrebuinjayi o metodi de adormire din cele expuse pind acum, faceqi pase de la frunte pind la genunchi dtnd yi sugestii, Pasele le veti face cu contact, mumai de sus in josgatingind foarte uzor corpul subiectalai. Inainte de experientd subiectul va {i sugestionat ci trebuie si adoarma. fn felul acesta se poate hipnotiza, foarte uyor gi repede orice persoand care se concentreaza greu asupra hipnotizatoratui sau a obiectelor Incioase. Prin aceasta metodi veti avea succes. pasele ce se fac de la fruntea Subiectutui gi pind jos, cu contact sau firi, muirese puterea de adormire; jar cele de jos in 905 9 inlitord. ‘Cind faceti pase far contact, au treduie ca miinile sé se ating’ tntre ele dar nici pe subiect; avind mlinite la o palma depirtare gi degeicie putin indvite, cind ridicai miinile s8 va deschideti mult bratele. HIPNOTIZAREA LA DISTANTA Aceasta lectie se executa in general, de hipnotizatort specia: listi. Dvs, faceyi accasti experien {8 numai dacd agi avot succes pind acum, Veti vedea c@ gindul omului poate hipnotiza o persona, chiar daca nu e de fala, Poate fi la orice distanj intre 2-10 km, ba chiar si mai departe. ‘Cum veti proceda. Veti sta pe wn scaun, foarte selanat, {ra a va sgindi la alteeva decit fa persoana pe care doriti s-0 adormiti, pind va apare in minte figura subjectului, Dati sugestii in gind: wTrebuie si adormi. Acum adormi, Dormi... Dormi.” Subiet- tul trebuie sa va fic cunoscut. subiect, experienta va va reusi, ‘Va ajuti foarte mult $i exereigile de voinga si concentrare. '/ Em Dac I-afi imaginat bine pe S— $4 luim, de pildi, o ghin3, cocog, cici se pot preta mai usor magnetismului. Se ia giina sau cocosul. se pune pe o mas sau pe ‘podea gi se apuci cu mina de spinarea ci, intre degetul mare si arititor. Cu cealalt mind ii apucim ciocul Intre degete facindu-1 sa ating masa. O alta persoand, va rage cu creti o linic dreapti, lung HIPNOTIZAREA ANIMALELOR de 40-50 cm. In felul acesta gina va st nemigcati, fiind atrasi.de-raza. viguald a cretei. METODA DE HIPNOTIZARE A PROFESORULUI Dr. BERNHEIM Sistemul doctorului Bernheim este foarte ugor si ‘simplu. A fost eleval hipnotzatorulai Lehault, devenind Ia fel de recanoseut ca 31 profesonul su, ‘Dupa ce sia pregattt subiectal dupa normete deserise in sistemele de. hipnotizare, se agear in {aja acestuia gi fine degetul ardtdtor de la mina dreapti in faya tui, direct la rid:cina nasutui la o departare de 20 em. somauiui, Subicetul priveste fix degetul (ra a clipi iar hipnotizatorul iid sugestii pentru provoearea Acest sistem este foarte simplu numai ci hipnotizatorul trebuie si aia rihdare si si dea sugestiile polrivite pentru provocarea somnului. Sugestiile trebuic date rar, Cu energe $1 repetate de mat multe ori, CUMBERLANDISMUL SAU TELEPATIA Poate ca si dumneavoastri vazut aceasta experient la la televizor, ete, gi impresionat cind un hipnotizator cu ochii legati a gasit un obiect ascuns de cineva din public. Degi accast experienti este cea mai simpli din cele descrise pina‘in prezent, elevul si nu treacd la executarea ci di avut rezultate eff precedente. Aici se cere atentie. Dvs. veqi da Ja unul din asistenti si ascunda un obiect: ceas, briceag sau orice altceva. Le spuneti ci dvs. cu ochii legagi fl veti gasi. Ca si faceti impresie mai mare, egiti afari din camer, insojit de cineva care in acest timp va leaga la ochi cu o frp neagré. Cind rc va CU CONTACT intraji in camera asistentilor sa fie pregat spuneti iar cel ce stie unde es! sd vind la dvs. ascuns obiectul puneti si vi apuce cu mina dreapti de mina dvs. stinga in aga fel incit cu degetele sa ating’ locul de unde medicii iau pulsul. In tot acest timp sa va stringa cit mai mina pina ta descoperirea obiectului Persoana pe care ati ales-o sa vi conducd se numeste mediu. Ba trebuie si se concenweze pulernic asupra locului in care este ascuns. objeotule.Vegi constata ca pe masura ce se apropie de locul in care este ascuns obicctul mediumul nu vi va mai stringe asa de tare. Indepartindu-va de locul acesta. involuntar, mediumul va reincepe si vA string mina cu putere. {nainte de experienta ii explicati mediumului ceea ce trebuic si tare A1, Si se concentreze la maxim asupra focului unde este. ascuns obiectul; 2. Cind se ~ apropie si se gindeasca cA veti migcirile mediumului. in caz cd nu vefi rev: prinma! medium atunci puteti si-1 schimbati. Jua obiectul; 3. Pe tot parcursul —_Experiena nu este grea dar se ‘expericajei si vi string’ tot mai cere multi atengie Ia stringerile gi tare mina. slibirile de min’ ale mediumului Gind credeti eA v-ati apropiat Daca experienta va reugeste si de obiect fnoeti pase mai dese cu mina dreapta, care v-9 rimas fibera. ‘Dacd n-afi reugit de prima data nu va descurajati, luerati cu mai molta energie gi sigurana dar umai la dys. acas3, pind prindeti sintefi mulfumit, o putefi repeta in fata prietenilor care vor fi uimiti de posibilititile dvs. Menfionam ca, in general, aceast’ experienta este secret si incercati s dvs. si nu 0 dezviluiti i » Stinga: carp pe plan fre Mgt: corpul astra! 7a Pheal sonal INGHEIERE In acest Curs v-am aratat cele mai simple si care doresc a invita Stiinfele Oculte si nu meargi la {practice experiente. Practic, vei intra in domeniul _ghicitori gi prezicatori pentru a afla taincle stiintific al ocultismului gi veti putea executa jn continuare experiente grele ca: hipnotizarea_la anja, telepaiia, etc. Totul depinde de vointa iar om Tara voinfa ny exist Va mai amintesc: miment au s-a nascul invajat $i prin munca sus{inuta 5€ poate ajunge la succes. Pe drept cuvint ‘cred, c& hipnatismal este cea mai minunata stiinta a ccultismului pentra ci veti ingelati. Daca doriji cu toati seriozitatea de a va ocupa de aceste stiinje, studiati-le. Pentru a reusi, cind Iucraji-nu spune}i niminui nimic. Total sf fie secret, nu aritay) Jectiile din curs pentru a putea studia tn Tinigte. In timpul experientelor, subiectul va trebui si stea intotdeauna cu ‘secolului nostru. Am caulat 54 face fn aga fel incit lectiile noastre si poati fi de folos oricirui incepitor. temei (cd va adormi, sau ce i-afi M-am bazat pe experientele sugerat dvs.). Sd fie relaxat si si va D) parcurse de noi si pe cursurile urmate gi absolvite la priveascd direct in ochi fara a clipi. Cind incepeti Scoala de Stiinje Oculte, ca elev al Scolii de experientele jine{i cont de orele propice de Dezvoltare Spiritual din New-York, ca membru desfagurare si aveti grija si nu figi deranjat (sonerie, activ al $tiinjelor Mets-psibice din Romania. telefon, televizor, ete.). Sugestia si 0 faceyi cu Fac cunoscut pe aceasti cale ei toste persoanele _fermitaté, rar gi monoton. spatele spre Tumind, tn-cemeriysiefie linigte, sf se concentreze asupra 9 Sam etree yincirea Procesare: Costin RUSU Culegere 9 corectura: Silvia LUPESCU, Mariana IRIMITA EDITAT DE REVISTA sTIMPUL” Editura BOEMA