Electroacustica si sisteme audio Curs 7

Proiectarea asistata de calculator

Complexitatea sistemelor acustice, multitudinea parametrilor care intervin in determinarea

performantelor si relatiile fizice complexe care caracterizeaza interactiunea cu mediul, toate conduc
la ideea ca o proiectare a unei incinte complexe de inalta fidelitate presupune realizarea mai multor
etape de optimizare a performantelor dorite.
Proiectarea poate fi imbunatatita calitativ si scurtata ca perioada de timp necesara daca se
foloseste un bun program de analiza a sistemelor acustice sau electroacustice.
O observatie importanta este aceea ca proiectarea asistata de calculator, desi foarte utila, nu
poate inlocui total proiectarea experimentala. Nu exista program de calculator care sa poata
determina caracteristicile subiective ale sunetului redat de incinta proiectata, acestea putând fi
optimizate doar prin realizarea unui model ieftin al incintei si prin ascultare de catre un numar cât
mai mare de ascultatori avizati.

Simualarea incintelor folosind programul Akabak

AkAbak este un program de simulare profesionala a retelelor electro-mecano-acustice

realizat de J.W. Panzer & Partner. Este special realizat pentru analiza si proiectarea sistemelor cu
difuzoare, simulând întregul sistem, de la generatorul de semnal pâna la punctul de ascultare: filtre,
difuzoare, retele acustice, elemente radiante si mediul înconjurator.
AkAbak este un program pentru sistemul de operare Windows 3.1, necesitând 4 Mbiti pe
disc si 4 Mbiti de RAM. Interfata prietenoasa face ca introducerea elementelor în sistem sa se faca
foarte usor, aproape toate calculele necesare fiind realizate de program în mod automat. Fiind
realizat pentru simularea circuitelor acustice, elementele uzuale: difuzoare electrodinamice si
piezoelectrice, incinte, radiatoare, filtre de separare, sunt foarte usor de introdus având modelele
predefinite. De asemenea, datorita posibilitatilor de introducere a unor marimi fizice ca rezistente,
mase si elasticitati mecanice si acustice, linii de transmisie si ghiduri de unda acustice si altele, se
pot face simulari si pentru sisteme neobisnuite, care nu sunt identice cu cele intâlnite uzual in
literatura de specialitate.
O varianta demonstrativa a acestui program poate fi obtinuta pe dischete de la sediul firmei
sau prin Internet la adresa http://www.akabak.com. Toate facilitatile programului sunt functionale
însa valorile numerice care pot fi introduse sunt limitate. Se pot utiliza doar valorile: 30, 40, 45, 60,
90, 120, 180, 1.414, 0.707 si puteri ale lui zece inmultite cu 0, 1, 2, 5. Acest lucru reduce drastic
valoarea practica a programului însa utilizatorul poate constata facilitatile puse la dispozitie de
program.
Dintre facilitatile oferite de program putem enumera câteva:
analiza completa a sitemelor compuse din difuzoare si incinta cu posibilitatea afisarii
urmatoarelor marimi: presiune si putere acustica, excursia, viteza, acceleratia si forta care
actioneza asupra membranei, impedanta de intrare, defazaj si altele.
Estimarea parametrilor unui difuzor electrodinamic plecând de la masurarea variatiei
impedantei de intrare in functie de frecventa (vezi capitolul )
Estimarea parametrilor difuzorului elctrodinamic prin diverse metode: adaugarea unei mase
suplimentare, montarea in incinta inchisa, masurarea variatiei presiunii acustice in functie de
frecventa.
Determinarea parametrilor unui difuzor piezoelectric.
Estimarea puterii electrice aplicate unui difuzor cunoscându-se puterea programului muzical
aplicata (standardele IEC 268 si RS 426) sau la utilizarea zgomotului roz (semnalul cel mai des
utilizat la testarea sistemelor acustice).

1
 Posibilitatea urmaririi efectului pozitionarii fizice ale surselor de sunet analizate in cadrul unei
incaperi: pozitia peretilor, pozitia ascultatorului.
Posibilitatea introducerii in sisteme complexe a unor elemente cunoscute prin masuratori, deci
elemente greu sau imposibil de modelat cu marimile acceptate de program. Un astfel de element
va fi caracterizat nu de un model ci de o tabela de valori.

Exemple de simualare folosind Akabak

Pentru introducerea unui difuzor de joase sunt necesare urmatoarele marimi: f0S - frecventa
de rezonanta a difuzorului liber, Qes - factorul de calitate electric, Qms - factorul de calitate
mecanic, Re - rezistenta electrica a difuzorului, Le - inductanta difuzorului, Vas - elasticitatea
acustica echivalenta a aerului din incinta, Vb - volumul incintei, Qb/fb - factorul de calitate al
incintei, fb - frecventa de rezonanta a deschiderii (bass-reflex), dD - diametrul bazei
conului difuzorului.
Vom prezenta în continuare rezultatele simularii unui difuzor de joase caracterizat de
fos=50Hz, Qes=0.5, Qms=1.0, Re=5 , Le=1mH, dD=10cm, excursia maxima Xmax=5mm.
Pentru un astfel de difuzor vom prezenat mai intâi simulari ale difuzorului montat in ecran
infinit (Vb=1000m3):presiunea acustica (figura 4.1) si puterea acustica totala (figura 4.2), impedanta
de intrare (figura 4.3). Toate calculele sunt realizate pentru tensiune de intrare de 1V, iar la cele
care masoara presiunea si puterea acustica se considera o distanta de 1m de la difuzor.
2. CARTE, Acoustic Pressure Level AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
79

77

75

72

70

68

66

64

61

59

57
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.1.
Puterea acustica totala la o anumita frecventa se obtine tinând cont de undele sonore emise
în fata de difuzor, pe un front de unda semisferic, luând în calcul si caracteristica de directivitate a
difuzorului. Astfel se explica caderea mai brusca la frecvente înalte a puterii acustice totale (la
frecvente mari si unghiuri de incidenta diferite de 0 directivitatea este mult redusa).

2
Electroacustica si sisteme audio Curs 7

2. CARTE, Total Acoustical Power Level AkAbak (R)

Uin=1V
dB
Cross integral 50%
79

75

72

68

65

61

57

54

50

47

43
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.2.
4. CARTE, Total Input Impedance Amplitude AkAbak (R)

ohm
Zin of all systems
21

19

18

16

14

13

11

4
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.3.
Se urmareste in continuare efectul inchiderii difuzorului intr-o incinta inchisa cu volumul
Vb=5dm3. Se prezinta de asemenea presiunea acustica (figura 4.4), puterea acustica totala (figura
4.5) si impedanta de intrare (figura 4.6).

3
 5. CAR_CLO, Acoustic Pressure Level AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
80

77

74

71

68

66

63

60

57

54

51
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.4.

7. CAR_CLO, Total Acoustical Power Level AkAbak (R)

Uin=1V
dB
Cross integral 50%
79

75

72

68

65

61

57

54

50

47

43
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.5.
6. CAR_CLO, Total Input Impedance Amplitude AkAbak (R)

ohm
Zin of all systems
21

19

18

16

14

13

11

4
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.6.

4
Electroacustica si sisteme audio Curs 7

Se observa cresterea frecventei de rezonanta de la 50Hz la 87Hz ceea ce are ca efect

obtinerea unui raspuns mai slab la frecvente joase al incintei inchise.
In figura 4.7. se prezinta o comparatie intre excursia bobinei mobile in cazul difuzorului in
ecran infinit si montat in incinta inchisa (linie groasa). Se poate observa faptul ca este nevoie de un
difuzor cu excursie liniara maxima mai mare pentru redarea frecventelor joase pentru ecranul infinit
(sau similar, la acelasi difuzor, in ecran infinit se pot obtine puteri mai mici decât in incinta
inchisa).
1. CARTE, Excursion Amplitude AkAbak (R)
Uin=1V
m m
Sys1, N=1=0, BassUnit Bas1
0.83m 0.83m

0.75m 0.75m

0.66m 0.66m

0.58m 0.58m

0.5m 0.5m

0.41m 0.41m

0.33m 0.33m

0.25m 0.25m

0.17m 0.17m

83u 83u

0 0
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
8. CAR_CLO, Excursion Amplitude Frequency Hz
Uin=1V; Sys1, N=1=0, BassUnit Bas1

Figura 4.7.

Vom analiza în continuare cazul aceluiasi difuzor, montat însa într-o incinta cu deschidere.
Volumul incintei ramâne la valoarea Vb=5dm3 si se practica o deschidere caracterizata de o
frecventa de rezonanta fb=60Hz (permisa de program si apropiata de frecventa de rezonanta a
difuzorului liber). Aceste valori sunt apropiate de alinierea cu filtrul Quasi-Butterworth de ordinul 4
corespunzator lui a2=4.344. Daca am dori respectarea perfecta a acestei alinieri ar trebui asigurate
un volum al cutiei Vb=5dm3, factorul de calitate al incintei Qb/fb=0.072, frecventa de rezonanta a
deschiderii fb=61.9Hz, caz in care s-ar obtine o frecventa de -3dB f3=71.2Hz, presiune acustica
maxima de 82.3dB la o tensiune de intrare de 1V si riplu a raspunsului in frecventa de 0dB.
Se prezinta presiunea acustica (figura 4.8), puterea acustica totala (figura 4.9), impedanta de
intrare (figura 4.10) si excursia bobinei mobile in comparatie cu cazul incintei inchise analizate
anterior (figura 4.11).

5
1. CAR_VEN, Acoustic Pressure Level AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
80

76

72

68

64

61

57

53

49

45

41
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.8.
9. CAR_VEN, Total Acoustical Power Level AkAbak (R)
Uin=1V
dB
Cross integral 50%
80

76

72

68

64

61

57

53

49

45

41
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.9.

6
Electroacustica si sisteme audio Curs 7

11. CAR_VEN, Total Input Impedance Amplitude AkAbak (R)

ohm
Zin of all systems
21

19

18

16

14

13

11

4
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.10.
10. CAR_VEN, Excursion Amplitude AkAbak (R)
Uin=1V
m m
Sys1, N=1=0, BassUnit Bas1
0.9m 0.9m

0.81m 0.81m

0.72m 0.72m

0.63m 0.63m

0.54m 0.54m

0.45m 0.45m

0.36m 0.36m

0.27m 0.27m

0.18m 0.18m

90u 90u

0 0
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
8. CAR_CLO, Excursion Amplitude Frequency Hz
Uin=1V; Sys1, N=1=0, BassUnit Bas1

Figura 4.11.
Din figura 4.9 se poate observa ca se obtine o frecventa de taiere la joase f3=71.43Hz.
Impedanta are minimul teoretic la valoarea frecventei de rezonanta a deschiderii. Din figura 4.11 se
poate observa unul din dezavantajele incintei cu deschidere si anume excursia bobinei mobile mai
mare decât in cazul incintei inchise, ceea ce impune necesitatea unor difuzoare cu excursia maxima
liniara Xmax de valoare mare. De asemenea incintele cu deschidere vor fi sensibile in domeniul
frecventelor foarte joase.

7
 9. CAR_VEN, Total Acoustical Power Level AkAbak (R)
Uin=1V
dB dB
Cross integral 50%
80 80

76 76

72 72

68 68

64 64

61 61

57 57

53 53

49 49

45 45

41 41
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
7. CAR_CLO, Total Acoustical Power Level Frequency Hz
Uin=1V; Cross integral 50%

Figura 4.12.
In figura 4.12 se prezinta comparativ pe acelasi grafic raspunsul in frecventa pentru incinta
cu deschidere (linie groasa) si incinta inchisa. Se poate observa imediat avantajul principal oferit de
acest tip de incinta si anume largirea benzii de frecventa spre frecvente joase dar cu pretul scaderii
mai rapide dupa frecventa de taiere. Astfel, in domeniul frecventelor foarte joase (20-40Hz) incinta
cu deschidere are raspunsul mai slab decât cea inchisa.
2. CAR_VEN, Acoustic Pressure Level AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB dB
Horiz.=0, Vert.=0
90 90

83 83

76 76

69 69

62 62

55 55

48 48

41 41

34 34

27 27

20 20
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
1. CAR_VEN, Acoustic Pressure Level Frequency Hz
Uin=1V, Distance=1m; Horiz.=0, Vert.=0

Figura 4.13.
In figura 4.13 se prezinta modul in care Akabak modeleaza comportarea difuzorului la
frecvente inalte. Deoarece la frecvente inalte membrana se indeparteaza de modelul de piston rigid
prin aparitia modurilor proprii de oscilatie, aria efectiva care se comporta in continuare ca pistonul
rigid se micsoreaza. La membranele conice efectele acestui fenomen vor fi: micsorarea masei in
miscare (deci marirea eficientei), modificarea impedantei de radiatie, directivitate mai larga
(apropierea de sursa punctiforma de sunet). In Akabak acest fenomen este caracterizat prin
parametrul fp care reprezinta frecventa la care diametrul radiant al membranei este media aritmetica
intre diametrul exterior si cel interior (al boltei - la frecvente foarte inalte putem considera ca numai

8
Electroacustica si sisteme audio Curs 7

bolta radiaza). In figura am considerat membrana conica, inaltimea fiind tD1=2cm, diametrul bazei
dD=10cm, diametrul boltei dD1=0cm iar frecventa de control a reducerii masei fp=2kHz.
Se prezinta in continuare modul in care Akabak tine seama de reflexiile de pereti. In figura
4.14 se prezinta fereastra programului in care se introduc datele.

Figura 4.14.
Se vor considera reflexiile pe pereti considerând ca difuzorul in incinta se gaseste in coltul
camerei la distanta de 1m si 50cm fata de pereti si la o inaltime de 20cm, axul difuzorului facând un
unghi de 40 cu un perete. In figura 4.15 se prezinta caracteristica de frecventa a puterii acustice
totale observându-se efectul reflexiilor si anume prezenta unor neregularitati datorita faptului ca
unele frecvente sunt accentuate iar altele sunt amplificate in urma compunerii dintre unda directa si
unda reflectata. Un efect care apare intotdeauna in urma reflexiilor pe pereti este amplificarea (cu
pâna la 6dB) a frecventelor joase si foarte joase deoarece la aceste frecvente lungimea de unda este
mare si diferenta de drum determinata de distanta pâna la perete se poate neglija.

9
 1. CAR_VENP, Total Acoustical Power Level AkAbak (R)
Uin=1V
dB dB
Area integral 50%
84 84

80 80

77 77

73 73

69 69

66 66

62 62

58 58

54 54

51 51

47 47
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
1. CAR_VENR, Total Acoustical Power Level Frequency Hz
Uin=1V; Cross integral 50%

Figura 4.15.

Calitatea sunetului obtinut depinde foarte mult de pozitia difuzoarelor. O astfel de analiza
este foarte utila pentru a putrea determina pozitia optima a incintelor in incapere. Pentru a
exemplifica acest lucru prezentam in figura 4.16 rezultatul calculelor facute in cazul in care
difuzorul este amplasat la distante egale (1m) fata de cei trei pereti, aceasta fiind o greseala
frecventa. Se observa atenuarea foarte frecventa a undelor sonore in jurul frecventei de 100Hz,
datorita faptului ca la o anumita frecventa este efectul reflexiilor se aduna cu acelasi semn. Ca o
regula generala, trebuie evitate de obicei simetriile la amplasarea incintelor in incaperi.
1. CAR_VENP, Total Acoustical Power Level AkAbak (R)
Uin=1V
dB dB
Area integral 50%
84 84

80 80

77 77

73 73

69 69

66 66

62 62

58 58

54 54

51 51

47 47
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
1. CAR_VPS, Total Acoustical Power Level Frequency Hz
Uin=1V; Area integral 50%

Figura 4.16.

Se prezinta in figura 4.17 caracteristica de directivitate in cazul anterior (pozitionare

asimetrica a difuzorului). S-au reprezentat caracteristicile pentru frecventa de 200 Hz (linie groasa)
si 1kHz.

10
Electroacustica si sisteme audio Curs 7

1. CAR_VPNS, Directivity Pattern Level AkAbak (R)

Uin=1V, Distance=1m Horiz.-Frequ.=1kHz
dB
Horiz.-Frequ.=200Hz
89

85

81

77

73

69

64

60

56

52

48
-90 -75 -60 -45 -30 -15 0 15 30 45 60 75 90
Listening angle °

Figura 4.17.

Se prezinta in continuare cazul unui sistem mai complex realizat cu un difuzor de joase si
unul de inalte. In figura 4.18 se prezinta impedantele de intrare ale celor doua difuzoare, iar in
figura 4.19 presiunea acustica totala oferita de sistem.
4. DEMO3, Network Impedance Amplitude AkAbak (R)
tweeter,
ohm
woofer,
21

19

18

16

14

13

11

4
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.18.

11
 6. DEMO3, Acoustic Pressure Level AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
84

81

78

75

72

69

65

62

59

56

53
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.19.

Sistemul analizat pâna acum era realizat numai din cele doua difuzoare conectate in paralel.
In figura 4.20 se prezinta efectul introducerii unui filtru de separare care sa elimine frecventele
proprii ale difuzorului de joase si efectul reducerii suprafetei diafragmei. Filtrul are frecventa de
taiere de 5 kHz si se observa aplatizarea
3. DEMO7, Acoustic Pressure Level AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m
dB
Horiz.=0, Vert.=0
84

81

78

75

72

69

65

62

59

56

53
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
Frequency Hz

Figura 4.20.

In figurile 4.21 si 4.22 se prezinta efectul reflexiilor asupra presiunii acustice si a puterii
acustice totale. In acest caz reflexia are loc pe un perete aflat la 50cm in spatele difuzorului, acesta
aflându-se la o distanta de 20cm de podea. Efectul este acelasi prezentat anterior si anume aparitia
unui riplu datorat reflexiilor si cresterea nivelului la frecvente joase cu aproximativ 6dB.

12
Electroacustica si sisteme audio Curs 7

1. DEMO7, Acoustic Pressure Level AkAbak (R)

Uin=1V, Distance=1m
dB dB
Horiz.=0, Vert.=0
90 90

86 86

82 82

78 78

74 74

70 70

66 66

62 62

58 58

54 54

50 50
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
1. DEMO8, Acoustic Pressure Level Frequency Hz
Uin=1V, Distance=1m; Horiz.=0, Vert.=0

Figura 4.21.

2. DEMO7, Total Acoustical Power Level AkAbak (R)

Uin=1V
dB dB
Cross integral 50%
90 90

86 86

82 82

78 78

74 74

70 70

66 66

62 62

58 58

54 54

50 50
20 30 50 70 100 200 300 500 700 1k 2k 3k 4k 6k 9k 14k 20k
3. DEMO8, Total Acoustical Power Level Frequency Hz
Uin=1V; Area integral 50%

Figura 4.22.

In figura 4.23 se prezinta caracteristicile de directivitate pentru trei frecvente (200Hz -

negru, 1kHz - rosu si 5kHz - verde). Se remarca in acest caz simetria caracteristicilor fata de
directia principala a incintei datorita faptului ca exista si o simetrie fizica (se ia in considerare
numai reflexia de peretele din spate).

13
 4. DEMO8, Directivity Pattern Level AkAbak (R)
Uin=1V, Distance=1m Horiz.-Frequ.=1kHz
dB
Horiz.-Frequ.=200Hz Horiz.-Frequ.=5kHz
89

87

85

82

80

78

76

74

71

69

67
-90 -75 -60 -45 -30 -15 0 15 30 45 60 75 90
Listening angle °

Figura 4.23.

Simularea incintelor folosind Pspice

Probabil ca unul dintre cele mai cunoscute si utilizate programe de proiectare asistata de
calculator este Pspice, cel putin in rândul electronistilor. Este normal deci sa se incerce simularea
incintelor folosind acest program, lucru ce implica cel mai mic efort de adaptare cu un nou
software. Folosind principiile expuse in capitolul 2 se poate obtine destul de usor o schema
echivalenta pentru componentele mecanice si acustice ale unui difuzor. Un alt avantaj al unei astfel
de abordari este ca se poate face o analiza si proiectare unitara a unui intreg sistem audio, care pe
lânga incinta si difuzoare contine intotdeauna si retele de separare si amplificatorul de putere.
Aceste avantaje justifica uneori efortul depus pentru modelarea difuzoarelor si a incintelor.
Se prezinta in continuare un exemplu in care se analizeaza cazul unei incinte cu deschidere.
Un model generalizat de circuit analogic este prezentat în figura 4.24. Acest model este obtinut prin
reflectarea tuturor elementelor mecanice si electrice într-un circuit acustic. Curentii reprezinta
debitul volumic si tensiunile reprezinta presiunea acustica. Acest model acopera cazul incintelor
închise si al celor cu deschidere (bass-reflex). Cazul incintei închise se obtine prin
m A 2 m AT m AR 2 si R AT R AR2 .
rad1

RAE L AS RAS CAS L AC L AR1 L AT RAT

G1 L AR2
RAC
pG
CAC G2 rad2

Figura 4.24.

14
Electroacustica si sisteme audio Curs 7

Vom folosi in simulare parametrii difuzorului de joase 11K7511 produs de firma Focal.
Elementele de circuit reprezinta:
pG - sursa de presiune acustica de intrare;
2
Bl
R AE - rezistenta acustica corespunzatoare pierderilor în partea electrica a
RG R E S 2D
difuzorului (unde RE este rezistenta de curent continuu a bobinei difuzorului, RG - rezistenta
sursei, SD - aria efectiva a bazei conului difuzorului, B- fluxul magnetic în întrefierul
difuzorului, l - lungimea efectiva a conductorului bobinei ce intersecteaza fluxul);
RAS - rezistenta acustica de pierderi datorata frecarii în suspensii;
CAS - elasticitatea acustica a suspensiilor acustice;
mAS - masa acustica sistemului mobil (membrana, bobina, suspensii);
mAR1 - masa acustica de radiatie a diafragmei difuzorului;
RAR1 - rezistenta acustica de radiatie;
RAC - rezistenta acustica datorata pierderilor prin absorbtie în incinta;
VC
C AC - elasticitatea acustica a aerului închi în incinta (unde c este viteza sunetului în
0 c2
aer - 340m/s, 0 - densitatea aerului - 1.293kg/m3 si - o constanta reala ce depinde de
materialul cu care se captuseste incinta);
mAC - masa acustica a cutiei;
RAT - rezistenta acustica datorata pierderilor în tub;
mAT - masa acustica a tubului;
mAR2 - masa acustica de radiatie a tubului;
RAR2 - rezistenta acustica de radiatie a tubului.
Masa acustica a tubului incluzând si masa acustica de radiatie a tubului este data de :
0 S2
mA 2 m AT m AR 2 b 17
.
S2
unde S2 este suprafata deschiderii tubului si b - lungimea tubului.
1
Rezonanta incintei este data de 2 fc (mai este numita si frecventa
m A 2 C AC
rezonantei Helmholtz) si este aleasa aproape de frecventa de rezonanta a difuzorului în spatiu liber
fS depinzând de parametrii difuzorului si ai incintei, si de raspunsul dorit.
Utilizarea modelului din figura 4.24. presupune o serie de aproximatii:
1. Domeniul de frecventa de interes este sub frecventa limita a pistonului;
2. Interactiunea mutuala între difuzor si debitul volumic prin deschidere poate fi neglijata;
3. Inductanta bobinei difuzorului LE, respectiv CAE (elasticitatea acustica echivalenta) poate fi
neglijata.
Puterea acustica de iesire a sistemului bass-reflex modelat cu circuitul din figura 4.24 este
puterea disipata pe rezistentele RAR1 si RAR2. Pentru modelarea acestor rezistente acustice care sunt
2
date de: R AR1 R AR 2 0
f 2 (f - frecventa), am utilizat doua surse de curent
c
comandate în tensiune definite cu comanda LAPLACE.
In figura 4.25 se prezinta efectul modificarii volumului incintei intre 50 dm3 si 80 dm3
pastrând constanta frecventa de rezonanta fc la valoarea de 40Hz.

15
 Figura 4.25.

Influenta pierderilor in incinta se poate observa modificând valoarea rezistentei RAC intre 1
si 10k si observând de asemenea nivelul puterii acustice de iesire, pentru un volum de 75 dm3.
Rezultatul este cel din figura 4.26.

Figura 4.26.

In sfârsit vom observa efectul modificarii frecventei de rezonanta fc intre 40Hz si 60Hz,
pastrând constant volumul la 75 dm3 si pierderile la un nivel mic (RAC=10). Rezultatul este cel din
figura 4.27.

Figura 4.27.

16