Beruflich Dokumente
Kultur Dokumente
REZUMAT
Lucrarea prezintă concepte privind evoluţia structurală şi spaţială a oraşelor şi evoluţia
transportului urban. Sistemul de transport urban este compus din interacţiuni spaţiale care
reflectă modelul său structural.
În anul 1925, W. E. Burgess a prezentat un model descriptiv urban care surprindea structura
oraşului mare, bazat pe procesele care conduc la acestă structură. Modelul cercurilor
concentrice elaborat de Burgess, divizează oraşul într-o serie de cercuri concentrice extinse
de la centru la periferie, fiecare zonă caracterizîndu-se printr-un mod particular de utilizare a
terenului, prin anumiţi oameni şi stiluri de viaţă distincte. După 1930, alţi sociologi au
examinat procesele creşterii urbane şi au propus modele noi sau modificate. Astfel, Homer
Hoyt a elaborate în anul 1939, modelul sectorial, după care oraşul mare este constituit din
sectoare iar Harris şi Ullman, au construit în anul 1945 modelul nucleelor multiple, după care
un oraş mare nu are un singur centru, ci mai multe, fiecare avînd trăsături specifice.
Deoarece caracteristicile socio-economice şi geografice ale fiecărui oraş sunt diferite, acestea
trebuie atent analizate deoarece îşi pun amprenta asupra structurii spaţiale de transport, care
variază în consecinţă, lucrarea prezentând câteva exemple în acest sens.
SUMMARY
The paper presents concepts about the structural and spatial evolution of towns and the
evolution of the urban transport. The urban transport system is composed of spatial
interactions, which reflect its structural pattern.
Because the socio-economic and geographical characteristics of each town are different,
these need to be carefully analyzed because they have influence upon the spatial structure of
the transport, which, in consequence, varies, and the paper presents a few examples in this
respect.
1
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (Facultatea de Construcţii, Str. Observatorului, nr.
72, Cluj-Napoca, tel. 0264/401972)
1. NOŢIUNI GENERALE
Deşi modelul Burgess este simplu el şi-a atras numeroase critici printre care:
b modelul este limitat în aplicaţii directe pentru zonele urbane actuale, fiind mai
mult un produs al epocii sale, până prin anul 1950;
b acest concept nu poate fi aplicat într-un context contemporan (din a doua
jumatate a secolului 20), în cazul în care dezvolatera reţelei de drumuri a permis dezvoltarea
urbană.
Cu toate acestea, modelul Burgess rămâne util ca un concept care explică dezvoltare urbană
concentrică şi principiile de utilizare a terenului urban din acea perioadă.
Al doilea model de structură urbană a fost propus în anul 1939 de către economistul Homer
Hoyt. Modelul său, denumit ,,modelul sectorial,,, a enunţat faptul că un oraş se dezvoltă în
sectoare (fig. 2).
Într-o anumită măsură, această teorie este mai degrabă doar un rafinament al modelului
Burgess decât o reformulare radicală.
După modelul Hoyt, Harris şi Ullman au emis a treia teorie consacrată, denumită ,,modelul
nucleelor multiple,, (fig. 3). Aceştia au explicat faptul că multe oraşe şi aproape toate
oraşele mari sunt formate prin integrarea progresivă a unui număr de nuclee separate, legate
însă de o serie de atribute cum ar fi accesibilitatea şi mobilitatea.
Figura 4 – Localizarea municipiului Botoşani (Sursa : prelucrare imagini dupa [2] şi [3])
Figura 5 – Localizarea municipiului Baia-Mare (Sursa : prelucrare imagini dupa [2] şi [3])
Figura 6 – Localizarea municipiului Târgu-Jiu (Sursa : prelucrare imagini dupa [2] şi [3])
Stema
3. PRINCIPALELE CONCLUZII
Urbanizarea rapidă din ultimii ani implică creşterea nivelului de complexitate în analiza
fenomenelor care se produc la un moment dat în aceste zonele.
Studiul are ca scop să determine câteva asemănări şi diferenţe privind structura şi
caracteristicile celor 3 forme urbane, încadrate ca municipii de rang II.
Amprenta teritoriului administrat al celor trei municipii are forma neregulata (figura 4,5,6) iar
nucleul urban de bază (figura7) are conturul lipsit de regularitate, simetrie si uniformiate, fiind
deosebit de fragmentat în toate cele trei cazuri.
Alcătuirea administrativ teritorială este mult diferită, în timp ce Târgu-Jiu are în componenţă 8
sate şi Baia-Mare 4 sate, Botoşaniul nu conţine nici o localitate suplimentară unităţii
urbanistice de bază.
Raportul dintre suprafaţa administrativă şi suprafaţa intravilanului este foarte diferit de la o
localitate la alta, ceea ce implică politici locale adaptate situaţiei concrete a fiecărei localităţi
Expansiunea urbană s-a realizat de-a lungul axelor de transport importante (DN, DJ), aceste
zone fiind completate de nuclee având diferite funcţiuni (locuire, comercială, industrială, zone
verzi).
Reţeaua de transport direcţioneazţ şi ghidează dezvoltarea urbană. Retelele de transport au
un rol din ce în ce mai important în evoluţia formei urbane.
Din această perspectivă comparativă, în viitoarele cercetări se pot rafina şi completa datele şi
concluziile acestui studiu astfel încât rezultatele acestora să fie utile planificatorilor urbani.
REFERINŢE
[1] http://people.hofstra.edu/geotrans/eng/content.html
[2] http://www.ghidulprimariilor.ro
[3] http://ro.wikipedia.org