Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Iaşi

Linie tehnologica pentru obtinerea sucului limpede

de portocale cu capacitatea de 15 t/h portocale

Student: Uliciuc Alexandra – Georgiana

Profesor coordonator: Arsenoaia Vlad Nicolae

Iasi, 2017
Cuprins

I. Caracteristicile materiei prime 4

1. Caracteristici generale 4
2. Varietati 4
3. Materii auxiliare 5
II. Caracteristicile produsului finit 6
III. Tehnologia de fabricatie 7
1. Linia tehnologica 8
2. Descrierea fluxului tehnologic 9
IV. Bilant de materiale 20
V. Descrierea utilajului principal 21
VI. Bibliografie 22

3
 I. Caracteristicile materiei prime

1. Caracteristici generale

Portocala isi are originile din Sud-Estul Asiei, India, Grecia, Turcia.
Aportul pe care îl aduc fructele la suma energiei totale a raţiei alimentare zilnice este de cca
4,4% asigurându-se totodată şi rehidratarea organismului uman prin conţinutul mare de apă
din compoziţia lor. Raţia alimentară a unui om matur trebuie să cuprindă 200-250 grame
fructe pe zi, ceea ce reprezintă un consum de 70-100 kg fructe pe an.

Beneficiile portocalelor:
 Prevenirea cancerului;
 Prevenirea afectiunilor renale;
 Reducerea riscului de cancer hepatic;
 Diminuarea nivelului de colesterol;
 Imbunatatirea sanatatii cardiace si a vederii;
 Intarirea sistemului imunitar.

Proprietati fizice si chimice

Principiu activ Valoare Doza zilnica

nutrient recomandata
Energie 47 kcal 2.5%
Carbohidrati 11.75 g 9%
Proteine 0.94 g 1.5%
Grasime totala 0.12 g 0.5%
Colesterol 0 mg 0%
Fibre alimentare 2.4 g 6%
Vitamina C 53.2 mg 90%
Vitamina B1 0.100 mg 8%

2. Varietati
Exista doua categorii de baza: portocalele dulci si portocalele amare.

Portocalele dulci:
 Portocale comune - Valencia, Hart Tardiff Valencia si Hamlin;
 Portocale rosii - portocale cu pigment rosu deschis sau cu pigment rosu inchis.
Cantitatea mare de antocianina da intregului fruct o nuanta de rosu aprins. Soiurile de
portocale rosii includ: Maltese, Moro, Sanguinelli, Scarlet Navel si Tarocco;

4
  Portocale Navel – sunt cele mai populare si cuprind variante precum: Cara cara, Bahia,
Dream navel, Late Navel si Washington sau California Navel;
 Portocale mai putin acide - au acid foarte putin si aroma mai putin intensa. Acestea
mai sunt denumite si portocale dulci. Avand acid foarte putin, sunt protejate impotriva
alterarii, dar astfel devin improprii pentru stoarcere. Ele nu sunt cultivate in cantitati
mari.
 Mandarinele - Satsuma, Tangerine, Clementine

Portocalele amare:
 Portocale Sevilia (C. aurantium), sunt folosite ca port-altoi pentru portocalele dulci si
pentru obtinerea marmeladei de portocale;
 Portocalele Trifoliate (Poncirus trifoliata) sunt folosite ca port-altoi pentru portocalele
dulci si pentru a face marmelada. Ele sunt native din nordul Chinei si Coreea.

3. Materii auxilire

Apa
În industria alimentară apa are întrebuinţări multiple în procesul tehnologic ca: materie primă
sau auxiliară, apă de spălare, apă de sortare, apă de răcire şi transport al diverselor materiale.

Zahar
In cazul in care avem de-a face cu suc 100% din fruct, zaharul provine din fructoza prezenta
in mod natural in fruct; daca sucul are 10% sau 20% fruct, atunci zaharul provine din siropul
de porumb. Consumul regulat de astfel de bauturi aduce numai deservicii organismului, fie ca
vorbim de copii sau adulti, sucuri de fructe sau bauturi carbogazoase. Supraconsumul de
bauturi dulci duce la obezitate si diabet.

Acid citric
In alimentatie, este utilizat la conservarea si aromatizarea bauturilor si alimentelor si apare
sub numele de E330

5
 II. Caracteristicile produsului finit

Sucul de portocale este potrivit pentru toate vârstele și există avantajul că poate fi dat în
tratarea tuturor bolilor: ferbră, indigestie, constipatie, boli ale oaselor și dinților, ale inimii,
acnee. Consumul regulat de suc de portocale ajuta organismul in lupta impotriva infectiilor, a
racelii si reprezinta o sursa naturala de energie, datorita absorbtiei rapide in sange a zaharului
din portocale.
Sucul de portocale are un efect detoxifiant asupra organelor interne, dar si energizant in
cazurile de oboseala, datorita continutului de potasiu. De asemenea, sucul de portocale mai
este recomandat si hepaticilor, persoanelor cu sangele mai gros, cu tromboza, cu un colesterol
crescut, celor care sufera de constipatie, impotriva durerilor de cap si a migrenelor.

Caracteristici de calitate ale sucurilor naturale

Proprietati organoleptice:
Aspect: lichid, uniform, omogen, fara pulpa.
Culoare: uniforma.
Miros: caracteristic fructului natural, fara miros strain.
Corpuri straine: fara.

Proprietati fizice si chimice:

Apa: 87.6%
Proteine: 0.7%
Grasimi: 0.2%
Carbohidrati: 10.9%
Calciu: 26mg
Fier: 0.3mg
Vitamina C: 30mg

6
 III. Tehnologia de fabricare

Sticle Zahar Apa Portocale Acid citric

Transport

Receptie
Receptie

Depozitare

Transport

Sortare -
Spalare

Zdrobire

Presare Coji

Suc de
portocale

Centrifugare

Suc limpede

Conditionare Dozare - Dezaerare

închidere

Etichetare Preîncalzire -
Pasteurizare

Depozitare

Schema fluxului tehnologic

7
1. Linia tehnologica

8
 2. Descrierea fluxului tehnologic

Transport
Transportul se face in mod obişnuit in lădiţe de diferite tipuri, in funcţie de natura produsului.
Containerele de transport a produselor şi stivele din acestea trebuie fixate,
pentru a se preveni efectele vibraţiei şi deteriorarea prin impact în timpul
transportării şi manipulării, folosind: dispozitive de fixare a mărfii din aluminiu sau lemn,
filtre celulare de carton din hîrtie sau fibre, bare din lemn.
Trebuie asigurat spaţiu pentru circularea aerului sub, împrejurul şi prin
încărcătură, pentru a proteja produsele impotriva: căldurii generate de produse prin respirare,
acumulării etilenei din cauza ajungerii la maturitate a produselor, scurgerii căldurii în exterior
pe timp rece.
Utilajele de transportare trebuie să fie curate şi să fie fara: miros străin al unei încărcături
incompatibile sau de la serviciile prestate anterior, reziduuri chimice toxice, resturi de
produse agricole alterate.

Receptie
Recepţia materiei prime se face atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ..
Receptia cantitativa se face avand grija ca produsul fizic sa fie egal cu numarul de bucati /bax
avizat si se face cu ajutorul basculei, la intratrea in fabrica.
La recepţia calitativă se stabileşte dacă materia primă corespunde standardelor sau normelor
interne urmarind: integritatea produsului - acesta sa nu fie stramb, rupt, deteriorat;
prezenta etichetei - aceasta sa nu lipseasca de pe produs sa prezinte cod de bare, descriere in
limba romana; termen de valabilitate – acesta trebui sa fie prezent pe produs cat mai vizibil si
descifrabil fara urme de stersaturi sau modificari ,sa nu fie scurt; aspect produs - produsul
trebuie sa aiba aspect comercial, se urmareste in special culoarea; temperatura - este un factor
important la receptie,care se aplica in general produselor proaspete si celor care au conditii
speciale de transport.
Din fiecare lo, se ia o proba medie şi se duce la laborator pentru a i se face analizele de
calitate.

Depozitare
Pentru păstrare, fructele se pun în strat subţire în lădiţe şi în coşuri. Lădiţele descărcate de
materie primă trebuie spălate cu apă rece şi apă caldă, apoi se aşază pe podele curate în spaţii
răcoroase cu ventilaţie naturală. La aşezarea lădiţelor şi coşurilor cu fructe pe podele se va
avea în vedere posibilitatea circularii libere a aerului printre ele. Se vor feri fructele de
depuneri de praf, expunere la razele solare sau de ploaie.

9
Sortare
Sortarea după calitate se realizează manual pe o bandă transportoare sub forma unei mese
confecţionate din cauciuc sau sârmă impletită. Instalaţiile moderne de sortare cu banda
constituită din role de oţel inoxidabil ce se rotesc in jurul axului permiţând o mai bună sortare.
Sortarea după dimensiuni se face cu scopul obţinerii produsului omogen. Există numeroase
maşini de sortare bazate pe principiile construcţiei deosebite. Cu materiale obişnuite sunt cele
la care se face sortarea printr-un tambur cu sită cu ochiuri de dimensiuni deosebite, in funcţie
de produsul care se sortează.

Spalare
Se realizează cu apă potabilă şi se efectuează cu scopul îndepărtării de pe suprafaţa fructelor a
impurităţilor cum sunt : pămantul, nisipul, resturile vegetale şi microorganismele. Este foarte
important ca fructele să fie bine spălate şi de substanţele fito-sanitare cu oare au fost tratate în
livezi.
Fructele cu textura tare se spală cu jeturi de apă sau prin scufundare repetată, cu schimbarea
apei de cîte ori este nevoie. Practic, spălarea continuă pînă cînd, prin compararea în două
pahare a apei de la ultima spălare cu apa potabilă, nu se constată nici o diferenţă.
Toate fructele se mai pot spăla punîndu-le în strecurători şi lăsand să curgă apă peste ele, de
preferat sub formă de ploaie.
După spălare, fructele sunt puse pe site ca apa saa se scurga de pe ele.

10
Zdrobirea
Pentru zdrobirea fructelor se pot folosi următoarele tipuri de zdrobitoare :
 Zdrobitor cu cilindri;
 Zdrobitor cu dinţi;
 Răzătoare de fructe.
Zdrobitorul cu valturi se utilizeaza pentru zdrobirea tomatelor, fructelor si altor produse. Esre
format din doua valturi pe care sunt montati dintii din bronz cu grosimea de 12 mm. Sub
arborii valturilor este montat un grilaj metalic, prin deschizaturile caruia trec liber dintii. Cele
doua valturi se rotesc in sens invers, cu turatii diferite, pentru asigurarea unei actiuni
combinate de taiere si zdrobire. Antrenarea se face de la un motor electric, prin interiorul unei
saibe de curea, montata pe arborele cu turatia mai mare. Cel de-al doilea arbore este antrenat
prin roti dintate cilindrice. Productivitatea zdrobitorului este de 8 t/h; turatia valtului motor
350 rot/min. Diferenta dintre vitezele periferice ale rotilor dintate este de 1,2 m/s.

Zdrobitor cu valturi:
1 - arbore;

11
2 - valturi;
3 - pieptene fix;
4 -palnie de alimentare;
5 - palnie de evacuare.

Presarea
Presarea este metoda cea mai folosită pentru obţinerea sucului. Înaintea operaţiei de presare,
majoritatea fructelor suferă o serie de tratamente preliminare, constând în divizarea mai mult
sau mai puţin avansată şi uneori un tratament enzimatic preliminar cu scopul distrugerii
substanţelor pectice. Gradul de mărunţire influenţează în mare măsură asupra randamentului
presării. Operaţia de presare depinde de presiunea aplicată şi de durata ei.
Factorii care influenţează presarea sunt:
 suculenţa materiei prime;
 grosimea stratului de material;
 consistenţa şi structura stratului de presare;
 variaţia în timp a presiunii;
 materialele auxiliare folosite;
 metoda de prelucrare prealabilă a fructelor.
Există un foarte mare număr de tipuri de prese utilizate pentru obţinerea sucului, dar
indiferent de tipul folosit, sucul trebuie să aibă un conţinut de substanţe solide insolubile care
să fie uşor eliminate prin decantare.

12
Centrifugarea
După operaţia de limpezire, sucurile de fructe nu sunt perfect limpezi, de aceea este necesară
filtrarea care asigură transparenţa şi stabilitatea produsului. Ca materiale filtrante se folosesc:
pânza, celuloza, azbestul şi pământul de infuzorii. Sucurile de fructe se filtrează la
temperatura camerei sau la rece, iar uneori se practică o încălzire la 50-60oC pentru
accelerarea procesului de filtrare.
Prin filtrare se asigura indepartarea şi stabilitatea necesară a sucului. Un filtru de calitate
trebuie să fie construit dintr-un material neatacat de acizi şi să funcţioneze pe cît posibil în
absenţa aerului. Se folosesc ca agenţi filtranţi: pămîntul de infuzorii, kiselgurul, azbestul,
bentonita etc. În industria sucurilor de fructe se foloseşte o gamă mare de filtre: filtre cu
umplutură de colmatare, filtre presă care pot fi: cu rame şi cu plăci. În ultimul timp, pentru a
asigura o eficacitate mai bună a procesului de filtrare, s-a realizat operaţia de polifiltrare, care
constă într-o dublă filtrare a sucului în acelaşi aparat.

Dezaerarea
Datorita miscarii grisimii stratului de produs supus dezaerarii, marimii vacuumului si
realizarii dezaerarii in instalatii cu functionare continua, durata procesului de dezaerare s-a
redus de la 20-30 minunte la 5-10 secunde.
Dezaerarea sucurilor inainte de imbuteliere și pasteurizarea lor are ca scop indepartarea
aerului inclus in cursul operațiilor precedente. Aerul solubilizat in produs, datorita oxigenului
conținut, duce la oxidarea substanțelor organice, prin aceasta micșorandu-se conținutul in
vitamine și respectiv valoarea sucului.
Procesul de omogenizare fina determina o saturare a produsului cu aer, ceea ce face ca dupa
omogenizatoare și dezintegratoare sa se monteze dezaerare.

13
Pentru eliminarea aerului din produsul prelucrat se folosesc procedee termice, vacuumetrice și
combinate. Dezaerarea tehnica presupune incalzirea produsului. Prin incalzire presiunea
aerului din spațiile intercelulare se marește fața de presiunea atmosferica și sub influența
diferenței de presiune aerul tinde sa iasa din produs.
Dezaerarea sub vid consta in introducerea produsului intr-un vas sub depresiune, in strat
subțire sau in stare pulverizata. Mai raspandita este metoda combinata de dezaerare, prin acest
procedeu produsul fiind supus in același timp efectului termic și vacuumului.

Dupa principiul functionarii se impart in:

 centrifugale
 pulverizatoare in vid
 peliculare

Elemente:
1 – vas de alimentare
2 – pompa de vid
3 – dezaerator
4 – pompa de extractie produs
5 – suport
6 – vacuumetru

Preîncalzire
Temperatura sucului înainte de ambalare depinde de volumul recipientului şi metoda de
conservare. Dacă ambalarea se efectuează în recipiente cu capac mare de la 3-10 kg,
temperatura sucului trebuie să fie 96˚ C.
Operaţia de preîncălzire este absolut necesară la ambalarea în recipiente mici deoarece asigură
o temperatură iniţială relativ ridicată a produsului înainte de sterilizare şi uşurează astfel

14
termopenetraţia, iar la turnarea în recipiente mari (peste 1kg) temperatura ridicată (85-86°C)
asigură o autosterilizare a conţinutului din recipiente.
Pentru preincalzirea portocalelor zdrobite se folosesc preincalzitoare tubulare.
Un schimbator de caldura tubular este construit dintr-o serie de tevi fixate la capete cu doua
placi tubulare si incarcasate intr-o manta de care sunt sudate cele doua placi tubulare.
La cele doua capete se afla capace, formand cate o camera de colectare. Produsul circula prin
tevi si prin cele doua camere colectoare, iar agentul termic prin spatiul dintre tevi, manta si
placile tubulare. In cele doua camere colectoare, intre placile tubulare si capace se afla o serie
de pereti etansi care realizeaza mai multe treceri ale schimbatorului. Prin aceasta viteza
produsului din tevi creste, marindu-se astfel coeficientul de schimb termic. Deoarece numarul
trecerilor este par, racordurile de admisie si de evacuare sunt fixate pe acelasi capac.

1 - manta;
2,3 - capac;
4 - racord admisie produs;
5 - racord evacuare produs;
6 -racord aerisire;
7 - racord alimentare agent termic;
8 - stut manometru;
9 - racord evacuare condens;
10 - tevi schimbatoare de caldura;
11,12 - placi tubulare.

Pasteurizarea
Sucurile de portocale au un pH acid cuprins intre 2,5-4. Microflora cea mai periculoasă este
formată din drojdii şi pentru a asigura conservarea este suficient să se facă incălzirea la
100˚C. Sucul se poate pasteuriza atât in butelii cât şi inainte de a fii introdus in butelii.
Inchiderea sticlelor după umplere se face cu capsule metalice sistem coroană.

15
Îmbutelierea (dozarea) sucului
Îmbutelierea reprezintă un complex de operaţii şi anume: spălarea sticlelor, dozarea sucului,
capsularea şi etichetarea.

Spălarea sticlelor
Spălarea sticlelor are o importanţă deosebită în asigurarea unor produse de calitatea
superioară, operaţia urmărind două scopuri:
 Sticla trebuie să fie perfect curată, să fie transparentă, strălucitoare. Această condiţie
este asigurată dacă sticlele care părăsesc maşina de spălat sunt acoperite cu o peliculă
uniformă şi completă cu apă. O spălarea insuficientă se recunoaşte datorită formării de
picături de apă pe suprafaţa sticlelor.
 În afară de puritatea fizică este necesar să se realizeze şi o puritate microbiologică.
Calitatea spălării depinde de natura şi concentraţia soluţiilor, de temperatura fiecărui lichid şi
mai ales a celui cald, de durată de menţinere în maşină a temperaturii ridicată, precum şi de
efectul mecanic realizat.
Pentru a asigura curăţirea recipientelor şi îndeosebi eliminarea florei microbiene, principalul
rol îl are temperatura de spălare.
S-a stabilit că acţiunea de înmuiere, dizolvare şi dezinfectare a unei soluţii detergente creşte
proporţional cu temperatura. Astfel, dacă la o înmuiere timp de 5 minute, la temperatura de
43,3 oC, este necesară o concentraţie de 4,8 % detergent, prin ridicarea temperaturii la 54,3 oC
şi 65,3 oC, se poate reduce concentraţia la 2,16 % şi respectiv la 1 % detergent pentru acelaşi
efect de curăţire-dezinfectare. În consecinţă se poate realiza o economie de detergent prin
ridicarea temperaturii în zona cea mai fierbinte a maşinii (până la 80 – 85 oC), având grijă să
se evite spargerile prin şoc termic. Pentru a preveni această situaţie este necesar ca diferenţa
de temperatură între două zone consecutive să nu depăşească 35 oC.
În procesul de spălare o deosebită importanţă o are presiunea jeturilor şi gradul de agitare a
lichidelor, realizat prin antrenarea buteliilor. Pentru fiecare tip de maşină există o diagramă
indicată de constructor, care are însă o valoarea orientativă, deoarece, în funcţie de ambalaj
(gradul de murdărie a sticlei) trebuie stabilită de fiecare dată o diagramă reală adecvată.

Dozarea
Dozarea este operaţia realizată în scopul umplerii recipientelor utilizate în ambalare. Dozarea
sucului se realizează la maşina de dozare la volum constant ce asigură şi închiderea
recipientelor.
Îmbutelierea asigură realizarea condiţiilor care vor permite păstrarea pe o durată de timp
îndelungată. Închiderea va asigura imposibilitatea pătrunderii aerului şi a altor impurităţi
precum şi a diverselor organisme care pot deteriora calitativ sucurile (fermentaţia alcoolică,
oţetirea).O dată cu alegerea buteliilor şi modului de închidere se va urmări să se respecte
condiţiile de calitate pe care acestea trebuie să le îndeplinească, precum şi modul lor de
folosire.
Printr-o îmbuteliere bine efectuată se reduce spargerea sticlelor şi alterarea produselor în
timpul păstrării.

16
Instalatie de dozare sub vid:
1 - ambalaj;
2 -platou;
3 - garnitura de etansare;
4 - placa;
5 - rezervor;
6 - conducte de scurgere;
7 - centrator;
8 -pompa de vacuum;
9 - conducta;
10,11 - conducte de aer;
12 - conducta de alimentare;
13-plutitor.

Închiderea buteliilor
În urma ambalării închiderea buteliilor se vor face cu capsule metalice (coroană). Capsulele
sunt confecţionate din tablă decapată, lăcuită, tablă cositorită sau tablă de aluminiu cu
grosimea de 0,27 – 0,33 mm. În interiorul capsulei care are înălţimea de 6,3 – 7,1 mm se
găseşte o garnitură cu diametrul de 26,7 + 0,2 mm care, atunci când este confecţionată din
plută aglomerată, are grosimea de 3 + 0,33 mm, iar când este confecţionată din plută are
grosimea de 2,5 + 0,1 mm.
Pentru conservări de lungă durată, discul de plută trebuie prevăzut cu o rondelă de acetat de
celuloză, policlorură de vinil, polietilenă sau aluminiu, numită spot. Pluta poate fi înlocuită cu
materiale plastice; în interiorul capsulei se toarnă soluţie de copolimer, care este uscată apoi în
cuptor. Pentru aceasta se utilizează capsule cu înălţimea de 5,6 + 6,4 mm.

17
Pentru îmbutelierea sucurilor se poate folosi o gamă mare de tipuri de ambalaje (carton,
plastic,sticle), dar cele mai folosite sunt buteliile de sticlă cu închiderea cu capsule tip
coroană.
Maşinile automate de închis se compun dintr-un transportor bandă pentru borcane, o cameră
de abur în interiorul căreia se amplasează mecanismul de închidere deservit cu capace de un
alimentator de capace. Ambalajele se prezintă sub formă unor borcane al căror gât este
prevăzut cu filet cu patru începuturi, ceea ce permite că fixarea capacului să se facă printr-o
rotire cu 74°.

Schema mecanismului de închidere Twist-off

1 - recipient;
2 - transportor;
3 - zona de închidere;
4 - curele de fixare;
5 - capac;
6 -placă;
7 - curele de fricţiune;
8 - tambur de antrenare;
9 - role de întindere;
10 - arcuri.

Etichetare
Masinile de etichetat rotative sunt utilizate pentru aplicare etichete pe sticle/alt tip de ambalaj,
in industria bauturilor (vin linistit, vinuri spumante, coniac si orice alte bauturi alcolice sau
nelcolice) sau alte produse din industria alimentara, chimica, farmaceutica.
Capacitatea masinilor de etichetare rotative variaza intre 1000 si 30000 etichete /ora. Masinile
au constructie simpla si robusta pentru a asigura performante pe termen lung cu costuri
minime de intretinere.

18
Depozitarea sucului
Buteliile cu sucuri pasteurizate se depozitează în spaţii răcoroase, aerisite, ferite de lumină,
îngheţ sau căldură. Se evită manipularea lor dintr-un loc în altul.
Recipientele cu suc pasteurizate se pot păstra de la o recoltă de fructe la alta.

19
IV. Bilant de materiale

15 t = 15 000 kg
Spalare: 0.5% pierderi
M1 = 15 000 – 0.5% x 15 000 = 14 925
Sortare: 1.5% pierderi
M2 = 14 925 – 1.5% x 14 925 = 14 701.125
Presare: 20% pierderi
M3 = 14 701.125 – 20% x 14 701.125 = 11 760.9
Centrifugare: 5% pierderi
M4 = 11 760.9 – 5% x 11 760.9 = 11 172.855
Corectare cu zahar si acid citric:
Zahar 0.45%
M5 = 11 172.855 + 0.45% x 11 172.855 = 11 223.13
Acid citric 0.01%
M6 = 11 223.13 + 0.01% x 11 223.13 = 11 224.25

Volumul sucului de portocale:

V = M6/ρsuc portocale = 11 224.25/1.065 = 10 539.20 l suc
Ρsuc portocale = 1.065

20
 V. Descrierea utilajului prinicipal

Elemente:
1 – jgheab de alimentare
2 – banda transportoare dispusa inferior
3 – banda tranportoare dispusa superior
4, 8 – cuve pentru colectare si evacuare
5 – cuva colectare apa rezultata de la spalarea benzii inferioare
6 – jgheab de evacuare
7 – tamburi de conducere a benzii transportoare

Produsul ce urmeaza a fi presat este alimentat prin jgheabul 1. Sub actiunea celor doua benzi,
mustuiala este presat, iar lichidul este evacuat prin cuvele 4 si 8. Mustuiala scursa este
evacuata prin jgheabul 6. Pentru curatarea benzii inferioara prin care se scurge mustul, se
utilizeaza o perie.

21
 Bibliografie

1. Banu, C. coordonator, ş.a. - Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. 1, Ed.

Tehnică, Bucureşti, 2002
2. Banu, C. Coordonator, ş.a.- Manualul inginerului de industrie alimentara, vol. 2, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 2002
3. Radu, M.,2009. Sucul de portocale o binefacere pentru sanatate, Felicia, nr 132, pag
12-13.
4. Gorea, G., Cojac, D., Utilaj tehnologic in industria alimentara, vol. 1, Ed, tehnica, Info
Chisinau
5. Tenu, Ioan, Tehnologii. Procedee. Masini si instalatii pentru industrializarea
produselor vegetale, Partea I, Tehnologii si procedee, Ed. Bolta Verde, Iasi
6. Radu, M.,2009. Sucul de portocale o binefacere pentru sanatate, Felicia, nr 132, pag
12-13.

22