Jeffrey C. Alexander Steven Seidman (coordonatori) CULTURA $I SOCIETATE Dezbateri contemporane INSTITUT FrmAPEANtimutionalizat sau ne Opera de set, pi GUST ARTISTIC $1 CAPITAL CULTURAL Pierre Bourdieu wate) 51 fuziones2i ca acel cod ‘putt eplrea opera pe care o percepem . Daci nit sint indeplinite aceste cond 1s unei iajelegen mediate duce lao i obiectee famniliage, penta operele dino tracifiesirdink: nu exist ur cad incorstient $e imperios aocesar A renanydm spune uneor, ina 0 tata. punt de vedere emotions inal cles. centrism de clas si eare eonstd ina considera drept fiese (ctperceputi in singularitatea ei ireductibild, ci in ai observa trdsdturile si inctve, rag fa operslor care aledtuese case dn care face parte ‘Codul de art, ca sisters de princi posbile de impirtre in clase complemen: lare ale universlui de reprezentieioferite unei anumite societii, le un moment sociale. constituit, bazat pe o realitate socal, acest set de crajear inte gesioc opere. Aceste Avesta sh asepte imediat tonul care ise pare cl urmenzd ie-m leagi mai prev cverenza intern a muziciibazate pe alte prinipi coperelr de culturi se face print-0 * eae, ca si aria de a ‘nu poste fi ia totalitate structurata sub forma unor precepte sau in ct prelungit ine discipol si tan contact repetat cu opera (sab June conduit elenentar, pers, poate asimila princi fost coda aduse la eunostntl gl formulate ca tare; 6 pe care se bazenzd judecsile sale. In acest dh i materne) invatdincal sel insusite in mod incorstient, prin formulares explicit a prin * de exemphi a legilor armoniei si a contrapunetul a wunctalu 5 ‘ompoziieiplastice gi prin fumizarea materialului verbal gi conceptual de care est ‘evoie pentra a da un nume diferenelor se tui, Pericolul acaderismml ypercle agreate de cite gcoald si se simi dator si admire gi s4Indrigeascd anumite opere sau, mai exact i de opere ce pars se asocieze, din ce In ce mai pregnant, co un anune ar fica de inadecvata, Aste, compe: unui arsenal de inci, Pheasso, Van Gogh — Pentru cd se poate spune despre orice ‘on-figuratv e& .duee« Picasso” sau despre orice fe su pictorului floret categori larg, precura cea a,a arats: expresie 1 de gindive storie see ste Constnuitd $3 condifonats | aRenasterea”. Deosebit de semnificativ este faptul cé procentul indivizilor care gin- termenii diverselor sco creste proporiional ct nivelul de educaie si cu acele scheme de perceptic, de social) pe care receptorul generale necestre percepri dere Cpmcitaten de ai forma opinii penonae perinete se dobineyte, de _/rsemene,ca won a ava pine: capaciats de Je costing | scolii const spanajul cclor care au asimilat suficier | dope o attain ber fa de cultura solsich red \ impregnatt de val it aoe des tare, Deoeebirs fundamental i }spune Max Weber, utiniza” 9 a ‘nu exist decit pentru o ‘ ope, un eso ‘BFCU se poate intrerupe seria efectelor cumulati 5 5 ‘elatci dintre competenta artis- de recunoaste valoaree tea incipile generale a seolar © constitu ‘2aur, intrucit competen} arti ‘Nizari imperceptibile si al unui trans sgt de asemenea, cd pref _grupa in constela legate de nivelul de educate, ast preferine in pictur este foarte probabil sa se esocieze cu ua sistem de acela gee i este 94 dezvolte sau fice wi om educet g care pune bazele ~ si concn sociale pen wodati un Incry de bun Boal campionit natural si ‘competenia necesard une foloseascd toate mijloacele pentru a rupe seria interminabild de procese cumulative care ¢ condamnath orice educatie culturald. Cici dact injlegerea unei opere de depicde, ca ilensitate, mijloace si ea Insisi existent de gradul in care sti aid de ‘0 datoreazt prfial educaie primite tn scold, sees [verses ricarea pedagogic, prnte ale eBreifunchii se numarl gi rans jconcomitent ca codul dips care se desfigoar8 aveasté tri itatea comuniciiirepezinl, inc o dati, o funtie a eulkuri (ca un sistem ianee a intuit, se opuce metodelorlabori sf, grinds con sociale alle Prine considered pceperea dobind prin tur sau printr-o instru metedicd drept © similiiiculturi sau, mai exact, ale dobart este o tdcere egoistd, intrucit permite Jegitimarea unui privilegiu social, pretin- ‘ind ele un dar de la natu, Vint” sf, odatdficutdalegerea, ele tebuie si bes din apa s Tntoarce pe Pimint, Furctia pe care o aribuie Platon ape ui nor ei ore de fapt le conferd oamenilor grade i titluri in aap ti cr neni ge fc ope eh imbolic ceea ce ti deosebeste fundamental de cella cla- ia milonseloe de luare in posese, ct © ‘in posesie; sine amietim, tn sfirit, c& putin sin cei care au posibilitatea real de a beneficia de posbilitaea teoretica, oft, cu ‘dea profita de operele expuse in muzec,§i toate acesten pentru ascuns al consecinfelor pe care le au majoritates aplictilr lier simbotice legate de mani simbolic), mai pe seur,t mind. .valoarea” acestora say, caltate care ti deosebeste pe unit de cei de rind aleasi” — motebrit privileging . deyi este dobinditi gi In consecinis ji charismatice, fird de care ou sar putea aconda ct ‘mai cu seama dragostei de art” * lage de mils. Burghezia repiseste sultura care devine naturd singural pric re (pe care accasth clas! ‘generate de burghezi,nu-i mai cultura devenitf 0 a dous natu, Is de care depind nil 8 pard cA sd be- totodati, safe vita, tinuité si negat innaseute, primite ca un dar co care Nat tionate social, legate de cultur in inegalitii de succes, interes Snzestrare naturala sau de merit, Spr fnalul Repuilicti, Platon int ne rane de a incepe oalth via trebuie sk traga la sori unul din .modetetpistreazd tot coca oe are mai sacri, adic smple in care scitatea burgess 1 oo in aceste sfinte Micasuri de arta fn care pufinii ‘vestigiile unui recut cere u este alegi vin slujessed un crez ‘un ritual de clas, vechi palate sau mari cle istorie imbogiti cu edificiiimpozant, construite adeseori xponatelr,ticerea pioast care le est impusi 5 folosi de aceasté libertate g care se sim, in consecin,indrept Drivilegiu, adic si fie in posesia mijloaceor de asimilare a tezaurl ‘i folosim o expresie a lui Max Weber, s8 defn monopotul ut cltural gal fasemne! be (acordate de scoala), find ca ese patra de emetic a unui sistem care nu poate functiona decitescunzingh adevleata funcfe, reprezentares charis +91 indepline aicodat at de bine Fnstia de 16 apeleari la un lint eh inde e& operle deat au puterea de a rez he