M. SCOTT PECK este psihiatru i autor al mai multor c r i de mare succes în Statele Unite.

i -a f cut studiile la Harvard i i -a luat titlul de doctor în medi cin la Case Western Reserve. A avut mai multe func ii administrative în guvernul american, apo i a devenit director medical al Clinicii de psihiatrie de la New Milford Hospital. Practic psihiatria i la cabinetul s u part icular din New Milford, Connecticut. Drumul c tre tine însu i este o carte devenit deja clasic i s -a vîndut în peste 6 milioan e de exemplare. Este primul volum dintr-o trilogie ce mai cu prinde Further Along the Road Less Traveled i The Road Less Traveled and Beyond. în ultimul timp, M. Scott Peck i-a dedicat cea mai mare parte a timpului i a resurselor financiare dez volt rii Foundation for Community Encouragement (Funda ia pentru încurajarea comunit ii), o organi za ie nonprofit la a c rei înfiin are el i so ia sa Lily au contribuit în 1984.

DR. M. SCOTT PECK

Drumul c tre tine însu i
O nou psihologie a iubirii, a valorilor tradi ionale i a cre terii spirituale
Traducere de LUCIAN POPESCU BUCURE TI, 2001
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale
PECK, SCOTT M.

Drumul c tre tine însu i / M. Scott Peck; trad.: Lucian Popescu Bucure ti: Curtea Veche Publishing, 2001 288 p.; 20 cm (C r i cheie; 30) Tit. orig. (eng): The Road Less Traveled. A New Psychology of Love, Tradi ional Values and Spiritual Growth ISBN 973-8120-77-2 I. Popescu, Lucian (trad.) 159.923.2 Coperta colec iei de DANIEL U UNEL DR. M. SCOTT PECK THE ROAD LESS TRAVELED Copyright © 1984 by dr. Scott Peck Published by Bantam Books © Curtea Veche Publishing, 2001, pentru prezenta versiune româneasc ISBN 973-8120-77-2

P rin ilor mei, ELIZABETH i DAVID, a c ror disciplin i iubire mi-au deschis ochii pentru a vedea gra ia r

Introducere la edi ia aniversar a 25-a

Mîine, un str in va spune cu vorbe me te ugite exact ceea ce noi am gîndit i am sim it tot timpul. Ralph Waldo Emerson, ÄSeif Reliance" în scrisorile primite de la cititori, reac ia lor cea mai frecvent la Drumul c tre tine însu i a fost aceea de recuno tin pentru curajul meu ² nu de a spune ceva nou, ci de a fi scris despre acel gen de lucruri pe care ei le-au gîndit i le-au sim it tot timpul, dar s-au temut s vorbeasc despre ele.

Nu sînt prea l murit în ceea ce prive te chestiunea Äcurajului". O anume Äincon tien congenital " ar putea fi un termen mult mai potrivit. O pacient de-a mea, în primele zile dup apari ia c r ii, s-a întîmplat s se afle la o petrecere, unde a auzit o conversa ie între mama mea i o femeie mai în vîrst . Referindu-se la carte, cealalt femeie a spus: ÄF r îndoial c trebuie s fii foarte mîndr de fiul t u, Scotty." La care mama a r spuns cumva caustic: ÄMîndr ? Nu, nu chiar. N-are nimic de-a face cu mine. Este mintea lui, în elegi? Este un dar." Cred c mama gre ea spunînd c ea n-are nimic de-a face cu aceasta. Dar cred c avea dreptate în ce prive te faptul c scrierea Drumului... a fost rezultatul unui dar ² la mai multe niveluri. Parte din acest dar provine dintr-o perioad mai îndep rtat . Lily, so ia mea, i cu mine ne împrieteniser m cu un tî-n r, Tom, care frecventase în adolescen aceea i tab r de var ca i mine. în timpul acelor veri, m jucasem cu fra ii lui mai mari, a a c mama lui m cunoscuse pe cînd eram copil, într-o noapte, cu cî iva ani înainte ca Drumul... s fi fost
°_______Introducere la edi ia aniversar a 25-a_________

publicat , Tom a venit s ia cina cu noi. La acea vreme, locuia cu mama lui i cu o sear înainte îi spusese: ÄMam , mîine sear m duc s iau cina cu Scott Peck, î i aminte ti de el?" ÄO, da", a r spuns ea. ÄEra un b ie a care aducea mereu în discu ie lucruri despre care oamenii n-ar trebui s vorbeasc ." A a c , vede i, o parte din darul meu provine dintr-o perioad mai îndep rtat . i ve i putea de asemenea în elege c eram cumva un Ästr in" fa de cultura dominant din vremea tinere ii mele. Deoarece eram un autor necunoscut, Drumul... a fost publicat f r zarv . Succesul comercial uluitor a fost un fenomen gradual. N-a ap rut pe listele na ionale de best-seller-uri decît la cinci ani dup publicarea edi iei din 1978 ² fapt pentru care sînt foarte recunosc tor. Dac ar fi devenit un succes peste noapte, m îndoiesc c a fi fost suficient de matur ca s m pot descurca cu faima venit pe nea teptate. în orice caz, a fost un succes Älene " i ceea ce în comer se nume te Ädin gur -n gur ". încet la început, ideile ei s-au r spîndit din gu-r -n gur pe mai multe c i. Una dintre ele a fost organiza ia Alcoolicii Anonimi (AA). într-adev r, prima scrisoare pe care am primit-o începea astfel: ÄDrag doctore Peck, probabil c sînte i alcoolic!" Celui ce o scrisese îi era dificil s - i imagineze c putusem s scriu o astfel de carte f r s fi fost un vechi membru al AA, înjosit cîndva de alcoolism. Dac Drumul... ar fi fost publicat cu 20 de ani mai înainte, m îndoiesc c ar fi avut cel mai mic succes. Organiza ia Alcoolicii Anonimi nu s-a dezvoltat pîn pe la mijlocul anilor '50 (nu pentru c majoritatea cititorilor erau alcoolici). Chiar mai important, acela i lucru era adev rat i în ce prive te practica psihoterapiei. Ca rezultat, în 1978, cînd a fost publicat Drumul..., exista un mare num r de b rba i i femei, sofistica i din punct de vedere psihologic i spiritual, care începuser s se gîndeasc profund la Ätot felul de lucruri despre care oamenii n-ar trebui s vorbeasc " i care aproape a teptau ca cineva s spun aceste lucruri cu voce tare. A a a crescut popularitatea Drumului..., ca un bulg re de z pad . Spre sfîr itul turneului meu de conferin e, i-am spus publicului: ÄNu sînte i reprezentativi pentru o sec iune medie a Americii. Totu i, exist lucruri surprinz toare pe care le
INTRODUCERE LA EDI IA ANIVERSAR A 25 -A 9

ave i în comun. Unul este num rul remarcabil al acelora dintre voi care au urmat vreodat în via a lor ² sau înc mai urmeaz ² o psihoterapie semnificativ , fie în cadrul Programului «12 pa i», fie cu terapeu i tradi ionali, cu preg tire academic . M îndoiesc c ve i avea senza ia c v violez intimitatea cînd v voi cere tuturor care a i avut parte sau urma i acum o astfel de terapie s ridica i mîinile." 95% din public a ridicat mîinile. ÄAcum privi i împrejur", le-am spus. ÄAcest lucru are implica ii majore", vam continuat. ÄUna dintre ele este aceea c sînte i un grup de oameni care a început s dep easc cultura tradi ional ." Prin dep irea culturii tradi ionale în eleg, printre altele, faptul c ei sînt oameni care au început s se gîndeasc Äla acele lucru despre care oamenii nu ar trebui s vorbeasc ". Iar ei vor fi de acord cu mine cînd detaliez ceea ce în eleg prin Ädep irea culturii tradi ionale" i extraordinara semnifica ie a acestui fenomen. Cî iva m-au numit Äprofet". Pot accepta un astfel de titlu aparent grandios doar pentru c mul i au ar tat c un profet nu este cel ce vede viitorul, ci acela care poate citi semnele vremurilor. Drumul... a fost un succes în primul rînd pentru c a fost o carte a timpului ei i publicul a f cut din ea un succes. Acum 25 de ani, cînd a ap rut Drumul..., fantezia mea naiv a fost aceea c va avea cronici în ziare pe tot cuprinsul rii, în realitate, mul umit gra iei, am primit o singur cronic ... dar ce cronic ! în bun m sur , pentru succesul acestei c r i îi sînt dator ziaristei Phyllis Theroux. Phyllie, o autoare foarte

bun în domeniul ei, era cronicar de c r i la acea vreme i s-a Äîntîmplat" s descopere un exemplar promo ional într-un teanc de c r i din biroul editorului de la Washington Post. Dup ce a trecut cu privirea peste cuprinsul c r ii, a luat-o cu ea, reîntorcîndu-se peste dou zile, pentru a Äcere" s -i fie permis s -i fac o recenzie. De i ov itor, editorul a fost de acord, dup ce Phyllie i-a declarat, dup cum a spus ea: Ävreau s alc tuiesc în mod deliberat o recenzie care s fac din carte un best-seller" ² i a a a i f cut. La o s pt mîn dup recenzia ei, Drumul... s-a aflat pe lista de best-seller-uri
10
Introducere la edi ia aniversar a 25 -a

din Washington D.C., cu ani înainte ca ea s ajung pe vreo list na ional . A fost îns suficient pentru ca volumul s se lanseze. îi sînt recunosc tor lui Phyllis i din alt motiv. Atunci cînd popularitatea c r ii a crescut, ea a vrut s se asigure c -mi voi p stra picioarele pe p mînt i nasul la un unghi potrivit i mi-a spus: ÄNu e cartea ta, s tii." Am în eles imediat ce a vrut s spun . în nici un fel, nici unul dintre noi doi nu a vrut s spun c Drumul... a fost cu-vîntul lui Dumnezeu sau un material Ätransmis". Eu am scris-o i exist mai multe locuri în carte unde a vrea s fi g sit cuvinte sau propozi ii mai potrivite. Nu este perfect i eu sînt singurul responsabil pentru punctele ei slabe. Totu i, poate pentru c aveam nevoie, în ciuda punctelor ei slabe, nu am nici o îndoial c atunci cînd am scris cartea în solitudinea micului meu birou înghesuit, am primit ajutor. Nu pot s explic acest ajutor, dar experien a lui este unic . Un astfel de ajutor reprezint ultimul subiectul al c r ii îns i.

11

Introducere
Ideile din aceast carte provin, în cea mai mare parte, din munca mea de zi cu zi de clinician, cu pacien i care se zbat s evite sau s cî tige niveluri din ce în ce mai înalte de maturitate. Prin urmare, cartea con ine fragmente din multe cazuri reale. Confiden ialitatea este esen ial în practica psihiatric , a a c , în toate descrierile de cazuri, numele i alte particularit i au fost schimbate pentru a p stra anonimatul pacien ilor mei, f r îns a distorsiona realitatea esen ial a experien elor parcurse împreun . S-ar putea s existe totu i unele distorsiuni în prezentarea cazurilor, datorate nevoii de concizie. Rareori psihoterapia este un proces de scurt durat , dar pentru c am fost nevoit s m concentrez asupra tr s turilor esen iale ale cazului, cititorul ar putea r mîne cu impresia c procesul este asemeni unei piese dramatice i c este limpede. Dramatismul exist într-adev r, iar limpezimea poate fi dobîndit în cele din urm . Trebuie îns inut minte c , în folosul accesibilit ii, povestirea lungilor perioade de confuzie i frustrare, inerente aproape oric rei terapii, au fost omise din descrierile de caz. A dori de asemenea s -mi cer scuze pentru c m voi referi la Dumnezeu în imaginea Lui tradi ional masculin , dar am f cut acest lucru în folosul simplit ii expunerii i nu din-tr-o concep ie rigid cu privire la gen. Ca psihiatru, simt c este important s men ionez, înc de la început, dou presupozi ii care stau la baza acestei c r i. Prima este aceea c nu fac nici o distinc ie între minte i spirit i, prin urmare, nici o distinc ie între procesul cre terii spirituale si cel al dezvolt rii mintale. Ele sînt unul si acela i lucru.

dar ajutorul pe care îl dau ele este inevitabil superficial. nu sînt un simplu adept al lui Freud. multe din cele prezentate aici reprezint ceea ce am înv at împreun . mîhnire. care n-ar trebui s existe i c ele au c zut anume pe capul lor. psihoterapeut i om. Cred c formele concise de psihoterapie pot fi de ajutor i nu trebuie def imate. care a fost i al meu. Odat ce tim cu adev rat c via a e dificil ² odat ce cu adev rat am în eles i am acceptat acest fapt ² via a nu mai e dificil . C l toria cre terii spirituale este lung . faptul c via a e dificil nu mai conteaz . F r disciplin nu putem solu iona nimic. Mi-a d ruit atît de mult. în schimb. dac prin ea în elegem oferirea unui sprijin substan ial în procesul de cre tere mintal i spiritual . clasei. Ei î i exprim zgomotos sau subtil convingerea c dificult ile lor reprezint un tip unic de n past . al tribului. odat ce ne d m seama de el. Cunosc bine acest fel de a te v ita. triste e. Printr-o disciplin par ial putem rezolva doar unele probleme. Acestea sînt sentimente inconfortabile. anxietate. vin . A vrea s le mul umesc acelor pacien i ai mei care mi-au oferit privilegiul s -i înso esc bun parte din drumul lor. de teapt în noi frustrare. * Primul dintre ÄCele Patru Nobile Adev ruri" pe care le-a predat Buddha este ÄVia a este suferin . abrupt i care dureaz toat via a. mînie. Psihoterapia.12 Introducere Cealalt presupozi ie este c acest proces reprezint o sarcin complex . a greut ilor i dificult ilor lor. al behaviorismului sau al teoriei gestaltiste. nu este o procedur rapid sau simpl . chin sau disperare. al familiei lor." 14 Disciplina Via a este dificil pentru c procesul de a te confrunta cu probleme i de a le solu iona este unul dureros. regret. Problemele. încît abia se poate deosebi în elepciunea mea de a ei ca so ie. printre ei se afl so ia mea Lily. singur tate. îl transcendem. Jung sau Adler. deseori . Vrem s suspin m din cauza lor sau vrem s le rezolv m? Vrem s -i înv m i pe copiii no tri s le rezolve? Disciplina reprezint setul fundamental de instrumente cerut pentru a solu iona problema vie ii. Mult lume nu vede pe de-a-ntregul adev rul faptului c via a e dificil . Acesta este un mare adev r. de parc via a ar fi în general u oar sau ar trebui s fie u oar . p rinte. oamenii se plîng mai mult sau mai pu in zgomotos sau subtil de enormitatea problemelor lor. Eu nu apar in nici unei coli de psihiatrie anume. în func ie de natura lor. 1 Disciplina Probleme si dureri Via a e dificil . Nu cred c exist r spunsuri unice i u oare. A vrea de asemenea s mul umesc multora dintre profesorii i colegii mei. în primul rînd. Cu o disciplin total putem solu iona toate problemele. pentru c i eu i-am pl tit tributul. fric . na iunii. Pentru c odat acceptat. Este un mare adev r. Via a înseamn o serie de probleme. unul dintre cele mai mari adev ruri*. rasei lor sau chiar al speciei i nu pe al altora. pentru c .

"* Dar substitutul însu i ajunge în cele din urm mai dureros decît suferin a legitim pe care el ar fi trebuit s o evite. Huli. spiritul uman începe s se mic oreze. Totu i. 16 Disciplina copiii no tri disciplina. Va deveni limpede c aceste instrumente sînt tehnici de a suferi. Sau a a cum spune succint i elegant Cari Jung: ÄNevroza este totdeauna un substitut pentru o suferin legitim . înv înd i dezvoltîndu-ne în cadrul acestui proces. încerc m s fugim de ele. într-adev r. ajungem s ne bloc m. oamenii în elep i înva s nu se team de probleme. Unii dintre noi sînt în stare s fac ocoluri extraordinare pentru a evita problemele i suferin a pe care ele o cauzeaz i s dep easc mult limita a ceea ce este în mod clar bine i ra ional. Le amîn m în speran a c vor disp rea. Princeton. 20. astfel încît s le dep im i s le solu ion m cu succes.C. de altfel. uneori excluzînd total realitatea. cu ajutorul psihoterapiei ² s înve e cum s experimenteze suferin a legitim . ea este totdeauna dificil i plin de durere ² ca i de bucurie. Din contr . Le ignor m. totu i. G. Prin acest lucru vreau s spun c trebuie s ne înv m pe noi în ine i pe copiii no tri necesitatea de a suferi i valoarea ce provine din aceasta. Ce sînt aceste instrumente. Prin durerea pe care o suferim rezolvînd i confruntîndu-ne cu probleme ² înv m. a 2-a. într-o m sur mai mare sau mai mic .F. aceste tehnici de a suferi. Cînd ne înv m pe noi în ine i pe * Collected Works of C. Totu i.foarte inconfortabile. ele sînt instrumente simple i aproape to i copiii devin exper i în folosirea lor pîn la vîrsta de 10 ani.J. cre tem din punct de vedere mintal i spiritual. unii posed curajul de a. într-adev r. Nr. mijloace prin care s tr im durerea cauzat de probleme. trad. acest lucru se întîmpl din cauza durerii pe care o sim im atunci cînd evenimentele sau conflictele pe care le tr im se transform în probleme. în loc s suferim trecînd prin ele. mul i vor încerca s evite aceast durere i aceast problem . înv m cum s suferim i cum s ne dezvolt m. în bolile mintale cronice încet m s ne dezvolt m. 1973. atunci cînd evit m suferin a legitim rezultat din confruntarea cu probleme. Din fericire. lipsi i. pretindem c nu exist . II. mul i dintre noi sînt bolnavi mintal într-un grad mai mare sau mai mic. engl. Temîndu-ne de durerea implicat . Mul i dintre noi nu sînt atît de în elep i. Aceast tendin de a evita problemele i suferin ele inerente lor reprezint baza oric rei boli mintale umane. Jung. abia în acest întreg proces de confruntare cu problemele i de solu ionare a lor via a î i g se te sensul. aproape to i. acestea nu sînt instrumente complexe. într-adev r. în încercarea de a g si o cale mai u oar de ie ire. Am afirmat c disciplina reprezint setul fundamental de instrumente cerut pentru a solu iona problemele vie ii. Din cauza problemelor pe care le avem. Nevroza devine ea îns i cea mai mare problem . i pentru c via a posed o serie ne-sfîr it de probleme. Ele ne provoac curajul i în elepciunea. Problemele sînt t ietura ce face distinc ia între succes i e ec. Cînd dorim s încuraj m dezvoltarea spiritului uman. N. . aceste mijloace de a experimenta într-un mod constructiv durerea provenit din probleme. In orice caz. Pentru c mul i dintre noi au aceast tendin într-un grad mai maPROBLEME I DURERI 15 re sau mai mic. deseori la fel de dureroase ca o durere fizic . Bollingen Ser. adic . pe care eu le numesc disciplin ? Ele sînt în num r de patru: amînarea satisfac iei.. acceptarea responsabilit ii. problemele sînt cele ce creeaz curajul i în elepciunea.. încercînd ca prin amor irea noastr fa de dureri s uit m problemele care le cauzeaz . a c ror aplicare cere un antrenament extensiv. le uit m. exact a a cum în mod deliberat le d m copiilor la coal probleme de rezolvat. egalînd uneori cele mai rele dureri fizice. de o s n tate mintal complet . R. evit m în acela i timp maturizarea pe care acea problem o solicit de la noi. 75. ed. Princeton University Press. noi provoc m i încuraj m capacitatea uman de a solu iona probleme. De aceea trebuie s inculc m în noi i în copiii no tri mijloacele de a dobîndi s n tatea spiritual i mintal ." Din acest motiv. Iar f r a fi vindecat. Psychology and Religion: West and East. A a cum spunea Benjamin Franklin: ÄLucrurile care dor instruiesc. devo iunea fa de adev r i echilibrul. Mai degrab încerc m s ocolim problemele decît s le înfrunt m. construind nevroza etaj peste etaj. A a cum va deveni clar. ci s le spun bun venit i astfel s spun bun venit durerii aduse de probleme. Lu m chiar medicamente care s ne ajute s le ignor m. voi. Din acest motiv. construind cele mai elaborate fantezii în care s tr iasc . încerc m s evit m problemele. necesitatea de a înfrunta în mod direct problemele i de a experimenta suferin a implicat aici.i înfrunta nevrozele i de a începe ² de obicei.

glazura" a r spuns ea entuziast. încît îi face s nu poat participa în vreun fel semnificativ la procesul de psihoterapie. la dorin a ei de a.regi i pre edin i uit deseori s le foloseasc . Spre vîrsta de 15. A amîna satisfac ia este un proces de programare a durerii i a pl cerii în via . în particular. ea pare c lipse te cu totul la unii. am întrebat-o. în timp ce mul i au o capacitate bine dezvoltat de a amîna satisfac ia. Pentru profesori este totu i clar c un num r substan ial de adolescen i sînt departe de a atinge aceast norm . mi se plîngea de mai multe luni de tendin a ei de a amîna lucrurile la slujb . va fi liber apoi s se bucure de celelalte ase. Evit orice chestiune important i . analist financiar.16 ani ne a tept m ca un adolescent s aib un astfel de comportament i s -1 considere normal. Amînarea satisfac iei Nu demult. Totu i. voin a de a le utiliza. bineîn eles". dup ce vom analiza fiecare dintre aceste instrumente. Ea mi-a r spuns c da. atunci va evita folosirea acestor instrumente. Äblatul sau glazura?" ÄOh. De la felul cum obi nuia s m nînce pr jiturile am trecut la examinarea felului în care obi nuia s munceasc i. Am examinat atitudinile ei în ce prive te munca i succesul i cum se raporteaz ele la c snicia ei. Pe la vîrsta de 12 ani. iar dac cineva caut s evite suferin a legitim . Ele sînt instrumente prin care ne confrunt m cu durerea în loc de a o evita. pentru ca el s se poat bucura de pro-pria-i mutare mai tîrziu. notele lor sînt mici pentru c pur i simplu nu muncesc. impulsivitatea lor este deseori atît de grav . Motoul lor este: ÄDistreaz -te acum i pl te te mai tîrziu. sim indu-m AMÎNAREA SATISFAC IEI 17 cel mai stupid psihiatru care a existat vreodat . prietenia i atitudinea de a nu-i judeca pe care le arat psihoterapeutul. în urm toarea sec iune. iar în cele ase ore r mase se învîrtea în jurul restului de sarcini nepl cute. în ciuda tuturor acestor m suri i a mig losului demers psihanalitic. fiind o persoan cu o voin puternic . uneori înc de la vîrsta de cinci ani. Pe toat durata colii elementare aceast capacitate timpurie de a amîna satisfac ia este exersat zilnic. am continuat. Äî i plac pr jiturile?". dac se va for a s îndeplineasc partea nepl cut a muncii în prima or . ci în voin a de a le folosi. în ciuda 18 Disciplina inteligen ei lor medii sau peste medie. Acest instrument sau proces de programare este înv at de majoritatea copiilor destul de devreme în via . într-adev r. care este iubirea. în special prin rezolvarea temelor pentru acas . Se iau frecvent la b taie. încep s aib de-a face cu drogurile i s aib necazuri cu poli ia. iar impulsivitatea se r spînde te în via a lor social . Este singura cale decent de a tr i. Sînt impulsivi. iar acest lucru le aduce pr bu irea. I-am sugerat c . în cele din urm . Ea a fost de acord i. Ei sar peste un curs sau altul sau peste toat coala din cauza unui capriciu de moment. Problema nu rezid în complexitatea acestor instrumente. De exemplu. cînd un copil de cinci ani joac un joc cu un prieten. Dar de cele mai multe ori e prea tîrziu. Ei lipsesc de la edin e. La vîrsta de ase ani. la identitatea ei sexual . Prin urmare. nu i-a mai amînat treburile. am îndr znit s privim eviden a în fa . mi-a r spuns. fa de p rin ii ei. am descoperit c în fiecare zi î i dedica prima or de la serviciu p r ii celei mai aduc toare de satisfac ii a muncii ei. Ace ti adolescen i sînt irita i de orice încercare de a interveni în stilul lor de via impulsiv i chiar atunci cînd iritarea poate fi dep it prin c ldura sufleteasc . a a cum era de a teptat. o femeie de treizeci de ani. ÄCare parte a pr jiturii î i place mai mult?". I-am spus c mie mi se pare c o or nepl cut urmat de ase ore pl cute era o situa ie preferabil aceleia în care o or pl cut este urmat de ase nepl cute. va trebui s examin m. copilul ar putea începe s m nînce întîi blatul pr jiturii i apoi glazura. într-o zi. îi va sugera prietenului lui s fac prima mutare. ea a continuat s amîne lucrurile la fel ca întotdeauna. Ace tia sînt elevii cu probleme. astfel încît pl cerea s sporeasc prin întîlnirea i tr irea mai întîi a durerii i astfel prin dep irea ei. unii adolescen i de 15 sau 16 ani par a nu fi dezvoltat deloc o astfel de capacitate." A a intr în scen psihologii i psihoterapeu ii.i termine temele pentru acas înainte de a se uita la televizor. Am analizat împreun sentimentele pe care le avea fa de patroni i felul cum acestea se leag de sentimentul fa de autoritate în general i. Ä i cum m nîhci o pr jitur ?" am chestionat-o.i concura so ul i la sentimentele ei de team în ceea ce prive te aceast competi ie. ÄM nînc glazura mai întîi. unii copii sînt capabili s se a eze la masa de lucru f r vreun îndemn p rintesc i s .

ei apar be i în fa a copiilor lor. în a. Iubirea este. iar încerc rile de a ordona vie ile copiilor lor le par acestora din urm f r prea mult sens. Fac promisiuni pe care nu i le in. lustruind-o. el va ajunge s simt pîn în str fundurile fiin ei sale c acesta este felul adev rat de a tr i. nevoia de disciplina pe care le-am putea-o acorda. Astfel c . Variabilele nu pot fi suficient controlate pentru a aduce dovezi tiin ifice. spitale psihiatrice sau închisori. iar ace ti copii ajung s p r seasc coala doar pentru a urma tiparul e ecului. Dac nevoia lor de disciplin este atît de vizibil încît s ajung la tirea noastr . demnitate sau ra ionalitate. care îi conduce frecvent spre mariaje dezastruoase. femei din lumea bun i filantropi ² care. deseori ireversibil. Cînd iubim ceva. dar i limitat men iune asupra ei i asupra leg turilor pe care le are cu disciplina. încercarea de a interveni e ueaz . A a e i atunci cînd ne iubim copiii. distructiv i dezorganizat ca pentru orice copil provenit dintr-o familie împov rat i haotic . f r înfrînare. i nu de pu ine ori exist p rin i cu profesii respectabile ² doctori. el va sim i pîn în str fundurile fiin ei lui c acesta este adev ratul mod de a tr i. P CATELE TAT LUI 19 P catele tat lui Aceste lucruri nu se întîmpl pentru c în casele copiilor care nu au dobîndit o autodisciplin lipse te disciplina impus de p rin i. Disciplina bun cere timp. ce sens mai are pentru un b iat faptul c mama sa îl bate. petrecem mult timp împreun . Le d m din timpul nostru. Misterul iubirii va fi examinat în mai multe p r i din aceast lucrare. totul. timp în care ne bucur m i în care avem grij de acel ceva. Chiar i în cele mai haotice i dezordonate familii iubirea sincer este prezent uneori i din astfel de familii pot ie i copii cu o disciplin autoimpus . lovi i. Cînd p rin ii fac lucrurile într-un anumit fel. pentru copii acesta este felul în care ele trebuie f cute. în cele din urm . în timp ce o minoritate substan ial e ueaz . deseori vom impune disciplina cu brutalitate. Totu i. pentru c el. Iar cînd ceva este valoros pentru noi. ar putea fi de folos în acest punct s fac o 20 Disciplina scurt . pentru c e mai u or s -i l s m s . în cazul în care copilul î i vede în fiecare zi p rin ii tr ind f r sobrietate sau f r disciplin autoimpus . Ei sînt p rin i de tipul: Äf cum spun eu.i controleze pornirile? Pentru c atunci cînd sîntem foarte tineri nu avem avantajul de a face compara ii. Pentru c este o disciplin nedisciplinat . cu demnitate i avînd capacitatea de a." Sau. Un motiv pentru care ea nu are sens este acela c p rin ii în i i nu sînt disciplina i i servesc astfel ca model de indisciplin pentru copiii lor. din punct de vedere tiin ific. dac sîntem îndemna i la ac iune de obr zniciile lor i de iritarea noastr .i vad singuri de drum ² ÄNu mai am energie s m ocup de ei ast zi. Pot fi neîngriji i. De multe ori. petrecem mult timp admirîndu-i i avînd grij de ei.i duc via a într-o ordine i bun cuviin strict . i-a b tut sora? Are vreun sens pentru el cînd i se spune c trebuie s înve e s . Dac tat l o bate pe mam în mod regulat. Totu i. izbi i cu pumnul.dureroas . în mod subtil. nu putem nici m car s -i observ m îndeajuns de atent pentru a vedea cum î i exprim . reglînd-o. Dar disciplina aceasta este f r sens. ace ti copii sînt pedepsi i frecvent i sever de-a lungul întregii lor copil rii ² p lmui i. un lucru chiar mai important decît modelul p rin ilor este dragostea. cunoscut în întregime. dar c rora le lipse te dragostea i care î i trimit copiii într-o lume care este tot atît de indisciplinat . Deseori. la rîndul lui. De ce se întîmpl toate acestea? De ce majoritatea dezvolt o capacitate de a amîna satisfac ia. Atunci cînd copilul î i vede zilnic p rin ii comportîndu-se disciplinat. Sau fi i atent cum se comport o persoan în vîrst cu iubita sa gr din de trandafiri i la timpul pe care îl petrece îngrijind-o i studiind-o. în ultim instan . de obicei.i dezvolta aceast capacitate? R spunsul nu este. Rolul factorilor genetici nu este clar.i ordona propriile lor vie i. avoca i. Observa i un adolescent îndr gostit de ma ina lui i lua i aminte la timpul pe care-1 petrece admirînd-o. de dragul coeren ei. se prea poate s ignor m în continuare aceast nevoie fundamental a lor. Cînd nu avem timp de dat copiilor no tri sau nu avem timp pe care s fim dispu i s -1 d m. Propriile lor vie i sînt frecvent i în mod evident tulburate i în neorînduial . accidente. p rin ii apar ca figuri zeie ti în ochii no tri de copii. acel ceva este valoros pentru noi. b tu i i biciui i de c tre p rin ii lor chiar i pentru infrac iuni minore. sobru. reparînd-o. nu cum fac eu". cu mînie în loc de . Se ceart violent în fa a copiilor. Dar multe semne indic în mod clar c p rin ii sînt un factor determinant.

Ei î i vor da seama cînd p rin ii sînt dispu i s sufere împreun cu ei i. pentru c îi lipsea o evaluare realist a propriei valori i a valorii timpului ei. vrînd s cread c sînt iubi i. Aceast cunoa tere este mai valoroas decît aurul. f r îns a le dedica timp suficient i de calitate. odat cu copilul lor. de i p rin ii ei puteau avea grij de ea cum se cuvine.chibzuin . este aproape imposibil ca vicisitudinile perioadei adulte s le distrug spiritul. î i declar frecvent iubirea fa de copiii lor. dar incon tient tiu c vorbele p rin ilor nu se potrivesc cu faptele lor. dar de . Dac ar fi pus. admonestîndu-1 pu in sau lovindu-1 u or cu palma pe spate. In ciuda faptului c era o femeie inteligent i competent . astfel de copii noroco i vor intra în perioada adult nu doar cu un sim intern profund al propriei valori. nu a r mas f r consecin e.i iubesc copiii. cînd se simt cu adev rat aprecia i în adîncul lor. poate Äatunci suferin a nu e atît de rea. felul cum înva . P rin ii care. cînd fug de problemele pe care le au în loc de a da piept cu ele. de i în momentele de iritare ar putea sim i în mod con tient sau ar putea declara c sînt neglija i. ad ugind ceva aici. Pe de alt parte. atunci sim im c i timpul nostru este valoros. nu a mai avut grij de ea îns i. O astfel de convingere trebuie s fie cî tigat în copil rie. spunîndu-le în mod repetat i mecanic cît sînt ei de importan i. Este un produs direct al iubirii p rinte ti. Reciproc. în adev ratul sens al cuvîntului. s-ar putea ca ei s se agate de ele. Este extrem de dificil s o dobînde ti atunci cînd e ti adult. prin urmare. F cîndu. în mod incon tient tiu c sînt importan i. p rin ii iubitori deseori se chinuie cumplit cînd trebuie s ia o decizie i vor suferi. atunci se simt importan i. citindu-i cîte ceva. în mod con tient. s -1 protejeze i s -1 foloseasc la maxim. iar eu ar trebui s fiu dispus la rîndu-mi s suf r. pentru c atunci cînd cineva se consider pe sine însu i valoros.i dedic timpul copiilor chiar cînd acest lucru nu este cerut de obr zniciile lor î i vor da seama c ei au o subtil nevoie de disciplin . Faptul c în copil rie fusese Äînchiriat " în timpul vacan elor unor p rin i adoptivi pl ti i. Femeia analist financiar care î i amîna treburile nu punea mare pre pe timpul ei. De exemplu ² pentru c discut m despre procesul amîn rii satisfac iei. Copiii nu sînt niciodat complet dezam gi i de aceste vorbe nesincere. Autodisciplin înseamn grij de sine. Vor observa cum î i m nînc pr jitura. f r a examina problemele sau f r a avea m car r gazul de a ne gîndi ce form de disciplin este mai potrivit în acea situa ie. Unii p rin i care în mod fundamental nu. Copiii nu sînt orbi la acest fapt. Timpul i calitatea timpului pe care p rin ii îl dedic copiilor le indic celor mici gradul în care sînt valoro i pentru p rin ii lor. t ind ceva acolo. a urmat în mod natural faptul c a vrut s -1 organizeze. copiii care sînt cu adev rat iubi i. Ca rezultat al tr irii unei iubiri i griji p rinte ti consistente de-a lungul copil riei. 22 Disciplina Sentimentul de a fi apreciat este o piatr de temelie pentru autodisciplin . în încercarea de a. Ei nu o apreciau. atunci vrem s -1 folosim cum se cuvine.i iubesc copilul este superioar celei oferite de p rin ii neiubitori. c nu merit atîta aten ie din partea p rin ilor încît ei s aib grij de ea. r spunzîndu-i la întreb ri. î i vor spune ei. i dac sim im c timpul nostru este valoros. povestindui. nu i-ar fi permis s . de i s-ar putea s nu r spund imediat cu recuno tin . Atunci cînd a putut s . cînd copiii au înv at prin iubirea p rin ilor lor s se simt aprecia i.i risipeasc cea mai mare parte din zi într-un mod atît de nefericit i neproductiv.i timp s observe i s se gîn-deasc la nevoile copilului. P CATELE TAT LUI 21 Calitatea disciplinei oferite de p rin ii ce. la care vor r spunde cu îndemnuri. Dar acesta este doar începutul. dar nu voiau. Nu a sim it c merit s se autodisciplineze. Pentru c atunci cînd copiii tiu c sînt aprecia i.i acoperi aceast lips de grij . î i vor face timp s realizeze aceste mici corec ii i ajust ri. ÄDac p rintele meu este dispus s sufere odat cu mine". ascultînd ce spune copilul. vor înv a s sufere.i dea seama c timpul ei este valoros. toate acestea administrate cu aten ie i grij . Sentimentul de a fi apreciat ² Äsînt o persoan apreciat " ² este esen ial pentru s n tatea mintal i este o piatr de temelie pentru autodisciplin . cînd spun minciuni subtile. al program rii i ordon rii timpului ² s examin m chestiunea timpului. Dac ne sim im pe noi în ine valoro i. Nu voiau s aib grij de ea. îi lipsea cea mai elementar instruire în autodisciplin . acel cineva va avea grij de sine însu i în toate felurile pe care le consider necesare. îmbr i îndu-1 i s rutîndu-1. organizîndu-le timpul sau l udîndu-i. mustr ri blînde. A a c a crescut sim ind c nu este apreciat ." Acesta este începutul autodisciplinei.

printr-o simpl absen a grijii fa de ea. în dorin a lor de a înt ri disciplina cît se poate de repede i de u or. abandonarea de c tre p rin i echivaleaz cu P CATELE TAT LUI 23 moartea. copilul î i va pierde frica de a fi abandonat i va dobîndi un sentiment profund c lumea este un loc sigur i c exist întotdeauna protec ie cînd are nevoie de ea. în ce prive te toate formele de între inere i mijloacele de supravie uire. cu rezultatul c i capacitatea noastr de a rezolva problemele vie ii va fi tot imperfect i incomplet . este posibil ca ele s fie dobîndite din alte surse. în particular. î i d seama c este complet neajutorat. prin dezertare. este totdeauna acolo. am înv at cum s fac repara ii. care simte c lumea e un loc sigur. în rezumat." Dac aceste cuvinte se potrivesc cu faptele. ei percep lumea ca fiind periculoas i însp imînt toare i nu vor fi dispu i s abandoneze vreo satisfac ie sau sentiment de securitate prezent pentru promisiunea unei satisfac ii i a unui sentiment de securitate mai mari în viitor. Un num r substan ial de copii sînt în realitate abandona i de p rin ii lor în timpul copil riei prin moarte. Mesajul pe care ei li-1 dau copiilor este: ÄDac nu faci exact ceea ce î i spun. sînt în mod instinctiv sensibili la frica de a fi abandona i a copiilor lor i prin urmare le vor oferi în fiecare zi de sute i mii de ori asigurarea de care au nevoie: ÄS tii c mama i tata n-or s te p r seasc ". Pentru c de i majoritatea dintre noi. Deci ace ti copii abandona i fie psihologic. vor folosi pentru a. Exist p rin i care. Dimpotriv .asemenea cu un profund sentiment intern de siguran . Mul i p rin i. valabil cînd are nevoie de ea. de a drege juc riile sau de a asambla piesele de mobil dup instruc iunile hieroglifice cu care erau înso ite au sfîr it în confuzie. sentimentul propriei valori i. chiar dac sînt relativ ignoran i sau duri. dezvoltarea noastr tinde totu i s fie imperfect i incomplet . iar r splata este c acei copii vor fi excesiv de însp imînta i de viitor. Aceste Äst pî-niri" sînt ideal dobîndite prin autodisciplin i printr-o grij sincer i consistent din partea p rin ilor. imediat ce copilul este capabil s se perceap pe sine ca fiind un individ separat de p rin ii s i. neglijen total sau." înseamn . bineîn eles. abandon i moarte.i atinge acest scop amenin area cu abandonul într-un mod deschis sau subtil. ca în cazul femeii analist financiar. nu am s te mai iubesc i po i s . pentru a dezvolta la copii capacitatea de a amîna satisfac ia. Un astfel de copil.i închipui ce înseamn asta. s examin m acum cîteva dintre c ile mai subtile i totu i mult mai devastatoare prin care dificult ile de a amîna satisfac ia afecteaz vie ile celor mai mul i adul i. an dup an. deseori durînd toat via a i deseori f r succes. Ace ti p rin i î i sacrific iubirea în nevoia lor de a. Frica de abandon începe în jurul vîrstei de ase luni. pîn în vremea adolescen ei. de i nu sînt abandona i în fapt. To i copiii sînt îngrozi i de abandon i pe bun dreptate. dezvolt m suficient o capacitate de a amîna satisfac ia pentru a termina un liceu sau o facultate i a ne lansa în perioada adult f r a face vreo escal prin închisoare. ÄBineîn eles c mama i tata vor veni dup tine". La vîrsta de 37 de ani. ÄMama i tata nu au s uite de tine. este necesar ca ei s aib modele de auto24 Disciplina disciplin . cum ar fi c minul i p rin ii. lun dup lun . din fericire. de exemplu. înainte. fie în realitate intr în perioada adult lipsi i de sentimentul c lumea este un loc sigur i protector. are posibilitatea de a amîna o satisfac ie sau alta. Al ii. Dar mul i oameni nu sînt atît de noroco i. dar în acest caz procesul dobîndirii lor const invariabil într-o lupt dîrz . într-o anumit m sur . aproape toate încerc rile mele de a face repara ii minore la instala iile sanitare. Pentru copil. este sigur c ocazia satisfac iei. total dependent i în întregime la mila p rin ilor. ele sînt cele mai pre ioase daruri cu care ta ii i mamele îi pot binecuvînta. încredere în siguran a propriei existen e. capacitatea de a amîna satisfac ia. Cînd aceste daruri nu le sînt oferite de c tre p rin i. în ciuda faptului c reu isem s fac o coal medical i s -mi între in familia ca func ionar i psihiatru cu mai mult sau . Rezolvarea problemelor i timpul Dup ce am atins cîteva dintre c ile prin care iubirea p rinteasc sau lipsa ei pot influen a în general dezvoltarea au-todisciplinei i. nu reu esc s primeasc de la p rin i asigurarea c nu vor fi abandona i. Odat cu aceast percep ie de sine ca individ. deoarece viitorul le pare cu adev rat îndoielnic.i controla i domina copiii. e ec i frustrare.

nici nu sînt incapabil sau neputincios. responsabile pentru iscusin a de mecanic. iar ea tia c . el s-ar fi mi cat cu u urin i-ar fi eliberat frîna. chiar te admir! N-am fost niciodat în stare s repar astfel de lucruri sau s fac ceva în genul sta. Se blocase frîna de mîn a automobilului unei paciente. i a a a devenit clar pentru mine c exista un resort care împiedica eliberarea frînei. Dar atunci apuca inevitabil una din urm toarele dou c i de ac iune: fie f cea prima schimbare care îi venea în minte pe moment ² f cîndu-i s m nînce mai mult la micul dejun sau trimi îndu-i mai devreme la culcare. Eram un maestru mecanic! De fapt. am remarcat: ÄO. cabluri i stinghii din care nu în elegeam nimic. Apoi miam f cut timp s -mi g sesc o pozi ie confortabil .i faci timp. Odat ce devenea con tient de o problem personal . spontan i simplu ca al unui în elept. pentru c rnul i oameni pur i simplu nu î i fac timp pentru a rezolva multe dintre problemele lor spirituale. Am analizat-o cîteva minute. Era vigilent i îndeajuns de preocupat pentru a percepe situa ia în care copiii aveau unele probleme emo ionale sau cînd ceva nu func iona în cre terea lor. înainte de iluminarea mea în ce prive te mecanica. era capabil s solu ioneze probleme complexe la serviciu. Am studiat pe-ndelete resortul pîn cînd mi-a devenit clar c . M-am l sat în jos pe podeaua de sub locul din fa al ma inii. am reu it s -mi concentrez privirea asupra mecanismului frînei i s -i dibuiesc configura ia. Femeia analist financiar men ionat mai devreme era o mam iubitoare i devotat celor doi copii ai ei. nu-i a a?". de obicei. Odat ce m-am sim it confortabil. datorit faptului c am ales s -mi concentrez timpul asupra unor chestiuni f r leg tur cu mecanica. O singur mi care. m-a fi sp lat pe mîini i a fi declarat c Äsînt dep it". m-am întrebat. Apoi. f r nici un moment de ezitare." Mi-am reluat plimbarea cumva descump nit de r spunsul lui definitiv. Eram convins c am o deficien cumva înn scut sau c de la natur îmi lipseau anumite calit i tainice. dac îl ap sam de sus cu vîrful degetului. nefiind dispus s . Chiar aceasta este calea prin care mult lume abordeaz alte dileme ale vie ii cotidiene.i tolereze disconfortul atît cît s poat s analizeze problema. ÄDoar nu cred c el are dreptate. m consideram totu i un mecanic prost. dar nu tia ce anume trebuie f cut. f r grab . Dar încet. într-o zi. Totu i. atunci cînd nu amîna treburile. A a c . tot ce am v zut a fost o încurc tur confuz de sîrme. mi-am f cut timp s analizez situa ia. Dar acum tiu c este vorba de o alegere.mai pu in succes. sociale sau intelectuale. se sim ea atît de descump nit . nici nu am un defect genetic. trebuia intervenit sub tabloul de bord. a a cum nici eu nu mi-am f cut timp s rezolv probleme L 26 Disciplina mecanice. nu am tiin a sau timpul de a dobîndi aceast tiin de a repara diferite defec iuni mecanice. Doamne. A a am i f cut. fie venea la urm toarea edin de terapie cu mine (cu reparatorul) disperat : ÄM dep e te. dar destul de neajutorat . dar nu era capabil s amîne aceast satisfac ie mai mult de un minut . pentru a o elibera. i tiu c eu i oricare alt individ normal putem rezolva orice problem dac sîntem dispu i s ne facem timp pentru ea. mi-a fi b gat stînjenit capul sub tabloul de bord al ma inii pacientei. Dup ce l-am salutat. Solu ia la problem reprezenta pentru ea o satisfac ie. Aceast idee este important . la sfîr itul celui de-al 37-lea an al meu. ie ind la plimbare într-o duminic de prim var . dup ce n-a fi rezolvat nimic. f r nici cea mai vag idee despre rolul lor i apoi. La început. mi-a r mas în minte ce mi-a spus i data urm toare cînd s-a ivit ocazia de a face o mic repara ie am reu it s -mi reamintesc faptul c trebuia s -mi fac timp. mi-a replicat: ÄAsta pentru c nu. a fi smuls imediat cîteva fire. se comporta ca i cum ar fi fost total lipsit de inteligen ." Vecinul meu. atunci cînd era confruntat cu o problem personal . o u oar atingere cu vîrful degetului i problema s-a rezolvat. încet. am dat peste un vecin care tocmai î i repara ma ina de tuns iarREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 25 b . indiferent dac o asemenea schimbare avea de-a face sau nu cu problema. Cumva. Am f cut aceast alegere i nu sînt nici blestemat. încît avea nevoie de o solu ie imediat . înc mai dau fuga la cel mai apropiat atelier de repara ii. Ce s fac?" Aceast femeie avea o gîndire p trunz toare i analitic i. Problemele ap reau pe rînd.

dup cum era de a teptat. datorit perseveren ei în terapie. din vreme. iar familia ei într-o vînzo-leal continu . el a anun at c va trebui s p r seasc grupul. Aceast înclina ie de a ignora problemele este. comandant de armat . a a cum am spus. reparase doar opt piese de mobilier. pentru c nu mai poate pl ti consulta iile. Dar nu a f cut nimic. A te confrunta cu problemele este. era de fapt marea lui problem .i brusc slujba din domeniul vînz rilor i începînd o afacere proprie cu repara ii de mobil . nici fa de bancher s nu î i m rturiseasc rela ia cu so ia bancherului. Nu vorbim aici despre defecte esoterice în rezolvarea de probleme. un defect chiar mai ubicuu i mai universal. Chestiunea nu p rea atît de urgent . s-ar fi iscat ceart i b nuiesc c am sim it c dac nu fac nimic. ceea ce avea ca rezultat faptul c solu iile erau de obicei nepotrivite. p r sindu. la începutul lui februarie. dar nu puteam crede c o s ajung pîn aici. Un mare general. A te confrunta de bun voie. dar înc o dat v spun c el este ca orice om. Patru luni mai tîrziu. dar agentul de vînz ri i-a asigurat c se va descurca îndeajuns de bine ca s dep easc aceast faz a afacerii. în isperan a c va ie i basma curat . în abordarea rezolv rii problemelor exist un defect mai primitiv i mai distructiv decît încercarea ner bd toare i nepotrivit de a g si solu ii într-o clip . Grupul a deplîns faptul c a riscat 28 Disciplina totul pe o carte i 1-a chestionat în privin a în elepciunii de a face aceast mutare în pragul iernii. ca i pentru a dezvolta solu ii eficiente i bine chibzuite. încetul cu încetul a fost capabil s înve e cum s se disciplineze i s . cu o problem . Apoi. în cinci luni. poate c a fi putut ie i basma curat f r ceart . a început s se întîlneasc cu fosta so ie a unui alt membru al grupului. înseamn a l sa la o parte ceva pl cut sau mai pu in dureros pentru ceva mai dureros. înainte de a fi for at de circumstan e. de care ea divor ase de curînd i care era bancher. care mergea la o terapie de grup într-un or el. tia de asemenea c e aproape inevitabil ca mai devreme sau mai tîrziu bancherul s afle despre rela ia lui stabil . M-am gîndit c dac voi a tepta mai mult vreme. s-a înfuriat i s-a folosit de acest incident pentru a p r si grupul de terapie.i dedice suficient timp pentru a analiza problemele copiilor sau tensiunile din interiorul familiei? Cine dintre noi este atît de disciplinat încît s nu fi spus niciodat resemnat în fa a unei astfel de probleme: ÄM dep e te"? Da fapt. nec s torit. Din fericire. Un agent de vînz ri de 30 de ani. agentul de vînz ri i-a împlinit o fantezie. b ie i.i caute o alt slujb . dar. Dup trei luni. a început s se lumineze c pîn nu î i rezolva problema cu ignorarea problemelor nu va putea trece de primul pas ² cu toat terapia din lume. Femeia analist financiar este ca oricare dintre noi. Cine dintre noi poate spune c a reREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 27 u it s . dureros." Problemele nu dispar. Era falit i trebuia s înceap s . Agentul de vînz ri tia c bancherul este un om permanent furios i plin de resentimente din cauz c îl p r sise so ia. asociate doar cu oamenii care manifest în mod clar tulbur ri de natur psihiatric . care nu-i mai cerea s c l toreasc ." Bineîn eles c î i ignorase problema. înseamn a alege s suferi acum în speran a unei satisfac ii viitoare mai degrab decît s alegi s continui satisfac ia prezent în speran a c suferin a viitoare nu va mai fi necesar . Grupul i-a ar tat în termeni clari agentului de vînz ri c tendin a de a evita rezolvarea problemei prin ignorarea ei. Ele trebuie rezolvate sau altfel vor r mîne pentru totdeauna o barier în calea cre terii i dezvolt rii spiritului. Ar putea p rea c agentul de vînz ri care î i ignora problemele atît de evidente era din punct de vedere emo ional imatur sau primitiv psihologic. tia c singura solu ie a problemei era s m rturiseasc grupului rela ia sa i s suporte mînia bancherului cu sprijinul grupului. Este speran a c problemele se vor rezolva de la sine. Subiectul a fost abandonat. problema va disp rea. acum e chiar urgent .sau dou . ne-a spus: . o simpl manifestare a indisponibilit ii de a amîna satisfac ia. el a r spuns: Ä tiam de acum ase s pt mîni c banii mei se duc rapid. cînd bancherul a aflat de leg tur . încet. Cînd a fost întrebat de ce nu începuse s i caute mai devreme o slujb . agentul de vînz ri a spus: Ä tiam c dac a fi vorbit despre acest lucru. Cînd a fost confruntat de c tre grup cu comportamentul s u distructiv. înc o dat . tia c nu era onest nici fa de grup.i g seasc timpul necesar pentru a analiza problemele de familie. iar imaturitatea i primitivismul lui exist în noi to i.

f r a face nimic. uneori este aproape ridicol." ÄDar b utura te face s ai necazuri." Dar mul i." Generalul nu vorbea despre oameni slabi sau anormali din punct de vedere mintal. P rin ii sînt conduc tori i. pe cît posibil. atît de mul i caut s evite durerea problemelor lor. aici. l-am întrebat.i: ÄAceast problem mi-a fost cauzat de al i oameni. în realitate. Pot rezolva o problem doar atunci cînd spun: ÄAceasta este problema mea i depinde de mine s o rezolv. spunînd: ÄNu exist nimic de f cut seara în Okinawa în afar de a bea. nu citesc atît de mult." Oamenii merg atît de departe din punct de vedere psihologic din dorin a de a evita asumarea responsabilit ii pentru Problemele personale. pentru a primi ajutor psihiatric. Vrei s te pun în leg tur cu vreuna dintre ele?" ÄEi. ÄCunosc mai multe organiza ii care se ocup de pescuitul de noapte.ÄSingura mare problem în aceast armat . am limpezit eu lucrurile." ÄDe ce nu pescuie ti în loc s bei?" ÄPentru c trebuie s muncesc toat ziua. ÄO. ca i cum problemele ar disp rea dac ei ar sta îndeajuns de mult." ÄEi bine. nu este problema mea personal . în realitate nu prea-mi place s pescuiesc. i pentru c exist atîtea probleme. da. a a c e ti fa în fa cu o problem real ." ÄDa. avînd serioase probleme cu b utura. sta ionat în Okinawa." ÄCeea ce te-am auzit spunînd"." ÄE mai departe biblioteca decît barul unde te duci?" ÄEi bine. i la fel ca i conduc torii în armat . majoritatea p rin ilor vor percepe problemele copiilor sau pe cele ivite din rela ia cu ace tia cu luni sau ani înainte de a trece la o ac iune eficient . Nu putem rezolva o problem spunînd Änu este problema mea". bineîn eles. am spus eu. de circumstan e sociale dincolo de controlul meu i prin urmare depinde de al i oameni sau de societate s -mi rezolve aceast problem . Responsabilitatea Nu putem solu iona problemele vie ii dac nu le solu ion m. încît. spunîndu. Acest lucru se întîmpl pentru c trebuie s accept m responsabilitatea pentru o problem înainte de a o rezolva. privindu-le drept în fa . Aceast afirma ie ar putea p rea o tautologie stupid sau o afirma ie care se demonstreaz pe sine. este c majoritatea comandan ilor vor sta uitîndu-se la problemele din unit ile lor. ÄNe-am gîndit c poate o va dep i". trebuie spus c deciziile p rinte ti sînt dificile i c deseori copiii reu esc s Ädep easc " problema. El vorbea despre ceilal i generali i colonei. cu cît problemele copiilor sînt mai mult ignorate. dac o vor face vreodat ." Äî i place s cite ti?". pe care ar fi putut-o rezolva cu . i b nuiesc c în orice organiza ie. în Okinawa nu se poate pescui noaptea. l-am interogat eu. îmi place s citesc. de i acest lucru este aproape tot30 Disciplina deauna trist." ÄNu po i s pescuie ti noaptea?" ÄNu. Äeste c exist i alte lucruri de f cut în Okinawa în afar de a bea. El a negat c este alcoolic sau chiar c alcoolul ar fi fost o problem personal pentru el. b nuiesc c a a e." Am tot încercat un timp. în ciuda faptului c de obicei sînt prost preg ti i pentru aceasta. ÄBineîn eles. Respectînd complexitatea faptului de a fi p rinte. mai dureroase i.mai greu de solu ionat." ÄBa se poate"." ÄAtunci de ce nu cite ti seara în loc s bei?" ÄE prea mult zgomot în cazarm pentru a citi. cu atît devin din ce în ce mai mari. atunci de ce nu te duci la bibliotec ?" ÄBiblioteca e prea departe. dar ofi erul nu era interesat cîtu i de pu in s vad b utura ca pe o problem personal . i de i copiii deseori chiar o Ädep esc". Dar aproape niciodat nu stric s încerc m s -i ajut m s o dep easc sau s privim mai atent problema." Äî i place s pescuie ti?". îmi place mult s pescuiesc. Un ofi er de carier din armat . dar lucrul pe care î i place cel mai mult s -1 faci în Okinawa este s bei. i. sarcina lor poate s fie pîREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 29 n la ultima pic tur la fel de complex precum aceea de a conduce o companie sau o corpora ie. totu i pare dincolo de în elegerea celei mai mari p r i a rasei umane. oameni maturi care i-au dovedit competen a i care sînt forma i în disciplin . Nu putem rezolva o problem sperînd c altcineva o va rezolva în locul nostru. spun p rin ii cînd vin la psihiatru cu copilul ce are o problem care dureaz de cinci ani. a fost trimis la o evaluare psihiatric . deseori nu se întîmpl a a. nu-i a a?" ÄAceast insul blestemat oricum te determin s bei. Nu sînt foarte interesat de acest lucru.

i faci nici un prieten?" ÄPentru c locuiesc într-un cartier stupid din Okinawa i nici unul dintre vecinii mei nu vorbe te engleza. cu tot regretul. O femeie nevrotic .. persoanele cu tulbur ri de 32 Disciplina caracter nu îndeajuns de multe. ci doar pe cele cu schimb tor automat de viteze. iar femeia de asemenea nu se vedea pe sine jucînd vreun rol în propria-i izolare.. pe de alt parte. a divor at. în cele din urm . sim ind c doar ea este de vin .. v ic rindu-se: ÄNu am nici un prieten aici i sînt singur tot timpul. presupun în mod automat c ei sînt de vin . Ea a început s plîng . O s m ucid dac trebuie s mai stau aici." i ÄA fost necesar s . a descoperit c este o persoan neobi nuit de inteligent i de ambi ioas i c devenea cu u urin nefericit al turi de celelalte so ii de sergen i. Cum de n-ai putut s . O tîn r so ie.".." i ÄN-ar trebui.. i-a t iat u or venele cu o lam de ras i a fost dus în salonul de urgen e. unde am întîlnit-o. Trebuie s m trimite i înapoi în Statele Unite. pentru c era considerabil mai inteligent i mai ambi ioas decît ceilal i. al c rei comportament este în întregime condus de for e exterioare aflate cu totul în afara controlului s u. bineîn eles.".i faci prieteni?" ÄPentru c so ul meu ia ma ina ca s mearg la serviciu. ÄNu.. am întrebat-o. Spus în cele mai simple cuvinte." ÄNu po i s -1 conduci tu la serviciu..sau f r ajutor. aceste dou st ri reprezint tulbur ri ale responsabilit ii i de asemenea reprezint stiluri opuse de raportare la lume i la problemele ei. A a cum se poate . S-ar cuveni s fiu mai prietenoas . Ar trebui s fiu capabil s -mi fac prieteni mult mai u or. Este o ma in la care schimbi manual vitezele i nu tiu cum s conduc o astfel de ma in .i cre tea copiii. de sînt atît de nepopular . c nu este un om cu sim de r sRESPONSABILITATEA 31 pundere. a absolvit o facultate în timp ce. a devenit redactor la o revist i s-a c s torit cu un editor de succes." ÄDe ce nu te duci pîn în cartierul american sau la Clubul so iilor de ofi eri. Am întrebat-o de ce a f cut acest lucru.i dea seama c singur tatea i prin urmare problemele ei nu se datorau în mod necesar unei gre eli sau unui defect personal. A continuat s bea i a trebuit s se despart de serviciul s u la mijlocul carierei. ÄAr trebui..". în cursul terapiei. Discursul unei persoane cu tulburare de caracter se bazeaz mult pe expresii precum: ÄNu pot. Vreau s tiu ce e cu mine.. am întrebat eu. fie o tulburare de caracter. ÄNu a putea. Cînd nevroticii sînt în conflict cu lumea." ÄDe ce e atît de dureroas via a în Okinawa?"." Aceast femeie î i asum întreaga responsabilitate pentru singur tatea ei. Discursul unui nevrotic se remarc prin expresii precum: ÄS-ar cuveni s . ÄCa s m omor.. din moment ce tot stai singur i te plictise ti toat ziua?". i i-am spus comandantului lui... Trebuie s fie ceva în neregul cu mine. Cele dou persoane tocmai descrise aveau tulbur ri de caracter: sergentul sim ea c pentru be ia lui era de vin ora ul Okinawa i nu el. Chiar i tiparele de vorbire ale nevroticilor i ale persoanelor cu tulbur ri de caracter sînt diferite. ca s . ca i cu so ul ei. totdeauna fac alegeri gre ite. suferind de asemenea de singur tate i izolare în ora ul Okinawa." ÄDe ce nu înve i cum s conduci o ma in cu schimb tor manual de viteze?" Ea s-a uitat fix la mine: ÄPe aceste drumuri? Trebuie s fii nebun!" Nevrozele si tulbur rile de caracter Mul i oameni care vin s vad un psihiatru sufer de ceea ce se nume te fie o nevroz .. dar acolo nu m sim eam în largul meu. de asemenea din Okinawa. ÄE nevoie s .". s-a plîns: ÄMergeam cu ma ina la Clubul so iilor de ofi eri pentru a-mi c uta prieteni."." ÄAsta e r u. Nevroticul î i asum prea multe responsabilit i. M-am gîndit c celelalte so ii nu m plac. care totdeauna dau gre ." ÄDe ce ai vrut s te omori?" ÄFiindc nu mai suport aceast insul nenorocit . demonstrînd imaginea de sine a unei fiin e care nu are puterea de a alege. A putut astfel s . indicînd c imaginea de sine a individului reprezint un b rbat sau o femeie inferiori..

Se spune c : Änevroticii se fac pe ei în i i s se simt mizerabil. Cînd copiii sînt delincven i sau au dificult i la coal . pentru c ei î i asum responsabilitatea pentru dificult ile pe care le au i. Cu cei cu tulbur ri de caNEVROZELE I TULBUR RILE DE CARACTER 33 racter este mult mai dificil. aceste persoane sînt dominate de vinov ie în virtutea faptului c i-au asumat o responsabilitate care nu este tocmai a lor. Nici aceast evaluare i reevaluare nu sînt lipsite de durere.i asuma responsabilitatea cuvenit . Pentru a îndeplini fiecare dintre aceste procese în mod adecvat trebuie s fim dispu i i capabili s suferim o continu examinare de sine. p rin ii trebuie s fie sensibili la nevoile copilului i dispu i s le împlineasc . dac nu imposibil. pot fi p rin i excelen i dac nevroza lor e relativ u oar i nu sînt cople i i de responsabilit i inutile.i asuma responsabilitatea pentru cre terea copiilor. complet incon tien i de faptul c deseori î i trateaz copilul cu o atitudine distrug toare. deseori este posibil s -i angren m într-o examinare i corectare a indisponibilit ii de a. într-un sens. în anumite zone ale vie ii lor.i asuma cu realism responsabilitatea. multe persoane sînt nevrotice i în acela i timp au i tulbur ri de caracter.i dau seama astfel c au probleme. astfel. Ocaziile apar singure de mii de ori pe m sur ce copilul cre te. pentru c nu se v d pe ei în i i ca surs a propriilor probleme. ei e ueaz i în misiunea de p rin i. în cadrul procesului psihoterapeutic. îndeosebi p rin ii cu tulbur ri de caracter î i fac copiii s se simt mizerabil. î i vor asuma responsabilitatea pentru anumite priva iuni pe care le tr iesc. oricine poate beneficia de psihoterapie dac el sau ea este serios dispus/ s participe la acest proces). Sînt multe lucruri pe care p rin ii le pot face pentru a. a a cum am spus. Sau tinerii adolescen i care nu au înc succes la fete sau în sport mai degrab se vor vedea pe sine ca fiin e umane deficitare decît ca boboci ce înfloresc mai tîrziu sau chiar la timp i perfect normal. Dimpotriv . cei cu tulbur ri de caracter îi fac pe ceilal i s se simt mizerabil". to i copiii au nevroze datorate faptului c . în timp ce în alte zone ale vie ii e ueaz în a. care s sece energiile necesare responsabilit ilor p rinte ti. cu nevroticii se poate lucra mai u or prin psihoterapii. p rin ii cu tulbur ri de caracter vor . Oamenii cu tulbur ri de caracter sînt p rin i de-zastruo i. Din fericire. vorbim de Änevrozele de caracter" pentru a indica faptul c .i confrunte copilul cu tendin a lui de a evita sau de a sc pa de asumarea r spunderii pentru propriile-i ac iuni s -1 asigure c în unele situa ii nu e vina lui. 34 Disciplina întotdeauna copiii care nu sînt iubi i de p rin i mai degrab î i vor asuma ei în i i acest lucru. Dar pentru a sesiza aceste oportunit i. ei cred c lumea are nevoie s fie schimbat i nu ei în i i i astfel e ueaz în a recunoa te c e necesar s se analizeze pe sine.i sprijini copiii în acest proces de maturizare. chiar dincolo de simpla insensibilitate sau neglijen . în realitate. instinctiv. p rin ii putînd s . Ea nu a fost niciodat complet solu ionat . Nevroticii. dac sînt îndeplinite în mod adecvat i con tient.i asuma responsabilitatea ce li se cuvine. de lucrat. odat ce unor astfel de persoane le-a fost restabilit credin a i încrederea în sine.imagina. Tendin a lor este mai degrab de a sc pa de copii într-o mie de feluri decît s le dea aten ia de care au nevoie. pe întreg parcursul vie ii noastre trebuie s evalu m i s reevalu m continuu pentru ce sîntem responsabili în acest mereu schimb tor curs al evenimentelor. îns printr-o vast experien i printr-o îndelungat i reu it maturizare vom dobîndi capacitatea de a vedea lumea i locul nostru în ea a a cum sînt în realitate i astfel vom fi în stare s stabilim în mod realist responsabilitatea ce ne revine nou i cea care revine lumii. prin ajutorarea lor în ceea ce prive te partea nevrotic a personalit ii. cum se în-tîmpl de obicei. Astfel. Iar acest lucru solicit dragostea i dorin a lor de a. La fel ca i în alte zone ale vie ii lor. comparativ cu persoanele cu tulbur ri de caracter. în mod esen ial. din cauza disponibilit ii lor de a. în a. Iar aceast disponibilitate nu este inerent nici unuia dintre noi.i asuma responsabilitatea. p rin ii pot face multe pentru a împiedica acest proces de maturizare.i nega responsabilitatea în multe dintre conflictele în care se g sesc ei în i i. dar nu le în eleg înc . în mod similar. Motivul acestui fapt este c problema de a distinge pentru ce sîntem i pentru ce nu sîntem responsabili este una dintre cele mai mari din existen a uman . Pu ini dintre noi scap f r nevroze sau tulbur ri de caracter. cel pu in într-o anume m sur (de aceea. to i copiii au tulbur ri de caracter vizibile în tendin a lor instinctiv de a. doi fra i care se bat se vor acuza întotdeauna unul pe cel lalt pentru declan area b t ii i fiecare dintre ei va nega cu totul c el ar fi vinovatul. decît s vad c p rin ii sînt deficitari în capacitatea lor de a iubi.

Scott. în efortul de a evita responsabilitatea în vie ile lor. ace ti p rin i îi spun de fapt copilului lor: ÄTu e ti responsabil pentru calitatea mariajului meu." Deoarece copiilor le lipse te capacitatea de a. In mod normal. pentru a avea timp s -i prind din urm pe colegii mei. o s m înnebuni i" sau: ÄSingurul motiv pentru care r mîn c s torit/ cu mama/tat l vostru sînte i voi. îi sînt dator lui Mac Badgely. //Sistemul" ² pentru problemele lor. ÄMul umesc". a a cum am spus. Ace ti indivizi cu tulbur ri de caracter nu sînt ineficien i i distructivi doar în rolul de p rin i. i în m sura în care o accept . în cele din urm ." în acest fel. p rinte. Pentru c ocolesc responsabilitatea. care. Mac era directorul clinicii de psihiatrie unde îmi completam perioada de reziden.iat. Pentru tratamentul propriei mele subtile tulbur ri de caracter. m-am descoperit lucrînd mai multe ore decît ei. coala. nici o problem nu poate fi solu ionat pîn cînd individul nu. copii. copiii" sau: ÄMama voastr i-a distrus nervii din cauza voastr " sau: ÄA fi putut s fac i eu o facultate i s reu esc în via dac n-ar fi trebuit s v între in. mi-a spus cu simpatie: ÄEi bine. Credea el oare c a a ceva e cu putin ? Sau poate avea o alt solu ie la aceast problem ? Mac m-a ascultat foarte atent i receptiv. nou seara. Totu i. eu i colegii mei reziden i ne distribuiam pacien ii prin rota ie. eu îi vedeam de dou . Ei au aruncat propria durere pe umerii societ ii. în aceast clinic . aproape oricare dintre noi încearc uneori s evite ² în feluri care pot fi foarte subtile ² durerea de a. sim indu-m în eles. bineîn eles. La vremea aceea. patron ² sau pe altceva ² influen e rele. Poate pentru c eram mai devotat pacien ilor mei decît colegii mei reziden i. p rin ii cu tulbur ri de caracter servesc ca modele pentru iresponsabilitatea copiilor lor. ÄDa". iar sufletul îmi era plin de resentimente.i asum responsabilitatea de a o solu iona. A a c m-am dus la doctorul Bodgely i i-am explicat situa ia. c tu e ti cel care are o problem . De . poate c se simt mai confortabil cu ei în i i. L-am întrebat dac nu pot fi exceptat pentru cîteva s pt mîni atunci cînd îmi va veni rîn-dul s accept noi pacien i. Cînd am terminat. ei vor accepta deseori aceast responsabilitate. deseori p rin ii cu tulbur ri de caracter vor arunca aceast responsabilitate pe umerii copiilor lor: ÄVoi. f r s m întrerup . celor din toate timpurile: ÄDac nu e ti parte din solu ie. Aceast atitudine. au o Äinfluen rea" asupra propriului copil. ei î i vedeau pacien ii o dat pe s pt mîn . i-am spus. Debarasîndu-se de responsabilitate. copil. dar au încetat s . în timp ce eu îmi programam întîlniri pîn la ora opt. datorit educa iei mele." Fuga de libertate Un psihiatru pune diagnosticul de tulburare de caracter atunci cînd tiparul evit rii responsabilit ii este relativ unul bine conturat în individul diagnosticat. a s n t ii mele mintale i pentru lipsa mea de succes în via . A a ajung p rin ii cu tulbur ri de caracter s creasc . Pe m sur ce deveneam mai resentimentar i mai epuizat. P rin ii în i i î i arunc p catele asupra copiilor lor.arunca imediat vina pe sistemul coNEVROZELE I TULBUR RILE DE CARACTER 35 Iar sau pe al i copii. Cînd indivizii cu tulbur ri de caracter dau vina pe altcineva ² so ie. pentru c . vor insista ei. Ca urmare." M-am luminat la fa . acelea i tr s turi de caracter ac ioneaz de obicei asupra c sniciei lor. la vîrsta de 30 de ani. Acest lucru este inevitabil. a prietenilor i a în elegerilor de afaceri ² asupra oric rei zone a existen ei în care nu reu esc s . e ti parte din problem . au încetat s se dezvolte spiritual i au devenit o greutate lipsit de via pentru societate. sexismul. v d c ai într-adev r o problem .i asume responsabilitatea pentru calitatea vie ii lor. problemele persist . trei ori pe s pt mîn . copii nevrotici sau cu tulbur ri de caracter. Mac a r spuns: ÄI i spun.i rezolve problemele vie ii. ÄCe crezi c ar trebui s fac în situa ia asta?" La înFUGA DE LIBERTATE 37 trebarea aceasta. rasismul.i da seama cît de nepotrivite sînt aceste lucruri. Nimic nu se împline te. mi-am dat seama c trebuia f cut ceva. prieten. Deseori. vor deveni nevrotici. dup un moment de t cere. guvernul. ignor problema real . Ä tiu c am o problem . aproape invariabil. societatea. îi priveam pe colegii mei reziden i p r sind clinica la ora patru i jum tate în fiecare dup -amiaz i ducîndu-se acas . am spus u or enervat.i asuma responsabilitatea pentru propriile probleme. O vorb din 36 Disciplina anii '60 (atribuit lui Eldridge Cleaver) se adreseaz nou tuturor." Nu prea era r spunsul pe care îl a teptam.

organiza ii sau altei entit i. iar noi sîntem. Este tot ce pot s spun despre acest lucru. guvern. am ajuns cumva s -mi dau seama c Mac avea dreptate. ac ionînd astfel. a replicat Mac. Ävreau s m ascul i. îi spuneam: ÄIa comanda de la mine. Fii tu eful!" De cîte ori c ut m s evit m responsabilitatea pentru propriul nostru comportament. Acesta este motivul pentru care Erich Fromm ia intitulat atît de nimerit studiul despre nazism i autoritarism: Escapefrom Freedom (Fuga de libertate). datorit dependen ei extinse i reale. Ascult atent ce am s . Este problema ta cu timpul t u. Sim eam c are o tulburare de caracter urît . noi. în fapt. Dar mi-am schimbat atitudinea i astfel resentimentul fa de colegi s-a evaporat. nu avem prea mult putere s facem ceva în aceast privin . îi ofeream puterea mea. Cererea adresat lui Mac Badgely de a. L-am urît pe Mac Badgely. eram mul umit. Depindea de mine i numai de mine s decid cum vreau s -mi folosesc i s -mi ordonez timpul. chiar dac lucratul timp de mai multe ore era o consecin inevitabil a alegerii mele de a m dedica mai mult pacien ilor i form rii mele. i-am spus. atunci cînd îl las. cînd eu fusesem complet liber s aleg s fiu ca ei. c utam f r s -mi dau seama s cresc autoritatea lui Mac asupra mea. tu ai o problem cu timpul. Timpul meu era responsabilitatea mea. Tu. industria de armament. alegerile noastre sînt limitate.i asume atîta responsabilitate cît s încerce m car s m ajute. poli ia care i-a arestat pe el i pe prietenii lui din cauza p rului lor lung. Ce crezi c s-ar cuveni s fac în situa ia asta?" Mac mi-a r spuns: ÄScott. ce naiba trebuia s fac altceva? Dar dup trei luni. Dificultatea de a accepta responsabilitatea pentru comportamentele noastre rezid în dorin a de a evita durerea consecin elor acestui comportament. pari s nu fi ascultat ceea ce am spus. un mic sfat i nenorocitul nu fusese dispus s . Nu al meu. cînd sîntem s n to i fizic. am ales s nu-mi schimb stilul de via . corpora ie sau efului nostru. libertatea mea. Cum altfel ar fi putut s fie atît de crud? Eu m dusesem la el cu umilin . Dac a fi vrut s nu le suport. vorbe te despre for ele agresive din societatea noastr : rasism. Scott Peck.i mai spun o dat . ai o problem cu timpul t u. în mare m sur la mila lor. Dar acest lucru înseamn s transfer m puterea noastr asupra acelei entit i. i am r mas furios. Ei sînt. Cînd sîntem copii.aceea am venit s te v d. A fi sup rat pe ei însemna a fi sup rat pe propria-mi alegere de a fi diferit de ei. a a cum sînt deseori. atunci era alegerea mea i consecin ele acestei alegeri erau responsabilitatea mea. întrebarea este ce am s fac în situa ia asta?" ÄScott". Mun38 Disciplina ca mea grea nu era o sarcin aruncat pe umerii mei de soarta necru toare sau de necru torul director al clinicii. Ä tiu c am o problem . c eu.i asuma responsabilitatea pentru structura timpului meu era o încercare de a evita durerea de a lucra multe ore. încerc m astfel s d m responsabilitatea altor indivizi. Totu i. fie ea Äsoart " sau Äsocietate". Timpul t u. în mare FUGA DE LIBERTATE 39 m sur responsabili de bun starea noastr . în încercarea de a evita durerea responsabilit ii. o alegere de care. Dac voiam s -mi investesc timpul mai mult decît colegii mei reziden i în munca pe care o f ceam. De multe ori am încercat s -i ar t c el nu este copil. atunci eram liber s aleg s nu 'ucrez atît de mult i s -mi structurez timpul în alt fel. Eu te-am auzit i am fost de acord cu tine. Cînd mi-am dat seama de aceasta. milioane i chiar miliarde de oameni încearc zilnic s fug de libertate. Tu e ti cel ce are o problem . ca i copii. Anume. Sînt de acord cu tine. un om inteligent dar posac. p rin ii au o putere extins i real asupra noastr . Nu este problema mea. tiam asta cînd am intrat aici. Am o cuno tin . Trei luni l-am urît. Se poate s fi fost dureros pentru mine s privesc cum colegii mei plecau de la birou cu dou . cerîndu-i un mic ajutor. Practic. în fapt. dar aceste dureri erau consecin a alegerii pe care o f cusem. era modul în care eu alesesem s -mi tr iesc via a i s -mi ordonez priorit ile. aveam o tulburare de caracter. sexism." ÄPentru Dumnezeu". alegerile ." M-am întors i am ie it cu pa i mari i furios din biroul lui Mac. dac a fi dorit. cît s .i fac treaba lui de director al clinicii. Dar ca adul i. care. Cînd p rin ii sînt despotici. trei ore înaintea mea i se poate s fi fost dureros s -mi aud so ia plîngîndu-se c nu sînt îndeajuns de devotat familiei. Pur i simplu nu mai avea sens s -i acuz pe ei pentru faptul c aleseser un stil de via diferit de al meu. Dac în calitatea lui de director al clinicii nu trebuia s ajute la descurcarea unor astfel de probleme. i nu el. Tu e ti cel ce are o problem . de fapt.

se vor sim i pentru totdeauna victime. nu i-a recunoscut aceste libert i. ix. Ghe ari noi apar. Harper & Row. dar de fiecare dat cînd vorbea de felul în care este victimizat de aceste for e el î i ceda de fapt libertatea. Ceea ce e fals e ireal. Mai întîi de toate. acest lucru ar trebui s fie evident. De multe ori.noastre sînt aproape nelimitate. Se simt neputincio i pentru c . Exist prea pu in tehnologie. Dac pot accepta acest fapt cu totul. Mass. este devo iunea fa de adev r. Dr. dar tot în puterea noastr st s facem aceste alegeri. dup tin a mea. Dar cea mai mare problem în realizarea h r ilor nu const în faptul c trebuie s pornim de la o mîzg litur . Ceea ce e adev rat e real. exist prea mult tehnologie. Una dintre r d cinile acestui Äsentiment de neputin " la majoritatea pacien ilor o reprezint o anume dorin de a fugi de durerea libert ii. arat c în mod fundamental to i pacien ii vin la psihiatru cu Äo problem comun : sentimentul de neajutorare. în mod par ial sau total. Chiar mai dramatic. cei mai mul i oameni aleg s -1 ignore. Chiar la nivel superficial. nu sîntem n scu i cu h r i gata întocmite. ** Harvard University Press. Cu cît vedem mai pu in clar realitatea lumii ² cu cît min ile noastre sînt mai îmb tate de falsitate.i i redefinindu.i în elegerea asupra lumii i asupra a ceea ce e adev rat. DEVO IUNEA FA DE REALITATE 41 Devo iunea fa de realitate . Dac harta este fals i imprecis . trebuie s înve e c via a întreag a unui adult este o serie de alegeri personale. Ei îl ignor pentru c drumul nostru spre realitate nu este u or. Unii se opresc s -1 mai fac spre sfîr itul adolescen ei. curînd. New York. Reciproc. iar pentru aceasta e nevoie de efort. de fric i convingerea intim c nu sînt capabili s «se descurce» i s schimbe lucrurile"**. 1974. Vorbea de dragostea sa de libertate i de for ele care o contracareaz . Cel de-al treilea instrument sau tehnic de a trata durerea solu ion rii problemelor. Dac harta este adev rat i precis . Am fost tentat s citez ca PUolul în întregime i îl recomand oricui dore te s exploreze mai mult aceast chestiune. cu atît sîntem mai pu in capabili s determin m cursul corect al ac iunilor i s lu m decizii în elepte. în loc s accepte i s se bucure de imensa sa putere personal . au renun at la putere. Cu cît depunem mai mult efort pentru a pre ui i a percepe realitatea. iar spiritul nostru s creasc . în fapt. Hilde Bruch. p. nuan îndu. Doar cî iva noroco i continu pîn în momentul mor ii explorarea misterului realit ii. Noi avem totu i libertatea de a alege fiecare pas al felului în care vom r spunde i vom trata aceste for e. Sper c într-o zi. c exist for e opresive în lume. vom ti în general unde ne afl m. sînt de acord cu acea cuno tin a mea. culturi dispar. iar dac ne decidem unde vrem s mergem. cu atît h r ile noastre vor fi mai mari i mai precise. ci în acela c ele trebuie revizuite mereu pentru a fi precise. perspectiva lor asupra lumii este îngust i prost direc ionat . Cambridge. Lumea îns i este într-o schimbare constant . H r ile lor sînt mici i abia schi ate. l rgindu. Viziunea noastr asupra realit ii este ca o hart dup care ne orient m via a. percep ii gre ite i iluzii ². problema libert ii ca alegere între dou rele nu este d escris mai elocvent i mai poetic decît în capitolul ÄFreedom and Necessity" (ÄLibertate i necesitate") din cartea psihiatrului Allen Wheelis: How People Clwnge (Cum se pot schimba oamenii). vom ti în general ce vom g si acolo. ghe ari se topesc. E ca i cum ar fi obosi i. ci trebuie s le facem noi în ine. Spre sfîr itul vîrstei de mijloc.i. ne vom r t ci. de decizii. 40 Disciplina cepte responsabilitatea pentru problemele i via a lor. s ac* Nic ieri. De i acest lucru este clar. Culturi noi apar. Da. Dar mul i nu vor s fac acest efort. va înceta s fie iritat pentru faptul c alegerile sale sînt dureroase*. în prefa a c r ii ei Learning Psychotherapy (înv înd psihoterapie). Sînt convin i c h r ile lor sînt complete i c Weltanschaaung-ul lor este corect (sau chiar sacrosant) i nu mai sînt interesa i de o nou informa ie. dac nu vor accepta acest fapt.. Mai devreme sau mai tîrziu. iar unii nu reu esc. mul i oameni renun la acest efort. Asta nu înseamn c sînt ne-dureroase. ce trebuie folosit continuu dac vrem ca vie ile noastre s fie s n toase. A tr i într-o zon a rii unde poli iei nu-i pl ceau Ätipii cu p rul lung" era alegerea lui i totu i i-a l sat p rul lung.i scurta p rul sau chiar s duc o campanie împotriva biroului de poli ie. punctul din care privim lumea . A ales s se lamenteze din cauza lipsei de putere politic . dintre dou rele trebuie s -1 alegem pe cel mai mic. 1973. Dar în ciuda inteligen ei sale. dac e s fie vindeca i. El avea libertatea de a se muta într-un alt ora sau de a. atunci vor deveni oameni liberi.

luîndu-i cu sine pe cei doi copii ai lor. Principala ei nemul umire în ceea ce-1 privea era faptul c el era continuu i ira ional gelos i. înce-pînd din adolescen . lucrare a diavolului. Ea se mai plîngea i de desele lui schimb ri de slujb . dar era devastat de pierderea celor doi copii. Mai degrab decît s încerce s schimbe harta. întîmpl tor i f r a fi emo ionat. este dureros. sînt deseori subtile. ofens . Ävagabondaj" i Äîmpiedicarea unui ofi er de poli ie s . este s ignor m informa ia nou . pe care-i descria ca Ämincino i i tri ori. Aici se g se te sursa principal a multor boli ale umanit ii. interesa i doar s . Dar el nu a fost niciodat în stare s avanseze sau s . De-a lungul adolescen ei. cînd sîntem bolnavi sau b trîni infirmi se poate s devenim iar i f r putere i dependen i. fusese implicat în alterca ii minore cu poli ia i de trei ori fusese închis pentru consum de droguri. de 30 i ceva de ani.i protejeze scaunul". Via a lui. serviciile sale erau foarte cerute în industria respectiv .este într-o rapid i constant schimbare. rece. în acela i timp. pentru c so ia sa declarase ferm c nu se va întoarce pîn cînd el nu va urma un tratament psihiatric. decît i-ar fi trebuit pentru a o revizui i a o corecta de la bun început. care a venit s m vad pentru c so ia lui îl p r sise. dar nu vedea nimic foarte r u în . îi promiseser o biciclet de ziua lui. Ceea ce facem deseori. el i-a reamintit. în special cînd e vorba de revizuiri majore. lumea arat altfel decît atunci cînd sîntem boga i. A p r sit facultatea de electrotehnic pentru c . lumea pare diferit fa de vremea cînd nu-i aveam. de care se ata ase profund. Totu i. Putem chiar lupta împotriva ei i chiar s încerc m s manipul m lumea pentru a face s arate conform punctului nostru de vedere. Dac vrem s încorpor m aceast informa ie. Cînd sîntem s raci. pîn la urm 0 astfel de persoan poate cheltui mai mult energie pentru a ap ra perspectiva demodat asupra lumii. trebuie s facem revizii majore. E vorba de un tehnician în computere. Cînd avem copii de care s avem grij . cînd s-a acumulat suficient de mult informa ie nou . uneori fiind concediat. Ce se întîmpl cînd cineva trude te mult i din greu s dezvolte o perspectiv func ionabil asupra lumii. nu prea diferi i de poli i ti. îns cele mai clare exemple nu trebuie s fie subtile. i de obicei incon tient. necomunicativ i lipsit de afec iune. trebuie s ne revizuim continuu h r ile i uneori. Un astfel de exemplu este cel al unui pacient al c rui tratament a e uat din cauza transferului s u. inteligent. Odat au uitat cu totul de ziua lui. individul poate încerca s distrug noua realitate. C ile prin care se manifest transferul. Deseori acest act de ignorare nu este doar unul pasiv. Cînd sîntem copii. iar harta are nevoie s fie în bun parte retrasat ? Efortul dureros care ni se cere pare însp imînt tor. totu i. o hart evident util i eficient . Procesul de a face revizuiri. dar lipsit de succes. 42 Disciplina Transferul: harta expirat Procesul activ de men inere a unei perspective desuete asupra realit ii constituie fundamentul multor boli mintale. în scurta perioad de timp pe care a petrecut-o cu mine. distant fa de ea. deseori de folos pentru supravie uire). uneori groaznic de dureros. cînd copiii sînt sugari. dar uitaser i-i d duser altceva. Psihiatrii denumesc acest proces Ätransfer". iar apoi e confruntat cu o informa ie nou care sugereaz c aceast perspectiv este gre it . a a cum spunea el: ÄProfesorii mei erau o adun tur de ipocri i. fusese una accentuat instabil . El nu se sim ea în mod deosebit nefericit pentru c o pierduse pe ea. sîntem dependen i i lipsi i de putere. dar care este inadecvat odat transferat în mediul înconjur tor al adultului. periculoas .i exercite datoria". Se poate s denun m noua informa ie ca fiind fals . putem fi puternici. Zilnic sîntem bombarda i cu informa ii noi despre natura realit ii. lumea pare diferit fa de cum va fi atunci cînd copiii vor ajunge adolescen i. de i totdeauna penetrante i distrug toare. Propria mea defini ie este urm toarea: transferul este acel ansamblu de moduri de a percepe lumea i de a r spunde lumii dezvoltat în copil rie i care este de obicei adecvat în întregime mediului înconjur tor al copil riei (într-adev r. în speran a recî tig rii lor a început psihoterapia." Datorit inteligen ei i creativit ii lui în domeniul tehnologiei computerelor. Cea mai frecvent folosit expresie a lui era: ÄNu po i avea încredere într-un suflet afurisit. Din p cate. Exist probabil tot atîtea subtile varia ii ale defini iei transferului cî i psihiatri exist .i in o slujb mai mult de un an i jum tate. uneori cople itor. numeroase momente cînd p rin ii lui l-au dezam git. Ca adul i. eretic ." î i descria copil ria ca Änormal " i p rin ii ca fiind Äobi nui i". mult TRANSFERUL: HARTA EXPIRAT 43 mai des plecînd singur dup dispute cu supervizorii s i.

A avut multe ocazii s . psihoterapia este. Mi-am rearanjat orarul. Pacien ii vin la psihoterapie pentru c în mod clar h r ile lor nu func ioneaz . Dup trei edin e. cînd. printre altele. a a cum se în-tîmpl de obicei. Cu aceast hart i cu un depozit abundent de resentimente rezultînd din multe dezam giri.i dea seama c ei nu-1 iubeau. ei reprezint lumea. f cînd munc de între inere sîmb ta i duminica. Neîncrederea în oameni fusese o ajustare potrivit pentru realitatea copil riei lui. mi-a spus el. creînd incon tient situa ii care îi înt reau aceast convingere. singurii din toat lumea în care putea avea încredere. nu a mai venit. Ini ial. iar via a lui a devenit mult mai confortabil . el a cerut o întrevedere sîmb ta. Odat ce i-a dat seama de asta. îi promiteau s fac împreun o mul ime de lucruri în weekend. apoi s-a oprit. pentru c se pare c -1 prinsese dorul s lucreze noapTRANSFERUL: HARTA EXPIRATA 45 tea. I-am spus c nu socotesc aceste condi ii acceptabile i c nu sînt dispus s -mi anulez planurile pentru fiecare sear de luni pentru faptul c el ar putea veni la edin a de terapie. pentru c Äei erau foarte ocupa i". astfel încît s -1 pot vedea luni seara. Copilul nu poate avea perspectiva de a vedea c al i p rin i sînt diferi i i de multe ori mai buni. A nu avea încredere în oameni devine astfel harta cu care el intr în adolescen i în perioada adult . Pentru c este extrem de dificil s abandonezi o ajustare a h r ii care alt dat ne-a îndrumat atît de bine.i dea seama pe la mijlocul copil riei c nu poate avea încredere în p rin ii lui. a a cum s-a întîmplat în cazul tehnicianului de computere. O astfel de adaptare reprezint totu i baza pentru viitoare probleme. Prin urmare. c nu-a avut o copil rie normal i c p rin ii lui nu erau p rin i obi nui i în ce prive te capacitatea de a fi receptivi la nevoile copilului lor. pentru c f cea ore suplimentare. înstr inîndu-1 de oricine.i revizuiasc harta. A sim it c eu a fi nerezonabil de rigid. c sînt interesat doar de propriul meu timp i în mod clar nu-mi pas de el i c prin urmare nu pot fi de încredere.i da seama de asta ar fi fost extrem de dureros. A declarat totu i c avea nevoie de bani i din aceast cauz munca era mai important pentru el decît terapia. el i-a continuat traiectoria de a nu avea încredere în oameni. Nu. Dup alte dou edin e. Acest b rbat suferise pe cînd era copil dezam gire dup dezam gire. I-am propus s ne întîlnim mar i seara.i f cea speran e cînd ei îi f ceau promisiuni.i putea permite nici m car apropierea de so ia lui. nici în ea neavînd încredere. L-am confruntat cu imposibilitatea de a face terapie în astfel de circumstan e. A hot rît c m poate vedea doar în acele zile de luni în care nu exist ceva suplimentar de munc i c îmi va da un telefon la ora patru dup -amiaza în fiecare luni. Cînd a încetat s mai aib încredere în p rin ii lui. Pentru un copil. El a admis c nu i sa cerut s lucreze ore suplimentare. c ldur . Cînd sînt implicate probleme de transfer. totu i. Nu mai a tepta mare lucru de la p rin ii lui i nu. Iar aceste conflicte nu au f cut altceva decît s -i înt reasc sentimentul c oamenii care au ceva s -i dea 44 Disciplina nu sînt de încredere. intimitate i afec iune. dar apoi erau de obicei Äprea ocupa i". ca s îmi spun dac se poate întîlni cu mine. patroni devin inevitabile. pentru c Äaveau o mul ime de lucruri pe cap". f cînd imposibil ca el s se bucure de dragoste. A venit de dou ori. A a c . Singurii cu care putea avea o rela ie afectuoas erau cei doi copii ai s i. conflictele cu figurile autorit ii ² poli i ti. Dar cît de mult se aga de ele i se lupt pentru fiecare pas din drum! Deseori. încercarea noastr de a lucra împreun . datorit lipsei de grij a p rin ilor lui. singurii care nu aveau autoritate asupra lui. a început s se simt mai bine. c nu sînt deloc preocupat de nevoile lui. copilul ajunge la concluzia ² la Ärealitatea" ² nu c Änu pot avea încredere în p rin ii mei". dar toate au trecut pe lîng el. p rin ii înseamn totul. O astfel de reînv are i-ar fi cerut s . iar acest lucru ar fi necesitat o deviere de la harta cu care începuse. Gradual sau brusc ² nu tiu care dintre ele ² a ajuns s . Singurul fel în care ar fi putut înv a c în lumea adul ilor exist unii oameni în care putea avea încredere era s ri te încrezîndu-se în ei.i revizuiasc p rerea despre p rin ii lui ² s . dureroase. Dar a. frecven a i severitatea dezam girilor sale s-au diminuat dramatic.asta. ple-cînd de la acest lucru. n-a mai venit. De nenum rate ori uitaser s -1 ia de la întîlniri sau de la petreceri. fusese o ajustare care a func ionat. Ei erau singurii asupra c rora avea control. El presupune c felul în care procedeaz p rin ii este felul în care trebuie procedat. încît terapia devine imposibil . un proces de revizuire a h r ii. nevoia de a se ag a de h r ile lor i lupta pentru a nu le pierde sînt atît de puternice. pentru c î i luase înc o slujb . e mai pu in probabil s munceasc suplimentar. diminuîndu-i durerea i suferin a. totu i. profesori. ci la aceea c Änu pot avea încredere în oameni".

S n tatea mintal este un proces neîntrerupt de devo iune fa de realitate. Este o problem între p rin i i copii. pentru a cunoa te lumea. pentru moment. nu to i psihiatrii r spund la aceste îndemnuri. s -i spunem chiar bun venit. între grupuri i chiar între no iuni. Deschiderea fa de înfruntare Ce înseamn o via total devotat adev rului? înseamn . Ce hart a urmat Hitler i de unde a provenit ea? Ce hart au urmat liderii americani. i aceasta cu siguran din cauza durerii implicate într-o via de sincer examinare de sine. contempla ia nu a fost la mare cinste. angaja i i patroni. E interesant de meditat. de care majoritatea oamenilor se feresc. ca fiind mai important. iar procesul examin rii de sine i al contempla iei devine esen ial pentru supravie uire. Aceasta înseamn c trebuie s lu m în considerare adev rul. O via devotat în întregime adev rului înseamn de asemenea disponibilitatea de a fi personal contesta i. dac ne gîndim c lobii no tri frontali. Am auzit mul i p rin i spunîndu-le cu toat seriozitatea copiilor lor adolescen i: ÄGînde ti prea mult. Este vorba totu i doar de un num r restrîns de oameni care i-au schimbat atitudinea. Cînd îns cineva se dedic adev rului. înainte de toate. pentru a folosi analogia f cut de Sylvia Plath. '40 a contribuit la comportamentul liderilor americani în ce prive te r zboiul din Vietnam. c ut m mai ales s evit m sau s refuz m orice confruntare pentru . în ce fel a contribuit experien a anilor Depresiunii la conturarea acestei h r i i în ce fel a contribuit experien a anilor '50. oamenii l-au etichetat pe Adlai Stevenson ca fiind Äcap mare" i au crezut c nu ar fi un bun pre edinte pentru c era un b rbat contemplativ. dar nu pot fi niciodat în elep i. astfel de atitudini par s se schimbe i începem s ne d m seama c sursa pericolului din lume st mai mult în noi decît în afara noastr . dar care pe sine nu se examineaz tot atît de riguros. indiferent de pre . capacitatea noastr de a gîndi i de a ne examina pe noi în ine este ceea ce ne face s fim oameni. care au ini iat. Sînt mul i psihiatri care analizeaz cu rigurozitate lumea. trebuie s consider m totdeauna disconfortul personal ca relativ neimportant i. între prieteni. psihiatrii sînt îndemna i s urmeze ei în i i o psihoterapie sau psihanaliz ca parte a instruc iei i dezvolt rii lor. Ei pot fi indivizi competen i. în 1950. încercînd 46 Disciplina DESCHIDEREA FAT DE ÎNFRUNTARE 47 s -1 determin m cît de bine putem. d ruit cu o gîndire profund i îndoieli de sine. Cunoa tem lumea doar prin rela iile pe care le avem cu ea. Din fericire. Totu i. Reciproc. pe m sur ce persoana înainteaz pe drumul examin rii de sine. o via de autoexaminare riguroas . vom tr i într-un sistem închis ² într-un clopot de sticl . atît cît le poate judeca lumea competen a. Din p cate. Singura cale prin care putem fi siguri c harta realit ii pe care o posed m este valid este aceea de a o expune criticii i de a ne confrunta cu al i realizatori de h r i. so i i so ii. în ultim instan . din cauza durerii inerente procesului de revizuire a h r ii realit ii. '60 la harta tinerei genera ii? Dac experien a na ional a anilor 30. ci simultan trebuie s examin m i examinatorul. Din acest motiv. To i liderii no tri na ionali sînt fiin e umane care au avut o copil rie i care au fost forma i de experien ele din copil rie. Psihiatrii sînt înv a i s fac acest lucru în perioada form rii lor i tiu c este imposibil s în eleag cu adev rat conflictele i transferurile pacien ilor f r s . respirînd doar propriul nostru aer fetid. cît era de potrivit aceast experien pentru anii '60 i 70? Cum ne putem revizui mai rapid h r ile? Adev rul sau realitatea sînt evitate atunci cînd sînt dureroase. durerea pare relativ neimportant ² i devine din ce în ce mai pu in important ( i prin urmare din ce în ce mai pu in dureroas ). Prin urmare. nu trebuie doar s o examin m. a fost o hart foarte diferit de cea a genera iei care le-a urmat. Altfel. fiind în serviciul c ut rii adev rului. Pentru a avea o astfel de dis-Clplin . eu fiind un alt marcaj pe vechea lui hart . mai vital pentru interesul fa de noi în ine decît confortul nostru. permanent i nesfîr it . Problema transferului nu este doar o problem între psi-hoterapeut i pacien ii s i. Via a în eleapt trebuie s fie o via de contempla ie combinat cu ac iune. fiind din ce în ce mai iluziona i. într-adev r.i în eleag propriile lor transferuri i conflicte. trebuie s fim total devota i adev rului. la rolul pe care chestiunea transferului îl joac în problemele interna ionale. în cultura american din trecut. Examinarea lumii din afar nu este niciodat atît de dureroas din punct de vedere personal ca examinarea lumii din untru." Cît de absurd este acest lucru. Putem s ne revizuim h r ile doar atunci cînd avem disciplina de a trece prin durere. executat i men inut r zboiul din Vietnam? în mod clar.a luat sfîr it.

altor agen ii federale. voi deveni r u i vei regreta asta. s-ar putea s mor sau î i vei lua pe umeri responsabilitatea de a-mi face mizerabile ultimele zile pe care le mai am pe p mînt. la cursul de golf. el este comun Congresului. cel mai bine e s o faci cît se poate de prudent sau î i vei c uta o alt slujb . La fel de natural este a defeca în pantaloni sau a nu te sp la niciodat pe din i. Pre edintele i Armata nu au nevoie de mai mult contestare acum". dac vor s creasc în în elepciune i eficien . c ruia îi este clar c una dintre cele mai incitante i esen iale sarcini aflate în fa a societ ii noastre în urm toarele decenii este de a construi în interiorul structurii birocratice a organiza iilor noastre o deschidere i o capacitate de a r spunde la contest ri." Cei în vîrst transmit familiei i lumii mesajul: ÄSînt b trîn i fragil. Prin acest act ne men inem în mod deliberat deschi i pentru cea mai profund înfruntare din partea altei fiin e umane i chiar îl pl tim pe cel lalt pentru serviciul de a cerceta i judeca limpede. într-o conferin . Recomand rile au fost dez48 Disciplina Tendin a de a evita contestarea este atît de omniprezent în fiin ele umane. DESCHIDEREA FA DE ÎNFRUNTARE 49 psihiatrului. Am întrebat-o despre acest nou tipar al comportamentului ei. A trece printr-o psihoterapie este un act de mare curaj. O femeie îngrijit coafat . Dac m înfrun i. iubi ii. ro ind. la mas . chiar de la începutul terapiei i contrar imaginii stereotipe despre ei. Acest fapt a fost recunoscut din ce în ce mai mult de persoane precum John Gardner de la Common Cause. A a c analiza motivelor pentru care un incident a fost mu amalizat a fost ea îns i mu amalizat . Nici un act nu este mai nenatural i deci mai uman decît acela de a trece printr-o psihoterapie. Aceast deschidere la înfruntare este unul dintre lucrurile pe care le simbolizeaz faptul de a sta întins pe canapeaua din biroul aprobate de c tre Statul Major pe temeiul c cercet rile recomandate nu pot fi inute secrete. care va înlocui rezisten a institu ional tipic . eful Statului Major al Armatei mi-a ordonat s preg tesc o analiz asupra cauzelor psihologice ale atrocit ilor comise la My Lai i ale mu amaliz rii ulte-n oare." Angaja ilor no tri le comunic m: ÄDac e ti îndeajuns de îndr zne s m înfrun i. nu înseamn c este un comportament esen ial. Pe cît de necesar le este indivizilor s accepte i chiar s spun bun venit contest rilor aduse h r ilor realit ii lor i a modi operandi. de a transcende i deci de a transforma propria noastr natur . Principalul motiv pentru care oamenii nu urmeaz o psihoterapie nu este lipsa de bani. Odat . Un astfel de comportament nu se limiteaz la militarii de la Casa Alb . cu recomand ri pentru cercet ri. mul i pacien i care fac psihanaliz . în ciuda faptului c au mai multe motive decît ceilal i s se supun disciplinei implicate aici. Noi înv m singuri s facem lucruri nenaturale. cu luminile stinse." A a c aveam o alt chestiune la care s lucr m. mi-a explicat ea. pîn cînd nenaturalul devine el însu i o a doua natur . care venea la edin ele mele de ceva vreme începea s . sînt oameni care în mod fundamental sînt mult mai curajo i i mai s n to i decît media. De i a trece printr-o psihoterapie este o form fundamental de a fi deschis la înfruntare.i pieptene p rul de fiecare dat dup ce se ridica de pe canapea. tot atît de necesar le este i organiza iilor s accepte i s primeasc înfruntarea. care cumva nu par niciodat prea convin i s treac prin propria terapie. cu colegii no tri. tuturor organiza iilor umane. O alt caracteristic a naturii umane ² probabil una care ne face cel mai umani ² este capacitatea noastr de a face ceea ce este nenatural. Cea mai mare valoare a psihoterapiei provine din extinderea disciplinei implicate în Äora de . ÄExisten a unor astfel de cercet ri ar putea s ne deschid spre înfrunt ri viitoare. astfel încît în viitor un ast -tel de comportament s poat fi prevenit. chiar universit i sau organiza ii caritabile ² pe scurt. p rin ii i copiii no tri."* * Nu doar indivizii. corpora ii. cu efii sau patronii. la sfîr itul edin ei. folositor sau de neschimbat. interac iunile mult mai obi nuite de zi cu zi ne ofer ocazii similare de a risca s fim deschi i: la o b utur r coritoare. sînt p rintele t u.stabilirea validit ii sale. Dar spunînd despre ea c este natural . într-adev r. Aici sînt inclu i i psihiatrii în i i. încît poate fi considerat pe bun dreptate o caracteristic a naturii umane.s fie institu ii viabile i care s progreseze. orice autodiscipli-n poate fi definit ca a ne înv a pe noi în ine s facem lucruri nenaturale. cu partenerii de via . Pe de alt parte. ÄSo ul meu a observat acum cîteva s pt mîni c piept n tura mea era în neorînduial la spate dup ce m întorceam de la edin ele de terapie"." Partenerului de via îi d m acest mesaj: ÄHai s tr im i s -1 l s m i pe cel lalt s tr iasc . Dac m critici. Copiilor no tri le spunem: ÄNu m contrazice. Mi-e team c m-ar tachina dac ar ti c aici stau întins pe canapea. în pat. dac vor . cu prietenii. ÄNu i-am spus de ce. ci lipsa de curaj. tocmai pentru c posed acest curaj. dimpotriv . ci i organiza iile sînt notorii pentru faptul c se protejeaz împotriva contest rilor. mi s-a spus.

" Deschiderea în psihoterapie este în mod special înt rit (sau cerut . Ace ti pacien i încearc s transforme ora de psihoterapie într-un fel de conferin de pres . Motivul pentru care oamenii mint este acela c vor s evite durerea confrunt rii i consecin ele ei. cunoa terea esen ial poate fi ob inut într-un fel care economise te considerabil timp i efort. absolvirea este o minciun . este nevoie ca h r ile lor asupra realit ii s fie cu adev rat deschise pentru inspec ia publicului.cincizeci de minute" la treburile i rela iile interpersonale zilnice ale pacientului. Cunoa terea esen ial nu a fost îns ob inut . O femeie poate vorbi o or despre experien ele nepl cute din copil rie. spunînd: ÄMi-e team c psihoterapia este un fel de cîrj . La o astfel de onestitate nu se ajunge u or. Conceptul de sustragere atrage dup sine chestiunea Äscurt turii"." E u or de spus. Pentru ca indivizii i organiza iile s fie deschise la înfruntare. Iar despre unii pacien i pe care îi vedem de un an sau mai bine am putea foarte bine s spunem c : ÄNu au intrat înc în psihoterapie cu adev rat. Un al treilea lucru necesar pentru ca o via s fie dedicat în întregime adev rului este prin urmare a tr i în total onestitate. încît doar pretind c fac asociere liber . Cînd este folosit aceast tehnic . dar uit am nuntele cruciale. Cu toate acestea. iar materia este absorbit . Vindecarea spiritului nu e complet pîn cînd deschiderea la înfruntare nu devine un mod de a tr i. în acela i timp. Este. Nu vreau s devin dependent de o cîrj . via a tri orului devine o minciun i o denaturare i este deseori dedicat protej rii i ap r rii minciunii. Ori de cîte ori încerc m s ne sustragem din fa a unui obstacol. Atîta timp cît natura confrunt rii este legitim ( i de obicei este). Triarea nu este totu i o scurt tur legitim . Dar unii sînt atît de rezisten i la înfruntare. Cînd î i dau seama c vor avea parte de contest ri. Psihoterapia veritabil este o scurt tur deseori ignorat spre dezvoltarea personal . Aceasta înseamn un proces continuu i nesfîr it de autosupraveghere. c ut m o cale spre inta noastr care s fie mai u oar i mai rapid : o scurt tur . o denaturare." Dar aceasta . Fiin ele umane au tendin a de a ignora scurt turile legitime tot atît cît au tendin a de a le c uta pe cele ilegitime. de o Äseducere" a pacientului în cadrul psihoterapiei. A-i înv a c singura cale spre o eliberare real trece prin înfruntare 50 Disciplina i disciplin este o sarcin de lung durat i deseori f r succes. Este bine i se cuvine ca noi. Mul i nu caut decît Äeliberarea". pe cît e omene te posibil. Dac sînt mai multe lucruri în mintea dvs. dar uit s men ioneze c so ul ei a certat-o de diminea pentru c a scos din contul de la banc o mie de dolari. mai greu de f cut. Vorbim. de exemplu. jenant. Crezînd în cre terea spiritului uman ca scop al existen ei umane. atunci cînd e vorba de preg tirea unui examen. doar foarte pu ini caut de la început un nivel con tient de înfruntare sau o educare prin disciplin . adev rul sau realitatea a a cum o cunoa tem. care o minte pe mama lui despre cum s-a întîmplat ca veioza s cad de pe mas i s se DESCHIDEREA FATA DE ÎNFRUNTARE 51 sparg . mul i fug sau sînt tenta i s fug . Cuvîntul-cheie aici este totu i Älegitimitatea". nu conteaz cît pare de insignifiant. de vedere) de tehnica Äliberei asocieri". în m sura în care coala absolvit devine un element de baz în via . o scurt tur legitim s studiezi un rezumat al unei c r i în loc s cite ti toat cartea. Prin urmare. prin urmare. Aceast femeie nu se va face bine în întregime pîn cînd nu va putea fi la fel de sincer cu so ul ei a a cum este cu mine. Dac rezumatul este bun. Dintre to i cei care vin la psihiatru sau la psihoterapeut. îi poate aduce tri orului o not de trecere la examen i rîvnita absolvire. cei ce lucreaz con tiincios la acest lucru deseori fac progrese rapide. sînt în mod clar un adept al no iunii de progres. Unul dintre cele mai frecvente ra ionamente pentru a o ignora este acela de a-i pune la îndoial legitimitatea. în cel mai bun caz. în func ie de punctul dvs. ca fiin e umane. dac este executat cu succes. alege i s spune i acel lucru pe care sînte i cel mai pu in doritor s -1 spune i. dar i de sprijin. Aceasta poate economisi chiar o mai mare cantitate de timp i. dureros sau f r sens. precis. pacien ilor li se spune: ÄPune i în cuvinte tot ce v trece prin minte. ei î i pierd timpul încercînd s evite înfruntarea i de obicei se las atra i într-o subtil form de minciun . Minciuna pre edintelui Nixon despre Watergate nu a fost mai sofisticat sau diferit în form de cea a unui copil de patru ani. minciuna este o încercare de sustragere de la suferin a legitim i provoac astfel boala mintal . s fie necesar s ne dezvolt m i s progres m cît de rapid posibil. pentru a ne asigura c comunicarea ² nu doar în cuvintele pe care le spunem ² reflect invariabil. Ei sînt volubili cînd vorbesc despre una sau alta.

Refuzul adev rului Minciunile pot fi împ r ite în dou tipuri: minciuni albe i minciuni negre*. foarte comune. s ajute pacien ii s înfrunte astfel de minciuni. pentru c pare mai pu in condamnabil . Unii p rin i i-au epuizat resursele încercînd s . psihoterapia poate fi c utat ca o scurt tur ilegitim . într-adev r. Una dintre r d cinile bolii mintale const invariabil într-un angrenaj de minciuni care ni s-au spus i minciuni pe care ni le-am spus singuri. care nu-i las un spa iu real pentru a se dezvolta. i vor pleca s caute un alt psihiatru. nu vrem ca mariajul nostru s se schimbe. dou . dar în general procesul nu este eficient sau dezirabil. Un guvern care refuz prin cenzur poporului s u informa ii esen iale nu este mai democratic decît unul care spune lucruri false.i dea seama de aceasta. este posibil s dobîndim dezvoltare per52 Disciplina DESCHIDEREA FA A DE ÎNFRUNTARE 53 sonal f r s folosim psihoterapia. Utilizarea psihoterapiei nu este într-o m sur rnai mare o cîrj decît sînt ciocanul i cuiele pentru construirea unei case. vin cu o v dit cunoa tere a cauzei problemei pe care o are copilul. urmînd aceea i pant . Dintre miliardele de minciuni pe care oamenii i le spun deseori.i poat tempera ie irile de furie. * u ini tîmplari s-ar lep da de obiceiul de a folosi ciocan i Cuie. are rost s folosim instrumentele la îndemîn ca scurt tur . Minciunile albe pot fi la fel de distructive ca i cele negre. Ei vor ca ace ti copii s se schimbe în vreun fel: s nu mai consume droguri. Pacienta care neglijeaz s men ioneze c a semnat un cec f r acoperire în contul familiei i-a împiedicat dezvoltarea în cadrul terapiei tot atît de mult ca i cum ar fi min it de la început. nu vrem ca dvs. dac e posibil. s nu mai ia note proaste i a a mai departe. Al ii. pe al ii. înfruntarea modific rilor pe care trebuie s le facem ² h r ile noastre ² în propria con tiin i în propria percep ie realist poate fi pîn la ultima pic tur la fel de legitim i dureroas ca orice înfruntare public . deseori. O minciun alb const în a face o afirma ie care nu este fals în sine. dar cînd le explici c simptomele copilului sînt o expresie a resentimentului fa de întregul lor stil de via .i ajute copiii i vin la psihote-rapeut cu o disponibilitate veritabil de a munci la aceast problem .i disponibilitatea de a face tot ce e necesar. utilizeaz . probabil c ei le vor spune prietenilor i. dar nu dezv luie o parte semnificativ a adev rului.i vor spune lor în ile: ÄAm f cut tot ce a fost posibil pentru b iatul nostru. deseori oamenii str bat distan e extraordinar de lungi pentru a evita s . ei vor spune: ÄEste ridicol s te gînde ti c noi ar trebui s ne schimb m din cauza lui". sperînd c psihiatrul va fi în stare s fac ceva magic pentru a schimba capitolul f r a se atinge de cauza fundamental a problemei. este esen ial pentru terapeut s vin în rela ia lui cu pacien ii cu o capacitate total de deschidere i sinceritate. sînt în i special puternice i distructive: ÄNoi ne iubim cu adev rat co. fire te. lung i dificil . s . pentru c treaba ei este. Mai tîrziu.j pilul" i ÄP rin ii no tri ne iubesc cu adev rat.j rin ii no tri ne iubesc într-adev r i noi ne iubim cu adev rat copiii/ dar cînd nu e a a. dar deseori sarcina este inutil t r g nat . în general. dar ne min im i pe noi." Poate c p . Ei vin m rturisindu. unii p rin i vor spune deschis: Ä tim c avem o problem în c snicia noastr i c ea are probabil leg tur cu problema fiului nostru. am fost chiar la patru psihiatri diferi i cu el. Pentru a crea aceast atmosfer . printre altele. refuzarea informa iilor esen iale este cea mai * CIA. Cea mai comun astfel de situa ie apare în anumite cazuri în care p rin ii caut psihoterapia pentru copiii lor. care de ine o experien special în acest domeniu.este de obicei o acoperire pentru temeri mult mai semnificative. Cu toate acestea. Este posibil s construie ti o cas f r ciocan i Cuie. De multe ori m refer la psihoterapie ca fiind Äjocul adev rului" sau Äjocul onestit ii". De pild . Aceste r d cini pot fi descoperite i extirpate doar într-o atmosfer de onestitate total . O minciun neagr const în a face o afirma ie despre care tim c e fals . în mod similar." Ii min im. Pe de alt parte. Faptul c o minciun este alb nu înseamn c este mai pu in minciun sau c este mai scuzabil . s face i terapie cu noi." Al ii vorbesc mai pu in deschis. unul care le-ar putea oferi o scurt tur nedureroas . bineîn eles. un sistem mai elaborat de . s -1 ajuta i s fie mai fericit. dar nimic n-a fost de ajutor. vrem s lucra i doar cu fiul nostru i. Cum ne putem a tepta ca un pacient s îndure durerea confrunt rii realit ii cînd nu suport m i noi aceea i durere? Nu putem îndruma pe cineva decît pîn acolo unde am mers noi mai înainte.

ci e gîndit ca fiind un gest iubitor i benefic. Copiii sînt priva i de cunoa terea pe care ar putea-o acumula cu privire la bani. cu preocup rile voastre copil re ti i l sa i adul ii s se preocupe de ceea ce depinde de ei. In dorin a mea de a ap rea ca un terapeut str lucit i de a face progrese rapide. voi r mîne i în continuare copii. i pentru c ea poate fi mai greu de detectat i de confruntat cu realitatea. a. totu i." Ca un alt exemplu. iar propaganda neagr constînd într-o minciun nea gr ce este atribuit în mod fals unei alte surse. Minciuna alb poate fi considerat social acceptabil în multe dintre rela iile noastre interumane. No iunea de divor este extrem de amenin toare pentru sentimentul de securitate al copilului ² într-adev r. c s-au certat cu o noapte înainte în privin a rela iei lor. dar nu ne gîndim foarte serios la acest lucru acum. acest refuz i aceast lips de deschidere este gîndit ca bazîndu-se pe dorin a plin de iubire de a proteja i de a scuti copilul de griji inutile. De exemplu. Am mai avut înc dou zeci de edin e înainte ca el s fie nevoit s se mute din acea zon a ora ului din cauza unor noi aranjamente de afaceri. pentru c pacien ii nu sînt înc gata s le primeasc sau s se poat descurca cu ele. i va fi mai bine pentru to i dac nu privim prea adînc aceste lucruri. Astfel de p rin i spun de fapt: ÄUita i ce e. indic faptul c sînte i preocupat de îngrijorarea c a i putea fi homosexual. Privi i-ne ca pe ni te oameni grijulii. gri i neagr . atunci copiii vor avea de-a face cu posibilitatea amenin toare a divor ului indiferent dac li se vorbe te despre asta sau nu. Pentru mul i p rin i. droguri. 54 Disciplina obi nuit form de a min i. pentru c se spune c Änu vrem s r nim sentimentele oamenilor". Copiii tiu oricum c mama i tata fumeaz marijuana. nu protec ia. un pacient aflat la a patra vizit mia povestit un vis care în mod evident exprima o preocupare pentru homosexualitate. propaganda gri constînd într-o singur m inciun neagr . Aceste edin e i-au fost de un considerabil ajutor.i rosteasc propriile gînduri. cînd dorin a de onestitate total se opune nevoilor unor oameni de a fi proteja i întrun anume fel poate izbucni un conflict real. bunicii i ceilal i oameni în general. Rezultatul este atunci priva iunea.i hr ni copiii cu o budinc cu minciuni albe nu este considerat doar un fapt acceptabil. în timpul primului meu an de instruire. dar prost direc ionat iubire.i proteja copiii serve te mai mult ca acoperire i ra ionalizare a dorin ei de a evita înfruntarea cu copiii lor i a dorin ei de a. iar vou . este deseori mai d un toare decît minciuna neagr . Dar în cazul în care mariajul este solid. Vom deplîn-ge îns faptul c rela iile noastre sociale sînt în general superficiale. o astfel de Äprotec ie" este lipsit de succes. sînt priva i de un model de deschidere i onestitate. Deseori. deschidere incomplet i curaj limitat. chiar i p rin ii cu un mariaj excelent pot lua în considerare uneori divor ul ca pe una dintre op iunile posibile." El a devenit vizibil anxios i nu a mai venit la urm toarele trei întrevederi. opinii i sim minte în fa a pacien ilor în primele stadii ale psihoterapiei. atît de amenin toare. i-am spus: ÄVisul dvs. în ciuda faptului ^a nu am mai atins niciodat problema homosexualit ii. dorin a Äplin de iubire" de a. c sînt sup ra i pe bunici i c tata a pierdut banii. p rin ii lor. c doctorul le-a spus unuia sau amîndurora c au tulbur ri psihiatrice sau psihosomatice. c au f cut o investi ie financiar riscant sau chiar cî i bani au în banc . fiindu-le oferit în schimb un model de onestitate par ial . c s-au certat peste noapte. c sînt irita i de faptul c bunicii lor îi manipuleaz . încît copilul nu are capacitatea de a o percepe prea ra ional. p rin ii le vor face întradev r un deserviciu copiilor lor dac vor spune cu absolut deschidere: ÄMama i tata au vorbit azinoapte despre divor . Chiar so ilor i so iilor care au fost îndeajuns de curajo i încît s fie deschi i unul cu cel lalt deseori le va fi dificil s fie deschi i cu copiii lor. amenin area cu divor ul este grav chiar dac e departe.i Äproteja" copiii este motivat de o veritabil . deseori este necesar ca psihotera-peutul s nu. Nou ne permite s ne sim im puternici." Cu toate acestea.clasificare i vorbe te de pro-Pagand alb . Pentru ei. dorin a de a. c s torie. Pentru p rin i. deseori. O astfel de imagine este bun i pentru noi i penREFUZUL ADEV RULUI 55 tru voi. Pentru al ii. s v sim i i în siguran .i men ine autoritatea asupra lor. Totu i. sex. Ei nu le vor spune copiilor c fumeaz marijuana. a a c nu o contesta i. iar a-i informa pe copii despre aceasta cînd nu exist certitudinea c vor opta pentru divor înseamn a plasa o povar inutil pe umerii copiilor. aptul c incon tientul s u era preocupat de aceast proble56 Disciplina . în cele din urm . puternici i iubitori. Doar cu mult munc i cu mare noroc l-am convins s se reîntoarc la terapie. copii. boal . Dac mariajul p rin ilor este pe butuci.

i proteja harta de înfruntare. prin faptul c nu m-am ab inut de la a-i face cunoscut intui ia mea i-am f cut un grav deserviciu. tot a a precum cineva care minte va avea din ce în ce mai mult nevoie s mint iar i. dac eficien a cuiva întro organiza ie este privit ca fiind singurul scop al comportamentului organiza ional. trebuie avut în minte faptul c . dar i a devo iunii fa de adev r este mult mai mare decît ceea ce i se cere. Drumul pe care un director executiv trebuie s mearg . oamenii deschi i sînt oameni care se dezvolt mereu. Ce reguli poate deci s urmeze cel ce este dedicat adev rului? Mai întîi. î i vor cî tiga o reputa ie de oameni nepl cu i i vor fi considera i prea de neîncredere ca s fie pu i vreodat s vorbeasc în numele organiza iei. între p strarea i pierderea identit ii i integrit ii lui. ceea ce spune s nu fie fals. în cele din urm . oamenii devota i adev rului tr iesc . Nu trebuie s construiasc noi minciuni pentru a le acoperi pe cele vechi. contopind uneori identitatea personal cu cea a organiza iei.m nu însemna c el era preg tit s aib de-a face cu ea la nivel con tient. imposibil de îndeplinit vreodat . Nu trebuie s se furi eze prin locuri întunecoase. fapt esen ial. un obstacol real. dar i al oricui. în al patrulea rînd. Pe de alt parte. dac se dore te o bun primire în consiliul puterii. cum ar fi nevoia de putere. în al treilea rînd. în sfîr it. decizia de a se ab ine de la a spune adev rul trebuie s se bazeze cu totul pe nevoile persoanelor sau ale mul imii de oameni pentru care adev rul este inut ascuns. i este într-adev r o sarcin de autodisciplinare care nu se termin niciodat . Cu cît o persoan este mai onest . în al doilea rînd. cu atît îi este mai u or s continue s fie onest . Prin aceast deschidere ei pot stabili i men ine rela ii interumane apropiate mult mai eficient decît oamenii mai închi i. în al cincilea rînd. au libertatea total de a exista. Nu sînt ap sa i de nici o nevoie de a se ascunde. reciproc. decît s devin o Äpersoan a organiza iei". Datorit deschiderii lor. Nu trebuie s . încît poate fi executat cu în elepciune doar atunci cînd se opereaz cu iubire adev rat pentru cel lalt. REFUZUL ADEV RULUI 57 L evaluarea nevoilor celuilalt este un act de responsabilitate atît de complex. Dac oamenii ar spune întotdeauna ce au în minte despre tot felul de chestiuni mari sau mici. devenind circumspect inclusiv în exprimarea opiniilor personale. permi înd doar exprimarea acelor opinii care nu fac valuri. Datorit faptului c h r ile lor sînt continuu confruntate. Exprimarea opiniilor. Renun area selectiv la opiniile personale trebuie practicat uneori i în lumea afacerilor sau a politicii. Este o enorm provocare. în al aselea rînd. Pur i simplu nu exist alt cale pentru cineva care vrea s fie eficient într-o într-o organiza ie. Aceast cale e mai u oar . pentru a evalua capacitatea celuilalt de a utiliza adev rul pentru pro-pria-i dezvoltare spiritual . Toate acestea par o sarcin extraordinar . atunci el va ajunge s justifice orice mijloace prin scop i î i va pierde integritatea i identitatea personal . factorul primar în evaluarea nevoilor celuilalt este evaluarea capacit ii acelei persoanei de a utiliza adev rul pentru dezvoltarea ei spiritual . Totu i. nevoia de a fi pl cut sau nevoia de a. pentru o închidere relativ . i.i risipeasc timpul pentru ai acoperi urmele i a men ine aparen ele. în general. ei vor descoperi c energia necesar pentru autodisciplin este mai mic decît energia necesar pentru a ine secrete. fapt pentru care majoritatea oamenilor opteaz pentru o via de onestitate i deschidere limitate. ascunzîndu-se pe ei i h r ile lor de lume. o povar permanent i nesfîr it . a sentimentelor. decizia de a se ab ine de la adev r s nu se bazeze niciodat pe nevoi personale. a ideilor i chiar a cunoa terii trebuie în bu it uneori în asemenea situa ii i în multe alte circumstan e în cursul ac iunilor umane. ci vor servi ca surs de iluminare i clarificare. ei pot fi siguri i mîndri c prin cunoa terea pe care o au nu vor contribui cu nimic la confuzia lumii. aproape pierzîndu-1 nu doar ca pacient al meu. este extraordinar de îngust i doar pu ini reu esc s -1 str bat cu succes. r splata unei vie i oneste dificile. s aib în minte c actul de a se ab ine de la adev r este întotdeauna o minciun poten ial . Pentru c nu vorbesc niciodat mincinos. tendin a noastr este mai degrab de a subestima decît de a exagera aceast capacitate. ar fi considera i insubordona i de c tre efii direc i i o amenin are pentru organiza ie de c tre directori. devenind o persoan complet d ruit organiza iei.

Mult din munca psihoterapeutic const în încercarea de a ajuta pacien ii s . pentru a tr i în elept. trebuie s avem capacitatea de a ne exprima mînia în multe feluri. trebuie de asemenea s avem capacitatea de a refuza responsabilitatea care nu ne apar ine cu adev rat. Astfel. scris de mîn . cu fiecare fraz i cuvînt îndelung gîn-dite. Totu i. deseori ne d m seama dup o mai atent examinare a ceea ce percepem ini ial ca o încercare de agresiune asupra noastr din partea celorlal i c ei nu inten ionau deloc s fac acest lucru. dar. cînd sistemul de reac ie nu func iona.i flexibilizeze sistemul de reac ie. e nevoie de o extraordinar flexibilitate. într-o m sur mai mare sau mai mic . ce-rînd i flexibilitate. Astfel. Chiar cînd realiz m c cineva vrea cu adev rat s ne agreseze s-ar putea s ne d m seama c . am lucrat cu o curajoas femeie schizofrenic de 32 de ani. cu atît aceast munc este mai rudimentar i mai dificil . pentru ca supravie uirea noastr s fie încurajat . nu este în interesul nostru s r spundem cu mînie. Pentru a fi organiza i i eficien i. Cu aceea i femeie a trebuit s petrec mai multe edin e în care s ne concentr m asupra problemei faptului de a mul umi. De exemplu. care nu poate fi de obicei îndeplinit pîn în perioada adult sau pîn la vîrsta mijlocie i deseori nu este niciodat îndeplinit pîn la cap t. elaborat . trebuie ca zilnic s amîn m satisfac ia i s avem un ochi a intit spre viitor. e nevoie de un sistem de reac ie elaborat i flexibil. în general. Mînia este o emo ie s dit în noi ( i în organisme mai pu in evoluate) de nenum rate genera ii în cursul evolu iei. sentimente de vinov ie i insecuritate. Sînt momente cînd cel mai bine este s o exprimi cu r ceal i calm. cu cît pacien ii sînt mai mutila i de anxietate. s ne doboare. trebuie s o exprim m doar dup o îndelungat deliberare i autoevaluare. nu i în dormitor i c pe unii îi poate l sa s intre i în dormitor. de exemplu. s lu m în considerare problema mîniei i a exprim rii ei. Oamenii curajo i trebuie s se for eze continuu pe ei în i i s fie complet one ti. atunci. pentru a tr i voio i. nu avem nevoie s tim doar cum s ne descurc m cu mînia în mai multe feluri. prin orice mijloc. nu l sa pe nimeni nici s -i bat la u . Echilibrarea este disciplina care ne d flexibilitate. F r mînie am r mîne mereu pe loc. fiind necesar de asemenea s posede capacitatea de a se ab ine de la a spune adev rul cînd acest lucru este potrivit. disciplina îns i trebuie disciplinat . pentru care a fost o adev rat revela ie s afle c exist b rba i pe care nu trebuie s -i lase s bat la u a ei. c pe unii trebuie s -i invite în sufragerie. Uneori. 58 Disciplina ECHILIBRAREA 59 Echilibrarea Pîn acum sper c a devenit clar faptul c exerci iul disciplinei este o sarcin pe cît de dificil pe atît de complex . Pentru a tr i cu succes în orice sfer de activitate. s rea de la o promiscuitate degradant la o izolare arid . trebuie s avem capacitatea. zgomotos i agitat. Mai mult. nu putea continua mult timp s poarte aceas- . i judecat . de a tr i în prezent i de a ac iona spontan. Nu e de mirare. totu i. pîn cînd am fi cu totul zdrobi i sau extermina i. cînd nu e distructiv . Tr im experien a furiei atunci cînd percepem c un alt organism încearc s n v leasc peste teritoriul nostru psihic sau geografic sau încearc . Pentru a fi oameni liberi. ea opera cu un sistem de reac ie prin care fie c l sa pe toat lumea s intre în dormitorul ei. este necesar ca acei centri mai noi ai creierului (centrii judec ii) s poat s regleze i s modeleze centrii mai vechi (ai emo iei). to i oamenii sufer de o inadecvare a flexibilit ii sistemului lor de reac ie. Prin urmare. Ea ne face s ripost m.în deschidere. în alte momente. Pentru a func iona cu succes în lumea noastr complex este necesar s avem nu doar capacitatea de a ne exprima mînia. Tipul de disciplin de care e nevoie s disciplin m disciplina eu îl numesc echilibrare. Doar prin mînie putem supravie ui. Ea se sim ea obligat s trimit pentru fiecare cadou sau invita ie o scrisoare de r spuns lung . i ea este cel de-al patrulea i ultim tip de disciplin pe care-1 discut aici. procedînd astfel. Pentru a manevra mînia în mod adecvat i competent. pentru un motiv sau altul. Pentru a da doar un exemplu. ci i care este momentul cel mai potrivit i stilul de a o exprima. c a înv a s st pînim mînia este o sarcin complex . fie. înainte. dar i de a nu o exprima. Cu alte cuvinte. Alteori ne este mai de folos s o exprim m imediat i spontan. iar prin exerci iul curajului lor de a tr i în deschidere se elibereaz de fric . Inevitabil. trebuie s ne asum m responsabilitatea total pentru noi în ine.

în tufi uri. f cusem o gre eal . Coborînd panta pe biciclet în acea diminea . Nu trebuie s începi jocuri pe care nu le po i termina. mut mai repede. stînd i sîngerînd în tufi urile de la marginea drumului.60 Disciplina t povar . trebuie s -1 joci încet. A renun a la acest extaz i a pune frîn mi se p rea o pedeaps absurd . lîng biciclet . Singura alternativ la aceast renun are este de a nu mai c l tori deloc pe acest drum al vie ii. la ideologii i chiar la un întreg stil de via . îmi amintesc cum am aflat despre acest lucru pentru prima oar . în timpul c rora ea a devenit vizibil jenat . este pentru c nu ECHILIBRAREA 61 în elege i adîncimea durerii ce poate fi implicat ." i a a. scopuri. Am început seara dorind s petrec un timp care s ne fac ferici i pe mine i pe fiica mea. m-am sim it de parc aveam iar i 9 ani. De curînd. a fost o lec ie pe care am continuat s o reînv de-a lungul întregii mele vie i. ea sim indu-se mizerabil. îmi pierdusem echilibrul. am decis s petrec ceva din timpul meu liber pentru a construi rela ii mai apropiate i mai bune cu fiica mea de 14 ani. aflate în conflict unele cu altele. înainte. dar mul i oameni aleg alternativa de a nu mai continua c l toria vie ii ² de a se opri repede. direc ii etc. Ä ahul este un joc serios. într-o diminea de var . A acceptat cu ner bdare i m-am angajat într-un joc foarte strîns i îndîrjit. la securitatea ab inerii de la mînie sau la scrierea îngrijit a scrisorilor de mul umire. bine. fiecare trebuie s renun e mereu la anumite p r i din sine. Dac vrei s -1 joci. pentru a lua curbele i intersec iile vie ii. Era limpede. pentru c ea trebuia s se duc la culcare. tiam c are o disciplin rigid în ceea ce prive te obiceiurile de somn i mi s-a p rut c ar trebui s fie capabil s renun e la ceva din aceast rigiditate." Am mai jucat înc cincisprezece minute. pîn cînd brusc fiica mea a izbucnit în lacrimi. Acestea sînt formele majore de renun are cerute cuiva ce vrea s c l toreasc departe pe drumul vie ii. a a c i-am sugerat s juc m o partid . în formele ei majore. Esen a acestei discipline a echilibrului este Ärenun area". la luxul mîniei spontane. viteza cres-cînd m-a f cut s m simt în extaz. a a c ajungea fie s nu mai scrie nici o scrisoare. trebuia s se trezeasc ora la ase diminea a. la tipare bine stabilite de comportament. i-am r spuns. în cele din urm . Cam la o mil de casa noastr . Ne distr m bine. Ce fusese gre it? R spunsul era 62 Disciplina . Echilibrul este o disciplin tocmai pentru c actul de a renun a la ceva este dureros. îndatoriri. Extazul meu s-a sfîr it într-o secund cînd am fost propulsat la vreo patru metri în afara drumului. tat ! Te rog. drumul cobora într-o pant abrupt . într-o sear . încît aproape nu mai putea vorbi. Totu i. Ca oricare altul. Dac nu vrei s -1 joci serios. ea plîngea i era atît de furioas pe mine. iar roata din fa a bicicletei mele noi era îndoit i nu mai putea fi folosit dup impactul cu un copac. Imediat. Am înv at totu i c pierderea echilibrului este fundamental mai dureroas decît renun area cerut de men inerea echilibrului." ÄNu". a st ruit: ÄTe rog. Dac acest lucru pare ciudat. Poate p rea ciudat. înc o dat . am continuat jocul înc zece minute. I-am spus: ÄHaide. în exemplul de mai sus nu am fost dispus s suf r durerea de a renun a la viteza mea extazian-t în folosul men inerii echilibrului în curb . responsabilit i. Era clar. nu reu isem s iau curba. am vorbit doar despre formele minore ale renun rii ² renun area la vitez . poate nu vrei s joci deloc. înv asem de cu-rînd s merg pe biciclet i exploram voios dimensiunile acestei noi abilit i. ea a fost uluit s afle c sînt cadouri care nu necesit o scrisoare de mul umire i cînd totu i e nevoie de a a ceva. po i s te duci ceva mai tîrziu la culcare m car o dat . Nou zeci de minute mai tîrziu. într-un fel sau altul. la cap tul c reia era o curb strîn-s . S n tatea mintal matur cere astfel o extraordinar capacitate de a atinge în mod flexibil i de a men ine mereu un echilibru delicat între nevoi. pe cînd aveam nou ani. A a c am luat decizia s -mi încetinesc viteza în momentul în care intram în curba de la cap tul pantei. M-am zgîriat r u i sîngeram. a strigat c nu mai joac jocul sta stupid i a urcat în fug sc rile. un bilet scurt este deseori suficient. partida începuse noaptea i pe la ora nou fiica mea m-a întrebat dac nu pot s mut mai repede. A vrea acum s m întorc la renun area la tr s turi ale personalit ii. De mai multe s pt mîni ea m tot ruga s juc m ah împreun . renun area este cea mai dureroas dintre experien ele umane. fie s refuze orice cadou sau invita ie. la o distan oarecare ² pentru a evita durerea renun rii la p r i din ei în i i.

Dar chiar i aceast mic renun are îmi p rea imposibil . Acum. mi-am dat seama c îmi st în drum. Cum ajunsesem atît de departe de echilibru? încet. Am crezut c o s -mi lipseasc . dar nu serios? Totu i. Cum a fi putut s joc ah entuziast. avînd ca rezultat prelungirea depresiei. de exemplu. Pentru a m schimba odat cu ele. Nu mi-a lipsit. pentru c tiam c entuziasmul. trebuie renun at la o parte propor ional din Ävechiul sine". L * Exist mul i factori care pot interfera cu procesul de renun are. A a c a trebuit s o înl tur. dorin a mea de a învinge la diferite jocuri mi-a fost de folos. S n tatea depresiei Ce am spus anterior este doar un exemplu minor care arat prin ce trebuie s treac de multe ori în procesul psiho-terapeutic acei oameni care au curajul s se numeasc pacien i. Ca p rinte.evident. Am renun at la o parte din dorin a mea de a cî tiga jocuri. încet mi s-a ar tat c dorin a mea de a cî tiga fusese prea mare i c ar fi trebuit s renun la o parte din ea. Din acest motiv. unul dintre cei mai des întîlni i i puternici îl constituie tiparul experien elor din copil rie. Frecvent. Dintre to i factorii posibili. dar nu s-a întîmplat a a. Pentru ca aceast puternic dezvoltare s S N TATEA DEPRESIEI 63 apar . Cînd eram copil. Deprimarea mea a continuat. a a c mi-a luat dou ore s -mi fac drum prin durerea de a accepta faptul c stricasem seara permi înd dorin ei mele de a cî tiga un joc de ah s devin mai important decît dorin a de a construi o rela ie cu fiica mea. Pentru c fiin ele umane s n toase mintal trebuie s se dezvolte i pentru c a renun a sau a pierde din vechiul sine este parte integrant a procesului dezvolt rii mintale i spirituale. spiritul meu de competi ie i seriozitatea mea f ceau parte dintr-un tipar de comportament care func iona i va continua s func ioneze pentru a o înstr ina pe fiica mea de mine i c dac nu a fi putut modifica acest tipar vor urma i alte lacrimi inutile i am r ciune. Perioada de psihoterapie intens este o perioad de intens dezvoltare. deprimarea a încetat. de a se ag a de Älucruri" i de a c uta s evite durerea de a le pierde sau de a renun a la ceva. patologic . pentru a cî tiga multe lucruri. actul de a decide c utarea de asisten psihiatric reprezint prin el însu i o renun are la imaginea de sine care spune: ÄSînt în regul . iar completarea acestui proces nu mai are loc*. depresia este un fenomen normal i s n tos. îi r -pesc Älucruri" înainte ca el s fie preg tit psihologic s renun e la ele sau s fie îndeajuns de puternic s accepte cu adev rat pierderea lor. Un astfel de tipar al experien elor din copil rie sensibilizeaz copi lul la experien a pierderii a ceva i creeaz o tendin mult mai puternic decît cea a indivizilor mai noroco i. s n toas într-o depresie cronic . în timpul c reia pacientul trebuie s parcurg mai multe schimb ri decît experimenteaz al i oameni într-o via . Cum e posibil s joci ah f r s vrei s cî tigi? Nu m-am sim it niciodat bine f cînd lucrurile f r entuziasm. nemasculin." De fapt. Este o etap inevitabil dintr-o psihoterapie reu it . Acea parte din mine a disp rut acum. Toat via a mea dorin a de a învinge mi-a fost de mare ajutor. Aceasta pentru c sentimentul asociat cu renun area la ceva la care inem ² sau m car la ceva care face parte din noi." Aceast renun are poate fi. în cultura noastr . ner spunzînd nevoilor copilului. Timpurile s-au schimbat. De fapt. acest proces de renun are începe de obicei înainte ca pacientul s . Am ucis-o cu dorin a de a învinge ca p rinte. cumva trebuia s m schimb. de i . Apoi am devenit deprimat i grav. a trebuit s renun la ceva. foarte dificil la b rba ii pentru care: ÄNu sînt în regul i am nevoie de asisten pentru a în elege de ce nu sînt în regul i cum s ajung s fiu în regul " este din p cate i deseori ceva echivalent cu: ÄSînt slab. ne e familiar ² este depresia. inadecvat. Devine anormal i nes n tos doar atunci cînd ceva interfereaz cu procesul de renun are. Am men ionat c în timpul procesului renun rii la dorin a mea de a cî tiga eram mereu deprimat. Am ucis-o. A trebuit s moar . transformînd astfel o depresie normal . în care p rin ii sau soarta.i fixeze prima întîlnire cu psihoterapeutul. Dar n-am vrut s v d r spunsul. procesul renun rii începe chiar înainte ca pacientul s fi ajuns la decizia de a c uta asisten psihiatric .

în toate depresiile patologice este implicat un anume blocaj al procesului de renun are, eu cred c exist un tip de depresie nevrotic cronic , ce are ca r d cin un traumatism al capacit ii de baz a individului de a renun a la orice, iar acest subtip de depresie eu l-a numi Änevroz de renun are". 64
Disciplina

Un motiv determinant care îi conduce pe oameni s se gîndeasc s caute asisten psihiatric este depresia. Cu alte cuvinte, pacien ii sînt frecvent deja implica i într-un proces de renun are sau de dezvoltare înainte de a lua în considerare psihoterapia i tocmai simptomele procesului de dezvoltare sînt cele care îi îndeamn spre biroul terapeutului. Treaba terapeutului este aceea de a ajuta pacientul s completeze procesul de dezvoltare început deja. Aceasta nu înseamn c pacientul este prea frecvent con tient de ceea ce i se întîmpl . Dimpotriv , ei doresc adesea doar o eliberare de simptomele depresiei, astfel încît lucrurile s fie în felul Äîn care obi nuiau s fie". Ei nu tiu c lucrurile nu mai pot fi Äîn felul în care obi nuiau s fie". Dar incon tientul tie. Tocmai pentru c incon tientul, în în elepciunea lui, tie c Äfelul în care obi nuiau lucrurile s fie" nu mai poate fi sus inut i nu mai e ceva constructiv începe procesul de dezvoltare i de renun are la nivel incon tient i apare depresia. Probabil c pacien ii vor spune: ÄNu am nici o idee despre cauza deprim rii mele" sau vor pune depresia pe seama unor factori irelevan i. Pentru c pacien ii nu sînt con tien i înc sau nu sînt preg ti i s - i dea seama c nu se vor mai întîlni cu Ävechiul sine" i cu Äfelul în care obi nuiau s fie lucrurile", ei nu sînt con tien i c depresia lor semnaleaz c se cere o schimbare major pentru o adaptare reu it , înscris în evolu ie. Faptul c incon tientul este cu un pas înaintea con tientului poate p rea straniu pentru cititorul nespecialist. Acesta este totu i un fapt care se aplic nu doar la acest exemplu, ci este atît de general, încît constituie motorul de baz al func ion rii mintale. El va fi discutat în profunzime în sec iunea de concluzii a acestei lucr ri. Recent, am auzit de Äcriza vîrstei mijlocii". De fapt, aceasta este doar una dintre multele Äcrize" sau stadii critice ale dezvolt rii în via , a a cum ne înv a Erik Erikson acum treizeci de ani. (Erikson delimita opt crize; poate c sînt mai multe.) Ceea ce creeaz crizele acestei perioade de tranzi ie din ciclul vie ii ² care sînt problematice i dureroase ² este faptul c , pentru a ne face drum prin ele, trebuie s renun m la concepte dragi nou i la modurile vechi în care f ceam i priveam
S N TATEA DEPRESIEI

65

lucrurile. Mul i oameni fie nu sînt dispu i, fie nu sînt capabili s sufere durerea de a renun a la starea pe care trebuie s o abandoneze. Prin urmare, ei se aga , deseori pentru totdeauna, de vechile lor tipare de a gîndi i de a se comporta, e u-înd în a trece prin crize pentru a se dezvolta cu adev rat i a experimenta fericitul sentiment al rena terii care înso e te tranzi ia cu succes la o maturitate mai avansat . De i ar putea fi scris o carte întreag despre fiecare dintre ele, a vrea s enumer simplu, neprelucrat, în ordinea apari iei lor, cîteva dintre condi iile, dorin ele i atitudinile majore la care trebuie renun at în cursul unei întregi evolu ii reu ite de-a lungul vie ii: Stadiul infantil, în care nu e nevoie s r spunzi nici unei cerin e exterioare Fantasma omnipoten ei Dorin a de a poseda total (inclusiv sexual) pe unul sau pe amîndoi p rin ii Dependen a de copil rie Imaginea distorsionat a p rin ilor Atotputernicia adolescen ei ÄLibertatea" de a nu te implica Agilitatea tinere ii Atrac ia sexual i/sau poten ialul tinere ii Fantasma imoi talit ii Autoritatea asupra copilului Diferite forme de putere temporar Independen a s n t ii psihice i, în cele din urm , inele i via a îns i

Renun are i rena tere
în ceea ce prive te lista de mai sus, pentru mul i ultima cerin ² a renun a la sine i la via ² va p rea c reprezint 0 cruzime din partea lui Dumnezeu sau a Soartei, care face din existen a noastr un fel de glum proast i care nu va Putea fi niciodat complet acceptat . Aceast atitudine este prezent

mai ales în cultura occidental a zilelor noastre, în inele este considerat sacru, iar moartea o insult de ne66
Disciplina

închipuit. Ins realitatea este exact opusul. în renun area la sine fiin ele umane pot g si cea mai extatic i trainic , solid i durabil bucurie a vie ii. Moartea este cea care ofer vie ii întregul ei în eles. Acest Äsecret" este în elepciunea central a religiei. Procesul renun rii la sine (care este în leg tur cu fenomenul iubirii, a a cum va fi discutat în urm torul capitol al c r ii) este pentru mul i dintre noi un proces gradual, în care intr m printr-o serie de începuturi i potriviri. Una dintre formele de renun are temporar la sine necesit o men iune special , deoarece practicarea ei reprezint o cerin absolut pentru o înv are semnificativ de-a lungul vie ii de adult i deci pentru o dezvoltare semnificativ a spiritului uman. M refer la o subspecie a disciplinei echilibrului, pe care eu o numesc Äpunerea între paranteze". Punerea între paranteze este în mod esen ial actul de a echilibra nevoia de stabilitate i afirmare a sinelui cu nevoia de a cunoa te i de a înv a printr-o renun are temporar la sine ² altfel spus, a pune inele de-o parte ² astfel încît s faci loc pentru încorporarea unui nou material în sine. Aceast disciplin a fost bine descris de
teologul Sam Keen în To a Dancing God (C tre un Dumnezeu dansînd).

Al doilea pas cere ca eu s dep esc percep ia idiosin-crazic i egocentric a experien ei imediate. Con tientizarea matur este posibil doar atunci cînd deja am digerat i am compensat înclina iile i prejudec ile care sînt reziduuri ale istoriei mele personale. Con tientizarea a ceea ce mi se prezint ca atare implic o dubl mi care a aten iei: reducerea la t cere a ceea ce e familiar i urarea de bun venit pentru ceea ce e str in. De fiecare dat cînd m apropii de un obiect, o persoan sau un eveniment ce mi-e str in am tendin a s las nevoile prezente, experien ele trecute sau a tept rile de viitor s determine ce voi vedea. Dac vreau s apreciez unicitatea oric rui dat, trebuie s fiu suficient de con tient de ideile mele preconcepute i de tulbur rile emo ionale caracteristice pentru a le pune între paranteze astfel încît s pot primi stranietatea i noutatea în lumea mea perceptual . Disciplina punerii între
RENUN ARE I RENA TERE

67

paranteze, a compens rii sau a reducerii la t cere cere o sofisticat cunoa tere de sine i o curajoas onestitate. F r aceast disciplin , fiecare moment prezent este doar o repeti ie a ceva ce a fost deja v zut sau experimentat. Pentru ca noutatea veritabil s apar , pentru ca prezen a unic a lucrurilor, persoanelor sau evenimentelor s prind r d cini în mine trebuie s parcurg o descentralizare a egoului.* Disciplina punerii între paranteze ilustreaz faptul cel mai concludent al renun rii i al disciplinei în general, i anume c pentru orice lucru la care se renun se cî tig de fiecare dat mai mult. Durerea renun rii este ca durerea mor ii, dar moartea a ceea ce este vechi înseamn na terea a ceea ce e nou. Durerea mor ii este durerea na terii, iar durerea na terii este durerea mor ii. A dezvolta o idee, un concept, o teorie sau în elegere mai noi i mai bune înseamn c ideea, conceptul, teoria, în elegerea veche trebuie s moar . Astfel, în concluzia poemului s u ÄC l toria magilor", T.S. Eliot descrie cum Cei Trei Magi au suferit atunci cînd au renun at la viziunea lor anterioar asupra lumii i au îmbr i at cre tinismul:

Toate acestea erau demult; îmi amintesc i a face-o din nou, dar e însemnat Aceast însemnare. Aceast întrebare: unde ne va duce calea, spre Na tere sau Moarte? A fost o Na tere, bineîn eles, Avem dovada, nu-i loc de îndoial . Am v zut na tere i moarte Dar au fost foarte deosebite; aceast Na tere era Grea i amar agonie pentru noi, ca Moartea, moartea noastr . Ne-am reîntors la inuturile noastre, aceste împ r ii, Dar nu ne mai e u or aici, în vechea orînduire, Cu oameni str ini poleindu- i zeii A fi mul umit de-o alt moarte.**

* Harper & Row, New York, 1970, p. 28.
** The Complete Poems and Plays (Opere complete), 1909-1950, Har-court Brace, New York, 1952, p. 69.

L
68

Disciplina Cum na terea i moartea par a fi fa etele aceleia i monede, nu este deloc ira ional s acord m conceptului de reîncarnare mai mult aten ie decît i se d de obicei în Occident. Dar fie c sîntem dispu i sau nu s lu m în serios posibilitatea unui fel de rena tere ce apare dup moartea noastr fizic , este foarte clar c aceast via este o serie de simultane mor i i na teri. ÄDe-a lungul întregii vie i, trebuie s continui s înve i s tr ie ti", spunea Seneca acum dou milenii Ä i, fapt ce te va uimi înc i mai mult, de-a lungul vie ii trebuie s înve i s mori."* Este de asemenea clar c cu cît cineva merge mai departe pe drumul vie ii, cu atît mai multe na teri va tr i i, prin urmare, mai multe mor i ² mai mult bucurie i mai mult durere. Acest fapt ridic întrebarea dac este vreodat posibil s fim elibera i de suferin a emo ional în via . Sau, cu alte cuvinte, este posibil s evolu m spiritual pîn la un nivel de con tiin la care durerea din via s fie cel pu in diminuat ? R spunsul este i da i nu. Este da, pentru c odat ce suferin a este complet acceptat , ea înceteaz , într-un anumit sens. Este de asemenea da pentru c neîntrerupta practicare a disciplinei duce la perfec iune, iar persoana evoluat spiritual este perfect în acela i fel în care adultul este perfect în rela ia cu copilul. Probleme care prezint mari greut i pentru un copil, cauzîndu-i mari dureri, pot s nu aib nici o consecin pentru adult. în sfîr it, r spunsul este da pentru c individul evoluat spiritual este, a a cum va fi descris în urm torul capitol, un individ cu o iubire extraordinar , iar din extraordinara sa iubire provine o extraordinar bucurie. R spunsul este nu, totu i, pentru c exist un vid de competen în lume care trebuie umplut. într-o lume care se v iet avînd o disperat nevoie de competen , o persoan extraordinar de competent i plin de iubire nu poate s refuze competen a sa, tot a a cum cineva nu poate refuza s -i dea de mîncare unui copil fl mînd. Persoanele evoluate din punct de vedere spiritual, datorit disciplinei, autorit ii i iubirii lor, prin competen a lor sînt chemate s slujeasc lumii i în
* Cf. Erich Fromm, The Sane Society (Societatea s n toas ), Rinehart, New York, 1955. RENUN ARE I RENA TERE

69

dragostea lor ele r spund chem rii. Ele sînt, prin urmare, în mod inevitabil, oameni cu o mare putere, de i lumea îi va privi ca pe ni te oameni obi nui i, pentru c ei î i vor exercita puterea pe ascuns i în lini te. Cu toate acestea, ei î i vor exercita puterea pe care o au i, exercitînd-o, vor suferi mult, chiar îngrozitor. Pentru c a exercita putere înseamn a lua decizii, iar procesul lu rii deciziilor în total cuno tin de cauz este infinit mai dureros decît de a lua decizii avînd o con tientizare limitat sau pe dibuite (a a cum se iau cele mai multe decizii i din aceast cauz ele se dovedesc în ultim instan gre ite). Imagina i-v doi generali, fiecare dintre ei trebuind s decid dac va trimite în b t lie o divizie de zece mii de oameni. Pentru unul dintre ei, divizia nu este altceva decît un lucru, o unitate de personal, un instrument de strategie i nimic mai mult. Pentru cel lalt este i aceste lucruri, dar el este de asemenea con tient de fiecare dintre cele zece mii de vie i, de vie ile familiilor fiec rui osta din cei zece mii. Pentru cine este decizia mai u oar ? Este mai u oar pentru generalul care con tientizeaz trunchiat, pentru c nu poate suporta durerea unei con tientiz ri mai aproape de a fi complet . Ar fi poate tentant s spunem: ÄAh, dar un om evoluat spiritual nu va deveni niciodat general." Dar aceea i chestiune este implicat i cînd e vorba de un pre edinte de corpora ie, un fizician, un profesor, un p rinte. Mereu trebuie luate decizii ce afecteaz vie ile celorlal i. Cei ce iau cele mai bune decizii sînt cei dispu i s sufere mai mult datorit deciziilor lor, avînd totu i puterea de a fi hot rî i. M sura ² probabil cea mai bun ² a m re iei unei persoane este capacitatea sa de a suferi. îns cei ce sînt m re i sînt în acela i timp i ferici i. Acesta este un paradox. Budi tii tind s ignore suferin a lui Buddha, iar cre tinii fericirea lui Cristos. Buddha i Cristos nu sînt din acest punct de vedere foarte

poate c nu tii prea multe despre bucurie. ai putea întreba? Dac întrebi astfel. a a cum se va ar ta în urm torul capitol.iunea fa de adev r i/sau realitate i echilibrarea. totu i par s nu o doreasc . Ele pot fi foarte folositoare. se pot utiliza dou . e foarte probabil c vei fi chemat s sluje ti în feluri mult mai 70 Disciplina dureroase sau cel pu in mai solicitante decît î i po i închipui acum. nu le po i do-bîndi f r s suferi i în al doilea rînd. dac scopul t u este s evi i durerea i s scapi de suferin . s sar peste disciplin . asumarea responsabilit ii. Au fost distinse i descrise patru tehnici de baz : amînarea satisfac iei. Un ultim cuvînt despre disciplina echilibrului i esen a ei. Deseori ei încearc s o ob in imitînd ceea ce este doar superficial pentru sfin i.i dezvol i un ego înainte de a-1 putea pierde. de i posed o viziune asupra evolu iei. Acest lucru pare incredibil de elementar. dar nu esen iale. Suferin a lui Cristos pe Cruce i bucuria lui Buddha sub copacul bo sînt una i aceea i. Trebuie s . Nu am inten ionat ca analiza disciplinei s fie exhaustiv i e posibil s fi neglijat una sau mai multe dintre tehnicile de baz . Disciplina a fost definit ca un sistem de tehnici de operare constructiv cu durerea ce apare în solu ionarea problemelor ² f r a evita durerea ². mai întîi. s g seasc o scurt tur spre sfin enie. e ti ceea ce erai i la început. într-un singur act. Iubirea . Unii chiar ajung s cread c printr-o astfel de imita ie chiar ajung sfin i sau profe i i nu sînt în stare s recunoasc faptul c sînt doar copii înc . o persoan care a ratat. Ei vor. astfel încît toate problemele vie ii s fie solu ionate. dar eu a r spunde c ele sînt RENUN ARE I RENA TERE 71 mai degrab tehnici ajut toare decît tehnici de baz . dar cred c este necesar s v spun acest lucru. pentru c sînt mul i oameni care. Trebuie s . medita ia.i dezvol i o identitate înainte de a renun a la ea. Dac renun i s mai cî tigi f r s fi cî tigat vreodat . Nu po i renun a la ceva ce nu ai dobîndit. dac le vei atinge. trei sau chiar toate cele patru tehnici în acela i timp i într-un asemenea mod încît s nu poat fi distinse una de alta. nu te-a sf tui s cau i niveluri mai înalte de con tiin sau evolu ie spiritual . fiind pu i în fa a faptului dureros c trebuie s o ia de la început i s treac prin toate. dac sînt practicate f r încetare i cu adev rat. T ria. de i b nuiesc c nu. Atunci de ce s dore ti s mai evoluezi. se retrag în de ert sau se apuc de tîm-pl rie. yoga i psihoterapia nu sînt cumva tehnici de disciplin . tehnicile de baz aici descrise. energia i disponibilitatea de a folosi aceste tehnici provin din iubire. devo. pentru c aceste tehnici sînt mult interconectate. Pentru c . sînt suficiente s -1 fac pe practicantul disciplinei sau pe Ädiscipol" s fie capabil s evolueze spre cele mai înalte niveluri spirituale. Disciplina este un sistem de tehnici. renun area: trebuie s de ii ceva pentru a putea renun a. Poate c vei g si un r spuns citind cartea aceasta sau poate c nu. i cred c este posibil. Pe de alt parte. Este ra ional întrebarea dac procese cum ar fi biofeedback-ul. Astfel.diferi i.

într-un efort de a o explica. dup tiin a mea. Nici dac o rog s m lase! B nuiesc c îi e fric s nu fiu r nit. în al treilea rînd. cred c va deveni clar c iubirea de sine i iubirea de ceilal i merg mîn în mîn i c în ultim instan sînt indiscernabile. se poate observa c iubirea definit astfel este un straniu proces circular. încercînd s examin m iubirea. Mai în-tîi. De la început a vrea s comentez pe scurt aceast defini ie. a a cum s-a sugerat. De exemplu. a iubi oamenii înseamn în egal m sur a m iubi pe mine i pe tine. este reprezentat de cre terea spiritual . încît nu m las s merg la coal cu autobuzul colii pî-n cînd nu voi ajunge în clasele mari de liceu. a p truns într-o stare mai avansat a fiin ei. . vom încerca s examin m ceea ce nu poate fi examinat i s cunoa tem ceea ce nu poate fi cunoscut. Acest capitol va examina ce st în spatele disciplinei. s -i ar t c mama lui s-ar fi putut s fie motivat i de altceva în afar de iubire i c ceea ce pare uneori s fie iubire nu este deloc a a. actul de l rgire a limitelor cuiva implic efort. prea adînc pentru a fi vreodat în eleas cu totul. Am ajuns la ea prin observa ii în practica mea clinic psihiatric (care include autoobserva ia). Astfel. Dar eu nu am ajuns la ea printr-un proces de gîndire teleologic. Cînd cineva i-a exins cu succes limitele. Eu voi da o singur defini ie a iubirii. care. iubirea a fost divizat în diferite categorii: eros. Dimpotriv . în sens propriu. Nu putem abandona autodisciplina i s fim în acela i timp disciplina i în grija pe care o avem pentru altul. este iubirea. iubire perfect i iubire imperfect i a a mai departe. iar dep irea lor cere efort. Oamenii de tiin înclin s considere defini iile teleologice suspecte IUBIREA DEFINIT 73 i poate a a o vor considera i pe aceasta.i extinde inele în scopul de a nutri cre terea spiritual proprie sau a altuia. un tîn r timid mia spus: ÄMama m iube te atît de mult. Prin aceast îndreptare spre evolu ie evolu m noi. am acumulat i un num r de exemple pentru ceea ce pare a fi un act de iubire i pentru ceea ce nu pare a fi un act de iubire. iubirea este efort. con tient fiind totu i c ea e mai mult sau mai pu in inadecvat . Nu a scrie aceste lucruri dac nu a crede c aceast încercare are o oarecare valoare. Aceast for . O dovad a misterioasei naturi a iubirii este aceea c nimeni nu a putut vreodat . m surat sau limitat de mecanismul cuvintelor. i îi e foarte greu. îns doar una relativ . agape. s dea o defini ie cu adev rat satisf c toare a iubirii. ca în multe alte cazuri. a a c m duce i m aduce ea cu ma ina de la coal în fiecare zi. Cînd iubim pe cineva. iubirea noastr se demonstreaz sau devine real doar prin str duin ² prin faptul c pentru cineva (sau pentru noi în ine) facem un pas în plus sau mergem înc o mil . cred eu. A fi dedicat cre terii spirituale a oamenilor înseamn a fi dedicat rasei din care facem parte." în tratamentul timidit ii acestui tîn r a fost necesar. nu sîntem capabili s -i iubim pe ceilal i pî-n cînd nu ne putem iubi pe noi în ine. chiar dac scopul este dezvoltarea celuilalt. i încep tiind c încercarea va fi în unele privin e inadecvat . vom începe s ne juc m cu mistere. tot a a cum sîntem incapabili s ne disciplin m copiii pîn cînd nu sîntem capabili s ne autodisciplin m. actul de iubire este un act de evolu ie a sinelui. în acest caz. Iubirea este prea mare. Nu putem fi o surs de putere pîn cînd nu ne hr nim propria putere. Acest lucru se întîmpl pentru c pacien ii sînt în general foarte confuzi în ceea ce prive te natura iubirii.Iubirea definit Disciplina. Pe m sur ce înaint m în explorarea naturii iubirii. s-ar putea observa c este o defini ie teleologic : comportamentul este definit în termeni de scop sau finalitate. Pentru c eu sînt om i tu e ti de asemenea om. Una dintre tr s turile majore care fac distinc ia între cele dou pare a fi scopul con tient sau incon tient din mintea celui ce iube te sau nu iube te. într-adev r. Limitele se extind doar dep indu-le. în afar de astfel de experien e. în care defini ia iubirii este ceva foarte important. Este imposibil în realitate s abando74 Iubirea n m propria cre tere spiritual în favoarea alteia. ce procur mobiluri i energie pentru disciplin . înainte de a continua cu o expunere mai elaborat . Sînt foarte con tient de faptul c . în al doilea rînd. philia. în al patrulea rînd. a a cum s-a mai subliniat. Ea m iube te foarte tare. Iubirea nu este lipsit de efort. iar acest lucru înseamn a m dedica propriei mele dezvolt ri ca i dezvolt rii Äcelorlal i". defini ia unitar a iubirii include iubirea de sine laolalt cu iubirea de cel lalt. reprezint mijlocul evolu iei spirituale umane. Definesc astfel iubirea: voin a de a. Pentru c procesul de extindere de sine este un proces de evolu ie.

Cînd î i mi c mîinile i picioarele. Nu exist grani e sau separ ri. Cînd o persoan se îndr goste te. Pentru a în elege natura fenomenului îndr gostirii i inevitabilitatea sfîr itului ei este necesar s examin m natura a ceea ce psihiatrii numesc grani ele eului. ci tuturor oamenilor care încearc s IUBIREA DEFINITA 75 g seasc un sens propriilor lor experien e. Pe de alt parte. în cultura noastr . prin folosirea cuvîntului Ävoin " am încercat s dep esc distinc ia dintre dorin i ac iune. Nu ne îndr gostim de copiii no tri. Cînd e juc u . Äîndr gostirea" Dintre toate concep iile gre ite despre iubire. Dar acumulînd experien e. Bobocul romantismului se ofile te întotdeauna. Interac iunea dintre copilul sugar i mam se crede c reprezint fundamentul pe care începe s se dezvolte sentimentul identit ii copilului. Nu exist identitate. de i se poate s ne pese de ei foarte mult. lumii îi este foame. sper c ea va clarifica lucrurile suficient pentru a îndep rta concep iile gre ite. Nu exist nici m car distinc ia între eu i tu. pentru c a te îndr gosti este o experien subiectiv resim it puternic ca experien a iubirii. Indiferent cît am putea crede noi c iubim. Din ceea ce putem deduce din probe indirecte. pacien ii care vin la psihoterapie sînt mai mult sau mai pu in confuzi cu privire la natura iubirii. Nu sîntem obliga i s iubim. ceea ce el sau ea simte cu siguran este ÄO iubesc" sau Äîl iubesc". Nu conteaz de cine ne îndr gostim. dac nu iubim în fapt este pentru c am ales s nu iubim i astfel nu iubim în ciuda bunelor noastre inten ii. Acest lucru se întîmpl din cauz c în fa a misterului iubirii abund concep iile gre ite. Diferen a între cele dou este egal cu diferen a dintre a spune: ÄA vrea s m duc s înot disear " i ÄM voi duce s înot disear . leag n. De i aceast carte nu îi r pe te iubirii misterul. cea mai puternic i mai r spîndit este credin a c Äîndr gostirea" este iubire sau cel pu in una dintre manifest rile iubirii. o facem pentru c a a am ales s facem. Iubirea este un act de voin ² adic atît o inten ie. înseamn îns c sentimentul extatic al iubirii care a caracterizat experien a îndr gostirii trece întotdeauna. Cînd mama îi cînt . deoarece popularelor concep ii gre ite le poate fi sc zut popularitatea prin înv area unei defini ii mai precise a iubirii. A a cum am mai spus. legat de sex. copilul nu tie c el însu i nu scoate nici un sunet. începe s se dezvolte un sentiment al Äeului". de i s-ar putea s -i iubim foarte profund. copilul începe s aib experien a de sine ² ca entitate separat de restul lumii. cît i o ac iune. dore te într-o anume m sur s iubeasc . voi conchide c dorin a de a iubi nu este prin sine iubire. camer i p rin ii lui. Cînd vede mi c 76 Iubirea rile mamei sale e ca i cum s-ar mi ca el însu i. Prima este aceea c experien a îndr gostirii este o experien erotic specific . lumea este cea care se mi c . Voin a implic faptul de a alege. mama nu vrea întotdeauna s se joace cu el.în cele din urm . Alegem s iubim. mama nu apare întotdeauna ca s -1 hr neasc . Prin urmare. Nu ne îndr gostim de prietenii no tri de acela i sex ² în afar de situa ia în care sîntem orienta i spre homosexualitate ². Cea de-a doua problem este aceea c experien a îndr gostirii este invariabil una temporar . Copilul are atunci experien a c dorin ele sale nu sînt comenzi adresate mamei. totu i mul i dintre noi nu iubim în realitate. Unele dintre aceste suferin e nu mi se par a fi necesare. Alegerea de a iubi a fost f cut ." Oricine. Dorin a nu înseamn în mod necesar transformarea în ac iune. Iubirea exist în m sura faptelor. ori de cîte ori ne str duim în realitate s ne dezvolt m spiritual. El i lumea sînt unul i acela i lucru. Ceea ce e animat i ceea ce e inanimat e unul i acela i lucru. S-a observat c atunci cînd interac iunea . Nu poate distinge între sine. Am ales astfel s încep explorarea naturii iubirii examinînd ceea ce nu este iubirea. Sîntem îndr gosti i doar cînd sîntem con tient sau incon tient motiva i sexual. mai devreme sau mai tîrziu îndr gostirea se termin dac rela ia dureaz îndeajuns de mult. Cînd îi e foame. Aceasta nu înseamn c invariabil încet m s mai iubim persoana de care ne-am îndr gostit. se pare c nou-n scutul nu dis-ttfige în primele luni de via între sine i restul universului. Ele vor fi experimentate ca fiind ceva separat de comportamentul mamei. care cauzeaz suferin nu doar pacien ilor. Voin a este o dorin care are o intensitate suficient pentru a fi tradus în ac iune. Luna de miere se sfîr e te întotdeauna. Cînd îi este foame. Dar imediat apar dou probleme. Este o concep ie gre it plin de for .

percep lumea din afara lor ca iremediabil periculoas . Astfel de oameni simt c grani ele lor sînt protectoare. Toate lucrurile par posibile! Uni i cu fiin a iubit . traumatizante din copil rie. Brusca eliberare a lui însu i de el însu i. Aceasta este lumea lui Superman sau a lui Captain Marvel. prin urmare. încît nu poate renun a la el chiar dup mai mul i ani de foarte dureroas confruntare cu propria-i lips de putere. asigurîndu-le confort i î i g sesc siguran a 78 Iubirea în singur tatea lor. Dar mul i dintre noi resimt singur tatea ca pe ceva dureros i se zbat s scape din spatele zidurilor identit ilor individuale spre o stare în care s poat fi mai uni i cu lumea din afar .dintre copil i mam este grav perturbat ² de exemplu. La sfîr itul primului an. rudelor i animalelor de cas . ca rezultat al accept rii realit ii c puterea sa este relativ . din cauza unor experien e nepl cute. tim c acesta este bra ul meu. el se aga totu i de posibilitatea ca aceste dorin e s fie totu i comenzi pentru mam i de sentimentul c dorin ele lui ar trebui s fie comenzi. La trei ani. Ne cunoa tem m rimea i limitele fizice. copilul a devenit. De aceea p rin ii vorbesc despre ace ti ani ca despre Äanii groaznici". copilul înva c bra ele sale i voin a sa sînt legate între ele i. sim im c putem cuceri toate obstacolele. sentimentul meu. Credem c for a iubirii noastre va face ca for ele opuse s se încline supuse sau s se retrag în întuneric. capul meu. existînd doar în cooperare cu un grup de alte organisme asem n toare în ceea ce se nume te societate. în acest fel. dar grani ele ce se stabilesc mai tîrziu sînt de natur mai mult psihic decît fizic . Cunoa terea acestor limite în mintea noastr este ceea ce numim grani ele eului. mai maleabil i mai cumin it. durerea mea de stomac. Irealitatea acestor sentimente din perioada în care sîntem îndr gosti i este în esen aceea i cu irealitatea sentimentelor unui copil de doi ani care se simte . nu leag nul.i uneasc identitatea cu cea a unei alte persoane. înv m lucruri fundamentale despre cine sîntem i cine nu sîntem. fiind totu i izola i de ceilal i prin identit ile lor particulare. De exemplu. Astfel. de obicei. grani ele i limitele lor. Aceste limite sînt grani ele noastre. vîrsta cuprins între doi i trei ani este o perioad în care de obicei copilul ajunge s . în untrul acestor grani e este singur tate. ei nu sînt în mod particular distinc i unul de altul. atunci cînd nu mai exist mam sau un substitut satisf c tor de mam sau cînd din cauza unei boli psihice mamei nu îi pas sau nu este interesat de copil ² sugarul cre te ajungînd un copil sau un adult al c rui sentiment de identitate este grav deteriorat în multe aspecte fundamentale. Pe m sur ce sugarul î i d seama c voin a sa este a sa proprie i nu a universului. va continua s intre cîteodat în urm torii ani într-o lume a fanteziei. vocea mea. r spunzînd cu regal mînie cînd ei nu fac ceea ce li se dicteaz . De-a lungul acestei uniri re-experiment m sentimentul de omnipoten la care renun asem odat cu ie irea din copil rie. ce sîntem i ce nu sîntem. Viitorul va fi luminos.i dea seama de limitele puterii lui. încet chiar i super-eroii sînt l sa i la o parte i pîn la vîrsta adolescen ei medii tinerii ajung s tie c sînt indivizi constrîn i de grani ele trupului lor i de limitele puterii lor. Unii oameni ² m special cei pe care psihiatrii îi numesc schizoizi ². gîndurile mele. De i înainte copilul a înv at c dorin ele sale nu sînt comenzi pentru mama lui. De i copilul de trei ani a început s accepte realitatea grani elor puterii sale. Cînd dore te mi care. bra ele sale sînt cele care se mi c . ochii mei i chiar c aceasta este perspectiva din care v d eu. Acest lucru se întîmpl din cauza speran ei i a sentimentului pe care le are un copil de doi ani ce încearc s ac ioneze ca un tiran sau autocrat. adolescen ei i chiar la maturitate. bra ele lui sînt ale lui i nu ale altcuiva. Esen a fenomenului îndr gostirii const într-un colaps brusc al unei zone a grani elor eului individual. încet. exploziva rev rsare spre fiin a iubit i curmarea dramatic a singur t ii ce acompaniaz acest colaps al grani elor eului sînt resim ite de cei mai mul i dintre noi ca extatice. confuz i d un toare. în timpul primului an de via . Experien a îndr gostirii ne permite o astfel de sc pare ² temporar . vrînd s dea ordine p rin ilor s i. ostil . limba mea. Noi i fiin a iubit sîntem unul i acela i lucru! Singur tatea nu mai exist ! în unele aspecte (dar cu siguran nu în toate) actul îndr gostirii este un act de regresiune. nu tavanul. în cadrul acestui grup. Experien a unirii cu fiin a iubit este un ecou al timpului cînd eram uni i cu mamele noastre. posibilitatea omnipoten ei este un vis atît de dulce. permi înd cuiva s . Totu i. începe s fac alte distinc ii între sine i lume. fiecare fiind un organism relativ fragil i slab. în care posibilitatea omnipoten ei exist înc . ÄÎNDR GOSTIREA' 77 Dezvoltarea grani elor eului este un proces care continu de-a lungul copil riei. ca i cum to i ar fi înrola i în propria lui armat . Toate problemele vor fi dep ite. piciorul meu.

Dimpotriv . în acest punct. care de altfel va avea propriile ei dorin e. dup ce ne-am îndr gostit i înainte ca dragostea s se termine. îndr gostirea nu este. se poate s nu putem s ne îndr gostim de o persoan c reia îi purt m un adînc respect i cu care o rela ie profund ar fi în multe privin e dezirabil . cînd e nepotrivit sau indezirabil . prejudec i i program. iubirea real apare deseori într-un context în care sentimentul iubirii lipse te. iar grani ele au revenit la locul lor. se poate ca nici m car s nu ne plac sau s nu admir m obiectul pasiunii noastre. care adaug culoare i farmec. încep s realizeze c nu sînt una cu fiin a iubit . îndr gostirea are pu in de-a face cu scopul de a ajuta cre terea spiritual a cuiva. Modul în care eu folosesc cuvîntul Äreal" implic ideea c sentimentul de a iubi din îndr gostire este fals ² c percep ia aceasta subiectiv de iubire este iluzorie. Dac îndr gostirea nu este iubire. avem senza ia c am ajuns. Dac avem vreun scop în minte atunci cînd ne îndr gostim. Nu este o alegere con tient . ea vrea o ma in de sp lat vase. A a c amîndoi. Odat ce momentul pre ios al îndr gostirii a trecut. diferite de ale altcuiva. îndr gostirea nu are nevoie de efort. vreau de asemenea s spun c iubirea adev rat nu î i are r d cinile în sentimentul de iubire. înseamn doar un colaps temporar al lor. le vom percepe ca insignifiante ² doar capricii sau excentricit i dr gu e. grani ele eului î i reiau locul. ea nu vrea. Dimpotriv . El vrea s depun bani la banc . Una cîte una. Putem alege felul în care r spundem acestei experien e a îndr gostirii. Iubirea real este o experien de extindere permanent . fie s ini ieze o oper de iubire real . pacien ii se îndr gostesc de psihiatrii lor. experien a Äîndr gostirii" nu este iubire real din mai multe motive. încet ÄÎNDR GOSTIREA' 79 sau brusc îndr gostirea se sfîr e te. Oricît de deschi i am fi la aceast experien sau oricît de dornici s o tr im. Nu mai sim im nici o nevoie de a ne dezvolta. c nu mai exist nici posibilitatea. acela este de a sfîr i cu singur tatea noastr i s ne asigur m poate prin c s torie de acest rezultat. El vrea s fac sex. Aceasta nu înseamn c experien a îndr gostirii e imun la disciplin . ele tind s r mîn astfel. altceva atunci ce poate fi decît un colaps temporar al limitelor i al grani elor? Nu tiu. din cauza datoriei fa de pacient i a rolului lor. Mai devreme sau mai tîr-ziu. E la fel de probabil s ne îndr gostim de cineva cu care în mod evident nu ne potrivim ca i de cineva mai potrivit. ca i cum ar fi atins perfec iunea. gradual sau brusc. individul se afirm din nou. dar de obicei experien a nu îi va fi l rgit perspectivele. nu o pot crea. Ea vrea s mearg la film. Psihiatrii. Spiritul nostru i-a g sit pacea. întreaga elaborare a ideii de iubire real va fi prezentat mai tîrziu în acest capitol.regele familiei i al lumii. Cînd limitele sînt extinse sau l rgite. de exemplu. spunînd c atunci cînd se termin cu îndr gostirea partenerii unui cuplu ar putea s se iubeasc cu adev rat. Dimpotriv . Nu sim im nici c fiin a iubit ar avea nevoie s se dezvolte spiritual. într-adev r. Dar specificitatea sexual a fenomenului m face s b nuiesc c este vorba despre o component instinctual determinat genetic a comportamentului de împerechere. gusturi. cînd ac ion m cu iubire în ciuda faptului c nu sim im c iubim. s-ar putea s nu avem parte de ea. oricît am încerca. fiecare în intimitatea inimii lui. Presupunînd c defini ia iubirii cu care am început este adev rat . dar nu putem alege experien a îns i. ei pot de obicei s evite colapsul grani elor eului i s renun e s vad în pacient un obiect romantic. Dar disciplina i voin a pot doar controla experien a. ca r spuns la problemele ve ii de zi cu zi. Tot a a cum realitatea intervine în fanteziile de omnipoten ale unui copil de doi ani. o percepem ca fiind perfect . . individul poate fi deziluzionat. Totu i. Zbaterea i suferin a disciplinei implicate pot fi enorme. sîn-tem perfect mul umi i cu ceea ce avem. la fel. nici nevoia de a merge i mai sus. el nu vrea. experien a aceasta ne poate captiva atunci cînd noi categoric nu o c ut m. cu puteri nelimitate. Indivizii lene i i indisciplina i au acelea i anse s se îndr gosteasc ca i cei energici i dedica i unui scop. totu i. deseori se îndr gostesc de pacien ii lor i. îndr gostirea nu este un act al voin ei. el vrea s vorbeasc despre a lui. întradev r. în mod cert nu ne gîndim la dezvoltarea spiritual . i totu i. c în l imile au fost atinse. Dac vedem defecte în fiin a iubit . ei încep fie s dizolve leg turile rela iei lor. Cu alte cuvinte. Extin80 Iubirea derea limitelor cuiva cere efort. Ei nu-i plac prietenii lui. încet. lui nu-i plac prietenii ei. Ea vrea s vorbeasc despe slujba ei. la fel intervine i în fantastica uniune a cuplului de îndr gosti i. îndr gostirea nu înseamn o l rgire a limitelor sau a grani elor cuiva. Cei doi sînt iar i individualit i separate.

f r acest truc. îns acest fapt nu însemna c f cuse o gre eal oribil . Dar durerile de cap nu l-au l sat pîn cînd. a fost în stare s discute cu so ia lui despre extravagan a ei." Apoi domnul E. vom fi în stare s ne satisfacem unul altuia toate nevoile pentru totdeauna i astfel vom tr i ferici i pentru totdeauna. f r s in cont de salariul meu. Aceast iluzie este alimentat în cultura noastr de mitul iubirii romantice. tr iesc ferici i pîn la adînci b trîne i. m ritat de doi ani. nu pentru . dragostea se va termina i ne vom da seama apoi c s-a f cut o gre eal grav . c nu ne-am prins în acea unic i perfect potrivire. îndr gostirea este un truc prin care genele p c lesc prin diferite mijloace mintea ra ional sau o prind în capcana mariajului. De i în general admit c marile mituri sînt foarte precise tocmai pentru c ele reprezint i cuprind mari adev ruri Uruversale ( i vom explora cîteva asemenea mituri mai tîrziu în aceast carte). care asigur supravieuirea speciei prin aceea c încurajeaz i valideaz experien82 Iubirea a îndr gostirii. a devenit foarte deprimat . acest truc este deviat într-un fel sau altul. i a început terapia spunînd: ÄNu tiu ce este gre it. mitul implic faptul c exist doar o singur femeie pentru un b rbat i acest lucru a fost predestinat de Ästele". în care prin ul i prin esa. Mitul iubirii romantice Pentru a fi atît de eficient în a ne prinde în capcana c s toriei. Deseori. Domnul E. odat uni i. Am întîlnit persoana pe care cerurile ne-au destinat-o i pentru c potrivirea este perfect .colapsul temporar al grani elor eului datorat îndr gostirii reprezint un r spuns stereotip al fiin ei umane la o configura ie de impulsuri sexuale interne i stimuli sexuali externi. Cînd întîlnim o persoan ce ne-a fost destinat . subjugat în mod absurd de c tre so ul ei printr-un sentiment de vinov ie. nu a fost în stare s admit : ÄM enerveaz pîn peste poate felul în care mereu vrea i vrea i vrea alte lucruri. Dar nu m-am sim it îndr gostit pîn peste urechi de ea. spunea el. a a c n-am nici un drept s m plîng de el i îi dau voie s fac orice dore te. Vom ajunge totu i la momentul cînd nu vom mai putea satisface sau în elege nevoile celuilalt. încercînd s fac realitatea vie ii lor conform cu irealitatea mitului.. Domnul i doamna F. Spus de-a dreptul. boli psihice. f r s . se lamenteaz : ÄRegret c nu m-am c s torit cu domni oara C. a început s aib dureri intense de cap seara i nu putea crede c ele sînt de natur psihosomatic : ÄVia a mea acas este bun . f r aceast regresie iluzorie i inevitabil temporar (trucul nu ar fi practic dac nu ar fi temporar) c tre o uniune de natur infantil i omnipoten . B nuiesc c l-am tras pe sfoar în aceast privin . un an mai tîrziu. vor ap rea fric iunile. care î i are originea în basmele favorite din copil rie. Ea este tot ce mi-am dorit vreodat ". Am pretins c l-am iubit. fiecare c utînd Äiubire adev rat ". Poate c este o minciun necesar . Milioane de oameni î i irosesc cu disperare mari cantit i de energie în mod inutil. ca atunci cînd impulsurile i stimulii sînt de natur homosexual sau cînd alte for e ² interferen parental . c lucrul pe care-1 numeam iubire nu era o iubire Äadev rat " i c în aceast situa ie nu putem face nimic decît s tr im neferici i sau s divor m. mitul iubirii romantice este o minciun sfrun-a . experien a îndr gostirii are probabil printre caracteristici iluzia c va dura pentru totdeauna." Domnul B.. a a c am presupus c nu ar putea fi persoana potrivit pentru mine. care ne prinde în capcana c s toriei. Am tot ce-mi trebuie. Dar ca psihiatru. Doamna A. în perfect armonie i unitate. Pe de alt parte. o recunoa tem prin faptul c ne îndr gostim de ea. aparent f r motiv. Cred c am fi putut avea o c snicie bun ." Doamna D. deplîng în inima mea aproape zilnic confuzia i suferin a îngrozitoare pe care le alimenteaz acest mit. Mitul iubirii romantice ne spune c pentru fiecare b rbat tî-n r exist o femeie tîn r ce i-a fost Äh r zit " i invers.i dea seama c aceast recunoa tere ar putea marca începutul unui efort pentru îmbun t irea c sniciei. c nu am citit bine în stele. îmi iubesc so ia la fel de mult ca în ziua în care m-am c s torit cu ea.. Mai mult. mul i dintre cei care au acum o c snicie fericit sau nefericit s-ar fi retras însp imînta i de realismul leg mîntului c s toriei. inclusiv un mariaj perfect. de asemenea c s torit de doi ani. servind la o cre tere a posibilit ii de împerechere i slujind astfel la supravie uirea speciei. spune: ÄNu mi-am iubit so ul cînd m-am m ritat cu el. responsabiliÄÎNDR GOSTIREA" 81 ta i aflate în conflict sau o matur autodisciplin intervin pentru a preveni o leg tur ." Doar peste cîteva luni a putut accepta faptul c nu mai era îndr gostit de so ul ei. recunosc c nu mai sînt îndr gosti i unul de altul i c au început s se fac s se simt prost unul pe altul prin infidelit i tacite.

a vrea s inversez lucrurile i s ar t c îndr gostirea este în fapt * Cei care au citit cartea so ilor O'Neil. în decursul multor ani de iubire. Experien a iubirii reale are de-a face cu grani ele eului. Chiar atunci cînd cuplurile au recunoscut c luna de miere s-a terminat. el înva lucruri importante. vorbesc unul cu cel lalt. Autorii sînt remarcabil de corec i i re inu i în a face prozeli i pentru c snicia deschis . Pentru a fi în stare s facem aceasta. Cînd intr într-o terapie de grup pentru cupluri (aceasta este zona în care so ia mea. Munca ^ea cu diferite cupluri m-a condus la concluzia clar c mariajul deschis este singurul fel de mariaj s n tos f r a fi serios distructiv Pentru robuste ea i dezvoltarea spiritual a partenerilor. e îndeajuns de puternic. parte a în elepciunii lui. obiectul iubirii noastre trebuie mai întîi s devin iubit. problemele i chiar viitorul ei. se creeaz o l rgire a sinelui. a individualit ii celuilalt i a separ rii lor este singura funda ie pe care se poate baza o c snicie adev rat i pe care se poate dezvolta o iubire real *. Psihiatrii denumesc acest proces de atrac ie i angajare Äinvestire" în obiectul dorit.ruperea ei. i-a luat un angajament fa de ea ² atît de puternic. Mai devreme sau mai tîrziu. gîndesc ei. 84 Iubirea foarte. Prin iubirea ce i-o poart i prin investirea în gr dina lui. trebuie s le spunem celor mai multe astfel de cupluri c partenerii sînt prea c s tori i. vor recunoa te c acest fapt este o tr s tur de baz a unui Mariaj deschis. Acest om a investit în gr dina sa. o sub iere i o sl bire a grani elor eului. Open Mariage (C snicie deschis ). iar prin aceast încorporare inele s u s-a l rgit. felul cum e alc tuit . de obicei mai devreme. de exemplu. facem acest lucru îndreptîndu-ne. dac acMITUL IUBIRII ROMANTICE 83 ion m cu puterea unei voin e des vîr ite ca i cum am fi îndr gosti i poate c iubirea romantic se va întoarce în vie ile noastre". Omul acela î i Äiube te" gr dina. dincolo de grani ele eului. prea îndeaproape cupla i i c au nevoie s stabileasc o anumit distan psihologic unul fa de altul înainte de a putea începe m car s lucreze constructiv la rezolvarea problemelor lor. John se poate ap ra i singur. Iar i i iar i trebuie s spunem: ÄJohn. . In acest fel. ca s spunem a a. s investim i s ne angaj m fa de un obiect din afara noastr .i hr ni florile i arbu tii. grani ele eului s u s-au extins. tie de asemenea multe despre gr dina sa ² istoria ei.i fac vie ile conforme cu el. ÄChiar dac nu mai sîntem îndr gosti i unul de altul. ei se aga totu i de mit i încearc s . în opozi ie cu unul închis. Cuplurile care fac astfel cî tig faptul de a fi împreun . cu alte cuvinte. Cunoa terea ei i semnifica ia pe care o are pentru el sînt parte din el. pentru c implic l rgirea limitelor. dac urmeaz terapia. trebuie s fim atra i de el. crezînd c aceast unitate este un semn de s n tate pentru c snicia lor i o condi ie necesar pentru îmbun t irea ei. s dit i altoit. ei stau împreun . s -i punem s se a eze separat unul de cel lalt în cercul grupului. Gr dina înseamn mult pentru el. s-a investit pe sine în ea. încît poate s ri devreme din pat în fiecare duminic diminea a ca s se duc la ea. O g se te atractiv . las-o pe Mary s vorbeasc pentru ea îns i" sau: ÄMary. parte din istoria vie ii lui. parte din identitatea lui. în ciuda faptului c gr dina exist în afara lui. o încorporare a lumii din afar în untru i o dezvoltare. gradual dar progresiv . ar putea refuza s c l toreasc departe de ea i chiar i-ar putea neglija so ia pentru ea. el a încorporat-o în cel mai real mod în el. toate cuplurile înva c o adev rat acceptare a individualit ii proprii. c între parteneri nu mai exist o iubire romantic i pot înc s se angajeze în rela ia lor. împreun cu mine i al i colegi apropia i conducem cele mai serioase consilieri). foarte aproape de iubirea real . Este un hobby care aduce satisfac ii i compensa ii. prin investire ea ajunge de asemenea s existe i în interiorul lui. Cînd ne extindem limitele prin iubire. Uneori este necesar s -i separ m fizic. în procesul investirii i pentru a." în cele din urm . tipurile de flori i plante. într-adev r. concep ia gre it c îndr gostirea este un tip de iubire este atît de puternic anume pentru c ea con ine un sîmbure de adev r. Limitele cuiva sînt grani ele eului. Mai multe despre grani ele eului De i am proclamat faptul c Äîndr gostirea" este un soi de iluzie care nu reprezint în nici un caz o iubire real . de extindere a limitelor datorit investirii. c tre fiin a iubit . a c rei dezvoltare noi vrem s o hr nim. S lu m. Dar atunci cînd investim într-un obiect din afara sau din untrul nostru încorpor m psihologic în noi o reprezentare a obiectului. un om care face gr din rie ca hobby. î i ap r gre elile unul altuia i caut s prezinte în fa a restului grupului un front unit. Ajunge s tie multe despre gr din rit ² despre soluri i fertiliz ri.

cu atît iubim mai mult. pentru o secund . Copilul lipsit de grani ele eului poate fi într-un contact mai strîns cu realitatea decît p rin ii lui. separat i diferit de restul universului în orice fel. înainte de a. peste cîteva momente. dar e incapabil s supravie uiasc f r grija pe care i-o poart p rin ii i este incapabil s . Se poate stabili o Äuniune mistic " cu întreaga lume. form sau configura ie. de i ar putea ap rea simultan. deseori sînt disociate. putem uita cu totul cine sîntem. e mai plin de satisfac ii. prefa .i asume responsabilit ile ce le par înfrico toare i cople itoare. Sentimentul de extaz i beatitudine asociat acestei uniuni. Doar c în loc de o unire temporar i nerealist cu un singur obiect ne unim cu adev rat i permanent cu o parte din lume. Aceasta nu înseamn c extazul experien ei orgasmice nu poate fi în l at în împ rt irea lui cu fiin a iubit . dobînde te mai degrab schizofrenie decît sfin enie. Aici. îns doar pentru o secund .i dezvolta grani ele eului. Misticii cu cel mai clar limbaj cred c percep ia noastr comun asupra universului ca fiind compus dintr-o multitudine de obiecte distincte ² stele. Nu exist scurt turi sau drumuri mai u oare. * Religions. dup ce grani ele eului i-au revenit. a face dragoste nu este un act de iubire. o iluzie.MAI MULTE DESPRE GRANI ELE EULUI 85 cu cît ne extindem mai mult pe noi în ine. valori i experien ele vîrfului). în ultim instan . Viking. Devenim una cu lumea. o experien a colapsului grani elor eului i a atingerii extazului. Tocmai din cauza colapsului grani elor eului strig m în momentul climaxului: ÄTe iubesc" sau ÄOh. cunoa te realitatea într-alt fel decît adul ii. în l imile nu sînt atinse brusc i apoi pierdute. cerin e care le dep esc capacit ile. Putem deveni una cu universul. MAI MULTE DESPRE GRANI ELE EULUI 87 Trebuie ca omul s . Doamne" unei prostituate fa de care. Grani ele eului trebuie înt rite înainte de a fi sl bite. Hindu ii i budi tii sus in frecvent c copilul. ar putea gîndi o astfel de persoan . ÄPot s abandonez încercarea de a fi adult i s m retrag din fa a cerin elor de adult în starea de sfin enie. nu ne place deloc i nu sim im c ar trebui s investim în ea. într-un grad mai mare sau mai mic. Dar chiar i f r partenerul iubit sau chiar f r partener colapsul grani elor eului ce apare în conjunc ie cu orgasmul poate fi total.i comunice în elepciunea. în sine. i pe m sur ce grani ele eului devin mai estompate i mai slabe. Este imposibil s vezi cu adev rat unitatea universului atîta vreme cît continui s te vezi pe tine ca un obiect distinct. dureaz mai mult i. p s ri. Aceasta poate fi o doctrin periculoas i tentant pentru unii adolescen i i tineri adul i. noi în ine ². transporta i. case. arbori. hindu ii i budi tii îi spun ÄMaya".i g seasc inele înainte de a i-1 putea pierde. Ei i al i mistici sus in c adev rata realitate poate fi cunoscut doar experimentînd unitatea printr-o renun are la grani ele eului. Temporara eliberare de grani ele . de i poate mai blînd i mai pu in dramatic de-cît cel asociat cu îndr gostirea. Experien a unei rela ii sexuale i. ele sînt atinse pentru totdeauna. s fim pierdu i în timp i spa iu. este mult mai stabil. ÄNu trebuie s trec prin toate acestea". Este diferen a între experien a vîrfului. planete. cînd ne Äîndr gosteam". poate c nu mai sim im nici o urm de afec iune. Valnes. deoarece sînt fenomene fundamental separate. 1970." Dar ac io-nînd astfel. Drumul spre sfin enie trece prin maturitate. orgasmul (chiar i în masturbare) sînt. and Peak-Experiences (Religii. în particular. New York. s fim în afara noastr . ipostaziat de îndr gostire. Unii sugereaz chiar c drumul c tre iluminare sau aflarea unit ii realit ii cere ca noi s regres m sau s ne transform m în copii. Trebuie instaurat o identitate cu sine înainte ca omul s o poat transcende. începem s experiment m din ce în ce mai mult acela i sentiment al extazului pe care îl aveam atunci cînd grani ele eului erau într-un relativ colaps. s pierdem orice urm de sine. Mul i mistici în eleg adev rul ce a fost dezvoltat la sfîr i-tul discu iei despre disciplin : c trebuie s dobîndim sau s posed m un lucru înainte de a putea renun a la el i s ne men inem în acela i timp competen a i s n tatea. acestei lumi iluzorii pe care cei mai mul i dintre noi o cred real . Acestei concep ii gre ite a tuturor. i ceea ce Abraham Maslow nume te Äexperien a platoului"*. separate toate unele de altele. Misticismul const în esen în credin a c realitatea este unicitate. cu atît mai mult se estompeaz distinc ia dintre sine i lume. 86 Iubirea Descriind starea prelungit de a fi Äuna cu universul" asociat iubirii adev rate comparat cu starea de moment a orgasmului am folosit cuvintele Äuniune mistic ". Se în elege clar i în mod general c activitatea sexual i iubirea. este o percep ie gre it . care nu sînt preg ti i s .

dar care nu poate fi vreodat plin. a venit s m vad la trei zile dup ce so ia îl p r sise. Efectele ei cele mai dramatice pot fi v zute atunci cînd cineva încearc . pe care s o poat da i altora. Cînd ai nevoie de altcineva pentru a supravie ui e ti ca un parazit pentru acel cineva. cineva a c rui via este condus i dictat de nevoile de dependen sufer de o tulburare psihiatric . dar ne d i o idee despre ( i prin aceasta un imbold) extazul mistic ce dureaz i poate fi al nostru în tot timpul unei vie i de iubire. nu reprezint tema predominant a existen ei. amenin sau face gestul de a se sinucide sau atunci cînd devine iremediabil deprimat ca r spuns la respingerea sau separarea de so . Iubirea este exerci iul liber al alegerii. E mai degrab o problem ce ine de necesitate decît de iubire. extrem de deprimat. Oamenii cu aceast tulburare. nu conteaz cît de b trîni sau de maturi. un pu f r fund ce strig s fie umplut. chiar dac încerc m s pretindem fa de al ii sau fa de noi în ine contrariul. pacientul îmi r spunde furios: ÄCe vre i s spune i? V spun c nu pot tr i f r el (ea). îl (o) iubesc atît de mult. Este probabil cea mai comun tulburare psihiatric dintre toate. Dar celor mai mul i dintre noi aceste dorin e sau sentimente nu le conduc via a. Un muncitor la DEPENDENTA 89 presa hidraulic . care au dependen pasiv . de i îndr gostirea nu este ea îns i iubire. caut sau i-ar pl cea s aib în via pe cineva care s se comporte ca un tat sau ca o mam . prietenul)". avem nevoi i sentimente de dependen . nu pot tr i f r so ul meu (so ia. Ea trebuie distins de ceea ce numim îndeob te nevoile sau sentimentele de dependen . Ei nu se simt niciodat Äumplu i" i nu au niciodat senza ia de plin tate.eului asociat cu îndr gostirea. hr ni i f r s facem vreun efort. Totdeauna spun c simt c Äo parte din mine lipse te". O astfel de persoan spune: ÄNu vreau s tr iesc. Tolereaz foarte greu singur tatea. de la care poate începe iubirea adev rat . Fiecare dintre noi. nu iubire. Doi oameni se iubesc unul pe cel lalt atunci cînd sînt capabili s tr iasc unul f r cel lalt. pe care atunci cînd o diagnostic m o numim Ätulburare de personalitate dependent pasiv ". s fim ap ra i de persoane mai puternice decît noi. c nu le mai r mî-ne energie s iubeasc . atunci e vorba de ceva mai mult decît de nevoi i sentimente de dependen ² sîntem dependen i. La adul ii s n to i fizic. Din cauza lipsei de plin tate. 88 Iubirea Definesc dependen a drept incapacitatea cuiva de a tr i din plin sau de-a func iona adecvat f r siguran a c cineva are o grij activ de el. sînt atît de ocupa i cu a c uta s fie iubi i. i anume c Nirvana sau iluminarea ultim sau adev rata dezvoltare spiritual poate fi ob inut doar printr-un exerci iu persistent al iubirii adev rate. cît de grijulii i responsabili ca adul i. totdeauna manifestare a unei maladii sau disfunc ii mintale. Nu conteaz cît de puternici sîntem. Cînd ele ajung s ne conduc via a i ne dicteaz felul în care ne ducem existen a. Aceasta este una din tezele acestei c r i. cu rela iile sexuale sau cu folosirea unor droguri psihoactive ne poate furniza o privire fugar asupra Nirva-nei. Ea îl mai amenin ase c pleac de vreo trei ori înainte. luînd cu ea i cei doi copii. dar nu Nirvana îns i. ei nu au cu adev rat senza ia de identitate i se definesc pe ei în i i doar prin rela iile pe care le au cu al i oameni. promi în-du-i . prietena). temporara dispari ie a grani elor eului datorat îndr gostirii i rela iilor sexuale nu doar c ne determin s ne lu m angajamente fa de al i oameni. To i avem dorin a de a fi îngriji i. dac ne uit m bine în noi în ine vom descoperi dorin a de a fi lua i în grij de altcineva. este totu i o parte dintrun plan m re i misterios al iubirii. De fiecare dat îns el a implorat-o s r mîn . Tot a a. De obicei. c rora s le pese din toat inima de noi. E ca i cum în ei ar exista un gol. Ei sînt ca acei oameni care mor de foame terpelind de peste tot mîncare f r a avea vreodat mîn-carea lor. Dependen a O a doua concep ie comun gre it despre iubire o reprezint ideea c dependen a este iubire. nu î i iube ti so ul (so ia." încerc s -i explic: ÄCeea ce descrii tu este parazitism. plîn-gîndu-se de totala lui lips de aten ie fa de ea i fa de copii. prietena. Noi to i ² fiecare dintre noi ². Este vorba de o concep ie gre it cu care psihologii au de-a face zilnic. iubit sau iubit ." Iar cînd eu îi r spund a a cum fac frecvent: ÄGre e ti. prietenul. dar aleg s tr iasc împreun . dependen a este patologic ² este o boal . Rezumînd." în aceast rela ie nu exist posibilitatea de a alege i libertate.

c nu erai interesat de partea emo ional sau sexual în ceea ce o privea. iar ciclul se relua în ziua urm toare. Prin urmare. tremura din cauza anxiet ii. dac voia s profite de darurile cu care fusese înzestrat . excluzînd ce poate face el însu i pentru sine. O tîn r frumoas . refuzînd s -1 lase singur. Poate c nu am grij de ei. El nu dormise de dou nop i. Nu conteaz nici c identitatea lor exist doar dac le-o d ci-neva. am întrebat. dar schimbarea lui nu a durat niciodat mai mult de o zi. spunînd ce situa ii de via ar vrea s tr iasc în urm torii cinci ani.i identitatea pe care i-o d dea familia ². lacrimile îi curgeau pe fa i se gîndea serios la sinucidere. Trecea de la un ratat la altul. în denumirea diagnosticului. f r spa iu de mi care datorit Äiubirii" ei. to i dependen i pasiv. dar trebuie s -i iubesc. de a iubi pe cineva sau de a avea copii. Sînt nimic f r ei. de i par dramatice 1 intensitatea lor. c u-tînd s fie mereu cu el. Nu în eleg de ce e ti atît de deprimat de pierderea unei rela ii care nici m car nu a existat. i-am spus. ÄDin cauz c te iubesc prea mult nu pot suporta s stau separat de tine". ÄN-am mai auzit de ei de cînd am fost la dvs. exact ca i mine. de la 17 pîn la 21 de ani. iar ea î i men inea în continuare amenin area. culegea imediat primul b rbat pe care-1 întîl-nea într-un bar i venea apoi la urm toarea edin de terapie l udîndu-1: Ä tiu c e omer i bea prea mult. cuvîntul Äpasiv" este folosit în conjunc ie cu cuvîntul Ädependent" pentru c individul este preocupat doar de ce pot face ceilal i pentru el. a a cum a reie it. Ap rea o reac ie violent . atîta timp cît sînt dependen i de cineva. vei e ua s -1 . tiu c rela ia asta are s mearg . Le-am spus a a cum le-am spus-o multor altora: ÄDac scopul t u este s fii iubit. Nu am copii. cerîndu-i din ce în ce mai multe dovezi de afec iune. de a face ceva pentru comunitate." Dar nu mergea niciodat . Nu am nevast . a spus el v rsînd lacrimi. în urm toarele dou zeci i patru de ore dup ce rupea o rela ie. nu doar din cauz c nu f cea alegeri bune. Ea a reu it s rup acest ciclu doar dup trei ani de terapie. Dar cînd s-a întors. Äîi iubesc atît de mult!" ÄSînt cam încurcat"." ÄNu în elege i?". în care a ajuns s . ÄAcum nu mai sînt nimic. de a face o oper de art . cu b rba i inferiori ei ca inteligen i capacitate. ÄO. Odat . nu". dar în fond este foarte talentat i chiar îi pas de mine." Nici unul nu a men ionat faptul de a avea o slujb incitant . Dar am întîlnit o fat noaptea trecut la barul unde merg de obicei.i identifice golul interior i foamea de a-1 umple i s fac distinc ie între aceasta din urm i iubirea sincer . Simt iar i c sînt om. rela iile pe care le au. Din 90 Iubirea cauza for ei senza iei de gol interior i a foamei de a-1 umple.i dea seama de felul în care foamea o determina s ini ieze i s se agate de rela ii care erau în detrimentul ei i s accepte necesitatea unei discipline stricte în ceea ce prive te foamea de care am vorbit. dar i pentru c începea s se agate de acel b rbat.c se va schimba. Mi-a spus c m place cu adev rat." Faptul de a fi schimb tor este o caracteristic a indivizilor dependen i pasiv. mi-a r spuns el fericit. cînd lucram cu un grup de cinci pacien i nec s tori i. înDEPENDEN A 91 tr-un fel sau altul. Problema. Ne-am dat întîlnire di-sear . sînt în realitate extrem de superficiale. c nu ai f cut niciodat nimic pentru ea. Nimic. în care altcineva s aib grij de ei. sclipitoare i într-un fel destul de s n toas a între inut o serie aproape ne-sfîr it de rela ii sexuale." Din cauz c era atît de deprimat ² pierzîndu. c veneai acas doar cînd aveai chef. s . ei î i imaginau doar o stare lipsit de efort din partea lor. ÄMi-ai spus c plîngerile so iei tale sînt întemeiate.i aprecieze propria inteligen i bog ie. îi spunea ea. ÄNu pot tr i f r familia mea". M a teptam doar la o mic îmbun t ire. i-am fixat o întîlnire peste dou zile. consta în faptul c nu era în stare s a tepte îndeajuns pentru a g si un b rbat care s i se potriveasc sau m car s aleag dintre b rba ii ce i se ofereau pe loc. oamenii dependen i pasiv nu vor suporta nici o amînare în satisfacerea nevoii de ceilal i. închis într-o cu c . Nu tiu cine sînt. mi-a r spuns el. c nu te-ai jucat cu ei niciodat i nu i-ai luat nic ieri. No iunea de efort nu era invocat în visurile lor. a dat buzna în birou zîmbind vesel i a anun at: ÄAcum totul e în regul . B nuiesc c nu o s ne revedem. c nu vorbeai cu copiii timp de luni de zile. dar mai devreme sau mai tîrziu el se sim ea cu totul sufocat. Lucrurile se petrec de parc n-ar conta de cine sînt dependen i. s . fiecare dintre ei mi-a r spuns: ÄA vrea s m c s toresc cu cineva c ruia s -i pese de mine." ÄTe-ai împ cat cu familia?". i ea e separat . le-am cerut s vorbeasc despre scopurile lor. rela ia se termina.

c s toriile în care se manifest o dependen pasiv pot dura i pot fi ap rate. Cuplul se gînde te deseori la aceast schimbare de roluri ca la un fel de joac . este c o face aproape total dependent de so ul ei i c îl leag pe so de ea prin neajutorarea ei. B rbatul poate g ti o mas uneori. în primul capitol s-a men ionat faptul c acei copii care sînt iubi i i îngriji i cu o anumit consencven intr în perioada adult cu un adînc sentiment c sînt demni de . A a este. fiecare partener se antreneaz pentru a supravie ui în eventualitatea pierderii celuilalt. unul dintre semnele comportamentale ce indic persoana dependent pasiv într-o c snicie este acela c diferen ierea rolurilor lor este rigid . ei î i diminueaz libertatea i demnitatea lor i a partenerilor. unde tr iesc cei mai mul i dintre oameni. Cînd i-am sugerat unui bancher. care e total nesatisf c toare sau chiar s aib un hobby. Iar i i iar i le spunem cuplurilor care vin la noi: ÄO c snicie bun nu poate exista decît între doi oameni puternici i independen i. Pentru c acest comportament r spl te te de obicei nevoile de dependen ale celor doi so i. oamenii dependen i pasiv vor abandona ceea ce înv aser s fac înainte de c s torie. so ia î i poate lua o slujb cu norm redus . Intr-un fel. Singurul fel în care te po i asigura c e ti iubit este s fii o persoan care merit iubirea. încît nu pot face fa preg tirii pentru ea i nu pot tolera un proces care le-ar diminua dependen a sau le-ar cre te libertatea fa de ceilal i. el trebuie s fac toate cump r turile pentru familie sau s o fac pe oferul la toate drumurile pentru cump r turi. Printr-un astfel de comportament. pentru c securitatea este cump rat cu pre ul libert ii. din cauza unui accident minor. s . care brusc a încetat s mai conduc ma ina la vîrsta de 46 de ani din cauza Äfobiei". fiind ocupat dup serviciu cu cump r turile pe care le f cea i luînd copiii de la coal . Cînd nu exist îns posibilitatea ca cel lalt s le poarte de grij . altfel extrem de inteligent. ca f cînd parte din acest proces.împline ti.i cump re o cas pentru a tr i separa i de p rin i. Efectul acestei Äfobii" în zonele rurale i suburbane." Dependen a pasiv î i are originea în lipsa iubirii. ci c motivul lor cînd fac ceva este de a înt ri ata amentul celorlal i fa de ei. In c snicie e normal s existe o diferen iere a rolurilor celor doi parteneri. i nu po i fi o persoan care s merite iubirea dac scopul t u principal în via este s fii iubit. dar poate c mult mai important (chiar dac e f cut incon tient) este procesul care diminueaz dependen a lor tacit unul de altul. nu. Procedînd astfel în numele a ceea ce ei numesc iubire. Sentimentul interior de gol de care sufer oamenii dependen i pasiv este un rezultat direct al e ecului p rin ilor lor de a r spunde nevoii lor de afec iune. dar în celelalte cazuri. Femeia. Dar pentru oamenii dependen i pasiv pierderea celuilalt înseamn o perspectiv 92 Iubirea atît de înfrico toare. astfel încît s fac din c snicie mai mult o cu c . uneori. To i membrii grupului mai sus men ionat în-tîmpin dificult i chinuitoare cînd e s . de obicei. doctorul i-a spus c este din cauza menopauzei i c nu se poate face nimic în aceast privin ." Aceasta nu înseamn c oamenii dependen i pasiv nu fac niciodat nimic pentru ceilal i. ar putea avea o problem care s necesite aten ia unui psihiatru. ei caut s creasc dependen a tacit în loc de a o diminua. Acum. El se asigura tiind c ea nu se va încurca cu altul. chipurile. pentru a se asigura c li se va purta de grij . nici întemeiate pe iubire DEPENDENTA 93 veritabil . poate s ." Ea se asigura tiind c el nu se va încurca cu alta i nu o va p r si.i impresiona so ia. poate tunde gazonul de ziua so ului ei sau s ia asupra sa sarcina de a pl ti facturile. c so ia lui. se poate s nu fi înv at niciodat s conduc . el a spus: ÄOh.i g seasc o slujb . au mari dificult i în a face Äunele lucruri". face cump r turi i are grij de copii. iar rela ia serve te întîrzierii sau distrugerii dezvolt rii spirituale a partenerilor. rolurile se schimb uneori între parteneri.i petreac o s pt mîn cu copiii. ea dezvolt o Äfobie" fa de condus i nu mai conduce. are grij de finan e. Prin urmare. dar nu pot fi considerate nici s n toase. g te te. s fac curat în cas pentru a. b rbatul este de obicei angajat. pentru c nu mai avea mobilitatea necesar pentru a întîlni al i oameni cînd nu mai erau împreun . iar tu s fii pasiv. în jum tate din cazuri. Un exemplu ar fi sindromul nu ie it din comun al so iei care Änu poate" s conduc ma ina. dup ce se c s tore te. Cîteodat . care adaug ceva nou mariajului lor. majoritatea cuplurilor nu îl v d niciodat ca pe un lucru r u sau m car ca pe o problem ce ar trebui rezolvat . face curat în cas . o diviziune a muncii. care în realitate este doar dependen . în cuplurile s n toase. aten ie i grij din copil rie. tunde gazonul i repar ce se stric . s p r seasc vechea slujb .

se aga de acestea cu disperare. Se aga de rela iile uzate cînd ar trebui s renun e la ele. A a cum am mai indicat în capitolul anterior. care nu au grij de copiii lor. deseori chiar la copiii lor. nu ar putea satisface niciodat toate nevoile lor i s -i Äfac " ferici i. Copiii care cresc într-o atmosfer în care lipse te dragostea i grija pentru ei sau acestea le sînt acordate cu grosolan inconsecven intr în perioada adult f r nici un sentiment de securitate interioar . Oamenilor dependen i pasiv le lipse te disciplina de sine. nu este accidental faptul c tulburarea cea mai obi nuit pe care o manifest oamenii dependen i pasiv este dependen a de droguri i alcool. Oamenilor depenINVESTIRE F R IUBIRE 95 den i nu le pas nici de dezvoltarea spiritual a altora." De fapt. ei vor s se umple. machiavelic i care distruge rela ia pe care vor s o p streze. dar i îndoiala c ei în i i ar fi demni de a fi iubi i i valoro i. au senza ia c lumea este plin de neprev zut i nu are nimic de d ruit. iar cînd nu mai exist cineva de exploatat se întorc deseori spre sticl . astfel.i iubi copilul. nu le pas de ceilal i decît în m sura în care sînt acolo pentru a le satisface dorin ele. sînt mereu furio i datorit faptului c se simt mereu l sa i la o parte de ceilal i. dac o iei. Privesc pa- J 94 Iubirea siv la ceilal i. care. s te la i pe tine însu i s devii dependent de o alt persoan este cel mai r u lucru pe care po i s i-1 faci. Ei au o personalitate Ävicioas ". atunci cînd nu se simt ferici i sau împlini i simt c ceilal i sînt responsabili. vei fi mereu dezam git. Prin urmare. Alimenteaz mai degrab infantilismul decît dezvoltarea. Ea î i are originea în e ecul p rin ilor de a. nu doresc nici s creasc spiritual. sînt oameni c rora le lipse te disciplina. iar dependen a pasiv perpetueaz e ecul. ca un substitut pentru oameni. Dependen a este doar una dintre formele de comportament în care preocuparea pentru dezvoltare spiritual lipse te i pe care în mod . ei î i p r sesc orice urm de onestitate. mai degrab distruge rela iile decît s le construiasc i mai degrab distruge oamenii decît s -i construiasc . Foarte important. Ei nu sînt dispu i sau nu sînt în stare s amîne r splata în foamea lor de aten ie din partea celorlal i. Am un coleg care le spune deseori oamenilor: ÄUite ce e. Nu este de mirare atunci c simt nevoia de a scotoci dup iubire. Astfel. dragostea i disciplina merg mîn în mîn . le lipse te un sim al responsabilit ii fa de ei în i i. Investire f r iubire Unul dintre aspectele dependen ei îl reprezint faptul c ea nu este preocupat de dezvoltarea spiritual . î i fac din rela ia cu al i oameni un viciu. Dar în realitate nu este iubire. care manipuleaz . iar cînd e ueaz în a le oferi copiilor senza ia c sînt iubi i. astfel încît p rin ii neiubitori. Oamenii dependen i sînt interesa i de propria lor hr nire. îi exploateaz i îi seac .iubit i valoro i i astfel c vor fi iubi i atîta timp cît r mîn cu adev rat ei în i i. un sentiment de felul ÄNu am destul". în rezumat. Mai degrab . ca surs a fericirii i împlinirii lor i. Dar dac a tep i de la o alt persoan s te fac fericit. dar nu de mai mult. în disperarea de a forma i de a p stra ata amentul. Ea caut s primeasc mai degrab decît s dea. dependen a poate p rea iubire pentru c este o for care îi face pe oameni s se ata eze unul de altul cu disperare. nici nu tolereaz nefericirea. Atîta timp cît ai provizii suficiente. Lucreaz mai degrab pentru a închide în cu c i a constrînge decît s elibereze. odat ce le-au g sit. obiect al dependen ei lor. ei au o senza ie interioar de insecuritate. e ueaz i în a le oferi capacitatea de a se autodisciplina. în ultim instan . în realitate. excesiva dependen a indivizilor dependen i pasiv este doar principala manifestare a tulbur rii lor de personalitate. fapt care-i conduce spre un comportament lipsit de iubire. este o form de an-ti-iubire. sering sau igar . ei doresc s fie ferici i. te va face întotdeauna fericit. E mai bine s fii dependent de heroin . singur tatea i suferin a implicate în dezvoltarea lor. grij i aten ie oriunde cred c ar putea da de ele i. heroina nu te dezam ge te.

De ce se întîmpl astfel? Pentru c bog ia sau puterea au devenit pentru ace ti oameni mai degrab scopuri în sine decît mijloace pentru un scop spiritual. de multe ori se poate s spunem despre un Ägrangur" ajuns astfel prin puterile sale: ÄEste un om mic.i trimite copiii la colegiu sau pentru a. c au renun at la efortul de a se îmbun t i ca fiin e umane. f r leg tur cu calitatea rela iei. optzeci de ore pe s pt mîn pentru a dobîndi bog ie sau putere. Indiferent de cît de devota i sîntem dezvolt rii spirituale.incorect o numim Äiubire". doar fiin ele umane posed un spirit capabil de o dezvoltare substan ial *. tocmai pentru c reprezint un substitut pentru dezvoltarea de sine ele ajung atît de populare. Pe de alt parte. Singurul scop adev rat al iubirii este cre terea spiritual sau evolu ia uman . în aceast carte m ocup de iubire la un anumit nivel de în elegere. Efortul lor pasionat de a. dintre bun i r u. Dar hobby-ul ajunge un scop în sine atunci cînd mai curînd devine un substitut decît un mijloc de dezvoltare de sine. ci pentru a. pot fi întîlni i b rba i i femei agita i. îl piept n m i-1 mîngîiem. Cînd este bolnav. Totu i. folosirea de c tre oameni a cuvîntului Äiubire" este atît de general i de imprecis . încît interfereaz cu semnifica ia pe care i-o d m noi. lucrînd aizeci. comunicarea cu un animal de cas este foarte limitat în compara ie cu comunicarea . Folosind defini ia noastr mai precis . Dac asta nu e iubire. Hobby-urile sînt activit i care hr nesc inele. atîta vreme cît vom continua s folosim cuvîntul Äiubire" pentru a descrie rela iile cu orice este important pentru noi. de plante. Exist niveluri diferite de în elegere. nu îl percepem i ca fiind un om iubitor. Cineva. în ciuda extinderii averii sau a influen ei. de pild : ÄEl iube te banii" sau ÄEl iube te puterea" sau ÄEl î i iube te gr dina" sau ÄEl iube te jocul de golf. de p mîntul i pietrele inanimate este o manifestare a maya. aptezeci. îl dres m i ne juc m cu el. avem nevoie de odihn i relaxare. s posede spirit.i îmbun t i capacit ile le serve te pentru a le da o senza ie de progres în via i s -i ajute astfel s ignore realitatea faptului c s-au oprit s progreseze. în structura de referin mistic . Dac s-ar iubi mai mult. într-adev r. necesare dezvolt rii lor spirituale. în lucrurile pe care le spun aici i de-a lungul acestui capitol. La cursurile de golf. se poate s l s m totul la o parte i s alerg m cu el la veterinar. Avem nevoie de mîncare i ad post. Sau exist oameni care pot s adune avere nu de dragul banilor. Iubindu-ne pe noi în ine ² adic hr nindu-ne pe noi în ine cu scopul de a ne dezvolta spiritual ² avem nevoie s ne oferim singuri tot felul de lucruri care nu sînt în mod direct spirituale. se poate zbate pentru a face carier în politic avînd ca scop principal binele rasei umane. de exemplu. îl hr nim. Ace ti oameni nu iubesc banii i puterea. pentru unii oameni singuri. f r copii." De i vorbim despre cît de mult iube te el banii sau puterea. este clar. vom continua s avem dificult i în a discerne diferen a dintre în elept i nebun.i oferi lor în ile timp pentru studiu i reflec ie. de pild . Deseori spunem despre oameni c iubesc obiecte inanimate sau diferite activit i." F r îndoial . puterea i banii pot fi mijloace pentru un scop al iubirii. Din p cate. atunci ce e? S examin m îns diferen ele dintre rela ia cu un animal de cas i aceea cu o fiin uman . Mai întîi. ei iubesc umanitatea. de exemplu. Distinc ia dintre noi ca fiin e umane i diferite de animalele Äinferioare". o iluzie. ÄIubim" cîinele familiei. dintre nobil i ignobil. ca orice exist . i aceasta pentru c . hobby-urile pot fi un mijloc prin care s ne iubim pe noi în ine. acumularea poate s nu însemne o l rgire a sinelui. Nu am mari a tept ri c limbajul se va schimba în aceast privin . Uneori. Spunem. Astfel. Totu i. S lu m în consi* Recunosc c este posibil ca o astfel de concep ie s fie fals i. exerci iu i distrac ie. indiferent în ce lucru am investi. INVESTIRE F R IUBIRE 97 derare animalele de cas . Vom lua acum în considerare alte astfel de forme i sper m s demonstr m din nou c iubirea nu este niciodat nutrire sau investire f r leg tur cu cre terea spiritual . îi facem baie. poate c nu i-ar permite s fie atît de pasiona i de un scop atît de pu in profund i de un viitor atît de îngust. trupul trebuie de asemenea hr nit. Pentru a hr ni spiritul. animalele de cas pot deveni singura lor ra iune de a tr i. a a cum concepem noi lucrurile. c nu putem iubi decît oamenii. un individ î i poate extinde mult peste obi nuit limitele personale. al c ror scop principal în 96 Iubirea via este de a da lovituri cît mai reu ite atunci cînd joac . Sfin ii mai trebuie s i doarm i chiar profe ii trebuie s se joace. într-adev r. capacitatea mea de comunicare este inadecvat pentru a cuprinde mai mult decît un singur nivel o dat sau pentru a face mai mult decît a arunca o privire fugar spre un alt nivel decît cel despre care discut m. Cînd se pierde sau moare se poate s fim foarte îndurera i. meschin i m rginit.

Un mare num r de solda i americani au avut c s torii idilice cu Ämirese de r zboi" din Germania. Putem s leg m acest fapt de comportamentul instinctual al Äîndr gostirii": nu este vorba de o form de iubire veritabil prin aceea c este relativ lipsit de efort i nu este în totalitate un act de voin sau de alegere.pe care am putea-o avea cu o fiin uman . va sim i o dorin cople itoare de a fi iar i îns rcinat . iubirea începe s creasc pentru unii dintre ei. Pe m sur ce se întîmpl acest lucru. individualitatea. va reu i s fac asta i ciclul se va repeta. ocupat acum cu noul sugar. Efectul se vede în tiparul de personalitate depresiv sau de dependen pasiv . Singura coal pe care o facem cu animalele noastre este coala obedien ei.i pierde interesul fa de el.i construiasc o lume a lui ² iubirea mamei se sfîr e te. aproape peste noapte. investirea. într-adev r. Durerea i privarea de care au parte sînt evidente pentru oricine în afar de mam . Apoi. b rba ii încep s . va c uta cu aviditate în vecini s aib grij de al i copii mici. dependente i aproape de sufletul nostru. c s toriile au început s sl beasc .i dea seama c aceste femei au idei. sîn-tem mul umi i de animalele noastre doar atîta timp cît voin a lor corespunde cu a noastr . Nu inem împrejurul nostru animale care protesteaz i se r zbun pe noi. Ele pot fi mame ideale pîn cînd copilul împline te doi ani ² infinit de tandre. în acela i timp. ceva mai mare. pentru cei mai mul i îns ea se sfîr e te. este aproape de iubire prin faptul c se îndreapt c tre ceilal i i serve te s ini ieze leg turi interpersonale din care poate ap rea dragostea real . le alung m. Vrem ca ele s r mîn cu noi. ci de asemenea sfîr itul experien ei iubirii din partea mamei. Noi nu tim ce gînde te animalul nostru de cas . Nu vrem s creasc i s plece apoi de acas . Cînd so iile lor înva limba englez . mereu pline de afec iune. sentimente. un individ care nu are capacitatea de a respecta for a. Aceast lips a cunoa terii ne permite s ne proiect m în animalele de cas propriile gînduri i sentimente i astfel s sim im fa de ele o apropiere emo ional care s-ar putea s nu corespund deloc realit ii. Poate c exemplul cel mai trist pentru acest fenomen este num rul mare de femei care nu sînt capabile s . Militarii nu î i mai puteau proiecta asupra nevestelor Propriile gînduri. hr nindu-i cu bucurie la sîn. Imediat ce copilul începe s . Äteribila vîrst de doi ani" înseamn nu numai sfîr itul perioadei de sugar. s se ata eze de al i oameni. Pentru copil. Dar cînd miresele lor au mv at s vorbeasc engleze te. dorin a ca ceilal i s fie diferi i este una dintre caracteristicile iubirii sincere. dar pentru a dezvolta o c snicie s n toas i creatoare. în final. c ruia ar fi potrivit s -i aplic m termenul de INVESTIRE F R IUBIRE 99 Äinstinct matern" sau. Problema Äiubirii" animalelor este foarte important . s refuze s se joace. s . pentru c mul i. Este îns posibil s dorim pentru al i oameni ca ei s . Ea. Femeia acum eliberat are dreptate s se p zeasc de b rbatul care cu afec iune o consider un animal de cas . s aib iar i un copil. tabloul se schimb .i iubeasc copiii decît atunci cînd sînt sugari. în al doilea rînd. cu care nu pot comunica verbal. mai general. iar dac voin a lor nu corespunde semnificativ cu a noastr . un animal de cas .i manifeste propria voin ² s nu se supun . opinii i obiective diferite de ale lor. Dac nu. pe m sur ce copilul se îndreapt spre vîrsta adult . Asemenea femei pot fi întîlnite pretutindeni. s se vaiete.i dezvolte Äo cale a lor". de Äinstinct p rintesc". Ideea este c nutrirea poate fi i de obicei trebuie s fie mai mult decît o simpl hr nire i c nutrirea cre terii spirituale este un proces infinit mai complicat decît cel . dar nu este orientat spre îmbun t ire sau cre tere spiritual . independen a. mîn-gîindu-i i jucîndu-se cu copila ii lor. El poate fi într-adev r un individ a c rui afec iune depinde de faptul c ea este asemeni unui animal de cas . De obicei. Apreciem în special ata amentul fa de noi mai degrab decît independen a lor. dorin e i scopuri i nu mai 98 Iubirea puteau sim i aceea i senza ie de apropiere pe care al ii o simt fa de un animal de cas . animale i chiar de parteneri dependen i obedien i este un tipar instinctual de comportament. în rela iile cu animalele de cas noi c ut m s le cultiv m dependen a fa de noi. îl percepe doar ca pe o b taie de cap. pentru a cre te copii s n to i i dezvolta i din punct de vedere spiritual sau pentru a contribui la evolu ia umanit ii este nevoie de mai mult decît atît. dac am lucra pentru aceasta. ea încurajeaz supravie uirea speciei. foarte mul i oameni sînt capabili s Äiubeasc " doar animalele i sînt incapabili s iubeasc sincer o fiin uman . nu se va mai bucura de vreo aten ie. cîteodat s nu vrea s fie mîngîiat. Pe aceast baz ne alegem animalele de cas . total dedicate cre terii lor i extrem de fericite în ipostaza de mame. Italia sau Japonia. în timp ce propriul ei copil. Se sugereaz aici c Äiubirea" de sugari.

sub deghizarea iubirii. s fie un om plin de compasiune i de grij tot a a cum tat l s u fusese nemilos i lipsit de grij . prin urmare. iar opera îl plictisea de moarte. a r spuns el. Le d ruise fiec ruia dintre fii cîte o ma in i le pl tise asigurarea. Ceea ce nu a în eles ÄSACRIFICIU DE SINE" 101 atît de u or a fost gradul în care î i infantilizase familia. de i avea senza ia c b ie ii ar fi trebuit s depun mai mult efort pentru a se între ine singuri. Cu toate c era îndeajuns de ocupat la slujb . dar aceste cazuri au invaribil o tr s tur de baz comun : Äd ruitorul". ÄSacrificiu de sine" Motivele din spatele d ruirii nejudicioase i al nutririi distructive sînt multe. care nu î i l sa fiul s ia autobuzul spre coal . A trebuit s înve e chiar c a. nu a putut s dezvolte un sistem de reac ie flexibil pentru a. impulsionare i protec ie. îndemn. Ädar ce altceva s fac? îi iubesc i am prea mult compasiune pentru ei ca s nu le port de grij . la care se adaug alinare. f r a ine cont de nevoile spirituale ale primitorului. fusese dedicat îngrijirii acestei imagini. încît nu mi-a permite niciodat s stau cînd ei au nevoi care trebuie împlinite. l-am întrebat. dar era o nutrire de care nu avea nevoie i care în mod clar mai degrab îi d dea înapoi cre terea spiritual . Un pastor a venit f r prea mult tragere de inim s m vad din cauz c so ia sa suferea de o depresie cronic i amîndoi fiii s i abandonaser facultatea. A trebuit s înve e c a nu d rui cînd trebuie înseamn mai mult compasiune decît a d rui cînd nu trebuie i c a cultiva independen a celorlal i era un act mai iubitor decît cel de a avea grij de oameni care ar fi putut s aib grij de ei în i i i singuri. sentimente i a tept ri era un lucru la fel de necesar pentru s n tatea mintal a familiei sale ca i sacrificiul de sine i c . povestea el. Cuvîntul Äjudicios" înseamn necesitînd judecat . inclusiv cariera de pastor. Este ceart . Se referea continuu la so ia sa ca fiind Äpisicu a mea" i la fiii s i mari i voinici ca fiind Ämicu ii". iubirea trebuie s se manifeste în confruntare tot atît de mult ca i în acceptarea fericit . dar acest lucru nu înseamn s devin neiubitor sau s m preschimb într-un tic los. ÄS-ar putea s fiu iubitor ca reac ie la tat l meu. un refuz judicios. Poate c nu sînt un b rbat str lucit. încet. str danie.i exprima iubirea. r s100 Iubirea punde i î i împline te propriile lui nevoi.condus de instincte. ÄBa da. ea este o d ruire judicioas i. iar judecata necesit mai mult decît instinct. Mama men ionat la începutul acestei sec iuni. î i petrecea cea mai mare parte a timpului dereticînd dup so ia i copiii s i.i men ine imaginea de sine de om iubitor i plin de compasiune era extraordinar de mare i c mult din comportamentul s u. în fiecare s pt mîn î i ducea so ia la oper sau la teatru în ora . la început era complet incapabil s în eleag c probabil i el juca un rol în boala lor." Ceea ce trebuia el înv at cu adev rat era c iubirea este mai complicat decît o simpl activitate. a reie it c tat l s u fusese un savant str lucit de un renume considerabil. locuiau acas i erau în terapie psihiatric . Dragostea nu înseamn a da pur i simplu. ÄFac tot ce-mi st în puteri s am grij de ei i de problemele lor". p rin i care nu stabilesc nici o limit i nu se opun nici unei dorin e. ÄNu a i obosit s v tot ocupa i de ei în tot acest timp?". toate acestea în mod judicios. confruntare. tot a a. care ar ta o complet lips de preocupare fa de familie i o neglija grosolan. a pledat el. care aveau un total dispre pentru cur enia casei. ÄNu exist nici un moment cît e ziua de lung s nu m gîndesc la ei. Din cauza dorin ei sale de a fi altfel decît tat l s u cît mai mult posibil. mînii. în ciuda faptului c întreaga lui familie era Äbolnav ". chiar dac îi displ cea profund s mearg în ora . Alte exemple abund : mame care î i for eaz copiii deja obezi s m nînce." Interesant. ta i care le cump r fiilor lor camere întregi de juc rii i fiicelor lor dulapuri întregi de haine. înseamn conducere. Preocuparea mea fa de ei este atît de mare. dar de asemenea un alcoolic i un don juan." Analiza situa iei a relevat faptul c acest om lucra într-adev r pe brînci pentru a împlini cererile so iei i ale copiilor s i. Este laud judicioas i critic judicioas . . Dup o vreme a fost capabil s în eleag chiar c miza pe care o pusese în joc pentru a. bineîn eles". este un exemplu. încet pacientul meu a fost ajutat s în eleag c în copil rie el f cuse un leg mînt ² s fie cît mai diferit de tat l s u. ÄCum altfel s m comport?". dar cel pu in sînt iubitor i preocupat. Conducîndu4 cu ma ina la coal i de la coal acas ea îl nutrea într-un anumit sens. necesit un proces bine gîndit i deseori dureros de luare a deciziilor.i exprima propriile nevoi. c ea cerea participarea cu întreaga fiin ² cu mintea i cu sufletul.

A refuzat s continue s pl teasc asigurarea pentru ma inile fiilor s i. Ce se întîmpl aici? în încercarea de a în elege ce s-a întîm-plat. care necesit umilin repetat i maltratare. Pare complet schimbat. Ins chiar dac comportamentul lui anterior fusese motivat în primul rînd de o nevoie de a. are nevoie s fie r u tratat ? Natura tiparului comportamental devine clar . Atît so ia cît i cei doi fii ai lui au reac ionat ini ial cu furie la aceste schimb ri. spunîndu-le c . care este masochismul. în care oamenii doresc în mod incon tient s r neasc sau s fie r ni i în rela iile lor interpersonale de natur nonsexual . vine beat acas i o bate. în acest moment. Oare nu este vorba de faptul c lucrul cel mai important din via a este de a avea un sentiment de superioritate moral i. terapeutul î i aminte te de evidenta mul umire cu care femeia i-a povestit lunga istorie a felului în care este tratat de so ul ei i despre brutalitatea acestuia. Nu pute i nega iubiÄSACRIFICIU DE SINE" 103 rea. ba chiar îl caut . dar nu dureaz mult i simpatia se evapor în lumina cunoa terii ce urmeaz .i s fie tratat ca un lucru inferior. el risca s apar ca Äb iatul cel r u" i a trebuit s renun e la omnipoten a vechiului s u rol de om care asigur nevoile familiei. a a c l-am primit înapoi. Cu mult mai obi nuit i în ultim instan mai grav este fenomenul sado-masochis-mului social." Dac terapeutul încearc s examineze cu zel Äiubirea". o femeie va c uta asisten psihiatric pentru depresiile datorate abandon rii ei de c tre so . Cînd sînt consultate aceste femei. la o mai grav perversiune a dragostei. B rbatul a devenit mai eficient în slujba sa de pastor i în acela i timp a avut o via mai fericit . Permi îndu.i dea seama cum i-a infantilizat familia. Dar cu-rînd. terapeutul descoper c acest tipar de r u tratament exist de dou zeci de ani i c în acest timp Äs rmana femeie" a divor at brutal de so ul ei de dou ori i s-a rec s torit cu el de dou ori i c au existat nenum rate separ ri. el avea capacitatea interioar de a iubi sincer i datorit acestei capacit i a fost în stare s împlineasc acele modific ri în el însu i. anun înd fericit c : ÄHenry s-a întors. în timp ce ea decide dac va avea sau nu m rinimia s se împace cu el. pentru a menine acest sentiment. urmate de tot atîtea reîmp c ri. A încetat s strîng lucrurile dup fiecare i a devenit furios în mod deschis cînd fiii s i nu au participat cum se cuvenea la îngrijirea casei. c ele au fost umilite atunci cînd au fost copii. Ca exemplu tipic. ea se simte superioar . poate c femeia rabd tratamentul so ului ei. Ca rezultat. Brusc. în continuare. pleac de acas cu zilele oricînd are chef.i cî tige independen a i cînd totul pare s mearg bine. Profanii tind s asocieze sadismul i masochismul cu pura activitate sexual . o în eal cu o amant . femeia spune: ÄDar îl iubesc. F cînd aceste schimb ri. iar femeia pare a se bucura de lini tea unei vie i departe de so ul ei. ajutînd-o s . Dar care s fie natura unei astfel de pl ceri? Terapeutul î i aminte te atunci de corectitudinea ar tat de femeie. iar cel lalt i-a g sit o slujb care pretindea mai mult de la el i i-a luat un aPartament de unul singur. va fi necesar s o pl teasc singuri. pentru chiar pl cerea de a vorbi despre el. în cele din urm i-a p r sit pe ea i pe copii în Ajunul Cr ciunului ² chiar în Ajunul Cr ciunului! Terapeutul neofit tinde s -i r spund acestei Äs rmane femei" i pove tilor ei cu o simpatie instantanee.Gradual. Femeia d buzna în birou într-una din zile. A sugerat c so ia sa ar trebui s mearg singur la oper în New York. R u îndrumat dragoste a pastorului nu a ajuns mai departe. Dac lumea ne . ea î i ia revan a. adev ratul sado-masochism de ordin sexual este o form relativ neobi nuit de psihopatologie. gîndindu-le ca fiind pl ceri sexuale ce provin din a produce sau a suferi durerea fizic . a început s fac schimb ri. caut s se r zbune prin sentimentul lor de superioritate moral ." Cînd terapeutul arat c pare a fi vorba doar de o repeti ie a tiparului asupra c ruia el împreun cu femeia c zuser de acord c este distructiv. în general. pacienta renun la terapie. Va face cadou psihiatrului o poveste nesfîr it despre cît de r u o trateaz so ul ei: nu-i d nici o aten ie. De fapt. unul dintre fii s-a reîntors la facultate. r sare o idee ciudat . a jucat banii de mîncare. Mai întîi. poate avea pl cerea sadic de a vedea cum so ul ei o roag i o implor s -1 primeasc i cum momentan îi recunoa te superioritatea din pozi ia sa umil . Mi-a dat telefon cu o noapte înainte i mi-a spus c vrea s m vad . terapeutul vede cum ciclul se reia. se descoper .i men ine imaginea de sine ca persoan iubitoare. începînd s . dac vor s conduc . în ultim instan . dup ce lucreaz cu ea o lun sau dou . So ia sa a început s se bucure de 102 Iubirea noua ei independen i s se dezvolte în propriul ei fel.

faptul c am investit într-o alt fiin uman arat c ne pas cîtu i de pu in de dezvoltarea ei spiritual . Odat ce investim în el. obiectul.i recunoa te. Oricine iube te veritabil cunoa te pl cerea de a iubi. Investirea. ci de propria nevoie de a. posedînd sau nu spirit. a a cum s-a ar tat. scopul este întotdeauna altul. ne neg m într-un fel responsabilitatea. iar rela ia dintre noi i obiectul în care am investit se nume te investire. în virtutea acestei credin e. dar aceasta este mai degrab o extindere de sine decît un sacrificiu de sine. de i era motivat nu de nevoile familiei. Problema masochismului lumineaz i o alt foarte important concep ie gre it despre iubire ² cea a sacrificiului de sine. pentru care nu are sentimente de iubire i poate chiar. Iubirea nu este un sentiment IUBIREA NU ESTE UN SENTIMENT 105 Am spus c iubirea este o ac iune. se nume te contrainvestire. Este adev rat c iubirea implic o schimbare de sine. A a cum vom discuta din nou mai încolo. Dac ne gîndim la noi în ine ca f cînd ceva pentru altcineva. Pastorul a v zut de asemenea în comportamentul lui de a se sacrifica pe si-fte iubire. ne amintim. iubirea sincer este o activitate de umplere de sine. ea nefiind de fapt altceva decît o necesitate de c utare nesfîr it a r zbun rii. este procesul prin care un obiect devine important pentru noi. vorbim de investirile noastre. în cazul ne-iubirii. Cînd iubim veritabil. în leg tur cu care trebuie s vorbim. nu diminueaz inele. Dar ob inea. f r a. este din cauz c vrem s fim p rin i iubitori. Orice am face. scopul este totdeauna dezvoltarea spiritual . l sînd impresia c nu ob- I 104 Iubirea ine nimic din aceste acte. animat sau inanimat. Masochi tii privesc supunerea lor la maltratare ca fiind iubire. un individ care iube te sincer va îndrepta iubire i ac iuni constructive c tre o persoan pe care el o displace. existînd îns i diferen e izbitoare între ele. Avem copii pentru c vrem s avem copii. acea persoan îi repugn . Sentimentul iubirii este emo ia care acompaniaz experien a investirii. P rin ii care le spun copiilor: ÄAr trebui s fii recunosc tor pentru tot ce i-am dat" sînt invariabil p rin i c rora le lipse te iubirea într-un grad semnificativ. o facem pentru c vrem s iubim. nu avem nevoie s ne r zbun m pe ea. Acest lucru ne conduce spre ultima important concep ie gre it despre iubire. Iubirea nu este un sentiment. o activitate. prin urmare. în al doilea rînd. în cazul iubirii veritabile. facem pentru c alegem s facem i facem alegerea pentru c ea ne satisface cel mai mult. putem investi în orice obiect. scopul ac iunii este cel care face aceast distinc ie. este investit cu energia noastr ca i cum ar fi parte din noi în ine. iar dac sîntem p rin i iubitori.trateaz bine. La începutul tratamentului. Orice facem pentru altul facem din cauz c acest lucru ne satisface o nevoie pe care noi o avem. motivat în mod fundamental de ur . Procesul de a ne retrage energia dintr-un obiect al iubirii. Pentru c s-ar putea s avem mai multe astfel de rela ii în acela i timp. Concep ia gre it dup care iubirea este un sentiment 'se datoreaz confuziei pe care o facem între investire i iubire. ea îl umple i nu îl seac .i conduc . Nu egoismul sau ne-egoismul este cel care distinge iubirea de ne-iubire. Aceast confuzie este de în eles. Cînd c utarea r zbun rii este scopul nostru în via . obiect care astfel î i pierde importan a pentru noi. într-un fel.i men ine o anume imagine despre sine msu i. vom avea nevoie s vedem cum lumea ne trateaz r u pentru a ne justifica scopul. îns este chiar mai mult. masochistul tipic poate vedea toleran a lui la maltratare ca sacrificiu de sine i astfel ca iubire. pentru c sînt procese similare. Mul i. iubirea este la fel de egoist ca non-iu-birea. ea l rge te. într-un sens. ura. Iat iar i un paradox în faptul c iubirea este egoist i ne-egoist în acela i timp. O persoan poate investi la burs sau într-o bijuterie i poate sim i iubire fa de astfel de lucruri. mul i oameni posed un sentiment de iubire i chiar ac ioneaz ca reac ie la acest sentiment în toate felurile lipsite de iubire i distrug toare. el vorbea continuu despre "Ce f cea" pentru so ia i copiii s i. Mai întîi. O persoan care este dependent va sim i de obicei team fa de dezvoltarea spiritual a partenerului în care a investit. Pe de alt parte. la care în mod normal ne referim ca fiind Äobiect al iubirii". O mam care insist s .

ci i necesar pentru o persoan care iube te s evite s ac ioneze din sentimente de iubire. ar putea sta la un moment dat într-un bar cu lacrimi în ochi. pe de alt parte. precum cea dintr-o psihoterapie intensiv sau dintr-o c snicie. Tendin a comun de a confunda iubirea cu sentimentul iubirii le aduce oamenilor tot soiul de dezam giri. de obicei într-o perioad considerabil de timp. Reciproc. în al treilea rînd. descoperindu-se astfel prezen a sau absen a ei. Prin urmare.fiul cu ma ina la coal i s -1 ia de la coal în mod clar a investit în acel b iat. Cuvîntul-cheie în aceast distinc ie este Ävoin ". el trebuie s simt puterea i sentimentul de siguran ce provin din credin a c terapeutul este aliatul lui constant i stabil. Angajarea înseamn c terapeutul îl ascult pe pacient fie c -i place. dar nu la fel de important e i dezvoltarea lui spiritual . Doi str ini se pot întîlni într-un bar i pot s investeasc astfel în-cît nimic ² nici întîlnirile programate înainte. A putea întîlni o femeie care s m atrag cu putere. spre care s -mi direc ionez voin a de a iubi. fa de care s am sentimente de iubire. Am definit iubirea ca fiind voin a de extindere a sinelui în scopul nutririi cre terii noastre spirituale i a altuia. Din acest motiv. iubirea lor începe s fie testat . grija care poate ap rea doar din capacitatea de angajare. dintre care unii pot fi considerabil mai pu in interesan i i mai dificili. O decizie gîndit . implic angajare i exerci iu al în elepciunii. Iubirea veritabil este mai degrab de ordin voli ional de-cît emo ional. angajarea este piatra de temelie a rela iei psihoterape106 Iubirea utice. Persoana care iube te cu adev rat iube te pentru c ia decizia de a iubi. Dar este posibil s iube ti f r a investi i f r sentimente de iubire i în aceast posibilitate se distinge iubirea veritabil i transcendent de simpla investire. cu atît mai bine. Deoarece contra-investim ceva aproape tot atît de repede pe cît am investit. cînd ar dori mai degrab s fie desp r i i o vreme. ei o fac. Cu alte cuvinte. Adev rata iubire nu este un sentiment de care s fim cople i i. mai devreme sau mai tîrziu partenerii unui cuplu constat c nu mai sînt îndr gosti i i atunci cînd instinctul de împerechere a disp rut apare ocazia iubirii veritabile. terapeutul trebuie s -i demonstreze pacientului. Aceasta nu înseamn c partenerii dintr-o rela ie stabil . Este u or ² într-adev r. angajarea în iubire i voin a de a iubi se men in totu i i sînt exercitate. iar angajarea fa de acea persoan este poate necesar pentru a ne manifesta preocuparea în mod efectiv. Iubirea sincer . Cînd sîntem preocupa i de cre terea spiritual a cuiva. fie c nu. dar capacitatea mea de a iubi este limitat . spunîndu-i barmanului: Äîmi iubesc cu adev rat so- . voi spune cu voce tare sau în lini tea inimii mele: ÄSimt c te iubesc. el este important pentru ea. S-a spus de asemenea c iubirea veritabil transcende chestiunea investirii. Dac el exist . cei doi din cuplul men ionat s-ar putea g si unul pe altul ca neatractivi i indezirabili. indiferent de ceea ce simt. Aceast persoan a f cut un angajament de a iubi. tim c lipsa de implicare este probabil d un toare. ea exist cu sau f r investire i cu sau f r sentimente de iubire. dar nu am s merg mai departe. nu investesc unul în cel lalt i în rela ia îns i în diferite feluri. este distractiv ² s iube ti investind i avînd sentimente de iubire. nici promisiunile f cute sau stabilitatea familiei ² nu e mai important pentru moment decît consumarea unei rela ii sexuale. înainte ca pacientul s poat risca o schimbare major . Este aproape imposibil pentru un pacient s aib experien a unei semnificative dezvolt ri personale f r o Äalian terapeutic " cu terapeutul. A a cum s-a men ionat." în mod similar. a putea refuza un nou pacient care este foarte interesant pentru c deja sînt angajat fa de al i pacien i. Pentru ca aceast alian s apar . Acest lucru nu înseamn c terapeutul simte totdeauna pl cerea de a-1 asculta pe pacient. trebuie s aleg persoana asupra c reia s -mi concentrez capacitatea de a iubi. la fel ca i într-o terapie constructiv . a c rui so ie i copii s fie dispera i în nevoia lor de aten ie. Este un angajament. în sfîr it. nu este doar posibil. partenerii trebuie s se ocupe fiecare de cel lalt i de rela ia lor în mod regulat. dac nu exist . zilnic i predictibil. Atunci cînd so ii nu se mai simt totdeauna bine unul în compania celuilalt. dar pentru c ar fi distructiv pentru c snicia mea s am o leg tur cu ea. investirile noastre pot fi trec toare sau de moment. Cînd dragostea exist . Lucrurile nu sînt diferite în c snicie. Sentimentele mele de iubire pot fi nem rginite. grija consecvent i statornic . într-un mariaj constructiv. Imediat ce actul sexual a fost consumat. Un b rbat alcoolic. intensitatea investirilor pe care le facem deseori nu are nimic comun cu în elepciunea sau angajarea. indiferent dac sentimentul de iubire IUBIREA NU ESTE UN SENTIMENT 107 este prezent sau nu. constructiv .

MUNCA ATEN IEI 109 terii în coal este invers propor ional cu frecven a cu care copiii vor folosi materia respectiv cînd vor cre te. Din aceast cauz .. Este u or i deloc nepl cut s g se ti dovada iubirii în sentimentele de iubire. particip m la cre terea acelei persoane. risipind-o în cea mai mare parte deoarece. concepte foarte abstracte i greu de în eles pentru noi. nu pur subiective. nu îi înv m deloc s asculte. Ascultarea corect este un exerci iu de aten ie i implicit o munc grea. Cînd a terminat. sudoarea literalmente a curs pe fa a mea în sala cu aer condi ionat. s analiz m acum cîteva care sînt iubire. dar cred c ar fi indicat s le oferim copiilor no tri cîteva instruc iuni despre modul în care s asculte ² nu pentru ca ascultarea s fie mai lesnicioas . vom fi împin i înapoi. New York. îi oferim lui sau ei întreaga noastr aten ie. lupta împotriva lenii o numim munc . Iubirea este atunci o form de munc sau o form de curaj. ea este munc i curaj orientate spre men inerea cre terii spirituale proprii sau a altuia. for area voin ei este efortul de a men ine treaz con tiin a. cînd facem un pas în plus sau mergem înc o mil . avem grij de acea persoan . l-am ascultat cu toat aten ia de care eram capabil. Anume. Un psiholog mi-a atras aten ia c perioada de timp pe care o dedic m pentru a-i înv a pe copiii no tri anumite ma* lave and Will (Iubire i voin a). S-a men ionat în introducerea la acest capitol c defini ia iubirii 108 Iubirea implic efort. Ne petrecem ascultînd o perioad imens de timp. rela ie de care eram interesat de mult timp. sînt fenomene obiective. majoritatea dintre noi sîntem slabi ascult tori. adic încordarea de a p stra aten ia focalizat . Cînd încerc m s ne extindem pe noi în ine. Munca aten iei ' Dup ce am aruncat o privire asupra cîtorva lucruri care nu sînt iubire. Totu i. Dar pentru c iubirea adev rat este un act de voin care deseori transcende sentimentele de iubire efemere sau investirea. cu tot felul de exemple. Dar pentru c cere extindere de sine. Nu cred c ar fi bine ca în coal s se predea exact acelea i materii care sînt necesare dup terminarea colii. Efortul care intr în exerci iul voin ei este în fapt un efort de aten ie. Cînd particip m la cre terea cuiva. Dell Pub. am participat la o conferin a unei faimoase personalit i asupra unui aspect al rela iei dintre psihologie i religie."* De departe.ia i copiii!" Oamenii care deseori î i neglijeaz copiii în cele mai grosolane feluri se vor considera cei mai iubitori p rin i. am sim it dragostea în efortul enorm pe care îl f cea pentru a comunica. iubirea presupune totdeauna munc i curaj. Aici nu exist excep ii. audien a sa. Pe parcursul unei ore i jum tate în care a vorbit.i face singur un serviciu. în medie. Putem s muncim sau s ne exercit m curajul în alte direc ii decît cea a cre terii spirituale. Din cauza curiozit ii mele. facem acest lucru opunîndu-ne iner iei lenii sau rezisten ei generate de fric . De asemenea. este corect s spunem Äiubirea este ceea ce face iubirea". de obicei. Ar putea fi dificil i dureros s cau i dovada iubirii în ac iuni. particip m la propria noastr dezvoltare. Aten ia este un act de voin . c tre nivelul aten iei sau inten iei ca loc al voin ei. un director va petrece cu greu o or pe zi citind. ci mai degrab pentru ca elevii s în eleag cît de dificil este s ascul i bine. Oamenii nu ascult cum trebuie pentru c nu î i dau seama de acest lucru sau pentru c nu sînt dispu i s fac aceast munc . aveam o durere de . 1969. dou ore vorbind i opt ore ascultînd. Forma principal pe care o ia munca iubirii este aten ia. Este clar c în aceast tendin de a confunda iubirea cu sentimentul iubirii ar exista ideea de a. Actul de a participa cere ca noi s facem efortul de a l sa deoparte preocup rile pe care le avem (a a cum a fost descris acest lucru cu privire la disciplina punerii între paranteze) i de a ne modifica con tiin a într-un mod activ. la fel ca binele i r ul. aveam anumite cuno tin e despre subiect i am recunoscut imediat în conferen iar un mare în elept. Cînd ne iubim pe noi în ine. Extensia sinelui. Dup cum spunea Rollo May: ÄCînd analiz m voin a cu toate instrumentele aduse de psihanaliza modern . cel mai utilizat i folosit mod în care ne putem exersa aten ia este ascultarea. Cînd iubim pe cineva. Iubirea i non-iubirea. 220. Prin urmare. foarte pu in timp înv îndu-i cum s vorbeasc i. înfruntarea fricii o numim curaj. p. ne petrecem o mare perioad din timp înv îndu-i pe copii s citeasc . i din acest motiv nu orice munc i nu orice curaj este iubire. Dac o ac iune nu are la baz munca sau curajul. cît sînt la coal . Nu cu mult timp în urm . de munc împotriva iner iei propriilor noastre min i. nu este un act de iubire. Delta Books.

în acela i timp p rînd c îi acorzi copilului toat aten ia. doream din tot sufletul s în eleg ceea ce a avut de spus. în al doilea rînd. ascultînd comentariile lor. deoarece micul guraliv este. creînd un zgomot de fundal care se poate s fie enervant sau nu. Nu era un orator atît de competent pe cît se a teptaser . de fapt. îl considerau greu de urm rit i avînd un discurs confuz. iubirea mea era în mod primar direc ionat c tre mine. deci s practice întotdeauna ascultarea total . din clasa întîi. ascultarea total . îl iubeam deoarece îl percepeam ca fiind o personalitate de mare valoare. A cincea i ultima modalitate este s -1 ascul i cu adev rat pe copil. este o strad cu dou sensuri. ceea ce f ceai sau irul gîndu-rilor tale. s vorbeasc literalmente în vînt sau cu sine însu i. în care p rin ii pot ciuli urechile atunci cînd copilul pare s spun ceva semnificativ. încît p rintelui care a ascultat totul cu aten ie îi va r mîne foarte pu in timp pentru altceva. Cititorul poate deduce incorect c le voi recomanda p rin ilor s urmeze întotdeauna a cincea modalitate. înclina ia spre comunicare a copilului de ase ani este atît de mare.cap zdrobitoare. în momente mai mult sau mai pu in prielnice. prin urmare. în general. Deoarece el era profesorul i eu elevul. am putut auzi mai mult din ceea ce acest mare om spusese. Cunoscîndu-i reputa ia. ar fi extrem de plictisitor. Iubirea. astfel încît copilul s nu in-terac ioneze cu tine. deoarece mi-am dat seama de m re ia lui i c lucrurile pe care le avea de spus erau de mare valoare. s analiz m un copil de ase ani. O feme110 Iubirea ie a proclamat. O a patra cale o reprezint ascultarea selectiv . avînd drept consecin faptul c o cantitate destul de mare de neghin este re inut i o mare cantitate de grîu pierdut . în general. erau dezam gi i. E cam greu! în primul rînd. Oh!" sau ÄE interesant" ca r spuns la monolog. mai precis. Se poate vedea c ace ti copii nu interac ioneaz niciodat . iubirea mea i s fi fost. efortul necesar ascult rii totale este atît de mare. pe cît posibil. în care cel care prime te ofer la rîndul s u. Cum pot p rin ii s se descurce cu acest guraliv f r limit ? Probabil cea mai u oar cale este s îi interzic acest lucru. în compara ie cu modalit ile de ascultare mai pu in solicitante. datorit interesului meu în acest domeniu. Deocamdat . Dup conferin a la care au participat oameni interesa i de cultur . Procesul ascult rii difer în func ie de vîrsta lor. care este o form particular de pretins ascultare. pentru c am fost doritor s depun efortul de a-1 asculta. dup cum vom vedea mereu. mu chii gîtului îmi erau rigizi din cauza efortului concentr rii i m-am sim it epuizat i stors de puteri. MUNCA ATEN IEI 111 O a doua cale este s -i permi i guralivului s vorbeasc . care merit toat aten ia i m iubeam pe mine însumi deoarece eram dornic s muncesc în numele dezvolt rii mele spirituale. încît p rintele ar fi prea epuizat s mai fac i altceva. necesitînd din partea p rintelui o cantitate sporit de energie. Prin urmare. recompensat. un copil în clasa întîi va vorbi aproape neîncetat. în ultimul rînd. din umbr . m-am plimbat printre auditori. i în al doilea rînd. De i am estimat c nu am în eles mai mult de jum tate din ceea ce acest mare om ne comunicase în acea dup -amiaz . oferindu-i întreaga aten ie. dar pur i simplu s nu îl ascul i. motivat de ceea ce a fi putut eu ob ine din rela ia noastr i nu de ceea ce a fi putut s îi dau. un fenomen reciproc. ei îi privesc t cu i dintr-un col pe adul i. Aceste cinci modalit i de reac ie la vorbirea copilului au fost prezentate în ordinea cresc toare a efortului. sperînd s separe grîul de neghin cu un minim efort. astfel încît s -mi l rgesc propria capacitate de în elegere i dezvoltare spiritual . exist familii în care copiilor le este aproape interzis s vorbeasc i în care dictonul: ÄCopiii trebuie s fie v zu i i nu auzi i" se aplic dou zeci i patru de ore pe zi. Eram doritor s fac aceast munc din dou motive: mai întîi. Dac i se d ocazia. continuînd. de comun acord: ÄPur i simplu nu ne-a spus nimic!" In contradic ie cu ceilal i. sco înd ocazional cîte un ÄAh!. este foarte posibil ca el s fi sim it în audien intensitatea concentr rii mele. Cu toate acestea. eram uimit de multitudinea de idei str lucite pe care mi le d ruise. De la acest exemplu de ascultare în rolul primitorului s trecem la cea mai obi nuit activitate de ascultare. A treia modalitate este s pretinzi c îl ascul i. în rolul celui care ofer : ascultarea copiilor. în timpul unei pauze de cafea. sînt observatorii f r grai. aten ia mea. se a teptaser la mai mult. varianta recomandat ar fi o combinare a . De i pare de necrezut. cînt rind fiecare cuvînt i în elegînd fiecare propozi ie. Problema acestei modalit i este c performan a min ii umane de a filtra selectiv nu este teribil de competent sau eficient . plicticos. iar cel care ofer prime te de asemenea. cea de-a cincea modalitate. el era cel care d dea i eu cel care primeam. A-1 asculta era pentru mine un act de iubire.

r spunzînd cu cel mai potrivit stil nevoilor diferite ale copilului. Modul de a vorbi al copilului esMUNCA ATEN IEI 113 te neclar ² uneori folose te aglomer ri de cuvinte intercalate cu pauze i repeti ii ². ci pur i simplu o apropiere. de exemplu. din moment ce i ei comunic selectiv. în al patrulea rînd. dar aceasta este o autoiluzionare creat pentru a. cu atît ve i fi mai dispu i s îl asculta i i ve i avea mai multe de înv at. Este necesar uneori s le ceri copiilor s tac .i p stra concentrarea focalizat . în care copiii nu sînt mul umi i s vorbeasc cu ei în i i. b lbîieli i vorbele aparent inocente. Deseori îns echilibrul nu poate fi atins. efortul cerut de o concentrare total asupra vorbelor unui copil de ase ani este considerabil mai mare decît cel necesar ascult rii unui conferen iar erudit. Dac nu vrei s renun i la toate celelalte. lucru ce face dificil concentrarea. într-adev r. Ei se pot considera ascult tori fideli cînd. în primul rînd. Ei se vor ridica la nivelul a tept rilor dvs. Timpul ascult rii totale trebuie s fie dedicat complet copilului. în al doilea rînd. cu atît vor începe s spun lucruri importante. atunci nu e ti dornic s ascul i cu adev rat. trebuie s renun e la orice altceva. Cu alte cuvinte. în timp ce ascult torii unui mare vorbitor sînt direct interesa i de subiectele discursului s u. trebuie s fie timpul copilului. Sînt i alte ocazii. nu exist o alt cale de a-i ar ta copilului cît este de apreciat decît aceea de a-i acorda importan . în ultim instan . ceea ce dubleaz dificultatea de a. F r motiva ia dat de iubire. necesit un efort imens.. ci doresc s comunice cu p rin ii i totu i nevoia lor poate fi satisf cut mul umitor printr-o pretins ascultare. Deoarece ascultarea total . inclusiv la propriile tale griji i preocup ri. cu atît ve i putea s -1 . cu atît ve i realiza c printre întreruperi. cu cît v asculta i mai mult copilul.celor cinci modalit i. ascultarea total a unui copil de aceast vîrst este un adev rat efort de iubire. fiind foarte mul umi i s vorbeasc cu ei în i i. atunci copilul se va vedea apreciat i se va sim i important. Cu cît mai mult v ve i da seama cît de extraordinar este copilului dvs. In aceste momente. Dar de ce atîta munc ? De ce s depui atîta efort pentru a te concentra total asupra vorb riei plictisitoare a unui copil de ase ani? în primul rînd. cu cît copiii se simt mai aprecia i. necesit concentrare total . Dac un p rinte chiar vrea s î i asculte copilul. copilul va vorbi de obicei despre subiecte care nu prezint nici un interes imediat pentru adult. de a face acest efort este cea mai clar dovad a respectului fa de copilul dvs. iar pretinsa ascultare va fi suficient pentru a le da sentimentul c Äsînt cu cineva" de care au nevoie. în situa iile în care vorbirea lor poate distrage aten ia de la alte activit i cruciale. Probabil majoritatea p rin ilor. ceea ce vor copiii de la rela ia cu p rin ii nu este o comunicare. copiii de ase ani vor vorbi pentru simpla pl cere de a vorbi i nu serve te la nimic s le acorzi aten ie cînd nici m car nu o cer. Dac îi oferi i copilului acela i respect pe care îl oferi i unui mare conferen iar. Apoi. în al treilea rînd. mul i p rin i nu doresc sau nu pot s î i cheltuiasc acea energie necesar unei ascult ri adev rate. deoarece. copiilor în i i le place s se abat deseori de la comunicarea propriu-zis i vor în elege ca fireasc ascultarea selectiv a p rin ilor lor. indiferent cît de pu in ar dura. Ei în eleg c aceasta e regula jocului. Una dintre multele sarcini ale p rin ilor este aceea de a atinge un echilibru ideal între stilurile de ascultare i non-ascultare.i camufla lenea. copilul are într-adev r ceva important de spus. în al doilea rînd. nu po i asculta i în acela i timp s faci i altceva. dorin a dvs. doar pentru o mic parte din timpul în care vorbe te un copil de ase ani este necesar sau este de dorit o ascultare total i un r spuns adecvat. cu cît ti i mai multe despre copilul dvs. este plictisitor s ascul i un copil de ase ani. cînd poate cauza o întrerupere nepoliticoas a altor persoane sau repre- II 112 Iubirea zint o încercare de a dobîndi o domina ie ostil sau nerealis-t asupra celorlal i. Dictonul care spune c marea în elepciune vine Ädin gura copiilor" este recunoscut ca un fapt cert de c tre cei care într-adev r îi ascult pe copii. în consecin . un p rinte nu i-ar putea asculta copilul. doar se prefac c ascult sau ascult selectiv.. în fapt. Mai mult. Asculta i-v copilul cît trebuie i ve i ajunge s în elege i c este o persoan extraordinar . în mod frecvent. Nu exist o cale mai bun i. chiar dac nu e nevoie de mult timp. A adar.

înv a i mai multe. Dac ti i pu ine despre copilul dvs., îl ve i înv a lucruri pe care fie nu e preg tit s le asimileze, fie deja le cunoa te i, probabil, le în elege mai bine decît dvs. în final, cu cît copiii tiu c sînt aprecia i, c sînt considera i ni te oameni extraordinari, cu atît ei vor dori s v asculte i s v acorde aceea i stim . i cu cît educa ia, bazat pe cunoa terea copi114
Iubirea

ilor, este mai potrivit , cu atît copiii vor fi mai dornici s înve e de la dvs. Cu cît vor înv a mai multe, cu atît vor deveni mai extraordinari. Dac cititorul simte c este vorba de un proces ciclic, are dreptate i înseamn c apreciaz ideea reciprocit ii iubirii. în locul unui cerc vicios regresiv, va intra într-un ciclu progresiv, creativ, al evolu iei i dezvolt rii. Valoarea creeaz valoare. Iubirea va da na tere la iubire. P rin ii i copilul, împreun , se vor îndrepta, din ce în ce mai repede, în Äpas de deux" spre iubire. Am vorbit avînd în minte pîn acum un copil de ase ani. Cu copiii mai mici sau mai mari, echilibrul potrivit între ascultare i non-ascultare difer , dar procesul este în esen acela i. Cu copiii din ce în ce mai mici, comunicarea este din ce în ce mai non-verbal , dar necesit totu i perioade de concentrare total . Nu po i juca prea bine un joc de copii cînd ai mintea în alt parte. Iar dac joci jocul f r s fii atent, e ti în pericol de a avea un copil neatent. Adolescen ii au nevoie de mai pu in timp din partea p rin ilor pentru a fi asculta i de-cît un copil de ase ani, dar de mai mult timp de ascultare total . Este pu in probabil ca ei s p l vr geasc f r rost, dar cînd vorbesc doresc aten ie total din partea p rin ilor, chiar mai mult decît doresc copiii mai mici. Nevoia de a fi ascultat de c tre p rin i nu se epuizeaz niciodat . Un b rbat educat, talentat, de 30 de ani, aflat în tratament pentru senza ii de anxietate legate de lipsa de respect de sine, î i amintea numeroase momente în care p rin ii s i, de asemenea bine educa i, nu au fost dornici s îl asculte sau considerau c ceea ce are el de spus este de mic importan . Dar dintre toate amintirile, cea mai vie i mai dureroas a fost cea de la 22 de ani, cînd a scris o lung i provocatoare tez , cu ajutorul c reia a absolvit facultatea încununat cu lauri. Ambi io i în ceea ce-1 privea pe fiul lor, p rin ii au fost extrem de încînta i de onorurile pe care acesta le-a primit. îns în ciuda faptului c un an întreg el l sase la îndemîn , în sufragerie, o copie a lucr rii sale, în v zul întregii familii i deseori f cuse observa ii fa de p rin ii s i Äs arunce poate o privire peste ea", nici unul dintre ei nu i-a f cut timp s o citeasc , Äîndr znesc s spun c ar fi citit-o", a spus el spre sfîr- itul terapiei. Äîndr znesc s spun c poate chiar mi-ar fi f MUN1CA ATEN IEI

115 cut complimente, dac m-a fi dus i le-a fi cerut franc: «Uita i ce e, vre i, v rog, s îmi citi i teza? Vreau s ti i i s aprecia i ce gîndesc eu.» Dar acest lucru ar fi însemnat s îi implor s m asculte i m-a fi considerat lipsit de orice valoare dac la 22 de ani a fi ajuns s le cer esc aten ia. Faptul de a cer i aten ie nu m-ar fi f cut s m simt mai apreciat." Ascultarea adev rat sau concentrarea total sînt întotdeauna o manifestare a iubirii. O parte esen ial a ascult rii cu adev rat o reprezint disciplina punerii între paranteze, temporara renun are sau l sare la o parte a prejudec ilor, a cadrelor de referin i a dorin elor pentru a experimenta, atît cît e posibil, lumea interioar a celui care vorbe te, punîn-du-te în locul lui. Aceast contopire a vorbitorului cu ascult torul este de fapt o extindere i o l rgire a sinelui, din aceasta cî tigîndu-se de fiecare dat o nou cunoa tere. Mai mult decît atît, întrucît ascultarea total presupune punerea între paranteze, l sarea la o parte a propriei persoane, ea presupune temporar o acceptare total a celuilalt. Sesizînd aceast acceptare, vorbitorul se va sim i din ce în ce mai pu in vulnerabil i va fi tot mai mult înclinat s î i deschid cele mai intime ascunzi uri ale sufletului în fa a min ii ascult torului. Cînd acest lucru se întîmpl , vorbitorul i ascult torul încep s se aprecieze din ce în ce mai mult, duetul iubirii începînd din nou. Energia necesar pentru disciplina punerii între paranteze i pentru concentrarea deplin a aten iei este atît de intens , încît poate fi dobîndit doar prin intermediul iubirii, prin voin a de a te extinde în scopul unei cre teri spirituale reciproce. în cea mai mare parte a timpului, aceast energie ne lipse te. Chiar dac în rela iile cu societatea sau în treburile de zi cu zi am putea sim i c ascult m o mul ime de lucruri, în realitate, ascult m selectiv, avînd idei prestabilite în minte, întrebîndu-ne în timp ce ascult m cum am putea ob ine rezultatele dorite i cum am putea termina conversa ia mai repede sau s o îndrept m c tre teme mai interesante.

Pentru c adev rata ascultare este iubirea în ac iune, niciunde nu este mai potrivit ca în c snicie. Majoritatea partenerilor dintr-un cuplu nu se ascult îns unul pe cel lalt cu adev rat, în consecin , cînd cuplurile apeleaz la noi pentru consiliere sau terapie, o misiune major pentru ca procesul s 116
Iubirea

fie încununat de succes este s îi înv m cum s asculte. Nu rareori e u m, energia i disciplina cerute însemnînd mai mult decît erau ei dispu i s investeasc sau s ofere. Cuplurile sînt deseori surprinse, chiar însp imîntate cînd le suger m c printre lucrurile pe care trebuie s le exerseze se num r i acela de a- i fixa momente cînd s vorbeasc . Li se pare rigid, prea pu in romantic, f r spontaneitate. îns ascultarea total poate ap rea doar atunci cînd ne putem face timp în acest scop, iar condi iile sînt prielnice. Ea nu poate avea loc cînd conducem ma ina, cînd g tim, cînd sîntem obosi i sau gr bi i, pe cale de a adormi, u or de întrerupt ori gr bi i. ÄIubirea" romantic nu presupune efort, iar cuplurile ezit deseori s î i asume efortul i disciplina ascult rii i iubirii adev rate. Dar cînd i dac reu esc, rezultatul îi recompenseaz pe deplin. Tr iesc iar i i iar i experien a de a asculta un so spunîndu-i celuilalt cu real bucurie, o dat ce procesul ascult rii totale a început: ÄAm fost c s tori i 29 de ani i nu am tiut niciodat înainte acest lucru despre tine." Cînd se întîmpl aceasta, vom ti c în acea c snicie cre terea a început. De i este adev rat c posibilitatea cuiva de a asculta cu adev rat se poate îmbun t i gradual prin exerci iu, nu va fi niciodat un proces facil. Probabil c una dintre înzestr rile de baz ale unui psihiatru este capacitatea de a asculta cu adev rat; îns de cel pu in cinci ori în timpul Äorei de cincizeci de minute" m surprind e uînd în încercarea de a asculta cu adev rat ceea ce spune pacientul meu. Uneori, pot s pierd irul asocia iilor de idei ale pacientului i atunci este de datoria mea s îl întreb: Äîmi pare r u, dar mi-am l sat gîndi-rea s o ia razna pentru un moment i nu te-am ascultat cu adev rat. Po i s te întorci la afirma iile de acum cîteva minute?" Interesant este c , de obicei pacien ii mei nu se sup r . Din contr , par s în eleag intuitiv c un element vital al capacit ii de a asculta cu adev rat intr în alert semnalizînd întreruperile cînd ascultarea înceteaz ; iar faptul c mi-am dat seama c îmi lipsea aten ia îl reasigur acum pe pacient c , în cea mai mare parte a timpului, întradev r îl ascult. A ti c cineva îl ascult cu adev rat reprezint deseori în i prin sine, pentru el, o terapie remarcabil . în aproximativ un
MUNCA ATEN IEI

117 sfert dintre cazurile noastre, indiferent dac pacientul este adult sau copil, apar îmbun t iri considerabile i chiar dramatice în perioada primelor luni de psihoterapie, înainte ca r d cina problemelor s fie descoperit i înainte de a fi f cut vreo interpretare semnificativ . Exist mai multe motive pentru acest fenomen, dar consider c principalul îl reprezint senza ia pacientului c este ascultat cu adev rat, adeseori pentru prima dat dup nenum ra i ani sau poate chiar pentru prima oar . De i ascultarea este de departe cea mai important form de aten ie, în majoritatea rela iilor de iubire sînt necesare i alte forme, în particular în ceea ce îi prive te pe copii. Varietatea formelor posibile este mare. Una este jocul. Cu copiii mici, va fi jocul cu culorile sau Äprinde mingea", cu copiii de ase ani scamatorile, pescuitul sau Äde-a v-a i ascunselea", cu copiii de doisprezece ani poate fi badmintonul sau dominoul i a a mai departe. Fa de cei mici, î i po i manifesta aten ia citindu-le ceva, iar fa de cei mai mari ajutîndu-i s - i fac temele pentru acas . Activit ile împreun cu familia sînt importante: filme, ie iri la iarb verde, c l torii, tîrguri, carnavaluri. Cîteva forme de aten ie reprezint pure servicii f cute unui copil: supravegherea unui copil de patru ani pe plaj sau aproape nesfîr ita îndrumare necesar tinerilor adolescen i. Dar ceea ce au în comun toate aceste forme de aten ie ² în comun i cu ascultarea, de asemenea ² este c toate implic timp petrecut cu copilul. A participa înseamn a- i petrece timp, iar calitatea aten iei este propor ional cu intensitatea concentr rii în aceast perioad de timp. Timpul petrecut cu copiii în aceste activit i, utilizat a a cum se cuvine, le ofer p rin ilor nenum rate ocazii de a- i analiza copilul i de a începe s îl cunoasc mai bine. Dac tiu sau nu s piard , cum î i fac temele i cum înva , ce le place i ce nu, cînd sînt curajo i i cînd sînt însp imînta i în aceste activit i ² toate sînt informa ii vitale pentru p rintele care î i iube te copilul. Acest timp petrecut împreun cu copilul cu prilejul a diferite activit i îi ofer de asemenea p rintelui nenum rate ocazii pentru a-i forma abilit i i de a-1 înv a principiile de baz ale disciplinei. Fructuoasa activitate de observare i înv are a copilului este, bineîn eles, principiul de

baz al terapiei prin
118
Iubirea

joc, iar experimenta ii terapeu i pentru copii pot deveni adep i înfoca i ai folosirii timpului petrecut jucîndu-se cu micul lor pacient pentru a face observa ii semnificative i interven ii terapeutice. Supravegherea unui copil de patru ani pe plaj , concentrarea asupra interminabilelor povestioare disparate spuse de un copil de ase ani, a-1 înv a pe adolescent s ofeze, a- i asculta cu adev rat partenerul de via atunci cînd î i descrie o zi de munc la birou sau în fa a ma inii de sp lat i a-i înelege problemele interioare necesit o r bdare deosebit i o implicare a min ii pe cît de mult este posibil ² toate acestea reprezint sarcini care plictisesc deseori, sînt inconfortabile i te storc de puteri în majoritatea cazurilor; ele înseamn munc . Dac sîntem foarte lene i, nu le vom face deloc. Dac sîn-tem mai pu in lene i, le vom face deseori i bine. Pentru c iubirea este munc , esen a non-iubirii este lenea. Subiectul lenii este unul de maxim importan . Este o tem implicit , care a fost analizat în prima sec iune despre disciplin i în aceasta, despre iubire. Ne vom mai concentra asupra ei în partea final , cînd vom avea o imagine mai clar .

Riscul pierderii
Actul iubirii ² extinderea de sine ², a a cum am spus, necesit o lupt cu iner ia lenii (munca) sau cu rezisten a generat de fric (curajul). S ne întoarcem acum de la munca iubirii la curajul iubirii. Cînd ne extindem pe noi în ine, inele nostru intr într-un teritoriu nou i nefamiliar, ca s spunem a a. inele nostru devine un sine nou i diferit. Facem lucruri pe care nu am fost obi nui i s le facem. Ne schimb m. Experien a schimb rii, a unei activit i neobi nuite, a faptului de a ne afla pe un teren nefamiliar, de a face lucruri într-un mod diferit este însp imînt toare. A fost întotdeauna i totdeauna va fi. Oamenii se descurc cu frica de schimbare în diferite feluri, dar frica este inevitabil dac ei se schimb cu adev rat. Curajul nu înseamn absen a fricii; el înseamn a face o ac iune în pofida fricii, înseamn a ie i din rezisten a produs de c tre fric în necunoscut i în viitor. Un anumit
RISCUL PIERDERII

119

nivel de dezvoltare spiritual i, prin urmare, de iubire necesit totdeauna curaj i implic riscuri. Vom lua acum în considerare riscul iubirii. Dac e ti un om care merge frecvent la biseric , trebuie s fi observat o femeie spre 50 de ani care în fiecare duminic , cu exact cinci minute înainte de a începe slujba, f r s ias cu nimic în eviden , se duce i se a az pe acela i loc în irul de b nci de la nava lateral din spatele bisericii. In momentul în care se termin slujba, în lini te, dar rapid, ea se îndreapt spre u i dispare înaintea oric rui enoria i înainte ca preotul s poat s ias pe sc ri pentru a-i conduce. Dac ai vrea s o acostezi ² ceea ce nu e prea probabil ² i s-o invi i la cafeaua de dup slujb , ea î i va mul umi politicos, privind nervos peste tine i î i va spune c are o obliga ie presant , iar apoi va disp rea. Dac o vei urm ri cum se îndreapt spre acea obliga ie presant , vei descoperi c se duce direct acas , un mic apartament, unde obloanele sînt totdeauna trase, descuie u a, intr , încuie u a imediat dup ea i nu mai poate fi v zut pîn duminica urm toare. Dac ai putea s continui s o urm re ti, ai putea vedea c are o slujb de dactilograf de rang inferior într-un mare birou, unde î i accept sarcinile f r s spun nici un cuvînt, bate la ma in f r nici o gre eal i înmîneaz lucrarea terminat f r nici un comentariu. î i m nînc prînzul pe birou i nu are nici un prieten. Se duce acas , se opre te totdeauna la acela i supermagazin impersonal, pentru a- i face cîteva provizii, înainte de a disp rea în spatele u ii casei ei, ie ind doar pentru o nou zi de munc . Sîmb ta dup -amiaz se duce la un cinematograf din cartier, care î i schimb programul o dat pe s pt mîn . Are un televizor, nu are telefon, nu prime te aproape niciodat scrisori. Dac ai reu i cumva s comunici cu ea i ai comenta c via a ei pare singuratec , ea i-ar spune c mai degrab se bucur de singur tatea ei. Cînd ai întreba-o dac are m car animale de cas , î i va spune c a avut odat un cîine care îi era foarte drag, dar care a murit cu opt ani în urm i nici un altul nu i-a luat locul. Cine este aceast femeie? Nu tim secretele inimii ei. tim c întreaga sa via este devotat evit rii riscului i c în evolu ia sa, în loc s - i l rgeasc inele, i 1-a îngustat i diminuat aproape pîn la inexisten . Ea nu a investit în nici o fiin . 120
Iubirea

Alege via a i dezvoltarea i vei alege schimbarea i prospectarea mor ii. de natura mereu schimb toare a lucrurilor. Äaliatul" nostru. Pre ul investirii este durerea. toat via a reprezint în sine un risc. la fel ca i bucuria. f r risc sau contestare. Evitînd experien a mor ii. foarte devreme în via . c l torie la Ixtlan i pove tile puterii). Maturizarea reprezint pasul ie irii din copil rie i al intr rii în perioada adult . Putem iubi doar acel ceva care într-un fel sau altul are importan pentru noi. Dar singura alternativ la a nu tr i din plin este s nu tr ie ti deloc. c iubirea transcende investirea. pentru c nevroza este mai degrab o norm decît o excep ie) au o problem . ea a trebuit s evite dezvoltarea i schimbarea. La vîrsta de 13 ani am plecat de acas la Phillips Exeter Academy. ne priv m singuri de sf -tuirea ei i nu este posibil s tr im sau s iubim cu mintea limpede. . Prin sfaturile mor ii. aceea de a sta drept i cu mintea limpede în fa a realit ii. o coal preg titoare pentru b ie i. Esen a vie ii este schimbarea. majoritatea pacien ilor psihoterapiei ( i probabil majoritatea celor care nu sînt pacien i. în cuvintele lui Don Juan. Journey to Ixtlan i Tales of Power (Înv turile lui Don Juan. Riscul independen ei Astfel.Dar am spus c simpla investire nu este iubire. cel mai mare este riscul cre terii. Dac cineva este ho-t rît s nu ri te durere. este mai mult un salt însp imînt tor decît un pas i este un salt pe care mult lume nu 1-a f cut cu adev rat niciodat în timpul vie ii. de tr irea mor ii. Dac te dep rtezi de o alt fiin uman . încît a fost determinat s nu mai aib niciodat experien a mor ii. poate chiar milioanele de riscuri pe care ni le lu m în timpul vie ii. acestea sînt c r i despre procesul psihoterapeutic. va fi r splata ta. [Don Juan este personajul principal al seriei de c r i ale lui C arlos Castaneda. Poate din cauz c a fost atît de chinuitor pentru mine personal. Dar investind. cu atît ne lu m mai multe riscuri. s nu aib parte de extaz sexual. o panoplie de dezvoltare i de dec dere. lipsit de nou. copii care nu s-au separat de p rin ii lor i de puterea pe care p rin ii o au asupra lor. dar iubirea necesit investire la început. La un anumit nivel.tr. poate c majoritatea Äoamenilor mari" r mîn din punct de vedere psihologic. putem totdeauna s fim îndruma i spre cea mai bun folosire a timpului i s tr im via a din plin. tiam doar c s ream în necunoscut. cred c pot ilustra cel mai bine esen a maturiz rii i enormitatea riscului implicat descriind pasul gigantic pe care eu însumi l-am f cut pentru a intra în perioada adult la sfîr itul celui de-al cincisprezecelea an al meu ² din fericire. a Separate Reality. A ales o via uniform .)] 122 Iubirea acea vreme con tiin a c ceea ce f ceam se numea maturizare. s nu aib speran e i ambi ii. chiar dac înc însp imînt tor. prin con tientizarea constant a limit rii timpului de via i iubire. O via plin va fi plin de durere. Nu e surprinz tor. Sprijin -te pe cineva i vei fi abandonat. atunci moartea poate deveni. RISCUL PIERDERII 121 totu i o surs permanent de sfaturi în elepte*. chiar adul i de succes. De i acest pas a fost o decizie con tient . exist totdeauna riscul ca acea persoan s se dep rteze de tine. Este adev rat. Dar dac nu sîntem dispu i s înfrunt m însp imînt toarea prezen a mor ii de pe um rul stîng. s nu aib prieteni ² adic toate cele care fac via a vie. o plant ² ea va muri. de nea teptat. chiar cu costul tr irii vie ii. exist întotdeauna riscul pierderii sau al respingerii. plin de sens i semnificativ . Am spus c încercarea de a evita suferin a legitim st la r d cina tuturor bolilor emo ionale. Astfel. s nu se c s toreasc . Cînd ne sfiim de moarte. atunci o asemenea persoan nu trebuie s fac prea multe lucruri: s nu fac copii. Orice fiin ai iubi ² o persoan . Dintre miile. în mod inevitabil ne sfiim de via . de i de la distan pot p rea adul i. un animal de cas . c l torind pe Äum rul nostru stîng". îngust a femeii descrise mai sus a fost o experien sau o serie de experien e avînd în centru moartea. Dac tr im tiind c moartea este tovar ul nostru constant. (N. i cu cît iubim mai mult în via a noastr . pîn în momentul mor ii. Probabil hot rîtoare pentru via a izolat . The Teaching of Don Juan: A Yaqni Way of Knowledge. pe care ea le-a g sit atît de dureroase. De fapt. Dep rteaz -te sau dezvolt -te în orice direc ie i durerea. indiferent dac sînt tineri sau b -trîni. vreau s prefa ez povestirea mea prin a spune c nu aveam la * Vezi Carlos Castaneda. Ai încredere în cineva i vei fi r nit. Este surprinz tor c literatura psihiatric abia începe s examineze semnifica ia acestui fenomen. l sîndu-te într-o singur tate mai dureroas decît ai cunoscut înainte.

arhitectura. m gîndesc c poate somnul a fost cel care m-a preg tit incon tient i în tihn pentru saltul pe care trebuia s -1 fac. pentru c a fi la Exeter f cea parte din bine definitul meu plan care trebuia s m conduc la una dintre cele mai bune facult i de Ivy League. am decis s fac dup cum voiam. constructiv. corect. Totu i. sim indu-m total necorespunz tor. A m interna într-un spital psihiatric mi se p rea ceva destul de potrivit pentru mine. Eram. dar c sînt gata s m internez în spital. dovedit i cunoscut. îmi luasem destinul în propriile mîini. în adîncul fiin ei mele. tot ceea ce se afla în fa a mea era necunoscut. ÄNu tiu de ce o ur sc atît. astfel încît s m potrivesc într-un mod cît mai confortabil în planul care fusese stabilit pentru mine i care în mod atît de clar p rea planul corect. Motivele nefericirii mele îmi erau total obscure atunci i sînt înc profund misterioase pentru mine ast zi. L-am f cut cînd m-am întors acas în vacan a de prim var . ca un straniu mesaj spiritual de la o voce care nu era a mea: ÄSingura securitate real în via const în savurarea insecurit ii vie ii. Oricine ar fi apucat pe un astfel de drum trebuia s fie nebun. am r spuns. Pur i simplu nu m potriveam. anun înd c nu m mai reîntorc la coal . inclusiv la dvs. am r spuns în mod mizerabil: ÄNu tiu.i dai seama }a ce dai cu piciorul?" Ä tiu c este o coal bun ". dar apoi. Diminea a m-am dus s -1 întîlnesc iar i pe psihiatru i am spus c nu am s m mai întorc vreodat la Exeter.de foarte bun reputa ie. în momentul cînd disperarea mea era mai mare. Nu p ream s m potrivesc cu facultatea. incert. pentru c numai în somn puteam g si un anumit confort. ve i vedea nu doar ner bdarea de a risca s intre în activit i noi i de adult. Tot ce tiu e c nu m mai întorc acolo. Dar care era drumul meu? Dac nu m întorceam. securizat. dîndu-mi o zi timp de gîndire ca s decid dac aceasta era ceea ce voiam. Fratele meu se adaptase la Exeter. Singura problem a fost c aproape imediat dup ce am început s studiez la Exeter am devenit mizerabil de nefericit. imprevizibil." RISCUL INDEPENDEN EI 123 ÄDe ce nu te po i adapta la ea. Eram îngrozit. i am tot încercat vreme de doi ani i jum tate. care a declarat c sînt deprimat i mi-a recomandat o lun de spitalizare. o cramponare de ceea ce este sigur i familiar. se p rea c nu pot s fac nimic altceva decît s încerc s fac ce era mai bine i s încerc s -mi modelez imperfec iunile. Totu i. via a social . Dar o ur sc i nu m mai întorc. mediul înconjur tor în întregime. precum cel pe care-1 face un b iat de 8 ani care. la care fusese i fratele meu înaintea mea. o r mînere în dependen i copil rie. Acea noapte a fost singura dat cînd am luat în considerare sinuciderea. eu de ce nu puteam? tiam c dificultatea de a m adapta era în întregime gre eala mea i m-am sim it complet nepotrivit. în plus. Ultimul an n-am f cut altceva decît s dorm. M-am sim it extrem de norocos c m n scusem copilul unor p rin i avu i. am crezut c sînt probabil nebun. cu acea tendin a omului mai în vîrst de a se ag a . Ädar nu m mai întorc. Dac observa i chiar i cel mai s n tos copil. o împotrivire. provenind din faptul de a fi parte a unui plan evident atît de bine gîndit. via a mea p rea mai f r sens i mai nenorocit . m-a fi reîntors la tot ce era sigur. tiam c nu este drumul meu. ve i descoperi aceea i ambivalen într-un adult. cursurile. Dac v îndoi i c acestea reprezint riscuri reale înseamn c nu v pute i aminti angoasa implicat de aceste gesturi. tiam c eram norocos s merg acolo. nesigur." Cu toate c p rea nebunesc i ira ional. am r spuns. i ce-ai s faci atunci? Din moment ce pari s te joci cu viitorul t u. Mai r u. dar i divin. Tat l meu a spus: ÄDar nu po i s renun i ² este cea mai bun educa ie pe care o po i cump ra cu bani. s faci din asta o reu it ?" ÄNu tiu". Nu îmi spusese oare tat l meu: ÄTrebuie s fii nebun's dai cu piciorul la o asemenea educa ie"? Dac m întorceam la Exeter. a a cum spunea psihiatrul. M-am odihnit. F cusem saltul în necunoscut. cu multiple salturi mici în necunoscut. care î i puteau permite Äcea mai bun educa ie ce poate fi cump rat cu bani" i am avut un sentiment puternic de siguran . ale c ror u i mi-ar fi fost larg deschise datorit preg tirii mele. nu era de mine.i ia riscul s mearg pe biciclet pîn la magazin de unul singur sau ca acela al unui b iat de 15 ani care merge la prima sa întîlnire cu o fat . la niveluri mai mult sau mai pu in subtile. ci de asemenea o ezitare. Totu i. ce-ai de gînd s faci?" înc o dat . Retrospectiv.. din incon tientul meu a venit o în iruire de cuvinte. studen ii. deprimat. în fiecare zi. în anul trei. de pe Coasta de Est. 124 Iubirea Procesul maturiz rii apare de obicei gradual. neconsfin it. incompetent i nevrednic." ÄEi bine. Nu." P rin ii mei au fost pe drept cuvînt alarma i i m-au dus imediat la un psihiatru. i de aici la cele mai înalte Cercuri conduc toare. nedeterminat.

chiar dac asta însemna s fiu nebun. Dar ce are aceast problem a dezvolt rii în comun cu iubirea. care au fost cu sutele i care spuneau: ÄE ti frumos i iubit. dragostea de sine nu doar c ofer motive pentru astfel de schimb ri majore. unde restaureaz piese de mobil veche. Un om de afaceri în vîrst de 52 de ani. am fost capabil s tolerez aceste sentimente doar pentru c în acela i timp. la fel. atîta timp cît tu e ti tu însu i. motiva i în primul rînd de aprobarea sau dezaprobarea p rin ilor lor (chiar atunci cînd p rin ii sînt de mult vreme mor i i îngropa i). RISCUL INDEPENDENTEI 125 i-a privit retrospectiv via a dominat de o ambi ie frenetic de a face întotdeauna mai mul i bani i de a cre te în ierarhia corpora iei i a g sit-o f r sens. Atunci cînd cineva se c s tore te. Tocmai pentru c m-am sim it prea valoros pe mine însumi nu am dorit s r mîn într-o coal în care m sim eam mizerabil i unde întreg mediul social nu se potrivea nevoilor mele. din cauza enormit ii riscurilor implicate. ducînd singur povara incrimin rilor i a criticilor vecinilor i a riscului unui viitor necunoscut. a fi ales probabil cunoscutul în loc de necunoscut i a fi continuat s urmez modelul preferat de p rin ii mei. exist unele enorme. ele pot fi f cute la orice vîrst . abandonînd un întreg model de via i valori în care fusesem crescut. nevrednic i poate nebun f cînd ceea ce am f 126 Iubirea cut. obi nuit s tr iasc bine i a copiilor. el s-a mutat la ar i i-a deschis un mic magazin. reflectat în propria-mi iubire de sine. ca atunci cînd eu am p r sit coala. în sfîr it. a muncit pîn aproape s . f r a îndr zni vreodat sâ. De i m-am sim it nefiresc. cunoscut i familiar. la vîrsta de 40 de ani. Dup o lung reflec ie. ci pentru c ea sprijin i te înva s ai curaj. inclusiv ale societ ii ca întreg. Din cauz c îi p sa de el însu i omul de afaceri nu a mai dorit s î i dea sufletul pentru a împlini a tept rile mamei sale. într-adev r. îndr znind s fiu diferit. El bloca toate încerc rile ei de a schimba natura rela iilor lor. O s te iubim indiferent ce ai s faci. exemplele de schimb ri descrise i toate celelalte schimb ri majore sînt acte de iubire de sine." F r acest sentiment de siguran în ce prive te iubirea p rin ilor mei. tr ind dup valorile înv ate. în afar de faptul c extinderea de sine implicat în actul iubirii reprezint o l rgire a sinelui în noi dimensiuni? Mai întîi de toate. indiferent cît de diferit a fi fost de al ii. nu pentru c terapia diminueaz riscul. în al doilea rînd. ea este de asemenea baza pentru curajul de a risca. prin urmare. De i astfel de salturi mari sînt f cute de obicei în timpul adolescen ei. Aproape zilnic. sfidînd mînia so iei sale. Pe lîng toate micile salturi pe care ar trebui s le facem. angajarea va fi prin chiar natura ei una . ea a divor at. Este bine c e ti tu însu i. batjocoritor i dominator a început s . astfel de salturi în independen i autodeterminare sînt enorm de dureroase la orice vîrst i necesit curajul suprem. cu trei copii. Astfel de schimb ri majore. aceste schimb ri necesit deseori psihoterapie pentru a fi împlinite. înc m maturizez i nu atît de repede pe cît ar trebui.i dea seama încet i dureros c dependen a ei de el i c snicia reprezentau un fel de via moart .i dea sufletul pentru a ajunge în cele din urm un om de succes în ochii ei. cu costul extrem al unicit ii sinelui meu. care nu voiau s renun e la stilul lor de via costisitor. ocazii de a m dezvolta. O mam de 35 de ani. m ritat cu un so ovin. începe o carier sau are copii pentru a satisface a tept rile p rin ilor sau ale altcuiva.i ia destinul în propriile mîini. la un nivel mai profund. Din cauz c a inut cont de ea îns i acea so ie a refuzat s mai tolereze un mariaj care îi limita aproape complet libertatea i îi reprima personalitatea. dar pentru prima oar în via era liber s fie ea îns i. am fost confruntat cu ocazii subtile de a risca s fac lucrurile în mod diferit. doar atunci cînd facem saltul în necunoscutul unui sine complet. Mult lume nu a f cut niciodat un astfel de salt enorm i. Doar din cauz c p rin ii mei m-au iubit în mod clar i au pus pre pe mine ca i copil m-am sim it suficient de sigur pe mine pentru a sfida a tept rile lor i a m dep rta într-un mod radical de modelul pe care îl fixaser pentru mine. împreun cu copiii ei. r spundeam astfel la mesajele de iubire anterioare primite de la p rin ii mei. totu i ele sînt în mod frecvent rezultate ale psihoterapiei. inflexibil. mult lume nu s-a maturizat deloc. deprimat în urma unui atac de cord. ei r mîn din punct de vedere psihologic în mare parte copii ai p rin ilor lor. Cu un incredibil curaj. i-a dat seama c fusese determinat de o nevoie de aprobare din partea unei mame dominatoare care îl critica constant. Riscînd i dep ind dezaprobarea ei pentru prima oar în via a lui. al unei independen e psihologice i al unei individualit i unice sîntem liberi s urm m c i i mai înalte ale cre terii spirituale i liberi s ne manifest m dragostea în dimensiunile ei cele mai ample. m-am sim it o persoan bun .de ceea ce este vechi. în ciuda aparen ei lor exterioare.

am fost rezonabil de calm pîn cînd so ia mea ma înso it în fa a altarului. * Importan a distinc iei între a fi p rinte biologic i a fi p rinte psihologic este elegant elaborat i concretizat în Goldstein. Rachel. 1973. ÄAm crezut c m voi înc lzi în timp cu Mark. dar în mod frecvent sînt paraliza i de frica de ea. atunci p rintele va fi insensibil la nevoile mai subtile ale copiilor lui i incapabil s exprime iubirea în feluri mai subtile. pe de alt parte. libertate i fidelitate. Ä tiu c sînt frigid ". Angaj rile noi sînt atunci în mod natural însp imînt toare. dar nu s-a întîmplat astfel. rela ia se va spulbera sau va fi în mod inevitabil bolnav i permanent fragil . cît de faptul c ei nu în eleg în mod fundamental ce înseamn angajarea. dominare i supunere. Angaj rile ini ial în el toare pot deveni mai profunde odat cu timpul. nu sîntem pe deplin con tien i de imensitatea riscului implicat în angajarea profund . a venit s m consulte la sfîr itul unei c snicii scurte. de i de multe ori mai importante. Sim ul angaj rii pe care-1 are terapeutul i constan a preocup rii lui vor fi de obicei testate i inevitabil f cute manifeste pacientului în nenum rate feluri de-a lungul lunilor i anilor de terapie. dar ajut mai mult decît orice la tr inicia ei. Nu cred c de vin este . De obicei. Am devenit atunci atît de însp imîn-tat. temeiul oric rei rela ii de iubire veritabile. Beyond the Best Interests of the Chil (Dincolo de cel mai bun interes al copilului). Deseori. Macmillan. Prin urmare. Indivizii cu tulbur ri de caracter tind s aib doar angajamente în el toare. Astfel de r ni pot fi vindecate doar dac este posibil ca persoana respectiv s aib o experien fundamental i satisf c toare de angajare mai tîrziu. acestor indivizi pare c le lipse te în totalitate capacitatea de a se angaja în vreun fel. 128 Iubirea Pentru ei. bîntuit de spectrul abandonului. iar chestiunile angajamentelor sînt cruciale în cursul psihoterapiei. Pentru a avea loc o vindecare temeinic . Angajarea noastr de dup momentul concep iei copilului este cea care ne transform din p rin i biologici în p rin i psihologici*. angajarea este funda ia. Erau vremuri cînd m cutremuram de enormitatea a ceea ce f ceam cînd acceptam un pacient nou pentru o terapie de lung durat . sînt în general con tien i de natura angaj rii. a recunoscut Rachel. Nu este vorba atît despre frica de riscul angaj rii. Copiii nu pot ajunge la maturitatea psihologic într-o atmosfer imprevizibil . Nevroticii. Riscul angaj rii Indiferent dac e în el toare sau nu. Cuplurile nu pot rezolva într-un mod s n tos problema universal a c sniciei ² dependen sau independen . sim ul nostru de angajare dup c s torie este cel care face posibil tranzi ia de la îndr gostire la iubirea veritabil . iar cînd tulbur rile lor sînt grave. Am sugerat deja RISCUL ANGAJ RII 127 c una dintre func iile de care se serve te fenomenul instinctual al îndr gostirii este aceea de a oferi participan ilor o mantie magic de omnipoten . Din cauz c p rin ii lor nu au reu it s se angajeze în vreun fel semnificativ fa de copii. printre altele. o încetare a dragostei p rinte ti prin moarte. în ceea ce m prive te. angajarea este piatra de temelie a rela iei psihoterapeutice. încît nu mi-am mai amintit nimic din ceremonie sau din petrecerea ce a urmat. rece i distant . de exemplu ² f r siguran a de a ti c actul de a lupta pentru aceste lucruri nu va distruge prin el însu i rela ia. Cînd cineva î i iube te copiii în primul rînd pentru c lumea se a teapt ca el s se comporte iubitor fa de copii. ei au crescut f r experien a angaj rii. Angajarea profund nu garanteaz succesul unei rela ii. este necesar ca terapeutul s aduc în rela ia lui cu un pacient nou acela i sens i grad înalt de angajare pe care le aduc p rin ii care î i iubesc cu adev rat copiii.am gitoare. care aduce orbirea în fa a riscului a ceea ce fac atunci cînd contracteaz o c s torie. angajarea reprezint o abstrac ie dincolo de orizontul lor. Problemele angaj rii sînt majore. o tîn r frumoas de 27 de ani. So ul ei Mark o p r sise din cauza frigidit ii ei. Orice persoan preocupat cu adev rat de cre terea spiritual a altuia tie con tient sau instinctiv c poate cultiva în mod semnificativ aceast cre tere doar printr-o rela ie constant . moment în care întreg corpul a început s -mi tremure. în orice caz. un fenomen pe care nu-1 pot gîndi în întregime. Angajarea este inerent în orice rela ie de iubire veritabil . parte inerent a multor tulbur ri de ordin psihiatric. experien a lor din cea mai fraged copil rie a fost una în care p rin ii erau suficient de angaja i fa de ei pentru ca i ei s se angajeze în schimb fa de p rin ii lor. Din acest motiv. Cele mai înalte forme ale iubirii sînt în mod inevitabil alegeri total libere i nu acte de conformitate. Freud i Solnit. abandon sau respingere cronic are ca efect transformarea angaj rii spontane a copilului într-o intolerabil experien a durerii. dac nu.

i ca s v spun adev rul. Nu tiu dac vei abandona lucrul nostru împreun atunci cînd vei fi preg tit s o faci sau înainte de asta. într-o zi. ÄNu m-am gîndit niciodat la ceva ca fiind dreptul meu. pentru c mi-ar pl cea s am un mariaj fericit într-o zi i mi-ar pl cea s fiu normal ² oamenii normali par s g seasc ceva minunat în sex. dar c era nevoie de o u oar for are din partea mea. am sim it c este gata s izbucneasc în lacrimi. iar eu s .i spun: «Rachel. s vorbi i". i mi-am luat un angajament fa de tine. pozi ia Rachelei era garantat doar atîta timp cît ea producea ce i se cerea i se comporta în func ie de a tept ri. ÄProbabil crezi c este posibil s vii aici într-o diminea . Ar fi fost un bun pre edinte la General Motors. Nu a vrea. ÄNu pot s o fac. O parte din mine vrea. Ne concentrasem asupra faptului c Rachel nu a plîns niciodat în prezen a mea ² un alt fel de a nu î i permite Äs lase s se întîmple"." ÄDar sînt un oaspete aici. de exemplu. cum s fi sim it c locul ei la mine era sigur? Astfel de r ni cauzate de faptul c p rin ii nu reu esc s se angajeze nu se vindec prin cîteva cuvinte. presupun c a putea. . Printre altele. în loc de a-i da Rachelei sentimentul c locul ei în cas ca i copil este ceva sigur ² un sentiment care poate veni doar de la p rin ii angaja i în cre terea copiilor ². ai dreptul la el. Am decis s nu te mai consult. pare atît de inutil." Acest lucru se întîmpla la sfîr itul edin ei. cînd vorbea despre teribila singur tate care provine din faptul de a fi mereu în gard .»" ÄEste exact ceea ce simt". a exclamat Rachel. aceast camer de a teptare i timpul nostru împreun sînt dreptul t u. ÄEi bine. nu sînt sigur c vreau. în loc s se întind . mama Rachelei i-a comunicat exact opusul: la fel ca pentru un salariat. a întrebat ea. Sînt ale tale. Ai achizi ionat acest timp i spa iul din acest birou. mur-murînd: ÄBiata Rachel. La revedere i noroc bun. Mark spunea totdeauna: «Re-laxeaz -te i las s se întîmple. sau cinci ani. Pîn la moartea mea." în a treia lun a muncii noastre împreun . chiar dac mi-ar lua un an. Pentru c locul ei în cas nu era sigur pe vremea cînd era copil.Mark. poate c nu vreau s m relaxez i s las s se întîmple. Atunci cînd accept un caz precum al t u. sau zece ani sau oricît. serviciile mele vor fi valabile pentru tine. Tu ac ionezi ca i cum ai fi un oaspete aici i nici m car nu e ti sigur c ai fi binevenit . Acest birou. a anun at ea. lucrul cu tine a devenit plictisitor. cum st tea întins pe canapea. Dar nu o voi face. Trebuie lucrat la niveluri din ce în ce mai profunde. a a c de ce s -mi mul ume ti pentru ceea ce î i apar ine?" ÄNu pot s cred c gîndi i în felul acesta!". i pentru c l-ai achizi ionat." Nu mi-a fost greu s în eleg problema pe care o avea Rachel. biata Rachel!" Gestul a e uat. Nu mi-a pl cut s fac sex cu nimeni. chiar dac a putea. 130 Iubirea E o femeie remarcabil . Cel pu in nu în ceea ce prive te o persoan . ÄDar în acest caz. am spus. am r spuns. de terapie de lung durat . sau mai degrab condus cu sentimentul c ar putea fi dat afar oricînd gre e te cu ceva. M pl te ti pentru a avea acest drept. prin cîteva asigur ri superficiale. i-am spus Ra-chelei c ea îmi spune totdeauna ÄMul umesc" de cel pu in RISCUL ANGAJ RII 129 dou ori înainte de a începe edin a ² mai întîi. este doar casa dvs. fa de acea persoan . îmi iau un angajament fa de acel caz. ÄNimic per se". La începutul terapiei. Rachel s-a în sprit imediat i s-a ridicat cu ochii usca i. ÄCe e gre it în a fi politicos?". Voi munci cu tine atît cît este necesar. a ap rut un an mai tîrziu. i am mîngîiat-o blînd pe cap. fostul ei so Mark îmi spusese: ÄCred c mama Rachelei are multe de-a face cu problema ei. Nu e ti oaspete. Dar oricum ar fi. acum e vremea ca dvs. Adic nu m pute i da afar ?" ÄO. Rachel. La urm toarea edin . Rachel fusese crescut . atunci cînd o întîlneam în camera de a teptare i înc o dat cînd intra pe u a biroului meu. Nu pot l sa s se întîmple. O astfel de ocazie. am replicat eu. Dar alt parte din mine este mul umit de felul cum stau lucrurile acum. tu e ti cea care va pune punct rela iei noastre." ÄAdev rat". permanent. a fost de acord Rachel. Uite ce e. dar ca mam nu sînt sigur c este prea bun . atîta timp cît le vei dori." Chiar a a era. a a c am f cut ceva nu prea obi nuit: m-am aplecat peste ea. ÄDar e de asemenea adev rat c tu îmi pl te ti 40 de dolari pe or pentru timpul cît e ti aici. Rachel a venit i s-a a ezat pe canapea. ÄAtunci crezi c te pot da afar oricînd vreau". nu ar fi nici etic.» Ei bine.

Rachel m-a anun at c nu î i mai poate permite 80 de dolari pe s pt mîn . nu-i a a. De i nu a ap rut la un nivel con tient. cu dou edin e pe s pt mîn . toate motivele pentru care nu m mai pute i trata. îmi oferi i o reducere. pentru a sc pa de o apropiere din ce în ce mai mare de mine.ÄCe vrei s spui?". poate mama ta." Una dintre problemele pe care le au oamenii în general în rela iile lor ca adul i." RISCUL ANGAJ RII 131 ÄN-am nici cea mai vag idee despre ce se întîmpla". Realist vorbind. Dvs. tiam c Rachel avea o mo tenire de 50 000 de dolari. vînz torii din ora m-au înc rcat cu cele mai mari pre uri suportabile. am spus. am putut s ne ocup m mai direct de chestiunile implicate. acest fapt era ridicol." ÄAceasta este ultima noastr edin . a întrebat ea." M-am sim it încurcat. ÄChiar ve i face asta?". Una dintre forme este frigiditatea Rachelei. un zid de siguran într-o lume f r angajamente. reu eam s o conving s se întoarc . ceea ce voia s exprime frigiditatea Rachelei fa de so i fa de prietenii anteriori era: ÄNu o s m dau ie cînd tiu al naibii de bine c ai s m la i balt mîine. tiam c mo tenirea ei reprezenta pentru Rachel ceva mai mult decît bani. Nimeni nu mi-a mai oferit o reducere pîn acum." Pentru Rachel. dar nu am nici o putere asupra ta. la sfîr itul celui de-al doilea an. A i vrut s plîng mai demult. Iat de ce ast zi va fi ultima noastr edin . trecea printr-o perioad dificil în ceea ce prive te banii. La ultima edin a i f cut totul ca s m ajuta i s plîng. Apoi a fost de acord. poimîine. Nu pot s fac ceea ce vre i dvs. Rachel a spus: ÄPentru c m trag dintr-o familie bogat . în mod normal. Era rîndul Rachelei s fie încurcat . Acest sindrom îmbrac multe forme sau deghiz ri. E ti aici ca s faci ceea ce vrei tu i cînd vrei tu. pe lîng salariul modest pe care-1 cî tiga la serviri i c în co132 Iubirea munitate era cunoscut ca f cînd parte dintr-o familie veche i înst rit . iar eu tot nu am f cut-o. i trebuia ori s înceteze s m vad ori s m vad doar o dat pe s pt mîn . Rachel a p r sit terapia de mai multe ori în timpul anului urm tor. Ea m-a privit cu un amestec de fric . Am aflat c Rachel scria poezii i am rugat-o s mi le arate i mie. Äla ultima edin a i vrut s plîng. ÄEi bine". Nu toat lumea este ca mama ta. dup o combina ie de scrisori sau telefoane de-a lungul unei s pt mîni sau a dou . De i era destul de rezonabil în ceea ce m privea s -i cer s intre în banii de mo tenire pentru a pl ti taxa standard. ÄO s -mi spune i toate lucrurile care nu sînt în regul cu mine. Am aprobat din cap. ÄTot nu în eleg ce vrei s spui. Pe de alt parte. Mai întîi. Rachel?" ÄDa." ÄTu chiar crezi c am s te concediez. în b t lia purtat cu incertitudinea dac ea ar putea permite angaj rii noastre reciproce s se adînceas-c . am întrebat." De fapt. a fi confruntat-o cu faptul c î i putea permite serviciile mele mult mai u or decît al i pacien i i c f r nici o îndoial se folosea de problema banilor în mod fals. A putea s te îmboldesc. în cele din urm . Vei fi aici atîta timp cît vei dori. neîncredere i bucurie. a a c o s renun a i la mine. Dar eu nu sînt mama ta. este sindromul: Äo s te p r sesc eu înainte s m p r se ti tu". oricine ar crede la tfel. Tu nu e ti angajata mea. De la divor ul s u. nu oricine. iar ea nu era dispus s se angajeze cînd harta experien ei ei trecute îi ar ta ca sigur faptul c nimeni nu se va angaja în schimb fa de ea. în cazul în care nu au primit niciodat o ferm angajare din partea p rin ilor lor. a spus ea. Rachel. Era ceva ce-i apar inea. dar s pt mîn dup s pt mîn Äuita" s mi le aduc . Dup un an de terapie. Sindromul Äo s te p r sesc eu înainte s m p r se ti tu" devine mai puternic pe m sur ce o persoan precum Rachel devine mai apropiat de o alta. a refuzat. Mi-a spus c s-a gîndit la venitul ei i i-ar permite s pl teasc 50 de dolari pe s pt mîn i mi-a oferit suma pentru o edin . Äa l sa s se întîmple" în ceea ce prive te sexualitatea sau alte lucruri reprezenta o angajare a ei." ÄNu. s fac. Nu e ti aici ca s faci ceea ce vreau eu s faci. ceva ce nu o va p r si. A urmat o lung perioad de t cere. I-am spus c voi reduce taxa la 25 de dolari pe edin i c voi continua s o v d de dou ori pe s pt mîn . O s însuma i toate lucrurile care nu sînt în regul cu mine. mai aproape de lacrimi decît fusese vreodat . în cele din urm . I-am explicat c refuzul de a-mi ar ta poeziile are aceea i semnifica ie ca i refuzul sexualit ii fa de Mark i al i . Rachel. am crezut c este un risc pe care ea nu era înc gata s i-1 asume i c dac insistam va pleca cu adev rat. mi-a spus ea. De fiecare dat . Nu te voi concedia niciodat .

a spus ea. Deseori nu am fost atît de norocos. etc. în mod ciudat. asta ar însemna o total respingere a ei? O s termin m prietenia RISCUL ANGAJ RII 133 noastr pentru c ea nu e un mare poet? Poate c împ rt in-du-mi din poeziile ei rela ia noastr va deveni mai profund . spontan . etc. ci de asemenea este riscul confrunt rii cu sine i al schimb rii. explorare. în alte rela ii. Totu i. Apoi. în cel de-al patrulea an. adeseori mai mult team i fric decît are un soldat care intr în b t lie. Soldatul nu poate fugi. joac . în sec iunea precedent . care Älas s se întîmple" i plînge pentru prima oar în biroul meu: aceste ac iuni i multe altele implic un risc personal i. cînd va trebui s întreprind ac iuni noi i nefamiliare. cred c acest punct a fost cel în care mi-a oferit poeziile sale. Dac angajarea terapeutului este insuficient pentru a supravie ui vicisitudinilor rela iei. î i permite pentru prima oar s plîng în public. implicînd frecvente extinderi de sine în noi dimensiuni i teritorii de implicare. i-a dat seama c sexul nu este o experien de angajare. atingerea acestui punct este un moment minunat de eliberare i bucurie. indiferent dac lui îi place sau nu.i demonstreze angajarea reprezint punctul de cotitur al terapiei. c are i ea o via proprie de tr it. în cele din urm . în cel de-al treilea an de terapie Rachel a început Äs lase s se întîmple". care îl infantilizeaz . ajungînd s accepte faptul c eu am un angajament fa de ea. ca o bun mam pe care nu o avusese. s rîd i s tachineze. ÄEste primul loc în via a mea în care m simt în siguran . A face astfel de noi ac iuni ² a se comporta în mod diferit fa de felul în care se comporta înainte ² poate reprezenta un risc personal extraordinar. a putut s chicoteasc . dac angajarea terapeutului este suficient . Un tîn r homosexual pasiv ia pentru prima oar ini iativa de a-i cere unei fete o întîlnire. pentru c exist o arm care îl amenin din spate i una care-1 amenin din fa . unii pacien i pot s 134 Iubirea vin încrez tori la terapie dou sau trei ore pe s pt mîn timp de ani de zile i totu i s nu ating acest punct. tiind c eram totdeauna la dispozi ia ei atunci cînd se sim ea agresat . Nevoia sa de angajare din partea mea era atît de total . deseori luminîndu-i sufletul i bucurîndu-1. îns schimb rile trebuie s existe dac cineva vrea s duc o via de iubire. am examinat dificult ile schimb rii h r ii realit ii. Punctul în care pacientul începe s . Vor ap rea multe puncte în c l toria cre terii spirituale a cuiva. prin urmare. Am fost. a devenit cald . Pentru Rachel. în discu ia despre disciplina devo iunii fa de adev r. ea a fost rapid capabil s se aventureze mai departe. o persoan care nu a avut niciodat încredere în nimeni se întinde pentru prima oar pe canapeaua analistului. a viziunii asupra lumii i a transferurilor. Riscul angaj rii în terapie nu este doar riscul angaj rii în sine. preocupat s se bucure de toate rela iile umane care îi ie eau în cale. de obicei ² de i nu inevitabil ² pacientul va r spunde mai devreme sau mai tîrziu cu o angajare crescînd .i împ rt i sexualitatea însemna de asemenea o angajare total ? Chiar dac nu a fi receptiv la poezii. Operatorul de computer pe care l-am descris în prima sec iune ca exemplu de transfer e un astfel de caz. ci una de autoexprimare. prin urmare. permi îndu-i acestuia s ias din raza lui de vedere. o angajare fa de terapeut i fa de terapia îns i. Al ii ar putea s -1 ating chiar în primele dou luni. în cele din urm . s-a sim it liber s permit sexualit ii ei s izbucneasc . în consonan cu noua sa viziune asupra lumii. Dar ei trebuie s -1 ating pentru a fi vindeca i. p rînd autosuficient i Äputernic". indiferent dac este singur sau are un psihoterapeut ca îndrum tor. o so ie anterior dependent îl anun pe so ul dominator c va ob ine o slujb . din fericire. atunci. sau Rachel. terapia va reu i. încît nu am fost capabil sau dispus s i-o ofer. pentru c atunci tie c pacientul i-a asumat riscul angaj rii de a se face bine i c . Äb iatul mamei" de 50 de ani îi spune mamei lui s nu i se mai adreseze cu numele de alint. Dar individul care încearc s se . Pentru terapeut. i-a asumat riscul de a m l sa s -i v d poeziile. un b rbat distant din punct de vedere emo ional. Pîn cînd a terminat terapia. Rela ia noastr ." De la securitatea biroului meu i a timpului petrecut împreun . De ce îi era fric de o astfel de profunzime? Etc. Rachel a devenit o persoan vivace i pasionat . De ce credea c a-mi ar ta poemele reprezenta o angajare total a ei? De ce credea c a. vindecarea temeinic nu apare. înv are i abandonare fericit .b rba i. Äînainte nu tiam c e posibil s fii atît de relaxat în prezen a unei alte persoane". Frigiditatea ei sa retras. care înainte fusese scor oas i formal . capabil s îi ofer Rachelei un grad suficient de angajare pentru a dep i efectele rele ale lipsei de angajare de care avusese parte de-a lungul copil riei.

S-a spus c psihoterapeutul de succes trebuie s vin în rela ia psihoterapeutic cu acela i curaj i cu acela i sim al angaj rii ca i pacientul. reprezint disciplina punerii între paranteze. Cînd privesc retrospectiv la orice caz încheiat cu succes pe care l-am avut." P rin ii. Dintre toate regulile bune i folositoare ale terapiei care mi-au fost predate. sînt pu ine pe care nu am ales s le încalc într-un moment sau altul. spunînd: ÄE ti pe cale s devii un netrebnic". cît mai degrab cu fric i înfrigurare. care.i asigura o b -trîne e plin de sens. Aceea i punere între paranteze i extindere de sine este implicat în a. deoarece comportamentul meu sexual e normal. deseori radical . el îi spune: ÄE ti frigid i e gre it ca tu s nu-mi r spunzi sexual cu o mare ardoare. va spune: ÄConcentrarea ta asupra muncii nu e bun i e excesiv . a trebuit s ies din siguran a rolului de analist prestabilit. o schimbare de sine. pot s se ocupe eficient de copiii lor pîn la vîrsta adolescen ei. Cel mai comun exemplu este actul confrunt rii iubitoare. A a se întîmpl cu faptul de a fi un bun p rinte i tot a a cu faptul de a fi un bun psihoterapeut. Din p cate. RISCUL CONFRUNT RII . p rintele spune. iar cînd este perceput de pacient. Acest loc. în fapt: ÄNetrebnicia ta nu e un lucru bun. necesit o extindere i. înc o dat . iar nevoile lor se schimb . pot s v d c într-un anumit punct sau puncte a trebuit s trec linia. nu eu. Din aceast disponibilitate de a se extinde pe ei în i i i de a suferi împreun cu pacien ii lor. dar care apoi devin total ineficien i ca p rin i din cauz c nu sînt 136 Iubirea capabili s se schimbe i s . în atitudinile i perspectivele mele. Nu atît din lene sau lips de disciplin . Pentru a r spunde nevoilor lor s n toase. P rin ii care nu sînt dispu i s ri te suferin a schimb rii. Am dreptul s te critic. este întotdeauna vorba despre un fapt terapeutic. Este imposibil s în elegi cu adev rat pe cineva f r a face loc acelei persoane în tine însu i. Disponibilitatea terapeutului de a suferi în astfel de momente este poate esen a terapiei. so ii i tot felul de oameni în tot felul de roluri o aplic în mod curent sau la întîmplare. tu gre e ti.RISCUL ANCÎAJ RII 135 dezvolte se poate retrage totdeauna într-un model mai comod i mai familiar al unui trecut limitat." Cînd un so se confrunt cu so ia în privin a frigidit ii ei.i modifice atitudinile în ceea ce-i prive te pe copiii acum mai mari i diferi i de cum erau. Terapeutul trebuie s ri te i el schimbarea. Tu ai o problem din punct de vedere sexual. de exemplu. înc o dat . terapeu ii se dezvolt i se schimb pe ei în i i. a a cum se întîmpl de obicei. a cre terii i a înv rii de la copiii lor aleg un drum al senilit ii ² indiferent dac î i dau seama de asta sau nu ². Doar cînd sîntem dispu i s suferim astfel de schimb ri putem deveni p rin ii de care au nevoie copiii no tri. p rin ii au mai mult de cî tigat din acest proces decît copiii lor. s fiu diferit i s risc neconven ionalul. sîntem obliga i s ne schimb m i s cre tem odat cu ei. din contr ." Cînd un p rinte se confrunt cu un copil. ar fi incorect s vedem suferin a i schimbarea implicat în faptul de a fi un bun p rinte ca pe o form de sacrificiu de sine sau de martiraj. i deoarece copiii cresc permanent. mult lume nu profit de aceast ocazie." Cînd o so ie se confrunt cu so ul ei pe tema c el nu petrece destul timp cu ea i cu copilul.i asculta copiii. ar trebui s fii altfel. prin urmare. din cauz c terapia pacientului meu p rea s cear acest lucru într-un fel sau altul." Mul i oameni nu au nici o dificultate în a. cînd privesc retrospectiv la cazurile mele încheiate cu succes nu este nici unul care s nu fi dus la o schimbare semnificativ . în fapt. Riscul confrunt rii Ultimul i probabil cel mai mare risc al iubirii este riscul exercit rii puterii cu umilin . iar copiii lor i lumea îi vor l sa mult în urm .i exercita capacitatea de confruntare. eu am dreptate. deoarece eu nu sînt un netrebnic i deoarece eu am dreptate. i ca în toate exemplele de iubire. trebuie s ne schimb m pe noi în ine. aceea de a spune: ÄAm dreptate. Oricine cunoa te p rin i care. Oricînd ne confrunt m cu cineva. am o viziune asupra lucrurilor mult mai bun decît a ta i tiu cu siguran c ar fi potrivit s te implici i în alte activit i. iar în celelalte privin e sînt în regul . în ciuda faptului c nu am slujba ta. A înv a de la copiii lor este pentru mul i cea mai bun ocazie de a. Trebuia s se întîmple a a. îi spunem acelei persoane: ÄTe în eli.

din secolul al XVI-lea. care suferea din copil rie de o nevoz depresiv . (Voi spune mai multe despre aceasta mai tîrziu. Ira Progoff. la sup rare sau mînie. Orice om care se prive te i se simte pe sine cu adev rat a a cum este va avea cu siguran blînde e. engl. pentru ea. în care cel ce iube te î i va examina riguros valoarea în elepciunii proprii i motivele care se afl în spatele acestei nevoi de a. Un astfel de om a fost un preot. au înv at s . Aceast 138 Iubirea scrutare de sine. în orice caz. RISCUL CONFRUNT RII 139 ciune i c . fac s creasc mai mult cantitatea de confuzie din lume decît cantitatea de iluminare. persoana iubitoare se va afla frecvent într-o dilem . Dilema poate fi rezolvat numai printr-o con tiincioas scrutare de sine. neîncercînd niciodat s î i asume puterea. cu respect i supu enie neîncetat . Julian Press. întorcîndu-i i cel lalt obraz. tr gînd cu arma de la old. p. s gîn-deasc : ÄEu am dreptate. f cute de obicei în mod impulsiv. valorizînd unicitatea i diferen a persoanei iubite. din aceast cauz percep ia mea asupra nepriceperii sale s fie oare rezultatul propriului meu punct de vedere limitat? Nu cumva m slujesc pe mine însumi crezînd c persoana pe care o iubesc are nevoie s fie re-direc ionat ?" Acestea sînt întreb rile pe care to i cei care iubesc cu adev rat trebuie s i le pun neîncetat. ea este de obicei sortit e ecului.i inhibe tendin a instinctiv de a critica sau de a se confrunta cu spontan arogan . A doua este calea umilin ei. afl m c : ÄBlînde ea în ea îns i nu este nimic altceva decît o cunoa tere i o sim ire cu adev rat a sinelui unui om a a cum este el. în fapt. Pentru persoana care iube te cu adev rat. îns iubirea veritabil va recunoa te i va respecta individualitatea unic i identitatea separat a celeilalte persoane. de-a lungul experien ei mele. Mama pacientei era o femeie mînioas i violent . va ezita."* Exist . în aceste circumstan e. ÄChiar v d clar cum stau lucrurile sau operez pe baza unor supozi ii obscure? Chiar îl în eleg cu adev rat pe cel pe care-1 iubesc? S-ar putea ca nu aceasta s fie calea prin care cel pe care-1 iubesc s devin mai în elept. dintr-un motiv sau altul. Exist un num r semnificativ de indivizi care. în pasivitatea lui.) Persoana care iube te cu adev rat. cel pu in în ceea ce prive te chestiunea în discu ie. necesitînd o veritabil extensie de sine. uneori. Din cuvintele unui c lug r britanic anonim. pacienta mea î i venera tat l pentru nesfîr ita lui toleran i Äiubire". Prima cale este cea a arogan ei. care î i domina familia prin firea ei îfnoas . dar care nu merg mai departe. este esen a umilin ei i blînde ii.i asuma rolul de conduc tor. Preotul nu a ripostat niciodat i î i sf tuia fiica s -i r spund mamei ei a a cum o f cea i el. Confruntarea cu cineva iubit înseamn a. so i. profesori i indivizi în general. seama c el nu a f cut de fapt nimic pentru a o proteja . Prin urmare." Dar realitatea vie ii este în a a fel încît. este clar c acest act are un mare poten ial de arogan . prin egoismul ei. cît mai obiectiv . idee la care ajungem printr-o scrupuloas îndoial de sine i autoexaminare. trad.i exercita iubitoarea îndrumare. Nu a trecut mult timp. prin manipul ri i nu rareori prin b t i fizice aplicate so ului în fa a fiicei. dou c i de a confrunta i critica o alt fiin uman : aceea a siguran ei instinctive i spontane c avem dreptate sau aceea de a crede c cel lalt are probabil dreptate. 1969. tiu mai bine decît tine ce e mai bine pentru tine. nu este una obi nuit . 92. îndrum tor spiritual. obliga ia de a-1 confrunta pe cel lalt cu problema respectiv . în tradi ia credin ei cre tine. deci. produce mai mult resentimente decît cre teri spirituale i are alte efecte neinten ionate. actul critic rii sau al confrunt rii nu apare cu u urin . tat l unei paciente ale mele de vîrst medie. cel mai în elept dintre ei doi va avea. i-a dat. ascunzîndu-se în siguran a moral a blînde ii. în sfîr it. în treburile zilnice. Multe asemenea critici i confrunt ri. pîn a început s realizeze c blînde ea tat lui însemna sl bi* The Cloud of Unknowing (Norul necunoa terii). este cea mai întîlnit modalitate de confruntare la copii. New York. Cînd a început terapia. este mult mai probabil s aib succes i nu am observat. captiv între respectul iubitor pentru calea în via a celui sau a celei iubite i responsabilitatea de a. întradev r. s fi fost vreodat distructiv . atunci cînd iubitul pare a avea nevoie de ea.137 aruncînd critici în stînga i-n dreapta.i asuma o pozi ie superioar moral i intelectual fa de cel iubit. tu te în eli. a privat-o de o îngrijire p rinteasc adecvat exact în aceea i m sur ca i mama sa. o persoan tie mai mult decît cealalt ce e mai bine pentru aceasta din urm i în realitate se g se te pe o pozi ie de cunoa tere sau de în elepciune superioar în privin a subiectului în discu ie.

so ii care se iubesc vor trebui s se înfrunte în mod repetat.i examineze riguros valorile înainte de a stabili cu precizie c tiu ceea ce este mai bine pentru copilul lor. S confrun i pe cineva cu ceva cu care nu se poate descurca va fi. dar distructivi. S confrun i sau s critici este o form de exercitare a conducerii sau a puterii. în afara confrunt rii sau critic rii: cum ar fi sugestia. trebuie s vorbim într-o limb pe care ascult torul o poate în elege i la un nivel cu care ascult torul poate opera. în orice caz. Pentru obiectivele noastre. în mod similar. cu atît e mai cople it de posibilitatea apari iei arogan ei din exercitarea puterii. trebuie s ne extindem pe noi în ine pentru a ne ajusta comunicarea în func ie de capacit ile celui pe care îl iubim. al umanit ii i. recompensa i pe140 Iubirea deapsa. crearea de noi experien e. rela ia este superficial sau chiar supus e ecului. dar nu mai pu in activ. Cînd ne confrunt m cu cineva sau critic m pe cineva o facem deoarece vrem s schimb m cursul vie ii persoanei respective. Iubirea ne constrînge s ne juc m de-a Dumnezeu avînd con tiin a întreag a . Este clar c exercitarea puterii. s m joc de-a Dumnezeu? Acesta este riscul. iar în majoritatea cazurilor va avea un efect v t m tor. totu i. Dac vrem s ne facem auzi i. Dar aceia care iubesc cu adev rat i. Este evident c mai exist multe alte c i. F r aceasta. printr-o ac iune con tient sau incon tient . care este cerut de iubire. trebuie s se examineze mai întîi pe ei în i i i s . pentru ara mea sau pentru rasa uman ? Cine mi-a dat dreptul s îndr znesc s m încred în propria-mi în elegere. întreb rile. dar ce leg tur are aceasta cu riscul implicat? Problema este c cu cît cineva iube te mai mult. necesit un mare volum de munc . de exemplu. sporirii aten iei fa de el sau aplic rii uneia dintre celelalte forme de influen are. dac doresc s contribuie la cre terea spiritual a celuilalt.d. profesorilor.a. într-o manier predeterminat .m. umane sau de alt natur . atunci cînd iubim. în afar de aceea de a încorpora amarele manipul ri ale mamei. condamnarea i alte forme active de privare de îngrijire. pentru c . deci. te scarpin i eu". pentru a influen a cursul evenimentelor. nel sîndu-i nici o op iune. în m sura în care rela iile din c snicie servesc promov rii cre terii spirituale între parteneri. Cine sînt eu s influen ez cursul evenimentelor omene ti? Ce autoritate m-a investit s decid ce este mai bine pentru so ia mea. f cînd aceast determinare. exist semne c ideea de prietenie a început s se adînceasc . s -i înfrunte i s -i critice uneori. p rin ii trebuie. cu excep ia inac iunii i neputin ei. în arogan a exerciRISCUL CONFRUNT RII 141 t rii puterii f r o total autocon tientizare. este suficient s spunem c persoanele care iubesc trebuie s se preocupe de aceast art . Confruntarea reciproc în iubire este o parte semnificativ a tuturor rela iilor umane importante i de succes. ne juc m de-a Dumnezeu. iar apoi s vreau s -mi exercit voin a asupra lumii? Cine sînt eu. Dac î i iubesc copiii. Din fericire. P rin ii iubitori. ei vor putea de asemenea s analizeze caracterul i capacit ile copilului. cu atît va fi mai smerit. interzic intimitatea i nu servesc numele de prietenie. De cîte ori ne exercit m puterea. care le este atît de u or aplicat. laudei. în cel mai bun caz. Dac este vorba de iubire. ne a tept m s influen m cursul lumii. odat cu pseudou-milin a lui. înainte de a decide dac acesta va fi mai înclinat s r spund favorabil confrunt rii. adesea superioare. Nici o c snicie nu se poate numi de succes dac so ul sau so ia nu va fi cel mai bun critic al celuilalt. A nu reu i într-o confruntare cînd aceasta este necesar pentru nutrirea cre terii spirituale reprezint un e ec al iubirii tot atît de mare precum critica negîndit . sîntem binecuvînta i. rezultînd numai în urma unui schimb reciproc de favoruri i complimente prescrise de bunele maniere.de r utatea mamei i pentru a înfrunta r ul. ca urmare. liderilor ² majoritatea celor care exercit puterea ² nu con tientizeaz acest lucru. ele trebuie s g seasc cea mai eficient cale pentru aceast cre tere în condi iile date. Pot fi scrise volume întregi despre arta de a exercita puterea. exemplul. ignoran i în ceea ce prive te faptul c ne juc m de-a Dumnezeu. Apoi. Exercitarea puterii nu este nici mai mult nici mai pu in decît o încercare de a influen a cursul evenimentelor. la fel de mult pe cît le vor permite copiilor lor s -i critice i s -i înfrunte. ca singurele modele comportamentale. cu cît cineva este mai smerit. Este o concep ie comun ideea c prietenia trebuie s fie o rela ie f r conflicte. Majoritatea p rin ilor. o pierdere de timp. ferici i. un aranjament de tipul: ÄDac m scarpini pe spate. cu grij i aten ie poate. organizarea activit ilor . Acest tip de rela ii sînt superficiale. pentru copilul meu. interdic iile sau permisiunile. muncesc pentru în elepciunea pe care le-o cere iubirea tiu c aceast ac iune înseamn s te joci de-a Dumnezeu i mai tiu de asemenea c nu exist alternativ .

nu le ofer nici o structur . Rezultatul acestui stil este acela c într-un timp relativ scurt. a a cum se întîmpl cu arta copiilor: toate lucr rile sînt cam la fel. vre i s scoatem pasiunea din rela ia noastr ". Din contr . ÄDar dvs. Proprietarul de sclavi ce practic acest stil e atît de obsedat de frica c ace ti sclavi (sentimentele) pot s scape de IUBIREA ESTE DISCIPLINAT 143 sub control i este atît de hot rît ca ei s nu îi cauzeze nici o problem . în consecin . Dar este asem n tor cu culorile primare din picturile copilului. dar de asemenea orice om care iube te veritabil se comport cu autodisciplina i orice rela ie de iubire veritabil cuprinde disciplina. înc un paradox: numai ie ind de sub umilin a cerut de iubire oamenii pot n zui s fie Dumnezeu. sentimentele sînt sursa energiei. întîlnim aici. ÄNo iunea dvs. psihiatrii cunosc bine adev rul vechiului proverb: ÄRîurile pu in adînci sînt zgomotoase" i ÄApele lini tite sînt adînci. Le spun frecvent pacien ilor mei c sentimentele lor sînt sclavii lor i c arta autodisciplin rii e asem n toare artei proprietarilor de sclavi. nu f r arm. cel opus. nu le stabile te limite. De i nimeni nu trebuie s fie sclavul propriilor sentimente. Dac a iubi cu adev rat. în general. Nu e nici o îndoial c mariajul lor este. în nici un caz." Aproape imediat dup aceasta. într-un sens. De vreme ce ele lucreaz pentru noi. sentiment ce influen eaz deseori celelalte sentimente ale lui este la fel de autodis-tructiv. ‡ Iubirea este disciplinat Am indicat c energia pentru munca autodisciplinei deriv din iubire. nu numai c autodisciplina este de obicei iubire transpus în ac iune. aveau de patru ani o c snicie marcat de ipete aproape zilnice. aruncate pe hîrtie f r îndemînare.ceea ce facem. dup cîteva încerc ri cu al i terapeu i. concertele lor zilnice de ipete i haoticul model al c sniciei lor 1 142 Iubirea continua neschimbat. ca în timp sclavii lui s se opreasc din munc i s înceap s se mute în conac. bineîn eles. ce presupune sentimentul de vinov ie al nevroticului. ocazional. arti ti Äboemi". Pasiunea înseamn sim irea marii profunzimi. farfurii sparte i certuri ce se soldau cu zgîrieturi pe fa . unice i pline de în elesuri. La scurt timp dup ce ne-am început munca. iar în curînd proprietarul de sclavi va afla c el este sclavul acestor sclavi. de iubire i c snicie nu las loc pasiunii. spre o rela ie mult mai pu in discordant . ele sînt precum puterea calului sau a sclavului. prin urmare. ei au p r sit terapia i mi s-a adus la cuno tin c trei ani mai tîrziu. Cel lalt stil de conducere. tr ind în acela i haos ca mai sus men ionatul cuplu Äboem" cu tulbur ri de caracter. dar. Exist dou tipuri de gre eli comune pe care proprietarii de sclavi le pot face i care reprezint forme extreme i opuse de conducere executiv . fiecare dintre ei a perceput în mod corect c aceast terapie îi va conduce c tre cre terea autodisciplinei i. c este mai adînc decît un sentiment disciplinat. invadînd salonul i sp rgînd mobila. persoanele care iubesc î i asum responsabilitatea de a încerca s fie Dumnezeu. Prin urmare. în primul rînd.i disciplineaz deloc sclavii. care este o form a voin ei." Nu trebuie s ne închipuim c o persoan ale c rei sentimente sînt controlate i st pînite nu poate fi una plin de pasiune. trebuie s le trat m cu respect. la fel ca i slaba productivitate a vie ilor lor individuale. continuînd cu infidelit i s pt mînale i separ ri lunare. de a nu se juca neaten i de-a Dumnezeu i de-a îndeplini voin a divin f r gre eal . Se va întîmpl . cu care am încercat s lucrez odat . mi-au spus. nu îi trimite în nici o direc ie i nu este clar cine e eful. încît îi bate regulat pentru a-1 asculta i îi pedepse te sever la primul semn de putere din partea lor. unul extrem de colorat. sclavii devin din ce în ce mai pu in productivi. evident c mi-a ordona comportamentul într-un asemenea fel încît s contribuie cît se poate la cre terea spiritual a lui sau a ei. în t cutele nuan e controlate ale lui Rembrandt se pot g si culori infinit de bogate. Cu aceast con tiin . autodisciplina nu presupune strivirea i nimicirea sentimentelor. Primul tip de proprietar de sclavi nu. f cînd posibil îndeplinirea misiunilor vie ii. Doi tineri inteligen i. Faptul c un sentiment este necontrolat nu indic . iar voin a lor este stoars .

stabilindu-le limitele. Prima obliga ie a unei persoane care iube te veritabil o vor constitui întotdeauna rela iile ei maritale i parentale. ci confuzie i neproductivitate. încurajîndu-le. prin urmare. probabil. pentru c majoritatea fiin elor umane î i înfrunt limitele capacit ii lor de a se extinde în vederea dezvolt rii de rela ii de iubire veritabil numai cu so ii i cu copiii lor. Aceasta e calea unei autodiscipline s n toase. la fel cum poate fi asumarea puterii dumnezeie ti. proprietarul î i trateaz sentimentele (sclavii) cu respect. vor arde palatul i nu de pu ine ori cu proprietarul în untru. Este posibil ca aceast limitare s fie dep it . atunci poate spune c a reu it s realizeze ceea ce majoritatea oamenilor nu reu ea într-o via . redirec ionîndu-le i înv îndu-le. dac cineva poate spune c a construit o rela ie de iubire veritabil cu partenerul i cu copilul. mitul exclusivit ii nu este numai fals ca atare. trebuie s alegem dintre ei pe aceia de care sîntem îndr gosti i acum. prin extrapolare. nici u oar ) i echilibrate c i de mijloc. contribuind la stabilitatea i productivitatea rela iilor umane. Deoarece iubirea veritabil implic o extensie de sine. decizînd clar între ele. iar sclavii se vor r scula. Dar iubirea veritabil pentru relativ pu ini indivizi este tot ceea ce ne st în putere. de asemenea. dac sîntem atît de ferici i încît s fim în pozi ia în care majoritatea indivizilor ne solicit aten ia. un factor care va fi examinat mai tîrziu. încercarea de a iubi pe cineva care nu poate beneficia din iubirea ta de cre tere spiritual înseamn a. Este. Aceasta este geneza unor psihoze i a unor nevroze cople itoare. poate fi chinuitor de dureroas . dar o mare autodisciplin este cerut în extinderea sinelui pentru a evita Äexpansiunea . crescîndu-1 cu hran buna. în primul rînd capacitatea posibilului primitor al dragostei noastre de a r spunde iubirii prin cre tere spiritual . întrebîndu-le de s n tate. el nu este sortit nim nui altcuiva. Aici.de severul tratament pe care l-au primit. astfel. nel sînd niciodat vreun semn de îndoial asupra a cine e eful. acesta nu este echivalent cu iubirea veritabil . Aceasta este ea îns i o problem din mai multe motive. într-adev r. sînt cerute cantit i vaste de energie i. Nu putem s iubim pe oricine. dar reprezint . organizîndu-le. rezultatul nu va fi o iubire veritabil .i irosi energia. A a cum am indicat. ele sînt damnate la un e ec aproape sigur. Administrarea potrivit a sentimentelor se face în mod clar de-a lungul unei complexe (prin urmare nici simpl . Pentru ace tia. ascultînd i r spunzînd vocilor lor. în particular. Exist adeseori ceva patetic la individul care a e uat în încercarea de a. o limit inutil în fa a capacit ii lor de a se oferi i altora. exclusivitatea sexual . de necontestat c sînt o mul ime de asemenea spirite atît de încuiate în spatele unor armuri impenetrabile încît. Iubirea veritabil e pre ioas . din afara familiei. prin autodisciplin . de ajutor în aprovizionarea noastr cu destul energie pentru a manifesta o dragoste veritabil pentru cî iva indivizi anume. Sau vor înclina din ce în ce mai mult spre o rebeliune f i . c utînd înc rela ii de iubire în afara IUBIREA ESTE DISCIPLINAT 145 familiei. în consecin . în ciuda celor mai mari eforturi de a nutri i cre te acele spirite. Trebuie s fii foarte respectat i nutrit de energia lui creativ . Acest mit. Mitul este de ajutor. în orice caz. exist cazuri în care capacitatea cuiva de a iubi este suficient de mare pentru a construi cu succes rela ii de iubire în familie i pentru a avea energie i pentru alte rela ii. Exist unii oameni care pot s iubeasc mai mult de o singur persoan în acela i timp. dar sentimentul se asociaz cu investirea. s men in simultan mai multe rela ii de iubire veritabil . depozitul nostru de energie este limitat la fel ca i orele dintr-o zi. care sugereaz c fiecare om este Ämenit" unul alt om. într-o noapte. Unul dintre ele este mitul vestic sau american al iubirii romantice. prescrie excusivitatea rela iilor de dragoste. vrînd sau nevrînd. Mul i factori trebuie avu i în vedere.i transforma familia într-o uniune a iubirii. Aceast alegere nu este u oar . încercarea de a dep i limitele energiei noastre înseamn a oferi mai mult decît putem da i exist un punct de unde nu te mai po i întoarce. de asemenea. dincolo de care încercarea de a-i iubi pe to i cei ce ne apar în cale devine fra144 Iubirea uduloas i d un toare pentru cei pe care vrem s -i ajut m. Dac procesul dureaz destul timp. Totu i. a s di s mîn a pe un teren arid. Dar ea trebuie f cut . într-adev r. previziunea proprietarului de sclavi se va adeveri. Oamenii au capacit i diferite. Trebuie de asemenea analizat i cealalt fa et a problemei de a iubi prea multe persoane. putem avea sentimentul c iubim umanitatea i acest sentiment poate fi. dar dac i se permite s o ia razna. Printre sentimentele ce trebuie disciplinate se afl i sentimentul iubirii. tratament i asisten medical . necesitînd grij i aten ie continu . iar aceia care sînt capabili de iubire veritabil tiu c iubirea lor trebuie s fie focalizat cît de productiv posibil.

Cu cît iubesc mai mult. Tu e ti tot ce po i s fii. eu o z resc. A a cum cînt John Denver: IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 147 Iubirea-i pretutindeni. Cu cît nutresc mai mult cre terea spiritual a celorlal i.* Iubirea înseamn separare Chiar dac actul de a nutri cre terea spiritual a altcuiva are efectul de a nutri propriul spirit. teolog i autor al cer ii Noua Moralitate. Susan avea 31 de ani pe atunci. întradev r. Intre timp. E ecul de a percepe i respecta aceast separare este întîlnit deseori i reprezint cauza multor boli mintale i suferin e inutile. sînt neputincio i în a. Din nefericire. copyright 1975 Cherry Lane Music Co. s se respecte pe sine i s fac ceea ce este necesar pentru .i percepe copiii. este singura cale în aceast via pentru a ob ine o bucurie substan ial . a a cum mi-a relatat un prieten de-al meu: ÄIubirea liber e un ideal. îmi extind inele. indivizii narcisi ti. Cînd iubesc veritabil. tot mai prezent . Pentru cîteva luni. o caracteristic major a iubirii veritabile este c distinc ia între sine i altcineva este întotdeauna men inut i conservat ." Ceea ce a vrut s spun a fost c doar cî iva dintre noi au o capacitate de autodisciplin atît de mare încît s men in rela ii în care exist iubire veritabil atît în familie. iubirea veritabil . i cînd m extind. a demonstrat o cre tere a capacit ii de a avea încredere în persoanele demne de încredere. unii dintre cititori s-ar putea sim i s tui de conceptul de disciplin i vor concluziona c sînt avocatul unui stil de via de o plictisitoare Autodisciplin calvinistic permanent ! Permanent autoanaliz ! Datorie! Responsabilitate! Neopuritanism. cu cît iubesc mai îndelung. în totalitate. de John Denver. Despre aceast extraordinar complexitate a chestiunii (atins aici numai în trecere) vorbea Joseph Fletcher. Cel care iube te veritabil îl va percepe întotdeauna pe cel pe care îl iube te ca pe cineva care are o identitate total separat . în fapt. Joe Henry. Nu fac niciodat ceva pentru altcineva. a avut cîteva încerc ri serioase de sinucidere i a trebuit s fie internat aproape continuu timp de 13 ani dup aceea într-o mul ime de spitale i sanatorii. o fiin uman egoist . care ne-au acordat permisiunea de a o publica. e ecul de a percepe separarea de tine a celuilalt se nume te narcisism. ar spune unii. Iubirea veritabil este împlinire de sine. cît i în afara ei. i a a cum am crescut prin iubire. a în eles c va fi necesar s munceasc mult tot restul vie ii ei pentru a se autodisciplina i a lupta cu aceast boal . Apuca i o alt cale i ve i descoperi poate unele momente de bucurie extatic . cît a * ÄLove îs Everywhere" (ÄIubirea-i pretutindeni"). cu toat disciplina pe care o presupune. cu atît este mai nutrit cre terea mea spiritual . f r disciplina iubirii veritabile libertatea este în mod invariabil potrivnic iubirii i distructiv . Pîn la vîrsta de 18 ani. e un ideal de care doar cî iva dintre noi sînt capabili. Sînt. ci tot ce fac fac pentru mine însumi. Mai mult decît atît. pe care o voi numi Susan X. întotdeauna cel care iube te veritabil va respecta i chiar va încuraja aceast separare i individualitatea unic a celui pe care îl iube te. Prima dat cînd am început s în eleg cît narcisism poate exista a fost în timpul unui interviu cu o pacient schizofrenic . Spune i-i a a cum vre i. cu siguran datorit tratamentului psihiatric de calitate pe care 1-a primit în cursul acestor ani.prea lent a sinelui". Libertatea i disciplina sînt într-adev r foarte strînse. fii deci Via a -i perfect . în orice caz. dar ele vor zbura i vor fi din ce în ce mai am gitoare. so ii sau prietenii ca fiind separa i de ei în i i la nivel emo ional. cresc. Dar sînt i un nebun voios. a început în sfîr it s se îns n to easc . la fel a crescut i dragostea L 146 Iubirea mea. tot mai constant . în cele mai extreme forme. cu atît devin mai mare. Steve Weisberg i John Martin Sommers. eu o doresc i joac cu mine jocul acest. de a accepta faptul c prezint tulbur ri schizofrenice. durat munca noastr . de a distinge între persoanele demne de încredere i cele nedemne. Poate c sînt neopu-ritan.

Doamna X. Din cauza acestui mare progres. i din cîte tiu eu. în realitate. Ast zi v-am spus lucruri care sînt mai mult decît încurajatoare. într-adev r. ca i ale mediului înconjur tor. ci doar o extensie a lor în ile. Nu ar trebui s te extenuezi atît cu lucrul la coal . îns întîlnirea era pentru Susan." De vreme ce ei nu îi percep pe ceilal i ca fiind ceilal i." Pe de alt parte. îi p ruse r u pentru propria persoan .". Doamna X.. individ separat cu individualitate. trebuie c a i participat la cel pu in 20 de întîlniri ca aceasta cu psihiatrii Susanei. cu o cale diferit în via pur i simplu nu exista ² probabil. de obicei p rin ii narcisi ti le r spund . Dac i-ar fi spus mamei sale. într-adev r. în experien ele ulterioare. ci pentru ea îns i. Susan a trebuit s sufere mult vreme de-a lungul bolii sale. Doamn X. Susan ca entitate. pu in dup ce am început s explic. Susan era ea. mergi la culcare. Lipsindu-le empatia. Doamn X. mama Susanei a început s plîng i a continuat s plîng de cum a auzit mesajul meu încurajator. î i deplîngea propria suferin i durere. Äexist ceva ce v-a putea spune despre Susan astfel încît s v fac s v sim i i mai încurajat i fericit pentru ea?" ÄNefericita via a Susanei este atît de plin de durere". indivizilor narcisi ti le lipse te empatia. nu putea acum s fac distinc ia între Susan i propria persoan . sînt înc încurcat. dar se vedea din expresia ei c era foarte trist . în final. c partea cea mai grea a trecut i c nu e probabil ca ea s sufere de acum înainte mai mult decît oricare alt adult. cu evidente determin ri genetice." Am pornit. într-o dup -amiaz cînd Doamna X. Doamna X. Cum poate face asta. m-am gîn-dit? Dup aceasta. Nu o f cea con tient sau mali ios. f r s fie nevoie s se sprijine pe al ii pentru a continua s se nutreasc . ea s-ar putea s sufere mai pu in decît oricare dintre noi din cauza în elepciunii cî tigate din b t lia cu schizofrenia. Nu v sim i i mai degrab bucuroas decît trist ?" 148 Iubirea ÄNu m pot gîndi decît la ce via dificil înfrunt Susan"." ÄBineîn eles c sînt trist ". nu putea s o perceap pe Susan ca avînd o identitate separat de a ei. am recunoscut adesea în mame ale copiilor schizofrenici indivizi extraordinar de narcisi ti. am realizat c Doamna X. Doamna X continua s plîng în t cere. Sistemul de înv mînt e dep it. Nu se poate spune c asemenea mame sînt în toate cazurile narcisiste sau c mamele narcisiste nu pot da na tere unui copil normal. ÄSincer. am spus. mi-a zis. nu plîngea pentru Susan. nici nimeni altcineva. ÄUita i. ÄDe-a lungul ultimilor 13 ani. într-o lung explicare a ceea ce. care este capacitatea de a sim i ce simte cel lalt. am realizat c Doamna X. Schizofrenia este o boal extrem de complex . Ceea ce ea a sim it trebuia s simt i Susan. La început am crezut c sînt lacrimi de bucurie. Brusc. întreaga lume era ea. Dar ne putem imagina profunzimea confuziei din copil ria Susanei provocat de narcisismul mamei sale i se poate analiza în mod obiectiv interac iunea mamelor narcisiste cu copiii lor. a scîncit Doamna X. cum era i Doamna X. în adîncurile min ii sale. Din punct de vedere intelectual. ar fi putut spune: ÄNu este extraordinar c domnul Jones e un ofer de autobuz atît de bun? Este atît de r bd tor i dr gu cu to i copiii i r ut ile voastre! Cred c ar trebui s îi oferi i un cadou mic i dr gu de Cr ciun. Dar spre marea mea surpriz . O utiliza pe Susan ca pe un mijloc de exprimare a propriilor nevoi. am spus.i poat men ine i conduce cu succes o existen independent . Am fost foarte fericit s le descriu progresul enorm al Susanei i s le explic în detaliu motivele optimismului meu. Nu le mai pas de copii. am sim it c se apropie timpul cînd Susan va fi în stare s p r seas spitalul i pentru prima oar în via a ei s .". iar ea î i v rsa lacrimile în numele Susanei. Aceasta s-a întîmplat cînd m-am întîlnit cu p rin ii ei. ce repede progreseaz în acest domeniu. dar dumneavoastr p re i s fi i trist . plin de mîndrie. Susan ar fi putut veni acas în lacrimi din cauza faptului c a fost terorizat de cî iva b ie i în autobuzul colii. s-ar fi aflat într-o foarte bun dispozi ie. Susan ar fi putut veni de la coal aducînd cîteva din picturile pe care profesorul ei i le-a notat cu 10. nici unul dintre ei nu a fost mai optimist decît mine. ÄNu m pot ab ine s nu plîng cînd m gîndesc cît a suferit biata Susan. putea recunoa te al i oameni ca fiind diferi i de ea îns i. atunci. în mintea ei.a se îngriji. ea singur . iar Doamna X. dar le-am explicat i c în mod clar a înv at multe din aceast suferin . cam de cincizeci i cinci de ani. un cuplu ar tos i s n tos. am spus: ÄSînt dezorientat. Doamn X. r spunse printre lacrimi Doamna X. nu pentru ea. la nivel emo ional. într-o dup -amiaz în care Doamnei X. ar fi putut r spunde: IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 149 ÄSusan.

doctore. el spunea c Äscopul i menirea" so iei sale sînt acelea de a p stra casa curat i de a-1 hr ni cum se cuvine. Pe drumul nesfir irii Arca ul vede inta i cu puterea Lui v încordeaz . Sally st tot timpul în camera ei. Chiar dac nu tot atît de narcisi ti ca Doamna X. Totodat . i refuz cu des vîr ire s mearg la petreceri. O so ie de general se plîngea de fiica lor de 17 ani: ÄCînd e acas .copiilor lor în mod nepotrivit la nivel emo ional i e ueaz în a recunoa te sau în a verifica sentimentele copilului. pe care voi nu o pute i vizita nici chiar în vis. Ei vin prin voi dar nu din voi. în a recunoa te în mod adecvat sau în a aprecia pe deplin individualitatea unic sau Äfaptul de a fi altul" al copilului lor. deci. marea majoritate a p rin ilor e ueaz . a accepta i prin urmare în a. c asemenea copii cresc cu grave deficien e în a recunoa te." Dup ce am intervievat-o pe Sally. Pute i n zui s fi i ca ei. Le pute i g zdui trupul dar nu i sufletul. Am fost îngrozit de ceea ce îmi p rea a fi o manifestare greu mascat de ovinism masculin. dar nu c uta i s -i face i asemenea vou . nu vor ca al i oameni s -i vad pe copiii lor cu p rul lung. Spre oroarea mea. Adolescen ii se plîng frecvent c sînt disciplina i într-un anume fel nu dintr-o preocupare veritabil . nu le pas cîtu i de pu in de mine. în realitate. precum El iube te s geata c l toare. o tîn r fermec toare i vivace. în fapt. ÄP rin ii mei m bat mereu la cap s îmi tai p rul". le-am sugerat c ei ar trebui s mai sl beasc presiunea exercitat pentru ca ea s fie o copie fidel a lor. de i sînt cu voi. P rin ii vor spune despre copilul lor: ÄA chia nu sare departe de trunchi" sau îi vor spune copilului lor: ÄE ti exact ca unchiul t u Jim". pentru a se pronun a despre cum percep ei scopul i menirea so iilor lor. le-am spus p rin ilor 150 Iubirea ei c eu cred c Sally este perfect s n toas . unul care va fi în stare s se pronun e asupra diferitelor devia ii ale copilului lor.i st pîni propriile sentimente. Mi-e team c are o boal serioas . Pute i s le da i dragostea." Asemenea resentimente adolescentine sînt adeseori justificate. ca i cum copilul ar fi o copie genetic fidel a lor în ile sau a familiei. comparativ cu fiecare dintre p rin ii lor i fa de to i înainta ii lor. To i au definit scopul i . f cîndu-i pe copiii lor s resimt în mod inutil mult vinov ie i tulburare. care sînt extensii ale lor în ile. Exemplele comune abund . Au plecat s consulte un alt psihiatru. ci i cu rela iile lor cele mai intime. nici z bove te în ziua de ieri. i. Fiindc ei au gîndurile lor. în multe cazuri ca pe hainele lor elegante. Ta ii sportivi î i împing copiii înclina i spre înv tur c tre fotbal. gazonul atent îngrijit sau ma inile str lucitoare. Ei sînt fiii i fiicele dorului Vie ii de ea îns i îndr gostit . nu îns i gîndurile voastre. ÄEi nu-mi pot explica de ce nu trebuie s îl port mare. C ci. b rba i i femei laolalt .. Fiindc sufletele lor locuiesc în casa zilei de mîine. din punct de vedere genetic. iar ta ii cu meserii academice î i îndrum copiii cu înclina ii sportive c tre c r i. tot la fel iube te i arcul cel statornic* Dificultatea pe care oamenii în general par s o aib în a aprecia pe deplin separarea celor de care sînt apropia i are leg tur nu doar cu faptul de a fi p rin i. c le vor crea o imagine proast . cînd realitatea în ceea ce prive te combina iile genetice este aceea c to i copiii sînt extrem de diferi i. ci din cauza fricii p rin ilor. obi nuiau adolescen ii s spun acum cî iva ani. IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 151 Voi sînte i arcul din care copiii vo tri. inclusiv c snicia. s v aduc bucurie. P rin ii. dar nu mai pu in distructive de narcisism parental des întîlnite li se adreseaz poate Kahlil Gibran în unele dintre cele mai rafinate cuvinte scrise vreodat despre cre terea copilului: Copiii vo tri nu sînt copiii vo tri. i puterea voastr . Singurul lucru de care le pas cu adev rat este imaginea lor. sînt az -vîrli i. scriind poezii triste. Nu cu mult timp în urm . Pentru c via a nu merge înapoi. reprezentînd statutul lor în fa a lumii. astfel ca s ge ile-I s poat zbura iute i departe. au dat r spunsuri destul de asem n toare. cu rezultate foarte bune la coal i avînd o mul ime de prieteni. ceilal i ase. e ueaz în încercarea de a aprecia individualitatea unic a copiilor lor i î i privesc adeseori copiii ca pe o extensie a lor în ile. Pur i simplu. E morbid. Acestor forme blînde. prin mîna Arca ului. am ascultat într-un grup de cupluri o declara ie a unui participant. Nu este de mirare. Am considerat c a putea s îi demonstrez aceasta chestionîndu-i pe ceilal i membri ai grupului. ca ni te s ge i vii. într-o anumit m sur . ei nu sînt ai vo tri.

colectivului. Iubirea veritabil nu respect doar individualitatea celuilalt. Ultimul el al vie ii r mîne cre terea spiritual a individului. B rbatul i femeia trebuie s îngrijeasc împreun de c min i împreun trebuie s se avînte spre în l imi. aceasta creeaz o rela ie sufocant i umilitoare. a a cum se întîmpl în majoritatea cazurilor. m înfioram adesea la vorbele de iubire ale tinerei poete americane Ann Bradstreet spuse so ului ei: ÄDac vreodat doi ar fi unul. iar asta nu trebuie s -1 împiedice pe întreprinz torul individual s se bucure de toate roadele ini iativei lui. Änu e de mirare c voi to i ave i dificult i în c sniciile voastre i ve i continua s le ave i pîn cînd ve i recunoa te c fiecare dintre voi are propriul lui destin de îndeplinit. a sus inut destinul individului chiar cu costul rela iei. ci pentru al ei i pentru gloria Domnului. V duvele i orfanii pot muri de foame.menirea so ilor sau so iilor lor în rela ie cu ei în i i. O problem obi nuit i tradi ional masculin a mariajului este cea creat de so . 152 Iubirea Problema separ rii în rela iile apropiate a chinuit min ile oamenilor de-a lungul multor ani. de Radu Cîrneci. societ ii. 13. Profetul. am exclamat. ci caut s o cultive chiar cu riscul separ rii sau pierderii. Äcapitalistul" se va apropia de e ec i se va întoarce pentru a.i reg si tab ra neîngrijit în ruin . O problem marital la fel de comun i tradi ional feminin este creat de so ia care. colectivului. S n tatea individual depinde de s n tatea societ ii. pe de alt parte. nu pentru beneficiul meu. mi-au cerut s definesc scopul i menirea so iei mele. cu alte cuvinte. totu i. grij . to i au clacat în a în elege c propriile lor jum t i pot avea o existen separat de a lor sau un destin diferit de ceea ce le ofer c snicia. odat c s torit. simte c elul vie ii ei a fost atins. Ea nu poate s în eleag sau s priceap nevoia so ului ei de a înregistra experien e i împliniri i dup c s torie i reac ioneaz la acest lucru cu gelozie i nesfîr ite cereri ca el s dedice tot mai mult aten ie c minului. Dac unul vrea s fac alpinism. societ ii. un loc în care se g sesc provizii i corturi." Grupul nu s-a sim it numai pedepsit. a dat na tere unei filozofii nu nepl cute cuplurilor mai sus men ionate ² conform c reia scopul i menirea individului este acela de a servi rela iei. 1991. Oarecum ostili. pentru c supravie uirea lor depinde de cît de atent verific dac tab ra este robust construit i bine aprovizionat . Äeste de a cre te pentru a fi cea mai bun în ceea ce poate face. s n tatea societ ii depinde de s n tatea indivizilor s i. grupului. Mi carea de eliberare feminin poate fi de ajutor în a ar ta calea ce este în mod clar singura rezolvare ideal : c snicia ca o adev rat institu ie a cooper rii. so ia ignorat fiind spitalizat pentru o c dere nervoas . î i dedic întreaga energie ascensiunii i deloc grijii fa de c snicie sau taberei de la baz . a primit mai mult aten ie din punct de vedere politic decît din punct de vedere al c sniciei. Doar destinul statului este important." am r spuns. Mai devreme sau mai tîrziu. Capitalismul pur. ÄDumnezeule mare". Lily. ci i foarte confuz datorit verdictului meu. dac nu mai mult. destinul individului este considerat lipsit de importan . sim indu-se prins în curs i limitat. înainte de a. Ca adolescent. din care so ul. trad. IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 153 odat c s torit . ed. C sniciile bune nu pot fi construite de indivizi însp imînta i de singur tatea lor. pentru a c uta o sc pare în c s torie. dar care exist pentru scopul primar de a nutri cre terea spiritual individual a fiec ruia dintre participan i."* Crescînd. In orice caz. unde primul poate primi hran i se poate odihni înainte de a se aventura din nou în c utarea unei noi provoc ri. tab ra este vîrful. atunci ² noi sîntem. rom. ce necesit mari contribu ii mutuale. grupului. p. Alpini tii experimenta i tiu c trebuie s cheltuiasc cel pu in la fel de mult timp. Cînd lucr m cu cupluri. de exemplu. Pentru ea. c l toria solitar pe culmi care pot fi atinse numai de unul singur. Ca i alte rezolv ri Äcomuniste" ale problemei. cu îngrijirea taberei ca i cu ascensiunea.i asuma vreo r spundere în între inerea ei. * Kahlil Gibran. am realizat îns c separarea partenerilor îmbog e te cuplul. ÄScopul i menirea so iei mele. Ar trebui s fie evident pentru orice minte cu discern mînt c nici una dintre aceste solu ii pure la problema separ rii într-o rela ie nu avea succes. fugit cu un alt b rbat sau. cel lalt trebuie s aib grij de tab r . Comunismul pur. Orion. demisionat din slujba ei de îngrijitor de tab r . poate alege s se elibereze în momentul Äcrizei de la mijlocul vie ii". a teptînduse ca totul s fie în perfect ordine oricînd ar alege s se întoarc aici pentru odihn i recre-ere." Concep ia aceasta le-a r mas str in pentru ceva timp. timp i energie. C l toriile . so ia mea i cu mine tras m o analogie între c snicie i o tab r de alpinism. care. în vederea atingerii unor vîrfuri proprii.

am lucrat cu pacien i foarte bolnavi i tulbura i. Cînla i i dansa i i veseli i -v laolalt . Iubi i-v unul pe altul. ea i-a dezvoltat un model comportamental de o promiscuitate aproape inacceptabil i timp de luni întregi a înregistrat neab tut nenum rate incidente de Äcomportament r u". Foresman. iar ciud eniile min ii umane p reau. la pu in timp dup ce a început s m consulte. mai degrab . Din acest punct de vedere. Scott. dup un asemenea an. oferit de o c snicie reu it sau de o societate de succes. 1953. Umple i-v . una în paza celeilalte. iar eu s mai schimb cîte ceva în mine însumi. Walter Blair et al. Nu voia s vorbeasc despre lucrurile pe care îmi doream s le aud sau nu voia s discute despre ele în felul în care doream. Nu aveam nici o idee despre cum pot psihiatrii s îi ajute pe oameni. care p reau a beneficia mult mai mult de pe urma tratamentelor cu ocuri electrice i pastile sau a unei îngrijiri atente decît de pe urma a ceea ce ob ineau de la mine. valorile noastre erau destul de diferite. Probabil îmi doream s fiu magician. dar am înv at cuvintele Ämagice" tradi ionale i tehnicile de interac iune. dar nu mînca i din aceea i bucat . descurcînd în mod magic i ele psihicului. în mijlocul unei edin e: ÄCrede i c sînt o nenorocit ?" . am g sit c faptul de a discuta cu oamenii este mult mai distractiv decît s îi cercetezi am nun it i s îi operezi. cum este în cazul iubirii veritabile. cre terea individual i cre terea societ ii sînt interdependente. Dar lupta continua. Cu siguran . m-a întrebat. de altfel. Aveam o no iune foarte vag despre faptul c munca implicat ar avea de-a face cu dezvoltarea spiritual a pacien ilor i cu siguran nici m car prin gînd nu-mi trecea c aceasta ar implica propria mea dezvoltare spiritual . dar nu be i dintr-o singur cup . dar individul se va afla întotdeauna singur i izolat în fa a culmilor amenin toare. îns . în cîteva puncte. mi-am dorit s ajut oamenii. A fost o adev rat b t lie. cupa. Marcia venea s m vad de trei ori pe s pt mîn . Procesul ajut rii oamenilor în alte bran e ale medicinii implic tehnologia. ed. 159. Iar stejarul i chiparosul nu cresc unul în umbra celuilalt* Iubire i psihoterapie Este greu pentru mine s redau acum motiva ia i în elegerea cu care am intrat în domeniul psihiatriei acum 15 ani. cit. în ciuda bagajului meu de cuvinte magice.semnificative nu pot fi duse la îndeplinire f r o nutrire potrivit . Pentru ca vînturile cerurilor s poat dansa printre voi. 154 Iubirea de sine. cu care eu nu m simt confortabil i care. dar face i ca fiecare s r mîn singur. mult mai interesante decît ciud eniile corpului sau microbii care îl infecteaz . ed. Dup aceast perioad . în timpul primelor zece luni de instruire ale mele. p.. C snicia i societatea exist pentru scopul de baz de a asigura nutrirea acestor c l torii individuale.. D rui i-v inimile. 111. în timp ce vibreaz în aceea i armonie. Este vorba de întoarcerea individului spre nutrirea c sniciei sau a societ ii de pe culmile pe care ea sau el le-au traversat singuri i care servesc ridic rii acelei c snicii sau societ ii c tre noi în l imi. dar nu v face i din iubire opreli te: Fie. referindu-se la c snicie: Dar e bine s existe spa ii în acest împreun al vostru. iar uneori nu voia s vorbeasc deloc. Sau. 1678. într-adevar. f r a le l sa. tehnici i situa ii i nu exista nici un semn c starea Marciei s-ar fi îmbun t it. i ine i-v al turi. din The Literature of the United States. împ r i i-v pîinea. De asemenea. Profetul. Äsacrificiile" în interesul cre terii altora servesc în egal m sur pentru cre terea * ÄTo My Dear and Loving Husband" (ÄDragului i iubitului meu so "). în sfîr it. întocmai cum strunele l utei sînt singure. C ci coloanele templului în l ate-s la anume distan . 11-12. IUBIRE I PSIHOTERAPIE 155 canicist pentru a se potrivi gusturilor mele. în timpul b t liei. Pentru c numai mina vie ii v poate cuprinde inimile. inerent. am început s am grij de primul meu pacient nevrotic. o mare v lurind între rmurile sufletelor voastre. dar nu chiar a a de aproape. Glenview. Era o pacient pe care o vom numi Marcia. a ajuns s se schimbe cumva. Despre solitudinea în elepciunii vorbe te înc o dat profetul lui Kahlil Gibran. pare prea me* Kahlil Gibran. unul altuia. care f cea de mult vreme psihoterapie ca pacient neinternat. pp. excep ie f cînd fantasma conform c reia psihiatrii sînt posesorii unor cuvinte i tehnici magice de a interac iona cu pacien ii.

coborîrea mea pe terenul periculos al revel rii gîndi-rii mele pozitive despre ea ² ceva ce nu credeam c trebuie f cut ². în loc de a o r ni. am spus. Eram în totalitate confuz din pricina ei i mi-am petrecut o bun parte din cîteva nop i încercînd orice. în al doilea rînd. Dar nu aveam nici un precedent pentru aceast situa ie. Am avut o interac iune care nu îmi fusese niciodat sugerat sau recomandat în timpul instruirii mele. într-adev r. înc . tehnici sau metode mi-ar fi fost de ajutor? I-a fi putut r spunde: ÄDe ce m întrebi asta?" sau ÄCe î i închipui tu c a crede eu despre tine?" sau ÄCeea ce este important. Marcia era îndrept it s ob in un r spuns onest de la mine în leg tur cu ceea ce cred despre ea. cînd dvs. O admiram i o pl ceam cu sinceritate pe Marcia. Ce înseamn aceasta? înseamn c tot ceea ce avem de f cut pentru a practica o terapie de succes este s le spunem pacien ilor no tri ceea ce gîndim pozitiv despre ei? Nu prea. cît de frustrant este pentru mine s m a tept s comunic cu dvs. doctore Peack. dup tot acest timp. Marcia. lun dup lun . faptul de a-i spune în fa unei persoane ceea ce crezi despre ea nu era unul dintre cuvintele magice sau tehnicile pe care vreunul dintre profesorii mei mi le predaser . simplul fapt c nu îmi fusese men ionat era pentru mine o indica ie c este o interac iune dezaprobat . am încercat s merg pe ceea ce p rea. r spunsul este: Nu. Un punct de cotitur similar a ap rut în terapia unei tinere femei pe care o voi numi Helen. lucrurile nu au mers u or între noi. dar f r succes. stabilind i men inînd cu el o rela ie care în cele din urm a dus la o c s torie încununat de succes. a spus. edin dup edin ." ÄHelen". Dar ce a fi putut face acum? Ce cuvinte magice.156 Iubirea ÄPari s vrei s î i spun ce cred despre tine". în sfîr it. i-am r spuns. într-adev r. Aceasta era exact ceea ce î i dorea. în terapie este necesar s fim one ti totdeauna. ÄMarcia". un teren foarte periculos. Cum s reac ionez? Cu inima strîns . p rea multe sentimente pozitive. nu prea aveam multe sentimente pentru ce reprezenta Helen. o situa ie în care orice psihiatru care se respect nu i-ar fi permis s intre. dup nou luni de terapie: ÄNu v pute i imagina. i-am r spuns. nu cred c e ti o nenorocit . Nu a mai fost promiscu niciodat . dar tu . în mod straniu. din cauza duratei mari de timp de cînd ne cuno team i a profunzimii experien elor noastre în terapie. Nu cred c a putea crede despre cineva care munce te atît de mult pentru sine cum o faci tu c este o nenorocit . încercînd s cî tig timp. i munca noastr a devenit cursiv i u oar . cu care mam întîlnit de dou ori pe s pt mîn timp de nou luni. Se plîngea zgomotos de faptul c nu am pentru ea nici o form sau mod de în elegere i c sînt interesat numai de banii ei. Deci. iar b t liile au fost adeseori plictisitoare. Mi-a vorbit astfel o edin întreag . în decursul acestei perioade de timp. faptul c o pl ceam i admira ia mea erau de o real importan pentru ea. trecînd peste inconveniente. pentru a da un sens acestui caz.i voi spune." Dintre duzinile sale de iubi i. în fapt. Marcia a ales imediat unul. Nu ai fi fost în stare s faci acest lucru dac nu ai fi tipul de persoan hot rît s se dezvolte i care s vrea s munceasc din greu pentru a deveni mai bun . îns în ciuda acestui lucru. Senza ia de z d rnicie din b t liile anterioare s-a risipit instantaneu. îmi era clar îns c Helen nu avea încredere în mine. Niciodat nu m întîlnisem cu un pacient o perioad de timp atît de lung f r s îmi formez cîteva idei despre ceea ce reprezenta individul i despre natura problemei care trebuia rezolvat . î i admir întreaga munc ." Totu i aveam sentimentul c aceste strategii erau o form de eschivare i c dup un an întreg de edin e inute de trei ori pe s pt mîn . esen a punctului de cotitur nu a avut de-a face cu admira ia i faptul c o pl ceam. sînte i atît de pu in interesat de mine i din cauza aceasta atît de neglijent cu sentimentele mele. Äpare a fi frustrant pentru amîndoi. în fapt. enervante sau obositoare pentru amîndoi. A început imediat s vorbeasc despre luIUBIRE I PSIHOTERAPIE 157 crurile frumoase din ea îns i. Ävii s m vezi de peste un an. depunînd un efort considerabil. este nu cum te consider eu. cu o lips de succes notabil i pentru care nu aveam. a reprezentat un mare cî tig terapeutic i a însemnat cu claritate punctul de cotitur în munca noastr . s pt mîn dup s pt mîn . cu progrese remarcabile. O mare parte din timp am petrecut-o luptînd. ci cu natura rela iei noastre. în primul rînd. tu ai continuat s m consul i. Nu tiu cum o s te fac s te sim i ce. ci opinia ta despre tine.

spuse. Era vorba de disponibilitatea terapeutului de a se extinde pe sine însu i. era vorba de implicare uman i de lupt . Poate c ai dreptate s crezi c nu reprezint persoana potrivit pentru a lucra cu tine. din cauza implic rii mele adînci în rela ie i datorit intensit ii b t liei pe care o purtam împreun . Nu era vorba de o Äprivire pozitiv necondi ionat ". Eram acum în m sur s identific m ingredientul esen ial care face psihoterapia s fie reu it i eficient . se refer la sentimente. Este remarcabil. ingredientul esen ial al unei psihoterapii de mare succes i plin de în elesuri este iubirea. de a nutri cre terea spiritual a pacientului ² voin a de a ie i dintr-o situa ie limit . Dar litera* Vezi Peter Brent." Un zîmbet str lucitor ap ru pe fa a Helenei. chiar ine i la mine". de a se implica cu adev rat la nivel emo ional în rela ie. cum trebuie s se desf oare terapia. tehnici sau ipostaze. Nu tiu. nici de Äcuvinte magice". Nu am întîlnit niciodat pe cineva cu care s fi avut mai mult b taie de cap într-un atît de lung interval de timp. IUBIRE I PSIHOTERAPIE 159 tura din Occident cea mai apropiat de acest subiect este cea compus din acele articole care au preten ia de a analiza diferen ele dintre psihoterapeu ii de succes i cei f r succes i care sfîr esc de obicei prin a men iona cîteva caracteristici ale psihoterapeu ilor de succes.. care a invadat cultura noastr . de a se lupta într-adev r cu pacientul i cu sine însu i. îl împiedic pe pacient de a dezvolta o rela ie de iubire cu terapeutul. Transferul. Nu este nimic nepotrivit în leg tur cu pacien ii care ajung s simt dragoste fa de terapeutul care îi ascult cu adev rat or dup or f r a-i judeca. Exist o suit de motive pentru aceast stare de lucruri.158 Iubirea e ti cel mai frustrant caz pe care l-am avut vreodat în cei zece ani de cînd practic psihologia. Nu vreau s abandonez. nu este nimic nepotrivit în sentimentele de iubire pe care terapeutul le poate avea pentru pacientul sau pacienta lui. a analistului blazat i deta at. tradi ie pentru care succesorii lui Freud par s fie mai responsabili decît Freud însu i. New York. La urm toarea edin . p rem s fim jena i de subiectul iubirii. dup cum am men ionat în sec iunea anterioar . în a a fel încît pacientul s poat experimenta o rela ie de iubire reu it . 1972. implicînd faptul c aceast manifestare sentimental este anormal . care se re ine în totalitate de la a se folosi de ei i care le-a alinat suferin ele. în mare m sur . c voluminoasa literatur de specialitate din Occident asupra subiectului psihote-rapiei ignor tema iubirii. Guru hindu i adeseori nu fac un secret din faptul c iubirea este sursa puterii lor*. adesea pentru prima dat . Quadrangle Books. Pe scurt. The God Men of India {Omul Dumnezeu al Indiei). am putut s pun un diagnostic i s aflu. i ar trebui evitat . transferul este cel care. nu a putut fi obiect al analizei tiin ifice. orice sentiment de dragoste pe care pacientul îl nutre te pentru terapeut este etichetat ca Ätransfer". Äîmmm?". care îi accept cu adev rat a a cum n-au mai fost accepta i probabil înainte. la fel de bine ca i alte confuzii cu care am avut de-a face în aceast sec iune. Unul este confuzia între iubirea veritabil i iubirea romantic . dar sînt foarte sigur c sînt foarte confuz în ceea ce te prive te i m întreb înainte de a înnebuni ce naiba nu merge în munca noastr . în esen . iar îns n to irea const în a lucra asupra transferului. în timp ce disciplina psihoterapiei a evoluat în mare m sur în afara Ämedicinii tiin ifice". am întrebat. cum ar fi Äc ldura" sau Äempa-tia". în multe cazuri. a replicat. tangibil i m surabil în Ämedicina tiin ific ". Acest lucru este în mare parte absurd. De vreme ce iubirea este intangibil . cînd pacientul se supune disciplinei psihote160 . mai degrab o parte a problemei decît a solu iei. Helen a început s îmi spun lucruri pe care mai înainte le inuse ascunse sau despre care min ise i dup o s pt mîn am putut s în eleg cu claritate problemele ei de baz . dup toate astea. De fapt. iar orice sentiment de dragoste pe care terapeutul îl are pentru pacient este considerat Äcontratransfer". în mod similar. percep ii i r spunsuri nepotrivite. doar par ial m surabil i un fenomen su-prara ional. aproape incredibil. ÄDvs. Un alt motiv este for a tradi iei psihanalitice în psihiatrie. în aceast concep ie. ca i cum ar fi fost ceva perfect evident. Altul este înclina ia noastr spre ra ional. Reac ia mea fa de Helen a fost plin de sens i a fost important pentru ea. nu a i fi atît de frustrat". ÄDac nu v-ar p sa cu adev rat de mine.

Pentru c iubirea veritabil presupune respect pentru identitatea separat a celui iubit. dup o analiz judicioas i pertinent . este un proces de reg sire a unei griji p rinte ti fa de el. s ajung la concluzia c dezvoltarea spiritual a pacientului meu va fi substan ial îmbun t it în urma unei rela ii sexuale între noi. Nu are importan cît de recunoscut i instruit poate fi psihoterapeutul. Treaba unui terapeut este s îi fie de ajutor pacientului i nu s se foloseasc de pacient pentru satisfacerea propriilor sale nevoi. Mai mult decît atît. în particular. este inevitabil ca atît pacien ii cît i terapeu ii s dezvolte în mod obi nuit puternice sau extrem de puternice atrac ii sexuale unul pentru cel lalt. tem care suscit acum un mare interes în pres . Nu este mai nepotrivit pentru psihoterapeut s aib sentimente de iubire fa a de pacient decît este pentru un bun p rinte s nutreasc sentimente de iubire pentru copil. a psihoterapeu ilor. nu va ap rea o vindecare veritabil . pe care le avem sugereaz clar c o rela ie sexual între un terapeut i un asemenea pacient este destinat mai mult s cimenteze ata amentele imature ale pacientului decît a le pierde. care vor coincide cu iubirea veritabil pe care el a demonstrat-o fa de pacient. Este evident. voi fi de acord. Terapeu ii care se îndr gostesc de un pacient nu mai au posibilitatea de a fi obiectivi în leg tur cu nevoile pacientului sau nu mai pot separa aceste nevoi de cele ale lui însu i. pentru c . Este inevitabil ca terapeutul s încerce sentimente de dragoste. Din iubire pentru pacien ii lor. a a cum am men ionat. este în detrimentul terapeutului s Äse îndr gosteasc " de pacient. rezultatele experien ei lor psihoterapeutice nu vor fi. acei c rora le place s fie mai seduc tori. Este dificil de în eles cum un terapeut s-ar putea implica într-o rela ie sexual cu un pacient f r a inten iona s se foloseasc de el în vederea satisfacerii propriilor nevoi sau cum ar putea el urm ri astfel s încurajeze independen a pacientului. dac nu poate s se extind pe sine prin iubirea fa de pacient. în multe cazuri. este potrivit s men ion m aici pe scurt tema rela iilor între terapeu i i pacien ii lor. Reciproc. pacientul trebuie s primeasc de la psihoterapeut cel pu in o parte din dragostea veritabil de care pacientul a fost privat. încununate de succes. rolul unui bun terapeut este în primul rînd acela de bun p rinte. terapeutul care iube te veritabil va recunoa te i va accepta c drumul în via al . una de iubire. o viziune realist asupra enormei presiuni implicate. prin urmare. Chiar dac rela ia nu s-a consumat din punct de vedere sexual. bolile mintale sînt cauzate de o absen sau de un defect al iubirii pe care un copil anume o cere de la p rin ii s i pentru o maturizare de succes i o dezvoltare spiritual corect . deci. Treaba unui p rinte este aceea de a-i fi de ajutor copilului i nu s se foloseasc de copil pentru satisfac ia personal . în general. Presiunile pentru ca aceste atrac ii s fie consumate sexual pot fi enorme. Datorit necesit ii iubirii i a naturii intime a rela iei psihoterapeutice. e dispus s înve e de la terapeut i începe s se dezvolte cu succes datorit acestei rela ii. lucru care a impietat clar asupra libert ii. Mul i pacien i. îndr gostirea implic un colaps al limitelor eului i o diminuare a senza iei normale de separare care exist între indivizi. în mare parte. cu o minim preg tire. reciproc.i încuraja copilul de-a lungul drumului pentru cucerirea independen ei. Treaba unui p rinte este de a. neîndestul toare. iar dac terapia se dovede te a fi încununat de succes. atunci rela ia terapeutic este. Ins în 15 ani de experien nu am avut înc un asemenea caz i mi se pare greu de imaginat c un asemenea caz ar putea exista în realitate. a a cum am v zut. c în vederea vindec rii prin psihoterapie. un psihoterapeut cu foarte pu ine recomand ri. Atît teoria cît i practica. Datorit faptului c dragostea i sexul sînt atît de strîns legate i interconectate. dac s-ar întîmpla s am un caz în care. coopereaz în tratament. i care arunc cu pietre întrun terapeut care s-a implicat într-o rela ie sexual cu un paIUBIRE I PSIHOTERAPIE 161 cient nu pot fi terapeu i capabili de iubire i nu pot avea. terapeu ii s nu î i îng duie 162 Iubirea lor în ile a se îndr gosti de pacien i. iar p rin ii nu se implic în rela ii sexuale cu copiii lor din cîteva motive u or de în eles. au fost ata a i sexual de p rin ii lor.Iubirea rapiei. B nuiesc c unii dintre cei ce apar in acestei bran e. dar care poate exercita o mare iubire va ajunge la rezultate psihiatrice egale cu acelea ale celor mai buni psihiatri. Dac psihoterapeutul nu poate iubi veritabil un pacient. Din contr . în primul rînd. este esen ial pentru terapeut s -1 iubeasc pe pacient pentru ca terapia s aib succes. Psihoterapia intensiv . cre terii lor spirituale. iar munca unui terapeut cu pacientul este asem n toare.

în limita abilit ii lor. Din cînd în cînd. decît critica ei i am f cut mai mult pentru a-i cultiva dependen a decît puterea. tat . Cu toate acestea. explicînd de ce nici m car nu încerc sau nu vreau s încerc s separ via a mea profesional de cea personal . Imaginea mea de sine ca so i tat a fost aceea a unui om care se ocup de aprovizionarea familiei. în detrimentul pacientului. care pl te te pentru 164 Iubirea . în ceea ce m prive te. care a fost în mod clar în detrimentul ei. acest lucru înseamn c practic m psihoterapia cu ei? R spunsul meu este: cu siguran . Pentru cî iva terapeu i. a fi fost de acord cu ideea c nu este etic i c ar fi primejdios i distructiv pentru un psihoterapeut s î i exercite îndemînarea asupra prietenilor i familiei sale. So ia mea m îndrum la fel de mult pe cît o îndrum i eu. imediat. iubirea se cuvine a fi întotdeauna psihoterapeutic ? Dac ne iubim veritabil so ia. în fond. copiii sau prietenii. contactul social cu pacientul în afara orelor de terapie. s le ofer c l toriile de cre tere spiritual ? Mai mult decît atît. Ar trebui s nu-mi ofer serviciile. enervant uneori i înv turile lor pot s nu fie atît de în elepte ca cele ale unui adult. p rin ii sau prietenii mei suIUBIRE I PSIHOTERAPIE 163 L fer din cauza unei iluzii. Dac îmi dau seama c so ia mea. decît s lucrezi aisprezece ore. so sau fiu. Cu toate c am avut o astfel de experien cu o fost pacient . Nu mi-a numi prietenii prieteni dac i-ar re ine fa de mine dezaprobarea onest i devotata lor grij pentru în elepciunea i siguran a direc iei în care eu însumi c l toresc. de o rigiditate care nu e necesar . de la copiii mei am înv at mult despre cum s m ajut. a unui neadev r sau a unui impediment inutil. pentru a avea succes) un proces de iubire veritabil ² o idee oarecum eretic în cercurile psihiatriei tradi ionale. am avut alte multe experien e de rela ii sociale cu fo ti pacien i care p reau în mod clar s aib de cî tigat din acest lucru la fel de mult ca i mine însumi. a a cum fac cu pacien ii mei. De i faptul c m critic poate fi nemeritat. ca i iubirea. dac nu m folosesc de ocaziile de care dispun pentru a încerca. aceasta înseamn c drumurile lor i cele ale pacientului nu trebuie s se intersecteze în afara orelor de terapie. doctore Peack. copilul meu. Ocazional îns mi se ofer oportunitatea de a preda psihoterapia sau de a practica atunci i acolo. Cum pot fi un bun p rinte. care m pl tesc pentru serviciile mele. apreciam mai mult admira ia so iei mele. Este de asemenea mult mai u or s iube ti o persoan care î i caut în elepciunea. cu atîta îndemînare cît posed. Am examinat faptul c psihoterapia s-ar cuveni s fie (trebuie s fie. Pot s m dezvolt mai repede f r ajutorul lor decît cu el? Orice rela ie de iubire veritabil este una de psihoterapie reciproc . nu al întrecerii. Psihoterapia. nu-i a a?" De obicei. Am avut de asemenea ansa s analizez cu succes unii prieteni foarte apropia i.i analizeze familia i prietenii. prin acest contact. De i respect aceast opinie. în acele timpuri.pacientului este i trebuie s fie separat de al terapeutului. Nu am v zut întotdeauna lucrurile în acest fel. chiar dup ce terapia s-a terminat oficial. dac ne extindem în vederea hr -nirii cre terii lor spirituale. p rin ii. interlocutorul meu caut doar s între in o conversa ie plicticoas i este mai pu in interesat i niciodat preg tit pentru a asimila o replic serioas . s v separa i via a social de cea profesional . este munc i e mai u or s lucrezi opt ore pe zi. cineva îmi spune: ÄTrebuie s fie dificil pentru dvs. am obliga ia s m extind pe mine însumi c tre ei pentru a corecta situa ia cît mai repede posibil.. care c l tore te pe teritoriul t u pentru a o ob ine. o consider îns . reprezint ceva ce ar trebui început numai cu mare grij i autoevaluare circumspect pentru a afla dac nevoile terapeutului nu sînt. s -i înv pe cei dragi ceea ce tiu i s le ofer oricît ajutor îmi st în putere. la cocteiluri. nu se poate ca o persoan s . în anii de dinainte. iar responsabilitatea mea se termina odat cu aducerea mînc rii acas . Cealalt fa et a monedei este cel pu in la fel de eretic : dac psihoterapia este iubire veritabil . m a tept la acelea i servicii din partea familiei i prietenilor mei. Dar acest acord era motivat tot atît de mult de lene pe cît era de frica de a utiliza gre it propria-mi profesie. Casa mi-am dorit-o a fi un loc al confortului. în elepciunea mea i iubirea familiei mele i prietenilor mei datorit faptului c ei nu au contractat în mod special serviciile mele i nu m pl tesc pentru a fi atent la nevoile lor psihologice? Cu greu.

Dar exist i alte întreb ri. care nu te percepe ca pe o figur autoritar i care nu solicit înv tura ta. A fost clarificat. S fac asta ar însemna s fiu nevoit s gîndesc tot timpul în rela iile mele cu oamenii. c l toria este lung . despre gra ie. ei rateaz o oportunitate. cum de anumi i indivizi n scu i i crescu i într-un mediu lipsit de iubire. trebuie s întreb m de asemenea care sînt cauzele absen ei iubirii. de exemplu. s iube ti pe cineva tot timpul e un ideal. faptul c autodisciplina se dezvolt pe temelia iubirii. Dar acest lucru las f r r spuns întrebarea de unde apare iubirea. Dar întotdeauna ea este limitat i e clar c nimeni nu ar trebui s încerce psihoterapia peste capacitatea lui de a iubi. capacitatea lui de a iubi va cre te mereu. N-a vrea s gîndesc atît de mult. Aplicarea psihoterapiei acas sau cu unul dintre prieteni necesit aceea i intensitate de autodisciplina i efort ca i la birou. Dac cineva î i continu c l toria de cre tere spiritual . Dac po i s iube ti ase ore pe zi. nici chiar mie. dar nu este realizabil instantaneu. N-a vrea s muncesc a a de mult. Poate c ei au parcurs o distan scurt sau destul de lung în c l toria lor de dezvoltare spiritual . A vrea doar s m bucur de ele. au e uat par ial sau total în a r spunde la tratamentul psihoterapeutic chiar al celui mai în elept i mai iubitor terapeut? 166 Iubirea O încercare de a r spunde la acest set de întreb ri va fi f cut în sec iunea final .aten ia ta i ale c rei cerin e fa de tine sînt limitate strict la cele 50 de minute decît s iube ti o persoan care î i revendic aten ia ca pe un drept. a a cum am indicat. Mai exist un set de întreb ri care au de-a face cu chestiuni deliberat omise sau pu in tratate în discu ia . bineîn eles. uneori chiar f r ajutorul plin de iubire al psihote-rapiei i s devin maturi. A a stînd lucrurile. Un set de astfel de întreb ri deriv mai degrab logic din materialul discutat mai sus. încercarea nu va aduce nim nui o satisfac ie complet . le r spund: ÄCînd tu însu i vei fi capabil s fii un bun terapeut. acestea se vor aplica oricui. deoarece psihoterapia f r iubire va e ua sau poate fi chiar d un toare. elementul vindec tor esen ial în psihoterapie. Multor pacien i nu le place acest r spuns i cî iva vor spune: ÄE prea mult munc . dar nu întreaga c l torie. Misterul iubirii Aceast discu ie a început cu mai multe pagini în urm prin observa ia c iubirea este un subiect misterios i c pîn acum misterul a fost ignorat. cum de unii pacien i. fii mul umit pentru moment. la care nu se poate r spunde atît de u or. neglija i constant i cîteo-dat brutaliza i au reu it cumva s .i dep easc problemele copil riei. chiar afla i în grija celor mai pricepu i i iubitori terapeu i. oamenii care nu au forma ie de psihoterapeu i pot practica cu succes psihoterapia f r mult instruire atît timp cît iubesc veritabil fiin ele umane. Ei sînt mul umi i c sînt oameni obi nui i i nu n zuiesc la a fi Dumnezeu.i perfec ioneze pe deplin poten ialul. Sper." Pacien ii r spund deseori similar cînd le IUBIRE I PSIHOTERAPIE 165 ar t c toate interac iunile umane sînt oportunit i fie pentru a înv a fie pentru a fi înv a i (s ofere sau s primesc terapie). practic terapia unul asupra celuilalt i cînd e ecurile în a. Cînd nici nu înva nici nu sînt înv a i." Acest r spuns e deseori foarte de folos în terapia de grup. ceea ce înseamn c acas sînt necesare chiar mai mult dragoste i efort.i asuma cu succes rolul psihoterapeutului le pot fi ar tate. Pentru c . Majoritatea persoanelor aproape c au dreptate cînd spun c nu vor s se îndrepte spre un asemenea el m re sau s muncesc atît de greu în via . î i vor termina terapia prea devreme ca s . prin urmare. S-a sugerat c absen a iubirii este cauza major a bolii mintale i c prezen a iubirii este. de aceea. Aceasta pare sau este prea dificil . S practici psihoterapia cu unul dintre prieteni sau dintre membrii familiei. iar capacitatea ta are nevoie de timp pentru a se dezvolta. considera iile pe care leam f cut privind practicarea psihote-rapiei cu un membru al familiei sau cu prieteni nu se aplic restrictiv terapeu ilor de profesie. i dac întreb m acest lucru. capacitatea ta este deja peste medie. un el spre care trebuie s te îndrep i. c al i psiho terapeu i nu vor considera aceste cuvinte ca un îndemn s înceap imediat s aplice psihoterapia cu copiii i camarazii lor. întreb rilor ridicate aici pîn în acest moment li s-a r spuns. s n to i i poate chiar oameni sfin i? Reciproc. cînd pacien ii. Majoritatea pacien ilor. Ocazional. Sper totu i c tot ceea ce am scris va aduce o anume iluminare. ale c rei cereri pot s nu fie limitate. dar în condi ii mai pu in optime. aparent nu mai bolnavi decît al ii. cînd pacien ii m întreab cînd vor fi preg ti i pentru a termina terapia.

Suferim. care stau obosit pe podea i începe s m frece blînd pe spate? în mod clar. Tindem s credem c religia trebuie s includ o credin în Dumnezeu. Restul acestei c r i se va ocupa de anumite fa ete ale religiei. indiferent cît de limitat . Dar cum r mîne cu cea mai bun crea ie a unui sculptor în lemn? Sau cu cea mai bun sculptur ce reprezint o Madon medieval ? Sau cu statuia în bronz a unui conduc tor de car de lupt grecesc de la Delphi? Aceste obiecte inanimate nu sînt iubite de c tre creatorii lor? Nu este cumva frumuse ea lor legat de iubirea creatorilor? Cum r mîne cu frumuse ea naturii ² cu natura. în mod curent. ce determin frumuse ea? Am spus c obiectul iubirii veritabile trebuie s fie o persoan . Asupra lor i asupra subiectului religiei MISTERUL IUBIRII 167 trebuie s ne întoarcem dac vrem s ob inem lic riri de intui ie. Acest fapt. acel ceva pe care-1 numim Äcrea ie"? i de ce în prezen a frumuse ii sau a bucuriei avem deseori acea stranie. un sentiment mi-a cutremurat toat fiin a mea: venera ia. pentru c doar oamenii au spirite capabile s se dezvolte. este de o importan covîr itoare: fiecare are o religie. Eu cred totu i c în elegerea fenomenului gra iei este esen ial pentru a completa în elegerea procesului de cre tere în fiin ele umane. inclusiv psihologiei. toat lumea are o religie. iubirea i experien a de via . nu progreseaz în în elegerea lumii. ele cap t o mai bun în elegere a lumii i a locului pe care îl ocup în ea. Conceptul de gra ie este familiar religiei de milenii. asupra rolului pe care ea îl joac în acest proces. exist dimensiuni ale iubirii care n-au fost discutate i sînt foarte dificil de în eles." Am auzit oameni înv a i spunînd: ÄBudismul nu este o . Prin urmare. în elegerea este religia noastr . Cei care tiu cele mai multe despre astfel de lucruri se num r printre oamenii religio i. prin cunoa terea grani elor eului. dar este str in tiin ei.despre iubire. de faptul c avem tendin a de a defini religia prea îngust. de ce nu m-am sim it Äînfierbîntat" sau înfometat? O astfel de foame ar fi suficient pentru a asigura perpetuarea speciei. care nu e pe larg acceptat. Invers. paradoxal reac ie de triste e sau lacrimi? Cum se face c anumite m suri muzicale interpretate într-un anume fel ne pot mi ca atît? i de ce ochii mei devin umezi cînd fiul meu de ase ani.i sporeasc disciplina. dac omul nu reu e te s . înc bolnav. De ce? Dac sexul nu e mai mult decît un instinct. Sec iunea final se va concentra asupra fenomenului gra iei. rela ia dintre religie i procesul cre terii. printre membrii rasei umane exist o extraordinar diversitate în ce prive te l rgimea orizontului i complexitatea în elegerii pe care o avem despre ce e via a. Urm toarea sec iune va discuta. Din moment ce oricine are o anumit în elegere ² o viziune asupra lumii. elevi ai Misterului. De ce venera ie? De ce trebuie ca sexul s fie complicat cu adora ie? i pentru c a venit vorba. cred eu. psihologia. o practic ritual sau aderen a la un anumit grup de credincio i. foarte limitat. vine brusc la mine. primitiv sau imprecis ². cu totul deschis privirii mele. ar putea fi într-o mic m sur de ajutor ² îns doar într-o mic m sur . Cînd iubita mea a stat pentru prima oar în fa a mea dezbr cat . iubirea i experien a de via . Ceea ce va urma sper s reprezinte o contribu ie pentru l rgirea interfe ei dintre religie i tiin a psihologiei. Nu cred c la întreb ri despre aceste aspecte ( i despre multe altele) va putea da r spuns sociobiologia. în prima noapte petrecut la spital dup o opera ie de amigdale. Cre tere i religie Viziunile asupra lumii i religia Pe m sur ce fiin ele î i sporesc disciplina. Sîntem tenta i s spunem despre cineva care nu merge la biseric sau care nu crede într-o fiin superioar c : ÄEl nu este religios.

A a c eu le spun terapeu ilor pe care-i supervizez: ÄAfla i religia pacien ilor vo tri. Era ca i cum a fi r mas copil. Exist mai multe motive pentru acest lucru. spunea el. dar parc am o lam de o el în gît i nimic altceva în afar de lichide nu poate trece de ea. VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 169 Supervizînd mai mul i psihoterapeu i. Dar implicit sau explicit. în ciuda succesului s u în carier . Era în timpul nop ii. din Minnessota. de i tiam c am aceea i vîrst pe care o am acum. Mai devreme sau mai tîrziu. Stewart nu f cea prea mult caz de religia sa. tiind c acest b rbat voia s ne taie gîturile. Nici un fel de asigurare ra ional nu putea întrerupe nerealismul imaginii sale de om bun de nimic. Stewart suferea de dificultatea de a înghi i mîncarea. posed ceva destul de diferit. pentru c felul în care pacientul vede lumea este întotdeauna o parte esen ial a problemelor pe care el le are i este necesar o corec ie în acest fel de a vedea lumea pentru a se ajunge la vindecare. de va c lca cîtu i de pu in în afara liniei? Etc. în care cruzimea este un lucru necesar pentru a supravie ui? Sau vede lumea ca pe un loc hr nitor. Nu l-am v zut niciodat pe acest b rbat. sîntem încurca i i nu putem în elege cum doi oameni atît de diferi i pot fi amîndoi cre tini. astfel în-cît s nu-i pese decît de faptul de a în f ca o pl cere cît de mic .i faci prea multe griji pentru viitor? Sau un loc care e dator s -1 in în via . ÄNu este doar din cauz c mîncarea are un gust r u". ÄEram iar i în casa copil riei mele. ÄNu v pot spune nimic". Singurele lucruri în care cred sînt cele pe care le po i vedea i atinge. se sim ea un om r u i nevrednic. în cursul terapiei. în spatele unui tufi . a zis el. Asta a fost tot. am ." Tindem s vedem religia ca pe ceva monolitic. Sau evrei. în care totdeauna va ap rea ceva bun i în care nu trebuie s . Stewart. Sau cum un ateu are un sim mai dezvoltat al moralei catolice decît un catolic care ia parte regulat la liturghie. afirma el. precum insomnia i agita ia. dar printre ele se afl ideea c dac pacien ii nu se consider pe ei în i i religio i. în virtutea necredin ei lor în Dumnezeu sau a neparticip rii lor la o Biseric . mi-am dat seama de fiecare dat c ei luau prea pu in. i credea acest lucru." I-am spus lui Stewart s -mi povesteasc tot ce tia despre acest b rbat din vis. î i p r sise casa i Biserica cu prima ocazie ce i se ivise. nu pot s înghit o astfel de idio enie. avînd în minte acest concept simplist." De obicei. indiferent de felul în care se comport cît tr ie te? Sau pentru el universul are legi rigide datorit c rora va fi doborît sau aruncat la o parte. Exist tot felul de moduri de a vedea lumea. dar dac terapeutul caut anume s în eleag acest lucru. oricine are un set de idei i credin e despre natura esen ial a lumii.religie propriu-zis ". religia sau felul cum vedem lumea este incomplet. O dat i-am furat un s rut. în afar de simptomele obi nuite ale unei depresii grave. fiind fiul unui pastor fundamentalist rigid i al so iei sale la fel de rigide. iar apoi. ÄLumea ar fi un loc mai bun dac eu a fi mort"." Testele speciale cu raze X au revelat faptul c nu exista nici o cauz fizic pentru aceast dificultate de a înghi i. doar am condus-o acas dup întîlnirile grupului de tineri de la biseric .i dea seama cum vede un pacient lumea." în acest moment. Nu a existat nici un dez-nod mînt. spunea el. Adeseori pacien ii nu sînt con tien i de felul în care v d ei lumea i uneori cred c posed un anumit fel de religie cînd. ÄNu l-am întîlnit niciodat . ca fiind o singur bucat . Stewart avusese dou încerc ri serioase de sinu170 Cre tere i religie cidere. Poate ar fi mai bine dac a avea credin într-un Dumnezeu iubitor. în considerare felul în care pacien ii lor v d lumea. Dup cîteva luni de la începutul tratamentului. a devenit pe la 55 de ani foarte deprimat. sincer. un inginer plin de succes. a faptului c fusese un so i un tat excelent. atunci va reu i mai repede. dac nu deloc. Stewart a povestit urm torul vis scurt. oricînd se ive te momentul? Sau vede lumea ca pe un loc în care fiecare se lupt cu fiecare. ÄSînt un ateu pur i simplu". ÄUnitarienii au exclus religia din credin a lor" sau ÄMisticismul este mai mult o filozofie decît o religie. chiar dac ei spun c nu au religie. In cas a intrat un b rbat. dar tiam cine e: tat l unei fete cu care îmi d dusem întâlnire de vreo dou ori în timpul liceului. Avea de gînd s ne taie gî-turile." Stewart crescuse într-o mic comunitate vestic . Pacientul vede oare universul ca fiind fundamental haotic i f r sens. Am avut parte destul de asta cînd eram mic i sînt fericit c am terminat-o cu ea. M-am trezit însp imîntat. Este esen ial ca terapeutul s ajung la aceast în elegere. Stewart rîse nervos i continu : Äîn visul meu. mul i terapeu i vor ajunge s . M-am întîlnit cu fiica lui de dou ori ² nu chiar întîlniri. în întuneric. dar. prin urmare ei nu au religie i chestiunea nu merit a fi cercetat . de fapt. ÄSînt om de tiin . ÄEste i asta.

Ocazional. Curele." ÄAu încercat vreodat s v tranguleze sau s v taie gîtul?" . E mai pu in evident îns (nu i pentru psihoterapeu i) faptul c partea cea mai important a culturii noastre o reprezint familia. Cultura fundamental în care ne dezvolt m este cultura familiei. Am început încet. dac sîntem africani probabil credem c a fost negru. probabil c va deveni hindus i va avea parte de ceea ce ar putea fi de172 Cre tere i religie scris drept o perspectiv pesimist asupra lumii. s-a n scut i a crescut la Benares sau Bombay. îl vedeam cînd m duceam în gar i priveam în dup -amiezele de var cum trec trenurile. luptînd împotriva rezisten elor. dar chiar dorea acest lucru ² dorea s 1 pedepseasc pentru o infrac iune. Exist o parte din tine care crede c nu exist Dumnezeu. Cu alte cuvinte. a devenit clar c (printre alte motive ale depresiei sale) Stewart f cea peniten i î i t ia singur gîtul într-un mod figurat în speran a c astfel l-ar fi oprit pe Dumnezeu s i-1 taie literalmente. ap sa clapeta aparatului de transmisiuni. Pe m sur ce lucram împreun . Ämi-ai spus c e ti ateu i te cred. îns cel mai important factor în dezvoltarea religiei celor mai mul i oameni este în mod evident cultura lor. sîntem înclina i s credem c Cristos a fost un b rbat alb. O b taie pe zi e rupt din rai i te ajut s ajungi un bun cre tin." B nuiala mea a fost corect . dar conteaz lumea unic pe care ei o creeaz pentru noi prin comportarea lor. Stewart mi-a aruncat o c ut tur crunt . cel mai semnificativ aspect al acestei culturi const nu în ceea ce ne spun p rin ii no tri despre Dumnezeu. Isus ne iube te. a spus Stewart. iar p rin ii no tri sînt Äliderii no tri culturali". Stewart a început s . ÄStewart". i cînd nu f cea aceste lucruri minunate. e mai probabil s ajung cre tin decît hindus i s aib o viziune optimist asupra lumii. tia care tren opre te i care nu. Dar încep s b nuiesc c este o alt parte din tine care crede totu i în Dumnezeu ² într-un Dumnezeu periculos. încet s ne concentr m asupra acestei Äinfrac iuni". con-stînd mai ales în minore incidente sexuale simbolizate prin Äfurtul unui s rut" de la fiica efului de gar .i dea seama c în el exist o credin stranie i urî-t : presupunea. zguduind p mîntul cînd trecea. dincolo de ateismul s u. folosind un misterios limbaj ritmic." ÄA i avut o copil rie fericit ?". numai de asta auzeam. Noi îl iubim pe Dumnezeu i pe Isus. nu conteaz atît de mult ce spun p rin ii no tri. fa de noi. Dumnezeu ne iube te. care taie gîturile. iubire. l-am v zut totu i în via a real ² de la distan . dar cartea de fa nu va explora chestiunea aceasta în detaliu. Mai mult. Ac iunea principal se desf ura în gar . am spus. ci în ceea ce fac ei ² felul în care se comport unul cu cel lalt. Ädar de unde vine ea? P rin ii mei credeau f r îndoial în Dumnezeu ² vorbeau tot timpul despre aceasta ² dar credin a lor era într-un Dumnezeu al iubirii. c lumea este controlat i condus de o for r uvoitoare. înainte de toate. El primea i trimitea po ta. s-a n scut i a crescut în Indiana. Dac cineva este indian. înclin m s credem i noi ce cred oamenii din jurul nostru i înclin m s accept m ca fiind adev rat ce ne spun ace ti oameni despre natura existen ei. atunci cînd îi ascult m în timpul anilor no tri de formare. o for care nu numai c putea s -i taie gîtul. iubire. în cele din urm . ti i cum a fost." ÄDe ce a fost atît de mizerabil ?" Ä ti i i acest lucru. El tia locurile îndep rtate din care veneau trenurile i unde se duceau. de i tiam c el e. l-am întrebat. Iar directorul g rii era un fel de st pîn al Ac iunii. Dac altcineva este american." VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 171 Ceva mi-a sclipit în minte. ti i c nu am avut. cu înc p înare. De fapt. ÄSînt de acord c am aceast idee a unui Dumnezeu c l u". Am avut parte de b t i îngrozitoare. pentru a trimite mesaje peste tot în lume. fa de celelalte rude ale noastre i. i eu petreceam pe cînd eram copil lene e dup -amieze de var privind trenurile. El potrivea ceasurile i d dea semnalele de plecare. Iubire. Dac sîntem europeni. bîte. ÄNu v mai juca i cu mine. tot ce puteau ine în mîn . De unde venea ideea de Dumnezeu r u i lume r uvoitoare a lui Stewart? Cum se dezvolt religia în oameni? Ce determin felul particular al unui om de a vedea lumea? Exist un întreg complex de determin ri. în determinarea viziunii noastre asupra lumii. ti i c a fost mizerabil . Nu era nimic din ceea ce a fi putut face care s nu merite o b taie. Era ef de gar în or elul nostru. ceea ce afl m despre natura existen ei atunci cînd cre tem este determinat de natura experien ei pe care o avem în microcosmosul familiei. cozi de m tur .avut senza ia c nu i-am v zut niciodat tat l.

Iar dac ei nu reu esc s aib grij de noi. probabil c vom crede într-un Dumnezeu iubitor i iert tor. încorpo-rînd noi cuno tin e despre lumea larg . Am avut mai mul i pacien i cu concep ii similare în ceea ce-1 prive te pe Dumnezeu i cu idei la fel de terifiante i sumbre despre natura existen ei. îmi udasem pantalonii. Iar ca adul i vom privi lumea ca pe un loc minunat. inînd seama de microcosmosul c minului în care i-a petrecut copil ria. probabil c ne vom maturiza cu credin a într-un dumnezeu monstruos. Este problema microcosmosului i a macrocosmosului. într-o anumit m sur . r spunsul va varia de la ÄEi bi ne. îmi amintesc de mama cum m ridica i m inea în bra e pentru a-mi ar ta un asfin it de soare" la Äîmi amintesc cum st team pe po deaua din buc t rie. Trebuie s ne l rgim în permanen cadrul de referin . aspru i poruncitor. Avem aici de-a face cu problematica realiz rii de h r i i a transferului. un simplu amestec al caracterelor mamei i tat lui sau ale celor ce-i substituie. ca referindu-se la lumea lui de adult unde era în mod grosolan incomplet i deci nefunc ional . Dac p rin ii no tri au fost aspri i ne-au pedepsit. în prima sec iune a c r ii am f cut observa ia c atunci cînd sîntem copii. Dar cînd îi for ez s fac o alegere. dar el a transferat aceast hart într-un mod nepotrivit. oameni. spunînd c nu pot face acest lu cru. Harta realit ii pe care o avea Stewart era potrivit pentru microcosmosul familiei sale. Prin urmare. cu greu." Unii pot protesta. atît cît tim despre aceast realitate ² trebuie în permanen s ne revizuim i s ne extindem în elegerea." Stewart nu este singurul care crede în ceea ce eu am ajuns s numesc un Ädumnezeu monstruos". lucruri pe care le-am discutat în prima sec iune. Avem de-a face cu o situa ie în care fiin ele umane care trebuie s aib de-a face unele cu altele au viziuni foarte diferite asupra naturii realit ii i fiecare dintre ele crede c viziunea sa este cea corect . religia celor mai mul i adul i este un produs al transferului." A urmat un lung moment de t cere. esen a copil riei pacien ilor i. Fa a lui Stewart a devenit extrem de trist . probabil c vom vedea universul ca fiind tot atît de nep s tor fat de noi*. în cele din urm . pentru c au mai multe amintiri timpurii. mul i dintre noi nu sîntem con tien i de viziunea noastr interioar asupra lumii i cu atît mai pu in de experien a din care ea a rezultat." Probabil c aceste prime amintiri. prin urmare. Mul i dintre noi oper m printr-un cadru de referin mai îngust decît cel de care sîntem capabili. Prima no iune pe care o avem despre natura lui Dumnezeu ( i. în lumea mare ² în macrocosmos ² exist diferite tipuri de p rin i. Nu este de mirare deci c umanitatea este plin de conflicte. * Frecvent (dar nu întotdeauna). deseori inînd de fenomenul memoriei fotografice. dar sînt sigur c ar fi încercat dac n-a fi fost destul de atent. Dar nu to i p rin ii i nu to i adul ii sînt r i. pentru c se bazeaz pe experien a personal din microcosmosul s u. a viziunii lor asupra lumii este con inut în Ämemoria timpurie". deseori le spun pacien ilor mei: ÄSpune i primul lucru de care v pute i aminti. a spus: Äîncep s în eleg. din nefericire. psihiatru specializat în domeniul rela iilor interna ionale. Nu este surprinz tor. 174 Cre tere i religie Faptul c religia noastr sau viziunea noastr asupra lumii este ini ial determinat în mare m sur de experien a unic a copil riei ne aduce fa în fa cu o problem central : rela ia dintre religie i realitate. p rin ii no tri sînt ca ni te zei pentru noi. VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA . Bryant Wedge. Dac ei sînt p rin i iubitori i iert tori. a studiat negocierile dintre Statele Unite i URSS i a reu it s delimiteze un set de idei i.VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 173 ÄNu. c gustul amintirilor celor mai timpurii este în mod frecvent acela i cu gustul celor mai profunde sentimente despre natura existen ei ale pacientului. nereu ind s trans-cendem influen a culturii noastre particulare ² ceea ce au s dit p rin ii în noi i experien a noastr din copil rie. de multe ori singura) este o simpl extrapolare a naturii p rin ilor no tri. societ i i culturi. Viziunea lui Stewart fa de lume ca loc periculos în care e oricînd posibil s i se taie gîtul dac nu e foarte atent era perfect realist . atunci. iar mama st tea lîng mine agitînd o lingur mare i ipînd la mine. sînt memorizate atît de precis pentru c ele simbolizeaz natura primei copil rii a persoanei respective. a tr it sub domina ia a doi adul i r i. iar felul în care procedeaz ei pare modul în care trebuie procedat în tot universul. Surprinz tor este c acest dumnezeu monstruos nu mai este ceva comun în min ile oamenilor. i pentru ca lucrurile s fie înc i mai rele. Pentru a construi o religie sau o viziune realist asupra lumii ² conform cu realitatea cosmosului i a rolului nostru în el. a a cum a fost i copil ria noastr .

începutul îl reprezint tiin a. trebuie s apel m la informa ii de mîna a doua pentru a func iona. Totul în ceea ce ne prive te. Aceste idei au dictat negocierile de ambele p r i. pu-nînd la îndoial în mod deliberat validitatea a ceea ce am înv at i ne-a fost drag. Nu exist ceva în genul unei religii de-a gata. Pentru a evada din microcosmosul experien elor noastre anterioare i pentru a ne elibera de transfer. A a ne sf dim i noi pentru viziunile noastre microcosmice asupra lumii i toate r zboaiele par r zboaie sfinte. Informa iile de mîna a doua privind starea rinichilor mei. and War. despre disciplin . trebuie s fim dispu i s abandon m. Procesul expansiunii cunoa terii a fost una dintre temele majore ale acestei c r i. Permanent trebuie s ne extindem domeniul cunoa terii i orizontul prin încorporarea i digerarea de noi informa ii. Journal of Conflict Resolution. c utînd activ lucruri amenin toare i nefamiliare. bineîn eles. Drumul cre terii spirituale merge îns în direc ia opus .) 176 Cre tere i religie unei noi experien e. religia noastr trebuie s fie în întregime personal . începem prin a înlocui religia provenit de la p rin ii no tri cu religia tiin ei. trecut prin focul îndoielii i cercet rii în creuzetul experien ei realit ii. inclusiv de experien a de adult i de experien a ad ugat a genera iilor de oameni de-a lungul istoriei. Rezultatul inevitabil a fost c felul de a se comporta al ru ilor le-a p rut americanilor nebunesc sau deliberat malefic i. Aggression. chiar i emo iile noastre. ÄA Note on Soviet-American Negotation" (ÄNot despre negocierea sovi-eto-american "). Iar la sfîr itul primei sec iuni. de inten iile i de moarRELIGIA TIIN EI 177 tea mea. Religia tiin ei Cre terea spiritual este o ie ire din microcosmos spre un macrocosmos mereu mai larg. Drumul spre sfin enie trece prin punerea la îndoial a orice. a societ ii i a lumii i care difer fundamental de cele pe care le au ru ii. de asemenea. pentru c ei posed o cunoa tere vital pe care eu nu o de in. s ucidem viziunea îngust . nu mai accept informa iile de mîna a doua. 18-36. cel mai bun lucru de care sîntem capabili. ru ilor li s-a p rut c americanii au un comportament la fel de nebunesc i de malefic* Sîntem ca acei trei orbi din fabul care fiecare în parte atinge o anumit parte dintr-un elefant. pretinzînd apoi c de ine adev rul despre întreaga înf i are a animalului. Nu îmi place s fac asta. Totu i. Bryant Wedge. este mai confortabil s nu facem aceasta ² s r -mînem acolo unde sîntem. 9. în multe cazuri. Accept cu încredere cuvîntul unui doctor. ni. Trebuie îns s o fac. începem prin a distruge ceea ce credem. A a cum spune teologul Alan Jones: Una dintre problemele pe care le avem este aceea c foarte pu ini dintre noi au dezvoltat o via personal distinct . ÄPsychological Factors in Soviet Disarmament Negotiation" (ÄFactorul psihologic în negocierea privind dezarmarea cu sovieticii"). Pentru a dezvolta o viziune larg . Trebuie s respingem i s ne r s-cul m împotriva religiei p rin ilor no tri. în cel mai propriu sens al expresiei. nici una dintre p r i nu era con tient de presupozi iile sale sau de faptul c cealalt parte opera cu un set diferit de presupozi ii. 1961. fermier. Nu pot supravie ui cu o credin la mîna a doua . 17-18 nov. pentru c viziunea asupra lumii este inevitabil mai îngust decît cea de care sîntem capabili dac profit m pe de-a-ntregul de experien a personal . (Vezi. 1 (martie 1965). efectul colesterolului i cre terea g inilor le pot accepta.175 fundamentale pe care le au americanii despre natura fiin elor umane. Dar cînd e vorba de scopul meu. s continu m s folosim aceea i hart a microcosmosului. par a fi la mîna a doua. Pentru a fi ceva vital. Proceedings ofthe Emergency Conference on Hostility. Pe termen scurt. s evit m suferin a cauzat de moartea ideilor dragi nou . om de tiin . S ne amintim c în sec iunea precedent iubirea a fost definit ca extindere ² adic expansiune ² a propriului sine i a fost f cut observa ia c printre riscurile iubirii exist riscul de a ne transporta în necunoscutul * Bryant Wedge i Cyril Muromcew. a fost de asemenea f cut observa ia c a înv a ceva nou cere o renun are la vechiul sine i sl birea tr iniciei cunoa terii. nu a credin ei. American Association for Social Psychiatry. este necesar s cunoa tem. în primele stadii (cele de care se ocup aceast carte) este vorba de o c l torie a cunoa terii.

Esen a acestei discipline este experien a. care este a doua astfel de comunitate. vedem r zboi. s .într-un Dumnezeu la mîna a doua. au supersti ii. mai mult. 91-92. Ädisciplin ". Acestea sînt cuvintele pe care le vom folosi de aici încolo. Mul i pacien i care au luat deja acest start îmi spun: ÄNu sînt un om religios. Äcunoa tere". Vorbim despre comunitatea tiin ific mondial . este esen ial s fim sceptici fa de ceea ce am înv at pîn acum. Seabury Press. Vedem ipocrizie: oameni care predic altor oameni s . un zeu este o femeie cu ase bra e i . Nu m duc la biseric .i goleasc buzunarele pentru traiul altora i alte forme de brutalitate. a cerceta i deci a în elege cu acurate e este necesar ca fiin ele umane s se supun ele însele disciplinei metodei tiin ifice. supersti ii i prezum ii neverificate.. deseori este aproape un oc pentru ei. Atitudinea tiin ific este cea care ne face s ne * Jonrney Into Christ (C l torie în Cristos). Cele mai multe teorii majore sus in urm toarele: universul este real i prin urmare un obiect valid de cercetare. ÄDvs. Vedem o n ucitoare diversitate de ritualuri i imagini f r leg tur între ele. pentru c este o viziune asupra lumii de o complexitate considerabil . Trebuie s începem s devenim oameni de tiin . ceilal i. Ä i înc una profund .i ucid semenii în numele credin ei. Oamenii de tiin au mari dificult i cînd este vorba de realitatea lui Dumnezeu. reprezint o îmbun t ire. persecu ii i inchizi ie. mai strîns decît Biserica Catolic . Äexperien ". RELIGIA TIIN EI 179 Cînd privim din punctul de vedere al unui scepticism sofisticat la fenomenul credin ei în Dumnezeu. au devenit în elep i. Äneîncredere". în str dania pe care o presupune religia. Cred c mam îndep rtat de spiritualitate. sînte i dispus s suferi i durerea înfrunt rii i a dezv rii." Atunci cînd eu pun la îndoial realitatea presupozi iei c nu ar mai fi fiin e spirituale. într-o anumit m sur ." Un lucru ce sugereaz faptul c tiin a. înclina ii personale. dac s întîmpl s fiu viu. prejudec i i o profund tendin de a vedea mai degrab ceea ce vor s vad decît ceea ce exist în realitate. Äcercetare". Cuvintele cheie sînt Ärealitate". a evoluat peste cea a p rin ilor dvs. universul are sens ² adic se conduce dup anumite reguli i este predictibil. dvs.* A a c . Crede i în posibilitatea de a cre te i de a v îmbun t i ² crede i în posibilitatea progresului spiritual. spun eu. Dar ce e Äreligia tiin ei"? tiin a este o religie. prin urmare. care este insuficient pentru a le oferi m car curajul de a se îndoi. dar fiin ele umane sînt slabi cercet tori. experien a îns i nu este ceva în care s avem încredere. ca religie. Oamenii de tiin de oriunde pot vorbi i se pot în elege unul cu cel lalt mai mult decît noi. din microcosmosul culturii i al dogmelor noastre. de jum t ile de adev ruri pe care ni le-au spus p rin ii no tri.. De i cred c viziunea sceptic asupra lumii a spiritului tiin ific este o îmbun t ire clar fa de acea viziune asupra lumii care se bazeaz pe o credin oarb . Vedem dogmatismul i ac iunea bazat pe dogmatism. de i disciplina metodei tiin ifice începe cu experien a. într-o oarecare m sur îns . ei au reu it s dep easc microcosmosul culturii lor. de obicei sub forma unui experiment. v închina i adev rului. V asuma i riscul terapiei i face i aceasta datorit religie dvs. Pentru a sc pa din microcosmosul experien ei copil riei. cercetarea universului reprezint o valoare pentru fiin a uman . o confruntare unic . cred c spiritualitatea dvs. Nu cred deloc c ar fi realist s spun c sînte i mai pu in spiritual decît p rin ii dvs. tiin a este religia scepticismului. a f cut un salt calitativ fa de spiritualitatea lor. Nu mai cred prea multe din ce mi-au spus Biserica i p rin ii. 178 Cre tere i religie transform m experien a personal a microcosmosului în experien personal a macrocosmosului. experien a trebuie s fie repetabil . astfel încît i al i oameni s aib parte de aceea i experien în acelea i circumstan e. din contr . experien a trebuie s fie verificabil . cred îns de asemenea c felul în care cei mai mul i oameni anima i de un spirit tiin ific privesc realitatea lui Dumnezeu nu dep e te viziunea parohial a unui ran care urmeaz cu ochii închi i credin a tat lui lui. New York. c spiritualitatea dvs. pentru a putea avea încredere în ea. trebuie s ne dezvolt m religia noastr personal i s nu ne sprijinim pe cea a p rin ilor no tri. Nu am credin a p rin ilor mei. adic noi nu putem s spunem c tim un lucru pîn nu l-am experimentat. dac vrem s fim s n to i mintal i s cre tem spiritual. un salt evolutiv fa de alte viziuni asupra lumii este caracterul ei interna ional. ave i o religie". într-o oarecare m sur . 1977. pp. Dvs. cu multe teorii majore. nu sîntem prea impresiona i. Ea începe s devin o adev rat comunitate. Trebuie s existe un cuvînt personal.

Erau c s tori i de doi ani. s-a oprit din plîns i a început s . nu f cuse nimic bizar pîn atunci. atingînd niveluri mai înalte de con tientizare i maturitate? Dac vrem s avem o atitudine tiin ific în încercarea de a r spunde la aceast întrebare. îl condusese pe el la munc cu ma ina. în timpul nun ii. Metode de contracep ie? Lua pilule. m-am a ezat la o oarecare distan fa de ea i am a teptat.i cîn-te singur . El nu se gîndise prea mult la acest lucru. îns doar pentru a începe s plîng neconsolat . Este tentant s gîndim c umanitatea ar fi mai bun f r credin a în Dumnezeu i c Dumnezeu nu este doar o promisiune goal . Pentru s n tatea ei fizic ? Oh. iar spaima nu îi sl bea nici o clip . I-am dat fetei cantit i masive de tranchilizante i sedati-ve ca s poat dormi noaptea. altul este un b rbat e-zînd pe un tron. sora lui îi d duse telefon. Nu fusese niciodat spitalizat . zei ai c minului. Apoi nu tiu decît . Nu avusese probleme de ordin psihologic mai înainte. st tea într-un col . am aflat informa ii minime. De aproape patru luni. Vreau s -mi spui ce s-a întîmplat în diminea a din ziua în care ai venit la spital. altfel spus. La orice întrebare pe care i-o puneam. Parc sim ea c prin cîntat s-ar fi ap rat de moarte i nu. Kathy avea 20 de ani. Nu existaser probleme în cadrul mariajului. Apoi am mers acas . în timp ce ea a tepta în ma in . Am întrebat-o ce nu era în regul . panteon. a r spuns Kathy. altul este elefant. Acum o lun ea îi spusese c încetase s mai ia pilule. Dar ea înc se ruga mult. în ansamblu. Ceea ce se întîmpla acum era o surpriz complet . i-am f cut o injec ie cu ami-triptilin . unicit i. abia oprindu-se din caden a cîntecului. dar în urm toarele dou zile comportamentul ei a r mas neschimbat. La fiecare cinci minute se oprea. A continuat s cînte. s n tatea ei era excelent . Am spus: ÄKathy. supersti ie. Kathy era apropiat de p rin ii ei. Se sim ise bine pîn în acea diminea .ase picioare. se p rea c îi era fric s fie l sat singur acas . p rînd extenuat . Howard a f cut el toate cump r turile de la super-magazin. Lui îi convenea lucrul acesta. proiectat în mod nepotrivit în macrocosmos? Sau." Am luat un scaun. Lucru curios ² Kathy a încetat s mai mearg la slujb imediat duCAZUL LUI KATHY 181 p ce s-a c s torit. Citise despre cît de periculoase sînt sau ceva de genul acesta. îi era fric s mearg în locuri publice.i fac nici un r u. Vei fi în stare s vorbe ti cu mine. ÄL-ai condus pe so ul t u cu ma ina la serviciu?" ÄDa. Le inase îns o dat . murmurînd ceea ce p rea a fi un cîntec.i permitea s se odihneasc sau s adoarm . Nici nu vei muri. Se ruga mult ² dar de la o vreme se rugase mai mult decît tia el c se ruga atunci cînd o cunoscuse. S-a uitat la mine cum st team în cadrul u ii i ochii ei s-au m rit de spaim . se tînguia cîteva momente i î i relua cîntatul. altul este esen a nimicului. Mama ei mergea la liturghie de cel pu in dou ori pe s pt mîn . S-a tîrît i s-a înghesuit într-un col . rigiditate. Dou ore mai tîrziu. nu era capabil s comunice ceva în afar de convingerea c va muri negre it. care trebuie vindecat . pe podea. Vedem ignoran . i-am spus. ci poate fi i o promisiune otr vit . credin a în Dumnezeu arat jalnic. Howard. De la so ul ei. Pentru a o ajuta. cînta neîncetat. Familia ei era religioas . în ultim instan . a continuat s se împing în perete. Apoi a început s se relaxeze. Ce se întîmpl cu credin a în Dumnezeu a unei persoane pe m sur ce ea se dezvolt prin procesul terapiei? 180 Cre tere i religie Cazul lui Kathy Kathy era cea mai înfrico at persoan pe care am v zut-o. nepierzînd nici o clip ritmul cîntecului. a spus ea repede. Cu excep ia poate a unui singur lucru. Te vei sim i foarte relaxat . Nu." ÄNu s-a întîmplat nimic". Au dus-o la spital. Ädar nu te va face s adormi. Fusese s o viziteze pe Kathy i o g sise în starea aceasta. ÄAm s mor". Apare deci întrebarea: Este credin a în Dumnezeu ceva r u? Este o manifestare a transferului ² o concep ie a p rin ilor no tri. Cînd am intrat pentru prima oar în camera ei. Kathy". Un timp. trinit i. împingînd în ziduri ca i cum ar fi vrut s intre în ele. un tîn r poli ist. Nu mi-a spus nimic altceva. N-am s . este o astfel de credin un mod de gîndire primitiv sau copil resc din care trebuie s ie im pe m sur ce ne dezvolt m. r spundea doar ÄAm s mor". este esen ial s ne întoarcem la realitatea faptelor clinice. Dup ceva vreme. în cea de-a patra zi. Sta i un moment. derivat din microcosmos. sînt psihiatru. Ar p rea deci ra ional s conchidem c Dumnezeu este o iluzie a min ii oamenilor ² o iluzie distructiv ² i c credin a în Dumnezeu este o form a psihopatologiei umane. ÄAceast injec ie te va face somnoroas . De asemenea. Te va face capabil s te opre ti din cîntat.

în timpul nun ii unui prieten. Divor ul ie ea din discu ie." Äî i e tare dor de Bill. nu-i a a?" Kathy se tîngui atunci: ÄO. Ai s înve i c nu e ti o persoan rea. i ajung mai ferici i. în afar de asta. i vorbesc cu mine. începuse s aib fantezii cu infidelit i sexuale. Nu tii ce e în mintea lui Dumnezeu. consult în fiecare zi b rba i i femei ca tine. Dar gre e ti. timp în care mi-am adunat gîndurile." Diminea a.c urma s mor. cel pu in nu pîn cînd ar fi fost sigur c -1 iube te pe Howard.i m rturiseasc aceste p cate i a încetat s se duc la slujb dup ce sa c s torit. Doamne. crezi c ai s mori deoarece crezi c tii cum gînde te Dumnezeu. F r s vrea. fetei îi era mai bine. iar sexul de care avea parte o dat la dou s pt mîni era tot ce mai reu ea s o scoat din plictiseala ei permanent . Multe dintre cele ce i s-au spus despre Dumnezeu sînt gre ite. Totu i. A r mas îns un so ideal. povestea ei s-a conturat pies cu pies . din ziua c s toriei lor. înainte de a m m rita. Iar mîine. nu. Dou s pt mîni mai tîrziu. i-am ordonat. iar ea a fost de acord. ." Kathy începu din nou s cînte. nu voia copii.i consacra rela ia prin c s torie. care vor s fie necredincio i. a r spuns Kathy. î i pierduse firea. în timpul ultimului an de liceu. ÄE ti complet în siguran . se sim ea confuz i nu tia dac -1 iube te sau nu pe Howard. i-am spus: ÄKathy. cînd o s ne vedem din nou. o trata în mod preferen ial." lui Bill. îi cump ra daruri. Tot ce tii este ceea ce i s-a spus despre Dumnezeu. avusese leg turi sexuale cu Howard. El voia s o ia în c s torie. Dar acum trebuie s dormi. iar ei nu-i permitea s . De exemplu. i ai s afli adev rul ² despre tine i despre Dumnezeu. Te vei privi pe tine îns i i via a ta cu mai mult bucurie. Kathy". am s mor!" ÄL-ai v zut pe Bill în acea zi?" ÄNu. vei fi în stare s vorbe ti cu mine i vom discuta despre Dumnezeu i despre tine îns i. cinci minute la fiecare or . Te sim i foarte relaxat . Dar credea c trebuie s se c s toreasc . Totu i. el î i pierduse interesul fa de sexualitatea ei. încet. îi pl cea s fac sex cu Howard. acesta era un p cat de neconceput. pentru c tia c deja p c tuise prin rela ii premaritale cu el i acest p cat ar fi crescut enorm dac nu. dar convingerea nu mai era la fel de puternic ." ÄDe ce ai f cut asta?" ÄAm luat-o pe drumul pe care se . A a c a început s ia pilule ² CAZUL LUI KATHY 183 un alt p cat. ÄCine e Bill?"." ÄDe aceea crezi c ai s mori?" ÄDa.i ia o slujb . a a c a început s se roage în mod ritual. ÄNu mai cînta." 182 Cre tere i religie ÄDar voiai s -1 vezi?" ÄAm s mor". Kathy a început din nou s cînte. Vrei s -mi spui ce a fost diferit?" ÄAm apucat-o pe alt drum. Ceva a fost diferit în acea zi în care l-ai condus pe so ul t u la serviciu. tiu asta pentru c ei continu s vin s m consulte. iar unii chiar sînt i nu sînt pedepsi i de Dumnezeu. Dar ea ajunsese aproape s -1 roage s fac sex. A crezut c poate va reu i s treac peste ele dac se va ruga mai mult. Nu avea putere s . în cele din urm . ÄAi senza ia c Dumnezeu te va pedepsi pentru c ai vrut s -1 mai vezi pe Bill?" ÄDa. ÄBill este un prieten de-al t u?" ÄA fost. i-a venit brusc ideea c nu vrea s se m rite. Am l sat-o s cînte zece minute. în acea zi i în multe alte zile ce au urmat. Tot a a i tu vei deveni mai fericit . Pentru c o s lucr m împreun .i va mai fi team c ai s mori." ÄAi mers acas exact la fel ca în fiecare zi în care îl duceai pe so ul t u cu ma ina la serviciu?" Kathy începu s cînte din nou. am întrebat-o. muncea mult peste program. Iar cînd te vei trezi. Era înc însp imîntat i nu-i disp ruse convingerea c are s moar .

Oriunde mergea se uita dup b rba i. las -1 pe Bill s m vad . Aceasta înr ut ea lucrurile. i-a dublat iar i viteza rug ciunilor.i astfel de înCAZUL LUI KATHY 185 L treb ri ea a trebuit s pun la îndoial validitatea autorit ii i în elepciunii întregii Biserici Catolice sau m car a bisericii pe care o frecventase. Doamne. Dar dorin a era din ce în ce mai puternic . Dar a doua zi a început iar i. S-a gîndit la barurile unde ar fi putut s mearg dup -amia-za. S-a gîndit s -i dea un telefon lui Billy. dar uneori este foarte obositoare. Dumnezeu îi va da ceea ce merit . trebuie s mor!" A s rit în ma in i s-a dus acas . înainte chiar ca întreaga poveste s ias la suprafa . a în184 Cre tere i religie cetat s mai ia pilule. Mult din aceast munc s-a concentrat asupra felului cum concepea p catul.i taie venele. A început s se roage mai frecvent i mai repede. El va termina cu toate acestea i va sfîr i i cu ea. însp imîntat c întradev r ar putea face a a ceva. sînt atît de speriat . atunci cînd atitudini de o via sînt înfruntate metodic. Auzise de du urile reci i a f cut unul atît de rece cît a putut s -1 suporte. sperînd c frica de a nu r mîne gravid o va ajuta s reziste. A parcat chiar în fa a casei. ziua. A ajutat-o pîn cînd Howard a venit acas . în care p stra un singur stil de psalmodiere tot timpul rug ciunii. gr be te-te. I s-a f cut fric s ias în ora f r Howard i chiar atunci cînd era cu el o însp imîntau locurile publice. Dup ce 1-a l sat pe Howard la serviciu. în cele din urm . A reu it s fac asta doar pentru c a sim it în mine un aliat i a în eles încet. într-o dup -amiaz .i u ura munca. Se ruga acum la fiecare jum tate de or i î i dublase viteza. ÄO. Nu tiu nici o profesie atît de inci-tant i de privilegiat precum practica terapeutic . sînt atît de speriat . Aceasta era geneza cîntatului ei. A fost îngrozit . Dumnezeu o va face. pentru a compensa faptul c nu se ruga seara. cînd el era acas . te rog. las -1 s m observe. Pentru a. Trebuie s o fac cu cineva.Apoi Howard a observat i a pus întreb ri despre ce se petrecea. Nu a fost în stare. fostul ei prieten. O. Nu e u or s te iei de Biserica Catolic . s-a dus direct acas la Bill. Doamne! Sînt o curv . una cîte una. a început s dezvolte un sistem elaborat. cînd Howard nu era acas . Punîndu. reu ind s cînte o mie de rug ciuni în cinci minute. fanteziile despre infidelitate p reau a se fi r rit. Aceast istorisire a ajuns s fie elucidat doar dup luni de munc sîrguincioas . în toate particularit ile lor. las pe oricine s m vad . pe oricine. m car par ial. sînt atît de speriat !" A început s cînte a teptînd i a a a fost g sit de cumnata ei. De unde a aflat c masturbarea e un p cat? Cine i-a spus c e un p cat? De unde tia acela c e un p cat? Din ce cauz este masturbarea un p cat? i a a mai departe. Iar acest lucru nu-1 putea face. A venit timpul s înceap priveghiul. Se pare c nu era nimeni acas . S-a gîndit c poate era mai bine s se duc iar i la biseric . i-a perfec ionat sistemul. dar odat ce sistemul fusese pus la punct. în diminea a urm toare. a început s se masturbeze. vindec -m . Kathy a putut fi externat . Doamne. Fanteziile despre infidelitate au continuat i gradual au devenit chiar mai frecvente i mai insistente. a optit ea. Kathy a fost în stare s -mi spun despre multe dintre detalii. asemenea înfrunt ri reu esc. cum ar fi fanteziile i tenta iile de a se masturba. Sînt curva Babilonului. sînt cu adev rat de bun credin i nu o voi duce spre iad. Dar apoi i-a dat seama c întorcîndu-se la biseric comitea un p cat dac nu i-ar fi confesat fanteziile infidele unui preot. Nu s-a întîmplat nimic. Deseori. O astfel de Äalian terapeutic " precum cea pe care am construit-o încet noi doi este o condi ie pentru orice succes major în psihoterapie. De exemplu. Acesta era poate cel mai mare p cat dintre toate. doar dup ce a început s pun la îndoial validitatea vinov iei ei i a concep iei c aceste acte sînt p cate. A a c a decis s se roage pe ascuns. încet c eu sînt cu adev rat de partea ei. Mult din aceast munc s-a desf urat cînd ea nu mai era internat la spital." Tot nu s-a întîmplat nimic. în apartamentul ei. a cedat. ÄTe rog. începuse chiar s se gîndeasc cum s le duc pîn la cap t. cînd mintea era ocupat cu perfec ionarea psal-modierii. A luat o lam i a vrut s . ÄTe rog. ele s-au reîntors în for . La început. ÄTe rog". Dar Dumnezeu putea. S-a dus la ma in i s-a rezemat de ea într-o pozi ie seduc toare. între timp. A a teptat. unde putea vedea b rba i.

. i-am r spuns. Tat l ei muncea ² altceva nu mai f cea. a murmurat ea. Cea de-a cincea porunc . prinzînd o pauz de respira ie în timp ce cînta. am zis. ÄNu trebuie s faci cutare lucru. i-am spus. ÄCred c Biserica Catolic mi-a vîndut o poli . Era blînd . ele îmi p reau nenaturale. . Howard nu avea nici o explica ie de care s m ag . dar implacabil . O ur sc. Nu sînt mul i pe acest p mînt. Nu ai s mori pentru c e ti sup rat pe mine. Dar nu pot ti care e dac nu îmi spui. mi-a sugerat: ÄPoate c am s pot dac ai s mi dai din nou medicamentul adev rului. la ase luni dup ce Kathy ie ise din spital. Dar psihoterapia rareori merge u or. încet. Dar în privirea ei am detectat mînie. Nu am s te omor pentru c e ti sup rat pe mine." Cu greu. Po i s vorbe ti cu mine. Asta este. . dac eu te iubesc?" ÄNu pe tine te ur sc". ÄNu. ÄTe iubesc chiar dac tu m ur ti. Fetele bune nu fac asta. Dup instruc iunile mele. am început s ne punem întrebarea: Cum s-a putut întîmpla a a ceva? De ce a cump rat-o? Cum de nu a putut s gîndeasc mai mult de una singur i nu a înfruntat pîn acum autoritatea Bisericii Catolice în nici un fel? ÄDar mama mi-a spus c nu trebuie s m îndoiesc de Biseric ". Singur . Cu excep ia serilor de vineri." ÄAm s mor". adormea în fotoliu cu o bere. înc o dat . f r a fi contrazis de cineva i f r a i se opune cineva." Cînd a început aceast faz a terapiei. Apoi. ÄKathy". M-a construit dup propria ei imagine. i-a scuturat capul în timp ce cînta. ca i cum ar fi fost impulsionat de propria voce spunînd înfrico toarele cuvinte: ÄO ur sc. Kathy. Domnul vrea s mergem la slujb . Kathy". Kathy a început s în eleag c în spatele puterii Bisericii Catolice st enorma putere a mamei sale. ÄE ti sup rat pe mine". o persoan atît de fin ." ÄAnii mei nu mai sînt mul i"." încet." ÄNu pot. te iubesc". nu-i a a. dar ferm . el a convins-o pe Kathy s se reîntoarc la spital. cu voce tare." ÄBa da. n-ai s mori. Äpot s m gîndesc la o duzin de motive pentru care ai putea fi sup rat pe mine. încît p rea de neconceput s i te opuni. Cinste te-i sau mori. f r s aib parte de confrunt ri. draga mea? Fetele din familii bune nu poart astfel de pantofi. Am dus-o pe Kathy în camera ei i i-am ordonat: ÄOpre te-te din cîntat i spune-mi care este problema. nu mi-a dat niciodat . Nu avea cu cine s vorbeasc ." ÄNu. Brusc mi-am dat seama. Äde data asta e ti îndeajuns de puternic s o faci singur ." ÄNu vrei s por i pantofii ace tia." ÄNu se pune problema c nu vrei s mergi la slujb .la o s pt mîn dup ce i-am administrat amitriptilin . ÄAnii mei nu mai sînt mul i. Va fi totul în regul . ea mergea înainte. nu mi-a dat niciodat voie s fiu eu. Cum pot s te pedepsesc pentru c m ur ti. Mama ei ducea familia în spate. nu e a a. Kathy? CinCAZUL LUI KATHY 187 ste te pe mama i pe tat l t u ca s tr ie ti ani mul i pe acest p mînt. iar cînd venea acas . Muncea i muncea. Kathy. Nu erau cuvintele la care m a teptam. Cu tat l ei nu avea nici o rela ie. D ruia. îns doar dup patru luni de terapie intens a reu it s vorbeasc despre ideea de p cat. A a este iubirea. bolborosi ea. unde m-am dus s o v d. Cumva.. po i. dar nu ceda. Kathy era aproape la fel de însp imîntat ca în prima zi în care o v zusem. a murmurat ea. i-am spus. Dar nu eram sigur ce trebuie s spun în afar de a m repeta într-un fel sau altul. Asta s-a întîmplat.. E în regul s fii sup rat pe mine. ÄAnii mei nu mai sînt mul i. a spus Kathy. Nu mi-a dat niciodat . Apoi s-a uitat la mine i i-a reluat cîntecul. într-o diminea de sîmb t . nu-i a a?" ÄO ur sc"." Ceva mi-a sunat straniu în aceste cuvinte. draga mea. M-a construit. îmi ur sc mama.i bea berea. Atunci ie ea în ora s . Howard 186 Cre tere i religie mi-a dat telefon i mi-a spus c so ia lui s-a închis în baie i a început iar i s cînte. ÄKathy." A gemut. dar atît de dominatoare. aproape furie fa de mine. i a a am început s lucr m asupra rela iilor pe care le avea Kathy cu p rin ii ei. spuse ea optit. Lini tit .

Nu se mai duce la biseric i nu se mai consider catolic . încet a devenit mai hot rît i mai încrez toare în sine. i Biserica are o vin . dar i sub acest aspect cazul acestei fete a fost unul tipic. Mai tîrziu. c Biserica Catolic îmi asigur traiul ca psihoterapeut. s-a chinuit cu nenum ratele mici. Totu i. S-ar putea spune pe bun dreptate c natura dominatoare a mamei.i lui însu i i lumii întregi competen a lui masculin . Obi nuiesc s le spun oamenilor. Kathy 1-a presat. pare a fi v zut în mare lucrurile în aceast lumin i pentru c el este cea mai influent figur în psihiatria modern (din multe i bune motive). nu a schimba pentru nimic locul meu cu persoana care eram. Se pare c Bisericile în general favorizeaz aceast luare de-a gata. de care încercase s se apere prin c s toria cu Kathy. Una dintre modalit ile de a analiza problema pe care o avea Kathy ar fi aceea de a afirma c de i ea a crezut cu toat inima în Dumnezeu. dar între timp a avut i succese la slujb . La îndemnul meu.i pune întreb ri. Via a mea era mai u oar atunci. Am descris cazul acestei femei atît de pe larg pentru c este atît de tipic pentru rela ia dintre educa ia religioas i psihoterapie. încet. Ei pot crede c religia îns i este o nevroz ² o colec ie de idei ira ionale inerente care servesc la înl n uirea min ilor oamenilor. într-un fel. un premiu pe care 1-a cî tigat.i direc ioneze singur existen a însemna mult munc . asuprind instinctele care-i fac s se dezvolte spiritual. Lutheran . Freud. cînd a venit s m consulte pentru aceast problem . Kathy a început s lucreze ca vînz toare într-un mare maga188 Cre tere i religie zin de îmbr c minte." De fapt. a trebuit s fac fa procesului restabilirii propriilor valori i de luare a propriilor decizii.m-a construit. s gîndeasc de una singur . Era mult mai în siguran cînd o l sa pe mama ei s ia toate deciziile. el a privit-o ca pe o Äadev rat prad ". biserica de care aparCAZUL LUI KATHY 189 inea Kathy ² i acest fapt este tipic ² nu a f cut nici cel mai mic efort s o ajute s . Bineîn eles. Pentru c ea era fizic foarte atractiv . Biserica nu era singura cauz a nevrozei de care a suferit Kathy. Biserica a fost doar un instrument folosit de mama fetei pentru a cimenta i a înt ri excesiva ei autoritate p rinteasc . mul i psihiatri i psihoterapeu i percep religia ca fiind Du manul. a gîndi de una singur . nu a iubit-o niciodat pe Kathy. a fost numit ef a departamentului i mai recent am auzit c s-a mutat la o firm mai mare i c se sim ea mul umit cu sine la vîrsta de 27 de ani. s-a dus la un alt psihoterapeut pentru tratament. Kathy a trebuit apoi s aib de-a face cu cauza pentru care a l sat ca toate acestea s se întîmple. poruncile i concep ia despre p cat. de i uneori tînjesc la acele zile. Kathy spunea: Ä ti i. Howard i-a promis c se va schimba. era mult mai simplu s adopte valorile mamei ei i pe ale Bisericii. dovedindu. împreun cu mine. A început s se confrunte cu sentimentele homosexuale plasate adînc. terapia cu Kathy era înc în primele stadii. în orice caz. Cu toate acestea. S .i construiasc o religie personal mai adecvat i mai original ." începînd s fie mult mai independent . Pentru c exist multe cazuri precum cel al lui Kathy. într-un fel. întîlnite deseori în practic . într-un sens. Respingînd domina ia mamei sale. gîndit rigid i nerealist sau c ar putea fi folosit sau pus în aplicare în mod gre it. Nici un profesor de religie de la coala parohial i nici un preot la ora de catehism nu a încurajat-o vreodat pe Kathy s î i pun în mod ra ional întreb ri despre doctrina religioas sau. ra ionalist i om de tiin prin excelen . Exist milioane de Kathy. S-a întîlnit cu mai mul i b rba i. Nu a existat niciodat vreo dovad a preocup rii Bisericii pentru faptul c doctrina ei ar putea fi r st lm cit . inten ionînd s se c s toreasc i s devin mam . La fel a putea spune i despre Biserica Baptist . iar acest lucru o însp imînta cumplit. în glum . Dar nu s-a întîmplat nimic. Presbiterian sau oricare alta. Ajungînd s accepte acest lucru. aceast teroare de a fi cu adev rat ea îns i în tot felul de lucruri mici pe care le f cea. m-a construit! Nu a l sat nici o parte din mine s fie a mea. A fost promovat la departamentul de achizi ii al acelui magazin. Kathy i cu el au c zut de acord în cel mai amical mod s divor eze. a contesta. Ea a e uat în a. atitudinile lui au contribuit la conceperea religiei ca o . Dup ce a terminat terapia. religia i felul în care ea în elegea lumea erau luate de-a gata i nu s-au potrivit nevoilor ei. Teroarea de zi cu zi exista înc . sprijinit de o absen a tat lui a fost cauza fundamental a nevrozei. Recunos-cînd faptul c mama ei a dominat-o total. El a început s aib atacuri de anxietate. Kathy 1-a confruntat pe Howard cu nereu ita lui ca amant. dar independente decizii pe care trebuia s le ia în leg tur cu slujba ei. Nu tie dac crede sau nu în Dumnezeu i v va spune cu sinceritate c aceast chestiune nu i se pare foarte important în acest punct al vie ii ei.

Marcia era proverbiala Äs raca fat bogat ". Cazul Marciei Dar nu toate cazurile sînt precum cel reprezentat de Kathy. la vîrsta adolescen ei. pot s pun pariu c exist un Dumnezeu. i cu siguran c ar ta trist . cam o dat pe lun . galben. într-o diminea . întreaga lume îmi apare foarte diferit . amîndoi sociali ti. în ciuda s n t ii ei i a educa iei universitare. dar autoritate. Progresul în terapia Marciei a fost dureros de încet. în penultima edin cu mine ea s-a amuzat de felul în care se sim ea i a spus: Ä ti i. Dup aceea. cred c nu mai sînt deloc. E doar un nou stil. Mar-cia a fost unul dintre primele mele cazuri pe termen lung. care contrasta cu rela ia pe care ea o avea cu p rin ii. albastru deschis i verde ² îmbr c min ii ei. de parc a fi parte din-tr-un tablou foarte mare i astfel pot vedea mai mult din acest tablou. dar dramatic. o simt ca i cum ar fi foarte diferit . de o culoare similar . Nu tiu cum s vorbesc despre astfel de lucruri. i. tiu c el este aici i tiu c este bun i tiu c sînt parte din el. Chiar dac stau tot aici. ea ad uga o nou pat de culoare ² portocaliu. O simt cald ." . ci unul adev rat. este CAZUL MARCIEI 191 ciudat. a participat la o slujb la biseric împreuna cu o prieten . A anun at. c ea este atee ² nu un ateu de ocazie. Interesant îns . neagr sau maronie i c ra cu ea o enorm geant jerpelit i burdu it . îmi spun: « tii ceva. împov rat i murdar . amîndoi erau atît de dedica i carierei lor. la începutul celui de-al doilea an de terapie. era îmbr cat invariabil în haine care nu i se potriveau. îmi amintesc c v-am spus c sînt atee. iubitoare. Ei s-au distrat pe seama fetei cînd ea. unele destul de comune. Marcia a venit la edin cu o geant nou . încît aveau pu in timp sau energie pe care s i le d ruiasc ei. care au ajutat-o mult din punct de vedere material. Ne-am concentrat în special pe rela iile ei cu p rin ii.nevroz . dar care erau extraordinar de distan i din punct de vedere emo ional.» E amuzant. Nu mai sînt sigur de acest lucru. De-a lungul primului ei an de terapie. M simt de parc a fi conectat . doi indivizi foarte inteligen i i ra ionali. Avea doar o treime din m rimea celei vechi i era viu colorat . psihiatrii trebuie s cheltuiasc o enorm cantitate de timp i efort în lupta de eliberare a min ii pacien ilor de ideile desuete ale religiei i de concep iile care sînt în mod clar distructive. un orfan din punct de vedere psihologic. nu ne-am ocupat deloc cu chestiuni religioase de-a lungul a doi ani de terapie. inci-tant i bun . Dar ea refuza s vad acest lucru. Dar nu am confruntat-o pe Marcia cu acest aspect al incon tientului ei. precum p s ri care zburau prin înc peri inînd în ciocuri pergamente pe care erau a ternute în str vechi limbi mesaje obscure. iar eu nu am dreptul s critic. tr iesc în aceea i cas i fac unele din lucrurile pe care le f ceam i înainte. sigur . A reac ionat îns atunci cînd i-am sugerat c p rin ii ei au neglijat-o destul de mult i a reac ionat i cînd i-am ar tat c se îmbr ca asemeni unui orfan. de fapt. Este într-adev r tentant pentru psihiatri s se vad pe sine ca pe ni te cavaleri ai tiin ei moderne prin i într-o nobil b t lie cu for ele distructive ale supersti iilor vechilor religii i cu dogmele ira ionale. real . De fapt. totul din afara mea pare de asemenea schimbat. Marcia era de acord din toat inima cu p rin ii ei. Uneori. în felul lor intelectual auster. într-adev r. Exist multe alte tipare. care mi-a atras aten ia prin nefericirea ei generalizat . era inexplicabil de trist . De i nu putea pune degetul pe ceva gre it din via a ei. Elementul-cheie era c ldura i apropierea unei rela ii pe care am putut s o construim între noi. p rînd o floare care î i desface încet petalele. Rezultatul a fost acela c de i aveau un c min confortabil i ne tirbit de nimic. gri. Era o femeie destul de s n toas . Era singurul copil al unor p rin i intelectuali. amîndoi profesori universitari de succes. de 25 de ani. cumva cu îngîmfare. din cei ce cred c religia e o promi190 Cre tere i religie siune goal . în plus fa de distan a emo ional pe care o p strau. care credea c rasei umane i-ar fi cu mult mai bine dac ar putea s scape de iluzia c Dumnezeu exist sau c m car ar putea s existe. p rea o emigrant îmb trînit . de culoare albastr . a spus ea. Nu cred c lumea ar putea fi atît de bine întocmit f r Dumnezeu. visele Marciei erau pline de simboluri religioase. cînd simt c lumea e bine întocmit . Atunci cînd a început terapia. nu doar interiorul meu s-a schimbat.

medicin . munc de cercetare. Avea doar cî iva prieteni i nici unul foarte apropiat. agricultur . f r îns ca terapeutul s încerce s înfrunte în vreun fel ideile ei religioase. Avusese parte de o copil rie obi nuit într-un c min stabil i bine întemeiat. pe de alt parte. din acelea care se pot termina înCAZUL LUI THEODORE 193 tr-o lun . a a cum spusese la prima noastr edin . cititul i î i petrecea o mul ime de vreme luînd decizii neimportante. precum ce va g ti la cin . Una dintre ele consta în lipsa lui total de entuziasm. Apoi a mai avut parte de alte iubiri. în cazul fetei pe nume Kathy. era parc paralizat. Ted avusese note bune i satisfac ii la coala privat pe care o frecventase. spunea Ted. ca terapeutul s înfrunte activ ateismul sau agnosticismul unui pacient i s -1 conduc deliberat în direc ia religiei? Cazul lui Theodore Ted avea 30 de ani cînd a venit s m vad i era un pustnic. Dar problema pe care o avea cu luarea deciziilor se înr ut ea." Legat de aceast lips de entuziasm. A terminat cursurile i i-a închiriat o camer în afara campusului universitar. Apoi nu s-a mai întîmplat nimic. dar majoritatea timpului i-1 umplea cu pescuitul.i cumpere o unealt ieftin . în ultim instan . Ä tiu c ar trebui s fac ceva mai constructiv. Tot ce mai trebuia s fac pentru a absolvi era s prezinte o scurt lucrare de diplom . în afar de acest lucru. înc mai avea note bune. Pur i simplu nu reu ea s . Lui i-a luat înc trei ani. ne-am putea întreba. Pîn atunci totul fusese în regul . în acel an. în cazul Marciei. Apoi. în fond. acela i terapeut. . Am început s b nuiesc c folosea acest snobism pentru a ine la distan lucrurile care altfel l-ar fi afectat emo ional. nu'-i a a. Kathy s-a mutat dintr-un loc în care no iunea de Dumnezeu era foarte important într-un loc în care aceast no iune nu mai însemna nimic. aproape c s-a oprit s mai bea. cu rela ia lui de dragoste lipsit de succes. Dar în acea perioad au ap rut cîteva fa ete interesante ale personalit ii sale. Ultimii patru ani îi tr ise într-o caban mic în p dure. el ridica din umeri i spunea: ÄNu este nici o diferen . a fost necesar ca terapeutul s înfrunte activ ideile ei religioase pentru a aduce schimb ri în direc ia unei dramatice diminu ri a influen ei ideii de Dumnezeu în via a ei. a început pe la 18 ani. voia s se fac vreme frumoas . De trei ani nu 192 Cre tere i religie avusese nici o întîlnire cu vreo fat . împreun cu cei doi fra i ai s i. îmi in treaz interesul o zi sau dou . dar apoi fiecare domeniu îmi pare c prezint probleme insurmontabile. citise aproape tot ce scrisese Freud (mai mult decît citisem eu însumi). Ar trebui s am o carier . rela ii interna ionale. Ar trebui s m duc la coal i s înv o meserie. cum va g ti i dac î i permite sau nu s . dar nu m entuziasmeaz nici una ² profesorat. iar acest lucru sa întîmplat cu o s pt mîn înainte de a intra la facultate. De e\emplu. ceva. fiecare zi e la fel cu alta. p rin ii lui erau grijulii cu copiii. a fost ucis într-un accident de automobil la mijlocul celui de-al treilea an de facultate. Cum s explic m acest lucru? înainte de a încerca s o facem. Ted sim ea c problema lui î i are r d cinile în sexualitate. Totu i. a ajuns destul de bogat. de parc toat lumea i tot ce se g sea în ea era de un gust îndoielnic.Prin terapie. s-a plîns el. Marcia." Pescuind în lac.i aleag un subiect pentru lucrarea de diplom . El reprezenta ochiul critic." Problema sa. Notele lui au început s scad . E oare necesar vreodat . Apoi ² i poate acest lucru a avut o importan crucial ² a avut o rela ie pasional cu o femeie care 1-a respins. cînd a intrat la colegiu. Cu apte ani înainte de a veni la mine se retr sese în p duri. parc nimic nu mi se potrive te. ea era un fel de snobism global. s mai lu m în considerare un alt tip de caz. Hank. ideea de Dumnezeu a început s . s-a mutat dintr-o zon în care no iunea de Dumnezeu era respins în una în care avea importante semnifica ii. se ocupa de tîmpl rie. în fond. Nu se mai putea decide despre ce s scrie în lucr rile sale. a prins o tiuc enorm : ÄDa.i creasc influen a. dar cînd se f cea. i. cu atît mai mult decizii importante. a a c am aruncat-o înapoi. Acela i proces. Ädar nu pot lua nici cele mai mici decizii. ecologie ². i-a petrecut primii doi ani din facultate bînd. lucru care nu a dus nic ieri. dificult ile lui începuser . Era de asemenea str lucit din punct de vedere intelectual. Demoralizat. chiar dac nu erau tot a a de grijulii unul cu cel lalt. mai creativ cu via a mea". cu rezultate aparent opuse. Ocazional. fiecare mai ezitant i mai lipsit de succes decît ultima. A a c primele ase luni din terapie s-au scurs sondînd adîncurile sexualit ii lui din copil rie. datorit unei mo teniri. dar încununate de succes. Un prieten apropiat. dar era mai mult decît puteam mînca i nu am prieteni cu care s o împart.

Noaptea dinainte el o petrecuse în casa unei cuno tin e a lui. asta e tot. M-am gr bit s m duc la copac i am f cut ca scîndurile s nu poat fi distinse de scoar . ÄCe fel de religiozitate?" ÄSentimental . am comentat eu. Am spus.i aminte ti." ÄCînd ai abandonat-o?" ÄNu tiu." ÄCe s-a întîmplat apoi?" ÄAdic ce?" ÄCe s-a întîmplat cu religiozitatea ta?"." Urrm toarea sp rtur s-a petrecut o lun mai tîrziu.Ted era foarte înclinat s fie secretos. am comentat eu. Era clar c el nu voia ca eu s aflu miezul nevrozei sale. ÄNu prea exist ." ÄDeci. S-a întîmplat. Cele mai importante fapte dintr-un incident trebuia s le ascund . ÄDa. A fost unul dintre primii adev ra i poe i . Prima mic sp rtur în armura lui Ted a ap rut într-una din edin ele din primele ase luni de terapie. Ted m-a privit încurcat." Clasa i cursurile erau. A fost chinuitor." Intensitatea reac iei lui snoabe m-a f cut s ciulesc urechile. dac vrei. ÄApoi. Ne concentrasem pe remarcabila lips de entuziasm a lui Ted. ÄJonathan Livingston Seagul e o carte religioas ". Dar stînd în clas . cred c era vorba de Gerard Manley Hopkins. b nuiesc. pe care el a recunoscut-o imediat. Am devenit anxios. cu muzica lui Neil Diamond din filmul Jonathan Livingston Seagul. a trecut mult vreme. Mi-a povestit un vis: ÄEram în clas . ÄPo i s ." ÄA a ai sim it dintotdeauna?" El a rîs nervos. Ä i muzica era tot religioas ?" ÄSe poate spune c era tot atît de religioas pe cît era de muzic . vara. Nu în eleg cum oamenii educa i pot s asculte un astfel de putregai pe care ei îl numesc muzic ." ÄCum ai abandonat-o?" ÄCum adic cum am abandonat-o?" Ted începuse în mod clar s fie iritat. mi-am dat seama c scîndurile nu erau la fel ca scoar a copacului. Am aranjat cutia în a a fel încît nimeni s nu. E o schimCAZUL LUI THEODORE 195 bare cam abrupt ." ÄNiciodat ?" ÄNici m car o dat . cînd eram un adolescent cu creierul ame it am fost religios. Apoi m-am sim it mai bine i m-am întors în clas . ÄEntuziasmul s-a datorat unei lucr ri pe care am scris-o la sfîr itul semestrului din toamn la cursul de literatur britanic . B nuiesc c g sesc religia neatr g toare. Am pus cutia într-o scorbur dintr-un copac uscat i am astupat gaura cu scînduri trase la rindea. Aveam un obiect ² nu tiu ce era ² pe care l-am pus într-o cutie. am întrebat." ÄEi bine.i dea seama ce e în untru. i-am sugerat eu. Crezi c faptul c prietena ta te-a respins nu are nici o leg tur cu acest lucru?" ÄNu cred nimic. ai avut parte de o rela ie de dragoste lipsit de succes. în ultimul an de liceu chiar am cîntat la mica noastr biseric . în ultimul an de liceu ai cîntat la biseric ". fapt care f cea ca terapia s mearg încet. cred. a a cum sînt pentru mul i oameni. a spus el. ÄNu. Iar apoi n-ai mai fost la biseric . Eram la vîrsta cînd religia nu mai prezint interes. Insipid ". ÄA fost o 194 Cre tere i religie sear îngrozitoare". poate nu. ÄCe alt fel de religiozitate exist ?". ÄEl voia ca eu s ascult ultimul disc pe care-1 cump rase. ÄNu prea cred c îmi amintesc. am abandonat-o. eu g sesc o astfel de religiozitate sup r toare". am spus. ÄUltima oar cînd îmi amintesc c am fost entuziast a fost acum zece ani." ÄHocus-pocus". deconcertat. aproape i-a scuipat vorbele Ted. Poate c prietena mea de atunci are leg tur cu acest lucru. s-a lamentat Ted. Pur i simplu." ÄPoate c religiozitatea te-a sup rat i nu atît muzica". ÄCum se abandoneaz ceva. am întrebat. N-am mai fost niciodat la biseric în timpul facult ii. l-am întrebat. ÄCrescînd. a r spuns Ted. Acela i lucru li s-a întîmplat multora dintre colegii mei de clas . simboluri ale terapiei în visele lui Ted." ÄLa ce se referea lucrarea?". De unde s tiu? Tot ce tiu este c mi-am pierdut interesul pentru religie. în anul al treilea de facultate".

ÄDa. ÄAm sim it un fel de bun dispozi ie". Am citit: Slav Domnului pentru lucrurile pictate Pentru cerurile în dou culori ca o vac b l at Pentru aluni ele roz cu care sînt zugr vi i p str vii zglobii." ÄNu eu l-am p r sit. f r cenzur . Pied Beauty (Frumuse e pestri ) era probabil poemul asupra c ruia m concentrasem. Nu am fost sigur ce ar fi trebuit s fac. el s-a eliberat nu doar de durerea pricinuit de copil rie i de moartea prietenului s u Hank. cel mai bun prieten a murit i ai p r sit entuziasmul pentru orice. ÄDumnezeu te-a respins. Laud Lui. refuzuri i pierderi. deci i tu l-ai respins pe Dumnezeu. cu micile ei cruzimi. nu i-au oferit lui. neobi nuite. a venit i momentul de r scruce. CAZUL LUI THEODORE 197 Dup 15 luni de terapie. Nu a fost de fapt foarte revelator. Ädup reîntoarcerea în siguran a camerei mele. prea ocupa i de propriile lor treburi i de animozitatea dintre ei ca s se mai îngrijeasc i de aparent minorele probleme ale copiilor. dulci i s rate. Nici m car nu m-am uitat în el. a întrebat el. m-am dus la biblioteca mea i m-am întors cu un volum de poezie britanic plin de praf. Trei ani mai tîrziu. Pied Beauty era la pagina 819. stranii. ÄTotdeauna a i vorbit despre cît de secretos sînt ² i bineîn eles a a sînt"." Am spus c vreau i asta am f cut în urm toarele dou nop i. Pentru castanele maronii abia c zuse. am spus. cu mecanismele. Dedesubtul calmului s u exterior. sclipind i întunecate Lui. Sc parea venea de la lungile plimb ri solitare i de la singur tatea sa i am reu it s stabilim c stilul s u de via de ermit î i avea r d cinile în perioada de dinainte de a fi împlinit 10 ani. sentimentul lui Ted fa de lume ² sau mai degrab izbucnirea acestui sentiment ² se înte ea. 196 Cre tere i religie Mi-au venit lacrimi în ochi." ÄEste de asemenea foarte religios." i a a fusese. Mi-a fost luat. a fost de asemenea urît . dar i de durerea a mii de alte mor i." ÄNu. Fie ele nestatornice sau pline de pistrui (cine tie cum?) Agere i molcome." ÄDe ce s fi f cut a a?"." ÄAi scris acea lucrare la sfîr itul semestrului de toamn . celui mai mic i mai slab. mai emo ionat decît îl v zusem vreodat . Pe m sur ce vorbea." ÄDa. Descria cum se plimbase singur într-o duminic de ianuarie. cum fusese prins de o puternic furtun de z pad i se întorsese în dormitor la cîteva ore dup ce se întunecase afar . Tat al frumuse ii schimb toare." Ted aproape striga acum. deci asta trebuie s fi fost prin ianuarie. Totdeauna a fost o lume urît ." ÄAm crezut c copil ria ta a fost fericit . izolat prin-tr-un snobism n scut din durere era înc de pe atunci bine înr d cinat. Toat via a p rea s -i fi fost un vîrtej de moarte i suferin .moderni." ÄDa. angrenajele i sculele lor. pericole i s lb ticie. ca s nu-1 cenzurez. nu diferit de cea pe care am tr it-o vara . a fost ca o eliberare. pentru aripile cintezei Pentru peisajul îmbuc t it i împ r it ² arina lucrat sau inutul s lbatic i neumblat i pentru toate me te ugurile. Pentru toate lucrurile inversate. Cu speran . a spus el. c minul copil riei lui Ted fusese un continuu cîmp de lupt sîngeros. ÄNoaptea trecut r scoleam prin ni te lucruri vechi i am g sit acest jurnal pe care l-am inut în anul al doilea de facultate." Am sim it crescînd o tensiune incredibil ." Am ie it din birou. Ted a venit la edin cu o c r ulie la el. din vremea facult ii mele. M-am gîndit c probabil a i dori s citi i despre mine a a cum eram acum 10 ani textul integral. Cei doi fra i mai mari ai lui t b rau pe el cu o r utate incomparabil . coala particular pe care a urmat-o. Mi-a atras îns aten ia o mic viniet . m-am aruncat înainte: ÄDeci ai fost respins de prima ta prieten adev rat i ai p r sit entuziasmul pentru biseric . cu excep ia faptului c a confirmat c felul de a fi al lui Ted. ÄEste el însu i un poem despre entuziasm". scria el. s r c cioase. în lunile care au urmat. singuratic. nici o protec ie. ÄEste o lume urît . P rin ii lui.

" ÄCe p rere ai despre aceast experien ?" ÄCe vre i s spune i prin ce p rere am?". a început s î i dea din nou întîlniri . am în f cato i încet. Dar nu tiu dac m-a pune într-o astfel de situa ie primejdioas . am spus. nu îmi amintesc s m fi dus pe debarcader cu vreo inten ie con tient de a m sinucide. asupra a ceea ce e dulce i a ceea ce e amar. cred c am avut noroc. am comentat. O miraculoas binecuvîntare i spui c e vorba de un pic de noroc. i-am spus. te revol i împotriva murd riei i mizeriei acestei lumi. asta a fost. c nu puteai vedea nimic. a întrebat el cu îndoial în glas. M-am tîrît pîn la marginea debarcaderului. i-am cerut s -mi povesteasc ce se întîmplase cînd spunea c fusese atît de aproape de moarte.trecut . Am sim it c m izbe te." ÄNoroc?". Eram sigur c am s mor. Ä i f r îndoial c în acea var am avut gînduri de sinucidere. A fost un uragan. cînd am fost atît de aproape de moarte. Totul s-a întîmplat foarte repede. ÄV-am spus. Doar temporar." ÄAi fost udat bine?" ÄDa. Voiam s m apropii de acea furie elementar . ÄOh. îmi plac furtunile. sînt sigur c v-am spus. în momentul culminant al furtunii am ie it afar ." ÄEi bine. ÄAmîndurora ne plac furtunile. ÄDa. Aceast acceptare a ap rut. am repetat eu. ÄE ti din nou secretos". v-am povestit despre asta". B nuiesc c a venit un val mare. Ce faci aici?" Confruntat cu inconsecven a atitudinii sale fa de ansele bune i ansele rele. A ajuns s accepte necesitatea suferin ei i s priceap natura paradoxal a existen ei. b nuiesc c a fost noroc. Un val m-a umplut de ap . a întrebat Ted în felul s u refractar. Dup aproximativ un minut mam sim it împins înapoi de ap ² trebuie s fi fost un fel de val din spate ² i o secund mai tîrziu mam izbit de stîlpii de beton ai debarcaderului. Dar cînd i se întîmpl ceva bun crezi doar c ai avut noroc. ÄEi bine. la naiba. pe debarcader. Apoi altul m-a lovit din spate. Ted a încercat s se concentreze din ce în ce mai mult asupra lucrurilor bune din lume. Dar cu siguran nu îmi p sa prea mult de via i recunosc posibilitatea de a m fi comportat ca un sinuciga . V aminti i c am lucrat în Florida în vara dintre primul i cel de-al doilea an de facultate. m-am sim it m turat i apoi pierdut în ap . ÄB nuiesc c a fost noroc. ti i c am o tendin suicidal ". asupra luminii orbitoare i a întunericului. r spunse Ted aproape diabolic. Asta a fost tot. ÄOri de cîte ori se întîmpl ceva dureros îl blestemi pe Dumnezeu. Ce p rere ai?" ÄV referi i la salvare?". Abia îmi mai amintesc ce s-a întîmplat. Ted". nu a fost vorba de mare lucru. ÄNu a fost o banal coinciden acel val venit din spate?" ÄDa. provocîndu-1. Furtuni din acelea care-mi plac mie." ÄAi mers pîn la cap tul debarcaderului chiar cînd era furtuna mai puternic ?". lucrurile Äb l ate". Sincer. încet m-am tîrît pîn la mal." ÄB nuie ti c a fost noroc!". iubitoare i din ce în ce mai pl cute. Oricum. a spus Ted." ÄUnii ar spune c a fost ceva miraculos". M-am îngrozit. Era atîta cea . Nu puteam face nimic ca s m salvez. am întrebat neîncrez tor. bineîn eles." 198 Cre tere i religie ÄPot s în eleg acest lucru". O mic tragedie i e greCAZUL LUI THEODORE 199 eala lui Dumnezeu. Dup ce a analizat suferin a pe care i-o l saser moartea lui Hank i alte mor i pe care le experimentase. ÄDa. S-au nimerit chiar în acel moment s vin peste mine. în contextul unei rela ii calde între noi." La urm toarea edin . Am analizat acest lucru." ÄEi bine. am întrebat i eu cu îndoial în glas. A început s se schimbe. a început s vad i cealalt fa a monedei vie ii. i-am spus." ÄE interesant. ajunsesem s -mi dau seama c de fiecare dat cînd Ted spunea c deja îmi spusese ceva el încerca de fapt s -mi ascund anumite lucruri. între timp. ÄPur i simplu ce am întrebat.

Trebuie s ii entuziasmul în dulap. Analizez alternativele ce i s-au deschis. l-am rugat. gîndindu-m . ÄDe ce nu?"' Ted deveni atunci ingenios. Totu i. ÄEi bine. Se presupune c terapeu ii nu trebuie s . am întrebat eu cu îndoial în glas." ÄMintea uman i psihoterapia. vreau s studiez lucrurile cele mai importante. ÄAceasta este nevroza ta i trebuie s o ii în continuare a a. Tu e ti cel care simte c Dumnezeu este cel mai important lucru. ÄAdic s devin preot. am ajuns la concluzia c trebuie s încerc s fac ce este cel mai important. într-o diminea Ted a anun at c a venit timpul s mearg mai departe. Adic . r spunse Ted agasat. ÄCariera mea este decizia mea personal . i a face terapii este important.." Ted începuse s plîng . Citea teologie. Tu e ti cel care din anumite motive nu vrea s priveasc una dintre alternative.. Ä tiu ce o s spune i. nu în eleg. Nu po i s te entuziasmezi în public. crea ia. Eu sînt cel ce alege." ÄDeci ai înc 10 ani". nu. Natura lui religioas a înflorit. De fiecare dat cînd deschid gura i sînt entuziasmat de ceva fra ii mei m vor h r ui din aceast cauz ." ÄPur i simplu nu pot fi preot". Pur i simplu nu în eleg". CAZUL LUI THEODORE 201 ÄUita i ce e". Tu e ti cel care vrea s fac cel mai important lucru. a spus Ted. i preotul face mult terapie. dec derea i regenerarea. am r spuns. de ce excluzi aceast alternativ . i-am spus. Nu este rolul dvs. n-a putea face a a ceva". Ar trebui s fiu entuziasmat public de aceast credin ." ÄA a c de ce nu devii preot?" ÄM presa i"." ÄUite ce e". cînd î i spun s ai în vedere alternativa unei cariere pentru Dumnezeu. Adic . tu o excluzi. A ascultat de la Jesus Christ. nu-i a a?". acestea sînt cele mai importante lucruri?". i Dumnezeu se studiaz în coli". ÄVre i s spune i coli de teologie.cu fete." ÄDa. a spus el l crimînd. am remarcat eu. ÄMai e i felul în ." ÄContinu . Acum nu fac altceva decît s analizez lucrurile. Peste tot pe unde se uita vedea misterul vie ii i al mor ii." ÄAtunci de ce nu îl studiezi pe Dumnezeu?" Äîmi pare r u. pentru c un preot este în mod public un om al lui Dumnezeu.i exprime un entuziasm timid. prin preajm . ÄPresupun c Dumnezeu este cel mai important lucru." ÄNu. am r spuns eu. De mine depinde s am cariera pe care o vreau." ÄA a c am decis c mintea uman este important . Dac e s m reîntorc la coal . ar trebui s -mi fac public credin a în Dumnezeu. Foarte bine dac nu o po i face. clocotea Ted. 200 Cre tere i religie ÄSincer. Dar este una dintre atribu iile mele de a fi interesat de ce sim i c nu po i. Dup doi ani de terapie. s-a lamentat Ted." ÄOh. Änu fac nici o alegere pentru tine. Pur i simplu nu pot face a a ceva." ÄContinu ". A început de asemenea s . Superstar la Godspell i chiar i-a cump rat propriul disc cu Jonathan Livingston Seagull. s alege i pentru mine. ÄDe ce?" ÄPentru c . trebuie s o ii secret . Cum poate cineva s -1 studieze pe Dumnezeu?" ÄPsihologia se studiaz în coli. privindu-m frustrat. s-a tînguit Ted. Iar a face terapie este ca i cum ai fi pu in preot. Nu ti i cum e s fii eu. c nu fac decît s v imit. ÄMam decis s urmez o coal de psihologie". mi-a spus. ÄNu exist o diferen necesar între un psihoterapeut i un preot. ÄAsta pentru c î i blochezi singur în elegerea"." Äua. Äiar fra ii t i sînt pe aici. ÄAsta nu e tot". am spus. dar m-am gîndit la acest lucru i nu este adev rat. Änu ti i cum e. Spui c nu po i face a a ceva. nu-i a a?".i direc ioneze pacien ii.

A a c am decis ca de-acum s -mi folosesc numele întreg. o mul ime de ap de baie murdar în jurul realit ii lui Dumnezeu.care p rin ii mei m pedepseau. Orice lucru pe care l-am iubit l-am pierdut. Am fost mîndru. a a cum am sugerat. Conformitate. Dogmatism. de curînd convertit la concep ia despre lume a tiin ei. în dorin a lor de a g si solu ii simple. amintindu-i permanent c nu mai are 10 ani. Dar i ei sînt oameni. în lini te i în mod natural. Aceste cazuri prezentate indic faptul c r spunsul nu este unul simplu. ce i-au mai b tut joc de mine! M-au f cut f t l u în cel pu in zece feluri.i vad m tu a. am primit cecul cu banii pentru edin ele din luna anterioar . care înseamn «iubitor de Dumnezeu». Cu cîteva s pt mîni înainte de a pleca. Uneori r spunsul este da. îi plac la nebunie arcul i s ge ile. Rigiditate. el semna totdeauna cu ÄTed". al supersti iilor i al tradi iilor locale. Dar r spunsul este uneori i negativ." i a a am ajuns la miezul profund al nevrozei lui Ted. Ceva mi-a s rit în ochi. Cruzime. printr-un act de voin . R zboaie sfinte. De ce nu pupi altarul? De ce nu-1 pupi pe dirijor?»" Ted a zîmbit. oamenii de tiin sînt înclina i s cad în dou capcane atunci cînd î i pun întreb ri despre realitatea lui Dumnezeu. Iar credin a în Dumnezeu asuprit a lui Ted a trebuit s fie readus la via ca parte a eliber rii i a resurec iei spiritului s u. Ia s i le lu m!» Simplu. Acum cîteva s pt mîni mi-am dat seama c nu m mai simt jenat. Inhibi ie. încet. încet. Iar cea de-a doua este viziunea de tunel. Ignoran . Batjocoriri. Pî-n la urm . sînt totu i un iubitor de Dumnezeu. Le-am spus fra ilor mei despre asta. E foarte ner bd tor s mearg . m tu a mea mi-a spus c trebuie s fiu mîndru de numele meu de Theodore. Doar atunci a avut libertatea de a se dezvolta. Cum trebuie s privim aceste r spunsuri de nu i da? Oamenii de tiin se dedic afl rii adev rului i r spunsului la întreb ri. ÄSperam c ve i observa". Orice lucru care m entuziasma îmi era luat. De credin a în Dumnezeu trebuie s sc p m noi sau de dogmatism? Un alt motiv pentru care oamenii de tiin au înclina ia de a arunca i copilul odat cu apa din copaie este acela c tiin a îns i. Fric . Supersti ie. f r îndoial . Semn tura lui p rea mai lung . Neofitul în tiin . Ia s -i spunem noi c întrucît a fost r u nu va mai merge s . ti i toat placa. Dar toate acestea reprezint oare ceea ce Dumnezeu le-a dat oamenilor sau ceea ce oamenii i-au dat lui Dumnezeu? Este COPILUL I APA DIN COPAIE 203 cît se poate de evident c credin a în Dumnezeu este deseori distructiv de dogmatic . De cîte ori f ceam ceva gre it ei îmi luau lucrurile la care ineam. «Ia s vedem de ce este Ted mai entuziasmat? Ah. I-am atras aten ia asupra schimb rii. Sentimentul morbid de vinov ie. nu-i a a?" 202 Cre tere i religie Copilul i apa din copaie Istoriile cazurilor de pîn acum au fost prezentate ca r spuns la întrebarea: Este credin a în Dumnezeu o form de psihopatologie? Dac vrem s ie im din mirajul înv turilor primite în copil rie. poate fi la fel de fanatic ca un cruciat cre tin sau ca un soldat al lui .i comunice entuziasmul. Arderea de c r i. în Biseric i în înv turile primite de la mama ei i-au întîrziat în mod clar dezvoltarea i i-au otr vit spiritul. Acum era ÄTheodore". S-a decis s urmeze o facultate de teologie. ÄM rog. de c l toria de s pt mîna viitoare la m tu a sa. trebuie s r spundem la aceast întrebare. Identificarea cu dreptatea. este o religie. Doamne. Asta e. u oare i simple. el s-a str duit s . Sacrificii de oameni. Ipocrizie. A a c am ajuns s m jenez de numele meu. Prima este aceea de a arunca i copilul odat cu apa din copaie. iubirea sa de via i iubirea pentru Dumnezeu. Exist . iar credin a ei în Dumnezeu s-a dezvoltat odat cu ea. Un sistem simplu. Doar îndoindu-se de credin a ei i lep dîndu-se de ea a fost Kathy în stare s se aventureze mai departe într-o via mai cuprinz toare. Nebunie. da. Tot a a cum Marcia a trecut de recele microcosmos al copil riei ei spre o lume mai larg i mai cald . mai productiv . Sacrificii de animale. ÄCred c într-un fel înc mai in secrete. sînt ca to i oamenii i vor ca r spunsurile s fie clare. «F t l ul de la corul bisericesc. mai satisf c toare. c nu mai este supus poruncilor p rin ilor s i. nu-i a a? Cînd eram copil. Atunci problema const în aceea c oamenii sînt înclina i s cread în Dumnezeu sau c oamenii tind s fie dogmatici? Oricine a întîlnit un ateu înr it tie c un astfel de om poate fi la fel de dogmatic în necredin a lui ca un credincios în credin a lui. Inchizi ia. mi-a spus. Vîn toarea de vr jitoare. Credin a necondi ionat pe care o avea Kathy în Dumnezeu. Aceast list este aproape nesfîr it . Apoi mai sînt arcul i s ge ile lui. înainte. M-am uitat mai atent.

în unele ocazii." Dar nu i-am spus-o. ei." Este oare posibil ca drumul dezvolt rii spirituale s ne conduc mai în-tîi afar din supersti ii spre agnosticism i de la agnosticism 204 Cre tere i religie spre o cunoa tere adecvat a lui Dumnezeu? Despre aceast cale vorbea Sufi Aba Said ibn Abi-l-Khair acum mai bine de nou sute de ani: Pîn ce coal i minaret nu se vor fi sf rîmat Aceast a noastr sfînt lucrare nu se va fi terminat. Avînd de-a face într-un mod atît de direct cu procesul dezvolt rii spirituale. va fi de asemenea valabil dac în fa a complexit ii chestiunii ei se retrag i încearc s nu mai aib deloc de-a face cu problemele religioase ale pacientului. La acest lucru se refer Paul Tillich cînd vorbe te de Ädumnezeu de dincolo de Dumnezeu" i de aceea unii cre tini sofistica i proclam ÄDumnezeu a murit! Tr iasc Dumnezeu. Trebuie s ai încredere în obiectivitatea terapeutului t u. Un semn de maturitate la oamenii de tiin îl reprezint con tientizarea faptului c tiin a poate fi supus dogmatismului la fel ca oricare religie. i. devenind o înclina ie manifest i o prejudecat . ca i intelectuale ² pentru a sparge idolii credin ei primitive. Psihiatrii i psihoterapeu ii care au o atitudine simplist fa de religie pot face deservicii unora dintre pacien i. supersti ia.Allah. Dar deseori i no iunea de tiin devine un idol cultural i este necesar s devenim sceptici i fa de acesta. Dumnezeu care este înainte de scepticism s-ar putea s fie pu in asem n tor cu Dumnezeu care vine dup aceea. exist motive de a crede c în spatele no iunilor în el toare i a falselor concep ii despre Dumnezeu exist o realitate care este Dumnezeu. mai ales în ceea ce prive te o chestiune serioas ca asta. Este esen ial pentru reu ita terapiei ca tu s fii deschis fa de orice. i trebuie observat c aceast credin a lor nu este aceea i cu cea în care a evoluat Kathy. Ateismul sceptic sau agnosticismul nu este în mod necesar cea mai înalt treapt de în elepciune la care poate ajunge fiin a uman . 1970. sînt chema i s fac judec i asupra a cît de s n tos este sistemul credin ei cuiva. ÄDar n-am fost în stare s -i spun terapeutului meu despre m n stire sau despre profunzimea credin ei mele religioase". Unele religii s-ar putea s nu fie s n toase pentru unii oameni ² altele s-ar putea s fie. Ceea ce vreau eu s sugerez este c de asemenea este posibil s ne maturiz m prin credin a în Dumnezeu. sceptici fa de ceea ce am fost înv a i ² adic . Este de asemenea valabil i dac arunc i copilul odat cu apa din copaie i dac privesc religia ca pe ceva bolnav sau ca fiind Du manul. Avem atunci destule motiva ii ² emo ionale. care lua serios în considerare posibilitatea de a intra într-o m n stire peste cî i-va ani. Pacien ii au deseori nevoie de implicarea . ei au tendin a s considere patologic orice credin pasionat în Dumnezeu. p. A a se întîmpl mai ales în cazul în care ajungem la tiin dintr-o cultur i dintr-un c min în care credin a în Dumnezeu este constant asociat cu ignoran a. Din cauz c psihoterapeu ii apar in în general unei tradi ii sceptice. F cuse psihoterapie în anul anterior i o continua. ÄNu cred c ar în elege. Am afirmat ferm c este esen ial pentru dezvoltarea noastr spiritual s devenim oameni de tiin . nu exist o singur religie. 44. mai mult decît oricine. A fi vrut foarte mult s -i spun: ÄTrebuie s -i spui terapetului t u despre acest lucru. rigiditatea i ipocrizia. Pîn ce credin a va deveni necredin . Din contr . fapt e c intelectuali sofistica i sau oameni sceptici precum Marcia i Ted par s se dezvolte în direc ia credin ei.* Indiferent dac drumul dezvolt rii spirituale trece în mod necesar printr-un ateism sceptic sau agnosticism spre o credin adecvat în Dumnezeu. ascunzîndu-se sub o mantie de o atît de total obiectivitate. iar ea la rîndu-i credin Nu va exista musulman adev rat." Nu îl cunosc îndeajuns pe acest tîn r pentru a putea spune ce în eles are * Citat din Idries Shah. Este într-adev r posibil s elabor m o credin în Dumnezeu. Pentru c nu am fost cu totul sigur c terapeutul lui va fi obiectiv. încît nu mai consider c ei ar avea rolul de a se implica spiritual i religios în vreun fel. Acest lucru este valabil i daca ei cred c religia este bun i s n toas . în ultim instan . aceast tendin poate s treac dincolo. monolitic . The Way ofthe Sufi (Calea sufi). A a cum am men ionat la începutul acestei sec iuni. Toate acestea au o anume importan pentru oamenii de tiin precum psihiatrii i psihoterapeu ii. c îl va în elege în adev ratul sens al cuvîntului. New York. fa de locurile comune i presupozi iile culturii noastre. COPILUL I APA DIN COPAIE 205 pentru el m n stirea sau dac dorin a lui de a intra la m n stire are r d cini determinate nevrotic. Nu demult am întîlnit un student în ultimul an. dac nu strict freudiene. Dutton pa-perback. Exist multe religii i probabil multe niveluri de credin . mi s-a confesat el.

lor. electromagnetismul. totdeauna vom putea g si metodologia potrivit pentru a face acest lucru. dintr-un anumit motiv. trebuie s r spundem Änu". tiin a fizic s-a maturizat în ultimul secol pîn acolo încît a recunoscut din ce în ce mai mult faptul c . Dintre cauzele acestei viziuni de tunel. Viziunea tiin ific de tunel Ocazional. nimic la stînga. cînd nu po i vedea decît un mic cerc de lumin i claritate la cel lalt cap t. o dimensiune în care facem observa ii de o mare precizie. a vrea s discut dou . care sînt repetabile i pentru al ii. Prin urmare. i viziunea tiin ific s-a l rgit. Nu pot vedea dou lucruri apropiate în acela i timp. paradoxul semnifica eroare pentru spiritul tiin ific. trebuie s r spundem Änu". dedesubt sau deasupra locului asupra c ruia sînt a inti i. realitatea este paradoxal .i întoarc fa a ca s -1 vad i pe cel lalt. E ca i cum ar spune: ÄCe nu putem m sura nu putem ti. observa ie precis i verificabilitate. la un anumit nivel. psihiatrii întîlnesc pacien i cu o stranie distur-ban a vederii. ei nu vor s vad altceva decît ceea ce ochii lor întîlnesc în mod imediat. nu are nici un rost s ne preocup m de ceea ce nu putem ti. pledoaria mea const în aceea c psihoterapeu ii de orice fel ar trebui s se sfor eze s devin nu mai neimplica i. fie s d m un r spuns care la prima vedere va fi mai mult o reminiscen dintr-un straniu catehism decît o afirma ie simpl din tiin a fizicii. altceva decît acele lucruri asupra c rora au ales s li se îndrepte aten ia. computere i a unor programe de calculator cum ar fi cele pentru tehnici statistice. au un fel de ochelari de cal psihologici. prin urmare. dac pozi ia unui electron va r mî-ne aceea i. Nu poate fi 206 Cre tere i religie g sit nici o dereglare fizic în sistemul lor vizual. Astfel. mul i oameni de tiin exclud din considera iile lor serioase toate chestiunile care sînt ² sau par s fie ² intangibile.i contrabalanseze obiectivitatea cu propria spiritualitate într-un mod facil. autoimpu i. în l udabila sa insisten pentru experien . ci de respingere categoric a tot ceea ce nu poate fi m surat. m surarea a devenit un fel de idol tiin ific. Ei aseam n acest simptom cu privirea printr-un tunel. Acum o sut de ani. ci mai degrab mai sofistica i în chestiunile religioase decît sînt în mod obi nuit. Cînd întreb m. cînd întreb m dac electronul este în mi care. tiin a a pus mare accent pe m surare. de exemplu. Robert Op-penheimer scria: La ceea ce par a fi întreb ri simple sîntem tenta i fie s nu d m nici un r spuns. Ei sufer de un fel de viziune de tunel. a a încît poate c în curînd vom putea spune: ÄNu este nimic dincolo de limitele vederii noastre. cînd întreb m dac electronul st pe loc. care-i ap r de mutarea aten iei spre domeniul spiritului. ace ti pacien i nu sînt în stare s vad decît o mic por iune din fa a lor. spectrofo-tometre. Dimpotriv . Este ca i cum. Utilizarea m sur torii a f cut ca tiin a s fac pa i enormi în în elegerea materiei universului. J. Rezultatul este acea atitudine a multor oameni de tiin nu numai de scepticism. care s dea seama de acest simptom. Dac decidem s studiem ceva. i continu s se l rgeasc . Una dintre aceste dezvolt ri o reprezint metodele de studiu din ce în ce mai sofisticate. Nu vreau s spun c ei ar trebui s renun e la obiectivitate sau s . A m sura ceva înseamn a experimenta acel ceva într-o anumit dimensiune. Aceast presupozi ie stranie dar extrem de comun cum c lucrurile care nu sînt u or de studiat nu merit studiate începe s fie contestat de cîteva dezvolt ri relativ recente din cadrul tiin ei îns i. Inclusiv problematica lui Dumnezeu." Din cauza acestei atitudini. care VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 207 acum cîteva decenii erau nem surabile. Dar explorînd fenomene precum natura luminii. sîntem acum capabili s facem m sur tori ale unor fenomene incredibil de complexe. ce nu poate fi m surat este lipsit de importan i nu merit observarea noastr . mecanica cuantic i teoria relativit ii. care rezult din natura tradi iei tiin ifice. Mul i oameni de tiin pur i simplu nu v d dovada realit ii lui Dumnezeu. trebuie s r spundem Änu"." Alt dezvoltare care ne ajut s sc p m de viziunea de tunel este relativ recenta descoperire de c tre tiin a realit ii paradoxului. Buddha d dea astfel de r spunsuri cînd era . trebuie s r spundem Änu". cînd întreb m dac pozi ia electronului se schimb în timp. nu pot vedea decît un singur lucru odat i trebuie s . Prin folosirea unor aparaturi precum microscoapele electronice. Prima este o problem de metodologie. Ei nu pot s vad nimic la dreapta lor. Dar în virtutea succesului ei. Nu. Un alt motiv important pentru care oamenii de tiin sînt înclina i s arunce apa din copaie odat cu copilul este faptul c nu v d copilul.

Din fericire totu i." Iar în ceea ce prive te legile naturale. Bisericii i-a fost team s priveasc aceste miracole de foarte aproape. ceea ce nu poate fi în eles în termeni de legi naturale este un miracol. cînd am absolvit coala medical . Aceast schimbare în con tiin a mea a fost produs de doi factori care au ac ionat mîn în mîn . am devenit deschis la posibila existen a miraculosului. medici i c ut tori ai adev rului. unele dintre ele am s le povestesc. m-au f cut s m îndoiesc de presupozi ia mea c apari ia miracolelor e imposibil . c boala de care o persoan a fost vindecat era inexistent de la început. oamenii de tiin . Acum 15 ani. mi-a permis apoi s încep s privesc existen a cotidian avînd ochi i pentru miraculos. Este oare posibil ca dru* Science and the Common Understanding ( tiin a i în elegerea comuncC). Simon and Schuster. aflat la începutul ei. tiin a este tentat s spun : ÄCeea ce este foarte dificil de studiat nu merit s fie studiat. nici distrus ". Aceast deschidere. în ceea ce prive te metodologia. iar miracolele exist . Vindec ri miraculoase au fost folosite. Dup reprezentan ii Bisericii. In bun parte. cî iva oameni de tiin serio i. S examin m. iar pentru multe confesiuni protestante"-acestea sînt aproape ceva obi nuit. precum reac ia de somatizare a istericilor. atitudinea medicilor a fost aceea de a spune c vindec rile miraculoase nu exist .i autentifica sfin ii. dar ele nu sînt r spunsuri familiare pentru tradi ia tiin ei secolelor al XVII-lea i al XVIII-lea* Misticii ne-au vorbit de-a lungul secolelor în paradoxuri. cum ar fi aceea potrivit c reia Äatrac ia dintre dou obiecte este direct propor ional cu masa lor i invers propor ional cu distan a dintre ele" sau Äenergia nu poate fi nici creat . cum ar fi remisiunea spontan a cancerului i exemplele ce par vindec ri de succes. care a fost cel de-al doilea factor ce a cauzat schimbarea mea de con tiin ." Religia nu a vrut s fie zguduit de tiin . atunci cînd m-am gîndit la ele mai profund. Ast zi sînt sigur c miracolele abund . de exemplu. dar care. Odat ce m-am îndoit de aceast presupozi ie. p reau a indica faptul c munca mea cu pacien ii pentru dezvoltarea lor spiritual a fost ajutat în moduri pentru care nu am o explica ie ra ional ² moduri care au fost miraculoase.întrebat care va fi condi ia omului dup moarte. Dac ar fi un singur lucru pe . Este posibil s fi început s întrez rim un teren pe care tiin a i religia s se întîlneasc ? Cînd vom fi capabili s spunem Äomul este o fiin muritoare i nemuritoare în acela i timp" i Älumina este und i corpuscul în acela i timp" atunci vom fi început s vorbim acela i limbaj. experien e care ini ial p reau locuri comune. Aceste experien e. fiecare închistat în propria-i viziune de tunel. eram sigur c nu exist miracole. Bisericile nu le-au spus niciodat medicilor: ÄVre i s v al tura i nou pentru a studia aceste fenomene fascinante?" Nici medicii nu au spus: ÄVre i s fim împreun pentru a examina tiin ific aceste lucruri care s-ar putea dovedi de mare VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 209 interes în profesia noastr ?" în loc de acesta. cum se comport fiecare dintre ele în chestiunea miracolelor. tot a a cum au f cut un idol din no iunea de m surare. au f cut din legile naturale un idol. în ultimii aproximativ patru sute de ani tiin a a elucidat mai multe Älegi naturale". de a unifica tiin a i religia este faptul cel mai semnificativ i mai incitant în via a noastr intelectual de ast zi. fie de un diagnostic gre it pus. de Biserica Catolic pentru a. Totu i. oameni religio i sînt pe cale s înceap s examineze natura unor astfel de fenomene. ÄMiracolele nu au nevoie s fie examinate tiin ific" ² a fost atitudinea religioas prevalent . Dar avînd succes în descoperirea legilor naturale. tot a a cum tiin a nu a vrut s fie zguduit de religie. religia i tiin a r mîn în cadrele lor de referin autoimpuse. 208 Cre tere i religie mul dezvolt rii spirituale care pleac de la supersti iile religioase spre scepticismul tiin ific s ne duc în ultim instan la o realitate religioas veritabil ? Aceast posibilitate. în viziunea lor asupra lumii. Unul e reprezentat de întreaga diversitate de experien e pe care le-am avut ca psihiatru. 40. de exemplu. cu atît am g sit mai mult miraculos. 1953. tiin a este înclinat s spun : ÄCeea ce e foarte dificil de în eles nu exist . Dar este numai începutul. pentru c fie a fost vorba de o dereglare imaginar . Rezultatul a fost c reprezentan ii tiin ei au presupus c orice eveniment care nu putea fi explicat prin legile naturale cunoscute este ireal." Biserica a fost pu in mai deschis . ÄEle trebuie pur i simplu acceptate ca acte ale lui Dumnezeu. Dar în afar de autentificarea existen ei miracolelor. New York. Cu cît am privit mai mult. p.

Odat ce percep ia se leap d de domina ia prejudec ilor i a interesului personal. cînd de fapt nu erau. de exemplu. r d cina din care se trag cele mai înalte tr s turi i experien e ale omului. este mai important decît orice s ne apropiem de el cu un scepticism s n tos. în care interdependen a merge mîn în mîn cu individua ia. la care mai mul i vorbitori cu o bun educa ie au prezentat dovezi anecdotice ² pentru a indica faptul c ei sau al ii sînt posesori ai unei puteri de a vindeca ² într-o astfel de manier . este liber s experimenteze lumea a a cum este ea îns i i s z reasc m re ia ei inerent . lipsa de scepticism i testare riguroas . .. Noi vom folosi termenul lui Ouspensky i o vom numi percep ia miraculosului.. Acest lucru îl voi face eu în urm toarea sec iune a c r ii.. dar sîntem de asemenea p r i ale unui întreg mai mare. ÄMiraculosul" se refer nu doar la fenomenele extraordinare. dar nu este cazul. Este pur i simplu vorba de a acorda o aten ie deplin i minu ioas darurilor vie ii. Exist mult lume care încearc s g seasc r spunsuri simple la întreb ri grele. Faptul c multe astfel de al tur ri e ueaz nu trebuie s duc la concluzia c o astfel de al turare este fie imposibil . pentru mul i observatori reali ti este tentant s concluzioneze c înse i fenomenele psihice sînt ireale. aflat dincolo de orice descriere. Sîntem parte a unui ecosistem bine echilibrat. vocea ce vine din ceruri. Dac un vindec tor î i pune mîinile pe o încheietur inflamat .* în gîndirea despre miracole. Am c utat rugul aprins. men inînd în acela i timp o orientare tiin ific . Faptul c dou evenimente apar unul dup altul nu înseamn în mod necesar c ele sînt legate cauzal. 1 (1977). fie neindicat . încheieturile inflamate se dezumfl mai devreme sau mai tîr-ziu.care a vrea ca cititorul s i-1 aminteasc din aceast carte. ÄBeyond the Norm: A Speculative Model of Self-Realization" (ÄDincolo de norm : un model speculativ al percep iei de sine"). în spa iile vaste ale cosmosului i în intima leg tur a acestora i a tuturor lucrurilor. Misticii. uni i în ceva vast i frumos. ca nu cumva s ne am gim pe noi în ine i pe al ii. Richard Bucke se refer la ea ca la con tiin a cosmic . Este esen ial s ne p str m mintea treaz . eu cred c structura noastr de referin a fost prea dramatic . Journal ofReligion and Health. nu conteaz ce este pus pe ele. pentru c absolut orice poate evoca aceast con tientizare special care ni se ofer pe m sur ce-i acord m îndeajuns de mult aten ie. încît au sugerat c dovezile lor sînt riguroase i tiin ifice. de exemplu. VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 211 A vrea îns s concluzionez p strînd o not de precau ie. Adev rata minune a lumii este dat pretutindeni în cea mai m runt parte a trupurilor noastre. Astfel de indivizi dau acestui domeniu un prost renume. Despre aceast capacitate s-a scris recent: Sesizarea sinelui se na te i se maturizeaz într-un fel de con tientizare distinct . Sîntem cu to ii indivizi. voi. Buber o descrie în termenii rela iei Eu-Tu.. ca i cu alte variet i ale miraculosului. adic ceea ce este prezent cu atîta constan . atît de des prezente la acei indivizi care sînt sus in tori publici ai realit ii fenomenelor psihice. desp r irea apelor m rii. acela ar fi c el posed capacitatea de a percepe miraculosul. Ar trebui în schimb s privim la evenimentele de zi cu zi din vie ile noastre pentru a g si dovezi ale miraculosului. ci de asemenea la locurile comune. pp. încet sau brusc. Printre c ile prin care al ii pot fi am gi i st . încît de obicei este considerat dat. cînd voi examina faptele comune din practica psihiatric care m-au condus la în elegerea extraordinarului fenomen al gra iei. 58-59. Pentru c întreg acest domeniu este atît de ambiguu i de întunecos. dar i cu pu in gîndire. nr. 16. tot astfel este esen ial ca facult ile noastre critice i capacitatea de a fi sceptici s nu fie orbit de str lucitoarea frumuse e a domeniului spiritual. al turînd literatur de popularizare tiin ific i concep ii religioase cu mari speran e. Aceast interfa dintre tiin i religie poate fi un teren mi c tor primejdios. iar a doua zi umfl tura nu mai este inflamat . Din cauz c acest domeniu al fenomenelor psihice atrage atît de mul i oameni cu o slab priz la realitate. Percep ia miraculosului este esen a subiectiv a con tientiz rii de sine. am participat la o conferin ce avea ca subiect vindecarea prin credin . Recent. * Michael Stark i Michael Washburn. Percep ia miraculosului nu necesit nici o credin sau presupozi ie. acest lucru nu înseamn c pacientul a fost îns n to it de c tre vindec tor. Vom avea de-a face cu percep ii extrasenzo-riale i fenomene Äpsihice" sau Äparanormale". A a cum este esen ial ca vederea noastr s nu fie mutilat de viziunea de tunel a oamenilor de tiin . iar Maslow a etichetat-o ca fiind Äcunoa terea Fiin210 Cre tere i religie tei". au vorbit despre ea ca fiind perceperea divinit ii i a perfec iunii lumii. o con tientizare care a fost descris în multe feluri de c tre diferi i oameni.

cînd a fost eliberat. dar acum v d. Prin psihanaliz este posibil s tras m etiologia i dezvoltarea unei nevroze la un pacient cu o exactitate i precizie rareori întîlnite în alt domeniu medical. la vîrsta de 17 ani a intrat la închisoare pentru un act de violen pe cît de gre it. Dar gra ia mi-a alungat temerile. Este posibil s ajungem s cunoa tem exact i precis cum. de ce un pacient grav nevrotic nu este psihotic. statul. care era surd i mut . In mod inevitabil. cînd nu es* Am preferat traducerea termenului grace (din original) prin Ägra ie" i nu prin Ähar". Exist o serie de aspecte din practica psihiatric care nu înceteaz niciodat s m uimeasc . Dup ase luni de plictisitoare privare de libertate. Cît de scump -mi fu aceast gra ie De cînd întîia i dat am crezut! Prin multe pericole. Fapt este c se cunoa te mai mult despre cauzele nevrozelor decît se cunoa te despre marea majoritate a altor afec iuni umane. Ceea ce nu tim totu i este de ce nevrozele nu sînt mai severe ² de ce un pacient u or nevrotic nu este unul grav nevrotic. Este un lucru obi nuit pentru al i speciali ti în medicin s acuze psihiatrii c practic o disciplin inexact i ne tiin ific . unde i de ce poate fi tratat sau a fost vindecat o nevroz . Ceva ne uime te cînd nu face parte din cursul normal al lucrurilor. Un remarcabil om de afaceri plin de succes. am giri.** Primul cuvînt asociat cu gra ia în acest faimos imn evanghelic american este cuvîntul Äuimitor". a a cum le în elegem noi.) ** Amazing Grace (Gra ie uimitoare). Este de asemenea posibil s cunoa tem cu aceea i exactitate i precizie cum. cînd. . pe atît de f r sens. i cînd vom fi fost de zece mii de ani aici Ca soarele str lucind. pentru a face mai inteligibil concep ia autorului i trimiterile culturale ale acestuia. La 16 ani a p r sit ultimul orfelinat i a început s tr iasc pe cont propriu. unde a avut parte de umilin ele de rutin i de o complet lips de afec iune. La vîrsta de 15 ani. Ceea ce urmeaz va demonstra c gra ia este un fenomen comun i c într-o anumit m sur este unul predictibil. descoperim c un pacient a suferit o traum sau traume de un anumit fel. Cînd avea 5 ani. a paralizat par ial ca rezultat al unei rupturi de anevrism congenital al unuia dintre vasele de 214 Gra ia sînge din creier. astfel încît s -i produc o anume nevroz . autorit ile i-au g sit un post de umil lucr tor într-un depozit al unei companii modeste. unde i de ce un individ dezvolt un simptom nevrotic anume sau un tipar comportamental. pe mine ca i pe mul i al i psihiatri. Ea va r mîne miraculoas i uimitoare. în închisoare nu a primit nici un tratament psihiatric. dar traumele au o intensitate care în cursul normal al lucrurilor ar trebui s produc o nevroz mult mai grav decît cea pe care o are pacientul. de 35 de ani. Dar gra ia m-a dus nev t mat departe i gra ia m-a c l uzit spre cas . într-o suburbie a ora ului Chicago. crezînd c o astfel de mam nu e competent s creasc un copil. Previzibil. Fusese un copil nelegitim i de-a lungul primei sale copil rii crescuse doar cu mama sa. O zi nu vom avea mai pu in ca lanceput Lui Dumnezeu laud s -I aducem. a a cum ar fi fost firesc în contextul cultural românesc. Unul dintre acestea este faptul c pacien ii no tri se vindec din punct de vedere mintal într-un mod uluitor. Nici un psihiatru sau asistent social nu i-ar fi prev zut viitorul altfel decît în culori sumbre. dar reg sit acum Orb am fost. MIRACOLUL SAN TÂTII 213 te predictibil prin ceea ce cunoa tem noi a fi Älegile naturale". cînd. a venit s m vad din cauza unei nevroze care putea fi descris ca fiind doar una u oar .Gratia" Miracolul s n t ii Uimitoare gra ie! Ce dulce-i sunetul Ce-a mîntuit un obidit ca mine Am fost pierdut. tr. de John Newton (1725-1807). Gra ia mi-a înv at inima teama. i 1-a luat f r nici un avertisment sau explica ie i 1-a plasat succesiv în trei orfelinate. Dar realitatea gra iei va r mîne neexplicat în cadrul conceptual al tiin ei conven ionale i al Älegilor naturale". (N. capcane Am trecut deja.

Cei mai mul i vor spune c for ele care în mod normal ne protejeaz via a au e uat cumva s opereze în ace ti oameni. împreun . dar tiparul este fundamental acela i. un lider al comunit ii i un artist împlinit. o mecanic pe care nu o în elegem pe de-a-n-tregul care pare s opereze în mod curent în majoritatea oamenilor pentru a-i proteja i pentru a le ap ra s n tatea mintal chiar în cele mai neprielnice condi ii. în perioada în care a f cut tratament cu mine. ceea ce a determinat nevroza sa u oar i s o vindec m. a a cum de fapt se întîmpl . Totu i. La un anumit nivel. în majoritatea cazurilor. s . De i printre oamenii din ar care vor muri de meningit meningococic în aceast iarn vor fi i oameni sl bi i sau cunoscu i ca avînd o rezisten defectuoas . am reu it s tras m cu exactitate.i continue via a f r s mai aib parte vreodat de acest necaz. la fel ca întregii mul imi de organisme ubicue care produc boli în organism. în cadrul uzual cauz -efect. ce cauzeaz meningitele meningococice i ve i primi un r spuns imediat. întreba i orice doctor. De i conceptul imunitar este de obicei aplicat la bolile in-fec ioase precum meningita. în afar de a spune c indivizi cu un anume tipar al personalit ii par a avea diferite tipuri de dificult i în a rezista afec iunii. ÄMeningococii. MIRACOLUL S N T II 215 în aceast privin ele aparent se aseam n .i revin complet i s . nu vom ti îns de ce au murit ei. Dar r mîn întreb ri enorme. mai s n to i mintal decît p rin ii lor. Cum se întîmpl aceste lucruri? Nu tim. un intelectual autodidact. tim foarte bine de ce oamenii devin bolnavi mintal. Altul poate avea atacuri repetate i s devin afectat cronic de aceast boal . Aceste tipuri de întreb ri pot fi puse pentru aproape toate bolile. Boala pare a fi aceea i. iar dovada s n t ii mai pu in simpl . de ce unii nu se sinucid. Un altul 216 Gra ia poate avea parte de un curs fulminant al afec iunii i poate muri rapid chiar dup prima criz . o voi descoperi la nou din zece oameni. devenise i un tat bun i iubitor. dup ce s-a c s torit cu o femeie aflat tot într-un post de conducere. agentul care o cauzeaz este extrem de r spîndit. iar circumstan ele succesului lui atît de evidente. el a devenit cel mai tîn r ef de departament din istoria companiei. de ce i de unde au venit toate acestea? Dac m refer la obi nuitele concepte ale cauzalit ii. dar acest nivel este în mod clar unul superficial. Nu am fost în stare nici în cel mai mic grad s determin originea succesului s u nea teptat. cum ar fi atacurile de inim .Totu i. în timp ce majoritatea dintre noi nu au nici o dificultate. inclusiv cele mai comune. cînd. Ce se întîmpl ? Meningita meningococic e o boal relativ rar . avînd în vedere conceptele obi nuite de cauzalitate. el a p r sit compania i în cele din urm a reu it s . ajungînd un om relativ bogat. Am citat acest caz anume pentru c traumele observabile au fost atît de dramatice. traumele copil riei sînt considerabil mai subtile (de i de obicei la fel de devastatoare).i porneasc propria afacere. Cunoa tem multe despre aceast ap rare i despre felul cum opereaz ea. el poate fi aplicat într-un fel sau altul tuturor bolilor fizice. Doctorii care folosesc conceptul de rezisten pentru a explica acest fenomen postuleaz faptul c trupul posed o ap rare care se opune invaziei în corp a meningococului. Un individ poate s sufere o singur criz relativ u oar de colit ulceroas ² o afec iune acceptat de obicei ca fiind de natur psihosomatic ². am putea spune cu încredere c meningococul a fost cauza mor ii lor. de exemplu. majoritatea lor vor fi indivizi care înainte erau s n to i i c rora nu li se cuno teau defec iuni ale sistemului de rezisten . De ce? Nu avem nici o idee despre acest lucru. De i procesele implicate în deregl rile mintale în mod frecvent nu corespund cu cele implicate în deregl rile fizice. de exemplu. Cunoa tem mult mai mult despre cauzele bolilor fizice decît tim despre cauzele s n t ii fizice. dup trei ani. bineîn eles. Rareori vedem pacien i care s nu fie. Nu e nici o îndoial c acest lucru este adev rat. La un nivel mai profund. le inurile. Nu tim. cancer. Ceea ce nu în elegem este de ce oamenii supravie uiesc traumelor din vie ile lor. nu tiu." Exist totu i o problem aici. cu excep ia faptului c în cazul bolilor neinfec ioase nu avem aproape nici o cunoa tere despre felul în care func ioneaz rezisten a. dar consecin ele pot fi complet diferite. Un num r din ce în ce mai mare de gînditori au început s sugereze c aproape toate afec iunile sînt de . Dup cinci ani. Dac în iarna aceasta iau în fiecare zi culturi din aceast bacterie din gîturile locuitorilor micului ora în care locuiesc. Totu i nici unul dintre locuitorii micului meu ora nu a suferit de meningit meningococic de mul i ani i nici nu e probabil s sufere în aceast iarn . ulcer peptic i altele. tim exact de ce anumi i oameni se sinucid. Tot ce putem spune este c exist o for . Cum.

uneori. picioarele i corpul îmi ajunseser sub ma in . Dar a denumi un lucru înseamn i a-1 explica? Faptul c avem un instinct de supravie uire pare banal doar pentru c l-am denumit instinct? în elegerea noastr privind originea i mecanismele instinctelor este în cel mai bun caz minuscul . un mecanism pe care nu-1 în elegem prea bine ce pare a opera în mod curent în majoritatea oamenilor. De i nu în elegem mare lucru despre instincte. de mai multe ori. am alunecat i am c zut. Mama lui murise cînd el avea 8 ani. în noiembrie. a a cum o facem cu conceptul de rezisten la boal . ceea ce este cu adev rat remarcabil este c de obicei nu ne îmboln vim i nu murim foarte repede. prin urmare. am ap sat pe frîn la un stop i nu mi-a lipsit decît o palm sau dou s m ciocnesc de un alt vehicul. îns cum au ap rut aceste accidente? Acest b iat nu i le-a cauzat singur. ar trebui s fim mînca i de vii de bacterii. Printre multele exemple din cariera mea. în anumite perioade ale vie ii lor. în acel moment. în mod con tient. protejîndu-le i înt rindu-le s n tatea fizic . le concepem ca operînd în untrul grani elor individului care le posed . de rezisten la accident nu sînt rezultatul nici unui proces con tient de decizie. Nimeni nu i-a pus întrebarea dac acest b iat avea într-adev r o predispozi ie pentru accidente sau de ce avea o astfel de predispozi ie. o ma in care venea cu vitez a derapat. accidente care aproape s-au întîmplat i al c ror num r este cu mult mai mare decît cel al accidentelor care s-au întîmplat cu adev rat. alteori. crose de golf mi-au zburat prin p r i a a mai departe. s-ar putea spune pur i simplu c am avut noroc. consuma i de cancer. în noiembrie.i odul. La 13 ani. cînd conduceam ma ina. eroda i de acizi. Cînd avea 10 ani. care i-a fracturat pelvisul. aproape am lovit pietoni sau bicicli ti în întuneric. care este el însu i un fenomen îndeajuns de miraculos. în noiembrie. cred c e nevoie s aplic m conceptul de rezisten la accidente. panicat. chestiunea accidentelor sugereaz faptul c tendin a noastr de a încerca s supravie uim poate fi altceva. Putem spune. cînd aveam 9 ani. în cursul normal al lucrurilor. ci faptul c sistemul de rezisten func ioneaz atît de bine. la schi. De aseme218 Gra ia nea. sînt predispu i la accidente. în noiembrie. M-am tras de acolo i. a avut un accident cu bicicleta i a avut fractur de craniu i numeroase contuzii grave. mai miraculos decît un instinct. Mul i medici i mul i psihiatri au tr it experien a întîlnirii fa în fa cu fenomenul predispozi iei la accidente. a fost lovit de o ma in . spunîn-du-mi afabil c Äa uitat totul despre ea". b nuiesc c majoritatea vor g si în experien ele lor personale tipare similare de dezastre evitate la limit . Chestiunea accidentelor ridic i ea mai multe întreb ri interesante. supraînc rca i de gr simi i cheaguri de sînge. Nu e u or de acceptat c anumi i oameni. de asemenea. într-o zi de iarn . a c zut de pe o scar i i-a fracturat humerusul (partea de sus a bra ului). Prin el însu i. în luna noiembrie. a c zut dintr-un luminator. Atunci cei mai mul i dintre noi ducem oare Ävie i fermecate"? S fie oare adev rat acel vers din cîntec? Unii ar putea gîndi c nu e nimic incitant aici. Nici nu a fost con tient de triste ea cauzat de moartea mamei lui. oprindu-se cu bara de protec ie chiar deasupra capului meu.natur psihosomatic ² c psihicul este implicat cumva în diferitele defec iuni ale sistemului de rezisten . nu e u or de acceptat c în cursul normal al lucrurilor majoritatea dintre noi sînt rezisten i la accidente. în vreme ce traversam o strad înz pezit c rîndu-mi c r ile de coal . uneori. în luna noiembrie. cel mai dramatic a fost cazul unui b iat de 14 ani pe care am fost rugat s -1 consult pentru ca el s fie admis la centrul de tratament pentru delincven i minori. chiar i în cele mai neprielnice condi ii. c toate lucrurile despre care am vorbit sînt simple manifest ri ale instinctului de supravie uire. cred c cititorii vor recunoa te c tiparele lor personale de supravie uire. fracturînMIRACOLUL S N T II 217 du. Dar uluitoare nu sînt aceste defec iuni ale sistemului. La 9 ani. am fugit acas . . a c zut de pe ska-teboard i i-a fracturat încheietura unei mîini. am ratat cu pu in s intru în copaci i nu mi-a lipsit mult s cad de la în l ime. Pentru a începe s în elegem cum au ap rut aceste accidente. La 11 ani. f r s am nici cea mai mic ran . Dar dac îl punem laolalt cu alte exemple? De mai multe ori a fost cît pe-aci s fiu lovit de ma ini. s gîndim în termeni de rezisten la accident i de predispozi ie la accident. Cînd avea 12 ani. Ce înseamn asta? Duc o existen fermecat ? Dac cititorii î i examineaz propriile vie i sub acest aspect. acela i lucru despre afec iunile fizice ca i despre cele psihice: exist o for . acest incident nu pare atît de remarcabil. pe la apusul soarelui. De fapt. E mai pu in remarcabil faptul c ne îmboln vim i murim.

Tot restul cercului. La edin a care a urmat imediat dup o alta în care problema ambi iei fusese pentru prima oar ridicat . Oare mecanismul neînsufle it al unui motor posed instinctul de a se bloca singur astfel încît s conserve forma corpului uman din untrul vehiculului? Sau fiin a uman posed un instinct astfel încît în momentul impactului s . el a povestit un vis pe care-1 avusese cu o noapte înainte. Ar tînd spre interiorul ni ei. El m-a luat deoparte. 95 de procente sau mai mult. deseori desenez pe hîrtie un cerc mare. am mai mul i prieteni care au fost martori la accidente de automobile în care Ävictimele" au ie it aproape intacte din vehicule atît de zdrobite. din diferite motive. Nu g sea nici o bucurie în munca pe care o f cea. spun ei. totu i. Dac e s examin m totu i mai departe astfel de incidente. prietenii mei au f cut remarci precum: ÄCred c Dumnezeu îi iuMIRACOLUL S N T II 219 be te pe be ivi" sau ÄCred c nu-i venise vremea. avînd 20 sau 30 de sertare gigantice. semnifica ia acestui vis mi-a fost neclar . înainte de a lua în considerare ideea de sincronicitate. iat un fragment: ÄEram într-un apartament plin cu piese de mobilier imense. Dac vei munci îndeajuns de mult i din greu pentru a te în elege pe tine însu i. De i p rin ii lui erau relativ s raci i necunoscu i.i adapteze forma trupului la felul în care se contorsioneaz vehiculul? Astfel de întreb ri par în mod inerent absurde. una dintre c ile prin care cunoa tem existen a acestui t rîm ascuns al min ii i bog ia pe care el o con ine este calea viselor. De i am ales s explorez mai departe posibilitatea ca astfel de incidente s aib o explica ie. au fost uimi i mai ales din cauz c nu ansa pare a fi fost implicat în aceste incidente. Nu pot s în eleg cum a putut cineva supravie ui unei astfel de izbituri i. De mai mult folos ne poate fi ideea de sincronicitate. a a c i-am cerut. Tat l meu voia s navighez de-a lungul golfului ca s iau o barc pe care. ne va fi totu i de ajutor s examin m mai întîi unele aspecte ale func ion rii unei p r i a min ii umane pe care o denumim incon tient. De i nu sînt religio i i chiar f r m car s se gîndeasc profund la ceea ce spun în încercarea de a digera aceste experien e. Ro ile ma inii acelui b rbat n-au reu it s treac peste mine cînd aveam 9 ani din cauza instinctului meu de supravie uire sau pentru c oferul poseda o rezisten instinctiv la a m omorî? Poate c avem un instinct care conserv nu doar vie ile noastre. la circumferin . a unui inexplicabil Äcapriciu" sau a Äsor ii" i vor fi satisf cu i s închid u a f r a mai c uta alte explica ii. Accidentele. s asocieze cu ceva acest ." Ini ial. acolo unde se g seau acele piese de mobilier imense i ap s toare i un cuf r enorm.Rezisten a la afec iunile mintale sau la bolile fizice ne-o putem imagina ca fiind localizat în incon tient sau în procesele organice ale individului. f r s aib r ni grave. ap s toare." Bineîn eles. Eram mult mai tîn r decît sînt acum. el o l sase pe o insul dincolo de strîmtoare. este clar c concep ia noastr tradi ional despre instincte nu este de mare ajutor. mai mult. explicarea lor prin concep ia noastr despre instincte nu este foarte satisf c toare. vei ajunge s descoperi c aceast vast parte din mintea ta de care e ti pu in con tient con ine bog ii dincolo de imagina ie. i mi-a spus c puteam g si barca dac priveam peste cuf r. Doar dup mai multe luni a început s ia în considerare problema ambi iei sale." Cititorul poate alege s pun misterul unor astfel de incidente pe seama Ä ansei pure". Pacientul meu s-a referit pu in la ei. care nu sînt oameni religio i. reprezint incon tientul nostru. dar nu tia din ce cauz . încît nu le mai puteai recunoa te. Eram ner bd tor s fac aceast c l torie i l-am întrebat cum pot g si barca. mai mul i 220 Gra ia dintre str mo ii tat lui s u fuseser b rba i faimo i. de cel pu in patru metri lungime i care se în l a pîn la tavan. Depresia lui era cauzat de mai mul i factori. Un b rbat distins a venit s m consulte pentru o depresie care dura de mai mul i ani. Miracolul incon tientului Cînd încep s lucrez cu un nou pacient. De i nu am experimentat personal acest lucru. implic interac iuni între indivizi sau între indivizi i lucruri neînsufle ite. ÄNimeni n-ar fi supravie uit". dup cum se obi nuie te. spun: ÄAceasta reprezint mintea noastr con tient . desenez o mic ni . ci i vie ile altora. Reac ia lor a fost una de pur uimire. Apoi. declar ei! Cum explic m aceasta? ans pur ? Ace ti prieteni.

m face s m gîndesc la un sarcofag. dar acest gînd prostesc tot îmi vine în minte ² nu are nici un sens. Brusc. aproape împleticindu-se. A f cut acest lucru folosind simboluri într-o manier la fel de elegant ca aceea din-tr-o pies de teatru reu it . un mesaj care va ilumina în mod semnificativ situa ia în care se afl . Destul de sup rat. ele pot de asemenea s ne ofere informa ii dramatice din interiorul altora i al lumii din afara noastr . Este vorba despre Ägîndurile nefolositoare" sau despre fragmentele de gînduri. Totu i. fiecare dintre sertare fiind îndeajuns de mare pentru a con ine un trup. Era destul de inteligent i fermec toare i ini ial n-am avut nici o idee despre ce ar fi putut s -i cauzeze ame eala. Imediat. Dar a descoperit c acesta este o for ap s toare în via a sa i a dorit s poat s . mi-am strîns ochii i m-am str duit s mi îndrept aten ia c tre pacient . el a zîmbit r ut cios: ÄPoate vreau s -mi ucid to i str mo ii". informa ii care ne lipsesc. A vrea s m concentrez asupra unuia dintre aspectele care îl fac s fie tipic. Acesta este motivul pentru care pacien ii terapiei psihanalitice sînt înv a i iar i i iar i s spun orice le vine în minte. de i într-o form destul de diferit . nu d m nici o aten ie acestor gînduri inutile i le d m la o parte ca i cum ele n-ar avea nici o semnifica ie. incon tientul s u a produs o dram care a elucidat cauza problemei. E greu s ne imagin m c o alt MIRACOLUL INCON TIENTULUI 221 experien ce ar fi ap rut în acest moment în cadrul terapiei ar fi putut s fie tot atît de elocvent edificatoare pentru el i pentru mine precum acest vis. a a cum facem i cu visele. dup înc un minut. senza ie ce putea s o fac s se pr bu easc în orice moment i pentru care nu fusese descoperit nici o cauz fizic . el mi-a spus: ÄDin anumite motive. cum st tea ea a ezat confortabil. De cîte ori un pacient spune: ÄE ridicol. ca surs de informa ii necesare despre noi în ine. în acele ocazii în care reu im s facem traducerea. ea avea un mers rectiliniu i amplu. pe care mai mul i ani de psihoterapie nu reu iser s i-o vindece i din cauza c reia venise i la mine pentru ajutor. visele care pot fi interpretate ofer invariabil informa ii folositoare despre cel ce le viseaz . ca acela ce ne ajut s g sim direc ia cînd ne sim im pierdu i. Pacienta era o femeie tîn r care suferea din adolescen a timpurie de o senza ie de ame eal . în pofida voin ei mele. cuvîntul mi-a ap rut iar i în minte. l-am întrebat. Dar dup un minut." Semnifica ia visului a fost atunci clar . î i luase ca reper de via mormintele faimo ilor s i str mo i pe linie patern i î i urmase drumul c tre glorie. De i 222 Gra ia aceste Ägînduri inutile" ne ofer de obicei o privire în interiorul nostru." ÄDar sertarele?".cuf r enorm cu sertare. Pe la mijlocul celei de-a treia edin e. mesajul pare a fi totdeauna destinat nutririi dezvolt rii noastre spirituale. poate pentru c mobila aceea p rea atît de ap s toare. Am încercat s m concentrez asupra a ce spunea pacienta mea. Incon tientul poate s comunice cu noi atunci cînd sîntem treji cu tot atîta elegan i generozitate ca atunci cînd dormim. Incon tientul lui în mod clar p rea c vrea s -1 ajute pe el i munca noastr împreun i f cea aceasta cu o dorin mistuitoare. Oricine s-a ocupat mai mult de vise va recunoa te în acesta un vis tipic. aproape vizibil. Cea mai mare parte a timpului. de parc ar fi posedat propria lui voin . dar mi-a i spus s v spun astfel de lucruri" tiu c pacientul a primit un mesaj extrem de valoros din partea incon tientului. Aproape imediat. Din cauza acestei senza ii de ame eal .i ucid psihologic str mo ii pentru a se putea elibera de aceast for qonstrîng toare. ca indica ie adecvat c gre im atunci cînd credem c avem dreptate i ca încurajare corect c avem dreptate atunci cînd credem c probabil gre im. Trebuie s m rturisesc c exist multe vise a c ror semnifica ie m dep e te complet i este tentant s dore ti ner bd tor ca incon tientul s aib decen a s ne vorbeasc într-un limbaj clar. Ca exemplu de mesaj al incon tientului prin Ägîndurile nefolositoare". ce apar ine unei categorii destul de largi. Totu i. a a c am îndep rtat imediat cuvîntul din con tiin . nu conteaz cît de stupide sau insignifiante pot p rea vorbele lor la început. Ajutorul vine într-o diversitate de forme: ca avertisment pentru e ecuri personale. în experien a mea. ÄM face s m gîndesc la un mormînt sau la o cript de familie. cauz de care el nu fusese con tient pîn atunci. ca indicator pe drumul pe care avem nevoie s mergem atunci cînd ne scufund m. într-adev r. Psihoterapeu ii fac din analiza viselor o parte semnificativ a muncii lor tocmai pentru c sînt atît de folositoare în general. ca i cum ar fi fost scris liter cu liter în spatele ochilor mei: ÄPinocchio". în tinere ea sa. Acest b rbat a început s se ocupe de problema sa. ca ghid pentru solu ionarea problemelor pe care nu sîntem capabili s le rezolv m. a spus. . mi-a ap rut brusc în minte un cuvînt: ÄPinocchio". vorbind despre una sau alta. a vrea s v descriu experien a propriei mele min i atunci cînd am lucrat cu o pacient .

Este îmbr cat în ro u. Un al treilea mod în care se manifest incon tientul i în care ne vorbe te. inînd cont de faptul c con tiin a nu îl vrea. Problema nu const în faptul c fiin ele umane au sentimente ostile i sexuale. i-am rezistat. Atunci mi-am spus mie însumi: ÄStai pu in. Folosirea cuvântului Äpsihopatologie" de c tre Freud pentru a descrie aceste fenomene indic iar i orientarea sa negativ în ceea ce prive te incon tientul. ei au tins s presupun c boala psihic rezid cumva în incon tient. Unul dup altul. pentru c tiu c astfel de lucruri pot fi importante i mai tiu c dac incon tientul încearc s -mi spun ceva trebuie s -1 ascult. în Psihopatologia vie ii cotidiene. Prezen a lui îmi p rea str in de mine i irelevant pentru treaba în care eram angrenat. din cauza acestei calit i i a rezisten ei ce-i este asociat din partea min ii con tiente. era o p pu ic eap n de lemn. alb i albastru. Propria mea experien a confirmat perspectiva lui Jung în aceast privin . e dr gu . a ap rut ideea c incon tientul este cel care Äa cauzat boala mintal ". este Pinocchio! Este o p pu !" Instantaneu. M refer la erori de pronun ie i la alte Ägre eli" în comportament sau la Äactele ratate" freudiene. cerînd parc a fi recunoscut. inclusiv prin n scocirea expresiei: Äîn elepciunea incon tientului". în aceste momente. dar care în mod clar îi f cea s fie bolnavi. Eu nu l-am invitat. S lu m în considerare chestiunea reful rii. Freud i primii lui urma i au fost tenta i s perceap incon tientul ca pe un depozit a ceea ce este primitiv. alb i albastru. antisocial i r u în noi. dac avem grij s -1 ascult m (ceea ce nu facem de obicei). . dar îi era team c în orice moment s-ar putea pr bu i i putea sfîr i într-o gr mad de be e i sfori. corec ie pe care a f cut-o în diferite feluri. încercînd de mai multe ori s -1 dau afar pe u a pe care intrase." A a am f cut. îngrijit .cuvîntul mi-a ap rut iar i în minte. dorin a total a fetei de a se devota împlinirii a tept rilor celorlal i. ca un demon în adîncurile subterane ale min ii noastre. nu l-am dorit. Hei. c acest material incon tient e Är u". Lui Jung îi revine responsabilitatea de a fi ini iat o corec ie a acestei viziuni. Merge caraghios. de la început? De ce erau ele reprimate? R spunsul este c mintea con tient nu le voia. Dumnezeule. evenimentul este invariabil de folos procesului terapeutic sau îns n to irii. mi-a fost relevat ceea ce era esen ial în pacient : ea nu MIRACOLUL INCON TIENTULUI 223 era o persoan real . stai pu in. Freud a descoperit la mul i dintre pacien ii s i dorin e sexuale i sentimente ostile de care ei nu erau con tien i. mai bine îi dau aten ie. de a fi curat . De fiecare dat cînd a venit aici era îmbr cat în ro u. în parte. le demonstreaz a fi ini ial manifest ri ale incon tientului. o distragere a aten iei de care nu aveam nevoie. Aceast calitate de a p rea str in i nedorit este caracteristica materialului incon tient i maniera lui de a se prezenta în mintea con tient . ea este în schimb un fenomen al con tiin ei sau al unei rela ii defectuoase dintre con tient i incon tient. pîn acolo încît am ajuns la concluzia c boala mintal nu este un produs al incon tientului. ÄPinocchio! Ce naiba poate s însemne Pinocchio? Doar nu crezi c are vreo leg tur cu pacienta? Doar nu crezi c ea e Pinocchio. care încerca s fie vie. ordonat i de a spune doar ceea ce se cuvine. e ca o p pu . Din cauza acestor dorin e i sentimente 224 Gra ia aflate în incon tient. cu mersul eap n al unui soldat de lemn. ci mai degrab în faptul c fiin ele umane au o minte con tient care deseori nu este dispus s fac fa acestor sentimente i s tolereze durerea de a avea de-a face cu ele. angajat într-o încercare de a combate terapia. Dar de ce erau aceste dorin e i sentimente localizate în incon tient. în aceast renegare const problema. i în acest a nu voi. pe care Freud. Aceast informa ie enorm de valoroas despre pacienta mea a ap rut în con tient ca un intrus nedorit. asta este! Este o p pu . el îl percepe ca ju-cînd un rol du m nos sau cel pu in pe acela al unui diavol r ut cios care încearc s ne în ele. Cînd un pacient face o eroare în cadrul psihoterapiei. care tr gea sforile i care era foarte mîndr c î i înv ase fiica Äs mearg peste noapte la toalet ". mintea con tient a pacientului este. Incon tientul. inten ionînd s ascund adev rata natur a sinelui s u de terapeut i de propria autocon tientizare. de exemplu. încercînd frenetic s p c leasc cerin ele ce-i erau adresate. fiind în acela i timp doritoare s le ascund sub pre . o lips total de automoti-va ie i a capacit ii de a lua singur decizii. mai curînd decît a-1 vedea în chip de zîn bun care munce te din greu pentru a ne face s fim one ti. în aceea i direc ie. Ini ial. este prin comportamentul nostru. nu? Hei. E ca i cum ei ar fi presupus. au ap rut rapid faptele în sprijinul acestei afirma ii: o mam incredibil de dominatoare. dac acest cuvînt este atît de ner bd tor s -mi intre în minte.

a r spuns el. I-am subliniat faptul c se referise la sora lui ca fiind sora lui vitreg . Cred c uneori m deranjeaz . i-am r spuns.i continua educa ia. încrez toare în sine i independent . de i eram sigur c le avea. c atîta cît te prive te." Vrînd s spun c copilul a fost produsul rela iei lor.totu i. ÄM simt divizat . Prima pacient credea c nu exist nici o f rîm de resentiment în ea. ea este doar sora ta vitreg i c de fapt ur ti tupeul ei. ajutîndu-m pe mine s con tientizez c persoana care st tea în fa a mea era un copil speriat. O femeie meticuloas . ea a început pentru prima oar s accepte posibilitatea c cel pu in o parte din ea trebuie s ad posteasc sentimente de furie.i aprecierea total fa de mine i motiva ia de a lucra împreun . sugerîndu-i c ea nu m-a pl tit cînd trebuia din cauz c era furioas ." I-am ar tat cecul nesemnat. cu atît mai mult s exprime furie fa de vreun membru al familiei sale. A vrea s dau cîteva exemple. Nu am confruntat-o cu actul ei ratat. ÄCeea ce î i spune incon tientul este c tu nu vrei ca sora ta s fie sora ta. explicînMIRACOLUL INCON TIENTULUI 225 du-mi c întîrzierile se datorau cut rui sau cut rui accident din via a ei i proclamîndu. Cecul de la ea mi-a ajuns nesemnat. pentru c nu era deloc gata s . care credea c a venit la mine pentru tratament pentru c . probabil mult vreme de acum înainte. a început s întîrzie de fiecare dat cîteva minute la edin a de terapie. Primul pas pentru progresul terapiei fusese f cut. Totu i. Ädar vorbe te neîncetat i tiu c la cina din seara asta va monopoliza întreaga conversa ie. Un alt pacient care avea o problem cu mînia era un b rbat ce credea c este imoral s simt . Ea nu voia s se m rite. el îmi vorbea despre ea i o descria ca fiind o Äpersoan extrem de încînt toare". acum brusc a izbucnit în plîns." Iar i a fost f cut un mic început. într-o sear ce a urmat unei edin e. Nu orice act ratat exprim ostilitate sau sentimente Änegative" ce au fost respinse. complet incapabil s recunoasc în sine emo ia furiei i prin urmare incapabil s . ea a f cut pl ile facturilor lunare." ÄNu ur sc tupeul ei". a început s -mi povesteasc despre o mic petrecere pe care urma s o g zduiasc în noaptea aceea. Felul în care lucrurile sînt cu adev rat. am informat-o despre acest lucru. Ace ti trei pacien i care au f cut acte ratate nu încercau s se ascund atît de mine. opus felului în care 226 Gra ia credem c sînt. Cel de-al doilea pacient era . tînjind dup afec iune. pe sora mea vitreg ". Mai tîrziu. a remarcat el voios. onestitate. dup cum explica ea. care avea nevoie de blînde e protectoare i de cel mai simplu fel de a fi îngrijit ." în criza ei i cu recunoa terea din partea mea c într-adev r e ca o cas divizat împotriva ei îns i. a invitat i un cuplu din vecini i Äbineîn eles. aproape fizic. dup ce acesta se n tea i s plece în Europa pentru a. Este imposibil s nu fi semnat cecul dvs. La urm toarea edin . care a r mas gravid într-o încercare disperat de a ob ine grija matern devenind ea îns i mam .i accepte nevoile de dependen sau s le tr iasc . str duindu-se în realitate s Äspun lucrurile a a cum sînt". Ea mi s-a prezentat ca fiind o femeie de lume neobi nuit de matur . ÄCe mi se întîmpla?". ÄI-am l sat un bile el prin care l-am încuno tin at c rela ia noastr a fost produsul unui copil. inclusiv pentru mine. De i se controla extrem de bine în timpul edin elor noastre." Cercetînd de ce nu mai are nici un scop pe moment. actul ratat i-a fost de ajutor. ÄB nuiesc c o s -mi spune i despre acele acte ratate freudiene". luptînd pentru deschidere. Ele exprim adev rul. Se gîndise vag c ar putea s dea copilul spre adop ie. Ele toate exprim sentimentele care au fost respinse. ti i cît de meticuloas sînt în aceste chestiuni. I-am sugerat c asta se întîmpla deoarece sim ea un anume resentiment în ceea ce m prive te sau fa de terapie. negative sau pozitive. Pentru c sora sa îl vizita uneori. pe care ea nu-1 mai v zuse de patru luni. spunea el. cît de ei în i i. s-a v itat ea. Atunci mi-a spus: ÄDar este ridicol! Nu mi s-a întîmplat niciodat în via s nu semnez un cec. adev r. tiam c p rin ii ei sînt oameni distan i i insensibili. este cel care se aliaz cu terapeutul. ÄDa". Am întrebat-o dac 1-a informat pe tat l copilului. ÄDa". mi-a spus ea. Ea a negat ferm c ar exista o astfel de posibilitate.i exprime furia în mod deschis. dar în absen a afec iunii sau a unei griji iubitoare. am aflat c tocmai p r sise facultatea din cauza unei sarcini de cinci luni. Änu mai am nici un scop pentru moment i sînt st pîn pe timpul meu i cred c pu in psihanaliz ar putea contribui la dezvoltarea mea intelectual . ea mi-a spus în loc de asta c sub masca unei femei de lume ea era o feti fl mînd . E ca i cum a fi doi oameni. Poate c actul ratat cel mai mi c tor din experien a mea a fost f cut de o tîn r femeie în timpul primei ei vizite la mine. la care. care o crescuser cu mare sim de r spundere.

Nu numai c nu mai fusesem niciodat în Singapore. Cum am tiut acest lucru. S lu m însu i cuvîntul Äa recunoa te". ducem ceva din incon tient spre con tientizare. am încercat s demonstrez c incon tientul este mai în elept decît noi atît în ceea ce prive te al i oameni. Äsun clopo elul". De i acest tip de cunoa tere poate p rea bizar unei min i tiin ifice. I-am r spuns imediat cu o siguran total i f r s m gîndesc: ÄO. so ia mea i cu mine am p r sit hotelul pentru o plimbare. a spus so ia mea. O sarcin major i esen ial în procesul dezvolt rii spirituale const în munca continu de a duce concep ia con tient despre sine a cuiva într-o congruen progresiv mai mare cu realitatea. cît i în ceea ce ne prive te pe noi în ine. despre schimb rile dramatice din con tiin a sa. Incon tientul îns tie cine sîntem în realitate. Teoria lui Jung despre incon tientul colectiv sugereaz c în elepciunea noastr este mo tenit . cîteva cl diri mai încolo. concep ia noastr con tient despre noi în ine este divergent aproape întotdeauna. care este derivat din latinescul educare. Ei sînt posesorii cunoa terii de mult vreme. care . cînd educ m oamenii. Este ca i cum întreaga cunoa tere i întreaga în elepciune ar fi deja con inute în min ile noastre i atunci cînd afl m Äceva nou" nu facem decît s descoperim ceva care exista demult în noi. pe care se putea citi Singapore Cricket Club. va spune pacientul." Dac ne identific m pe noi în ine cu concep ia despre noi în ine sau cu con tientizarea de sine sau cu con tiin a noastr în general. Curînd am ajuns într-un spa iu deschis larg. într-un grad mai mic sau mai mare. Printr-un complex de factori. Prin urmare. dar acum v d. am putut z ri în întuneric forma vag a unei construc ii de mari dimensiuni. dar reg sit acum/ Orb am fost. dar nu mai v zusem niciodat un club de cricket ² ziua în amiaza mare i cu atît mai pu in în întuneric. Conceptul de depozitare chimic a informa iei ne permite s începem s în elegem cum poate fi depozitat informa ia poten ial disponibil pentru mintea uman în cî i-va centimetri cubi de substan cerebral . am v zut o plac din bronz deasupra intr rii. existen a ei este în mod destul de straniu recunoscut în limbajul nostru cotidian. care spune c mo tenim în elepciunea reie it din experien a str mo ilor no tri. Experimente tiin ifice recente cu material genetic în conjunc ie cu fenomenele memoriei sugereaz c este într-adev r posibil s fi mo tenit cunoa terea. noi nu b g m ceva în untrul min ii lor. acesta este Clubul de Cricket din Singapore. ca i cum am fi cunoscut-o odat . f r ca noi s fi avut personal acea experien . Nu m bazam pe nimic spunîndu-le. Totu i. mai degrab scoatem ceva din ele. iar apoi o recunoa tem ca pe un vechi prieten. ÄM întreb oare ce cl dire este aceea?". Aceast concep ie este în mod similar reflectat în cuvîntul Äeduca ie". la cap tul c ruia. individul se simte deseori Ären scut". ÄNu mai sînt persoana care eram".convins c nu are nici un sentiment de animozitate fa de vreunul dintre membrii familiei sale. a a cum se întîmpl în psihoterapia intensiv . cunoa tere care este depozitat sub forma unor coduri în acidul nucleic din celulele noastre. cu real bucurie. 228 Gratia MIRACOLUL INCON TIENTULUI 229 spre amuzamentul meu." Cuvintele mi-au venit pe limb spontan. Fapt este c incon tientul nostru este mai în elept decît noi în aproape orice împrejurare. Ajungînd dup l sarea întunericului în Singa-pore. Dar chiar acest extraordinar de sofisticat model. Cînd citim o carte i ajungem la o idee sau la o teorie care ni se pare atr g toare. ÄSînt o persoan complet nou i diferit . Cuvîntul spune c Ärecunoa tem" concep ia respectiv . ajungînd de cealalt parte a cl dirii. dac folosim cuvîntul în mod serios. Ultima pacient se gîndea la sine ca fiind o femeie de lume. Dar care este sursa acestei p r i din noi care e mai în eleapt decît noi? Nu tim. fa de persoana care sîntem în realitate. Totu i ideea sau teoria respectiv pot s fie unele pe care nu le-am gîndit niciodat con tient. în exemplul cu pacienta pe care incon tientul meu mi-a relevat-o ca fiind Pinocchio. MIRACOLUL INCON TIENTULUI 227 Aproape totdeauna sîntem mai mult sau mai pu in competen i decît credem c sîntem. am uitat-o. Cînd o mare parte a acestei sarcini care dureaz toat via a este realizat cu o relativ rapiditate. Ärecunoa tem" c este adev rat . pe care de fapt nu îl tiam? Printre posibilele explica ii se num r teoria lui Jung despre Äincon tientul colectiv". ce se traduce literal prin Äa scoate în afar " sau Äa conduce în afar "." O astfel de persoan nu are dificult i în a în elege cuvintele dntecului: ÄAm fost pierdut. Aproape imediat le-am regretat. Am vorbit despre aceast Äîn elepciune a incon tientului" în primul rînd în termeni de cunoa tere de sine i revela ie de sine. atunci trebuie s spunem c incon tientul este o parte în noi care este mai în eleapt decît noi în ine. unde plecasem în vacan pentru prima oar .

în fapt. oricît ar fi de pu in convins despre realitatea ESP sau de sceptic în ceea ce prive te validitatea tiin ific a acestui fapt. Mintea mea are milioane de imagini la îndemîn din care s construiasc un vis. este îndemnat s citeasc acest arti col. Faptul c evenimente foarte neplauzibile. serafimi i heruvimi care îl ajut în misiunea sa de a ordona universul. Mai devreme. oferul a supravie uit. nu este neobi nuit ca doi indivizi care se cunosc s aib în mod independent vise identice sau incredibil de similare. 230 Gratia Dar se întîmpl c validitatea unor astfel de întîmpl ri este dovedit tiin ific în termeni de probabilitate. în aceea i ordine ca i prietenul meu era astronomic de mic . pentru care nu poate fi determinat nici o cauz în cadrul legilor naturale cunoscute. care sînt în mod clar legate de func ionarea incon tientului. Cînd specul m asupra tehnologiei unui astfel de model ² cum ar fi el construit. nici prietenul meu nu tiam cauza sau motivul pentru care am avut vise atît de neplauzibil de similare. Specula iile asupra acestei chestiuni difer pu in în calitate de specula ii asupra unor modele de control al cosmosului precum cel al lui Dumnezeu cu armiile i corurile de arhangheli. astfel încît.a.permite depozitarea în spa ii mici a cunoa terii mo tenite ca i a celei tr ite. ele au ap rut neplauzibil în mod sincron ² adic amîndou în acela i timp ². nu avem înc o explica ie pentru a a-numitele Äfenomene psihice". Probabilitatea s fi fost doar o coinciden ca eu s fi selectat acelea i apte imagini. 1282-1289.d. American Journal ofPsy-chiatry (martie 1970). îngeri. dar unul dintre aspectele evenimentului a fost acela c noi am avut aceste vise la scurt timp unul dup altul. Evenimentul era atît de neplauzibil. Eu însumi am avut într-o noapte un vis care consta într-o serie de apte imagini. a a cum am discutat pîn acum. pp. apar cu o frecven neplauzibil a ajuns s fie cunoscut ca principiul sincronicit ii. Oricine. Totu i. care uneori crede c astfel de lucruri nu exist ca miracol. Am aflat mai tîrziu c un prieten care dormise în casa mea cu dou nop i înainte se trezise dintr-un vis în care acele apte imagini ap ruser în aceea i ordine. Nici unul dintre noi nu a putut s stabileasc un motiv pentru aceast întîm-plare. încît am tiut c nu putea ap rea accidental. tiam c ceva mult mai semnificativ s-a întîmplat. Miracolul serendipit ii De i este foarte posibil pentru noi s concepem extraordinara în elepciune a incon tientului. în discu ia despre înclina ia spre accidente i rezisten a la ele. Mintea. medicul Montague Ullman i dr. poate chiar crucial în aceste evenimente neplauzibile. Am fost incapabili s leg m visele de orice experien împ rt it de amîndoi sau de alt fel pe care am fi avut-o i nici nu am fost în stare s interpret m visele în vreun fel. este ea îns i un miracol. las f r r spuns majoritatea întreb rilor care ne sperie mintea cel mai mult. De exemplu. * ÄAn Experimental Approach to Dreams and Telepathy: II Report of Three Studies" (ÄO abordare experimental a viselor i telepatiei: dare de seam asupra a trei studii"). Nu exist nici o lege natural cunoscut prin care forma pe care o ia vehiculul (evenimentul A) s cauzeze supravie uirea oferului sau ca forma oferului (evenimentul B) s fac vehiculul s se contorsioneze într-un anumit fel. s-a f cut men iunea c nu de pu ine ori oamenii ies nev t ma i din vehicule zbrobite i pare ridicol a gîndi c ma in ria se contorsioneaz într-o asemenea form încît s protejeze oferul sau c oferul se contorsioneaz luînd o form care s se potriveasc cu ma ina zdrobit . Principiul sincronicit ii nu explic de ce sau cum s-au întîmplat acestea. Cum se întîmpl acest lucru? Nu avem nici cea mai vag idee. ca fiind ultima parte explicabil a moleculelor ce alc tuiesc substan a cerebral i opereaz cu o tehnologie miraculoas .m. timpul pare elementul important. O astfel de transmisie nu apare doar în laborator. ² sîntem înc în total venera ie în fa a fenomenului min ii umane. Stanley Krippner au demonstrat conving tor c este posibil pentru un individ treaz s Ätransmit " în mod curent i repetat imagini c tre un alt individ care doarme cîteva camere mai încolo i c aceste imagini vor ap rea în visele celui ce doarme*. cum ar fi sincronizat . Nici eu. Cumva. într-o serie de experimente sofisticate. De i nu a existat o rela ie de cauzalitate între evenimentul A i evenimentul B. El MIRACOLUL SERENDIPIT TII 231 sus ine doar c astfel de conjunc ii neplauzibile de evenimente apar mai frecvent decît sînt prezise de .

Acum nu pot s afirm decît o 232 Gra ia impresie ferm . am ap sat puternic pe frîne i am oprit. A a cum ti i. am auzit în spatele meu o b taie u oar în geam. mai precis. El nu explic miracolul. în mod clar benefice este mult mai mare decît în cazul celor în care rezultatul pare a fi v t m tor. în timp ce ea înc îmi povestea acest vis. Dificultatea consta în faptul c ea tia totdeauna totul despre orice. pp. Luasem probabil zece asemenea curbe cînd brusc am avut gîndul c o ma in ar fi putut s vin de dup col pe banda mea de osea.probabilitate. matur i foarte sceptic. un c r bu de trandafir (Cetonia aurata). care cioc nea în geamul ferestrei. în care cineva îi d dea un scarabeu de aur ² o bijuterie costisitoare. ca fiind un fenomen psihic sau Äparanormal". într-un efort clar de a vrea s intre în înc perea întunecat . Acest lucru mi s-a p rut foarte straniu. Incidentul cu visele similare aproape sincrone este unul care poate fi calificat. M face s m gîndesc c e ceva cu aceste ESP i alte lucruri din acestea. într-o zi. este frecven a semnificativ cu care astfel de apari ii par a fi benefice ² într-un anume fel binef c tor pentru unul sau mai mul i participan i umani implica i. F r s m mai gîndesc. era o zi atît de frumoas . povestit în articolul s u ÄDespre sincronicitate". dar n-am f cut-o. care f cea analiz cu mine. a c rui culoare galbenverzuie sem na foarte bine cu aceea a unui scarabeu de aur. Un excelent exemplu de astfel de apari ie este experien a Ävisului scarabeului" a lui Cari Jung. I-am întins pacientei mele insecta cu aceste cuvinte: ÄIat scarabeul dvs. acest drum are o mul ime de curbe foarte strînse. Tratamentul putea continua acum cu rezultate mul umitoare. mi-a povestit recent urm torul incident: ÄDup ultima noastr edin . ciocnirea în curb ar fi fost inevitabil . Era o insect din familia scarabeului. o ma in a luat imediat curba cu ro ile la doi metri de banda galben i abia a reu it s m evite. Totu i o alt caracteristic a fenomenelor psihice. Probabil c în elesul cel pu in al majorit ii fenomenelor psihice. paranormale este de asemenea obscur. A fi putut s opresc la oricare din cele zece astfel de curbe pe care le-am luat. improbabile din punct de vedere statistic. Dup mai multe încerc ri nefructuoase de a îndulci ra ionalismul ei cu o în elegere mai uman a lucrurilor." Este posibil ca apari iile statistic improbabile s sugereze într-o anumit m sur c exemplele de sincronicitate sau paranormal e probabil s fie pe cît de benefice pe atît de d un toare. s-a dovedit a fi din punct de vedere psihologic inaccesibil . pe care o voi cita în întregime*: Exemplul meu prive te o tîn r pacient care. cu spatele la fereastr . cu un ra ionalism cartezian bine lefuit. Joseph Campbell. Webster's Didionary define te serendipitatea ca fiind Ädarul de a g si lucruri . Imediat dup ce am f cut acest lucru. M-am întors i am v zut c era o insect zbur toare destul de mare. Viking Press. de i m aflam pe partea de osea corespunz toare. încît m-am hot rît s m duc acas pe oseaua care înconjoar lacul. în virtutea neprobabilit ii lui statistice. ascultîndu-i rev rsarea de retoric . ed." Aceast experien a MIRACOLUL SERENDIPIT II 233 * The Portable Jung (Jung de buzunar). produs bre a pe care o doream în ra ionalismul ei i a spart ghea a în ceea ce prive te rezisten a ei intelectual . 511512. mult mai des ele doar îmbun t esc via a sau determin o dezvoltare a ei. cu o impecabil idee Ägeometric " asupra realit ii. dar care nu au avut loc. 1971. Excelenta ei educa ie o înzestrase cu o arm care se potrivea în mod ideal scopului s u. Avusese un vis impresionant în noaptea precedent . Un om de tiin respectabil. a trebuit s m limitez la speran a c va ap rea ceva nea teptat i ira ional. Nu am idee ce m-a f cut s opresc. New York. st team în fa a ei. De i plin de e ecuri metodologice. Dac nu opream. Am mers de multe ori pe acea osea înainte i de i m-am gîndit c este periculoas . Principiul serve te doar la a face clar faptul c miracolele par a fi chestiuni care in de coordonarea în timp i chestiuni care sînt uimitor de comune. Am deschis fereastra imediat i am prins insecta în aer. chiar dac semnifica ia incidentului este obscur . dar Äne tiin ific " potrivit c reia frecven a unor astfel de apari ii. Auzim despre accidente ciudate i despre exemple ciudate de accidente care ar fi putut s se întîmple. o cercetare a acestei probleme trebuie f cut . vorbim de fapt despre fenomenul serendipi-t ii. aparte fa de neplauzibilitatea lor statistic . ceva care va mistui retorta intelectual în care ea se izolase. Rezultatele benefice ale unor astfel de apari ii nu e necesar s salveze doar vie i. în timp ce zbura. în ciuda eforturilor f cute de ambele p r i. n-am oprit ma ina niciodat . Discutînd despre aceste evenimente paranormale cu consecin e benefice. Nu am nici o alt explica ie.

A fi putut tr i i f r ea. Pentru moment. nu eram dispus s terg întreaga sec iune. lam întrebat pe un coleg care locuia în acel ora dac pot s -mi petrec timpul în biblioteca din casa lui. evenimente ale serendipit ii ne apar tuturor. Una dintre ele este determinarea serendipit ii ca dar. Mare parte din carte trata problema responsabilit ii. Dar mi-a ap rut gîndul c s-ar putea s . sper c nu deranjez". Am discutat incomod vreo cinci minute. Dup aceea. devenind din ce în ce mai frustrat. b tînd la u a con tientiz rii noastre nu mai dramatic decît o insect care ciocane u or geamul ferestrei. Exist cîteva caracteristici care intrig în aceast defini ie. ea mi-a spus c a auzit c scrisesem o carte i m-a întrebat care este subiectul ei. Dup o jum tate de or . inea în mîini o carte. c reia se pare c nu-i pl ceam prea mult. în acest moment. Una din tezele principale ale acestei sec iuni a c r ii este c gra ia. dar deseori nu reu im s recunoa tem natura lor de serendipitate. Am luat cartea cu mine acas . ceea ce implic faptul c unii oameni îl posed . consider m c aceste evenimente nu au nimic remarcabil i. Unul dintre capitole exprima cu elegan . i-a fi spus în mod normal c sînt afundat în c r i pîn peste urechi ² fapt care era adev rat ² i c nu a fi avut nici un pic de timp s o citesc în viitorul apropiat. ÄAm g sit aceast carte din întîmplare". m-am dus în bibliotec s lucrez. ba chiar a fost de-a dreptul ostil fa de mine. iar al ii nu sînt. O parte din ceea ce scrisesem despre subiectul responsabilit ii mi se p rea complet nesatisf c tor. întîmpl ri similare au avut loc de zeci de ori în luna în care so ia colegului meu mi-a împru- . mi-a spus ea. sim ind totu i c aceast l rgire ar fi o abatere de la cursul lucr rii. a spus ea. I-am r spuns c apreciez bun tatea ei i c voi încerca s o citesc cît mai curînd posibil. Unele motive i unele c i prin care oamenii e ueaz s profite de gra ie vor fi explorate mai tîrziu. Acum cinci luni. avînd la dispozi ie dou ore între întîlni-rile pe care le aveam într-un anumit ora . ÄDac deranjez. pentru c sim eam c o men ionare a acestor concep ii era necesar . Totu i. Dar strania ei umilin m-a f cut s -i dau un alt r spuns. Cînd am ajuns acolo.valoroase sau agreabile f r a le c uta". Diminea a urm toare. ajunsesem într-un punct mort. ÄScotty. în subcapitolul ÄRezisten a la gra ie". dar c unii profit de ea. în profunzime ceea ce voiam eu s spun cînd încercam s l rgesc acea sec iune dificil a c r ii mele. Pe de alt parte." I-am spus c nu i c am ajuns într-un punct mort i c nu mai eram în stare s fac nici un progres pentru moment. A fi putut s-o ignor. cît i obi nuit ² extraordinar pentru c probabilitatea de a se întîmpla era foarte mic . Cu alte cuvinte. foarte diferit de felul în care fusese în orice alt întîlnire dinainte. ÄM-am gîndit c s-ar putea s te intereseze. L -sînd insecta în untru. scris de Allen Wheelis. f r a ti cînd ar putea fi Äcel mai curînd posibil". Dar chiar în acea sear . am condensat acea sec iune a c r ii mele într-un paragraf scurt i concis. Poate c nu se va întîmpla a a. prinzînd-o i dînd-o pacientei. respectuos i totu i cald i blînd. întîmpla-rea a fost atît extraordinar . iar într-o not de subsol MIRACOLUL SERENDIPIT TII 235 i-am recomandat cititorului cartea lui Wheelis ca pe o ideal elaborare a subiectului. aproape arogant . Dilema mea era rezolvat . am întîlnit-o pe so ia colegului meu. obi nuit pentru c astfel de întîmpl ri benefice cu probabilitate foarte mic se întîmpla tot timpul. prin urmare. este la îndemîna tuturor. ceva m-a determinat s las la o parte toate celelalte c r i i s consult cartea pe care mi-o d duse ea. c unii oameni sînt noroco i. a intrat încet în bibliotec so ia colegului meu. spune-mi. vreau s sugerez c unul dintre motivele pentru care nu reu im s profit m pe de-a-ntregul de gra ie este acela c nu sîntem pe deplin con tien i de prezen a ei ² adic nu g sim lucruri valoroase f r a le fi c utat. Era clar c trebuia s extind acea parte pentru a face mai comprehensibile concep iile discutate acolo. iar al ii nu. Jung a profitat clar de gra ie. Felul ei de a fi era timid i ezitant. Nu tiu de ce. Era un volum sub ire intitulat How people change (Cum se pot schimba oamenii). o femeie distant i rezervat . manifestat în parte prin Älucruri valoroase sau agreabile care nu sînt c utate". I-am spus c ea 234 Gra ia se ocup de dezvoltarea spiritual i c nu am terminat-o înc . sim indu-m din ce în ce mai neajutorat în rezolvarea acestei situa ii. N-au existat surle i trompete care s-o anun e. M-am luptat cu aceast dilem timp de o or f r a ajunge nic ieri. Aceasta nu era o întîmplare nemaipomenit . pentru c nu reu im s apreciem valoarea darului care ni se ofer . al ii nu. în lini te.i fie de ajutor. pentru a lucra la rescrierea primei sec iuni a acestei c r i. nu putem s profit m de ele. în mai multe ocazii. am fost atins de gra ie. în cursul conversa iei noastre superficiale." Sim indu-m iritat i presat de timp.

Nu exist nici o cale prin care s -mi dau seama cît de multe astfel de întîmpl ri mi-au sc pat. are loc în mod curent. spunînd c aceasta este cutare sau cutare ca entitate. este un loc comun i este în mod esen ial universal pentru umanitate. care i-a dat numele de gra ie. care sus ine c gra ia eman de la un Dumnezeu exterior omului. electromagnetism. Putem doar s spunem unde nu este: în con tiin a uman . Percepem lumea ca fiind compus din astfel de categorii: oi. care. Totu i. dar nu poate fi amîndo-u . am descris o întreag diversitate de fenomene care au urm toarele caracteristici comune: a) Ele contribuie la nutrirea ² sprijin . cear ro ie i DEFINI IA GRA IEI 237 alte categorii. Tendin a noastr de a gîndi în entit i ne constrînge s . cum ar fi visele. b) Mecanismul ac iunii lor este fie incomplet în eles (ca în cazul rezisten ei fizice i a viselor). în func ie de principiile legilor naturale. ghete.mutat cartea. Totu i. fie total obscur (ca în cazul fenomenelor paranormale). originea lor este în afara voin ei con tiente i dincolo de procesul lu rii con tiente de decizii. S punem în func iune viziunea de tunel i s o ignor m pentru c ea nu se potrive te prea u or cu conceptele tiin ifice tradi ionale ale legilor naturale? Pare periculos s facem astfel. d) De i influen at poten ial de con tiin a uman . aceast for a fost consecvent recunoscut de c tre religie. protejeaz i îmbun t esc ² vie ii umane i la dezvoltarea spiritual . a îns i naturii omului f r a încorpora fenomenul gra iei în cadrul nostru conceptual. Ce avem de f cut ² noi. Este real . De-a lungul secolelor. etc. de fenomenul und -corpus-cul. bineîn eles. a locului omului în cosmos i. Cu sute sau chiar mii de ani înainte de conceptualizarea tiin ific a unor lucruri precum sistemul imunitar. Tindem s în elegem fenomenele plasîndu-le în categorii particulare. Eu cred c nu putem spera s ne apropiem de o în elegere a cosmosului. doctrina imanen ei. Oile sînt oi i nu sînt ghete. Ele mi s-au întîmplat tot timpul. gînditorii hindu i sau budi ti cred c percep ia de entit i discrete este o iluzie sau maya. prin urmare. atribuie originea gra iei lui Dumnezeu i crede c ea este cu adev rat iubirea lui Dumnezeu. Nu avem nici un mod corespunz tor de a o m sura. Este fie asta. Pe unele dintre ele le recunosc. starea de vis i incon tientul. iar entitatea tu este identitatea ta i tindem s fim complet descump ni i dac identit ile se combin sau se amestec . care nutre te dezvoltarea spiritual a fiin ei umane. i i-a adus laude. care sus ine c gra ia eman de la un Dumnezeu din centrul fiin ei umane. Alte fenomene. c) Apari ia lor este frecvent . indic faptul c aceast for exist dincolo de grani ele individului. nu putem nici m car s localiz m aceast for . Fiin a uman are o tendin profund de a con-ceptualiza în termeni de entit i discrete. a a cum sînt ele interpretate de gîndirea tiin ific curent . Eu sînt eu i tu e ti tu. doctrina emana iei. De unele pot profita f r a fi m car con tient de natura lor miraculoas . fie cealalt . Exist în teologie dou tradi ii mari i opuse în aceast privin : prima. Este greu s sc p m de ele. cealalt . iar fizicienii moderni. care nutre te dezvoltarea spiritual a fiin ei umane"? Nu putem atinge aceast for . ea exist . Nu doar pentru c sîntem oameni de tiin nu ne este u or s localiz m gra ia. Aceast problem ² i de fapt întreaga problem a paradoxului ² rezult din dorin a noastr de început de a localiza lucrurile. Defini ia gra iei Pîn acum. Atunci unde locuie te ea? Unele dintre fenomenele pe care le-am discutat. precum sincronicitatea i serendipitatea. în aceast sec iune. preocupa i de relativitate. sugereaz faptul c gra ia locuie te în mintea incon tient a individului. devin din ce în ce mai con tien i de limit rile abord rii noastre conceptuale în termeni de entit i. care avem o minte sceptic i orientat tiin ific ² cu aceast Äputernic for originat în afara con tiin ei umane. De i privite în general separat. A a cum am ar tat mai înainte. omul religios. Entitatea eu reprezint identitatea mea. am ajuns s cred c elementele lor comune indic faptul c aceste fenomene sînt 236 Gra ia parte sau manifest ri ale unui singur fenomen: o puternic for originat în afara con tiin ei umane. a avut de asemenea dificult i în a-1 localiza pe Dumnezeu.

curg. British Book Centre. carnea în piele. spiritul uman poate evolua în mod dramatic. procesul evolu iei fizice este similar cu cel al evolu iei spiritului i ne ofer un model pentru în elegerea mai departe a procesului dezvolt rii spirituale i a semnifica iei gra iei. Dat fiind ceea ce în elegem din univers. ca o Ämîzg " amorf . c ruia noi i-am dat numele de evolu ie. într-un fel sau altul. Un sistem de energie trebuie s sece pentru a men ine altul. f r a fi totu i noi ca entit i. Iar aceast energie trebuie s vin de undeva din alt parte. de la o stare de înalt diferen iere la o stare de slab diferen iere. pustnic din Norwich. Pentru a în elege mai bine natura acestei for e. Grace Warrack. total dezorganizat . Äminte" care ne permeaz pe noi. i chiar mai simplu. 238 Gra ia în orice caz. Via a ne ofer o serie nelimitat de oportunit i pentru cre tere spiritual pîn la sfîr. la fel incon tientul nostru este permeabil Ämin ii" din afar . universul este un proces de dezagregare. concep grani ele individului ca fiind marcate de o membran foarte permeabil ² o firid .itul ei. Cu alte cuvinte. IV. am fost preocupa i de evolu ie. cred c putem trage un folos din luarea în considerare a altui miracol: procesul de dezvoltare a întregii vie i. Pîn la urm . 1923. iar inima în întreg. Da. sîntem înve mînta i i împrejmui i de bun tatea lui Dumnezeu. E nevoie de energie i munc ² pompe. încerc s nu gîndesc deloc individul ca pe o adev rat entitate i atîta vreme cît limit rile mele intelectuale m con-strîng s gîndesc (sau s scriu) în termeni de entit i. Curgerea natural la vale a energiei c tre o stare de entropie poate fi numit for entropic . care descria rela ia dintre gra ie i entitatea individual astfel: ÄA a cum corpul este înve mîntat în haine. diferen iere i orga- . chiar lucruri precum Dumnezeu sau gra ia i chiar atunci cînd tim c aceast tendin a noastr împiedic comprehensiunea acestor chestiuni. al XlV-lea (cea. Capacitatea spiritual poate s creasc (de i de obicei nu se întîmpl a a) pîn în momentul mor ii la vîrste înaintate. evolu ia n-ar fi trebuit s apar . O descriere mai elegant i mai adecvat a acestei situa ii decît cea a limbajului de secol XX cu membrane permeabile este cea realizat în limbajul religios din sec."* * Revelations of Divine Love (Revela ii ale iubirii divine). Cea mai izbitoare tr s tur a procesului evolu iei fizice este faptul c el este un miracol. de-a lungul acestei c r i. Declinul capacit ii fizice la vîrste înaintate este inevitabil. Exemplul frecvent folosit pentru a descrie acest proces este cel al unui rîu care în mod natural curge la vale. Una dintre legile naturale fundamentale este cea de-a doua lege a termodinamicii. Nu apar noi tipare fizice. Procesul evolu iei este o dezvoltare a organismelor de la cea mai de jos stare c tre st ri cu o complexitate. New York. acest fenomen n-ar trebui s existe deloc. ed. în locul unui zid. pentru a ne întoarce la izvoare. Aceast stare de complet dezorganizare i nediferen iere este numit entropie. pentru c toate acestea vor trece i vor pieri.vrem s localiz m lucrurile. Pot ap rea noi tipare. tot a a noi. care arat c energia tinde în mod natural de la o stare de organizare mai complex spre o stare de mic organizare. cap. Cre terea spiritual reprezint evolu ia unui individ. suflet i trup. Tot a a cum mintea noastr con tient este continuu par ial permeabil incon tientului. o firid pe sub care i deasupra c reia alte Äentit i" urc . în timpul unei vie i. Miracolul evolu iei De i nu ne-am concentrat pîn acum asupra ei ca i concept. Putem vedea cum Äcurgerea" evolu iei este îndreptat împotriva for ei entropice. dup miliarde i miliarde de ani. oasele în carne. dar nu evolueaz . dup legea a doua a termodinamicii. ecluze i oameni care car g le i ² pentru a inversa acest proces. 1393) de Maica Julian. Trupul unui individ are ansa s treac prin toate ciclurile vie ii. totu i. pentru MIRACOLUL EVOLU IEI 239 a duce apa înapoi în vîrful dealului. indiferent cui le atribuim sau unde le localiz m. dac vre i. total nediferen iat . Ämiracolele" descrise indic faptul c dezvoltarea noastr ca fiin e umane este ajutat de o for diferit de voin a noastr con tient . în care nu se mai întîmpl nimic. universul se va încetini treptat pîn cînd va atinge cel mai de jos punct. De i în centrul acestei c r i se afl evolu ia spiritual . se furi eaz . dar Bun tatea lui Dumnezeu este mereu întreag .

organismele cele mai numeroase. diferite tipuri de molecule i un metabolism. prin care s transcendem noroiul i mizeria în care deseori ne na tem. mergînd împotriva for elor entropiei. 1976.nizare din ce în ce mai mari. Am afirmat c procesul evolu iei este un miracol. care nou ni se pare resping tor i jignitor era acceptat ca un lucru normal cu ani în urm . corup ie i poluare. Evolu ia spiritual a umanit ii poate fi de asemenea reprezentat astfel: Spiritualitatea nedezvoltat MIRACOLUL EVOLU IEI 241 Subliniez iar i c procesul cre terii spirituale este unul dificil i care necesit mult efort. Peste tot e r zboi. Diagrama se aplic de asemenea umanit ii ca întreg. Unul dintre punctele asupra c rora se concentreaz aceast carte se refer la responsabilitatea p rin ilor de a. o astfel de concep ie a fost ela borat de Buckminister Fuller. Noi ne dezvolt m. Un parameci are un nucleu. Ideea c planul dezvolt rii spirituale a umanit ii este un proces de ascensiune cu greu poate fi v zut ca adecvat realit ii de o genera ie deziluzionat de idealul progresului. Buretele de mare are nu numai celule. viru ii. organizare i diferen iere din ce în ce mai mari. în vîrful acestei sc ri. cei care scriem i citim aceast carte. ORGANIZAREA CEA MAI ÎNALT Microor . 240 Gra ia Procesul evolu iei poate fi reprezentat printr-o piramid în vîrful c reia se g se te omul. Lucrurile stau astfel pentru c este un proces condus împotriva rezisten ei naturale. pe scurt. Mai recent. Dar un num r semnificativ de oameni reu esc cumva s se îmbun t easc pe sine i cultura lor. împotriva c ilor u oare. i a a urc m pe scara evolu iei. sub influen a acestui imbold. fiind un proces crescînd de organizare i diferen iere. mai am multe de spus. care trage dup sine acest Äceva" ce a sfidat permanent i cu atîta succes Älegile naturale" de-a lungul a milioane i milioane de genera ii i care trebuie ea îns i s reprezinte o lege natural înc nedefinit . se situeaz la baza piramidei. organismul cel mai complex i cel mai pu in multiplicat.i . posedînd o celul . Cum poate cineva în mod ra ional s sugereze faptul c rasa uman progreseaz din punct de vedere spiritual? i totu i. Nu to i. aceast for entropic ce opereaz în via a noastr spiritual . Cei care reu esc s se dezvolte nu numai c se bucur de fructele acestei dezvolt ri. în cartea sa And it Came to Pass ² Not to Stay ( i a venit s treac . îmi amintesc de un autor pe care l-am studiat în timpul facult ii i care spunea: ÄEvolu ia este o dis -turbare în a doua lege a termodinamicii". miracolul const în faptul c aceast rezisten este dep it . * Concep ia conform c reia evolu ia merge împotriva legii naturale nu este nici nou . Fiecare dintre noi are propriul imbold de a bc dezvolta i fiecare din noi.anisme Bac erii Vii usi ENTROPIA Vîrful împinge în sus. Nu u or. trebuie s lupte de unul singur împotriva propriei lui rezisten e. noi ducem umanitatea în spate. în cursul obi nuit al lucrurilor. fiind. pentru c . dar i cele mai pu in complexe. nu s r mîn ). din cîte tim. Cultura care ne-a nutrit în copil rie este nutrit la rîndul ei prin puterea noastr ca adul i. Exist o for care ne împinge cumva s alegem calea cea mai grea. eu exact asta sugerez. împotriva înclina iei naturale de a ine lucrurile pe calea pe care sînt. cili i un sistem digestiv. pîn ajungem la om. i astfel umanitatea evolueaz . Evoluînd ca indivizi. Macmillan. In ciuda tuturor acestor rezisten e. facem i societatea noastr s evolueze. dar din p cate nu am putut s localizez referin a. Aceast diagram a procesului dezvolt rii spirituale poate fi aplicat existen ei unui singur individ. Despre rezisten a natural . Un virus este un organism extrem de simplu. Comportamentul uman. o scar de o complexitate. Insectele i pe tii au un sistem nervos cu metode complexe de locomo ie i chiar o organizare social . New York. ci diferite tipuri de celule aflate în interdependen . doar ceva mai mult decît o molecul . Dar ca i în cazul evolu iei fizice. care posed un enorm cortex cerebral i tipare de comportament extraordinar de complexe. nici original . în untrul piramidei am plasat o s geat pentru a simboliza aceast for a evolu iei. mai diferen iat . noi. Evoluînd ca indivizi. O bacterie este mai complex . ar trebui s nu exist m*. merge contra legilor naturale. ci d ruiesc aceste fructe lumii. devenim fiin e umane mai bune. Senza ia de deziluzionare provine din faptul c a tept m mai mult de la noi în ine decît str mo ii no tri de la ei în i i. împotriva crampon rii de vechile h r i i de vechile feluri de a ac iona.

în timp ce gra ia nu este. de exemplu. Iubirea este cea care ne face s ne în l m. aceste ipoteze par prea simple. de exemplu? Sau care este locul de unde provine energia? Sau de unde provine universul? Poate c într-o zi tiin a va r spunde la întreb rile fundamentale. Oricît de simplu ar fi. Derdeyn. Pentru a explica miracolul gra iei i al evolu iei. Pîn cînd cineva va produce o ipotez mai bun . dac nu a observat datele i nu a pus întreb rile. For a evolu iei * Andre P. al XlV-lea. avînd sarcini importante i specifice de îndeplinit pentru dezvoltarea sa i ca fiind demn de afec iune. Pentru c iubirea este con tient . nimeni nu a putut s produc o ipotez mai bun sau m car s produc o ipotez . Chiar i limbajul deseori nu reu e te s g seasc termeni diferi i pentru ei. ÄChild Custody Contests in Historical Per spective" (ÄContestarea custodiei copilului din perspectiv istoric "). 1976). Abia în-cepînd din secolul al XVI-lea copilul începe s fie privit ca prezentînd un interes particular. Pîn atunci. nu putem decît s specul m.nutri spiritual copiii. Dar ce altceva avem? A ignora datele printr-o viziune de tunel nu înseamn a da un r spuns. am toate motivele s cred c este mult superioar celei de acum cîteva genera ii. ele par fantezii. Aceast concep ie a dreptului absolut a fost preluat în dreptul englez. copiii s fie trimi i în slujba cuiva sau f cu i ucenici. prea u oare. dup ce împlineau 7 ani. copil ria nu era privit ca o faz unic a vie ii. Nu doar pentru c aceste întreb ri sînt prea intangibile. Cu greu putem spune c aceasta este ast zi o tem la or242 Gra ia dinea zilei. dar acum cîteva secole în general ea nu f cea deloc parte dintre preocup rile oamenilor. nr. O recent trecere în revist a aspectelor îngrijirii copiilor începe. Pentru mul i. pentru mul i. 133. p. trebuie s suport m aceast 244 Gra ia stranie idee copil reasc a unui Dumnezeu iubitor. cu observa ia urm toare: Dreptul roman îi d dea tat lui control absolut asupra copiilor s i. ci pentru c ele sînt de asemenea fundamentale pentru Ä tiin a" noastr . iar înv tura s fie pus pe plan secundar fa de munca pe care un copil o îndeplinea pentru st pînul s u. MIRACOLUL EVOLU IEI 243 prezent în toate ale vie ii se manifest în omenire ca iubire uman . unde a prevalat pî-n în sec. dac va r spunde vreodat . i iubirea fa de ceilal i este cea care ne face s -i ajut m s se înal e. Copilul i servitorul p reau s fie de nedistins în ceea ce prive te felul cum erau trata i. Iubirea. 12 (dec. vom descoperi c ea nu presupune . Iar acestea nu sînt singurele întreb ri fundamentale la care tiin a nu poate r spunde. de unde provine f ina. o elul sau larvele. copil re ti i naive. Este iubirea. în iubirea omeneasc st for a miraculoas care desfide legea natural a entropiei. tim oare cu adev rat ce este electricitatea. Iar dac vom lua în serios aceast no iune a unui Dumnezeu iubitor. American Journal of Psychiatry. în mod tiin ific. Nu putem ob ine un r spuns dac nu punem întreb rile. voi. De unde vine aceast Äfor puternic originat în afara con tiin ei umane care nutre te cre terea spiritual a fiin elor umane"? Nu putem r spunde la aceste întreb ri în acela i fel în care putem r spunde. Ne dezvolt m pentru c muncim s ne dezvolt m i muncim s ne dezvolt m pentru c ne iubim pe noi în ine. 1369. a a cum o consider m noi ast zi. pe care-i putea vinde sau condamna la moarte f r team de pedeaps . Era ceva obi nuit ca. în Evul Mediu. Alfa i Omega A r mas înc f r r spuns întrebarea pus la sfîr itul sec iunii despe iubire: de unde vine iubirea? Doar acum ea poate fi l rgit spre o întrebare poate chiar mai fundamental : de unde vine întreaga for a evolu iei? Iar acesteia îi putem ad uga confuzia noastr în ce prive te originea gra iei.* Dar care este for a care ne împinge pe noi ca indivizi i ca specie s ne dezvolt m împotriva rezisten ei naturale a propriei letargii? Deja i-am spus numele. noi construim ipoteza existen ei unui Dumnezeu care vrea ca noi s cre tem ² un Dumnezeu care ne iube te. f r o schimbare important . extinderea sinelui este chiar actul evolu iei. Iubirea a fost definit ca Ävoin a de extindere de sine în inten ia de a nutri cre terea spiritual proprie sau a altuia". s construim ipoteze. f r a avea argumente teoretice. s postul m. a a cum se prezint ea ast zi. De i g sesc c ast zi grija p rinteasc nu e de o calitate prea bun . s teoretiz m. Este evolu ia în progres.

aceast credin . Nu este deci de mirare c credin a în posibilitatea divinit ii ne repugn . Cînd am spus c aceasta este o idee terifiant . . Cu totul altceva este s credem într-un Dumnezeu care se gînde te ca noi s atingem pozi ia Lui. plaseaz asupra noastr obliga ia de a încerca s atingem posibilul. dar de milioane de ani fugim de ea într-o panic total . trebuie s trateze i cealalt fa et a medaliei: obstacolele în dezvoltarea spiritual . Ä i" sau Ädar" care apar in teologiei speculative. fericire. toate celelalte obstacole vor fi dep ite. nu trebuie s ne împingem pe noi în ine spre niveluri de con tiin i acte de iubire din ce în ce mai înalte. spre o eficacitate din ce în ce mai mare. Dumnezeu este sursa for ei evolu ionare i Dumnezeu este destina ia ei. Pentru c oricît neam ab ine de la ele. Pentru c nici o idee care a ap rut vreodat în mintea omului nu a az pe umerii no tri o astfel de sarcin .o filozofie simpl . nu vom mai putea spune Äîn regul . noi to i care postul m un Dumnezeu iubitor i ne gîndim cu adev rat la acest lucru vom ajunge în cele din urm la o singur terifiant idee: Dumnezeu vrea s devenim El însu i (sau Ea îns i sau Aceasta îns i). pentru a ne asigura o b trîne e confortabil . ne aduce fa în fa cu propria noastr lene. Sîntem acum în situa ia în care putem examina natura lenii în perspectiv i a ne da seama c lenea este for a entropic ce se manifest în vie ile noastre. dac credem în ea. astfel încît noLs putem cre te. ea ne va cere atunci tot ceea ce e posibil s -i d m. este esen a simplit ii. am 246 Gratia discutat despre lenea implicat în încercarea de a evita suferin a necesar sau de a prefera calea cea u oar . am discutat de asemenea faptul c noniubirea înseamn disponibilitatea de a extinde inele. i noi sîntem aici. Ci pentru c . munca mea e f cut ". care are grij de noi de la în l imea pozi iei sale puternice. Responsabilitatea lui Dumnezeu trebuie s fie responsabilitatea noastr . cel pu in pîn la moarte. nu ne vom mai putea odihni niciodat prea mult. în ultim instan . dar ce e dincolo de asta nu trebuie s ne preocupe. s fim ca El. a a cum am reamintit iar i i iar i. Ne dezvolt m c tre bine. Dezvoltarea spiritual înseamn un mare efort. ale tuturor. Dac Dumnezeu este în cerurile lui. i niciodat cele dou nu se vor întîlni. pe care noi nu vom fi niciodat în stare s o atingem. Este cerin a cea mai mare din istoria umanit ii. Examinînd iubirea. Totu i. acest imbold de a cre te i evolua sînt cumva Äs dite" de Dumnezeu în noi. Nu vrem responsabilitatea de a trebui s ne gîndim tot timpul. Atîta timp cît vom putea crede c divinitatea este imposibil de atins pentru noi în ine. Dac gîndim c este posibil ca omul s devin Dumnezeu. putem s -i l s m Lui toat responsabilitatea pentru evolu ia i conducerea universului. Trebuie permanent s ne sfor m pe noi în ine spre o în elepciune din ce în ce mai mare. în cursa unei munci de ocna pentru îmbun t irea de sine i dezvoltarea spiritual . Nu doar pentru c este dificil de a o concepe. s sper m c la b trîne e vom avea parte de s n tate. Putem face doar pu inul nostru.Ä >. slujba mea s-a sfîr it. începutul i sfîr. puterea Lui. Dimpotriv .itul. trebuie s ne întreb m atunci cu ce scop. Timp de mul i ani. Dar noi nu vrem aceast obliga ie. tot ceea ce avem. ALFA I OMEGA 245 Nu vrem responsabilitatea lui Dumnezeu. am vorbit blînd. identitatea Lui. prin chiar natura ei. Entropia i p catul originar Aceast carte fiind despre dezvoltarea spiritual . putem s ne relax m i s fim doar oameni. copii recunosc tori i nepo i. nici unul dintre celelalte obstacole nu va putea fi s rit. i anume lenea. exist un singur obstacol. Dac postul m c aceast capacitate de a iubi. Dac nu dep im lenea. Lenea este opusul iubirii. De ce vrea Dumnezeu ca noi s cre tem? C tre ce ne dezvolt m noi? Care este punctul final. Este o idee veche. Aceste scopuri sînt dificil de atins i cu greu pot fi subapreciate. nu va trebui s ne preocup m de dezvoltarea noastr spiritual . Aceasta este ceea ce în elegem atunci cînd spunem c El este Alfa i Omega. Prin aceast credin ne-am prins singuri. scopul evolu iei? Ce vrea Dumnezeu de la noi? Nu am aici inten ia de a m implica în distinc ii teologice fine i sper c savan ii m vor ierta dac voi t ia toate aceste Ädac ". Dac dep im lenea. Examinînd disciplina. în elepciunea Lui. . Ideea c Dumnezeu ne nutre te într-un mod activ. Nu vrem s muncim atît de din greu. pe m sur ce începem s credem c este posibil ca omul s devin Dumnezeu. Dumnezeu este scopul evolu iei. am crezut c no iunea de p cat originar nu are sens i chiar c nu are obiect. Una este s credem într-un Dumnezeu bun i vechi.

i spun în sinea lor: ÄDar eu nu sînt lene . s ajut la treburile casei. m c znesc s ies cu consoarta. ale responsabilit ii i ale maturit ii. va fugi de aceast munc . înainte sau dup îndemnul arpelui. adolescen i. Un lucru îl aveam clar în comun cu restul umanit ii. Nereu ita noastr în a conduce ² sau de a conduce deplin i din toat inima ² aceast dezbatere intern între bine i r u este cauza acelor ac iuni rele care constituie p catul. de i sînt destul de obosit. 248 Gra ia schilozi sau oameni întregi. în str dania de a-mi ajuta pacien ii s se dezvolte. mai des sau mai rar. Dezbaterea dintre arpe i Dumnezeu este simbolul dialogului dintre bine i r u. La fel ca Adam i Eva i ca oricare dintre str mo ii no tri. Ele au nevoie de timp i energie pentru a fi dirijate. dac privim cu adev rat în noi în ine vom descoperi ap rînd lenea la un anumit nivel. va c uta s evite pasul cel dureros. în schimb. nu i-au spus lui Dumnezeu: ÄSîntem curio i de ce Tu nu vrei s mînc m fructul copacului cunoa terii binelui i r ului. trad. acea cunoa tere a ceea ce e corect. au mers înainte i au c lcat legea lui Dumnezeu. nici nu mi se p rea ra ional s cred c un copil mic era blestemat din cauza str mo ilor care mîncaser din fructul copacului cunoa terii binelui i r ului. A a c p catul originar exist . s -mi duc copiii la gr dina zoologic . Povestea sugereaz c Dumnezeu avea obiceiul s Äumble prin rai. s muncesc. pe calea care necesit un efort mai mare. tortura. Acest e ec se datoreaz lenii. Adam i Eva ar fi putut pune la cale o dezbatere între arpe i Dumnezeu. fiin ele umane nu reu esc în mod curent s ob in varianta lui Dumnezeu asupra problemei respective. sîntem cu to ii lene i.Sexualitatea nu mi se p rea ca fiind în mod necesar un p cat. Nici diferite alte pofte ale mele. de ce Adam i Eva. s fac o mul ime de alte lucruri. Deseori eram indulgent cu mine însumi cînd mîn-cam peste m sur o mas excelent . am devenit din ce în ce mai con tient de natura ubicu a lenii. s muncesc. de a-i pune la îndoial autoritatea sau de a comunica cu El la un nivel rezonabil de matur. Percepeam p catul din lume: p l vr geala. i am devenit con tient în mine însumi de ov iala de a m extinde spre noi domenii ale gîn-dirii." Ace ti cititori se . Este for a entropic din noi care ne trage în jos i care ne ine din spate pentru a nu înainta pe calea evolu iei spirituale. nu au reu it s ob in varianta lui Dumnezeu asupra problemei. Ei au ascultat de arpe. iar acesta era propria mea lene. brutalitatea. înainte de a ac iona. ei nu au spus acest lucru. Este foarte real . Fiecare i oricare dintre noi. Exist în fiecare i în oricare dintre noi ² sugari. Gradual îns . în dezbaterea asupra în elepciunii unui ac iuni propuse. (N. De ce acest e ec? De ce nu a existat un pas intermediar între tenta ie i act? Oare acest pas intermediar s fie esen a p catului? Pasul lips este pasul dezbaterii. cu siguran nu sufeream din cauza sentimentelor de vinov ie. care poate i trebuie s apar în mintea fiin elor umane. copii. Cheia problemei rezid în ceea ce lipse te. Unii cititori ar putea s . în r coarea serii"* i c existau canale deschise de comunicare între El i om. f r a în elege vreodat motivul existen ei acestei legi. am descoperit c inamicul meu principal era invariabil lenea lor. f r a face efortul de a-1 înfrunta pe Dumnezeu în mod direct. bineîn eles. A men ine aceste dezbateri interne înseamn a lucra din greu. dar nereu ind s fac asta. Dar dac era a a. A conduce aceast dezbatere înseamn a ne deschide pe noi în ine c tre suferin i lupt . dar nu au reu it s asculte i varianta lui Dumnezeu. în acest moment. Iar dac le lu m în serios ² da-c -1 ascult m serios pe acest ÄDumnezeu" din noi ² vom descoperi de obicei c sîntem îndemna i s apuc m pe calea mai grea. Uneori mi se pare c tot ce fac este s muncesc. lucrez aizeci de ore pe s pt mîn la mine la serviciu. prejudecata. Nou ne place cu adev rat aici i nu vrem s p rem nerecunos* Facerea 3. este lenea noastr . Nu conteaz cît de energici i ambi io i sau chiar în elep i am putea fi. dar legea Ta în aceast privin nu prea o în elegem i am fi recunosc tori dac ea ne-ar fi explicat "? Dar.) ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 247 c tori. Dar nu reu eam s percep vreun p cat inerent la sugari. adul i maturi i vîrstnici. i de i aveam parte poate de suferin e din cauza indigestiei. 8. Ei nu reu esc s -1 consulte sau s -1 asculte pe Dumnezeu din interiorul lor. Seara sau la sfîr it de s pt mîn . fiecare separat sau împreun . dar cu to ii sîntem lene i într-o oarecare m sur . care locuie te inerent în min ile tuturor oamenilor. brusc povestea cu arpele i m rul a început s aib sens. unii dintre noi pot s fie mai pu in lene i decît al ii. în elep i sau pro ti.

în sec iunea despre iubire am vorbit despre riscul de a ne extinde într-un nou teritoriu. Mare parte din frica noastr este frica de schimbarea de status quo. Deci este destul de probabil ca lui Adam i Evei s le fi fost fric de ceea ce s-ar fi putut întîmpla cu ei dac ar fi deschis acest subiect în fa a lui Dumnezeu. c nu lenea a fost cea care i-a oprit pe Adam i Eva de la a-i pune întreb ri lui Dumnezeu despre motivele ce se aflau în spatele legii Lui. pentru c este prea slab . în noi angajamente i responsabilit i. da. Psihoterapeu ii tiu c . Majoritatea acestor renun ri (sau eschiv ri) apar dup primele edin e sau dup primele luni de tratament. S-ar putea spune. frica de munc este cea cu care avem de-a face. deseori lupt m împotriva noilor informa ii mai degrab decît s încerc m s le asimil m. ei devin cople i i de frica de a face fa unei aparent imposibile dificult i de a tr i singuri sau aparent unei egal de imposibile dificult i de a munci timp de luni i ani împreun cu partenerii lor pentru o îmbun t ire radical a rela iei. preferîndu-1 extraordinarei can250 Gra ia ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 251 tit i de efort pe care î i dau seama c trebuie s -1 depun pentru a ie i fiecare din cursa lui personal . uneori dup dou sau trei edin e. pentru c dac i le-ar însu i. în consecin . Dinamica este clar în cazul pacienilor c s tori i. A-l întreba pe Dumnezeu ne poate costa mult munc . ci frica în fa a m re iei lui Dumnezeu sau frica fa de sceptrul lui Dumnezeu. frica de a pierde ceea ce avem dac ne aventur m mai departe de locul în care ne g sim acum.i însu easc o nou cunoa tere într-un anumit domeniu astfel: ÄAcest domeniu a fost studiat de o mul ime de oameni. f r s ajung vreunul la vreun r spuns" sau: Ä tiu un om care se pricepea la asta i era un alcoolic care s-a sinucis" sau: ÄNu-nve i cal b trîn la ham" sau: ÄDvs. tiu c este o eschiv . în orice caz. au încercat s apuce calea cea u oar . Pot s se opreasc invocînd scuze precum: ÄNe-am decis c am f cut o gre eal cînd am crezut c avem bani pentru tratament" sau pot s se opreasc în mod onest. ca oricare alt om. din nou aici apare riscul pierderii status quo-ului i ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 249 frica de munca implicat pentru a ajunge la un nou status CJUO. De fapt. încerca i s m manipula i pen- . poate odat o s am curajul s m întorc. care este ca un diavol lipsit de scrupule i specializat în deghiz ri în el toare. Pentru c lenea ia alte forme decît cele indicate de num rul de ore petrecute la slujb sau dedicate responsabilit ilor fa de al ii. O persoan va r spunde la sugestia c ar trebui s ." Acest lucru se întîmpl din cauza p r ii lene e din ei. La fel. Dar nu s-a întîmplat astfel. în primele stadii ale dezvolt rii spirituale. dar morala acestei povestiri este c trebuie s -1 întreb m. în schimb. O form major de lene este frica. de i sar putea s recunoasc de form astfel de lucruri. Rezisten a este motivat prin fric . Iat . ei sînt de fapt îngrozi i de schimbare sau de munca pe care o presupune schimbarea. iar primele edin e de terapie nu fac decît s confirme faptul c ei deja tiu i sînt îngrozi i de acest fapt.i revizui propria hart a realit ii i ei caut în mod instinctiv s evite aceast munc . de exemplu. Din cauza acestei terori sau a lenii. dar nu pot decît s persist în ideea c vor g si lenea dac vor privi în ei în i i.poate s îmi fie simpatici. nelegitima scurt tur a tic lo iei. majoritatea pacien ilor ² poate nou din zece ² care încep procesul de psihoterapie îl abandoneaz cu mult înainte ca el s se fi încheiat. A a c opresc tratamentul. Mitul lui Adam i al Evei poate fi din nou folosit pentru a ilustra acest lucru. în noi rela ii i niveluri de existen ." Cu orice pre . indivizii nu sînt de obicei con tien i de propria lene. fie printr-un proces extrem de dificil i dureros de restructurare complet a mariajului. c*o-bîndirea unei cunoa teri pentru care nu au muncit i sperata c vor putea s evadeze. Dar de i nu orice fric este lene. de cele mai multe ori chiar asta este. alteori dup zece sau dou zeci. de i pacien ii vin la ei c utînd o schimbare într-un fel sau altul. care devin con tien i în primele edin e de terapie c mariajul lor este îngrozitor de dezordonat sau distructiv i c deci calea spre s n tatea mintal va trece fie prin divor . ei opteaz pentru men inerea status quo-ului mizerabil. spunînd: ÄO. am i eu momentele mele de lene. ar avea mult de lucru pentru a. El acoper propria lene în tot felul de ra ionaliz ri pe care partea cea mai dezvoltat din sine nu le poate distinge u or i nu poate lupta împotriva lor. ace ti pacien i au deseori con tiin a acestui fapt la nivel subliminal înainte de a c uta s fac psihoterapie. bineîn eles. în sec iunea despre disciplin am vorbit despre faptul c oamenii g sesc noile informa ii ca fiind amenin toare. recunoscînd deschis: ÄMi-e fric de ceea ce ar putea face aceast terapie cu mariajul meu. dar baza acestei frici este lenea.

care e însp i-mîntat de orice schimbare sau efort. c reia îi place schimbarea i dezvoltarea. c utînd s evite orice astfel de con tientizare. Al ii dintre noi pot s se dezvolte rapid. trebuie s conchid c r ul este real. A doua concluzie a mea este atunci c r ul este lenea dus la ultima extraordinar extrem . dac vre i. în fiecare i în to i exist un sine dublu. fiin ele umane sîntem toate egale. oricît de mic . pentru c ea îi dezv luie pe ei în i i lor în ile. inele lor s n tos dominant fiind ner bd tor s se înal e în str dania de a evolua c tre divinitate. dorind confortul cu orice pre i absen a durerii cu orice cost. Lupta împotriva entropiei nu ia sfîr it niciodat . A a cum a fost descris r ul în literatura religioas . pentru c el dezv luie propria lor r utate. cu cîteva excep ii minore. Ei vor distruge lumina. i nu conteaz cît p rem de s n to i i evolua i spiritual. care înc bîntuie în interiorul nostru. A recunoa te lenea a a cum este i a. care nu vrea ca noi s ne încord m. Cu to ii avem un sine bolnav i un sine s n tos. Ei ur sc binele. cei care sînt în stadii de dezvoltare spiritual relativ mai avansate sînt chiar cei care sînt cei mai con tien i de propria lene. Dar cînd am devenit con tient de faptul c îmi trag picioarele dup mine. care se cramponeaz de ceea ce este vechi i familiar. care vrea ca noi s cre tem. Nu este o pl smuire a imagina iei sau a sl biciunii min ii religioase primitive în încercarea de a explica necunoscutul. i nu cred c asta trebuie s fac psihoterapeutul. noi. care e atras de nou i de necunoscut i care este gata s munceasc i s . ele ur sc lumina i instinctiv vor face orice ca s o evite. am fost silit s -mi încordez voin a i s -mi iu esc pa ii chiar în direc ia pe care o ocoleam. inclusiv încercînd s o sting . Cei mai pu in lene i sînt cei care se cred a fi cei mai trîndavi. Sper c voi putea s contribui la aceasta în lucr ri care vor urma. în unii dintre noi inele s n tos pare patetic de mic. Din aceste motive. Nu conteaz cît de nevrotici sau chiar psihotici am putea fi. cît fa de ei în i i. binele. Ei ur sc iubirea. am devenit gradual mai con tient de noi cuno tin e care tind. în fiecare dintre noi exist instinctul pentru divinitate i speran a pentru omenire i în fiecare dintre noi exist p catul originar al lenii." Toate aceste r spunsuri i multe altele sînt mu amaliz ri ale lenii pacien ilor sau ale discipolilor. A a cum am definit-o. Sau am z rit c i noi. Deo252 Gra ia camdat . Mai întîi. ci într-un fel de orbire. Totu i. Oamenii r i ur sc lumina. pe care pa ii mei au început s se tîrasc . s se furi eze pe lîng mine. stagnare sau regresie. B nuiesc c de multe ori aceste valoroase gînduri s-au furi at pe lîng mine neobservate i c am r t cit de la aceste valoroase c i f r s tiu ce fac. m voi limita la a prezenta pe scurt patru concluzii la care am ajuns în ceea ce prive te natura r ului. . complet dominat de lene i de frica monumentalului sine bolnav. înc exist o parte din noi. Sub un aspect. ar fi relevant s complet m pu in tabloul f cînd cîteva remarci despre natura r ului. ca i cum r ul nu ar exista. Fiecare dintre noi reprezint întreaga ras uman . Exist cu adev rat oameni i institu ii f cute de c tre oameni care r spund cu ur în prezen a binelui i ar distruge binele atît cît le st în putere s o fac . unul bolnav i unul s n tos ² o pulsiune de via i o pulsiune de moarte. chiar dac p rem a fi total însp imînta i i complet rigizi. chiar dac pedeapsa va consta în ineficacitate. tiin a psihologiei a ac ionat.tru a deveni o copie a dvs. în str dania mea personal de a m maturiza. for a entropic mereu prezent tr gîndu-ne în jos înc din copil rie spre mormînt i spre mla tinile sau smîrcurile din care am evoluat. pentru c le dezv luie lenea. ca i cum ar fi dup ele. desemnate s o mascheze nu atît fa de terapeut sau profesor. inele s n tos trebuie totu i s fie întotdeauna vigilent împotriva lenii sinelui bolnav. constructive ale gîndirii. Ele ar face acest lucru nu cu o r utate con tient . de lips de con tiin a propriului r u ² într-adev r. Psihologia poate contribui mult la elucidarea acestui subiect. exist înc o parte în noi. a a cum s-a întîmplat cu multe alte probleme Äreligioase". iubirea pentru a evita durerea con tientiz rii de sine. Problema r ului Sugerînd c lenea este p catul originar i c lenea în forma sinelui bolnav ar putea fi chiar diavolul. oricît de mic .i da seama c i tu suferi de ea este începutul retez rii ei. p rînd a fi de capul lor. iubirea este antiteza lenii.i asume riscurile implicate în dezvoltarea spiritual . Problema r ului este poate una dintre cele mai mari probleme ale teologiei. fiind vorba doar de o tem periferic din aceast carte. Astfel de oameni ar distruge lumina în propriii lor copii i în toate fiin ele ce se afl în puterea lor.

la cealalt extrem . Acesta nar trebui s fie un proces str in psihote-rapeu ilor. R ul a fost cel care. atacînd în mod vicios i distrugînd în mod eficient spiritele i min ile a zeci de copii. chiar îi vor ucide pentru a sc pa de durerea propriei lor dezvolt ri spirituale. Prin în-frînare i prin aten ia privirii ne dezvolt m devenind mult mai con tien i de ceea ce iubim i de lume. Pe ne tiute. la o extrem . Dar cum putem în elege acest Äcu"? A cunoa te cu ce? Am vorbit despre faptul c partea incon tient a min ii noastre este posesoarea unei cunoa teri extraordinare. fapt care ne-a f cut pe noi s -1 vedem din dep rtare. Capacitatea de con tientizare o atribuim acelei p r i a min ii pe care o numim con tient sau con tiin . r ul este anti-iubire. care deja posed aceast cunoa tere. Dac e necesar. Oamenii deseori nu sînt con tien i de propria lor religie sau de viziunea lor asupra lumii i în cursul dezvolt rii lor religioase este necesar ca ei s devin con tien i de propriile presupozi ii i înclina ii. pentru a conserva integritatea sinelui lor bolnav. Pentru c fiecare suflet pe care îl distruge ² i sînt destule ² este folositor pentru salvarea celorlalte. Sîntem acum în punctul în care putem defini dezvoltarea spiritual ca dezvoltare sau evolu ie a con tiin ei. este de asemenea inevitabil ca aceia ce se afl la extreme s fie încle ta i în b t lie. ei vor c uta prin toate mijloacele s zdrobeasc i s demoleze s n tatea spiritual care ar putea exista în apropierea lor. care în mod curent definesc terapia ca pe un proces . Eu însumi am fost martor al r ului în ac iune. atunci cînd îi recunoa tem prezen a. Un semn al celor avansa i spiritual este 254 Gra ia con tientizarea propriei lor leni. Entropia pe de o parte i cursul evolu ionar al iubirii pe de alt parte sînt for e opuse i este un fapt natural c aceste for e se vor g si într-un echilibru relativ în majoritatea oamenilor. Ea tie mai mult decît tim noi. r ul serve te ca baliz pentru a-i avertiza pe ceilal i s se îndep rteze de bancurile lui de nisip. Am ajuns la o ultim concluzie. acest lucru se întîmpl pentru c noi îl recunoa tem ca fiind adev r. O parte esen ial a disciplinei o constituie dezvoltarea con tientiz rii responsabilit ii i a puterii noastre de a alege. însemnînd Äa cunoa te". vor manifesta o iubire aproape pur . Este un proces al min ii con tiente care ajunge în sincronicitate cu incon tientul. Oamenii r i se opun con tientiz rii propriei lor condi ii. cel pu in în acest stadiu al evolu iei umane. de exemplu. este straniu de ineficient ca for social . este tot atît de natural pentru r u s urasc binele precum este pentru bine s urasc r ul. A fi con tient înseamn Äa cunoa te cu". PROBLEMA RÂULUI 253 Cea de-a treia concluzie a mea este c existen a r ului este inevitabil . Dar r ul se retrage dac avem în vedere tabloul în mare al evolu iei umane. Pentru c ele sînt for e aflate în conflict. Con tientizarea lui este un semnal de a ne purifica. Dat fiind for a entropic i faptul c oamenii posed liber arbitru. Cuvîntul Äcon tient" este derivat din prefixul latinesc con. în loc de a-i nutri.Lenea obi nuit este nereu ita pasiv de a iubi. Pentru c integritatea sinelui lor bolnav este amenin at de s n tatea spiritual a celor din jurul lor. S concluzion m oare c a deveni con tient înseamn a cunoa te cu incon tientul? Dezvoltarea con tiin ei este dezvoltarea în mintea noastr contient a cunoa terii odat cu con tientizarea min ii noastre incon tiente. Iar atunci cînd devenim con tien i de un adev r nou. iar al ii. 1-a ridicat pe Cristos pe cruce. aceea c în timp ce entropia este o for enorm în cele mai extreme forme ale r ului uman.i proteja propria lene. personalit ile noastre devin vigilente prin con tientizarea existen ei lui. Din cauz c majoritatea am fost d rui i cu un sim aproape instinctiv de oroare fa de nelegiuirea r ului. Implicarea noastr personal în lupta împotriva r ului din lume reprezint una din c ile prin care ne dezvolt m. o pur entropie a r ului. noi îl re-cunoa -tem ca fiind ceva deja cunoscut. Evolu ia con tiin ei Cuvintele Äcon tient" i Äcon tientizare" au ap rut aici în mod repetat pîn acum. Definesc r ul atunci ca un exerci iu de putere politic ² ca impunere a propriei voin e asupra celorlal i printr-o coerci ie f i sau mascat ² pentru a evita extinderea sinelui în scopul nutririi dezvolt rii spirituale. de i unii. prin Änoi" fiind definit inele nostru con tient. este inevitabil ca lenea s fie bine st pînit de unii i complet nest pînit de ceilal i. Lenea obi nuit este non-iubire. însemnînd Äcu" i cuvîntul scire. Ei vor lua în considerare orice ac iune ce le st în putere pentru a. ei îi vor distruge de fapt pe ceilal i din aceast cauz . Unii oameni lene i obi nui i pot s nu ridice un deget pentru a se extinde pe sine pîn cînd nu sînt constrîn i s o fac .

iar simptomele ar fi ca ni te demoni subterani care ies la suprafa pentru a-i scoate din min i pe oameni. perspectiva mea este opus . Ajungem acum la rostul a toate acestea. Ne îmboln vim din cauz c inele nostru con tient se opune în elepciunii noastre incon tiente. Pentru c de acum incon tientul este Dumnezeu. trad. Tocmai deoarece con tiin a este tulburat apare acest conflict între ea i incon tientul care caut s o vindece. acesta este în voi în iv . A a cum am mai spus. boala mintal apare atunci cînd voin a con tient a individului deviaz substan ial de la voin a lui Dumnezeu. Avînd acest rol de interfa . Este sugerat aici faptul c interfa a dintre Dumnezeu i om este cel pu in în parte interfa a dintre incon tient i con tient. de Daniela tef nescu. Dar înc nu am explicat în ce mod posed incon tientul toat aceast cunoa tere pe care noi nu am aflat-o înc în mod con tient. ea î i are s la ul în rizom. Cum se poate întîmpl a a ceva? Dac cititorul este îngrozit de ideea c incon tientul este Dumnezeu. înseamn oare aceasta c scopul este unirea con tiin ei cu incon tientul. Am spus c scopul suprem al dezvolt rii spirituale este ca individul s devin una cu Dumnezeu. bolile mentale au fost localizate de c tre majoritatea gîndito-rilor în incon tient. Se poate spune cumva c incon tientul este Dumnezeu. 256 Gra ia EVOLU IA CON TIIN EI 257 lui uman. în viziunea mea. Amintiri. nu cunosc nici o ipotez la fel de satisf c toare ca postularea existen ei unui Dumnezeu care este intim asociat cu noi ² atît de intim. iar afec iunile mintale sînt afec iuni ale con tiin ei. dar eu n-am pierdut niciodat sentimentul perenit ii vie ii sub eterna schimbare. îi sînt îndatorat pentru aceast analogie lui Jung. care este comun genu* C. conservînd îns con tiin a. de i pot fi vise de pl cut reînnoire de sine. încît nu avem un r spuns tiin ific. profund. care este voin a prorpiului incon tient al individului. în întregime Dumnezeu. Dac vre i s afla i cel mai potrivit loc în care s EVOLU IA CON TIIN EI 255 c uta i gra ia. vom putea defini în continuare scopul cre terii spirituale ca fiind atingerea divinit ii de c tre inele con tient. 19. Dac mugurele con tiin ei care se dezvolt din rizomul Dum- . ed. Cu alte cuvinte. este inevitabil ca incon tientul personal s fie un loc în care s existe o anumit tulburare. incon tientul colectiv este Dumnezeu.G. care hr ne te mica plant a con tiin ei ce încol e te în mod vizibil din incon tient. fiind în esen aceea i cu concep ia cre tin a Duhului Sfînt sau a Sfîntului Spirit care locuie te în noi to i. continu s spun : ÄVia a am asemuit-o întotdeauna unei plante care tr ie te din rizomul ei. ar trebui s . Dar visele. Rizomul d inuie. Ceea ce devine vizibil deasupra p mîntului dureaz doar o var . Dumnezeu a fost în noi tot timpul. Consemnate i editate de Aniela Jaffe. Ceea ce se vede este floarea. care. ca i cum incon tientul ar fi s la ul psihopatologiei. va fi mereu. ea este cea care dispare. Bucure ti. înc o dat . Am descris înainte incon tientul ca fiind un t rîm benign i iubitor. devenind astfel incon tien ? Nu prea. vise. Ceea ce a f cut el a fost s divid incon tientul întrun Äincon tient personal". Apoi se ofile te ² o apari ie efemer . Cred c de fapt con tientul este s la ul psihopatologiei. rom. reflec ii. nu putem decît s construim ipoteze. Dumnezeu în untrul nostru. de i con in mesaje de în elepciune iubitoare. mai superficial i un Äincon tient colectiv". tumultuoase. Humanitas. de i scrierile sale sînt orientate clar în aceast direc ie.i aminteasc faptul c aceasta nu este o concep ie eretic . ni se contureaz impresia unei de ert ciuni absolute. înc o dat . con in de asemenea multe semne de conflict. con tientul este omul ca individ. este acum. Aceasta i cred c este. S cunoasc împreun cu Dumnezeu. ele pot fi de asemenea i co maruri înfrico toare."* Jung nu a mers niciodat atît de departe încît s afirme c Dumnezeu exist în incon tient. Dac ne gîndim la devenirea i dispari ia infinit a vie ii i culturilor. iar incon tientul personal este interfa a dintre ele. 1996. p. G sesc de mare ajutor a în elege rela ia dintre Dumnezeu i noi în ine gîndind incon tientul ca pe un rizom sau ca pe un sistem de r d cini incredibil de mare i bogat. i înc o dat . Jung. încît El este parte din noi.de a Äface incon tientul con tient" sau de a l rgi domeniul con tiin ei în raport cu domeniul incon tientului. Sîntem parte din Dumnezeu tot timpul. Din cauza acestui tumult. Rostul este de a deveni Dumnezeu. descriindu-se pe sine însu i ca pe o Äa chie a deit ii infinite". Aceasta înseamn pentru individ s devin total. scena unei b t lii între voin a lui Dumnezeu i voin a individului. Via a sa propriu-zis nu este vizibil . întrebarea este atît de fundamental .

în mijlocul umanit ii. dar nu amîndou . lucrînd în numele Lui. Este con tiin a. Atunci. vie ile noastre însele vor deveni mijlocitoare ale gra iei lui Dumnezeu. La fel i cre terea copiilor. Oameni foarte pro ti sau foarte r i au p it pe acest p mînt ca regi. Satan i-a oferit Ätoate împ r iile lumii i slava lor"*. în elegînd pu in din propriile motive i f r a începe s cunoasc ramifica iile alegerilor lor. a face vrerea cuiva. Este mai bine s faci ceea ce trebuie din motive gre ite decît s faci lucruri gre ite din motive corecte? Deseori sîntem în întuneric atunci cînd credem c sîntem foarte siguri pe noi. Ei întreprind ac iuni. Aceasta este semnifica ia existen ei noastre individuale. o nou form de viat a lui Dumnezeu. i atît cît putem prin deciziile noastre con tiente s influen m lumea în acord cu voin a Sa. dar incapabili de vreo ac iune care s fac sim it prezen a lui Dumnezeu în lume. Prin urmare. Oameni de o mare putere spiritual pot fi boga i i pot ocupa în anumite ocazii pozi ii politice de conduc tor. dar este tot atît de posibil s fie s raci i lipsi i de autoritate politic . . sau c oameni cu motive vulgare pot promova o cauz aparent tic loas i care se va dovedi în ultim instan a fi constructiv . i ilumina i atunci cînd sîntem foarte confuzi. cînd flirt m cu o cuno tin ? Oricine a lucrat mai mult timp în arena politic tie c multe dintre ac iunile f cute cu cele mai bune inten ii vor fi ratate i se vor dovedi d un toare la final. Puterea politic reprezint capacitatea de a-i constrînge pe al ii în mod f i sau mascat. de exemplu. f r grani e ale eului. ca s spunem a a. exist în gîndirea mistic a teologiei hinduse sau buddhiste ideea regresiunii. puterea politic nu este legat de divin sau de în elepciune. A a cum am men ionat. Con tiin a este cea care ia decizii i le traduce în ac iuni. majoritatea timpului. [ Am ajuns acum în punctul în care putem în elege natura puterii. tim cu adev rat ce facem atunci cînd accept m sau respingem un client poten ial? Cînd lovim un copil. Puterea spiritual totu i rezid în întregime în individ i nu are nimic de-a face cu capacitatea de a-i constrînge pe ceilal i. iau decizii con tienti-zînd pu in din ceea ce fac. profe ii l-au informat pe tat l s u c Buddha va cre te i va deveni cel mai mare rege de pe p mînt sau un om s rac care va fi cel mai mare conduc tor spiritual 258 Gra ia pe care 1-a cunoscut vreodat lumea. Mitologia religioas s-a ostenit s traseze distinc ia între cele dou . Noi în ine vom deveni o form a gra iei lui Dumnezeu. cînd promov m un subordonat. Este un subiect foarte gre it în eles. cum ar cea de rege sau de pre edinte. împingînd planul evolu iei umane înainte. Mai degrab este vorba de a dezvolta un ego matur. înainte de na terea lui Buddha. Unul dintre motivele acestei în elegeri gre ite este acela c exist dou feluri de puteri ² politic i spiritual . creînd iubire acolo unde iubirea nu exista înainte. am fi într-adev r ca un nou n scut. Natura puterii . Dac adul i fiind mergem pe dou picioare. prin intermediul eului nostru con tient. Sîntem n scu i pentru c putem deveni. ca i con tiin e individuale. Dac ar fi s devenim incon tien i cu totul. Ori una. tr gînd pîn la nivelul nostru de con tiin pe aproapele nostru. o nou i puternic form de via . Con tiin a este partea executiv a întregii noastre fiin e. sîntem capabili s facem alegeri independente care influen eaz lumea. Dar el a respins aceast alternativ pentru a muri aparent neputincios pe cruce. Scopul teologiei prezentate aici i al majorit ii misticilor este exact opusul. una cu Dumnezeu. Vom deveni mijlocitorii lui Dumnezeu.nezeului incon tient poate deveni el însu i Dumnezeu. Mul i oameni. nou-n scu i incon tien i. atunci Dumnezeu î i va asuma o nou form de via . iar scopul intr rii în Nirvana pare similar cu reîntoarcerea în pîntecele matern. Nu este vorba de a deveni lipsi i de eu. Iar lui Cristos. care apoi s poat deveni eu al lui Dumnezeu. bra ele sale. în care statutul nou-n scutului. Aceast capacitate rezid în pozi ie. este comparat cu Nirvana. i prin urmare parte din El. ori alta. sau în avere. con tient. atunci Dumnezeu î i va asuma. ce este aceast putere spiritual dac nu capacitatea de a constrînge? Este capacitatea de a lua decizii cu o con tientizare maxim . putem s ne identific m libera noastr voin matur cu cea a lui Dumnezeu.

Ce s facem cînd sîntem în deriv pe un ocean de ignoran ? Unii sînt nihili ti i spun ÄNimic." Ei propun c ar trebui s navigam în continuare, ca i cum nu ar fi posibil s descoperim nici o rut care s ne duc spre un adev r clar sau c tre o destina ie pe aceast mare întins . Dar al ii, suficient de
* Luca 4, 8. (N. trad.) NATURA PUTERII

259

con tien i pentru a ti c s-au r t cit, îndr znesc s spere c ar putea ie i din ignoran , dezvoltînd o mai mare con tientizare. Ei au dreptate. Este posibil. Dar o astfel de mare con tientizare nu ajunge la ei printr-o singur str fulgerare orbitoare. Ea vine încet, pies cu pies , i fiecare pies ia na tere prin efortul pacientului de a studia i de a observa totul, inclusiv pe el însu i. Ei sînt elevi umili. Drumul dezvolt rii spirituale este drumul de-a înv a întreaga via . Dac acest drum este urmat mult vreme i cu suficient avînt, vor începe s apar i piesele cunoa terii. încet, încet lucrurile vor începe s aib sens. Exist alei întunecoase, dezam giri, concep ii la care ajungi doar pentru a le abandona. Dar este posibil s ajugem gradual la o în elegere din ce în ce mai profund a semnifica iei existen ei noastre. i gradual putem ajunge în locul în care putem ti în realitate ce facem. Putem s ajungem la putere. Experien a puterii spirituale este în mod fundamental una fericit . Exist o fericire care provine din faptul de a st pîni. într-adev r, nu exist satisfac ie mai mare decît cea de a fi expert, de a ti cu adev rat ce faci. Cei care au crescut spiritual cel mai mult sînt cei care sînt exper i în a tr i. i mai exist o alt bucurie, chiar mai mare. Este bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Pentru c atunci cînd tim cu adev rat ce facem particip m la atotcunoa terea lui Dumnezeu. Con tientizînd în întregime natura unei situa ii, a motivelor noastre de a ac iona în aceast situa ie, rezultatele i ramifica iile ac iunilor noastre, atingem acel nivel de con tientizare care în mod normal ne a tept m s -i apar in lui Dumnezeu. inele nostru con tient a reu it s ajung în armonie cu mintea lui Dumnezeu. Cunoa tem împreun cu Dumnezeu. Totu i, cei care au atins acest stadiu al cre terii spirituale, aceast stare de mare con tientizare, sînt în mod invariabil poseda i de o umilin fericit . Pentru c ei con tientizeaz i faptul c neobi nuita lor în elepciune î i are originea în incon tient. Ei sînt con tien i de conexiunea lor cu rizomul i sînt con tien i c aceast cunoa tere a lor ajunge de la rizom la ei prin aceast conexiune. Eforturile lor de a ti sînt doar eforturi de a deschide conexiunea i sînt con tien i c rizomul, incon tientul lor, nu este doar al lor, ci al întregii ome260
Gra ia

niri, al vie ii întregi, al lui Dumnezeu. Invariabil, cînd sînt întreba i de sursa cunoa terii i a puterii lor, cei cu adev rat puternici vor r spunde: ÄNu este puterea mea. Puterea mic pe care o am este doar o infim expresie a unei puteri cu mult mai mari. Eu sînt un simplu mijloc. Nu este deloc puterea mea." Am spus c aceast umilin este fericit . Acest lucru se întîmpl din cauz c , avînd con tiin a conect rii cu Dumnezeu, cei cu adev rat puternici tr iesc o diminuare a sentimentului de sine. ÄFie dup voia ta, nu a mea. F din mine instrumentul t u" este singura lor dorin . O astfel de pierdere a sinelui aduce cu sine totdeauna un fel de extaz calm, diferit de experien a faptului de a fi îndr gostit. Con tien i de conectarea lor intim cu Dumnezeu, ei experimenteaz o încetare a singur t ii. Aceasta este comuniunea. De i este fericit , experien a puterii spirituale este de asemenea însp imînt toare. Cu cît con tientizarea este mai mare, cu atît este mai dificil de ac ionat. Am men ionat acest fapt în concluzia de la prima sec iune, atunci cînd am folosit analogia cu cei doi generali, fiecare trebuind s ia decizia dac s - i implice solda ii diviziei în b t lie. Cel care î i privea divizia doar ca pe o unitate strategic putea avea un somn u or dup ce luase decizia. Dar pentru cel lalt, con tient de via a fiec rui om de sub comanda sa, decizia va fi groaznic . Cu to ii sîntem generali. Orice ac iune am face, ea poate influen a cursul civiliza iei. Decizia de a l uda sau de a pedepsi un singur copil poate avea vaste consecin e. E u or s ac ionezi avînd con tiin a unor date limitate, l sînd zarurile s cad cum vor. Totu i, cu cît con tientizarea noastr este mai mare, cu atît trebuie s asimil m din ce în ce mai multe date i s le integr m în luarea deciziei. Cu cît tim mai mult, cu atît decizia devine mai complex . îns cu cît tim mai mult, cu atît devine posibil s prezicem cum vor c dea zarurile. Dac ne asum m responsabilitatea de a încerca s prezicem cu exactitate cum va c dea fiecare zar, e posibil s fim atît de cople i i de complexitatea sarcinii, încît s ne scufund m în inac iune. Dar aceast inac iune este ea

îns i o form de ac iune i a nu face nimic ar putea fi cel mai bun curs al ac iunii în anumite împrejur ri, de i în altele ar putea fi un curs dezastruos i distructiv. Deci, puterea spiritual nu este simpl con tientiNATURA PUTERII

261 zare; este capacitatea de a men ine abilitatea de a lua decizii cu o con tientizare din ce în ce mai mare. Iar puterea divin este puterea de a lua decizii cu o con tientizare total . Dar diferit de ceea ce se în elege popular prin aceast no iune, omniscien a nu face ca luarea deciziei s fie mai u oar ; dimpotriv , ea devine din ce în ce mai dificil . Cu cît cineva e mai aproape de divinitate, cu atît acela simte simpatie fa de Dumnezeu. A participa la omniscien a lui Dumnezeu înseamn a împ rt i agonia Lui. Mai exist o problem în ceea ce prive te puterea: solitudinea*. Aici exist o similitudine în cel pu in o dimensiune între puterea spiritual i puterea politic . Cineva care este aproape de vîrful evolu iei spirituale seam n cu cel ce e aproape de vîrful puterii politice. Nu mai exist nimeni deasupra, cineva în curtea c ruia s arunce pisica; nu mai exist nimeni pe care s se dea vina; nimeni care s -i spun ce s fac . S-ar putea s nu mai existe nimeni aflat la acela i nivel cu care s împart chinul i responsabilitatea. Al ii îl pot sf tui, dar decizia îi apar ine doar lui. El singur este responsabil, într-o alt dimensiune, solitudinea enormei puteri spirituale este chiar mai mare decît cea a puterii politice. Pentru c nivelul con tientiz rii rareori este atît de înalt ca pozi ia pe care o ocup , omul politic puternic are aproape totdeauna oameni egali din punct de vedere spiritual cu care s poat comunica. Astfel, pre edin ii i regii au prietenii i sfetnicii lor. Dar persoana care a evoluat la cel mai înalt nivel de con tientizare, de putere spiritual , e foarte probabil s nu aib pe nimeni în cercul s u de cuno tin e cu care s împ rt easc o astfel de profunzime a în elegerii. Una dintre temele predominante ale Evangheliilor este senza ia de continu frustrare a lui Cristos de a nu g si pe nimeni care s -1 în eleag cu adev rat. Nu conteaz cît de mult a încercat, cît de mult s-a extins pe sine, el nu a putut ridica nici m car spiritele propri* Fac o distinc ie între solitudine i singur tate. Singur tatea este lipsa de disponibilitate a celorlal i oameni de a comunica cu cineva la vreun nivel. Oamenii puternici sînt înconjura i de al ii, lacomi de a comunica cu ei; prin urmare, rareori sînt singuri i poate chiar tîn -jesc dup singur tate. Solitudinea îns este indisponibilitatea cuiva de a comunica la nivelul t u de con tientizare.

262
Gra ia

ilor discipoli la nivelul s u. Cei mai în elep i l-au urmat, dar nu l-au putut ajunge din urm i toat iubirea sa nu 1-a putut elibera de necesitatea de a conduce, mergînd înainte îngrozitor de solitar. Solitudinea de acest fel este Äîmp rt it " de cei care merg cel mai departe în c l toria cre terii spirituale. Nu e vorba c o astfel de sarcin nu poate fi purtat , pentru c distan îndu-ne de oameni, rela ia noastr cu Dumnezeu devine inevitabil mai apropiat . în comuniunea dezvolt rii con tiin ei, a cunoa terii împreun cu Dumnezeu exist îndeajuns de mult bucurie pentru a ne sprijini.

Gra ia i boala mintal : mitul lui Oreste
S-au f cut mai multe afirma ii aparent disparate despre natura s n t ii mintale i a bolii; ÄNevroza este întotdeauna un substitut pentru suferin a legitim "; ÄS n tatea mintal înseamn devotarea fa de realitate cu orice pre "; i ÄBoala mintal apare atunci cînd voin a con tient a individului deviaz substan ial de la voin a lui Dumnezeu, care este voin a incon tientului individului". S examin m acum aceast chestiune a bolii mintale mai îndeaproape i s unim aceste elemente într-un întreg coerent. Ne tr im vie ile într-o lume real . Pentru a le tr i cum trebuie, este necesar s ajungem s în elegem realitatea lumii cît putem de bine. Dar la o astfel de în elegere nu ajungem u or. Multe aspecte ale realit ii lumii i ale rela iei noastre cu lumea sînt dureroase pentru noi. Le putem în elege doar prin efort i suferin . Oricare dintre noi, într-o m sur mai mare sau mai mic , încearc s evite acest efort i aceast suferin . Ignor m aspectele dureroase ale realit ii, alungind din con tiin a noastr anumite fapte nepl cute. Cu alte cuvinte, încerc m s ne ap r m con tiin a, con tientizarea pe care o avem de realitate. Facem acest lucru printr-o multitudine de mijloace, pe care psihiatrii le numesc mecanisme de ap rare. Oricare dintre noi folose te astfel de mecanisme pentru a- i limita con tientizarea. Dac în lenea noastr i în frica noastr de a suferi ne ap r m masiv de con tientizare, în elegerea de c tre noi

a lumii va avea pu in sau deloc de-a face cu reaGRATIA I BOALA MINTALA: MITUL LUI ORESTE 263

litatea. Din cauz c ac iunile noastre se bazeaz pe în elegerea noastr , comportamentul nostru va deveni nerealist. Cînd acest lucru se întîmpl într-o m sur suficient , semenii no tri î i dau seama c Äam pierdut leg tura cu realitatea", soco-tindu-ne bolnavi mintal, de i noi sîntem convin i de s n tatea noastr *. Dar înc mult înainte ca lucrurile s ajung la aceast extrem , iar boala s fie observat de semenii no tri, incon tientul nostru observ neadaptarea noastr crescînd . O astfel de observa ie ne este oferit de c tre incon tient printr-o diversitate de mijloace: co maruri, crize de anxietate, depresii i alte simptome. De i mintea noastr con tient neag realitatea, incon tientul, care este omniscient, cunoa te situa ia real i încearc s ne ajute, prin formarea simptomelor stimulînd mintea noastr con tient s con tientizeze c ceva e gre it. Cu alte cuvinte, simptomele dureroase i nedorite ale bolii mintale sînt manifest ri ale gra iei. Ele sînt produse ale Äputernicei for e ce- i are originea în afara con tiin ei, care nutre te cre terea noastr spiritual ". Am ar tat deja într-o scurt discu ie despre depresie, spre sfîr itul primei sec iuni despre disciplin , c simptomele depresive sînt pentru individul suferind semne c multe nu sînt regul cu el i c trebuie f cute modific ri majore. Unele exemple de cazuri pe care le-am folosit pentru a demonstra alte principii pot fi de asemenea folosite pentru a-1 ilustra pe urm torul: simptomele nepl cute ale bolii mintale servesc pentru a le atrage oamenilor aten ia c au luat un drum gre it, c spiritele lor nu se dezvolt i sînt într-o grav primejdie. Dar a vrea s descriu pe scurt înc un caz pentru a demonstra anume rolul simptomelor. Betsy era o femeie de treizeci i doi de ani, dr gu i inteligent , dar cu o sfio enie aproape virginal , care a venit s
* Recunosc c aceast schem a bolii mintale este cumva exagerat de simplificat . Nu sînt lua i, de exemplu, în considerare factorii fizici sau biochimici, care pot fi de o mare sau chiar predominant importan în anumite cazuri. Recunosc de asemenea c este posibil ca unii indivizi s fie mult mai aproape de realitate decît semenii lor i s fie socoti i Änes n to i" de c tre o Äsocietate bolnav ". Totu i, schema prezentat aici este adev rat pentru majoritatea exemplelor de boli mintale. 264
Gra ia

m vad din cauza unor crize severe de anxietate. Era singurul copil al unor p rin i catolici din clasa muncitoare, care fuseser cump ta i i strînseser bani s o trimit la facultate. Dup un an de facultate îns , în ciuda faptului c se descurca bine cu studiile, s-a decis s abandoneze i s se c s toreasc cu b iatul de peste drum ² care era mecanic. i-a luat o slujb ca vînz toare într-un supermagazin. Toate au mers bine timp de doi ani. Dar apoi, brusc, au ap rut crizele de anxietate. De neconsolat. Erau total imprevizibile ² cu excep ia faptului c ap reau totdeauna cînd era în afara apartamentului, undeva f r so ul ei. Se puteau întîmpla cînd mergea la cump r turi, cînd era la slujb în supermagazin sau pur i simplu cînd se plimba pe strad . Intensitatea panicii pe care o sim ea în acele momente era cople itoare. Trebuia s abandoneze orice f cea i s fug literalmente spre cas sau la garajul unde lucra so ul ei. Doar atunci cînd era cu el sau acas panica se diminua. Din cauza acestor atacuri, a trebuit s - i p r seasc slujba. Cînd tranchilizantele pe care i le d dea medicul generalist nu au reu it s opreasc sau m car s influen eze intensitatea atacurilor de panic , Betsy a venit s m consulte. ÄNu tiu ce e r u cu mine", s-a v itat ea. ÄTotul în via a mea e minunat. So ul meu este bun cu mine. Ne iubim foarte mult. Mi-a pl cut slujba pe care o am. Acum totul e groaznic. Nu tiu de ce mi se întîmpla asta. Simt c o s înnebunesc. Ajuta i-m . Aju-ta i-m ca lucrurile s fie la fel de bune cum erau înainte." Dar, bineîn eles, Betsy a descoperit lucrînd împreun cu mine c înainte lucrurile nu mergeau chiar atît de bine. încet i dureros, a ie it la suprafa faptul c , de i so ul ei era bun cu ea, o iritau mai multe lucruri la el. Manierele îi erau vulgare. Aria de interese îi era restrîns . Cînd voia s se distreze, nu tia altceva decît s se uite la televizor. O plictisea. Apoi a început s recunoasc faptul c i slujba ei de casier în supermagazin o plictisea. A a c a început s se întrebe de ce a p r sit facultatea pentru o existen atît de neincitant . ÄEi bine, m sim eam din ce în ce mai neconfortabil acolo", a recunoscut ea. ÄTinerii de acolo luau droguri i f ceau mult sex. Nu m sim eam în regul în aceast privin . M luau la întreb ri nu doar b ie ii care voiau s fac sex cu mine, dar chiar prieGRA IA I BOALA MINTAL : MITUL LUI ORESTE 265

tenele mele. Credeau c sînt naiv . Mi-am dat seama c începusem s m îndoiesc de mine îns mi, de Biseric i chiar de valorile p rin ilor mei. Cred c eram speriat ." în cursul terapiei, Betsy a început

un mesaj de la incon tient.i ucide mama. nu era con tient de boala ei i de r ul pe care i-1 f cea prin autorestrîngere. pe societatea bolnav i chiar pe soart ² pentru condi ia în care se g sesc. A a cum se întîmpla în general cu gra ia. mai relevant s privesc lucrurile în alt fel. în ceea ce o prive te. Cred c acest model e adev rat pentru majoritatea bolilor mintale. cu diferen e substan iale între ele. pe Agamemnon. liber s se mi te i s stabileasc leg turi cu ceilal i. c ci a lor e împ r ia cerurilor. Oreste a .s . cel mai mare p cat pe care-1 poate comite un grec era p catul de a. Atacurile de anxietate ale lui Betsy erau în mod clar o form de agorafobie (literal. pe prietenii fal i. care accept responsabilitatea simptomelor lor. din cartea Mithology (Mitologie) de Edith Hamilton (Mentor Books. c oricine are parte de Äaceste mici atacuri din cînd în cînd". Fac acest lucru într-o diversitate de moduri. încearc s se fereasc de aceste simptome prin tranchilizante. Simptomele. 3. Orizonturile lor s-au l rgit rapid.i slujbele. New American Library. Faptul c sînt nedorite face cu atît mai mult din ele un fenomen al gra iei ² un dar de la Dumnezeu. sa întors la facultate. evitînd anumite activit i. prin multe mijloace subtile. Doar cî iva. Totu i. * Matei 5. ei vor încerca de obicei s dea vina pe lumea din afar ² pe rudele nep s toare. dar eu g sesc c e mai folositor. so ul ei s-a dovedit doritor de a se dezvolta odat cu ea i a mers i el la facultate. Dar pentru ei. 1958). fric de pie e publice. dac dori i. Simptomele i boala nu sînt acela i lucru. Nici una dintre versiuni nu este cea pe care s-o putem numi versiunea corect . Exist mai multe feluri de a privi acest caz destul de tipic.i pun întrebarea dac nu cumva fugea de ceva atunci cînd a p r sit facultatea. Din cauza acestei frici a p r sit facultatea i a început procesul restrîngerii dezvolt rii sale. încearc s 266 Gra ia GRA IA I BOALA MINTAL : MITUL LUI ORESTE 267 ignore simptomele. au fost cele care au f cut-o s . Betsy era bolnav cu trei ani înainte de apari ia simptomelor. Clitemnestra. încearc s fac ceva împrejurul lor.S. mutîndu-se într-un nou ora . fric de spa ii deschise). Boala exist înainte de simptome. i bineîn eles atacurile de anxietate au luat sfîr it. pe companiile lacome. Dup cum cred eu. Am ajuns la acest mit datorit folosirii lui de c tre Rollomay în cartea Love and Will (Iubire i voin ) i în T. aceste atacuri de anxietate pe care ea nu le dorea i nu le ceruse. Din cauza nelegiuirii s vîr ite împotriva lor. Avea aceste atacuri atunci cînd era afar . dar mai uzual."* Ceea ce am spus aici despre rela iile dintre gra ie i boala mintal este frumos redat în marele mit grecesc al lui Oreste i al Furiilor**. iar pentru ea reprezenta o fric de libertate. Aceast nelegiuire a f cut ca blestemul s cad pe capul lui Oreste. Oreste era fiul cel mare al lui Atreus. iau în seam mesajul incon tientului i accept gra ia. i-a omorît tat l i i-a omorît so ul. zeii l-au pedepsit pe Atreus aruncînd un blestem asupra tuturor urma ilor s i. din cauza c rora se sim ea Äblestemat ". Eliot de c tre The Family Reunion (Reuniune de familie). în loc de a fi boala. care î i dau seama c simptomele lor sînt o manifestare a tulbur rii sufletului lor. toate reprezentînd încerc ri de a evita responsabilitatea pentru boala lor. Accept propria inadecvare i durerea necesar de a lucra pentru a se vindeca. ** Sînt multe versiuni ale acestui mit. în cele din urm . majoritatea oamenilor resping acest dar i îi nesocotesc mesajul. pentru a ini ia o autoexaminare i o repara ie. încetînd s mai ofeze. prin micile pilule prescrise de medic sau anesteziindu-se ei în i i prin alcool sau alte droguri. Despre ei vorbea Cristos în prima dintre Fericiri: ÄFerici i cei s raci cu duhul. mama lui Oreste. Frica de libertate era esen a bolii ei mintale. New York. Totu i. b rbat care încercase în mod gre it s se dovedeasc mai puternic decît zeii. p r sin-du. Versiunea dat aici este cea mai condensat . ca i pentru Betsy i to i ceilal i doritori s înfrunte durerea unei psihoterapii exist o mare r splat . nestînjenit de so ul ei. simptomele sînt începutul vindec rii ei. pretinzînd c ele nu sînt cu adev rat simptome. Äde neconsolat". Ca parte a acestui blestem aruncat asupra casei Atrizilor. Chiar dac accept faptul c au aceste simptome. Din fericire. în virtutea codului grecesc al onoa-rei. Frica de libertate pe care o avea Betsy preceda atacurile de anxietate. Unii ar putea spune c boala ei consta în atacurile de anxietate ce reprezentau frica de libertate. Fiul este obligat înainte de toate s -1 omoare pe uciga ul tat lui s u.i con tientizeze în cele din urm boala i au for at-o s reintre pe drumul auto-corec iei i dezvolt rii.

în cele din urm . la fel ca i copiii înc p îna i. Urmat oriunde se ducea de c tre Furii. Aceast înv are ² Äinstruire" ar fi un cuvînt mai potrivit ² este str dania terapeutului care. Au ales s fie mai degrab bolnavi i s dea vina pe zei decît s se fac bine. Transformarea Furiilor în Eumenide reprezint transformarea bolii mintale în soarta bun de care am vorbit. Nu a dat vina nici pe zei sau Äsoart ". A fost un proces lung. au abandonat-o." Zeii erau ului i. a a cum tind s fie majoritatea terapiilor. Dar ca rezultat. Nu a fost o transformare u oar . Furiile halucinatorii care puteau fi percepute doar de c tre Oreste reprezint simptomele. în ultim instan . în acest punct Oreste a s rit în sus i i-a contrazis propriul ap r tor spu-nînd: ÄEu am fost. ap rut în fiecare dintre p rin i sau str mo i. este relativ scurt . ei se vor zbate i vor ipa atunci cînd sînt condu i c tre ideea unei responsabilit i complete pentru ei în i i. cel care mi-am ucis mama.i asuma responsabilitatea iar i i iar i i iar i. Aceast transformare a ap rut datorit faptului c Oreste a fost dispus s accepte responsabilitatea pentru boala lui mintal . transformarea Furiilor în Eumenide va ap rea. Furiile simbolizeaz faptul c boala mintal este o problem de familie. Dup mul i ani de reflec ie singuratic i anulare de sine. a f cut ceea ce p rea c trebuie s fac i i-a omorît mama. Este rar pacientul care intr în terapie cu disponibilitatea de a. Oreste le-a cerut zeilor s -1 elibereze de blestemul ce ap sa pe casa lui Atreus i de Furiile care-1 bîntuiau. care puteau fi v zute i auzite doar de el i care s -1 tortureze zi i noapte cu critica lor tr nc nitoare i apari ia lor însp imînt toare. de i poate mai este înc necesar un an sau doi. Niciodat pîn atunci un membru al casei lui Atreus nu î i asumase întreaga responsabilitate f r s dea vina pe zei. indiferent dac e relativ u oar sau dificil i prelungit . f r a mai da vina pe altcineva. Din minoritatea care a r mas s continue terapia. To i psihoterapeu ii experimenta i au v zut acest mit transpus în practica lor i au fost martori ai transform rii Furiilor în Eumenide. mul i au trebuit s fie înv a i s . zeii l-au pedepsit pe Oreste s fie bîntuit de Furii de trei harpii înfior toare. prin a c ror sf tuire în eleapt Oreste va avea întotdeauna o soart favorabil . în elesul acestui mit nu este obscur. zeii au decis judecata în favoarea lui Oreste i nu numai c lau eliberat de sub blestemul ce ap sa casa lui Atreus. Fiind un rezultat inevitabil al blestemului ce ap sa casa lui Atreus. indiferent cît de doritori de terapie p reau s fie la început.i asume responsabilitatea total pentru ei în i i ca parte a vindec rii lor. Dar Oreste nu a dat vina pe familia sa ² pe p rin ii sau bunicii s i. în schimb. Cei care au stat fa în fa cu boala lor mintal . el a fost vindecat i prin acest proces de vindecare prin propriul efort lucrurile care alt dat îi provocau suferin au fost cele care i-au adus în elepciunea. c p catul tat lui ese trecut asupra copilului. în astfel de cazuri. prin urmare. Oreste r t cea c u-tînd isp ire pentru crima sa.i asuma o responsabilitate total înc de la început. dar de asemenea au transformat Furiile în Eumenide. relativ neted i deseori un proces foarte pl cut atît pentru pacient cît i pentru terapeut. De i în ultim instan c uta s se elibereze de ele. care i-au acceptat totala responsabilitate pentru ea i au f cut schimb rile necesare în ei în i i pentru a dep i boala i-au dat seama nu numai c sînt vindeca i i elibera i de blestemele copil riei lor i ale str mo ilor. în cele din urm . Eumenidele sau Äcele blînde" se refer de asemenea la Äpurt toarele gra iei". el nu ve- 1 268 Gra ia dea Furiile ca pe o pedeaps nedreapt i nu se percepea pe el însu i ca fiind victima societ ii sau a orice altceva. majoritatea pacien ilor. Oreste nu putea fi responsabil de aceasta. iadul personal al bolii sale mintale. Apollo a argumentat c el pusese la cale întreaga situa ie ce îl adusese pe Oreste în pozi ia în care nu a avut de ales.fost torturat de aceast dilem . Terapia. în GRA IA I BOALA MINTAL : MI TUL LUI ORESTE 269 orice caz. lun dup lun i deseori an dup an. i-a acceptat condi ia ca fiind cea pe care i-a construit-o singur i a f cut efortul de a se vindeca. în min ile i vie ile pacien ilor cu care au avut cel mai mare succes. dar i c tr iesc într-o lume . afirmînd c a reu it s isp easc uciderea mamei sale.i confrunt metodic pacientul cu ezitarea lui de a. Imediat ce i-au dat seama c . edin dup edin . trebuind s .i omoare mama i. S-a întrunit un tribunal al zeilor. Apollo. Vorbind în ap rarea lui Oreste. procesul terapiei le cere s . a a cum ar fi putut s o fac . Pentru acest p cat. spirite iubitoare.i asume responsabilitatea pentru condi ia în care se g sesc i pentru procesul vindec rii. Frecvent. în cele din urm îns . vor reu i.

Cred c exist destul de mult adev r în aceast schem i c ea formeaz o teorie psihiatric destul de folositoare practicienilor în mai multe feluri. sentimente înainte renegate devin surs de energie i îndrumare. de i schema are o valoare predictiv în sens statistic ² nevroticii sînt în general mai u or de tratat decît persoanele cu tulbur ri de caracter. sau chiar dac ajung s se angreneze într-o rela ie terapeutic . Astfel. inclusiv simptomele din care i-au revenit. dup vîrsta de doi ani. experien e anterioare dezastruoase cu psihiatri sau psihoterapeu i. Al ii îns vor respinge terapia chiar dac le va fi oferit pe o tav de argint. Mai mult. dar înc destul de bolnavi pentru a fi dificil de vindecat. De i la sfîr itul unui caz de succes sînt tentat s am sentimentul c eu 270 Gra ia l-am vindecat pe pacient. Totu i. clinici reci i resping toare ² pentru a urma o terapie i pentru a ob ine orice pic tur din beneficiile ei posibile.nou i diferit . Chiar dac vor ie i din terapie f r credin în Dumnezeu. el tot ar fi trebuit s se vindece singur. Rezisten a la gra ie Oreste nu s-a dus la psihoterapeut. dar de obicei începînd înainte de vîrsta de cinci sau ase ani. vor spune ei la sfîr itul unei terapii reu ite. cea mai rapid analiz reu it în întregime pe . Dar de ce sînt ale i doar pu ini i ce îi distinge pe ace tia de cei mul i? R spunsul pe care mul i psihoterapeu i sînt obi nui i s îl dea se bazeaz pe o concep ie privind diferitele grade de gravitate în psihopatologie. Pentru c a a cum am men ionat. Exist motive bune pentru a crede c grija p rinREZISTEN A LA GRA IE 271 teasc insuficient în ace ti ani din urm poate produce ea îns i boli mintale i c o bun grij p rinteasc în timpul anilor din urm poate vindeca multe sau poate toate r nile cauzate de grija p rinteasc insuficient din primii ani. este deschis tuturor. Cu alte cuvinte. dar pu ini sînt ale i". vor trece prin ea ca gîsca prin ap . nu am fost mai mult decît un catalizator ² i c am avut noroc s fiu astfel. Problemele de alt dat sînt percepute acum ca oportunit i. cu rezultatul c ei sînt mai pu in bolnavi decît psi-hoticii. iar odat ales. mai u or de tratat i de vindecat. în ciuda dificult ii. dar foarte s rac în perioada dintre vîrsta de nou luni i doi ani. de ce sînt atît de pu ini cei care o fac i atît de mul i cei care nu o fac? Dac drumul cre terii spirituale. s-a vindecat singur. Se crede c indivizii cu tulbur ri de caracter au avut parte de o grij p rinteasc adecvat ca sugari. boala poate fi ameliorat printr-o form sau alta de tratament. De pacient depinde s aleag sau s resping instrumentul. întîmpl ri care odinioar p reau a fi poveri par acum daruri. ea nu ne spune întreaga poveste. psihoterapia este doar un instrument ² o disciplin . iar cei mai bolnavi sînt mai dificil de vindecat. Printre altele. ea denigreaz importan a vast a grijii p rinte ti în copil ria tîrzie i adolescen . astfel de pacien i care au reu it vor avea totu i în general un sentiment foarte real c au fost atin i de gra ie. în realitate. pacientul este cel care hot r te cît s foloseasc acest instrument i cu ce scop. prin urmare. Despre indivizii cu nevroze se crede c au avut parte de o grij p rinteasc adecvat în prima copil rie. ei cred c de i mul i oameni sînt bolnavi. Chiar dac ar fi existat psihoterapeu i în Grecia antic . tiu c . Exist oameni care vor dep i tot felul de obstacole ² de exemplu. dezaprobarea rudelor. Despre nevrotici se crede c sînt mai pu in bolnavi decît cei cu tulbur ri cu caracter sau psihotici i. ÄDepresia i atacurile mele de anxietate au fost cele mai bune lucruri care mi s-au întîmplat vreodat ". de ce atît de pu ini aleg s mearg pe el? La aceast problem se referea Cristos cînd a spus Äc ci mul i sînt chema i. dar e aproape imposibil de vindecat. se crede c indivizii cu psihoze au avut parte de foarte pu in grij din partea p rin ilor în primele nou luni de via . indiferent cît de capabil este terapeutul. Dac în ultim instan oamenii se vindec singuri cu sau f r instrumentul psihoterapiei. gravitatea bolii mintale a cuiva este în mod direct determinat de cît de devreme au fost priva i de grija p rinteasc i de gravitatea acestei priva iuni suferite în copil rie. Nu trebuie criticat cu totul. indiferent de efortul i iubirea lui. bani insuficien i. Barierele dezgust toare de alt dat sînt acum provoc ri binevenite. Mai mult. unii sînt mai bolnavi decît al ii. dar c apoi aceast grij a devenit neîndestul toare cîndva. Anume. Gînduri înainte nedorite devin intui ii folositoare. iar cei cu tulbur ri de caracter sînt în general mai u or de tratat decît psihoticii ² ea nu reu e te s prezic prea bine cursul dezvolt rii într-un caz individual. netr gînd nici un folos.

alta decît p rin ii i prin alte c i adi ionale pe care nu le în elegem. care s-au ridicat mult deasupra p rin ilor lor pe scara evolu iei umane. nici unul mai pu in nobil decît altul. spre satisfac ia complet a cuiva. s r mînem pe treapta confortabil i u oar pe care ne afl m acum sau chiar s coborîm la forme de existen din ce în ce mai pu in preten ioase. mai exist un aspect al ei care merit înc o dat o men iune particular : chestiunea puterii. Datorit gra iei. Aceasta este o puternic for extern con tiin ei lor. Afirma ia lui Cristos ² Äc ci mul i sînt chema i. o persoan care este doar u or bolnav . dar de asemenea. care opereaz prin intermediul incon tientului la fel ca i prin intermediul unei persoane iubitoare. fiindc acest concept ne aduce înc o dat în pragul misterului. luînd în considerare conceptul de gra ie. s cre tem spiritual. Citi272 Gra ia torul î i va aminti c a doua sec iune a acestei c r i se termina cu patru întreb ri despre iubire. Iubirea este voin a de extindere de sine prin cre tere spiritual . De i ne-am ocupat de fundamentul problemei entropiei sau lenii. Psihiatrii i al i oameni sînt familiariza i cu faptul c problemele psihiatrice apar cu o remarcabil . dar am f cut de asemenea observa ia c nutrirea p rinteasc de una singur nu reu e te s asigure existen a acestei capacit i în to i oamenii. Pe de alt parte. Am sugerat c poate fi totu i aruncat o oarecare lumin asupra acestor întreb ri. Printre factorii pe care aceast schem a diferitelor grade de gravitate a bolilor psihice nu reu e te s îi ia în considerare se num r acel lucru efemer din pacient care poate fi numit Ävoin a de a cre te". c sîntem cu to ii înv lui i în dragostea lui Dumnezeu. s posede o extrem de puternic Ävoin de a cre te". dintre care vom discuta acum dou : de ce unii oameni nu reu esc s r spund la tratamentul celor mai buni i mai iubitori terapeu i i de ce unii oameni dep esc copil rii lipsite total de iubire cu sau f r ajutorul psihoterapiei. am lucrat timp de trei ani cu o femeie care în mod clar avea Ädoar" o nevroz i care ar fi trebuit s dobîndeasc doar o minim îmbun t ire. Totu i. nu tiu în ce m sur voi fi capabil s contribui la în elegerea ei. Este vorba de lenea noastr . De ce atunci doar unii oameni cresc spiritual i evolueaz dincolo de circumstan ele felului în care s-au comportat p rin ii? Cred c gra ia este disponibil pentru oricine. Se va vedea imediat c voin a de a cre te este în esen acela i fenomen ca i iubirea. Am ajuns s cred i am încercat s demonstrez c capacitatea de a iubi a oamenilor i. Am discutat despre faptul c îns i capacitatea de a iubi este nutrit de c tre grija iubitoare a p rin ilor. Cred. dar pu ini dintre noi aleg s asculte chemarea ei". dar c reia îi lipse te voin a de a cre te nu se va mi ca un centimetru din pozi ia ei nes n toas . dar pu ini sînt ale i" ² a putea-o traduce ca însemnînd Äto i sînt chema i i de c tre gra ie. Este posibil ca un individ s fie extrem de bolnav i totu i. prin urmare.care am f cut-o vreodat a fost cea a unui b rbat care a venit la mine cu o psihoz major i a c rui terapie a ajuns cu bine la sfîr it în nou luni. pentru a deveni ei în i i persoane pline de iubire? Cititorul î i va aminti de asemenea c am afirmat atunci c m îndoiesc c voi putea r spunde la aceste întreb ri. voin a lor de a cre te este nutrit nu doar de iubirea p rin ilor în timpul copil riei. s iubim veritabil. c voin a de a cre te a pacientului este în mod crucial hot rîtoare pentru succesul sau e ecul psihoterapiei. Tot a a cum gra ia este sursa suprem a for ei care ne împinge s urc m scara evolu iei umane. Am vorbit pe larg despre cît de dificil este s ne disciplin m. de p catul oriREZISTEN A LA GRA IE 273 ginar al entropiei cu care am fost blestema i. Cum se face atunci c p rem s posed m o rezisten egal la s n tate? R spunsul la aceast întrebare a fost de fapt deja dat. caz în care vindecarea va ap rea. Este natural s d m înapoi în fa a dificult ii. în acela i timp. este posibil ca oamenii s dep easc traumele cauzate de p rin ii lipsi i de iubire i s devin ei în i i oameni iubitori. Singurul r spuns pe care îl pot da este prin urmare acela c mul i dintre noi aleg s nu ia în seam chemarea gra iei i s refuze ajutorul ei. Oamenii care iubesc veritabil sînt prin defini ie oameni afla i în cre tere. întrebarea devine atunci: De ce doar atît de pu ini dintre noi aleg s ia în seam chemarea gra iei? De ce cei mai mul i dintre noi se opun gra iei? Am vorbit mai devreme despre gra ia care ne înzestreaz cu o anumit rezisten incon tient la boal . de c tre gra ie sau de c tre iubirea lui Dumnezeu. de-a lungul vie ilor lor. exist un factor care nu este deloc în eles sau m car recunoscut de c tre teoria psihiatric contemporan . entropia este cea care ne face s rezist m la aceast for . atît cît putem defini afec iunea psihiatric . De i recunosc extrema importan a acestei voin e de a cre te. Pe de alt parte. prin urmare.

a tepta i de la mine ca eu s fiu un fel de Dumnezeu sau ceva în genul sta!" E trist s .i în pace cî tigurile. fiind con tient de comunicarea lor distorsionat i de felurile nesincere în care încercau s o manipuleze pentru a realiza a tept rile lor nerealiste i c astfel a reu it ea s fie la în l imea situa iei. Deci El le-a dat discipolilor S i pace. ei mergeau în c l torii departe pentru a suferi pe mare i pe uscat. a experimenta personal prezen a ei constant . a ti cît de aproape e ti de Dumnezeu înseamn a cunoa te i a experimenta continuu o lini te i o pace interioar pe care doar cî iva o posed . Nu vreau decît s pot s m relaxez i s m bucur. (N. pentru a fi închi i. Har-court Brace. 1952.i extind acest tip de con tientizare la alte situa ii. Deaorece chemarea gra iei înseamn o promovare. prin urmare. în virtutea inteligen ei i stabilit ii lor. A experimenta apropierea de Dumnezeu înseamn de asemenea a experimenta obliga ia de a fi Dumnezeu. 27. obliga iile chinuitoare. ÄNu am venit aici pentru ca via a mea s devin mai dificil . ÄDar asta mi-ar cere s gîndesc tot timpul!". va putea s se g seasc de tot mai multe ori la Äîn l imea situa iei" i.S. la fel ca în via a profesional . cel mai bun vin pentru prieteni pe mas . Este o trecere de la copil ria spiritual la maturitatea spiritual . S-a gîndit El la Pace a a cum ne gîndim noi la ea: regatul Angliei în pace cu vecinii s i. a spus ea. a spus ea. trad. 27." I-am spus c acest lucru se poate întîmpla. A devenit furioas . gospodarul socotindu. A a se întîmpl i cu cre terea spiritual . aminti i-v c El a spus de asemenea Änu precum d lumea v dau Eu"**. Ce în elege atunci El prin pace? Dac întreba i aceasta. A fi con tient de gra ie. aceast cunoa tere i con tientizare aduce cu ea o mare responsabilitate. REZISTEN A LA GRATIE 275 ce cu în elepciune. Eliot descrie aceast chestiune în predica de Cr ciun pe care Thomas Becket o ine în piesa Murder in the Cathedral (Crim în catedral ). pentru a cunoa te tortura. ar tîndu-i c motivul pentru care s-a sim it atît de bine era acela c pentru prima oar cînd a fost vorba de familia ei s-a aflat într-o pozi ie de putere. (N. Nu vi se pare ciudat c îngerii trebuie s vesteasc Pacea cînd lumea f r încetare este îndurerat de R zboi i de frica de R zboi? Nu vi se pare vou c vocile îngere ti gre esc i c promisiunea este o dezam gire sau o în el torie? Reflecta i acum la felul cum Domnul însu i a vorbit despre Pace. pacea Mea o dau vou "*. Dar gîndi i-v pu in la cuvîntul Äpace". baronii în pace cu regele. I-am spus c odat ce va putea s . o chemare la a fi p rinte pen274 Gratia tru omenire.i pun pe umeri epole ii de ofi er? Nu este de mirare c pacien ii psihoterapiei n-au nici cel mai mic gust pentru puterea care înso e te s n tatea mintal autentic . ÄNu vreau s gîndesc la naiba tot timpul". pentru a suferi moartea prin martiraj. Pe de alt parte. Exist un mare num r de subofi eri care mai degrab ar muri decît s devin ofi eri i care în mod repetat resping ofertele de instruire pentru a deveni ofi eri. a ipat ea. casa m turat . New York. dar nu pace a a cum o d lumea. dezam gi i. datoriile. nevasta cîntîn-du-le copiilor? Acei b rba i discipoli ai S i nu tiau despre astfel de lucruri.) *** The Complete Poems and Plays (Opere complete). Exist mul i militari de carier de rang inferior care pur i simplu nu doresc s devin sergen i de companie. plutonieri sau plutonieri majori. de a fi agent al puterii i iubirii Lui. O tîn r care a f cut terapie cu mine timp de un an pentru o depresie extins i care a ajuns s afle o mul ime de lucruri despre psihopatologia rudelor sale era extrem de bucuroas într-o zi pentru c reu ise s se descur* Ioan 14. El le-a spus discipolilor S i: ÄPace v las vou . sînge rece i u urin într-o situa ie de familie. s aib parte de sentimente bune din ce în ce mai frecvent. Nu este remarcabil faptul c atît de mul i sergen i bine dota i nu doresc s . ÄM-am sim it cu adev rat bine". ÄA vrea s simt acest lucru mai des. pp. Dvs.*** Deci odat cu pacea gra iei vin i responsabilit ile. T. Chemarea gra iei este chemarea c tre o via de grij plin de efort.frecven la indivizi curînd dup ce au fost promova i într-o pozi ie de mai mare putere i responsabilitate. c tre o via de servire i de sacrificiu. Psihiatrul militar care este mai familiarizat cu problema Änevrozei de promovare" este de asemenea con tient c problema nu apare cu o frecven i mai mare din cauza num rului mare de solda i care reu esc s reziste înc de la început promov rii. Am fost de acord c puterea ei ar putea s evolueze i s se men in prin mult gîndire i c ea se va debarasa astfel de sentimentul de neputin aflat la r d cina depresiei ei. M-a privit cu un început de sentiment de oroare. trad) ** Ioan 14. o chemare c tre o pozi ie de o mai mare responsabilitate i putere. 1909 -1950. grad pentru care. 198 -199. ar p rea bine dota i.

mi-e team c nu sînt vrednic de încrederea Ta. ei vor l sa în cele din urm în spate sentimentul c nu pot s coopereze cu o lume cople itoare i f r mil i într-o zi î i vor da seama brusc c le st în putere s fac tot ce vor.i asume puterea de care este capabil . Totu i. m car par ial. Äce m va opri de la a face gre eli grosolane. un fenomen ÄO. Doamne. de la a fi imoral. credem c libertatea i puterea adultului ni se cuvine. este o chemare la maturitate complet . Mul i î i tîr sc picioarele i în fapt nu devin niciodat mai mult decît par ial adul i. de asemenea. Patrologia Latina 35. Doamne. Sîntem obi nui i s ne imagin m experien a convertirii sau a bru tei chem ri a gra iei ca pe un fenomen de tipul ÄO. totdeauna doritori de responsabilit i noi i mai mari. sînt nevrednic" sau am putea spune: ÄO. dar pu ini sînt ale i" este u or explicabil în lumina dificult ilor . în sine. încît mai degrab resping prezen a lui Dumnezeu decît s aib experien a lor în ile ca singur c pitan al vasului lor. de la a comite nelegiuiri. printr-un amestec de consolare. r spunsul va fi de asemenea: ÄO. am fi îngrozi i de solitudinea noastr . A a cum am men ionat deja. Ar putea suna ciudat pentru un novice. mul umesc Doamne!". am putea spune: ÄO.ii sînt familiariza i cu faptul c oamenii sînt în mod curent îngrozi i de s n tatea mintal . redare a încrederii i de severitate. ea este de multe ori. a a cum se întîmpl deseori. însemnînd: ÄDac e ti iubitor i sîrguincios vei putea face orice vei dori. A ne ridica pîn la pozi ia unei asemenea puteri. Sfîntul Augustin scria: ÄDilige et qu-od isfac". în care s nu avem pe cine da vina în afar de noi în ine. Mul i dintre noi sînt precum copiii sau adolescen ii. îngrozit de preten iile pe care le avea s n tatea mintal de la ea. vor gîndi ei. Con tientizarea acestei libert i este însp imînt toare. nu nes n toas : frica de a deveni puternic este frica de a folosi gre it puterea. aceast fric este legitim i. Nu partea din maxima Sfîntului Augustin cu Äf ce vrei" este indigest pentru ei. Am spus în mai multe feluri cît de dificil este s te maturizezi. reprezint o stare de lucruri care provoac fric . Cînd aceast fric i senza ie de nevrednicie sînt atît de mari încît s opreasc asumarea puterii. 276 Gra ia REZISTENTA LA GRA IE 277 Dac oamenii progreseaz îndeajuns în psihoterapie. Doamne. dar nu trebuie s fie atît de uria încît s opreasc o persoan s ia în seam chemarea gra iei i s . de a. Cei care au chemarea gra iei pot s se lupte ani de zile cu frica lor înainte de a putea s o dep easc i s . chiar trebuie?" Deci faptul c Ämul i sînt chema i. Dar pentru mul i oameni frica nu de faptul c ar putea abuza de putere reprezint problema principal în rezisten a lor la gra ie. inseparabil de procesul maturiz rii psihologice. sau am putea spune: ÄO. dar nu prea avem apetit pentru responsabilitatea i disciplina de sine a adultului.2033. la naiba!" în momentul în care auzim în cele din urm chemarea. dar psihoterapeu."* 1 Ioan 7. ci partea cu Äfii sîrguincios". Din acest motiv ea nu trebuie l sat la o parte. de la a abuza de libertatea i puterea mea? Sînt sîrguin a i iubirea mea suficiente ca s m conduc ?" Dac con tientizarea puterii i a libert ii este tr it ca o experien a chem rii gra iei. totdeauna dînd înapoi de la cerin ele unei maturiz ri complete. ce ar putea deveni problema central în psihoterapia cuiva. O parte major a sarcinii psihoterapiei const nu doar în a-i face pe pacien i s ajung la experien a s n t ii mintale. dac Dumnezeu nu ar fi cu noi în aceast pozi ie înalt . Mul i oameni vor pacea f r solitudinea puterii. bucurie!" Din experien a mea.i accepte propria evlavie.i asuma egalitatea cu Dumnezeu. s previn faptul ca pacien ii s fug de aceast experien odat ce au avut-o." Aceast fric este bineîn eles ea îns i parte integrant a sîrguin ei i iubirii cuiva i prin urmare este folositoare în guvernarea de sine care previne abuzul de putere. ÄDac pot s fac tot ce vreau". dar. i vor încrederea în sine a adultului f r s trebuiasc s se maturizeze. într-o privin . Chemarea gra iei este în forma sa ultim o soma ie de a fi una cu Dumnezeu. mul i au o capacitate atît de mic de a tolera solitudinea puterii.spun c la scurt vreme dup aceea aceast femeie poten ial str lucit a terminat tratamentul prea pu in vindecat . A a cum ne sim im oprima i de c tre p rin ii no tri ² sau de c tre societate sau soart ² la fel avem nevoie de puteri deasupra noastr pe care s d m vina pentru condi ia în care ne afl m. Foarte pu ini p esc siguri pe ei i f r ov ial în via a de adult. Prin urmare. A a este i cu cre terea spiritual . este vorba de o problem nevrotic .

chiar cînd se afl în cele mai bune mîini. dar nu tii de unde vine i încotro se duce."* Dup ce am spus atît cît am putut despre fenomenul gra iei. am devenit mai pu in selectiv în hot rîrea pe cine voi încerca s tratez. Am interpretat spusa lui Cristos Ämul i sînt chema i. Am înv at c în primele stadii ale procesului psihoterapeutic nu am absolut nici o capacitate de a prezice care dintre pacien ii mei nu va reu i s r spund la terapie. In esen . Astfel este cu oricine e n scut din Duhul. putem ca prin voin s ne deschidem fa de miraculoasa ei venire. am spus c gra ia se cî tig . întrebarea cu care am r mas atunci nu este de ce oamenii e ueaz în a accepta psihoterapia sau de ce e ueaz s beneficieze de ea. la un nivel. atunci. care va r spunde printr-o cre tere semnificativ . ' Ioan 3. dar e la fel de probabil s fi tr it experien a unei profunde priv ri de afec iunea p rinteasc sau de grija veritabil . Sau pot lupta împotriva ei i o pot blestema. dar s descoperim apoi tot felul de piedici în cale. în ciuda voin ei noastre. un loc bine primitor. Ace ti oameni pot veni cu o forma ie cult bogat sau cu o forma ie supersti ioas împov r toare. care este atît de dificil ? Ce-i distinge pe ace ti cî iva de cei mul i? Nu pot s r spund la aceast întrebare. 8. chiar dac am . i care va cre te miraculos imediat pîn la starea de gra ie. Prin aceast interpretare am indicat c faptul de a fi binecuvînta i de gra ie este o chestiune ce ine de alegerea noastr . ei nu pun natura lor pe seama voin ei proprii. îmi cer scuze fa de cei pe care i-am exclus de la terapie ca rezultat al ignoran ei mele. De i. la final nu ne-a r mas decît s recunoa tem natura ei misterioas . Ei pot s fi avut experien a unor p rin i iubitori. i tiu c acest lucru este adev rat. noi sîntem cei care alegem dac vom lua în seam chemarea gra iei. de exemplu. f cîndu-i loc doar gradual i dureros. Prin urmare. am scris despre cre terea spiritual ca i cum ar fi un proces predictibil i ordonat. c rora Ävia nou din ceruri" le-a fost dat . Nu simt c ei au fost cei care au cî tigat-o. cu experien a pe care am dobîndit-o de-a lungul anilor. Mai degrab . dar pu ini sînt ale i" ca semnificînd faptul c foarte pu ini aleg s ia în seam chemarea gra iei din cauza dificult ilor ce intervin. i nici de ce oamenii se opun în mod curent gra iei. De-a lungul acestei c r i. Putem s ne preg tim pe noi în ine s fim un teren fertil. Ei pot intra în psihoterapie din cauza unor dificult i minore de adaptare sau cu boli 278 Gra ia mintale cople itoare. gra ia ajunge la noi. întrebarea este opus : cum de cî i-va iau în seam chemarea. în-cercînd s ob inem gra ia. Dac ne putem transforma în indivizi total disciplina i. întîmpinarea gra iei i sîntem iar i în fa a unui paradox. pe de-a-ntregul iubitori. Cristos însu i a vorbit despre imposibilitatea de a prezice gra ia cînd i-a spus lui Nicodim: ÄVîntul sufl unde voie te i tu auzi glasul lui. în mod con tient. centimetru cu centimetru. Pot lua în seam brusc chemarea gra iei i cu aparent u urin . dac î i pl te ti taxele i munce ti îndeajuns. la un altul pare clar c Dumnezeu este cel care face alegerea.inerente de a r spunde la chemarea gra iei. bineîn eles c vei reu i s prime ti acest grad academic. Sau s-ar putea ca aparent s nu prea avem gust pentru via a spiritual i totu i s fim viguros chema i c tre ea. Am putea s nu o c ut m i totu i ea s ne g seasc . este una de uluire fa de propria condi ie. totu i par ial . simt distinct faptul c bun tatea naturii lor a fost creat de mîini mai în elepte i mai iscusite decît ale lor. am putea dori cu aviditate via a spiritual . Poate cel mai bun lucru pe care-1 putem spune este c . ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 279 in acela i timp. Cei care sînt mai apropia i de gra ie sînt cei mai con tien i de caracterul misterios al darului ce li s-a dat. ea ne-ar putea ocoli. Mai degrab . Cum vom rezolva acest paradox? Nu o s-o facem. for a entropiei face s fie natural faptul de a se comporta astfel. Pot fi b trîni sau tineri. Experien a comun a celor care au atins starea de gra ie. de i nu putem ajunge prin noi în ine la gra ie. De i au o con tientizare realist asupra bun t ii naturii lor particulare. Am dat de în eles c cre terea spiritual poate fi înv at a a cum cineva înva pentru doctorat. Nu noi ajungem la gra ie. tiu c de fapt lucrurile nu se întîmpl deloc astfel.

i pentru c e probabil ca tot acest material s fie foarte obscur. aceste daruri din incon tient care acum nu mai sînt c utate ² u ureaz elegant procesul dorit al vindec rii. Prin acest amestec paradoxal de a c uta i de a nu c uta a ob inut el darul serendipit ii i binecuvântarea gra iei. S rede-finim acum serendipitatea nu ca pe un dar. 280 Gra ia paradoxul c alegem gra ia i c sîntem ale i de c tre gratie este esen a fenomenului serendipit ii. atunci vom deveni demni de a fi iubi i. A a este cu iubirea uman i a a este cu iubirea lui Dumnezeu.i aminteasc visele i apoi cum s aprecieze i s perceap comoara ce zace în untrul lor. s lase visele s vin la ei. Una din inten iile principale ale acestei sec iuni despre gra ie a fost aceea de a-i ajuta pe cei afla i pe calea cre terii spirituale s înve e s aib competen a serendipit ii. ce-rînd a a cum se întîmpl ca pacientul s renun e la un anume control i s . iar r splata de a fi iubi i pe care nu am c utat-o ne va g si ea. Pentru c acest voluminos material cu vise poate servi la împiedicarea muncii în domenii mai fructuoase de analiz . cine se poate îndoi c eliberarea nu a venit la el anume pentru c i-a dedicat cel pu in aisprezece ani c u-tînd-o. Pe de alt parte. trebuie s lucr m pentru a deveni con tien i de valoarea lor i pentru a trage avantaje din ele atunci cînd ajung la noi i trebuie de asemenea s lucr m uneori pentru a nu le c uta sau a tepta. Aceast înv are poate s fie destul de dificil ea îns i. în cazul în care c ut m s fim iubi i ² dac ne a tept m s fim iubi i ² acest lucru nu se poate împlini. materialul cu vise amintit descre te în cantitate. complet nefolositoare. înregistrînd fiecare dintre visele lor complet detaliat i vor aduce literalmente la edin e mormane de vise. Serendipitatea a fost definit ca Ädarul de a g si lucruri valoroase sau agreabile f r a le c uta". Totu i.i asume o rela ie mai pasiv în mintea lui. dar cre te dramatic în calitate. Furiile s-au transformat în Purt toare ale Gra iei tocmai pentru c Oreste a lucrat pentru a cî tiga favoarea zeilor i în acela i timp nu a a teptat ca zeii s -i netezeasc drumul. Acela i fenomen este în mod curent demonstrat de felul în care pacien ii utilizeaz visele în psihoterapie. am scris aceast sec iune deoarece cred c con tientizarea existen ei gra iei poate fi de un considerabil folos pentru cei care au ales s c l toreasc pe dificila cale a cre terii spirituale. Rezultatul este c visele pacientului. ei arunc din con tiin tot materialul visului ca fiind nevaloros i neimportant. într-adev r. Dar mai întîi trebuie s ne facem pe noi demni de a fi iubi i. Dar atunci cînd ne nutrim pe noi în ine i pe ceilal i f r a avea ca preocupare principal ob inerea unei recompense. Aceea i abordare paradoxal trebuie folosit în ceea ce prive te toate celelalte forme: intui ii bru te. premoni ii i o întreag serie de evenimente sincronice de serendipitate. Dar odat ce un pacient înva s nu fac nici un efort con tient pentru a apuca visele. Dac privim cealalt fa a monedei totu i. Aceast con tientizare le va u ura c l toria în cel pu in trei feluri: îi va ajuta s trag avantajele gra iei de-a lungul drumului. Pentru c nu e îndeajuns de mult timp s analizeze toate aceste vise. ci ca pe o capacitate înv at de a recunoa te i de a utiliza darurile gra iei care ne sînt date de dincolo de domeniul voin ei con tiente. Ace ti pacien i trebuie mai întîi s fie înv a i s . Oricine vrea s fie iubit. studiile de teologie reprezint o metod insuficient de preg tire i prin ea îns i. vom vedea c sînt mul i pacien i care intr în psihoterapie cu absolut nici ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 281 o con tientizare sau în elegere a imensei valori pe care visele o pot avea pentru ei.fi ignoran i în ceea ce prive te teologia i chiar dac nu ne-am gîndi deloc la Dumnezeu. i fa de toat iubirea. aisprezece ani de preg tire? El a c utat-o i nu a c utat-o în acela i timp. Pentru a utiliza eficient visele. ne-am preg tit bine pe noi în ine pentru venirea gra iei. Am v zut deja c visele sînt doar o form sau o cale prin care ne sînt date darurile gra iei. Deci a a stau lucrurile cu gra ia. Trebuie s ne preg tim pentru a fi iubi i. le va da un sim mai sigur al direc iei i le va oferi încurajare. vor c uta cu aviditate aceste r spunsuri printr-un efort deliberat. s lase incon tientul s aleag care din vise trebuie s intre în con tiin . Prin urmare. Dar visele lor le sînt de pu in ajutor. Reciproc. mecanic i considerabil. con tien i de faptul c visele con in r spunsuri la problemele lor. tot acest material cu vise poate fi o piedic pentru terapia lor. Cu aceast capacitate vom descoperi c dezvoltarea noastr spiritual este îndrumat de o mîn invizibil i de inimaginabila în elepciune a lui Dumnezeu . Facem acest lucru devenind noi în ine fiin e umane iubitoare i disciplinate. Astfel de pacien i trebuie s fie înv a i s nu mai caute vise. Trebuie s le l s m s fie adev rate daruri. Buddha a g sit iluminarea doar atunci cînd a încetat s o caute ² cînd a l sat-o s vin la el. Unii pacien i. vom fi dependen i i lacomi i nu vom iubi veritabil.

le spun uneori c rasa uman este aproape de a face un salt în evolu ia sa. de a urca cu efort i angoas pe propriul drum. Prin gra ie. nu poate fi predat nici o înv tur care s -1 elibereze pe c l torul spiritual de necesitatea de a. Prin tiin . ÄDac vom reu i sau nu acest salt". dar nu te a tepta la o detaliere mai ampl . sîntem ajuta i s nu e u m. neajutorat . Astfel. invizibile într-un univers ale c rui dimensiuni sînt atît de largi încît nici chiar tiin a nu le poate m sura? Totu i. Chiar atunci cînd în elegem cu adev rat aceste chestiuni. Acest timp i spa iu exist ca noi s c l torim prin el. Acest lucru nu poate fi f cut. realitatea gra iei indic umanitatea ca fiind centrul universului. c l toria devine mai rapid . Atunci-cînd pacien ii mei pierd din vedere semnifica ia pe care o au i sînt descuraja i de efortul muncii pe care o facem. dar de asemenea a realit ii c voin a lui Dumnezeu este devotat cre terii spiritului individual uman. Existen a gra iei este dovada prima fade nu doar a realit ii lui Dumnezeu. Dar noi în ine trebuie s p im peste ea unul cîte unul. Credem în pricipiile mecanice ale universului." i a mea. 282 Gratia printre mul i al ii. ele nu sînt îns i înv area. a spune cinci Ave M ria înainte de micul dejun. atunci începe sau întoarce-te la texele antice. în elegerea nostr în ine ca lipsi i de sens i insignifian i este puternic zguduit . Dar nu sîntem pierdu i în univers. Acest ceva îl numim Dumnezeu. Ne tr im vie ile sub privirea lui Dumnezeu. i prin gra ie tim c sîntem bine veni i. Deoarece c l toria dezvolt rii spirituale cere curaj.i lua singur calea. Nici un înv tor nu te poate duce acolo. independen a gîndurilor i a ac iunilor. Am încercat s transmit aceast percep ie. c l toria trebuie îns s fie f cut de unul singur. dependen ei. Din contr . le spun eu lor. serve te pentru unii la cultivarea descuraj rii. ini iativ . Odat ce percepem realitatea gra iei. Originalitatea aceste c r i deriv din faptul c eu am ajuns la aceea i în elegere printr-o cale individual . am ajuns s afl m c s la ul nostru este o planet a unei stele printre altele pierdut într-o galaxie. Dac ceri o mai mare în elegere decît cea pe care notele de subsol moderne pot s i-o ofere. nu în miracole. C ci ce semnifica ie posibil putem avea. înlocuirea miturilor ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 283 umane de informa iile tiin ifice ne-a f cut s suferim de un sentiment al lipsei de sens personale. Universul este aceast treapt care a fost pus pentru a ne preg ti o cale. ci în centrul viziunii Sale. de c tre Cristos. aceste idei au fost stabilite cu mult înainte ² de c tre Buddha. Ceea ce alt dat p rea a fi un basm se dovede te a fi realitate. ca indivizi sau chiar ca ras . Sînt mul i care datorit pasivit ii. De i vorbele profe ilor i ajutorul gra iei sînt disponibile. Faptul c tr im într-o epoc tiin ific . Nu exist formule prestabilite. a preocup rii Sale. care ne constrîng s sim im i s ne comport m într-un anume fel atunci cînd noi nu sîntem nici m car con tien i de ceea ce facem. trecînd prin împrejur rile unice ale propriilor lor vie i pîn la identificarea sinelui lor individual cu Dumnezeu. Ce putem cere mai mult? . îndrumat . de c tre Lao Tzî. m-a ajutat s percep realitatea fenomenului gra iei. i tot a a cum p rem pierdu i în mijlocul enormit ii universului extern. Intr-un fel sau altul. Ritualurile sînt doar ajutoare pentru înv are. rugîndu-te cu fa a la est sau la vest sau mergînd la biseric duminica. de i ne este de ajutor în unele aspecte. Äeste responsabilitatea ta personal . Nu poate fi spus nici un cuvînt. tiin a ne face s ne dezvolt m o imagine despre noi în ine ca fiind neajutora i i guverna i de for e interne ce nu sînt supuse voin ei noastre ² de moleculele chimice din creierul nostru i de conflictele din incon tientul nostru. Caut o mai mare în elegere. într-un anumit fel. aceea i tiin este cea care. mi ca i încolo i încoace de for e interne chimice i psihologice pe care nu le în elegem. fricii i lenii vor s li se arate fiecare centimetru din cale i s li se demonstreze c fiecare pas va fi sigur i c le merit efortul. c l toria cre terii spirituale este înc atît de solitar i dificil încît deseori ne descuraj m. A mînca hran organic . toate acestea nu te vor duce la destina ie. Existen a acestei for e (odat perceput ) indic cu incontestabil siguran faptul c dezvoltarea spiritual a omului este de cea mai mare importan pentru ceva mai m re decît noi în ine. Faptul c exist dincolo de noi în ine i de voin a noastr con tient o puternic for care nutre te dezvoltarea i evolu ia este îndeajuns pentru a întoarce pe dos ideea insignifian ei de sine. Este probabil c universul a a cum îl cunoa tem este doar o treapt c tre intrarea în împ r ia lui Dumnezeu. ducîndu-mi via a în secolul XX.cu o infinit mai mare acurate e decît cea de care e capabil voin a noastr con tient . nu la periferia.

multe dintre ele con ineau i daruri: poezii potrivite. în semn de apreciere. eram foarte preocupat i critic fa de moralitatea implic rii Americii în r zboiul din Vietnam. La vremea cînd am început terapia în 1966. ele au fost de asemenea extrem de iubitoare. dar ele pot emana din mici indicii tangibile.i taxa pentru o singur edin i du-te la altul. citate folositoare din al i autori. Acest lucru poate fi de asemenea deseori sim it repede. Inteligente i bine articulate f r excep ie. Am început s resimt vibra ii bune înainte chiar de a da ochii cu el. De obicei. de i terapeutul n-ar trebui s se n pusteasc asupra ta cu asigur ri pline de bun tate i angajamente bru te. pl -te te. am neglijat s specific c o mic minoritate de oameni ² poate cinci procente ² au probleme psihiatrice de o asemenea natur încît nu r spund la psihoterapie. A devenit clar pentru mine c exist o întreag re ea ² mult mai vast decît am îndr znit s cred ² de oameni din toat ara care au plecat de la lungi distan e pe drumul pu in b tut al cre terii spirituale. ei vor fi de asemenea pruden i. Este ceea ce agen ii de burs numesc o investi ie cu risc înalt. dup o singur întîlnire cu un terapeut. Totu i. De i probabil n-o s fii v t mat. Le mul umesc c mi-au f cut acela i serviciu. sexul sau vîrsta lui este dac el sau ea este o persoan plin de o grij veritabil . disciplina i i de obicei rezerva i. Dar continuu s cred c majoritatea celor care nu au reu it s beneficieze de munca cu un terapeut competent li s-a întîmplat astfel din cauza lipsei de apetit sau de voin în ceea ce prive te rigorile muncii. Le-am sugerat c . Astfel de sentimente sînt de obicei intangibile. Aceste scrisori mi-au îmbog it via a. care le pot fi cu adev rat benefice. ci mai mult. Dar cine este un psihotera-peut competent? Mai mul i cititori ai c r ii Drumul c tre tine însu i care au mers în direc ia c ut rii de psihoterapie mi-au scris pentru a m întreba cum poate fi ales terapeutul potrivit. Dac terapeu ii sînt oameni c rora le pas . psihoterapeu ii sînt foarte diferi i. vei fi r spl tit m rinimos în dividende spirituale la care nici m car n-ai visat. dac faci totu i o alegere gre it . Psihoterapia este o investi ie major . Au fost scrisori extraordinare. de timp valoros i energie. distingînd între unul competent i unul incompetent. i.i dai seama dac Ävibra iile" resim ite au fost bune sau rele. timp i energie valoroase pe care le-ai depus acolo. .Cuvînt de încheier e De la prima publicare a c r ii. Cî iva cititori m-au întrebat despre credin a mea în eficacitatea psihoterapiei. Dac vibra iile au fost rele. î i vei irosi totu i mul i bani. am fost îndeajuns de norocos s primesc multe scrisori de la cititorii c r ii Drumul c tre tine însu i. dar ar trebui s fie posibil ca tu s intuie ti dac rezerva ascunde c ldur sau r ceal . ine de responsabilitatea unui terapeut competent s discearn cu grij i uneori în CUVÎNT DE ÎNCHEIERE 285 mod gradual care pacien i nu ar trebui s intre în munca psihanalitic i s -i conduc spre alte forme de tratament. ea putînd chiar s le înr ut easc situa ia prin profunda introspec ie implicat . Primul meu sfat este acela de a lua lucrurile în serios. Dac alegerea este potrivit . Deci nu ezita s investe ti. Dar mai important decît înclina iile politice ale terapeutului. vei putea s . amîndou reviste liberale cu o politic editorial anti-r zboi. în ce prive te competen a. în camera de a teptare a terapeutului meu. Este una dintre cele mai importante decizii pe care le iei în via . erau exemplare din Ramparts i din New York Review ofBooks. nu doar de bani. Oricine a reu it s citeasc i s în eleag într-o oarecare m sur aceast carte este foarte pu in probabil s apar in acelor cinci la sut . gr un e de în elepciune i povestiri din experien a personal . în orice caz. Ei mi-au mul umit c am diminuat senza ia lor de solitudine în aceast c l torie. i nu ezita s ai încredere în sentimentele i intui ia ta.

i admit propria ignoran sînt în general cei mai buni exper i i mai demni de încredere. 06777 - . psihiatrii Äacredita i". psihoterapia în clinici tinde s fie superficial . Dar mesajul principal este c din moment ce psihoterapia necesit o rela ie intens i intim din punct de vedere psihologic între dou fiin e umane. dac acest lucru este potrivit. oamenii preg ti i i de succes în profesia lor care. Pentru c exist unele riscuri.286 CUVÎNT DE ÎNCHEIERE Din moment ce terapeu ii te intervieveaz pentru a vedea dac te vor ca pacient. i pentru c actul de intra în psihoterapie cu tot ceea ce implic ea este un act de curaj. care sînt mul umi i de serviciile unui terapeut particular. psihiatrii sînt de obicei cei mai scumpi terapeu i. E ti îndrept it la r spunsuri oneste. de obicei e mai bine s te încrezi în terapeutul care spune c nu tie. în mod particular indicat . în fapt. terapeutul sau pacientul. dar sînt i cei care se afl în cea mai bun pozi ie pentru a în elege din toate unghiurile situa ia în care v afla i. curajul i în elepciunea nu pot fi certificate de gradele academice. homosexualitate sau religie. deschise i atente. Aceste scurte îndrum ri probabil c n-au fost atît de precise pe cît ar fi dorit cititorii. dac fa de doctor reCUVÎNT DE ÎNCHEIERE 287 sim i i vibra ii bune. iar capacitatea voastr de a alege propriul terapist poate fi destul de limitat . nimic nu v poate elibera de responsabilitatea de a alege personal acea fiin uman în care s ave i încredere ca îndrum tor. Cei mai buni psihiatri vor fi de obicei destul de dispu i s v spun ce practican i în afar de medicii din comunitatea medical sînt în mod special competen i. Totu i. de ce s nu începe i cu aceast recomandare? O alt cale. Conn. Iubirea. este unic i trebuie s v baza i pe propria judecat intuitiv unic . Cel mai bun terapeut pentru cineva poate s nu fie cel mai bun pentru altcineva. Iscusin a unui terapeut are pu in leg tur cu recomand rile pe care le are. iar el este dispus s v ia ca pacient. Dar un psihiatru nu este în mod necesar un terapeut mai bun decît un psiholog. deseori func ioneaz destul de bine. Dac sînte i strîmtora i financiar i nu ave i asigurare medical care s acopere costurile unei psihoterapii ca pacient neinternat. La sfîr itul unei ore. Fiecare persoan . în ceea ce prive te alte tipuri de întreb ri ² precum cît de mult va ar putea dura terapia i dac mînc rimea ta de piele este psihosomatic . Bineîn eles. Dac ave i prieteni pe care-i respecta i. în cazul în care simptomele sînt grave sau ave i i dificult i fizice. nu te ab ine s întrebi care sînt sentimentele terapeutului despre chestiuni cum ar fi emanciparea femeii. pute i s -i cere i s v recomande un terapeut mai pu in scump. este perfect normal ca i tu s -i intervievezi la rîndul t u. Vorbele de la om la om sînt deseori cea mai bun cale pentru a începe c utarea unui psihoterapeut. singura op iune pe care o ave i este de a c uta asisten la un spital de stat cu sec ie psihiatric sau la o clinic de s n tate mintal . dup ce psihiatrul a avut ansa de a afla dimensiunile problemei voastre. doi dintre cei mai mari terapeu i pe care i-am cunoscut nu au absolvit niciodat o facultate. Scott Peck Bliss Road New Preston. v doresc noroc. Va fi stabilit o tax în acord cu mijloacele de care dispune i i ve i fi destul de asigura i c nu ve i c dea în mîinile unui escroc. ar fi aceea de a începe cu un psihiatru. martie 1979 M. ave i admira ia mea. Dac este relevant pentru tine. au avut parte de o instruc ie suficient de riguroas pentru a fi relativ sigur c nu ai s cazi în mîinile unui arlatan. De exemplu. Pe de alt parte. un asistent social sau un preot ² sau m car la fel de bun. într-adev r. terapeu i cu multe scrisori de acreditare. în virtutea instruc iei lor medicale. v pute i încrede în el.

............................................................................................................................................................................................................................................13 Amînarea satisfac iei ................ . ............................................................................ 121 Riscul angaj rii ............................... 72 Äîndr gostirea" ..............................................................................104 Munca aten iei ...................................................................................... ........................................................................................................................... ...................107 Riscul pierderii ....... 7 Introducere................................................................118 Riscul independen ei ........................................................... 18 Rezolvarea problemelor i timpul ................... 87 Investire f r iubire..................................................................................................................... 24 Responsabilitatea............................ 83 Dependen a .................... ..................................165 3................................................16 P catele tat lui ............................................................................................................................... 62 Renun are i rena tere .....................253 Natura puterii .................................126 Riscul confrunt rii .......... Gra ia Miracolul s n t ii ....................................... Cre tere i religie Viziunile asupra lumii i religia .............................235 Miracolul evolu iei ................................................ 46 Refuzul adev rului ................... ........... 65 2.....................257 .............. 42 Deschiderea fa de înfruntare ................... .................... 141 Iubirea înseamn separare .... 53 Echilibrarea .........................202 Viziunea tiin ific de tunel .. 75 Mitul iubirii romantice ........................ 58 S n tatea depresiei ....... 11 1.....................................................................219 Miracolul serendipit ii ... .189 Cazul lui Theodore.146 Iubire i psihoterapie .......................... 94 ÄSacrificiu de sine" ........................................................................................... 40 Transferul: harta expirat ......................168 Religia tiin ei ..............................................................................175 Cazul lui Kathy.....180 Cazul Marciei ...........................136 Iubirea este disciplinat ..............243 Entropia i p catul originar .......191 Copilul i apa din copaie....................205 4............................................ Disciplina Probleme i dureri .................... .................................................................154 Misterul iubirii ............................................................................................ 31 Fuga de libertate ......................... 29 Nevrozele i tulbur rile de caracter ....................... 36 Devo iunea fa de realitate......................................................................... ...................238 Alfa i Omega ..........................................................................................Cuprins Introducere la edi ia aniversar a 25-a.................................................................... 99 Iubirea nu este un sentiment .........................................................................................................................................................................................................229 Defini ia gra iei................................................................................................. Iubirea Iubirea definit ........................212 Miracolul incon tientului ....................................................245 Problema r ului ............... 81 Mai multe despre grani ele eului ................................................251 Evolu ia con tiin ei..........

. ro.ro web: www..... Ion Mincu 11...... la i . str....47. 236388... e-mail: arseneSkappa..... arh.. Ion Mincu 11.........Gra ia i boala mintal : mitul lui Oreste ................./fax: (021)222..284 Editor: GR...... Comanda i num rul de exemplare dorite. Bucure ti tel...... Plata se face ramburs în momentul primirii coletului...... curteaveche.................. AUTOR COLEC IA C R I-CHEIE Dale Carnegie Napoleon Hill David J.......... 222 47 65.. Scott Henriette A.....65 e-mail: arsene@kappa. Bucure ti telVfax: (021) 222 57 26..... 34........ de fapt...... Schwartz John Chaffee Walter Anderson David Reuben Maxwell Maltz Norman V.. începe s tr ie ti Importan a prieteniei Cele cinci limbaje ale iubirii Dincolo de vîrf Tat bogat.57... ................ ro Curtea Veche v ofer c r i cu reducere de aproximativ 15% i taxe po tale gratuite.... tat s rac Cum s vorbim în public Drumuri spre fericire Cine mi-a luat Ca cavalul? întreb rile sînt...278 Cuvînt de încheiere .......700265 Tel: 0232-211225. Peale Steven K..26..................... Fax: 0232-211252 CURTEA VECHE PUBLISHING arh. ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str............. Klauser William Glasser Zig Ziglar Dale Carnegie Alan Loy McGinnis Gary Chapman Zig Ziglar Robert T.. internet: www..... (021)222....curteaveche....269 întîmpinarea gra iei ...... Kiyosaki Dale Carnegie Glenn Van Ekeren Spencer Johnson Allan Pease Og Mandino Og Mandino TITLU Secretele succesului De la idee la bani Puterea magic a gîndului O c l uz sigur Curs practic de încredere Tot ce ai vrut s tii despre sex* * Dar i-a fost team s întrebiŒ Psihocibernetica For a gîndirii pozitive Pa i simpli c tre vise imposibile Noteaz i ac ioneaz Cum s alegem fericirea Putem cre te copii buni într-o lume negativ ! Las grijile..262 Rezisten a la gra ie .... Bucium nr........ indica i datele dumneavoastr i trimite i comanda pe adresa editurii... r spunsuri Al doisprezecelea înger Cel mai vestit vînz tor din lume Burke Hedges ....ro MULTIPRIKT Tipografia MULTIPRINT SA.

Marian Stan Michael Beer Robert T.i pia a! E rîndul t u Bucuria de a învinge Copil bogat. C. H. Johnson Daniel Goleman John C. m-a în elege Liderul po i fi tu Regulile unei prezent ri de succes Fish! Tr ie te. Stone Tara-Bennett Goleman Edward de Bono Frances Wilks Dale Carnegie Steven K.Norman V. Kiyosaki Scott W. Maxwell Bill Quain Jacques Salome Dale Carnegie Ron Hoff S. S. C. i+n) Start spre eficien Puterea de convingere Magia imaginii personale Curajul de a fi tu însu i com. Maxwell M. Scott Philip McGraw Afirm -te sub propria firm Spune Äpot" i vei putea Manager la Minut Inteligen a emo ional Cum s devii popular Drumul c tre tine însu i Cel mai bun an Alegerea Motive pentru a zîmbi Da sau nu Realizeaz -te pe deplin 10 reguli de înc lcat & 10 reguli de urmat Dac m-a asculta. Ventrella Deepak Chopra Norman V.er Psihocibernetica 2000 Clasici ai literaturii motiva ionale Succesul i atitudinea Alchimia emo ional Gîndirea lateral Transformarea sentimentelor Tehnici de a vinde Jurnalul unui milionar Strategii de via Burke Hedges " . Blanchard. Peale K. Peale Anthony Robbins Roger Dawson Napoleon Hill Maxwell Maltz Jacques Salome Bill Quain Bobbe Sommer R. Lundin et al. W. Hill. copil iste For a gîndirii pozitive în afaceri Calea magului For a entuziasmului Descoper for a din tine (v. N. Scott Peck Jinny S. Conwell et al. Ditzler Og Mandino Zig Ziglar Spencer Johnson John C.

Manz Brian Tracy Frank Bettger George R. VECHE Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor Secretul c sniciei fericite Mam la minut Tat la minut De ce b rba ii se uit la meci i femeile se uit în oglind Speran e pentru cei desp r i i Copiii no tri i drogurile Educa ia prin iubire Cum s . Faber. Elias et al. Walther Roberta Cava Ken Blanchard Phillip C. Tony Schwartz Burke Hedgesf af acerea-de-vis . J. Muchnick Jim Loehr. J. Mazlish Jacques Salome Gary Smalley Donald McCullough Jamie Turndorf David Reuben M.corn Conducta de milioane Puterea e ecului Viitorul depinde de tine Cum am devenit expert în vînz ri Influen a limbajului pozitiv Comunicarea cu oamenii dificili Managementul i valorile în c utarea sinelui Managementul tranzi iei Via a ca o curs cu obstacole De la scop la realizare Marketing la indigo i tu po i avea succes Re eta unui lider în form la serviciu si acas De la lectur la bani FAMILIA LA CURTEA Ross Campbell. E.i în elegi so ul Comunicarea eficient cu copiii . Gary Chapman Zig Ziglar Spencer Johnson Spencer Johnson Allan Pease Barbara Pease Gary Chapman Ross Campbell Ross Campbell Gary Smalley A. M.Burke Hedges Charles C. Stoner Burke Hedges Paul Hanna Ken Blanchard. McGraw William Bridges Charles Lever Ken Blanchard.

11. str.i înving problemele. J. Ea se adreseaz celor hot -rî i s se dezvolte spiritual. s se maturizeze. Bazat pe cazurile pe care dr. m auzi i? Stimularea inteligen ei emo ionale a adolescen ilor 10 motive stupide care distrug un cuplu El e cu minciuna. Ion Mincu nr. Phillip C. arh. Bucure ti Via a e dificil ² a a începe aceast carte zguduitoare. Laura Schlessinger Allan & Barbara Pease Dr. menit s ne scoat din am girile i comodit ile pe care singuri ni le impunem zi de zi. Cartea doctorului psihiatru Scott Peck este un îndemn la curaj. ta i. care s fac fa provoc rilor vie ii i s nu se lase înfrîn i. dar suferin a poate fi învins dac o privim în fa .. Scott Peck le-a tratat de-a lungul carierei sale de psihoterapeut.i p strezi s n tatea creierului Sl be te s n tos cu dieta South Beach V rug m s trimite i comanda dumneavoastr pe adresa: CURTEA VECHE PUBLISHING. dac ne înfrunt m problemele.Vorbe te-mi. Arthur Agatston Insomnia O digestie perfect Comportamente dependente Greutatea ideal Cum s . McGraw Jacques Salome Mami. s . cartea se constituie ca o str lucit provocare la adresa psihologiei tradi ionale i a psihanalizei. dar acesta este pre ul victoriei i al unei vie i împlinite.i asume riscurile serioase care apar pe calea cunoa terii de sine i m sur celor care vor s educe copii s n to i i30 in spiritual. ne disciplin m i ne g sim adev ratul drum în via . Ne min im pentru a ne alina suferin ele sau înfrîngerile. am atîtea s . Drumul c tre tine însu i este un adev rat ghid pentru cel ce vrea s . ea vorbe te-ntruna Salvarea rela iilor Singur tatea în doi nu e pentru noi BIBLIOTERAPIA M. rostite sau nerostite. Scott Peck Eckhart Toile Sue Knight Psihologia minciunii Puterea prezentului Tehnicile program rii neuro-lingvistice S FII S N TOS Deepak Chopra Deepak Chopra Deepak Chopra Deepak Chopra Jean Carper Dr. eche . Elias et al.i spun Cum s . Suferim de cum venim pe lume. Autorul propune o nou în elegere a psihopatologiei vie ii cotidiene din perspectiva dezvolt rii personale. 011356.. sector 1.i în elegi so ia Polite ea de zi cu zi Arena conjugal Orice femeie poate! Inteligen a emo ional în educa ia copiilor Jacques Salome M. Este drept c încerc rile prin care o persoan va trece îi vor aduce suferin .

vei deveni înving tor! De acela i autor: Psihologia minciunii | ^= .Cunoscîndu-tepe tine însu i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful