IFRS 15 Venituri din contractele cu

clientii
• Inainte de IFRS 15
• IAS 18
• IAS 11
• SIC 31
• IFRIC 13
• IFRIC 15
• IFRIC 18

• De la 1 ianuarie 2018
• IFRS 15
IFRS 15 se aplică contractelor cu clienții (nu si cu alte parti),
cu excepția celor care cad sub incidența altor standarde, cum
ar fi :
• IAS 17/IFRS 16 (contractele de leasing),
• IFRS 4/IFRS 17 (contractele de asigurare) și
• IFRS 9, IFRS 10, IFRS 11, IAS 27, IAS 28 (instrumentele
financiare)
• Schimburi de elemente nemonetare intre entitati pentru a
facilita vanzarile (schimburi de stocuri de marfa sau cantitati
de petrol pentru a satisface cererea)

Recunoașterea veniturilor din dobânzi și a celor din

dividende nu mai cade în sfera de aplicare a IFRS 15 (IFRS
9).
• Clientul este definit de Standard drept o parte care a
încheiat un contract cu entitatea pentru a obține bunuri și
servicii ce rezultă din activitățile ordinare ale entității.
• Cu toate acestea, transferul unor active care nu sunt legate
de activitățile ordinare ale unei entități (cum ar fi
vânzările de imobilizări corporale, necorporale sau de
investiții imobiliare) trebuie să respecte anumite cerințe de
recunoaștere prescrise de noul standard.
 Recunoașterea veniturilor este
rezultatul parcurgerii următoarelor
cinci etapte
EXEMPLU
Alfa incheie un contract cu Beta sa ii furnizeze un autoturism la
pretul de 60.000 u.m.
Etapa 1Identificarea contractului cu un client
Exista un contract intre Alfa si Beta privind livrarea unui
autoturism
Etapa 2 Identificarea obligațiilor generate de contract
Alfa are o singura obligatie (de a livra autoturismul).
Etapa 3 Determinarea prețului tranzacției
Pretul este de 60.000 u.m. (contraprestatia la care Alfa este
indreptatita in schimbul livrarii autoturismului)
Etapa 4 Alocarea prețului tranzacției între obligațiile generate de
contract
Pretul este alocat unei singure obligatii
Etapa 5 Recunoașterea venitului pe măsură ce entitatea satisface
fiecare obligatie
Alfa recunoaste venitul de 60.000 u.m.la livrarea autoturismului
catre Beta
Etapa 1. Identificarea
contractului cu un client
• Daca nu sunt indeplinite cele 5 conditii nu se aplica
modelul cu 5 etape din standard si orice suma incasata
reprezinta in general o datorie.
• Orice contrapretație primită de la un client este
recunoscută drept datorie până la momentul îndeplinirii
condițiilor de mai sus (fie este vorba de o datorie de a livra
bunuri sau presta servicii, fie o datorie de a rambursa
contraprestația).
In evaluarea indeplinirii conditiilor (in special ultima
conditie) vanzatorul tine cont de:
• resursele financiare ale cumparatorului
• angajamentul cumparatorului fata de contract (importanta
bunului pentru operatiile cumparatorului)
• experienta anterioara a vanzatorului cu contracte similare
si cumparatori similari
• intentia vanzatorului de a face uz de drepturile sale
contractuale
• termenii de plata din contract
Etapa 1. Identificarea
contractului cu un client
• Reguli privind combinarea contractelor
• Modificări la contractele existente
Etapa 1. Identificarea
contractului cu un client
Etapa 1. Identificarea
contractului cu un client
Exemplu
Pentru un contract de construcții este estimat un preț de
vânzare de 800.000 lei și costuri totale de 600.000 de lei. La
mijlocul contractului (când gradul de avansare al lucrărilor
era de 50%) beneficiarul solicită modificări care majorează
costul total cu 100.000 de lei și prețul total cu 120.000 de lei.
În acest caz, modificarea este tratată ca parte a contractului
inițial, deoarece nu dă naștere unei obligații suplimentare.
Costurile totale sunt revizuite la 700.000 de lei, iar prețul
total estimat este revizuit la 920.000 de lei. Venitul total
recunoscut până în prezent este revizuit în funcție de noile
condiții.
Etapa 2. Identificarea obligațiilor
generate de contract.
Un contract include obligații de a transfera bunuri sau
servicii unui client.
Pot face obiectul transferului
• un bun/serviciu separat
• o serie de bunuri/servicii similare ce urmeaza acelasi ritm de
transfer (ex un contract pentru servicii de curatenie sau de
contabilitate similare in fiecare luna dă naștere unei singure
obligatii)

O obligație de a transfera un bun sau serviciu este

separabilă dacă îndeplinește cumulativ următoarele
condiții:
a) clientul poate beneficia de bunul sau serviciul
transferat separat sau în combinație cu alte resurse de care
dispune și
b) promisiunea entității de a transfera bunul sau
serviciul către client este identificabilă separat de alte
promisiuni prevăzute în contract.
Etapa 2. Identificarea
obligațiilor generate de
contract.
Exemplu
Un producător de programe informatice încheie un contract cu un
client în baza căruia transferă o licență asupra unui program
informatic, efectuează servicii de instalare și furnizează servicii de
actualizare și suport tehnic pe o prioadă de doi ani. Serviciile de
instalare nu modifică semnificativ programul informatic. Acesta este
funcțional și fără serviciile de actualizare și suportul tehnic. Pe baza
acestor informații, producătorul poate identifica patru obligații
generate de contract pentru următoarele bunuri și servicii:
a. licența pentru programul informatic,
b. serviciile de instalare,
c. serviciile de actualizare,
d. serviciile de suport tehnic.
Obligatia de a transfera bunuri si servicii poate fi explicita (mentionata
in contract) sau implicita (rezulta din practicile comerciale ale
entitatii).
Etapa 2. Identificarea
obligațiilor generate de
contract.

Dacă o entitate acordă garanții clientului, natura garanției

determină tratamentul său contabil. Dacă clientul poate
alege dacă achiziționează sau nu garanția sau garanția îi
oferă acestuia un serviciu suplimentar, aceasta reprezintă o
obligație separată.
Etapa 2. Identificarea
obligațiilor generate de
contract.
Exemplu
1) În contractul cu clientul Alfa, entitatea X promite să livreze
20 de aspiratoare pentru un preț total de 20 000 u.m.. Conform
contractului X acordă reparații gratuite pe o perioadă de 2 ani.
2)În baza contractului cu clientul Beta, X promite să livreze 10
aspiratoare pentru un preț total de 10.000 u.m. În contract nu
este promisă nicio garanție, însă politica entității este de a
asigura reparații gratuit pe o perioadă de 1 an.
3). În baza contractului cu clientul Gama, X promite să livreze
40 aspiratoare pentru un preț total de 40.000 u.m. În contract nu
este promisă nicio garanție, iar practica uzuală a entității nu
presupune astfel de servicii. Cu toate acestea, dupa semnarea
contractului, X ofera servicii gratuite de reparatii clientului
Gama drept bonus pentru comanda mare.
Identificați obligațiile în cazul celor 3 contracte.
Etapa 3. Determinarea prețului
tranzacției
-componenta fixa
-componenta variabila
Prețul poate fi o sumă fixă sau poate varia din cauza unor
reduceri, stimulente, bonusuri sau altor elemente similare.
Exemplu
O entitate încheie un contract cu un client care vizează
construirea unui pod la prețul de 2.000.000 de euro. Potrivit
contractului, entitatea trebuie să suporte o penalitate de
200.000 de euro dacă nu respectă termenii contractuali de
finalizare a lucrării (3 luni). În acest caz prețul tranzacției
include o componentă fixă 1.800.000 euro și o componentă
variabilă (penalitatea)200.000 euro.
Rationament similar in cazul bonusurilor pentru finalizare
inainte de termen.
Etapa 3. Determinarea prețului
tranzacției
• Dacă prețul include o componentă variabilă, suma
contraprestației este estimată folosind fie tehnica valorii
așteptate, fie pe cea a valorii celei mai probabile.
• Suma estimată a contraprestației variabile va fi inclusă în
prețul tranzacției doar dacă este foarte probabil că nu va
avea loc o anulare semnificativă a venitului atunci când
incertitudinea asociată contraprestației variabile va fi
îndepărtată (adica este probabil ca entitatea va beneficia
de ea).
Etapa 3. Determinarea prețului
tranzacției
Exemplu
O entitate vinde produse unui client la prețul de 10.000 de lei. Clientul
poate returna produsele într-o perioadă de 3 luni. Costul de producție
al produselor vândute este de 7.000 de lei. În acest caz, contraprestația
obținută în schimbul transferului bunurilor este variabilă. Aceasta
este determinată în funcție de numărul de produse ce se estimează că
nu vor fi returnate.
Presupunem că 98% din produse nu vor fi returnate. Entitatea
estimează că va putea vinde în profit produsele returnate, fără a
suporta cheltuieli semnificative suplimentare. Entitatea apreciază că nu
va avea loc o anulare semnificativă a venitului cumulat atunci când
incertitudinea asociată contraprestației variabile va fi îndepărtată (la
expirarea celor 3 luni).
Entitatea recunoaște un venit în sumă de 9.800 de lei, o datorie de 200
de lei și o creanță de 140 de lei pentru produsele ce se estimează că
vor fi returnate.
Prețul tranzacției și datoria aferentă obligației de returnare (evaluată la
valoarea contraprestației primite pentru produsele estimate a fi
returnate), vor fi actualizate la sfârșitul perioadei de raportare pentru a
reflecta schimbarea împrejurărilor.
Etapa 3. Determinarea prețului
tranzacției
Exemplu
O entitate încheie un contract cu un client ce prevede
vânzarea produsului X la prețul de vânzare de 500 de lei per
bucată. Dacă clientul achiziționează peste 100 de bucăți din
produsul X, prețul său este redus retrospectiv la 400 de lei
per bucată. Entitatea vinde clientului 20 de bucăți din
produsul X și estimează că până la sfârșitul perioadei de
raportare nu va depăși pragul de 100 de bucăți. Entitatea are
experiență relevantă în vânzarea produsului X către acest
client și apreciază că nu va avea loc o anulare semnificativă
a venitului cumulat atunci când incertitudinea asociată
contraprestației variabile va fi îndepărtată. În acest caz,
entitatea poate recunoaște un venit de 10.000 de lei (20
bucăți x 500 lei). Ulterior, ca urmare a extinderii
semnificative a activităților desfășurate , clientul mai
achiziționează 50 de bucăți și se estimează că pragul de 100
de bucăți va fi depășit până la sfârșitul perioadei de
raportare. În acest caz, venitul recunoscut de entitate este de
18.000 de lei (50 x 400-20 x 100).
Exemplu
O entitate încheie un contract ce presupune vânzarea a 3
produse A,B și C pentru suma totală de 10.000 de lei.
Entitatea vinde de obicei produsul A și, de aceea, prețul său
este direct observabil. Pentru produsele B și C prețurile nu
sunt direct observabile și, de aceea, sunt estimate (folosind o
evaluare bazată pe ajustarea prețului pieț ei în cazul
produsului B și respectiv pe costul estimat plus o marjă
pentru produsul C). Prețurile separate estimate pentru
produsele A, B și C sunt următoarele: Produsul A 5.000
Produsul B 2.500 Produsul C 7. 500. Entitatea acordă o
reducere de 5.000 care este alocată între cele trei produse
proporțional cu prețul lor de vânzare. Prețul de vânzare de
10.000 de lei este alocat între cele trei produse astfel:
Produsul A 5.000/15.000 x 10.000 Produsul B 2.500/15.000
x10.000 Produsul C 7.500/15.000 x 10.000
• Determinarea existenței unei componente de finanțare
semnficative poate fi complexă în cazul contractelor pe
termen lung, cu multiple elemente, când bunurile și
serviciile sunt livrate și plățile sunt efectuate pe parcursul
contractului. Managementul va trebui să evalueze
momentul livrării bunurilor și serviciilor și pe cel al
efectuării plăților și dacă diferența dintre cele două
momente depășește un an, aceasta ar putea fi un indiciu că
există o componentă semnificativă de finanțare. Suma
venitului recunoscut va fi diferită de sumele încasate dacă
plățile se efectuează în avans sau ulterior.
Exemplu
Alfa ii vinde entitatii Beta 30 de autoturisme . Conform
contractului Beta plateste 50% la livrare și 50% peste 1 an si
are dreptul de a returna autoturismele in 90 de zile. Pretul
unui autoturism este de 30.000 in contitiile in care plata se
face integral la livrare. Daca plata se efectueaza 50% la
livrare și 50% peste un an pretul este ajustat la 31.000.Costul
unui autoturism este de 25.000.Alfa nu detine evidente
istorice pe baza carora sa poata concluziona ca venitul nu va
fi anulat semnificativ ulterior si nu recunoaste venitul la
livrare.
• În cazul în care contraprestația oferită de client este
nemonetară aceasta este evaluată la valoarea justă. Dacă
entitatea nu poate determina valoarea sa justă, aceasta va
fi estimată indirect în funcție de prețul de vânzare al
bunurilor și serviciilor transferate clientului. Dacă un
client contribuie cu bunuri și servicii pentru a facilita
executarea contractului de către entitate, aceasta va
aprecia dacă obține controlul asupra acelor bunuri și
servicii. În acest caz, bunurile și serviciile primite sunt
considerate drept contraptestație nemonetară de la client.
• O contraprestație care este plătită de entitate clientului
(de exemplu, sub formă de cupoane, vouchere) este
contabilizată ca o diminuare a prețului tranzacției și
implicit a venitului.
Etapa 4. Alocarea prețului
tranzacției între obligațiile
generate de contract
• Dacă un contract conține mai multe obligații separate,
entitatea alocă prețul tranzacției fiecărei obligații
proporțional cu prețul individual al acesteia.
• Cea mai bună evidență pentru prețul fiecărei obligații în
parte este prețul la care bunul sau serviciul este vândut
separat de către entitate. Dacă acesta nu este disponibil,
entitatea va trebui să îl estimeze.
Etapa 5. Recunoașterea venitului
pe măsură ce entitatea satisface
obligația
• O obligație generată de contract este satisfăcută atunci
când controlul asupra bunurilor sau serviciilor este
transferat clientului.
• Controlul reprezintă abilitatea de a decide utilizarea și de
a obține majoritatea beneficiilor rămase aferente bunului
sau serviciului transferat. Această abordare diferă de cea
avansată anterior de IAS 18, potrivit căreia venitul este
recunoscut atunci când majoritatea riscurilor și avantajelor
aferente proprietății bunurilor sunt transferate clientului.
• O obligație poate fi satifăcută la un moment dat (cum se
întâmplă de obicei în cazul transferului de bunuri) sau
de-a lungul unei perioade de timp (cum se întâmplă în
cazul prestării de servicii).
Etapa 5. Recunoașterea venitului
pe măsură ce entitatea satisface
obligația
Recunoașterea venitului de-a lungul unei perioade de timp
O obligație este satisfăcută și venitul este recunoscut de-a
lungul unei perioade de timp dacă cel puțin una din
condițiile de mai jos este îndeplinită:
- clientul primește și consumă beneficiile prestării
efectuate de entitate pe măsură ce entitatea prestează,
- prestarea efectuată de entitate dă naștere sau
majorează valoarea unui activ care este controlat de client
pe măsură ce activul este creat sau valoarea sa este majorată,
- prestarea efectuată de entitate nu creează un activ
care are o utilizare alternativă pentru entitate și entitatea
are dreptul la plată pentru prestarea efectuată până în
prezent.
Exemplu-elemente multiple
Exemplu
Telefonica incheie un contract cu clientul A in baza caruia
clientul A va plati un abonament lunar de 100 u.m. timp de
12 luni si va primi gratuit un telefon mobil marca X.
Telefonul mobil marca X este vandut separat la pretul de 280
de u.m. Abonamentele fara telefon gratuit presupun plata
unei sume lunare de 90 u.m.
Aplicati celei 5 etape de recunoastere a venitului din IFRS
15 si efectuati inregistrarile corespunzatoare.
Exemplu-elemente multiple

1. Identificarea contractului cu un client

2. Identificarea obligațiilor generate de contract

Exemplu-elemente multiple
3. Determinarea prețului tranzacției
4. Alocarea prețului tranzacției între obligațiile generate de
contract.

Obligații Preț Fracțiuni Alocarea

individual prețului
contractului
Exemplu-elemente multiple
5. Recunoașterea venitului pe măsură ce entitatea satisface
obligațiile generate de contract
Exemplu-elemente multiple
Recunoașterea IAS 18 IFRS 15
venitului aferent
Obligație 1:servicii de 1.200 (100 x 12 luni) 953 (79 x 12 luni)
telefonie
Obligație 2: telefon 0 247
mobil
Total 1.200 1.200
• IFRS 15 detaliază criteriile ce trebuie să fie îndeplinite
pentru a recunoaște venitul de-a lungul unei perioade de
timp și când venitul trebuie recunoscut la un anumit
moment fără a face distincție între bunuri și serivicii.
• Prevederile referitoare la modificarea contractelor trebuie
analizate de entitățile din industria construcțiilor.
• IFRS 15 include îndrumări de evaluare a veniturilor atunci
când contraprestația conține elemente variabile
Contracte de construcții
Exemplu
Un dezvoltator imobiliar construiește un complex rezidențial format din
100 de apartamente. Acesta semnează 2 contracte cu 2 clienți diferiți (Alfa și
Beta). Ambii clienți doresc să cumpere apartamente la prețul de 100 000
u.m.. Condițiile contractuale sunt următoarele: la semnarea contractului
clienții plătesc un avans de 10 000 u.m., după un an plătesc încă 30.000 u.m.,
iar la finalizarea contractului, după 2 ani, are loc transferul dreptului de
proprietate si plata finală de 60.000 u.m..
Dezvoltatorul are dreptul de a păstra sumele primite de la client în situația
în care acesta se află în incapacitate de plată înaintea finalizării contractului.
Dezoltatorul nu poate da o altă utilizare apartamentului cumpărat de
clientul Beta, iar acesta nu poate rezilia contractul. Dacă Beta renunță la
contract trebuie să plătească integral prețul apartamentului.
Costurile efectuate pe perioada contractului pentru un apartament sunt de
80 000 u.m., din care 37 000 u.m. sunt suportate în primul an de
construcție și 43 000 u.m. în cel de-al doilea an de construcție.
Când și cum va recunoaște dezvoltatorul veniturile din contractul cu Alfa și
din contractul cu Beta?
Contracte de construcții
Contractul cu Beta
• Dezvoltatorul recunoaște venitul pe parcursul unei perioade
de timp deoarece
• nu poate da o altă utilizare apartamentului
• are dreptul la plată pentru prestația efectuată

Anul Cheltuieli Fracțiune Venit

efectuate (trebuie să recunoscut
descrie
progresul
entității în
satisfacerea
obligației)
1
2
Total
Contracte de construcții
Contractul cu Alfa
• Entitatea nu recunoaște venitul pe parcursul unei perioade de
timp.
• Apartamentul poate fi vândut dacă Alfa renunță la contract
• Dezvoltatorul nu are dreptul la recuperarea costurilor
efectuate până în prezent dacă Alfa renunță la contract (poate
reține avansul care nu acoperă costurile)
• Venitul este recunoscut integral 100.000 u.m. la sfârșitul
contractului și livrarea apartamentului.
• Costurile de obtinere a unui contract sunt cele care nu ar fi
fost efectuate daca nu ar exista contractul (comisioane,
bonusuri). Acestea sunt recunoscute ca activ daca se
asteapta a fi recuperate (cu exceptia costurilor aferente
contractelor sub 1 an). Costurilor legate de executarea
(aducerea la indeplinire a contractului) se contabilizeaza
conform standardelor aplicabile IAS 2,IAS 16,IAS 38 sau
sunt capitalizate si amortizate daca sunt indeplinite
anumite conditii.
Exemplu
O firma de contabilitate X furnizeaza servicii unui client pe
o perioada de 3 ani și recunoaște conform IFRS 15 un venit
de 250.000 in fiecare an. Inainte de prestarea efectiva a
serviciilor suporta urmatoarele costuri:
-comision reprezentant comercial pentru negocierea
contractului 4.000
- comision avocat pentru redactarea contractului 2.500
-achizitie 2 PC de 2.000 fiecare
-salariile personalului 50.000
Cum afecteaza aceste costuri situatiile financiare ale entitatii
X?
Standardul este aplicabil pentru perioadele contabile
ulterioare datei de 1 ianuarie 2018 și se aplică pentru
contractele semnate după această dată sau care nu sunt încă
onorate la această dată.
Pentru sumele comparative, entitățile au opțiunea de a
utiliza
•fie aplicarea retrospectivă,
•fie o abordare modificată care constă în recunoașterea
efectului cumulativ al aplicării standardului ca o ajustare a
soldului de deschidere al rezultatului reportat la data
intrării în vigoare (1 ianuarie 2018), în timp ce sumele
comparative pentru decembrie 2017 nu sunt retratate.
Exemplu
Telefonica aplica pentru prima data IFRS 15 la 1 ianuarie 2018.
La aceasta data identifica urmatoarele contracte
-C1 pe o durata de 2 ani cu un abonament lunar de 300 pentru care a fost
predat gratuit un telefon marca X cu un cost de 30 u.m. Contractul a fost
semnat la 1 iulie 2017. Pretul unui telefon marca X era de 40
u.m.Abonamentele fara telefon gratuit presupun plata unei sume lunare
de 298 u.m.
-C2 pe o durata de 1 an, semnat la 1 septembrie 2017, cu un abonament
lunar de 400, pentru care a fost predat gratuit un telefon marca Y la costul
de 40 u.m. Pretul unui telefon marca Y era de 50 u.m. Abonamentele fara
telefon gratuit presupun plata unei sume lunare de 395 u.m.
Care sunt retratarile pe care trebuie sa le efectueze Telefonica la 1 ianuarie
2018 daca este utilizata abordarea modificata din IFRS 15?
Aplicarea pentru prima dată a IFRS 15 poate însemna pentru
unele entități
- amânarea sau recunoașterea mai devreme a unor venituri,
-reconsiderarea termenilor actuali ai contractelor și a unor
practici de afaceri,
-actualizarea programelor informatice pentru a colecta noi
informații solicitate de standard,
-noi estimări și raționamente,
-revizuirea unor procese și controale interne,
-colectarea informațiilor de divulgat și comunicarea cu
investitorii și alte părți interesate pentru a explica impactul
standardului asupra principalilor indicatori.
Prevederile OMFP 3189/2017 privind reflectarea in
contabilitate a tranzactiilor conform IFRS 15

Atunci când la evaluarea preţului tranzacţiei se estimează

că suma cuvenită nu va fi încasată în totalitate, venitul
aferent contractului se recunoaşte la suma brută şi,
concomitent, se recunoaşte o pierdere la nivelul sumei
estimate a nu se recupera (articol contabil 6815 «Cheltuieli
de exploatare privind ajustările aferente creanţelor
estimate a nu se recupera integral» = 4915 «Ajustări
aferente creanţelor estimate a nu se recupera integral»).
Cu ocazia întocmirii situaţiilor financiare anuale, respectiv
a raportărilor contabile, cheltuiala prevăzută la alin. (1)
corectează valoarea venitului aferent.
•
• Cheltuielile reprezentând costuri marginale ale obţinerii
unui contract, respectiv costuri de îndeplinire a unui
contract, şi care, potrivit IFRS 15, îndeplinesc criteriile de
recunoaştere ca active, se înregistrează după natura lor, cu
reflectarea concomitentă a activului aferent (articol
contabil 474 «Sume amânate aferente obţinerii şi
îndeplinirii unui contract» = 713 «Venituri aferente
costului obţinerii şi îndeplinirii unui contract»).
• Sumele urmează a se eşalona, potrivit prevederilor
contractuale, fiind recunoscute drept cheltuieli ale
perioadei (contul 6588 "Alte cheltuieli de
exploatare"/analitic distinct).
• În cazul vânzărilor cu drept de retur entitatea
înregistrează veniturile la valoarea brută a acestora, cu
înregistrarea concomitentă a sumei estimate reprezentând
datoria de rambursare, pentru veniturile aferente
produselor care se preconizează că vor fi returnate (articol
contabil 70x Cifra de afaceri netă1 = 4761 «Datorii de
rambursare aferente vânzărilor cu drept de retur») şi a
activului corespunzător dreptului de a recupera produsul
de la clienţi, la valoarea aferentă costului estimat al
activului care va fi recuperat de la aceştia (articol contabil
4762 «Creanţe aferente dreptului de a recupera produse de
la clienţi» = 711 «Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse» sau 60x Cheltuieli privind stocurile, după caz).
• 1 Contul corespunzător în care a fost înregistrat venitul.
•
Cu ocazia întocmirii situaţiilor financiare anuale,
respectiv a raportărilor contabile, entităţile prezintă
datoria de rambursare distinct de creanţa reprezentând
activul corespunzător dreptului de a recupera produsul de
la clienţi.