Cărbunii

Cărbunele de pământ este o rocă foarte neobişnuită,

din două motive. În primul rând, este formată din materii
organice – ţesuturi odinioară vii – şi, în al doilea rând, spre
deosebire de alte roci, arde şi degajă căldură.
Cărbunele a reprezentat primul combustibil utilizat
în timpul revoluţiei industriale şi a jucat un rol foarte
însemnat în dezvoltarea marilor ţări industrializate.
Cărbunele conţine carbon, care-i conferă acea culoare
neagră, caracteristică, şi gaze inflamabile cum ar fi
hidrogen,, azot şi oxigen.1
Cărbunele
Sursă: http://www.gorjeanul.ro
Origine și mod de formare:
Cărbunele s-a format în mai multe etape, în lunga istorie a pământului. Cea mai mare
parte a cărbunelui s-a format în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani, în era
carboniferă, care a durat 35 milioane de ani, erǎ numită astfel datorită cantităţilor uriaşe de
cărbune care s-au format în acea perioadă.
Dar ce s-a întâmplat în timpul acestor perioade şi cum s-a format cărbunele?
Cărbunele se găseşte în pământ, în straturi uniforme şi cantităţi mari, chiar şi la 3 metri
adâncime, îngropat între alte straturi de rocă.

Sursă: https://dascalu-gabriel-cartografie.blogspot.ro/2016/05/evolutia-si-formarea-carbunelui.html

1
http://www.referate.k5.ro/referate/referat/Carbunele/1631/

1
 Cărbunele s-a format din resturi de copaci vechi şi plante care au crescut în păduri
tropicale preistorice, care creşteau pe pământurile mlăştinoase, deci într-un climat umed şi
cald.
Pădurile conţineau multe tipuri de arbori, printre care şi arbori-ferigă gigantici şi
arbori coada-calului gigantici. După moartea ferigilor, arborii au căzut în apa mlăştinoasă,
apa era săracă în oxigen, iar acest lucru favoriza acţiunea bacteriilor de putrefacţie.
Arborii au putrezit încet şi s-au transformat în turbă. Dar pentru a se tranforma în
cărbune, turba trebuia presată, iar primul stadiu de comprimare a avut loc în mlaştinile
primitive, odată cu depunerea unor straturi succesive de vegetaţie aflate în putrefacţie,
comprimând astfel straturile inferioare greutăţii lor.
În era carboniferă, turba a fost acoperită de mâl şi nisip. Stratul de pământ şi turbă a
fost acoperit de apă, pentru ca apoi să se întoarcă la suprafaţă. În timp, se formau noi straturi
de turbă şi alte mlaştini, astfel ajungându-se la ce este astăzi.
Transformarea lemnului în cărbune a durat mii de ani, iar dovada că tot cărbunele
provine din plante este uşor de văzut. Uneori, urme perfecte de ferigi se găsesc în cărbune sau
modele de scoarţă de copac şi chiar buturugi fosili sunt văzute în cărbune.2

Clasificarea cărbunilor
Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, Turbă
formându-se și astăzi. Conține 52 - 62 % carbon în masa
combustibilă, iar prin încălzire degajă foarte multe
materii volatile. În momentul extracției ea conține 75 -
80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are
o putere calorifică de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată și
brichetată se folosește drept combustibil casnic. De
asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca
îngrășământ.
Cărbunele brun este un cărbune mai vechi,
din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în masa
combustibilă, iar prin încălzire degajă multe materii
volatile. În momentul extracției conține 30 - 45 %
umiditate. Are o putere calorifică de 6 - 18 MJ/kg
(uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în
special lignitul, care se găsește în cantități mari, de
exemplu în România în bazinul Olteniei, în scopuri
energetice, fiind combustibilul clasic Cărbune Brun
în termocentralele pe bază de cărbune.
Cărbunele brun huilos este un cărbune specific
României, are aspect de huilă, însă putere calorifică sub Huilă
20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huilă. Este
folosit în scopuri energetice.
Huila este un cărbune vechi, datând
din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masa
combustibilă, iar prin încălzire degajă suficiente materii
volatile pentru aprindere. În momentul extracției conține
1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 29
MJ/kg. Este cel mai prețios cărbune. Huilele cu flacără
2
http://www.descopera.ro/mari-intrebari/14626412-cum-s-a-format-carbunele

2
lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) și de gaz
(numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifică, ca urmare se folosesc în scopuri
energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs) cocsifică, ca urmare
este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât prin ardere. Huilele
slabă și antracitoasă au puține volatile, sunt greu de ars.
Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând
din Jurasic. Conține 92 - 98 % carbon în masa
combustibilă, dar aproape deloc materii volatile, ceea
ce îl face foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie
făcută cu un combustibil de suport, care să-l aducă la
temperatura de 800 °C, temperatura de aprindere a
carbonului. În momentul extracției conține 3 - 12 %
umiditate. Are o putere calorifică de 20 - 25 MJ/kg.
Antracit Datorită aprinderii dificile este puțin folosit în
energetică, fiind folosit în industria chimică la
producerea electrozilor.
În concluzie, cărbunele se folosește:
Drept combustibil, atât casnic, cât și în
Termocentrala Rovinari folosește
producerea de curent electric produs cu huila pentru obținerea energiei
ajutorul turbinelor din termocentrale. Prin ardere electrice și termice.
cărbunele eliberează căldură și produce gaze de ardere
ca dioxid de carbon, dioxid de sulf și vapori de apă. In
anul 2003 24,4 % din energia primară produsă
pe glob și 40,1 % din energia electrică era produsă pe
bază de cărbune, cu ponderea însemnată a huilei și
lignitului. Termocentralele moderne au redus
substanțial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea cărbunilor.
Ca materie primă în industria chimică și în metalurgie. O importanță mare o
prezintă cocsul care este folosit drept combustibil în încălzire (înlocuitor al gazelor naturale)
și de asemenea ca reducător al minereurilor feroase în furnale.3

Rezervele de cărbune:

Rezervele mondiale de
carbune sunt uriase. Ultimele
estimari arata cam 901 mild.de
tone care pot fi exploatate
eficent. Daca se iau in
considerare si rezervele ale
caror costuri de minerit sunt
mult mai mari, cantitatea
totala ar fi cam de 1800 de
mild.de tone. La rata actuala
de consum ele ar dura peste
200 de ani.
Sursă: http://dancaragea.blogspot.ro/2014/03/zacaminte-naturale.html
Aproximativ 25% din

3
https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune

3
rezervele de carbune sunt detinute de China, Rusia si S.U.A. S.U.A.detine 35-36% din totalul
de resurse.4
Aceste rezerve, dacă se continuă folosirea cărbunilor în același ritm ca în anul 2003
(3,8 miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioadă de 203 ani. Rezervele de
cărbune ale României, aflate în evidența națională la începutul lui 2007, sunt
următoarele: huilă 721 mil.tone; cărbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone.5

Exploatarea cărbunelui:

În anul 2011, cel mai ridicat consum de

cărbune s-a înregistrat în China - 1,839 miliarde
tone echivalent petrol (tep), SUA - 501,9
milioane tep și India - 295,6 milioane tep.[1] În
Uniunea Europeană consumul a fost de 285,9
milioane tep și a reprezentat 7,7% din consumul
mondial.6

Zonă de exploatare a cărbunelui

Sursă:http://www.energytrendsinsider.com/rese
arch/coal/coal-mining-and-processing/

Metode de exploatare a cărbunelui

4
http://www.referatele.com/referate/fizica/online6/Carbunele-Rezervele-de-petrol-Gazele-naturale-Energia-
nucleara-Pro-sau-contra-energiei-nucleare-refe.php
5
https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbune
6
Cât cărbune a produs România anul trecut, Evenimentul zilei, Departamentul Economic, 18 iunie 2012.