UNIVERSITATEA ,,1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE COMPARATĂ

BISERICA EVANGHELICĂ C. A. DIN ROMȂNIA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

PR. LECT. UNIV. DR. NICOLAE-CORIOLAN DURA

MASTERAND:

MOCEAN (PLEŞA) OANA RALUCA

AN II

ALBA IULIA

2016
 Biserica Evanghelică C. A. din Romȃnia

I. Istoric
Acest cult are la bază învăţătura lui Martin Luther (1483-1546) cel care a iniţiat reforma
religioasă ce stă la baza întregului protestantism. Călugăr catolic şi profesor la Universitatea din
Wittenberg, Luther s-a apropiat de ideile umaniştilor Renaşterii şi a dat o nouă interpretare
învăţăturii creştine. În concepţia sa, omul îşi obţine mântuirea numai prin credinţă, biserica şi
clerul, sfinţii, moaştele nu au nici un rol în iertarea păcatelor. În 1517, Luther a afişat pe uşa
bisericii din Wittenberg cele 95 de teze prin care se condamnau abuzurile Bisericii Catolice, în
special comerţul cu indulgenţe.
Reforma lutherană s-a răspândit în rândul populaţiei săseşti din Transilvania, la mijlocul
secolului al XVI-lea, în urma contactelor intense cu viaţa spirituală din vestul Europei şi cu
universităţile din Germania. Organizatorul bisericii astfel înnoite a fost braşoveanul Johannes
Honterus (1498-1549). Sinodul de la Mediaş din 1572 a fixat doctrina prin preluarea
„Confesiunii Augustane”, cel mai de seamă document doctrinar al lutheranismului, elaborat în
anul 1530 la Augsburg, ca bază a propovăduirii şi vieţii bisericeşti.
După instaurarea dualismului austro-ungar şi anexarea Transilvaniei la Ungaria (1867),
Biserica a preluat şi o funcţie social-culturală, organizând mai ales viaţa şcolară-confesională, în
vederea menţinerii identităţii naţionale. Această funcţie şi-a păstrat-o şi după realizarea României
Mari (1918). Din anul 1867, sediul episcopiei, care din 1572 se afla la Biertan (lângă Mediaş),
este Sibiu.
După decembrie 1989, Biserica Evanghelică C.A. acţionează intens pentru reluarea
acestor activităţi social-culturale.
Biserica Evanghelică C. A. editează revista lunară „Kirchliche Blater”, iar începând cu
anul 1991 tipăreşte, bilunar, o revistă de informaţii „Landeskirchliche Information”.
Din anul 1961, Biserica Evanghelică C.A. a devenit membră în Consiliul Ecumenic al
Bisericilor, iar în 1963 a intrat în Federaţia Mondială Lutherană, colaborând, ca membră, şi în
Conferinţa Bisericilor Europene. Intense sunt în prezent legăturile cu Biserica Evanghelică din
Germania (EKD), mai ales cu organizaţiile de ajutorare „Diakonisches Werk der EKD”,
„Gustav-Adolf-Werk” şi „Martin-Luther-Bund”.
II. Doctrină
Limba oficială a Bisericii Evanghelice C. A. este germana (Cf. Art. 6).
Doctrina Bisericii Evanghelice C. A. din Romȃnia are la baza doctrinei documentul
Confesiunea Augustana, alcătuit din 21 de articole. Confesiunea Augustana a fost scrisă de
colegul lui Martin Luther, Philip Melanchthon, fiind considerată mărturisirea ce stă la baza
teologiei lutherane. Aceasta a fost prezentată de către adepții lui Martin Luther împăratului Carol
V la dieta imperială de la Augsburg din Germania. Documentul a fost destinat să fie un rezumat
al articolelor principale ale credinței creștine, așa cum sunt ele înțelese și predate de către
Bisericile Evanghelice Lutherane.
Conform acesteia, se recunoaşte existenţa Sfintei Treimi (Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu
Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfȃnt) şi importanţa activităţii Domnului Iisus Hristos pentru mȃntuirea
oamenilor. Biserica, preoţii, sfinţii şi moaştele nu au niciun rol ȋn iertarea păcatelor, pentru
aceasta fiind necesară şi suficientă credinţa. Nici faptele bune nu pot asigura mȃntuirea.
Taina prin care se intră ȋn comunitatea acestei Biserici este botezul (conform Art. 2 din
Statut), acesta fiind necesar pentru participarea la Frȃngerea Pȃinii.
Sfintele Taine acceptate de acest cult sunt: Botezul, Spovedania şi Ȋmpărtăşania.
Conform Statutului de Organizare, la treapta de preot pot accede atȃt persoane de parte
bărbătească, cȃt şi cele de parte femeiască (Art. 13).

III. Organizare actuală

Statutul organic al Bisericii Evanghelice C.A. din România datează din anul 1861,
suferind cu trecerea timpului o serie de modificări.
Structura organizatorică a bisericii cuprinde: biserica locală, biserica districtuală şi
biserica generală. Biserica locală (parohia) are statut de persoană juridică şi este condusă de
adunarea generală a reprezentanţilor comunităţii bisericeşti şi de un consiliu parohial
(prezbiteriu). În prezent, sunt 256 de comunităţi, organizate în 57 de parohii şi 265 lăcaşe de cult.
În cadrul Bisericii Evanghelice C.A. slujesc un număr de 42 de preoţi.
Biserica cuprinde cinci districte bisericeşti (protopopiate): Braşov, Mediaş, Sebeş, Sibiu
şi Sighişoara. Organele de conducere ale districtelor sunt: Congresul Bisericesc Districtual şi
Consistoriul Districtual. Districtul este condus de decan (protopop).
 Totalitatea parohiilor formează Biserica generală. Organele de conducere ale acesteia
sunt: Congresul Bisericesc General şi Consistoriul Superior. Congresul Bisericesc General este
alcătuit din membrii Consistoriului Superior, decanii şi curatorii districtelor bisericeşti, delegaţi
clerici şi mireni, în total circa 40 de persoane. Acest for are competenţă în cele mai importante
probleme ale Bisericii, inclusiv în alegerea episcopului, curatorului general şi a membrilor
Consistoriului Superior. Conducătorul Bisericii generale este episcopul. Membrii organelor de
conducere sunt aleşi pe un mandat de 4 ani.
Înainte de 1944, totalul credincioşilor evanghelici se ridica la 250.000 de persoane, în
peste 250 de parohii. În urma războiului şi a evenimentelor politice, mai ales în urma emigrării
din ultimele două decenii, numărul enoriaşilor a scăzut simţitor, ajungând, conform
recensământului din anul 2002, la 8716 credincioşi.
Pentru pregătirea preoţilor, Biserica Evanghelică C.A. dispune, la Sibiu, de o secţie în
limba germană a Institutului Teologic Protestant Unic de grad universitar din Cluj-Napoca.
Conform Statutului de organizare, ocuparea funcţiei de preot se face prin numire (pentru
comunităţi sub 300 de membri) sau prin alegere (pentru comunităţi cu peste 300 de membri)
(Art. 14). Hirotonirea ca preot se face de către episcop sau de către reprezentantul acestuia (Art.
15). Toate persoanele dintr-o comunitate cu vȃrsta de peste 18 ani au drept de vot (Art. 36). Pot
fi angajaţi ai Bisericii doar acele persoane care au ȋmplinit vȃrsta de 21 de ani (Art. 36).
Consistoriul superior se ȋngrijeşte de salarizarea tuturor angajaţilor (Art. 30). Totodată,
asigurarea protecţiei sociale atȃt a preoţilor pensionari, cȃt şi a urmaşilor acestora constituie o
obligaţie a comunităţii bisericeşti generale.

Bibliografie:
1. http://www.culte.gov.ro/biserica-evanghelica
2. http://www.bisericalutherana.ro/credinta-lutherana/confesiunea-augustana-invariata