M. SCOTT PECK este psihiatru i autor al mai multor c r i de mare succes în Statele Unite.

i -a f cut studiile la Harvard i i -a luat titlul de doctor în medi cin la Case Western Reserve. A avut mai multe func ii administrative în guvernul american, apo i a devenit director medical al Clinicii de psihiatrie de la New Milford Hospital. Practic psihiatria i la cabinetul s u part icular din New Milford, Connecticut. Drumul c tre tine însu i este o carte devenit deja clasic i s -a vîndut în peste 6 milioan e de exemplare. Este primul volum dintr-o trilogie ce mai cu prinde Further Along the Road Less Traveled i The Road Less Traveled and Beyond. în ultimul timp, M. Scott Peck i-a dedicat cea mai mare parte a timpului i a resurselor financiare dez volt rii Foundation for Community Encouragement (Funda ia pentru încurajarea comunit ii), o organi za ie nonprofit la a c rei înfiin are el i so ia sa Lily au contribuit în 1984.

DR. M. SCOTT PECK

Drumul c tre tine însu i
O nou psihologie a iubirii, a valorilor tradi ionale i a cre terii spirituale
Traducere de LUCIAN POPESCU BUCURE TI, 2001
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale
PECK, SCOTT M.

Drumul c tre tine însu i / M. Scott Peck; trad.: Lucian Popescu Bucure ti: Curtea Veche Publishing, 2001 288 p.; 20 cm (C r i cheie; 30) Tit. orig. (eng): The Road Less Traveled. A New Psychology of Love, Tradi ional Values and Spiritual Growth ISBN 973-8120-77-2 I. Popescu, Lucian (trad.) 159.923.2 Coperta colec iei de DANIEL U UNEL DR. M. SCOTT PECK THE ROAD LESS TRAVELED Copyright © 1984 by dr. Scott Peck Published by Bantam Books © Curtea Veche Publishing, 2001, pentru prezenta versiune româneasc ISBN 973-8120-77-2

P rin ilor mei, ELIZABETH i DAVID, a c ror disciplin i iubire mi-au deschis ochii pentru a vedea gra ia r

Introducere la edi ia aniversar a 25-a

Mîine, un str in va spune cu vorbe me te ugite exact ceea ce noi am gîndit i am sim it tot timpul. Ralph Waldo Emerson, ÄSeif Reliance" în scrisorile primite de la cititori, reac ia lor cea mai frecvent la Drumul c tre tine însu i a fost aceea de recuno tin pentru curajul meu ² nu de a spune ceva nou, ci de a fi scris despre acel gen de lucruri pe care ei le-au gîndit i le-au sim it tot timpul, dar s-au temut s vorbeasc despre ele.

Nu sînt prea l murit în ceea ce prive te chestiunea Äcurajului". O anume Äincon tien congenital " ar putea fi un termen mult mai potrivit. O pacient de-a mea, în primele zile dup apari ia c r ii, s-a întîmplat s se afle la o petrecere, unde a auzit o conversa ie între mama mea i o femeie mai în vîrst . Referindu-se la carte, cealalt femeie a spus: ÄF r îndoial c trebuie s fii foarte mîndr de fiul t u, Scotty." La care mama a r spuns cumva caustic: ÄMîndr ? Nu, nu chiar. N-are nimic de-a face cu mine. Este mintea lui, în elegi? Este un dar." Cred c mama gre ea spunînd c ea n-are nimic de-a face cu aceasta. Dar cred c avea dreptate în ce prive te faptul c scrierea Drumului... a fost rezultatul unui dar ² la mai multe niveluri. Parte din acest dar provine dintr-o perioad mai îndep rtat . Lily, so ia mea, i cu mine ne împrieteniser m cu un tî-n r, Tom, care frecventase în adolescen aceea i tab r de var ca i mine. în timpul acelor veri, m jucasem cu fra ii lui mai mari, a a c mama lui m cunoscuse pe cînd eram copil, într-o noapte, cu cî iva ani înainte ca Drumul... s fi fost
°_______Introducere la edi ia aniversar a 25-a_________

publicat , Tom a venit s ia cina cu noi. La acea vreme, locuia cu mama lui i cu o sear înainte îi spusese: ÄMam , mîine sear m duc s iau cina cu Scott Peck, î i aminte ti de el?" ÄO, da", a r spuns ea. ÄEra un b ie a care aducea mereu în discu ie lucruri despre care oamenii n-ar trebui s vorbeasc ." A a c , vede i, o parte din darul meu provine dintr-o perioad mai îndep rtat . i ve i putea de asemenea în elege c eram cumva un Ästr in" fa de cultura dominant din vremea tinere ii mele. Deoarece eram un autor necunoscut, Drumul... a fost publicat f r zarv . Succesul comercial uluitor a fost un fenomen gradual. N-a ap rut pe listele na ionale de best-seller-uri decît la cinci ani dup publicarea edi iei din 1978 ² fapt pentru care sînt foarte recunosc tor. Dac ar fi devenit un succes peste noapte, m îndoiesc c a fi fost suficient de matur ca s m pot descurca cu faima venit pe nea teptate. în orice caz, a fost un succes Älene " i ceea ce în comer se nume te Ädin gur -n gur ". încet la început, ideile ei s-au r spîndit din gu-r -n gur pe mai multe c i. Una dintre ele a fost organiza ia Alcoolicii Anonimi (AA). într-adev r, prima scrisoare pe care am primit-o începea astfel: ÄDrag doctore Peck, probabil c sînte i alcoolic!" Celui ce o scrisese îi era dificil s - i imagineze c putusem s scriu o astfel de carte f r s fi fost un vechi membru al AA, înjosit cîndva de alcoolism. Dac Drumul... ar fi fost publicat cu 20 de ani mai înainte, m îndoiesc c ar fi avut cel mai mic succes. Organiza ia Alcoolicii Anonimi nu s-a dezvoltat pîn pe la mijlocul anilor '50 (nu pentru c majoritatea cititorilor erau alcoolici). Chiar mai important, acela i lucru era adev rat i în ce prive te practica psihoterapiei. Ca rezultat, în 1978, cînd a fost publicat Drumul..., exista un mare num r de b rba i i femei, sofistica i din punct de vedere psihologic i spiritual, care începuser s se gîndeasc profund la Ätot felul de lucruri despre care oamenii n-ar trebui s vorbeasc " i care aproape a teptau ca cineva s spun aceste lucruri cu voce tare. A a a crescut popularitatea Drumului..., ca un bulg re de z pad . Spre sfîr itul turneului meu de conferin e, i-am spus publicului: ÄNu sînte i reprezentativi pentru o sec iune medie a Americii. Totu i, exist lucruri surprinz toare pe care le
INTRODUCERE LA EDI IA ANIVERSAR A 25 -A 9

ave i în comun. Unul este num rul remarcabil al acelora dintre voi care au urmat vreodat în via a lor ² sau înc mai urmeaz ² o psihoterapie semnificativ , fie în cadrul Programului «12 pa i», fie cu terapeu i tradi ionali, cu preg tire academic . M îndoiesc c ve i avea senza ia c v violez intimitatea cînd v voi cere tuturor care a i avut parte sau urma i acum o astfel de terapie s ridica i mîinile." 95% din public a ridicat mîinile. ÄAcum privi i împrejur", le-am spus. ÄAcest lucru are implica ii majore", vam continuat. ÄUna dintre ele este aceea c sînte i un grup de oameni care a început s dep easc cultura tradi ional ." Prin dep irea culturii tradi ionale în eleg, printre altele, faptul c ei sînt oameni care au început s se gîndeasc Äla acele lucru despre care oamenii nu ar trebui s vorbeasc ". Iar ei vor fi de acord cu mine cînd detaliez ceea ce în eleg prin Ädep irea culturii tradi ionale" i extraordinara semnifica ie a acestui fenomen. Cî iva m-au numit Äprofet". Pot accepta un astfel de titlu aparent grandios doar pentru c mul i au ar tat c un profet nu este cel ce vede viitorul, ci acela care poate citi semnele vremurilor. Drumul... a fost un succes în primul rînd pentru c a fost o carte a timpului ei i publicul a f cut din ea un succes. Acum 25 de ani, cînd a ap rut Drumul..., fantezia mea naiv a fost aceea c va avea cronici în ziare pe tot cuprinsul rii, în realitate, mul umit gra iei, am primit o singur cronic ... dar ce cronic ! în bun m sur , pentru succesul acestei c r i îi sînt dator ziaristei Phyllis Theroux. Phyllie, o autoare foarte

bun în domeniul ei, era cronicar de c r i la acea vreme i s-a Äîntîmplat" s descopere un exemplar promo ional într-un teanc de c r i din biroul editorului de la Washington Post. Dup ce a trecut cu privirea peste cuprinsul c r ii, a luat-o cu ea, reîntorcîndu-se peste dou zile, pentru a Äcere" s -i fie permis s -i fac o recenzie. De i ov itor, editorul a fost de acord, dup ce Phyllie i-a declarat, dup cum a spus ea: Ävreau s alc tuiesc în mod deliberat o recenzie care s fac din carte un best-seller" ² i a a a i f cut. La o s pt mîn dup recenzia ei, Drumul... s-a aflat pe lista de best-seller-uri
10
Introducere la edi ia aniversar a 25 -a

din Washington D.C., cu ani înainte ca ea s ajung pe vreo list na ional . A fost îns suficient pentru ca volumul s se lanseze. îi sînt recunosc tor lui Phyllis i din alt motiv. Atunci cînd popularitatea c r ii a crescut, ea a vrut s se asigure c -mi voi p stra picioarele pe p mînt i nasul la un unghi potrivit i mi-a spus: ÄNu e cartea ta, s tii." Am în eles imediat ce a vrut s spun . în nici un fel, nici unul dintre noi doi nu a vrut s spun c Drumul... a fost cu-vîntul lui Dumnezeu sau un material Ätransmis". Eu am scris-o i exist mai multe locuri în carte unde a vrea s fi g sit cuvinte sau propozi ii mai potrivite. Nu este perfect i eu sînt singurul responsabil pentru punctele ei slabe. Totu i, poate pentru c aveam nevoie, în ciuda punctelor ei slabe, nu am nici o îndoial c atunci cînd am scris cartea în solitudinea micului meu birou înghesuit, am primit ajutor. Nu pot s explic acest ajutor, dar experien a lui este unic . Un astfel de ajutor reprezint ultimul subiectul al c r ii îns i.

11

Introducere
Ideile din aceast carte provin, în cea mai mare parte, din munca mea de zi cu zi de clinician, cu pacien i care se zbat s evite sau s cî tige niveluri din ce în ce mai înalte de maturitate. Prin urmare, cartea con ine fragmente din multe cazuri reale. Confiden ialitatea este esen ial în practica psihiatric , a a c , în toate descrierile de cazuri, numele i alte particularit i au fost schimbate pentru a p stra anonimatul pacien ilor mei, f r îns a distorsiona realitatea esen ial a experien elor parcurse împreun . S-ar putea s existe totu i unele distorsiuni în prezentarea cazurilor, datorate nevoii de concizie. Rareori psihoterapia este un proces de scurt durat , dar pentru c am fost nevoit s m concentrez asupra tr s turilor esen iale ale cazului, cititorul ar putea r mîne cu impresia c procesul este asemeni unei piese dramatice i c este limpede. Dramatismul exist într-adev r, iar limpezimea poate fi dobîndit în cele din urm . Trebuie îns inut minte c , în folosul accesibilit ii, povestirea lungilor perioade de confuzie i frustrare, inerente aproape oric rei terapii, au fost omise din descrierile de caz. A dori de asemenea s -mi cer scuze pentru c m voi referi la Dumnezeu în imaginea Lui tradi ional masculin , dar am f cut acest lucru în folosul simplit ii expunerii i nu din-tr-o concep ie rigid cu privire la gen. Ca psihiatru, simt c este important s men ionez, înc de la început, dou presupozi ii care stau la baza acestei c r i. Prima este aceea c nu fac nici o distinc ie între minte i spirit i, prin urmare, nici o distinc ie între procesul cre terii spirituale si cel al dezvolt rii mintale. Ele sînt unul si acela i lucru.

" 14 Disciplina Via a este dificil pentru c procesul de a te confrunta cu probleme i de a le solu iona este unul dureros. unul dintre cele mai mari adev ruri*. Cred c formele concise de psihoterapie pot fi de ajutor i nu trebuie def imate. Eu nu apar in nici unei coli de psihiatrie anume. de teapt în noi frustrare. mînie. Acesta este un mare adev r. singur tate. abrupt i care dureaz toat via a. Printr-o disciplin par ial putem rezolva doar unele probleme. Nu cred c exist r spunsuri unice i u oare. în func ie de natura lor. C l toria cre terii spirituale este lung . Cunosc bine acest fel de a te v ita. de parc via a ar fi în general u oar sau ar trebui s fie u oar . Pentru c odat acceptat. p rinte. în primul rînd. oamenii se plîng mai mult sau mai pu in zgomotos sau subtil de enormitatea problemelor lor. vin . Vrem s suspin m din cauza lor sau vrem s le rezolv m? Vrem s -i înv m i pe copiii no tri s le rezolve? Disciplina reprezint setul fundamental de instrumente cerut pentru a solu iona problema vie ii. faptul c via a e dificil nu mai conteaz . A vrea s le mul umesc acelor pacien i ai mei care mi-au oferit privilegiul s -i înso esc bun parte din drumul lor. pentru c i eu i-am pl tit tributul. regret. Cu o disciplin total putem solu iona toate problemele. A vrea de asemenea s mul umesc multora dintre profesorii i colegii mei. fric . anxietate. al familiei lor. pentru c . care a fost i al meu. Mi-a d ruit atît de mult. multe din cele prezentate aici reprezint ceea ce am înv at împreun . Psihoterapia. al tribului. al behaviorismului sau al teoriei gestaltiste. na iunii.12 Introducere Cealalt presupozi ie este c acest proces reprezint o sarcin complex . nu este o procedur rapid sau simpl . dac prin ea în elegem oferirea unui sprijin substan ial în procesul de cre tere mintal i spiritual . nu sînt un simplu adept al lui Freud. rasei lor sau chiar al speciei i nu pe al altora. în schimb. îl transcendem. mîhnire. care n-ar trebui s existe i c ele au c zut anume pe capul lor. deseori . Via a înseamn o serie de probleme. Acestea sînt sentimente inconfortabile. Mult lume nu vede pe de-a-ntregul adev rul faptului c via a e dificil . a greut ilor i dificult ilor lor. psihoterapeut i om. Odat ce tim cu adev rat c via a e dificil ² odat ce cu adev rat am în eles i am acceptat acest fapt ² via a nu mai e dificil . Ei î i exprim zgomotos sau subtil convingerea c dificult ile lor reprezint un tip unic de n past . clasei. Este un mare adev r. * Primul dintre ÄCele Patru Nobile Adev ruri" pe care le-a predat Buddha este ÄVia a este suferin . Problemele. dar ajutorul pe care îl dau ele este inevitabil superficial. 1 Disciplina Probleme si dureri Via a e dificil . triste e. chin sau disperare. încît abia se poate deosebi în elepciunea mea de a ei ca so ie. odat ce ne d m seama de el. F r disciplin nu putem solu iona nimic. Jung sau Adler. printre ei se afl so ia mea Lily.

ele sînt instrumente simple i aproape to i copiii devin exper i în folosirea lor pîn la vîrsta de 10 ani. De aceea trebuie s inculc m în noi i în copiii no tri mijloacele de a dobîndi s n tatea spiritual i mintal . 75. Iar f r a fi vindecat." Din acest motiv.F. într-o m sur mai mare sau mai mic . Sau a a cum spune succint i elegant Cari Jung: ÄNevroza este totdeauna un substitut pentru o suferin legitim . Le amîn m în speran a c vor disp rea. mijloace prin care s tr im durerea cauzat de probleme. voi. într-adev r.J.C. Va deveni limpede c aceste instrumente sînt tehnici de a suferi. Temîndu-ne de durerea implicat . Din cauza problemelor pe care le avem. Totu i. spiritul uman începe s se mic oreze. totu i. uneori excluzînd total realitatea. abia în acest întreg proces de confruntare cu problemele i de solu ionare a lor via a î i g se te sensul. ed. Princeton. încerc m s evit m problemele. engl. oamenii în elep i înva s nu se team de probleme.i înfrunta nevrozele i de a începe ² de obicei. cu ajutorul psihoterapiei ² s înve e cum s experimenteze suferin a legitim . mul i dintre noi sînt bolnavi mintal într-un grad mai mare sau mai mic. într-adev r. cre tem din punct de vedere mintal i spiritual. de o s n tate mintal complet . adic . noi provoc m i încuraj m capacitatea uman de a solu iona probleme. ci s le spun bun venit i astfel s spun bun venit durerii aduse de probleme. Problemele sînt t ietura ce face distinc ia între succes i e ec. A a cum va deveni clar. Cînd ne înv m pe noi în ine i pe * Collected Works of C. 1973. i pentru c via a posed o serie ne-sfîr it de probleme. Unii dintre noi sînt în stare s fac ocoluri extraordinare pentru a evita problemele i suferin a pe care ele o cauzeaz i s dep easc mult limita a ceea ce este în mod clar bine i ra ional. N. Huli. unii posed curajul de a. le uit m. construind cele mai elaborate fantezii în care s tr iasc . aceste mijloace de a experimenta într-un mod constructiv durerea provenit din probleme. mul i vor încerca s evite aceast durere i aceast problem . deseori la fel de dureroase ca o durere fizic . într-adev r. Lu m chiar medicamente care s ne ajute s le ignor m. problemele sînt cele ce creeaz curajul i în elepciunea. Bollingen Ser. necesitatea de a înfrunta în mod direct problemele i de a experimenta suferin a implicat aici. Pentru c mul i dintre noi au aceast tendin într-un grad mai maPROBLEME I DURERI 15 re sau mai mic. egalînd uneori cele mai rele dureri fizice. lipsi i. pretindem c nu exist . în încercarea de a g si o cale mai u oar de ie ire. Le ignor m. în bolile mintale cronice încet m s ne dezvolt m.. a 2-a. Mai degrab încerc m s ocolim problemele decît s le înfrunt m. Din contr . Prin durerea pe care o suferim rezolvînd i confruntîndu-ne cu probleme ² înv m. 20. astfel încît s le dep im i s le solu ion m cu succes. Am afirmat c disciplina reprezint setul fundamental de instrumente cerut pentru a solu iona problemele vie ii. Jung. înv m cum s suferim i cum s ne dezvolt m. Totu i. R. Ce sînt aceste instrumente. încerc m s fugim de ele. Prin acest lucru vreau s spun c trebuie s ne înv m pe noi în ine i pe copiii no tri necesitatea de a suferi i valoarea ce provine din aceasta. acceptarea responsabilit ii. construind nevroza etaj peste etaj. devo iunea fa de adev r i echilibrul. A a cum spunea Benjamin Franklin: ÄLucrurile care dor instruiesc."* Dar substitutul însu i ajunge în cele din urm mai dureros decît suferin a legitim pe care el ar fi trebuit s o evite. Din acest motiv. Aceast tendin de a evita problemele i suferin ele inerente lor reprezint baza oric rei boli mintale umane. acest lucru se întîmpl din cauza durerii pe care o sim im atunci cînd evenimentele sau conflictele pe care le tr im se transform în probleme. în loc s suferim trecînd prin ele. înv înd i dezvoltîndu-ne în cadrul acestui proces. exact a a cum în mod deliberat le d m copiilor la coal probleme de rezolvat. Princeton University Press. In orice caz. ea este totdeauna dificil i plin de durere ² ca i de bucurie. trad. Mul i dintre noi nu sînt atît de în elep i. 16 Disciplina copiii no tri disciplina. Cînd dorim s încuraj m dezvoltarea spiritului uman. atunci cînd evit m suferin a legitim rezultat din confruntarea cu probleme. încercînd ca prin amor irea noastr fa de dureri s uit m problemele care le cauzeaz . G. II.. de altfel. acestea nu sînt instrumente complexe. Nevroza devine ea îns i cea mai mare problem . a c ror aplicare cere un antrenament extensiv. aceste tehnici de a suferi. pe care eu le numesc disciplin ? Ele sînt în num r de patru: amînarea satisfac iei. Din fericire.foarte inconfortabile. aproape to i. evit m în acela i timp maturizarea pe care acea problem o solicit de la noi. Psychology and Religion: West and East. Ele ne provoac curajul i în elepciunea. ajungem s ne bloc m. . Nr.

Am examinat atitudinile ei în ce prive te munca i succesul i cum se raporteaz ele la c snicia ei. în ciuda tuturor acestor m suri i a mig losului demers psihanalitic. copilul ar putea începe s m nînce întîi blatul pr jiturii i apoi glazura. în ciuda 18 Disciplina inteligen ei lor medii sau peste medie. Evit orice chestiune important i . sim indu-m AMÎNAREA SATISFAC IEI 17 cel mai stupid psihiatru care a existat vreodat . Problema nu rezid în complexitatea acestor instrumente. mi-a r spuns. Ä i cum m nîhci o pr jitur ?" am chestionat-o. iar impulsivitatea se r spînde te în via a lor social . în urm toarea sec iune. De la felul cum obi nuia s m nînce pr jiturile am trecut la examinarea felului în care obi nuia s munceasc i. ÄM nînc glazura mai întîi. iar în cele ase ore r mase se învîrtea în jurul restului de sarcini nepl cute. Motoul lor este: ÄDistreaz -te acum i pl te te mai tîrziu. impulsivitatea lor este deseori atît de grav . în cele din urm . care este iubirea. I-am spus c mie mi se pare c o or nepl cut urmat de ase ore pl cute era o situa ie preferabil aceleia în care o or pl cut este urmat de ase nepl cute. în particular. Ace ti adolescen i sînt irita i de orice încercare de a interveni în stilul lor de via impulsiv i chiar atunci cînd iritarea poate fi dep it prin c ldura sufleteasc . Totu i. fiind o persoan cu o voin puternic . Este singura cale decent de a tr i. am descoperit c în fiecare zi î i dedica prima or de la serviciu p r ii celei mai aduc toare de satisfac ii a muncii ei. iar dac cineva caut s evite suferin a legitim . în special prin rezolvarea temelor pentru acas . iar acest lucru le aduce pr bu irea. dup ce vom analiza fiecare dintre aceste instrumente.regi i pre edin i uit deseori s le foloseasc . pentru ca el s se poat bucura de pro-pria-i mutare mai tîrziu. Ei lipsesc de la edin e. fa de p rin ii ei. cînd un copil de cinci ani joac un joc cu un prieten. mi se plîngea de mai multe luni de tendin a ei de a amîna lucrurile la slujb . la dorin a ei de a. analist financiar. încep s aib de-a face cu drogurile i s aib necazuri cu poli ia. Äblatul sau glazura?" ÄOh. Pentru profesori este totu i clar c un num r substan ial de adolescen i sînt departe de a atinge aceast norm .i concura so ul i la sentimentele ei de team în ceea ce prive te aceast competi ie. Amînarea satisfac iei Nu demult. Prin urmare.16 ani ne a tept m ca un adolescent s aib un astfel de comportament i s -1 considere normal. Ei sar peste un curs sau altul sau peste toat coala din cauza unui capriciu de moment. I-am sugerat c . Dar de cele mai multe ori e prea tîrziu. Pe toat durata colii elementare aceast capacitate timpurie de a amîna satisfac ia este exersat zilnic. am continuat. atunci va evita folosirea acestor instrumente. notele lor sînt mici pentru c pur i simplu nu muncesc. va trebui s examin m. Am analizat împreun sentimentele pe care le avea fa de patroni i felul cum acestea se leag de sentimentul fa de autoritate în general i. astfel încît pl cerea s sporeasc prin întîlnirea i tr irea mai întîi a durerii i astfel prin dep irea ei. într-adev r. La vîrsta de ase ani. uneori înc de la vîrsta de cinci ani. a a cum era de a teptat. voin a de a le utiliza." A a intr în scen psihologii i psihoterapeu ii. unii copii sînt capabili s se a eze la masa de lucru f r vreun îndemn p rintesc i s . ea pare c lipse te cu totul la unii. va fi liber apoi s se bucure de celelalte ase. De exemplu. am întrebat-o. glazura" a r spuns ea entuziast. nu i-a mai amînat treburile. încît îi face s nu poat participa în vreun fel semnificativ la procesul de psihoterapie. în timp ce mul i au o capacitate bine dezvoltat de a amîna satisfac ia. Sînt impulsivi.i termine temele pentru acas înainte de a se uita la televizor. unii adolescen i de 15 sau 16 ani par a nu fi dezvoltat deloc o astfel de capacitate. o femeie de treizeci de ani. ÄCare parte a pr jiturii î i place mai mult?". îi va sugera prietenului lui s fac prima mutare. bineîn eles". Ea mi-a r spuns c da. A amîna satisfac ia este un proces de programare a durerii i a pl cerii în via . prietenia i atitudinea de a nu-i judeca pe care le arat psihoterapeutul. într-o zi. Ace tia sînt elevii cu probleme. ea a continuat s amîne lucrurile la fel ca întotdeauna. Spre vîrsta de 15. la identitatea ei sexual . Ele sînt instrumente prin care ne confrunt m cu durerea în loc de a o evita. Äî i plac pr jiturile?". am îndr znit s privim eviden a în fa . Ea a fost de acord i. dac se va for a s îndeplineasc partea nepl cut a muncii în prima or . Acest instrument sau proces de programare este înv at de majoritatea copiilor destul de devreme în via . ci în voin a de a le folosi. Pe la vîrsta de 12 ani. Se iau frecvent la b taie.

Totu i. petrecem mult timp admirîndu-i i avînd grij de ei. accidente. un lucru chiar mai important decît modelul p rin ilor este dragostea. Un motiv pentru care ea nu are sens este acela c p rin ii în i i nu sînt disciplina i i servesc astfel ca model de indisciplin pentru copiii lor. Atunci cînd copilul î i vede zilnic p rin ii comportîndu-se disciplinat. Cînd iubim ceva. pentru c e mai u or s -i l s m s . Misterul iubirii va fi examinat în mai multe p r i din aceast lucrare. p rin ii apar ca figuri zeie ti în ochii no tri de copii. A a e i atunci cînd ne iubim copiii. dac sîntem îndemna i la ac iune de obr zniciile lor i de iritarea noastr . dar c rora le lipse te dragostea i care î i trimit copiii într-o lume care este tot atît de indisciplinat . izbi i cu pumnul. cunoscut în întregime. Deseori. ace ti copii sînt pedepsi i frecvent i sever de-a lungul întregii lor copil rii ² p lmui i. nu cum fac eu". Dac nevoia lor de disciplin este atît de vizibil încît s ajung la tirea noastr . totul. în a. Iubirea este. dar i limitat men iune asupra ei i asupra leg turilor pe care le are cu disciplina. nu putem nici m car s -i observ m îndeajuns de atent pentru a vedea cum î i exprim . i nu de pu ine ori exist p rin i cu profesii respectabile ² doctori. De multe ori. spitale psihiatrice sau închisori. acel ceva este valoros pentru noi. încercarea de a interveni e ueaz . în cazul în care copilul î i vede în fiecare zi p rin ii tr ind f r sobrietate sau f r disciplin autoimpus . b tu i i biciui i de c tre p rin ii lor chiar i pentru infrac iuni minore. în mod subtil. în ultim instan . distructiv i dezorganizat ca pentru orice copil provenit dintr-o familie împov rat i haotic . el va ajunge s simt pîn în str fundurile fiin ei sale c acesta este felul adev rat de a tr i. deseori vom impune disciplina cu brutalitate. nevoia de disciplina pe care le-am putea-o acorda. Pentru c este o disciplin nedisciplinat . lovi i. P CATELE TAT LUI 19 P catele tat lui Aceste lucruri nu se întîmpl pentru c în casele copiilor care nu au dobîndit o autodisciplin lipse te disciplina impus de p rin i. Fac promisiuni pe care nu i le in. timp în care ne bucur m i în care avem grij de acel ceva. Dac tat l o bate pe mam în mod regulat. cu mînie în loc de . iar încerc rile de a ordona vie ile copiilor lor le par acestora din urm f r prea mult sens.dureroas .i dezvolta aceast capacitate? R spunsul nu este. din punct de vedere tiin ific. Astfel c . demnitate sau ra ionalitate. i-a b tut sora? Are vreun sens pentru el cînd i se spune c trebuie s înve e s . Cînd p rin ii fac lucrurile într-un anumit fel. ei apar be i în fa a copiilor lor. Observa i un adolescent îndr gostit de ma ina lui i lua i aminte la timpul pe care-1 petrece admirînd-o. cu demnitate i avînd capacitatea de a. sobru. Totu i. Sau fi i atent cum se comport o persoan în vîrst cu iubita sa gr din de trandafiri i la timpul pe care îl petrece îngrijind-o i studiind-o. Chiar i în cele mai haotice i dezordonate familii iubirea sincer este prezent uneori i din astfel de familii pot ie i copii cu o disciplin autoimpus . reparînd-o. în timp ce o minoritate substan ial e ueaz . care îi conduce frecvent spre mariaje dezastruoase. pentru copii acesta este felul în care ele trebuie f cute.i vad singuri de drum ² ÄNu mai am energie s m ocup de ei ast zi. pentru c el. iar ace ti copii ajung s p r seasc coala doar pentru a urma tiparul e ecului. petrecem mult timp împreun . în cele din urm . femei din lumea bun i filantropi ² care. Pot fi neîngriji i. Le d m din timpul nostru. Propriile lor vie i sînt frecvent i în mod evident tulburate i în neorînduial . Dar disciplina aceasta este f r sens. deseori ireversibil. Cînd nu avem timp de dat copiilor no tri sau nu avem timp pe care s fim dispu i s -1 d m. ar putea fi de folos în acest punct s fac o 20 Disciplina scurt .i duc via a într-o ordine i bun cuviin strict . Rolul factorilor genetici nu este clar. Disciplina bun cere timp. reglînd-o. ce sens mai are pentru un b iat faptul c mama sa îl bate." Sau. avoca i. Se ceart violent în fa a copiilor. lustruind-o. se prea poate s ignor m în continuare aceast nevoie fundamental a lor. el va sim i pîn în str fundurile fiin ei lui c acesta este adev ratul mod de a tr i. Dar multe semne indic în mod clar c p rin ii sînt un factor determinant.i controleze pornirile? Pentru c atunci cînd sîntem foarte tineri nu avem avantajul de a face compara ii.i ordona propriile lor vie i. f r înfrînare. la rîndul lui. de dragul coeren ei. Ei sînt p rin i de tipul: Äf cum spun eu. de obicei. Iar cînd ceva este valoros pentru noi. Variabilele nu pot fi suficient controlate pentru a aduce dovezi tiin ifice. De ce se întîmpl toate acestea? De ce majoritatea dezvolt o capacitate de a amîna satisfac ia.

O astfel de convingere trebuie s fie cî tigat în copil rie. 22 Disciplina Sentimentul de a fi apreciat este o piatr de temelie pentru autodisciplin . al program rii i ordon rii timpului ² s examin m chestiunea timpului. Nu a sim it c merit s se autodisciplineze. ad ugind ceva aici. acel cineva va avea grij de sine însu i în toate felurile pe care le consider necesare. a urmat în mod natural faptul c a vrut s -1 organizeze. In ciuda faptului c era o femeie inteligent i competent . prin urmare. Pe de alt parte. Femeia analist financiar care î i amîna treburile nu punea mare pre pe timpul ei. de i în momentele de iritare ar putea sim i în mod con tient sau ar putea declara c sînt neglija i.i acoperi aceast lips de grij . f r îns a le dedica timp suficient i de calitate. atunci sim im c i timpul nostru este valoros. p rin ii iubitori deseori se chinuie cumplit cînd trebuie s ia o decizie i vor suferi. F cîndu. la care vor r spunde cu îndemnuri. Pentru c atunci cînd copiii tiu c sînt aprecia i. în încercarea de a.i iubesc copiii. în adev ratul sens al cuvîntului.chibzuin . spunîndu-le în mod repetat i mecanic cît sînt ei de importan i. s -1 protejeze i s -1 foloseasc la maxim. dar incon tient tiu c vorbele p rin ilor nu se potrivesc cu faptele lor. Copiii nu sînt niciodat complet dezam gi i de aceste vorbe nesincere. admonestîndu-1 pu in sau lovindu-1 u or cu palma pe spate. Nu voiau s aib grij de ea. Atunci cînd a putut s . Dac ar fi pus. Dar acesta este doar începutul. de i p rin ii ei puteau avea grij de ea cum se cuvine. Dac ne sim im pe noi în ine valoro i. copiii care sînt cu adev rat iubi i. de i s-ar putea s nu r spund imediat cu recuno tin . odat cu copilul lor. felul cum înva . astfel de copii noroco i vor intra în perioada adult nu doar cu un sim intern profund al propriei valori. pentru c atunci cînd cineva se consider pe sine însu i valoros. organizîndu-le timpul sau l udîndu-i. atunci vrem s -1 folosim cum se cuvine. î i vor spune ei." Acesta este începutul autodisciplinei. cînd se simt cu adev rat aprecia i în adîncul lor.i timp s observe i s se gîn-deasc la nevoile copilului. cînd fug de problemele pe care le au în loc de a da piept cu ele. în mod con tient. cînd copiii au înv at prin iubirea p rin ilor lor s se simt aprecia i. Faptul c în copil rie fusese Äînchiriat " în timpul vacan elor unor p rin i adoptivi pl ti i. Sentimentul de a fi apreciat ² Äsînt o persoan apreciat " ² este esen ial pentru s n tatea mintal i este o piatr de temelie pentru autodisciplin . P CATELE TAT LUI 21 Calitatea disciplinei oferite de p rin ii ce. Este un produs direct al iubirii p rinte ti. De exemplu ² pentru c discut m despre procesul amîn rii satisfac iei. Ei nu o apreciau. Reciproc. dar nu voiau. Timpul i calitatea timpului pe care p rin ii îl dedic copiilor le indic celor mici gradul în care sînt valoro i pentru p rin ii lor.i dea seama c timpul ei este valoros. Ei î i vor da seama cînd p rin ii sînt dispu i s sufere împreun cu ei i. povestindui. A a c a crescut sim ind c nu este apreciat . r spunzîndu-i la întreb ri. Vor observa cum î i m nînc pr jitura. nu a mai avut grij de ea îns i. î i vor face timp s realizeze aceste mici corec ii i ajust ri. Este extrem de dificil s o dobînde ti atunci cînd e ti adult. atunci se simt importan i. dar de . în mod incon tient tiu c sînt importan i.i risipeasc cea mai mare parte din zi într-un mod atît de nefericit i neproductiv. Aceast cunoa tere este mai valoroas decît aurul. c nu merit atîta aten ie din partea p rin ilor încît ei s aib grij de ea. este aproape imposibil ca vicisitudinile perioadei adulte s le distrug spiritul. nu a r mas f r consecin e. cînd spun minciuni subtile. pentru c îi lipsea o evaluare realist a propriei valori i a valorii timpului ei. t ind ceva acolo. Autodisciplin înseamn grij de sine. Unii p rin i care în mod fundamental nu. f r a examina problemele sau f r a avea m car r gazul de a ne gîndi ce form de disciplin este mai potrivit în acea situa ie. vor înv a s sufere. îmbr i îndu-1 i s rutîndu-1. ÄDac p rintele meu este dispus s sufere odat cu mine". toate acestea administrate cu aten ie i grij . s-ar putea ca ei s se agate de ele. iar eu ar trebui s fiu dispus la rîndu-mi s suf r. Ca rezultat al tr irii unei iubiri i griji p rinte ti consistente de-a lungul copil riei. i dac sim im c timpul nostru este valoros. î i declar frecvent iubirea fa de copiii lor. poate Äatunci suferin a nu e atît de rea. îi lipsea cea mai elementar instruire în autodisciplin . Copiii nu sînt orbi la acest fapt. nu i-ar fi permis s . vrînd s cread c sînt iubi i. citindu-i cîte ceva.i iubesc copilul este superioar celei oferite de p rin ii neiubitori. mustr ri blînde. ascultînd ce spune copilul. P rin ii care.i dedic timpul copiilor chiar cînd acest lucru nu este cerut de obr zniciile lor î i vor da seama c ei au o subtil nevoie de disciplin .

pentru a dezvolta la copii capacitatea de a amîna satisfac ia. lun dup lun . bineîn eles. Al ii. cum ar fi c minul i p rin ii. s examin m acum cîteva dintre c ile mai subtile i totu i mult mai devastatoare prin care dificult ile de a amîna satisfac ia afecteaz vie ile celor mai mul i adul i. abandon i moarte. neglijen total sau." Dac aceste cuvinte se potrivesc cu faptele. La vîrsta de 37 de ani. printr-o simpl absen a grijii fa de ea. fie în realitate intr în perioada adult lipsi i de sentimentul c lumea este un loc sigur i protector. nu am s te mai iubesc i po i s . imediat ce copilul este capabil s se perceap pe sine ca fiind un individ separat de p rin ii s i. ca în cazul femeii analist financiar. To i copiii sînt îngrozi i de abandon i pe bun dreptate. cu rezultatul c i capacitatea noastr de a rezolva problemele vie ii va fi tot imperfect i incomplet . de a drege juc riile sau de a asambla piesele de mobil dup instruc iunile hieroglifice cu care erau înso ite au sfîr it în confuzie. deseori durînd toat via a i deseori f r succes. pîn în vremea adolescen ei. în particular. Frica de abandon începe în jurul vîrstei de ase luni. dar în acest caz procesul dobîndirii lor const invariabil într-o lupt dîrz . dezvolt m suficient o capacitate de a amîna satisfac ia pentru a termina un liceu sau o facultate i a ne lansa în perioada adult f r a face vreo escal prin închisoare. încredere în siguran a propriei existen e. ele sînt cele mai pre ioase daruri cu care ta ii i mamele îi pot binecuvînta. am înv at cum s fac repara ii. este necesar ca ei s aib modele de auto24 Disciplina disciplin .i închipui ce înseamn asta. aproape toate încerc rile mele de a face repara ii minore la instala iile sanitare. nu reu esc s primeasc de la p rin i asigurarea c nu vor fi abandona i. care simte c lumea e un loc sigur. sentimentul propriei valori i. ei percep lumea ca fiind periculoas i însp imînt toare i nu vor fi dispu i s abandoneze vreo satisfac ie sau sentiment de securitate prezent pentru promisiunea unei satisfac ii i a unui sentiment de securitate mai mari în viitor.i atinge acest scop amenin area cu abandonul într-un mod deschis sau subtil. Aceste Äst pî-niri" sînt ideal dobîndite prin autodisciplin i printr-o grij sincer i consistent din partea p rin ilor. î i d seama c este complet neajutorat. sînt în mod instinctiv sensibili la frica de a fi abandona i a copiilor lor i prin urmare le vor oferi în fiecare zi de sute i mii de ori asigurarea de care au nevoie: ÄS tii c mama i tata n-or s te p r seasc ". Deci ace ti copii abandona i fie psihologic. Rezolvarea problemelor i timpul Dup ce am atins cîteva dintre c ile prin care iubirea p rinteasc sau lipsa ei pot influen a în general dezvoltarea au-todisciplinei i." înseamn . vor folosi pentru a. Mul i p rin i. Pentru c de i majoritatea dintre noi. în ciuda faptului c reu isem s fac o coal medical i s -mi între in familia ca func ionar i psihiatru cu mai mult sau . Un num r substan ial de copii sînt în realitate abandona i de p rin ii lor în timpul copil riei prin moarte. de i nu sînt abandona i în fapt. Mesajul pe care ei li-1 dau copiilor este: ÄDac nu faci exact ceea ce î i spun. chiar dac sînt relativ ignoran i sau duri. este posibil ca ele s fie dobîndite din alte surse.asemenea cu un profund sentiment intern de siguran . într-o anumit m sur . e ec i frustrare. deoarece viitorul le pare cu adev rat îndoielnic. dezvoltarea noastr tinde totu i s fie imperfect i incomplet . are posibilitatea de a amîna o satisfac ie sau alta. copilul î i va pierde frica de a fi abandonat i va dobîndi un sentiment profund c lumea este un loc sigur i c exist întotdeauna protec ie cînd are nevoie de ea. Dimpotriv . Odat cu aceast percep ie de sine ca individ. în ce prive te toate formele de între inere i mijloacele de supravie uire. ÄMama i tata nu au s uite de tine. an dup an. este sigur c ocazia satisfac iei. în rezumat. total dependent i în întregime la mila p rin ilor. abandonarea de c tre p rin i echivaleaz cu P CATELE TAT LUI 23 moartea. Cînd aceste daruri nu le sînt oferite de c tre p rin i. Un astfel de copil. Exist p rin i care. Pentru copil. valabil cînd are nevoie de ea. înainte. în dorin a lor de a înt ri disciplina cît se poate de repede i de u or. Ace ti p rin i î i sacrific iubirea în nevoia lor de a. ÄBineîn eles c mama i tata vor veni dup tine". din fericire. este totdeauna acolo. iar r splata este c acei copii vor fi excesiv de însp imînta i de viitor. capacitatea de a amîna satisfac ia.i controla i domina copiii. de exemplu. Dar mul i oameni nu sînt atît de noroco i. prin dezertare.

pentru c rnul i oameni pur i simplu nu î i fac timp pentru a rezolva multe dintre problemele lor spirituale. am remarcat: ÄO.i faci timp. dar destul de neajutorat . nefiind dispus s . se sim ea atît de descump nit . pentru a o elibera. f r nici cea mai vag idee despre rolul lor i apoi. nici nu am un defect genetic. trebuia intervenit sub tabloul de bord. Cumva. nici nu sînt incapabil sau neputincios." Mi-am reluat plimbarea cumva descump nit de r spunsul lui definitiv. sociale sau intelectuale. ie ind la plimbare într-o duminic de prim var . f r grab . Chiar aceasta este calea prin care mult lume abordeaz alte dileme ale vie ii cotidiene. Dup ce l-am salutat. am dat peste un vecin care tocmai î i repara ma ina de tuns iarREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 25 b . nu-i a a?". dup ce n-a fi rezolvat nimic. Dar acum tiu c este vorba de o alegere. m-am întrebat.mai pu in succes. i a a a devenit clar pentru mine c exista un resort care împiedica eliberarea frînei. de obicei. dac îl ap sam de sus cu vîrful degetului. Am analizat-o cîteva minute. ÄDoar nu cred c el are dreptate. Dar încet. încet. a a cum nici eu nu mi-am f cut timp s rezolv probleme L 26 Disciplina mecanice. o u oar atingere cu vîrful degetului i problema s-a rezolvat. Era vigilent i îndeajuns de preocupat pentru a percepe situa ia în care copiii aveau unele probleme emo ionale sau cînd ceva nu func iona în cre terea lor. spontan i simplu ca al unui în elept. Solu ia la problem reprezenta pentru ea o satisfac ie. Doamne. mi-am f cut timp s analizez situa ia. Odat ce m-am sim it confortabil. Eram un maestru mecanic! De fapt. cabluri i stinghii din care nu în elegeam nimic. iar ea tia c . A a c . Dar atunci apuca inevitabil una din urm toarele dou c i de ac iune: fie f cea prima schimbare care îi venea în minte pe moment ² f cîndu-i s m nînce mai mult la micul dejun sau trimi îndu-i mai devreme la culcare. Apoi. Problemele ap reau pe rînd. dar nu era capabil s amîne aceast satisfac ie mai mult de un minut . Apoi miam f cut timp s -mi g sesc o pozi ie confortabil . nu am tiin a sau timpul de a dobîndi aceast tiin de a repara diferite defec iuni mecanice. Am f cut aceast alegere i nu sînt nici blestemat. responsabile pentru iscusin a de mecanic. A a am i f cut. Eram convins c am o deficien cumva înn scut sau c de la natur îmi lipseau anumite calit i tainice.i tolereze disconfortul atît cît s poat s analizeze problema. într-o zi. i tiu c eu i oricare alt individ normal putem rezolva orice problem dac sîntem dispu i s ne facem timp pentru ea. m consideram totu i un mecanic prost. Totu i. M-am l sat în jos pe podeaua de sub locul din fa al ma inii. Se blocase frîna de mîn a automobilului unei paciente. La început. chiar te admir! N-am fost niciodat în stare s repar astfel de lucruri sau s fac ceva în genul sta. a fi smuls imediat cîteva fire. atunci cînd nu amîna treburile. indiferent dac o asemenea schimbare avea de-a face sau nu cu problema. O singur mi care. încît avea nevoie de o solu ie imediat . Aceast idee este important . f r nici un moment de ezitare. dar nu tia ce anume trebuie f cut. tot ce am v zut a fost o încurc tur confuz de sîrme. mi-a fi b gat stînjenit capul sub tabloul de bord al ma inii pacientei. Am studiat pe-ndelete resortul pîn cînd mi-a devenit clar c . m-a fi sp lat pe mîini i a fi declarat c Äsînt dep it". înc mai dau fuga la cel mai apropiat atelier de repara ii. mi-a replicat: ÄAsta pentru c nu. era capabil s solu ioneze probleme complexe la serviciu. mi-a r mas în minte ce mi-a spus i data urm toare cînd s-a ivit ocazia de a face o mic repara ie am reu it s -mi reamintesc faptul c trebuia s -mi fac timp. fie venea la urm toarea edin de terapie cu mine (cu reparatorul) disperat : ÄM dep e te. Ce s fac?" Aceast femeie avea o gîndire p trunz toare i analitic i. el s-ar fi mi cat cu u urin i-ar fi eliberat frîna. se comporta ca i cum ar fi fost total lipsit de inteligen . înainte de iluminarea mea în ce prive te mecanica. Odat ce devenea con tient de o problem personal . la sfîr itul celui de-al 37-lea an al meu. Femeia analist financiar men ionat mai devreme era o mam iubitoare i devotat celor doi copii ai ei." Vecinul meu. am reu it s -mi concentrez privirea asupra mecanismului frînei i s -i dibuiesc configura ia. atunci cînd era confruntat cu o problem personal . datorit faptului c am ales s -mi concentrez timpul asupra unor chestiuni f r leg tur cu mecanica.

M-am gîndit c dac voi a tepta mai mult vreme. agentul de vînz ri a spus: Ä tiam c dac a fi vorbit despre acest lucru. Un agent de vînz ri de 30 de ani. un defect chiar mai ubicuu i mai universal. din vreme. cînd bancherul a aflat de leg tur . s-a înfuriat i s-a folosit de acest incident pentru a p r si grupul de terapie. tia de asemenea c e aproape inevitabil ca mai devreme sau mai tîrziu bancherul s afle despre rela ia lui stabil . dureros. Patru luni mai tîrziu. cu o problem . Era falit i trebuia s înceap s . Aceast înclina ie de a ignora problemele este. nici fa de bancher s nu î i m rturiseasc rela ia cu so ia bancherului. ceea ce avea ca rezultat faptul c solu iile erau de obicei nepotrivite. s-ar fi iscat ceart i b nuiesc c am sim it c dac nu fac nimic. Ele trebuie rezolvate sau altfel vor r mîne pentru totdeauna o barier în calea cre terii i dezvolt rii spiritului. Cine dintre noi poate spune c a reREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 27 u it s .i brusc slujba din domeniul vînz rilor i începînd o afacere proprie cu repara ii de mobil . înainte de a fi for at de circumstan e. dar înc o dat v spun c el este ca orice om. a început s se întîlneasc cu fosta so ie a unui alt membru al grupului. Grupul a deplîns faptul c a riscat 28 Disciplina totul pe o carte i 1-a chestionat în privin a în elepciunii de a face aceast mutare în pragul iernii.i dedice suficient timp pentru a analiza problemele copiilor sau tensiunile din interiorul familiei? Cine dintre noi este atît de disciplinat încît s nu fi spus niciodat resemnat în fa a unei astfel de probleme: ÄM dep e te"? Da fapt. înseamn a l sa la o parte ceva pl cut sau mai pu in dureros pentru ceva mai dureros. ca i pentru a dezvolta solu ii eficiente i bine chibzuite. o simpl manifestare a indisponibilit ii de a amîna satisfac ia. reparase doar opt piese de mobilier. a început s se lumineze c pîn nu î i rezolva problema cu ignorarea problemelor nu va putea trece de primul pas ² cu toat terapia din lume. tia c singura solu ie a problemei era s m rturiseasc grupului rela ia sa i s suporte mînia bancherului cu sprijinul grupului. încet. asociate doar cu oamenii care manifest în mod clar tulbur ri de natur psihiatric . a a cum am spus." Bineîn eles c î i ignorase problema. de care ea divor ase de curînd i care era bancher. Grupul i-a ar tat în termeni clari agentului de vînz ri c tendin a de a evita rezolvarea problemei prin ignorarea ei. problema va disp rea. iar familia ei într-o vînzo-leal continu . dar nu puteam crede c o s ajung pîn aici. Nu vorbim aici despre defecte esoterice în rezolvarea de probleme. p r sindu. agentul de vînz ri i-a împlinit o fantezie. dar agentul de vînz ri i-a asigurat c se va descurca îndeajuns de bine ca s dep easc aceast faz a afacerii. Este speran a c problemele se vor rezolva de la sine. tia c nu era onest nici fa de grup. Chestiunea nu p rea atît de urgent . Dar nu a f cut nimic. b ie i. iar imaturitatea i primitivismul lui exist în noi to i. datorit perseveren ei în terapie. poate c a fi putut ie i basma curat f r ceart .sau dou . Femeia analist financiar este ca oricare dintre noi. dup cum era de a teptat. comandant de armat . A te confrunta de bun voie. încetul cu încetul a fost capabil s înve e cum s se disciplineze i s . care nu-i mai cerea s c l toreasc . era de fapt marea lui problem . Subiectul a fost abandonat. el a anun at c va trebui s p r seasc grupul. el a r spuns: Ä tiam de acum ase s pt mîni c banii mei se duc rapid." Problemele nu dispar. înseamn a alege s suferi acum în speran a unei satisfac ii viitoare mai degrab decît s alegi s continui satisfac ia prezent în speran a c suferin a viitoare nu va mai fi necesar . acum e chiar urgent . în isperan a c va ie i basma curat . pentru c nu mai poate pl ti consulta iile. Cînd a fost întrebat de ce nu începuse s i caute mai devreme o slujb . Ar putea p rea c agentul de vînz ri care î i ignora problemele atît de evidente era din punct de vedere emo ional imatur sau primitiv psihologic. Agentul de vînz ri tia c bancherul este un om permanent furios i plin de resentimente din cauz c îl p r sise so ia. care mergea la o terapie de grup într-un or el. Apoi. în cinci luni. nec s torit.i g seasc timpul necesar pentru a analiza problemele de familie. A te confrunta cu problemele este. Un mare general. Cînd a fost confruntat de c tre grup cu comportamentul s u distructiv. Din fericire. înc o dat . Dup trei luni. la începutul lui februarie. ne-a spus: . dar.i caute o alt slujb . în abordarea rezolv rii problemelor exist un defect mai primitiv i mai distructiv decît încercarea ner bd toare i nepotrivit de a g si solu ii într-o clip .

ÄNe-am gîndit c poate o va dep i". îmi place s citesc. cu cît problemele copiilor sînt mai mult ignorate. Respectînd complexitatea faptului de a fi p rinte. Responsabilitatea Nu putem solu iona problemele vie ii dac nu le solu ion m. i b nuiesc c în orice organiza ie. Äeste c exist i alte lucruri de f cut în Okinawa în afar de a bea. Acest lucru se întîmpl pentru c trebuie s accept m responsabilitatea pentru o problem înainte de a o rezolva. în realitate. b nuiesc c a a e." ÄE mai departe biblioteca decît barul unde te duci?" ÄEi bine. i." ÄDe ce nu pescuie ti în loc s bei?" ÄPentru c trebuie s muncesc toat ziua. Pot rezolva o problem doar atunci cînd spun: ÄAceasta este problema mea i depinde de mine s o rezolv. i pentru c exist atîtea probleme. spunîndu." ÄDa. avînd serioase probleme cu b utura.mai greu de solu ionat." Äî i place s pescuie ti?". spun p rin ii cînd vin la psihiatru cu copilul ce are o problem care dureaz de cinci ani. bineîn eles." Dar mul i. spunînd: ÄNu exist nimic de f cut seara în Okinawa în afar de a bea." Generalul nu vorbea despre oameni slabi sau anormali din punct de vedere mintal. oameni maturi care i-au dovedit competen a i care sînt forma i în disciplin ." ÄNu po i s pescuie ti noaptea?" ÄNu. mai dureroase i. ÄO. atît de mul i caut s evite durerea problemelor lor. Un ofi er de carier din armat . l-am întrebat.i: ÄAceast problem mi-a fost cauzat de al i oameni. Dar aproape niciodat nu stric s încerc m s -i ajut m s o dep easc sau s privim mai atent problema." Äî i place s cite ti?". Vrei s te pun în leg tur cu vreuna dintre ele?" ÄEi. i de i copiii deseori chiar o Ädep esc". i la fel ca i conduc torii în armat ." Oamenii merg atît de departe din punct de vedere psihologic din dorin a de a evita asumarea responsabilit ii pentru Problemele personale. uneori este aproape ridicol. da. totu i pare dincolo de în elegerea celei mai mari p r i a rasei umane. atunci de ce nu te duci la bibliotec ?" ÄBiblioteca e prea departe. dar ofi erul nu era interesat cîtu i de pu in s vad b utura ca pe o problem personal . ÄCunosc mai multe organiza ii care se ocup de pescuitul de noapte. încît. cu atît devin din ce în ce mai mari. sarcina lor poate s fie pîREZOLVAREA PROBLEMELOR I TIMPUL 29 n la ultima pic tur la fel de complex precum aceea de a conduce o companie sau o corpora ie. Nu putem rezolva o problem spunînd Änu este problema mea". este c majoritatea comandan ilor vor sta uitîndu-se la problemele din unit ile lor. aici. de i acest lucru este aproape tot30 Disciplina deauna trist. pentru a primi ajutor psihiatric. a fost trimis la o evaluare psihiatric . nu citesc atît de mult. în Okinawa nu se poate pescui noaptea." ÄDar b utura te face s ai necazuri. f r a face nimic. l-am interogat eu.ÄSingura mare problem în aceast armat . P rin ii sînt conduc tori i." ÄAtunci de ce nu cite ti seara în loc s bei?" ÄE prea mult zgomot în cazarm pentru a citi. de circumstan e sociale dincolo de controlul meu i prin urmare depinde de al i oameni sau de societate s -mi rezolve aceast problem . nu este problema mea personal . nu-i a a?" ÄAceast insul blestemat oricum te determin s bei. privindu-le drept în fa . pe care ar fi putut-o rezolva cu . majoritatea p rin ilor vor percepe problemele copiilor sau pe cele ivite din rela ia cu ace tia cu luni sau ani înainte de a trece la o ac iune eficient . trebuie spus c deciziile p rinte ti sînt dificile i c deseori copiii reu esc s Ädep easc " problema. Nu sînt foarte interesat de acest lucru." ÄBa se poate". deseori nu se întîmpl a a. El vorbea despre ceilal i generali i colonei. Nu putem rezolva o problem sperînd c altcineva o va rezolva în locul nostru. ÄBineîn eles." ÄCeea ce te-am auzit spunînd". ca i cum problemele ar disp rea dac ei ar sta îndeajuns de mult." Am tot încercat un timp. am limpezit eu lucrurile. am spus eu. El a negat c este alcoolic sau chiar c alcoolul ar fi fost o problem personal pentru el. dar lucrul pe care î i place cel mai mult s -1 faci în Okinawa este s bei. pe cît posibil." ÄEi bine. în realitate nu prea-mi place s pescuiesc. sta ionat în Okinawa. a a c e ti fa în fa cu o problem real . în ciuda faptului c de obicei sînt prost preg ti i pentru aceasta. Aceast afirma ie ar putea p rea o tautologie stupid sau o afirma ie care se demonstreaz pe sine. dac o vor face vreodat . îmi place mult s pescuiesc.

aceste dou st ri reprezint tulbur ri ale responsabilit ii i de asemenea reprezint stiluri opuse de raportare la lume i la problemele ei.. suferind de asemenea de singur tate i izolare în ora ul Okinawa. în cele din urm ."... totdeauna fac alegeri gre ite. ci doar pe cele cu schimb tor automat de viteze. i-a t iat u or venele cu o lam de ras i a fost dus în salonul de urgen e." ÄDe ce ai vrut s te omori?" ÄFiindc nu mai suport aceast insul nenorocit .i dea seama c singur tatea i prin urmare problemele ei nu se datorau în mod necesar unei gre eli sau unui defect personal.. M-am gîndit c celelalte so ii nu m plac." ÄDe ce e atît de dureroas via a în Okinawa?"... a divor at. Trebuie s fie ceva în neregul cu mine.." ÄNu po i s -1 conduci tu la serviciu. ÄNu a putea." ÄAsta e r u. O femeie nevrotic . Cum de n-ai putut s . de sînt atît de nepopular . A continuat s bea i a trebuit s se despart de serviciul s u la mijlocul carierei. indicînd c imaginea de sine a individului reprezint un b rbat sau o femeie inferiori. unde am întîlnit-o. am întrebat eu." Aceast femeie î i asum întreaga responsabilitate pentru singur tatea ei. care totdeauna dau gre . A putut astfel s . din moment ce tot stai singur i te plictise ti toat ziua?". ÄNu. demonstrînd imaginea de sine a unei fiin e care nu are puterea de a alege. cu tot regretul. O s m ucid dac trebuie s mai stau aici. Chiar i tiparele de vorbire ale nevroticilor i ale persoanelor cu tulbur ri de caracter sînt diferite."." ÄDe ce nu te duci pîn în cartierul american sau la Clubul so iilor de ofi eri. în cursul terapiei. ÄAr trebui. iar femeia de asemenea nu se vedea pe sine jucînd vreun rol în propria-i izolare. sim ind c doar ea este de vin ." i ÄN-ar trebui." i ÄA fost necesar s . Discursul unui nevrotic se remarc prin expresii precum: ÄS-ar cuveni s . fie o tulburare de caracter... al c rei comportament este în întregime condus de for e exterioare aflate cu totul în afara controlului s u.i faci prieteni?" ÄPentru c so ul meu ia ma ina ca s mearg la serviciu..". s-a plîns: ÄMergeam cu ma ina la Clubul so iilor de ofi eri pentru a-mi c uta prieteni. ca i cu so ul ei. a absolvit o facultate în timp ce. ÄCa s m omor. i i-am spus comandantului lui. ca s . de asemenea din Okinawa. Trebuie s m trimite i înapoi în Statele Unite. c nu este un om cu sim de r sRESPONSABILITATEA 31 pundere. A a cum se poate . persoanele cu tulbur ri de 32 Disciplina caracter nu îndeajuns de multe. a devenit redactor la o revist i s-a c s torit cu un editor de succes.". bineîn eles. am întrebat-o.".. Ar trebui s fiu capabil s -mi fac prieteni mult mai u or. Ea a început s plîng . pentru c era considerabil mai inteligent i mai ambi ioas decît ceilal i.. presupun în mod automat c ei sînt de vin . O tîn r so ie. dar acolo nu m sim eam în largul meu. Cînd nevroticii sînt în conflict cu lumea..sau f r ajutor." ÄDe ce nu înve i cum s conduci o ma in cu schimb tor manual de viteze?" Ea s-a uitat fix la mine: ÄPe aceste drumuri? Trebuie s fii nebun!" Nevrozele si tulbur rile de caracter Mul i oameni care vin s vad un psihiatru sufer de ceea ce se nume te fie o nevroz . pe de alt parte. v ic rindu-se: ÄNu am nici un prieten aici i sînt singur tot timpul. Vreau s tiu ce e cu mine.i faci nici un prieten?" ÄPentru c locuiesc într-un cartier stupid din Okinawa i nici unul dintre vecinii mei nu vorbe te engleza. Am întrebat-o de ce a f cut acest lucru. a descoperit c este o persoan neobi nuit de inteligent i de ambi ioas i c devenea cu u urin nefericit al turi de celelalte so ii de sergen i. Nevroticul î i asum prea multe responsabilit i. Este o ma in la care schimbi manual vitezele i nu tiu cum s conduc o astfel de ma in . Cele dou persoane tocmai descrise aveau tulbur ri de caracter: sergentul sim ea c pentru be ia lui era de vin ora ul Okinawa i nu el. ÄE nevoie s . Spus în cele mai simple cuvinte. S-ar cuveni s fiu mai prietenoas . Discursul unei persoane cu tulburare de caracter se bazeaz mult pe expresii precum: ÄNu pot..i cre tea copiii.

pe întreg parcursul vie ii noastre trebuie s evalu m i s reevalu m continuu pentru ce sîntem responsabili în acest mereu schimb tor curs al evenimentelor. cu nevroticii se poate lucra mai u or prin psihoterapii.i dau seama astfel c au probleme. dac nu imposibil. vorbim de Änevrozele de caracter" pentru a indica faptul c . Dimpotriv .i asuma responsabilitatea cuvenit . Nici aceast evaluare i reevaluare nu sînt lipsite de durere. Din fericire. La fel ca i în alte zone ale vie ii lor. Dar pentru a sesiza aceste oportunit i. 34 Disciplina întotdeauna copiii care nu sînt iubi i de p rin i mai degrab î i vor asuma ei în i i acest lucru. ei cred c lumea are nevoie s fie schimbat i nu ei în i i i astfel e ueaz în a recunoa te c e necesar s se analizeze pe sine. aceste persoane sînt dominate de vinov ie în virtutea faptului c i-au asumat o responsabilitate care nu este tocmai a lor. în timp ce în alte zone ale vie ii e ueaz în a. odat ce unor astfel de persoane le-a fost restabilit credin a i încrederea în sine. multe persoane sînt nevrotice i în acela i timp au i tulbur ri de caracter.i asuma responsabilitatea. îns printr-o vast experien i printr-o îndelungat i reu it maturizare vom dobîndi capacitatea de a vedea lumea i locul nostru în ea a a cum sînt în realitate i astfel vom fi în stare s stabilim în mod realist responsabilitatea ce ne revine nou i cea care revine lumii.i sprijini copiii în acest proces de maturizare.i asuma responsabilitatea ce li se cuvine. p rin ii pot face multe pentru a împiedica acest proces de maturizare. Pentru a îndeplini fiecare dintre aceste procese în mod adecvat trebuie s fim dispu i i capabili s suferim o continu examinare de sine. dar nu le în eleg înc . prin ajutorarea lor în ceea ce prive te partea nevrotic a personalit ii. într-un sens. cei cu tulbur ri de caracter îi fac pe ceilal i s se simt mizerabil". astfel. dac sînt îndeplinite în mod adecvat i con tient. în a. p rin ii putînd s . comparativ cu persoanele cu tulbur ri de caracter. Ea nu a fost niciodat complet solu ionat .i confrunte copilul cu tendin a lui de a evita sau de a sc pa de asumarea r spunderii pentru propriile-i ac iuni s -1 asigure c în unele situa ii nu e vina lui. î i vor asuma responsabilitatea pentru anumite priva iuni pe care le tr iesc. care s sece energiile necesare responsabilit ilor p rinte ti. în mod esen ial. din cauza disponibilit ii lor de a. p rin ii cu tulbur ri de caracter vor .imagina. Se spune c : Änevroticii se fac pe ei în i i s se simt mizerabil. Nevroticii. Astfel. Pu ini dintre noi scap f r nevroze sau tulbur ri de caracter. ei e ueaz i în misiunea de p rin i. Sau tinerii adolescen i care nu au înc succes la fete sau în sport mai degrab se vor vedea pe sine ca fiin e umane deficitare decît ca boboci ce înfloresc mai tîrziu sau chiar la timp i perfect normal. oricine poate beneficia de psihoterapie dac el sau ea este serios dispus/ s participe la acest proces). to i copiii au tulbur ri de caracter vizibile în tendin a lor instinctiv de a. Sînt multe lucruri pe care p rin ii le pot face pentru a. Cînd copiii sînt delincven i sau au dificult i la coal .i asuma responsabilitatea pentru cre terea copiilor. instinctiv. cum se în-tîmpl de obicei. p rin ii trebuie s fie sensibili la nevoile copilului i dispu i s le împlineasc . deseori este posibil s -i angren m într-o examinare i corectare a indisponibilit ii de a. decît s vad c p rin ii sînt deficitari în capacitatea lor de a iubi. în mod similar. chiar dincolo de simpla insensibilitate sau neglijen . cel pu in într-o anume m sur (de aceea. de lucrat. to i copiii au nevroze datorate faptului c .i asuma cu realism responsabilitatea. Oamenii cu tulbur ri de caracter sînt p rin i de-zastruo i. în realitate. în cadrul procesului psihoterapeutic. îndeosebi p rin ii cu tulbur ri de caracter î i fac copiii s se simt mizerabil. Motivul acestui fapt este c problema de a distinge pentru ce sîntem i pentru ce nu sîntem responsabili este una dintre cele mai mari din existen a uman . pot fi p rin i excelen i dac nevroza lor e relativ u oar i nu sînt cople i i de responsabilit i inutile. doi fra i care se bat se vor acuza întotdeauna unul pe cel lalt pentru declan area b t ii i fiecare dintre ei va nega cu totul c el ar fi vinovatul. complet incon tien i de faptul c deseori î i trateaz copilul cu o atitudine distrug toare.i nega responsabilitatea în multe dintre conflictele în care se g sesc ei în i i. pentru c ei î i asum responsabilitatea pentru dificult ile pe care le au i. în anumite zone ale vie ii lor. Tendin a lor este mai degrab de a sc pa de copii într-o mie de feluri decît s le dea aten ia de care au nevoie. Ocaziile apar singure de mii de ori pe m sur ce copilul cre te. pentru c nu se v d pe ei în i i ca surs a propriilor probleme. Iar aceast disponibilitate nu este inerent nici unuia dintre noi. Cu cei cu tulbur ri de caNEVROZELE I TULBUR RILE DE CARACTER 33 racter este mult mai dificil. a a cum am spus. Iar acest lucru solicit dragostea i dorin a lor de a.

sexismul. m-am descoperit lucrînd mai multe ore decît ei. Mac era directorul clinicii de psihiatrie unde îmi completam perioada de reziden. poate c se simt mai confortabil cu ei în i i.i asuma responsabilitatea pentru propriile probleme. copii. Cînd am terminat. A a c m-am dus la doctorul Bodgely i i-am explicat situa ia. De .iat." Nu prea era r spunsul pe care îl a teptam.i asum responsabilitatea de a o solu iona. ei î i vedeau pacien ii o dat pe s pt mîn . Credea el oare c a a ceva e cu putin ? Sau poate avea o alt solu ie la aceast problem ? Mac m-a ascultat foarte atent i receptiv. în timp ce eu îmi programam întîlniri pîn la ora opt. iar sufletul îmi era plin de resentimente. pentru c . vor insista ei. //Sistemul" ² pentru problemele lor. în aceast clinic . în efortul de a evita responsabilitatea în vie ile lor. Mac a r spuns: ÄI i spun. Deseori. vor deveni nevrotici. aproape invariabil.i asume responsabilitatea pentru calitatea vie ii lor. copii nevrotici sau cu tulbur ri de caracter. copiii" sau: ÄMama voastr i-a distrus nervii din cauza voastr " sau: ÄA fi putut s fac i eu o facultate i s reu esc în via dac n-ar fi trebuit s v între in. deseori p rin ii cu tulbur ri de caracter vor arunca aceast responsabilitate pe umerii copiilor lor: ÄVoi. au o Äinfluen rea" asupra propriului copil. f r s m întrerup . eu îi vedeam de dou ." în acest fel." M-am luminat la fa . o s m înnebuni i" sau: ÄSingurul motiv pentru care r mîn c s torit/ cu mama/tat l vostru sînte i voi. sim indu-m în eles. Pe m sur ce deveneam mai resentimentar i mai epuizat. în cele din urm . trei ori pe s pt mîn . societatea. a s n t ii mele mintale i pentru lipsa mea de succes în via . La vremea aceea. mi-a spus cu simpatie: ÄEi bine. ÄMul umesc".i da seama cît de nepotrivite sînt aceste lucruri. mi-am dat seama c trebuia f cut ceva. Pentru c ocolesc responsabilitatea. ignor problema real . A a ajung p rin ii cu tulbur ri de caracter s creasc . P rin ii în i i î i arunc p catele asupra copiilor lor. Debarasîndu-se de responsabilitate. Cînd indivizii cu tulbur ri de caracter dau vina pe altcineva ² so ie. In mod normal. Ei au aruncat propria durere pe umerii societ ii. aproape oricare dintre noi încearc uneori s evite ² în feluri care pot fi foarte subtile ² durerea de a. Pentru tratamentul propriei mele subtile tulbur ri de caracter. a a cum am spus. ace ti p rin i îi spun de fapt copilului lor: ÄTu e ti responsabil pentru calitatea mariajului meu. i în m sura în care o accept . acelea i tr s turi de caracter ac ioneaz de obicei asupra c sniciei lor. îi priveam pe colegii mei reziden i p r sind clinica la ora patru i jum tate în fiecare dup -amiaz i ducîndu-se acas . c tu e ti cel care are o problem . ÄDa". copil. Aceast atitudine. ÄCe crezi c ar trebui s fac în situa ia asta?" La înFUGA DE LIBERTATE 37 trebarea aceasta. dar au încetat s . am spus u or enervat. dup un moment de t cere. e ti parte din problem . Ace ti indivizi cu tulbur ri de caracter nu sînt ineficien i i distructivi doar în rolul de p rin i. Nimic nu se împline te. coala. problemele persist . ei vor accepta deseori aceast responsabilitate.i rezolve problemele vie ii. nou seara." Deoarece copiilor le lipse te capacitatea de a. nici o problem nu poate fi solu ionat pîn cînd individul nu. datorit educa iei mele. patron ² sau pe altceva ² influen e rele. îi sînt dator lui Mac Badgely. la vîrsta de 30 de ani. Ca urmare. i-am spus. prieten. bineîn eles. Poate pentru c eram mai devotat pacien ilor mei decît colegii mei reziden i. v d c ai într-adev r o problem .arunca imediat vina pe sistemul coNEVROZELE I TULBUR RILE DE CARACTER 35 Iar sau pe al i copii. celor din toate timpurile: ÄDac nu e ti parte din solu ie. eu i colegii mei reziden i ne distribuiam pacien ii prin rota ie. Scott. p rin ii cu tulbur ri de caracter servesc ca modele pentru iresponsabilitatea copiilor lor. a prietenilor i a în elegerilor de afaceri ² asupra oric rei zone a existen ei în care nu reu esc s ." Fuga de libertate Un psihiatru pune diagnosticul de tulburare de caracter atunci cînd tiparul evit rii responsabilit ii este relativ unul bine conturat în individul diagnosticat. guvernul. Totu i. L-am întrebat dac nu pot fi exceptat pentru cîteva s pt mîni atunci cînd îmi va veni rîn-dul s accept noi pacien i. rasismul. care. Acest lucru este inevitabil. pentru a avea timp s -i prind din urm pe colegii mei. O vorb din 36 Disciplina anii '60 (atribuit lui Eldridge Cleaver) se adreseaz nou tuturor. Ä tiu c am o problem . au încetat s se dezvolte spiritual i au devenit o greutate lipsit de via pentru societate. p rinte.

noi. organiza ii sau altei entit i. industria de armament. Este tot ce pot s spun despre acest lucru. a replicat Mac. Pur i simplu nu mai avea sens s -i acuz pe ei pentru faptul c aleseser un stil de via diferit de al meu. Sînt de acord cu tine. Ä tiu c am o problem . milioane i chiar miliarde de oameni încearc zilnic s fug de libertate.i asuma responsabilitatea pentru structura timpului meu era o încercare de a evita durerea de a lucra multe ore. Anume. ac ionînd astfel. tiam asta cînd am intrat aici. A fi sup rat pe ei însemna a fi sup rat pe propria-mi alegere de a fi diferit de ei. guvern. i am r mas furios. un mic sfat i nenorocitul nu fusese dispus s . Tu. corpora ie sau efului nostru. Totu i. Depindea de mine i numai de mine s decid cum vreau s -mi folosesc i s -mi ordonez timpul.i mai spun o dat . Dac în calitatea lui de director al clinicii nu trebuia s ajute la descurcarea unor astfel de probleme. un om inteligent dar posac. Cum altfel ar fi putut s fie atît de crud? Eu m dusesem la el cu umilin . era modul în care eu alesesem s -mi tr iesc via a i s -mi ordonez priorit ile.aceea am venit s te v d. îi ofeream puterea mea. de fapt. De multe ori am încercat s -i ar t c el nu este copil. cît s . Dac voiam s -mi investesc timpul mai mult decît colegii mei reziden i în munca pe care o f ceam. Ascult atent ce am s . Cînd p rin ii sînt despotici. pari s nu fi ascultat ceea ce am spus. îi spuneam: ÄIa comanda de la mine. alegerile noastre sînt limitate. sexism. eram mul umit. iar noi sîntem. o alegere de care. Se poate s fi fost dureros pentru mine s privesc cum colegii mei plecau de la birou cu dou ." ÄPentru Dumnezeu". întrebarea este ce am s fac în situa ia asta?" ÄScott". Tu e ti cel ce are o problem . în fapt. Tu e ti cel ce are o problem . Practic. în încercarea de a evita durerea responsabilit ii. în fapt. în mare FUGA DE LIBERTATE 39 m sur responsabili de bun starea noastr . Timpul t u. Dar mi-am schimbat atitudinea i astfel resentimentul fa de colegi s-a evaporat. i-am spus. ca i copii. dac a fi dorit. libertatea mea. tu ai o problem cu timpul. datorit dependen ei extinse i reale. cînd eu fusesem complet liber s aleg s fiu ca ei. atunci cînd îl las. cînd sîntem s n to i fizic. c eu. în mare m sur la mila lor. Timpul meu era responsabilitatea mea.i asume atîta responsabilitate cît s încerce m car s m ajute. Nu al meu. Dac a fi vrut s nu le suport. ce naiba trebuia s fac altceva? Dar dup trei luni. Ce crezi c s-ar cuveni s fac în situa ia asta?" Mac mi-a r spuns: ÄScott. Dar ca adul i. alegerile ." M-am întors i am ie it cu pa i mari i furios din biroul lui Mac. fie ea Äsoart " sau Äsocietate". L-am urît pe Mac Badgely. Cînd sîntem copii. Nu este problema mea. Ei sînt. poli ia care i-a arestat pe el i pe prietenii lui din cauza p rului lor lung. nu avem prea mult putere s facem ceva în aceast privin . Acesta este motivul pentru care Erich Fromm ia intitulat atît de nimerit studiul despre nazism i autoritarism: Escapefrom Freedom (Fuga de libertate). Dar acest lucru înseamn s transfer m puterea noastr asupra acelei entit i. încerc m astfel s d m responsabilitatea altor indivizi. care. ai o problem cu timpul t u. am ajuns cumva s -mi dau seama c Mac avea dreptate. Am o cuno tin . i nu el. cerîndu-i un mic ajutor. atunci era alegerea mea i consecin ele acestei alegeri erau responsabilitatea mea. am ales s nu-mi schimb stilul de via . Este problema ta cu timpul t u. p rin ii au o putere extins i real asupra noastr . Cînd mi-am dat seama de aceasta. trei ore înaintea mea i se poate s fi fost dureros s -mi aud so ia plîngîndu-se c nu sînt îndeajuns de devotat familiei. dar aceste dureri erau consecin a alegerii pe care o f cusem. vorbe te despre for ele agresive din societatea noastr : rasism. a a cum sînt deseori. Cererea adresat lui Mac Badgely de a. aveam o tulburare de caracter. Trei luni l-am urît. Ävreau s m ascul i. chiar dac lucratul timp de mai multe ore era o consecin inevitabil a alegerii mele de a m dedica mai mult pacien ilor i form rii mele.i fac treaba lui de director al clinicii. Sim eam c are o tulburare de caracter urît . c utam f r s -mi dau seama s cresc autoritatea lui Mac asupra mea. Fii tu eful!" De cîte ori c ut m s evit m responsabilitatea pentru propriul nostru comportament. Eu te-am auzit i am fost de acord cu tine. atunci eram liber s aleg s nu 'ucrez atît de mult i s -mi structurez timpul în alt fel. Mun38 Disciplina ca mea grea nu era o sarcin aruncat pe umerii mei de soarta necru toare sau de necru torul director al clinicii. Dificultatea de a accepta responsabilitatea pentru comportamentele noastre rezid în dorin a de a evita durerea consecin elor acestui comportament. Scott Peck.

vom ti în general ce vom g si acolo. în prefa a c r ii ei Learning Psychotherapy (înv înd psihoterapie). exist prea mult tehnologie. culturi dispar. arat c în mod fundamental to i pacien ii vin la psihiatru cu Äo problem comun : sentimentul de neajutorare. De multe ori. nu sîntem n scu i cu h r i gata întocmite. trebuie s înve e c via a întreag a unui adult este o serie de alegeri personale. Hilde Bruch. ce trebuie folosit continuu dac vrem ca vie ile noastre s fie s n toase. ix. atunci vor deveni oameni liberi. Ceea ce e adev rat e real. Spre sfîr itul vîrstei de mijloc.i scurta p rul sau chiar s duc o campanie împotriva biroului de poli ie. iar spiritul nostru s creasc . 40 Disciplina cepte responsabilitatea pentru problemele i via a lor. cu atît h r ile noastre vor fi mai mari i mai precise. ne vom r t ci. Reciproc.. percep ii gre ite i iluzii ². El avea libertatea de a se muta într-un alt ora sau de a. Mass. Da. au renun at la putere. Dac harta este adev rat i precis . cei mai mul i oameni aleg s -1 ignore. Viziunea noastr asupra realit ii este ca o hart dup care ne orient m via a. Ghe ari noi apar. Am fost tentat s citez ca PUolul în întregime i îl recomand oricui dore te s exploreze mai mult aceast chestiune. de decizii. Cu cît vedem mai pu in clar realitatea lumii ² cu cît min ile noastre sînt mai îmb tate de falsitate.i în elegerea asupra lumii i asupra a ceea ce e adev rat. în fapt. Ei îl ignor pentru c drumul nostru spre realitate nu este u or. cu atît sîntem mai pu in capabili s determin m cursul corect al ac iunilor i s lu m decizii în elepte. dac nu vor accepta acest fapt. ** Harvard University Press. ci în acela c ele trebuie revizuite mereu pentru a fi precise. Ceea ce e fals e ireal. H r ile lor sînt mici i abia schi ate. Cel de-al treilea instrument sau tehnic de a trata durerea solu ion rii problemelor. New York. dintre dou rele trebuie s -1 alegem pe cel mai mic. Sper c într-o zi. Unii se opresc s -1 mai fac spre sfîr itul adolescen ei. dar tot în puterea noastr st s facem aceste alegeri. E ca i cum ar fi obosi i. l rgindu. problema libert ii ca alegere între dou rele nu este d escris mai elocvent i mai poetic decît în capitolul ÄFreedom and Necessity" (ÄLibertate i necesitate") din cartea psihiatrului Allen Wheelis: How People Clwnge (Cum se pot schimba oamenii). 1973. Doar cî iva noroco i continu pîn în momentul mor ii explorarea misterului realit ii. dar de fiecare dat cînd vorbea de felul în care este victimizat de aceste for e el î i ceda de fapt libertatea. Dar mul i nu vor s fac acest efort. Una dintre r d cinile acestui Äsentiment de neputin " la majoritatea pacien ilor o reprezint o anume dorin de a fugi de durerea libert ii. A tr i într-o zon a rii unde poli iei nu-i pl ceau Ätipii cu p rul lung" era alegerea lui i totu i i-a l sat p rul lung. va înceta s fie iritat pentru faptul c alegerile sale sînt dureroase*. Se simt neputincio i pentru c . Harper & Row. Cambridge. Sînt convin i c h r ile lor sînt complete i c Weltanschaaung-ul lor este corect (sau chiar sacrosant) i nu mai sînt interesa i de o nou informa ie. curînd.noastre sînt aproape nelimitate. în mod par ial sau total. dup tin a mea. A ales s se lamenteze din cauza lipsei de putere politic . s ac* Nic ieri. Dar cea mai mare problem în realizarea h r ilor nu const în faptul c trebuie s pornim de la o mîzg litur . iar dac ne decidem unde vrem s mergem. De i acest lucru este clar. nuan îndu. Chiar la nivel superficial. în loc s accepte i s se bucure de imensa sa putere personal . Asta nu înseamn c sînt ne-dureroase. p.i. Chiar mai dramatic.i i redefinindu. iar pentru aceasta e nevoie de efort. 1974. Dac harta este fals i imprecis . mul i oameni renun la acest efort. Lumea îns i este într-o schimbare constant . Exist prea pu in tehnologie. Dar în ciuda inteligen ei sale. se vor sim i pentru totdeauna victime. DEVO IUNEA FA DE REALITATE 41 Devo iunea fa de realitate . ghe ari se topesc. iar unii nu reu esc. Culturi noi apar. Mai devreme sau mai tîrziu. de fric i convingerea intim c nu sînt capabili s «se descurce» i s schimbe lucrurile"**. este devo iunea fa de adev r. Cu cît depunem mai mult efort pentru a pre ui i a percepe realitatea. perspectiva lor asupra lumii este îngust i prost direc ionat . vom ti în general unde ne afl m. Noi avem totu i libertatea de a alege fiecare pas al felului în care vom r spunde i vom trata aceste for e. c exist for e opresive în lume. dac e s fie vindeca i. nu i-a recunoscut aceste libert i. sînt de acord cu acea cuno tin a mea. Dr. punctul din care privim lumea . Vorbea de dragostea sa de libertate i de for ele care o contracareaz . Dac pot accepta acest fapt cu totul. ci trebuie s le facem noi în ine. Mai întîi de toate. acest lucru ar trebui s fie evident.

C ile prin care se manifest transferul. dar uitaser i-i d duser altceva. în special cînd e vorba de revizuiri majore.este într-o rapid i constant schimbare. rece. inteligent. Ce se întîmpl cînd cineva trude te mult i din greu s dezvolte o perspectiv func ionabil asupra lumii. întîmpl tor i f r a fi emo ionat. înce-pînd din adolescen . periculoas . luîndu-i cu sine pe cei doi copii ai lor. cînd sîntem bolnavi sau b trîni infirmi se poate s devenim iar i f r putere i dependen i. Zilnic sîntem bombarda i cu informa ii noi despre natura realit ii. deseori de folos pentru supravie uire). în scurta perioad de timp pe care a petrecut-o cu mine. uneori cople itor. De-a lungul adolescen ei.i in o slujb mai mult de un an i jum tate. uneori fiind concediat. dar era devastat de pierderea celor doi copii. trebuie s facem revizii majore. lumea pare diferit fa de vremea cînd nu-i aveam. Se poate s denun m noua informa ie ca fiind fals . Odat au uitat cu totul de ziua lui. totu i. Mai degrab decît s încerce s schimbe harta. de care se ata ase profund. o hart evident util i eficient . Putem chiar lupta împotriva ei i chiar s încerc m s manipul m lumea pentru a face s arate conform punctului nostru de vedere. necomunicativ i lipsit de afec iune. cînd copiii sînt sugari. pentru c so ia sa declarase ferm c nu se va întoarce pîn cînd el nu va urma un tratament psihiatric. A p r sit facultatea de electrotehnic pentru c . trebuie s ne revizuim continuu h r ile i uneori. iar harta are nevoie s fie în bun parte retrasat ? Efortul dureros care ni se cere pare însp imînt tor. E vorba de un tehnician în computere. Principala ei nemul umire în ceea ce-1 privea era faptul c el era continuu i ira ional gelos i. dar care este inadecvat odat transferat în mediul înconjur tor al adultului. Dac vrem s încorpor m aceast informa ie. de i totdeauna penetrante i distrug toare. serviciile sale erau foarte cerute în industria respectiv . individul poate încerca s distrug noua realitate. este dureros. este s ignor m informa ia nou . Cînd avem copii de care s avem grij . el i-a reamintit." Datorit inteligen ei i creativit ii lui în domeniul tehnologiei computerelor. decît i-ar fi trebuit pentru a o revizui i a o corecta de la bun început. putem fi puternici. 42 Disciplina Transferul: harta expirat Procesul activ de men inere a unei perspective desuete asupra realit ii constituie fundamentul multor boli mintale. Ca adul i. sîntem dependen i i lipsi i de putere. mult TRANSFERUL: HARTA EXPIRAT 43 mai des plecînd singur dup dispute cu supervizorii s i. Psihiatrii denumesc acest proces Ätransfer". îns cele mai clare exemple nu trebuie s fie subtile. eretic . Cînd sîntem s raci. în acela i timp. lucrare a diavolului. lumea arat altfel decît atunci cînd sîntem boga i. El nu se sim ea în mod deosebit nefericit pentru c o pierduse pe ea. care a venit s m vad pentru c so ia lui îl p r sise. dar lipsit de succes. în speran a recî tig rii lor a început psihoterapia. Un astfel de exemplu este cel al unui pacient al c rui tratament a e uat din cauza transferului s u. iar apoi e confruntat cu o informa ie nou care sugereaz c aceast perspectiv este gre it . i de obicei incon tient. lumea pare diferit fa de cum va fi atunci cînd copiii vor ajunge adolescen i. fusese una accentuat instabil . Din p cate. Cînd sîntem copii. interesa i doar s . uneori groaznic de dureros. a a cum spunea el: ÄProfesorii mei erau o adun tur de ipocri i. Deseori acest act de ignorare nu este doar unul pasiv.i exercite datoria". Ävagabondaj" i Äîmpiedicarea unui ofi er de poli ie s . de 30 i ceva de ani. Propria mea defini ie este urm toarea: transferul este acel ansamblu de moduri de a percepe lumea i de a r spunde lumii dezvoltat în copil rie i care este de obicei adecvat în întregime mediului înconjur tor al copil riei (într-adev r. fusese implicat în alterca ii minore cu poli ia i de trei ori fusese închis pentru consum de droguri. Ceea ce facem deseori. nu prea diferi i de poli i ti. Via a lui. ofens . Cea mai frecvent folosit expresie a lui era: ÄNu po i avea încredere într-un suflet afurisit. Exist probabil tot atîtea subtile varia ii ale defini iei transferului cî i psihiatri exist . distant fa de ea. numeroase momente cînd p rin ii lui l-au dezam git. Procesul de a face revizuiri. îi promiseser o biciclet de ziua lui. dar nu vedea nimic foarte r u în . cînd s-a acumulat suficient de mult informa ie nou . pe care-i descria ca Ämincino i i tri ori. Aici se g se te sursa principal a multor boli ale umanit ii.i protejeze scaunul". Totu i." î i descria copil ria ca Änormal " i p rin ii ca fiind Äobi nui i". pîn la urm 0 astfel de persoan poate cheltui mai mult energie pentru a ap ra perspectiva demodat asupra lumii. sînt deseori subtile. Ea se mai plîngea i de desele lui schimb ri de slujb . Dar el nu a fost niciodat în stare s avanseze sau s .

datorit lipsei de grij a p rin ilor lui. Nu.i dea seama c ei nu-1 iubeau. I-am spus c nu socotesc aceste condi ii acceptabile i c nu sînt dispus s -mi anulez planurile pentru fiecare sear de luni pentru faptul c el ar putea veni la edin a de terapie.i dea seama pe la mijlocul copil riei c nu poate avea încredere în p rin ii lui. Mi-am rearanjat orarul. Nu mai a tepta mare lucru de la p rin ii lui i nu. n-a mai venit.i revizuiasc harta. el a cerut o întrevedere sîmb ta. Singurul fel în care ar fi putut înv a c în lumea adul ilor exist unii oameni în care putea avea încredere era s ri te încrezîndu-se în ei. nu a mai venit. O astfel de reînv are i-ar fi cerut s . fusese o ajustare care a func ionat. Pentru un copil. A hot rît c m poate vedea doar în acele zile de luni în care nu exist ceva suplimentar de munc i c îmi va da un telefon la ora patru dup -amiaza în fiecare luni. Singurii cu care putea avea o rela ie afectuoas erau cei doi copii ai s i. A declarat totu i c avea nevoie de bani i din aceast cauz munca era mai important pentru el decît terapia. frecven a i severitatea dezam girilor sale s-au diminuat dramatic. c nu-a avut o copil rie normal i c p rin ii lui nu erau p rin i obi nui i în ce prive te capacitatea de a fi receptivi la nevoile copilului lor. încît terapia devine imposibil . El a admis c nu i sa cerut s lucreze ore suplimentare. singurii care nu aveau autoritate asupra lui. I-am propus s ne întîlnim mar i seara. Acest b rbat suferise pe cînd era copil dezam gire dup dezam gire. pentru c Äei erau foarte ocupa i". Pentru c este extrem de dificil s abandonezi o ajustare a h r ii care alt dat ne-a îndrumat atît de bine. încercarea noastr de a lucra împreun . Cînd a încetat s mai aib încredere în p rin ii lui. cînd. diminuîndu-i durerea i suferin a. nevoia de a se ag a de h r ile lor i lupta pentru a nu le pierde sînt atît de puternice. creînd incon tient situa ii care îi înt reau aceast convingere.asta. ci la aceea c Änu pot avea încredere în oameni". Prin urmare. De nenum rate ori uitaser s -1 ia de la întîlniri sau de la petreceri. ple-cînd de la acest lucru. iar via a lui a devenit mult mai confortabil . psihoterapia este. A sim it c eu a fi nerezonabil de rigid. îi promiteau s fac împreun o mul ime de lucruri în weekend. profesori. f cînd imposibil ca el s se bucure de dragoste. El presupune c felul în care procedeaz p rin ii este felul în care trebuie procedat. totu i. f cînd munc de între inere sîmb ta i duminica. patroni devin inevitabile. Cu aceast hart i cu un depozit abundent de resentimente rezultînd din multe dezam giri. Dar a. totu i. pentru c Äaveau o mul ime de lucruri pe cap". a a cum s-a întîmplat în cazul tehnicianului de computere. Dup alte dou edin e. L-am confruntat cu imposibilitatea de a face terapie în astfel de circumstan e. Odat ce i-a dat seama de asta. a început s se simt mai bine.i f cea speran e cînd ei îi f ceau promisiuni. c sînt interesat doar de propriul meu timp i în mod clar nu-mi pas de el i c prin urmare nu pot fi de încredere. dar apoi erau de obicei Äprea ocupa i". printre altele. conflictele cu figurile autorit ii ² poli i ti.i da seama de asta ar fi fost extrem de dureros. pentru c se pare c -1 prinsese dorul s lucreze noapTRANSFERUL: HARTA EXPIRATA 45 tea. ca s îmi spun dac se poate întîlni cu mine. astfel încît s -1 pot vedea luni seara. a a cum se în-tîmpl de obicei. Copilul nu poate avea perspectiva de a vedea c al i p rin i sînt diferi i i de multe ori mai buni. Dup trei edin e. intimitate i afec iune.i revizuiasc p rerea despre p rin ii lui ² s . singurii din toat lumea în care putea avea încredere. e mai pu in probabil s munceasc suplimentar. Gradual sau brusc ² nu tiu care dintre ele ² a ajuns s . Dar cît de mult se aga de ele i se lupt pentru fiecare pas din drum! Deseori. A nu avea încredere în oameni devine astfel harta cu care el intr în adolescen i în perioada adult .i putea permite nici m car apropierea de so ia lui. pentru c î i luase înc o slujb . pentru c f cea ore suplimentare. O astfel de adaptare reprezint totu i baza pentru viitoare probleme. A a c . iar acest lucru ar fi necesitat o deviere de la harta cu care începuse. apoi s-a oprit. înstr inîndu-1 de oricine. A venit de dou ori. Ei erau singurii asupra c rora avea control. copilul ajunge la concluzia ² la Ärealitatea" ² nu c Änu pot avea încredere în p rin ii mei". dureroase. mi-a spus el. Iar aceste conflicte nu au f cut altceva decît s -i înt reasc sentimentul c oamenii care au ceva s -i dea 44 Disciplina nu sînt de încredere. c ldur . Pacien ii vin la psihoterapie pentru c în mod clar h r ile lor nu func ioneaz . Cînd sînt implicate probleme de transfer. un proces de revizuire a h r ii. el i-a continuat traiectoria de a nu avea încredere în oameni. Neîncrederea în oameni fusese o ajustare potrivit pentru realitatea copil riei lui. A avut multe ocazii s . nici în ea neavînd încredere. ei reprezint lumea. c nu sînt deloc preocupat de nevoile lui. p rin ii înseamn totul. Ini ial. dar toate au trecut pe lîng el.

nu to i psihiatrii r spund la aceste îndemnuri. Pentru a avea o astfel de dis-Clplin . Putem s ne revizuim h r ile doar atunci cînd avem disciplina de a trece prin durere. vom tr i într-un sistem închis ² într-un clopot de sticl . executat i men inut r zboiul din Vietnam? în mod clar. dar nu pot fi niciodat în elep i. între prieteni. Singura cale prin care putem fi siguri c harta realit ii pe care o posed m este valid este aceea de a o expune criticii i de a ne confrunta cu al i realizatori de h r i. din cauza durerii inerente procesului de revizuire a h r ii realit ii. i aceasta cu siguran din cauza durerii implicate într-o via de sincer examinare de sine. Ei pot fi indivizi competen i. Este o problem între p rin i i copii. Examinarea lumii din afar nu este niciodat atît de dureroas din punct de vedere personal ca examinarea lumii din untru. psihiatrii sînt îndemna i s urmeze ei în i i o psihoterapie sau psihanaliz ca parte a instruc iei i dezvolt rii lor. astfel de atitudini par s se schimbe i începem s ne d m seama c sursa pericolului din lume st mai mult în noi decît în afara noastr . Aceasta înseamn c trebuie s lu m în considerare adev rul. atît cît le poate judeca lumea competen a. Via a în eleapt trebuie s fie o via de contempla ie combinat cu ac iune. S n tatea mintal este un proces neîntrerupt de devo iune fa de realitate. angaja i i patroni. înainte de toate. mai vital pentru interesul fa de noi în ine decît confortul nostru. în ultim instan . Problema transferului nu este doar o problem între psi-hoterapeut i pacien ii s i. Cînd îns cineva se dedic adev rului. contempla ia nu a fost la mare cinste. Altfel. o via de autoexaminare riguroas . respirînd doar propriul nostru aer fetid. durerea pare relativ neimportant ² i devine din ce în ce mai pu in important ( i prin urmare din ce în ce mai pu in dureroas ).i în eleag propriile lor transferuri i conflicte. Din acest motiv. capacitatea noastr de a gîndi i de a ne examina pe noi în ine este ceea ce ne face s fim oameni. încercînd 46 Disciplina DESCHIDEREA FAT DE ÎNFRUNTARE 47 s -1 determin m cît de bine putem. Prin urmare. Totu i. fiind din ce în ce mai iluziona i. dar care pe sine nu se examineaz tot atît de riguros. Cunoa tem lumea doar prin rela iile pe care le avem cu ea. în cultura american din trecut." Cît de absurd este acest lucru. fiind în serviciul c ut rii adev rului. într-adev r. care au ini iat. la rolul pe care chestiunea transferului îl joac în problemele interna ionale. a fost o hart foarte diferit de cea a genera iei care le-a urmat. E interesant de meditat. dac ne gîndim c lobii no tri frontali. d ruit cu o gîndire profund i îndoieli de sine. '60 la harta tinerei genera ii? Dac experien a na ional a anilor 30. permanent i nesfîr it . Am auzit mul i p rin i spunîndu-le cu toat seriozitatea copiilor lor adolescen i: ÄGînde ti prea mult. Din p cate. în ce fel a contribuit experien a anilor Depresiunii la conturarea acestei h r i i în ce fel a contribuit experien a anilor '50.a luat sfîr it. c ut m mai ales s evit m sau s refuz m orice confruntare pentru . Ce hart a urmat Hitler i de unde a provenit ea? Ce hart au urmat liderii americani. Reciproc. pentru a cunoa te lumea. în 1950. O via devotat în întregime adev rului înseamn de asemenea disponibilitatea de a fi personal contesta i. de care majoritatea oamenilor se feresc. nu trebuie doar s o examin m. To i liderii no tri na ionali sînt fiin e umane care au avut o copil rie i care au fost forma i de experien ele din copil rie. trebuie s fim total devota i adev rului. iar procesul examin rii de sine i al contempla iei devine esen ial pentru supravie uire. între grupuri i chiar între no iuni. Sînt mul i psihiatri care analizeaz cu rigurozitate lumea. trebuie s consider m totdeauna disconfortul personal ca relativ neimportant i. Psihiatrii sînt înv a i s fac acest lucru în perioada form rii lor i tiu c este imposibil s în eleag cu adev rat conflictele i transferurile pacien ilor f r s . Este vorba totu i doar de un num r restrîns de oameni care i-au schimbat atitudinea. indiferent de pre . oamenii l-au etichetat pe Adlai Stevenson ca fiind Äcap mare" i au crezut c nu ar fi un bun pre edinte pentru c era un b rbat contemplativ. pe m sur ce persoana înainteaz pe drumul examin rii de sine. pentru a folosi analogia f cut de Sylvia Plath. Deschiderea fa de înfruntare Ce înseamn o via total devotat adev rului? înseamn . ca fiind mai important. so i i so ii. Din fericire. cît era de potrivit aceast experien pentru anii '60 i 70? Cum ne putem revizui mai rapid h r ile? Adev rul sau realitatea sînt evitate atunci cînd sînt dureroase. '40 a contribuit la comportamentul liderilor americani în ce prive te r zboiul din Vietnam. pentru moment. s -i spunem chiar bun venit. ci simultan trebuie s examin m i examinatorul. eu fiind un alt marcaj pe vechea lui hart .

la mas . De i a trece printr-o psihoterapie este o form fundamental de a fi deschis la înfruntare. corpora ii. ÄSo ul meu a observat acum cîteva s pt mîni c piept n tura mea era în neorînduial la spate dup ce m întorceam de la edin ele de terapie". în ciuda faptului c au mai multe motive decît ceilal i s se supun disciplinei implicate aici. ÄNu i-am spus de ce. el este comun Congresului. chiar de la începutul terapiei i contrar imaginii stereotipe despre ei. p rin ii i copiii no tri. care cumva nu par niciodat prea convin i s treac prin propria terapie. nu înseamn c este un comportament esen ial. O alt caracteristic a naturii umane ² probabil una care ne face cel mai umani ² este capacitatea noastr de a face ceea ce este nenatural. Recomand rile au fost dez48 Disciplina Tendin a de a evita contestarea este atît de omniprezent în fiin ele umane. cu luminile stinse. la sfîr itul edin ei. Dar spunînd despre ea c este natural . A a c analiza motivelor pentru care un incident a fost mu amalizat a fost ea îns i mu amalizat . s-ar putea s mor sau î i vei lua pe umeri responsabilitatea de a-mi face mizerabile ultimele zile pe care le mai am pe p mînt. cu recomand ri pentru cercet ri. DESCHIDEREA FA DE ÎNFRUNTARE 49 psihiatrului. Copiilor no tri le spunem: ÄNu m contrazice. interac iunile mult mai obi nuite de zi cu zi ne ofer ocazii similare de a risca s fim deschi i: la o b utur r coritoare." Cei în vîrst transmit familiei i lumii mesajul: ÄSînt b trîn i fragil. orice autodiscipli-n poate fi definit ca a ne înv a pe noi în ine s facem lucruri nenaturale. Aici sînt inclu i i psihiatrii în i i. Prin acest act ne men inem în mod deliberat deschi i pentru cea mai profund înfruntare din partea altei fiin e umane i chiar îl pl tim pe cel lalt pentru serviciul de a cerceta i judeca limpede. Mi-e team c m-ar tachina dac ar ti c aici stau întins pe canapea. Pre edintele i Armata nu au nevoie de mai mult contestare acum".stabilirea validit ii sale. c ruia îi este clar c una dintre cele mai incitante i esen iale sarcini aflate în fa a societ ii noastre în urm toarele decenii este de a construi în interiorul structurii birocratice a organiza iilor noastre o deschidere i o capacitate de a r spunde la contest ri. sînt oameni care în mod fundamental sînt mult mai curajo i i mai s n to i decît media. într-adev r. în pat. care va înlocui rezisten a institu ional tipic . Dac m înfrun i. tocmai pentru c posed acest curaj. mi s-a spus." Angaja ilor no tri le comunic m: ÄDac e ti îndeajuns de îndr zne s m înfrun i. cu colegii no tri.s fie institu ii viabile i care s progreseze. sînt p rintele t u. dac vor s creasc în în elepciune i eficien . O femeie îngrijit coafat . tot atît de necesar le este i organiza iilor s accepte i s primeasc înfruntarea. ci lipsa de curaj. astfel încît în viitor un ast -tel de comportament s poat fi prevenit. Acest fapt a fost recunoscut din ce în ce mai mult de persoane precum John Gardner de la Common Cause. tuturor organiza iilor umane. Dac m critici. iubi ii. la cursul de golf. Odat . cu partenerii de via . voi deveni r u i vei regreta asta. dac vor . folositor sau de neschimbat. Un astfel de comportament nu se limiteaz la militarii de la Casa Alb . cu efii sau patronii. Cea mai mare valoare a psihoterapiei provine din extinderea disciplinei implicate în Äora de . care venea la edin ele mele de ceva vreme începea s . chiar universit i sau organiza ii caritabile ² pe scurt." A a c aveam o alt chestiune la care s lucr m. cu prietenii. Principalul motiv pentru care oamenii nu urmeaz o psihoterapie nu este lipsa de bani. ro ind."* * Nu doar indivizii. mi-a explicat ea. mul i pacien i care fac psihanaliz . ci i organiza iile sînt notorii pentru faptul c se protejeaz împotriva contest rilor. ÄExisten a unor astfel de cercet ri ar putea s ne deschid spre înfrunt ri viitoare. într-o conferin . pîn cînd nenaturalul devine el însu i o a doua natur . A trece printr-o psihoterapie este un act de mare curaj. Am întrebat-o despre acest nou tipar al comportamentului ei. altor agen ii federale. încît poate fi considerat pe bun dreptate o caracteristic a naturii umane. Aceast deschidere la înfruntare este unul dintre lucrurile pe care le simbolizeaz faptul de a sta întins pe canapeaua din biroul aprobate de c tre Statul Major pe temeiul c cercet rile recomandate nu pot fi inute secrete. Pe de alt parte. cel mai bine e s o faci cît se poate de prudent sau î i vei c uta o alt slujb . de a transcende i deci de a transforma propria noastr natur . Noi înv m singuri s facem lucruri nenaturale." Partenerului de via îi d m acest mesaj: ÄHai s tr im i s -1 l s m i pe cel lalt s tr iasc .i pieptene p rul de fiecare dat dup ce se ridica de pe canapea. La fel de natural este a defeca în pantaloni sau a nu te sp la niciodat pe din i. eful Statului Major al Armatei mi-a ordonat s preg tesc o analiz asupra cauzelor psihologice ale atrocit ilor comise la My Lai i ale mu amaliz rii ulte-n oare. dimpotriv . Nici un act nu este mai nenatural i deci mai uman decît acela de a trece printr-o psihoterapie. Pe cît de necesar le este indivizilor s accepte i chiar s spun bun venit contest rilor aduse h r ilor realit ii lor i a modi operandi.

Mul i nu caut decît Äeliberarea". Ei sînt volubili cînd vorbesc despre una sau alta. jenant. o scurt tur legitim s studiezi un rezumat al unei c r i în loc s cite ti toat cartea. Dac sînt mai multe lucruri în mintea dvs. via a tri orului devine o minciun i o denaturare i este deseori dedicat protej rii i ap r rii minciunii. Conceptul de sustragere atrage dup sine chestiunea Äscurt turii". pacien ilor li se spune: ÄPune i în cuvinte tot ce v trece prin minte. Cînd î i dau seama c vor avea parte de contest ri. Pentru ca indivizii i organiza iile s fie deschise la înfruntare. O femeie poate vorbi o or despre experien ele nepl cute din copil rie. Dintre to i cei care vin la psihiatru sau la psihoterapeut. Psihoterapia veritabil este o scurt tur deseori ignorat spre dezvoltarea personal . minciuna este o încercare de sustragere de la suferin a legitim i provoac astfel boala mintal . Prin urmare. Fiin ele umane au tendin a de a ignora scurt turile legitime tot atît cît au tendin a de a le c uta pe cele ilegitime. în acela i timp. Motivul pentru care oamenii mint este acela c vor s evite durerea confrunt rii i consecin ele ei." E u or de spus. Minciuna pre edintelui Nixon despre Watergate nu a fost mai sofisticat sau diferit în form de cea a unui copil de patru ani. dac este executat cu succes. Aceast femeie nu se va face bine în întregime pîn cînd nu va putea fi la fel de sincer cu so ul ei a a cum este cu mine. Este bine i se cuvine ca noi. mul i fug sau sînt tenta i s fug . în cel mai bun caz. pentru a ne asigura c comunicarea ² nu doar în cuvintele pe care le spunem ² reflect invariabil. Cînd este folosit aceast tehnic . Unul dintre cele mai frecvente ra ionamente pentru a o ignora este acela de a-i pune la îndoial legitimitatea.cincizeci de minute" la treburile i rela iile interpersonale zilnice ale pacientului. dar uit s men ioneze c so ul ei a certat-o de diminea pentru c a scos din contul de la banc o mie de dolari. Iar despre unii pacien i pe care îi vedem de un an sau mai bine am putea foarte bine s spunem c : ÄNu au intrat înc în psihoterapie cu adev rat. s fie necesar s ne dezvolt m i s progres m cît de rapid posibil. alege i s spune i acel lucru pe care sînte i cel mai pu in doritor s -1 spune i. iar materia este absorbit . în func ie de punctul dvs. ca fiin e umane. Cuvîntul-cheie aici este totu i Älegitimitatea". de exemplu. Dac rezumatul este bun. dureros sau f r sens. îi poate aduce tri orului o not de trecere la examen i rîvnita absolvire. mai greu de f cut. dar uit am nuntele cruciale. Un al treilea lucru necesar pentru ca o via s fie dedicat în întregime adev rului este prin urmare a tr i în total onestitate. cunoa terea esen ial poate fi ob inut într-un fel care economise te considerabil timp i efort. doar foarte pu ini caut de la început un nivel con tient de înfruntare sau o educare prin disciplin . c ut m o cale spre inta noastr care s fie mai u oar i mai rapid : o scurt tur . cei ce lucreaz con tiincios la acest lucru deseori fac progrese rapide." Deschiderea în psihoterapie este în mod special înt rit (sau cerut . pe cît e omene te posibil. ei î i pierd timpul încercînd s evite înfruntarea i de obicei se las atra i într-o subtil form de minciun . Cunoa terea esen ial nu a fost îns ob inut . Este. Aceasta poate economisi chiar o mai mare cantitate de timp i. prin urmare. Crezînd în cre terea spiritului uman ca scop al existen ei umane. în m sura în care coala absolvit devine un element de baz în via . dar i de sprijin. de vedere) de tehnica Äliberei asocieri". A-i înv a c singura cale spre o eliberare real trece prin înfruntare 50 Disciplina i disciplin este o sarcin de lung durat i deseori f r succes. Dar unii sînt atît de rezisten i la înfruntare. este nevoie ca h r ile lor asupra realit ii s fie cu adev rat deschise pentru inspec ia publicului. Aceasta înseamn un proces continuu i nesfîr it de autosupraveghere. Ace ti pacien i încearc s transforme ora de psihoterapie într-un fel de conferin de pres . care o minte pe mama lui despre cum s-a întîmplat ca veioza s cad de pe mas i s se DESCHIDEREA FATA DE ÎNFRUNTARE 51 sparg . o denaturare. Cu toate acestea. adev rul sau realitatea a a cum o cunoa tem. precis. Triarea nu este totu i o scurt tur legitim . absolvirea este o minciun . încît doar pretind c fac asociere liber . Nu vreau s devin dependent de o cîrj ." Dar aceasta . sînt în mod clar un adept al no iunii de progres. atunci cînd e vorba de preg tirea unui examen. Ori de cîte ori încerc m s ne sustragem din fa a unui obstacol. Vindecarea spiritului nu e complet pîn cînd deschiderea la înfruntare nu devine un mod de a tr i. La o astfel de onestitate nu se ajunge u or. de o Äseducere" a pacientului în cadrul psihoterapiei. Vorbim. Atîta timp cît natura confrunt rii este legitim ( i de obicei este). spunînd: ÄMi-e team c psihoterapia este un fel de cîrj . nu conteaz cît pare de insignifiant.

Minciunile albe pot fi la fel de distructive ca i cele negre. pentru c pare mai pu in condamnabil . Pe de alt parte. Aceste r d cini pot fi descoperite i extirpate doar într-o atmosfer de onestitate total . * u ini tîmplari s-ar lep da de obiceiul de a folosi ciocan i Cuie. Una dintre r d cinile bolii mintale const invariabil într-un angrenaj de minciuni care ni s-au spus i minciuni pe care ni le-am spus singuri. unii p rin i vor spune deschis: Ä tim c avem o problem în c snicia noastr i c ea are probabil leg tur cu problema fiului nostru. probabil c ei le vor spune prietenilor i. dar ne min im i pe noi." Al ii vorbesc mai pu in deschis. este esen ial pentru terapeut s vin în rela ia lui cu pacien ii cu o capacitate total de deschidere i sinceritate. Ei vor ca ace ti copii s se schimbe în vreun fel: s nu mai consume droguri. Utilizarea psihoterapiei nu este într-o m sur rnai mare o cîrj decît sînt ciocanul i cuiele pentru construirea unei case. Pentru a crea aceast atmosfer . ei vor spune: ÄEste ridicol s te gînde ti c noi ar trebui s ne schimb m din cauza lui". De multe ori m refer la psihoterapie ca fiind Äjocul adev rului" sau Äjocul onestit ii". Cum ne putem a tepta ca un pacient s îndure durerea confrunt rii realit ii cînd nu suport m i noi aceea i durere? Nu putem îndruma pe cineva decît pîn acolo unde am mers noi mai înainte.j rin ii no tri ne iubesc într-adev r i noi ne iubim cu adev rat copiii/ dar cînd nu e a a. pe al ii. în general. bineîn eles. unul care le-ar putea oferi o scurt tur nedureroas . Cea mai comun astfel de situa ie apare în anumite cazuri în care p rin ii caut psihoterapia pentru copiii lor. într-adev r. dac e posibil. un sistem mai elaborat de . Refuzul adev rului Minciunile pot fi împ r ite în dou tipuri: minciuni albe i minciuni negre*. lung i dificil . De pild . deseori oamenii str bat distan e extraordinar de lungi pentru a evita s . fire te. O minciun alb const în a face o afirma ie care nu este fals în sine. Cu toate acestea. pentru c treaba ei este. dar nu dezv luie o parte semnificativ a adev rului. utilizeaz . Faptul c o minciun este alb nu înseamn c este mai pu in minciun sau c este mai scuzabil . s nu mai ia note proaste i a a mai departe. nu vrem ca mariajul nostru s se schimbe. O minciun neagr const în a face o afirma ie despre care tim c e fals . Ei vin m rturisindu. vrem s lucra i doar cu fiul nostru i. foarte comune. Unii p rin i i-au epuizat resursele încercînd s . are rost s folosim instrumentele la îndemîn ca scurt tur .i vor spune lor în ile: ÄAm f cut tot ce a fost posibil pentru b iatul nostru. Al ii. Mai tîrziu. sînt în i special puternice i distructive: ÄNoi ne iubim cu adev rat co. dar nimic n-a fost de ajutor. nu vrem ca dvs.este de obicei o acoperire pentru temeri mult mai semnificative." Ii min im. care nu-i las un spa iu real pentru a se dezvolta. am fost chiar la patru psihiatri diferi i cu el. i vor pleca s caute un alt psihiatru.i disponibilitatea de a face tot ce e necesar. este posibil s dobîndim dezvoltare per52 Disciplina DESCHIDEREA FA A DE ÎNFRUNTARE 53 sonal f r s folosim psihoterapia.j pilul" i ÄP rin ii no tri ne iubesc cu adev rat. s -1 ajuta i s fie mai fericit. dar deseori sarcina este inutil t r g nat . care de ine o experien special în acest domeniu. refuzarea informa iilor esen iale este cea mai * CIA. urmînd aceea i pant .i dea seama de aceasta." Poate c p . psihoterapia poate fi c utat ca o scurt tur ilegitim . Pacienta care neglijeaz s men ioneze c a semnat un cec f r acoperire în contul familiei i-a împiedicat dezvoltarea în cadrul terapiei tot atît de mult ca i cum ar fi min it de la început. Un guvern care refuz prin cenzur poporului s u informa ii esen iale nu este mai democratic decît unul care spune lucruri false. înfruntarea modific rilor pe care trebuie s le facem ² h r ile noastre ² în propria con tiin i în propria percep ie realist poate fi pîn la ultima pic tur la fel de legitim i dureroas ca orice înfruntare public . în mod similar.i poat tempera ie irile de furie. dou . dar în general procesul nu este eficient sau dezirabil. Dintre miliardele de minciuni pe care oamenii i le spun deseori. deseori. sperînd c psihiatrul va fi în stare s fac ceva magic pentru a schimba capitolul f r a se atinge de cauza fundamental a problemei. s . Este posibil s construie ti o cas f r ciocan i Cuie.i ajute copiii i vin la psihote-rapeut cu o disponibilitate veritabil de a munci la aceast problem . s ajute pacien ii s înfrunte astfel de minciuni. vin cu o v dit cunoa tere a cauzei problemei pe care o are copilul. s face i terapie cu noi. printre altele. dar cînd le explici c simptomele copilului sînt o expresie a resentimentului fa de întregul lor stil de via .

deseori este necesar ca psihotera-peutul s nu. în cele din urm . puternici i iubitori.i men ine autoritatea asupra lor. s v sim i i în siguran . bunicii i ceilal i oameni în general. iar a-i informa pe copii despre aceasta cînd nu exist certitudinea c vor opta pentru divor înseamn a plasa o povar inutil pe umerii copiilor. în ciuda faptului ^a nu am mai atins niciodat problema homosexualit ii. c s torie.i hr ni copiii cu o budinc cu minciuni albe nu este considerat doar un fapt acceptabil. Pentru mul i p rin i. Privi i-ne ca pe ni te oameni grijulii. amenin area cu divor ul este grav chiar dac e departe. totu i. droguri. Pentru ei. p rin ii lor. acest refuz i aceast lips de deschidere este gîndit ca bazîndu-se pe dorin a plin de iubire de a proteja i de a scuti copilul de griji inutile. Totu i.i proteja copiii serve te mai mult ca acoperire i ra ionalizare a dorin ei de a evita înfruntarea cu copiii lor i a dorin ei de a. De exemplu. O astfel de imagine este bun i pentru noi i penREFUZUL ADEV RULUI 55 tru voi. c s-au certat peste noapte." Cu toate acestea. In dorin a mea de a ap rea ca un terapeut str lucit i de a face progrese rapide. în timpul primului meu an de instruire. 54 Disciplina obi nuit form de a min i. voi r mîne i în continuare copii. a a c nu o contesta i. aptul c incon tientul s u era preocupat de aceast proble56 Disciplina . Rezultatul este atunci priva iunea. atunci copiii vor avea de-a face cu posibilitatea amenin toare a divor ului indiferent dac li se vorbe te despre asta sau nu." El a devenit vizibil anxios i nu a mai venit la urm toarele trei întrevederi. dar prost direc ionat iubire. No iunea de divor este extrem de amenin toare pentru sentimentul de securitate al copilului ² într-adev r. pentru c pacien ii nu sînt înc gata s le primeasc sau s se poat descurca cu ele. ci e gîndit ca fiind un gest iubitor i benefic. c s-au certat cu o noapte înainte în privin a rela iei lor. Nou ne permite s ne sim im puternici. copii. pentru c se spune c Änu vrem s r nim sentimentele oamenilor".i rosteasc propriile gînduri. sînt priva i de un model de deschidere i onestitate. i-am spus: ÄVisul dvs. un pacient aflat la a patra vizit mia povestit un vis care în mod evident exprima o preocupare pentru homosexualitate. i pentru c ea poate fi mai greu de detectat i de confruntat cu realitatea. propaganda gri constînd într-o singur m inciun neagr . încît copilul nu are capacitatea de a o percepe prea ra ional. i va fi mai bine pentru to i dac nu privim prea adînc aceste lucruri. Ei nu le vor spune copiilor c fumeaz marijuana. Doar cu mult munc i cu mare noroc l-am convins s se reîntoarc la terapie. Minciuna alb poate fi considerat social acceptabil în multe dintre rela iile noastre interumane. atît de amenin toare. o astfel de Äprotec ie" este lipsit de succes. dorin a Äplin de iubire" de a. Deseori. c sînt sup ra i pe bunici i c tata a pierdut banii. Am mai avut înc dou zeci de edin e înainte ca el s fie nevoit s se mute din acea zon a ora ului din cauza unor noi aranjamente de afaceri. Pentru al ii. dar nu ne gîndim foarte serios la acest lucru acum. indic faptul c sînte i preocupat de îngrijorarea c a i putea fi homosexual. Copiii sînt priva i de cunoa terea pe care ar putea-o acumula cu privire la bani. c doctorul le-a spus unuia sau amîndurora c au tulbur ri psihiatrice sau psihosomatice. Dac mariajul p rin ilor este pe butuci. chiar i p rin ii cu un mariaj excelent pot lua în considerare uneori divor ul ca pe una dintre op iunile posibile. deseori. dorin a de a. Copiii tiu oricum c mama i tata fumeaz marijuana. c sînt irita i de faptul c bunicii lor îi manipuleaz . boal . cînd dorin a de onestitate total se opune nevoilor unor oameni de a fi proteja i întrun anume fel poate izbucni un conflict real.i Äproteja" copiii este motivat de o veritabil . iar vou . Vom deplîn-ge îns faptul c rela iile noastre sociale sînt în general superficiale.clasificare i vorbe te de pro-Pagand alb . deschidere incomplet i curaj limitat. Aceste edin e i-au fost de un considerabil ajutor. Chiar so ilor i so iilor care au fost îndeajuns de curajo i încît s fie deschi i unul cu cel lalt deseori le va fi dificil s fie deschi i cu copiii lor. Dar în cazul în care mariajul este solid. Astfel de p rin i spun de fapt: ÄUita i ce e. iar propaganda neagr constînd într-o minciun nea gr ce este atribuit în mod fals unei alte surse. a. Pentru p rin i." Ca un alt exemplu. cu preocup rile voastre copil re ti i l sa i adul ii s se preocupe de ceea ce depinde de ei. sex. nu protec ia. c au f cut o investi ie financiar riscant sau chiar cî i bani au în banc . este deseori mai d un toare decît minciuna neagr . p rin ii le vor face întradev r un deserviciu copiilor lor dac vor spune cu absolut deschidere: ÄMama i tata au vorbit azinoapte despre divor . fiindu-le oferit în schimb un model de onestitate par ial . opinii i sim minte în fa a pacien ilor în primele stadii ale psihoterapiei. gri i neagr .

pentru a evalua capacitatea celuilalt de a utiliza adev rul pentru pro-pria-i dezvoltare spiritual . ascunzîndu-se pe ei i h r ile lor de lume. Pur i simplu nu exist alt cale pentru cineva care vrea s fie eficient într-o într-o organiza ie. contopind uneori identitatea personal cu cea a organiza iei. Pentru c nu vorbesc niciodat mincinos. Exprimarea opiniilor. cum ar fi nevoia de putere. reciproc. tendin a noastr este mai degrab de a subestima decît de a exagera aceast capacitate. ei pot fi siguri i mîndri c prin cunoa terea pe care o au nu vor contribui cu nimic la confuzia lumii. Nu trebuie s construiasc noi minciuni pentru a le acoperi pe cele vechi. Drumul pe care un director executiv trebuie s mearg . Nu trebuie s .i risipeasc timpul pentru ai acoperi urmele i a men ine aparen ele. aproape pierzîndu-1 nu doar ca pacient al meu. a ideilor i chiar a cunoa terii trebuie în bu it uneori în asemenea situa ii i în multe alte circumstan e în cursul ac iunilor umane. este extraordinar de îngust i doar pu ini reu esc s -1 str bat cu succes. Nu trebuie s se furi eze prin locuri întunecoase. dar i a devo iunii fa de adev r este mult mai mare decît ceea ce i se cere. cu atît îi este mai u or s continue s fie onest . Cu cît o persoan este mai onest . decît s devin o Äpersoan a organiza iei". în al treilea rînd. ei vor descoperi c energia necesar pentru autodisciplin este mai mic decît energia necesar pentru a ine secrete. i este într-adev r o sarcin de autodisciplinare care nu se termin niciodat . r splata unei vie i oneste dificile. Totu i. în al doilea rînd. au libertatea total de a exista. Dac oamenii ar spune întotdeauna ce au în minte despre tot felul de chestiuni mari sau mici. un obstacol real. decizia de a se ab ine de la adev r s nu se bazeze niciodat pe nevoi personale. o povar permanent i nesfîr it . pentru o închidere relativ . între p strarea i pierderea identit ii i integrit ii lui. fapt esen ial. în general. imposibil de îndeplinit vreodat . factorul primar în evaluarea nevoilor celuilalt este evaluarea capacit ii acelei persoanei de a utiliza adev rul pentru dezvoltarea ei spiritual . devenind o persoan complet d ruit organiza iei. prin faptul c nu m-am ab inut de la a-i face cunoscut intui ia mea i-am f cut un grav deserviciu. nevoia de a fi pl cut sau nevoia de a. dac se dore te o bun primire în consiliul puterii. în sfîr it. Nu sînt ap sa i de nici o nevoie de a se ascunde. dar i al oricui. devenind circumspect inclusiv în exprimarea opiniilor personale. în al aselea rînd. permi înd doar exprimarea acelor opinii care nu fac valuri. oamenii devota i adev rului tr iesc . i. ar fi considera i insubordona i de c tre efii direc i i o amenin are pentru organiza ie de c tre directori. Datorit faptului c h r ile lor sînt continuu confruntate. Renun area selectiv la opiniile personale trebuie practicat uneori i în lumea afacerilor sau a politicii. tot a a precum cineva care minte va avea din ce în ce mai mult nevoie s mint iar i. Este o enorm provocare. în al patrulea rînd. Prin aceast deschidere ei pot stabili i men ine rela ii interumane apropiate mult mai eficient decît oamenii mai închi i. Aceast cale e mai u oar . Toate acestea par o sarcin extraordinar . în al cincilea rînd. Datorit deschiderii lor. decizia de a se ab ine de la a spune adev rul trebuie s se bazeze cu totul pe nevoile persoanelor sau ale mul imii de oameni pentru care adev rul este inut ascuns. dac eficien a cuiva întro organiza ie este privit ca fiind singurul scop al comportamentului organiza ional. oamenii deschi i sînt oameni care se dezvolt mereu.m nu însemna c el era preg tit s aib de-a face cu ea la nivel con tient. REFUZUL ADEV RULUI 57 L evaluarea nevoilor celuilalt este un act de responsabilitate atît de complex. trebuie avut în minte faptul c . atunci el va ajunge s justifice orice mijloace prin scop i î i va pierde integritatea i identitatea personal .i proteja harta de înfruntare. ceea ce spune s nu fie fals. fapt pentru care majoritatea oamenilor opteaz pentru o via de onestitate i deschidere limitate. a sentimentelor. î i vor cî tiga o reputa ie de oameni nepl cu i i vor fi considera i prea de neîncredere ca s fie pu i vreodat s vorbeasc în numele organiza iei. Ce reguli poate deci s urmeze cel ce este dedicat adev rului? Mai întîi. Pe de alt parte. în cele din urm . ci vor servi ca surs de iluminare i clarificare. s aib în minte c actul de a se ab ine de la adev r este întotdeauna o minciun poten ial . încît poate fi executat cu în elepciune doar atunci cînd se opereaz cu iubire adev rat pentru cel lalt.

Mult din munca psihoterapeutic const în încercarea de a ajuta pacien ii s . în general. nu putea continua mult timp s poarte aceas- . am lucrat cu o curajoas femeie schizofrenic de 32 de ani. zgomotos i agitat. Pentru a da doar un exemplu. trebuie s o exprim m doar dup o îndelungat deliberare i autoevaluare. De exemplu. Chiar cînd realiz m c cineva vrea cu adev rat s ne agreseze s-ar putea s ne d m seama c . Prin urmare. pentru a tr i în elept. Inevitabil. Sînt momente cînd cel mai bine este s o exprimi cu r ceal i calm. 58 Disciplina ECHILIBRAREA 59 Echilibrarea Pîn acum sper c a devenit clar faptul c exerci iul disciplinei este o sarcin pe cît de dificil pe atît de complex . ci i care este momentul cel mai potrivit i stilul de a o exprima. Ea ne face s ripost m. fie. e nevoie de o extraordinar flexibilitate. Pentru a fi organiza i i eficien i. procedînd astfel. Nu e de mirare. Alteori ne este mai de folos s o exprim m imediat i spontan. trebuie s ne asum m responsabilitatea total pentru noi în ine. Ea se sim ea obligat s trimit pentru fiecare cadou sau invita ie o scrisoare de r spuns lung . dar. deseori ne d m seama dup o mai atent examinare a ceea ce percepem ini ial ca o încercare de agresiune asupra noastr din partea celorlal i c ei nu inten ionau deloc s fac acest lucru. Pentru a func iona cu succes în lumea noastr complex este necesar s avem nu doar capacitatea de a ne exprima mînia. Doar prin mînie putem supravie ui. Tr im experien a furiei atunci cînd percepem c un alt organism încearc s n v leasc peste teritoriul nostru psihic sau geografic sau încearc . Astfel. e nevoie de un sistem de reac ie elaborat i flexibil. to i oamenii sufer de o inadecvare a flexibilit ii sistemului lor de reac ie. c a înv a s st pînim mînia este o sarcin complex . este necesar ca acei centri mai noi ai creierului (centrii judec ii) s poat s regleze i s modeleze centrii mai vechi (ai emo iei). dar i de a nu o exprima. cînd nu e distructiv . trebuie s avem capacitatea de a ne exprima mînia în multe feluri.i flexibilizeze sistemul de reac ie. nu l sa pe nimeni nici s -i bat la u . s rea de la o promiscuitate degradant la o izolare arid . cînd sistemul de reac ie nu func iona. disciplina îns i trebuie disciplinat . care nu poate fi de obicei îndeplinit pîn în perioada adult sau pîn la vîrsta mijlocie i deseori nu este niciodat îndeplinit pîn la cap t. F r mînie am r mîne mereu pe loc. Astfel. de exemplu. trebuie ca zilnic s amîn m satisfac ia i s avem un ochi a intit spre viitor. Pentru a tr i cu succes în orice sfer de activitate. ea opera cu un sistem de reac ie prin care fie c l sa pe toat lumea s intre în dormitorul ei. Tipul de disciplin de care e nevoie s disciplin m disciplina eu îl numesc echilibrare. fiind necesar de asemenea s posede capacitatea de a se ab ine de la a spune adev rul cînd acest lucru este potrivit. Mînia este o emo ie s dit în noi ( i în organisme mai pu in evoluate) de nenum rate genera ii în cursul evolu iei. pentru a tr i voio i. c pe unii trebuie s -i invite în sufragerie. Totu i. scris de mîn . i ea este cel de-al patrulea i ultim tip de disciplin pe care-1 discut aici. s ne doboare. într-o m sur mai mare sau mai mic . trebuie de asemenea s avem capacitatea de a refuza responsabilitatea care nu ne apar ine cu adev rat. Pentru a fi oameni liberi. cu atît aceast munc este mai rudimentar i mai dificil . atunci. s lu m în considerare problema mîniei i a exprim rii ei. iar prin exerci iul curajului lor de a tr i în deschidere se elibereaz de fric . nu avem nevoie s tim doar cum s ne descurc m cu mînia în mai multe feluri. Echilibrarea este disciplina care ne d flexibilitate. cu cît pacien ii sînt mai mutila i de anxietate. Oamenii curajo i trebuie s se for eze continuu pe ei în i i s fie complet one ti. pîn cînd am fi cu totul zdrobi i sau extermina i. ce-rînd i flexibilitate. Mai mult. nu i în dormitor i c pe unii îi poate l sa s intre i în dormitor. în alte momente. pentru care a fost o adev rat revela ie s afle c exist b rba i pe care nu trebuie s -i lase s bat la u a ei.în deschidere. trebuie s avem capacitatea. cu fiecare fraz i cuvînt îndelung gîn-dite. sentimente de vinov ie i insecuritate. Uneori. prin orice mijloc. Cu aceea i femeie a trebuit s petrec mai multe edin e în care s ne concentr m asupra problemei faptului de a mul umi. Cu alte cuvinte. înainte. totu i. pentru un motiv sau altul. de a tr i în prezent i de a ac iona spontan. i judecat . elaborat . pentru ca supravie uirea noastr s fie încurajat . Pentru a manevra mînia în mod adecvat i competent. nu este în interesul nostru s r spundem cu mînie.

într-o diminea de var . la securitatea ab inerii de la mînie sau la scrierea îngrijit a scrisorilor de mul umire. Nou zeci de minute mai tîrziu. pentru a lua curbele i intersec iile vie ii. Echilibrul este o disciplin tocmai pentru c actul de a renun a la ceva este dureros. Nu trebuie s începi jocuri pe care nu le po i termina. un bilet scurt este deseori suficient. în formele ei majore. viteza cres-cînd m-a f cut s m simt în extaz. tiam c are o disciplin rigid în ceea ce prive te obiceiurile de somn i mi s-a p rut c ar trebui s fie capabil s renun e la ceva din aceast rigiditate. tat ! Te rog. înc o dat . A acceptat cu ner bdare i m-am angajat într-un joc foarte strîns i îndîrjit. în cele din urm . Acestea sînt formele majore de renun are cerute cuiva ce vrea s c l toreasc departe pe drumul vie ii. direc ii etc. a st ruit: ÄTe rog. fie s refuze orice cadou sau invita ie. Cam la o mil de casa noastr . la luxul mîniei spontane. Era clar. De mai multe s pt mîni ea m tot ruga s juc m ah împreun . la o distan oarecare ² pentru a evita durerea renun rii la p r i din ei în i i." Am mai jucat înc cincisprezece minute. îmi pierdusem echilibrul. Esen a acestei discipline a echilibrului este Ärenun area". Ce fusese gre it? R spunsul era 62 Disciplina . Ne distr m bine." ÄNu". la cap tul c reia era o curb strîn-s . renun area este cea mai dureroas dintre experien ele umane. pe cînd aveam nou ani. înv asem de cu-rînd s merg pe biciclet i exploram voios dimensiunile acestei noi abilit i. ea plîngea i era atît de furioas pe mine. M-am zgîriat r u i sîngeram. De curînd. Dac nu vrei s -1 joci serios. partida începuse noaptea i pe la ora nou fiica mea m-a întrebat dac nu pot s mut mai repede. în tufi uri. stînd i sîngerînd în tufi urile de la marginea drumului. a a c ajungea fie s nu mai scrie nici o scrisoare. Singura alternativ la aceast renun are este de a nu mai c l tori deloc pe acest drum al vie ii. Ca oricare altul. am vorbit doar despre formele minore ale renun rii ² renun area la vitez . f cusem o gre eal . a a c i-am sugerat s juc m o partid . în exemplul de mai sus nu am fost dispus s suf r durerea de a renun a la viteza mea extazian-t în folosul men inerii echilibrului în curb . Era limpede. înainte. în timpul c rora ea a devenit vizibil jenat . Imediat. nu reu isem s iau curba. lîng biciclet . a fost o lec ie pe care am continuat s o reînv de-a lungul întregii mele vie i. Ä ahul este un joc serios. trebuie s -1 joci încet. la tipare bine stabilite de comportament. trebuia s se trezeasc ora la ase diminea a. Am început seara dorind s petrec un timp care s ne fac ferici i pe mine i pe fiica mea. poate nu vrei s joci deloc. A renun a la acest extaz i a pune frîn mi se p rea o pedeaps absurd . A vrea acum s m întorc la renun area la tr s turi ale personalit ii. bine. I-am spus: ÄHaide. într-un fel sau altul. iar roata din fa a bicicletei mele noi era îndoit i nu mai putea fi folosit dup impactul cu un copac. po i s te duci ceva mai tîrziu la culcare m car o dat . la ideologii i chiar la un întreg stil de via . i-am r spuns. scopuri. Totu i. Extazul meu s-a sfîr it într-o secund cînd am fost propulsat la vreo patru metri în afara drumului. îndatoriri." i a a. pîn cînd brusc fiica mea a izbucnit în lacrimi. am decis s petrec ceva din timpul meu liber pentru a construi rela ii mai apropiate i mai bune cu fiica mea de 14 ani. mut mai repede. Dac acest lucru pare ciudat. încît aproape nu mai putea vorbi.60 Disciplina t povar . Dac vrei s -1 joci. fiecare trebuie s renun e mereu la anumite p r i din sine. dar mul i oameni aleg alternativa de a nu mai continua c l toria vie ii ² de a se opri repede. ea a fost uluit s afle c sînt cadouri care nu necesit o scrisoare de mul umire i cînd totu i e nevoie de a a ceva. am continuat jocul înc zece minute. aflate în conflict unele cu altele. a strigat c nu mai joac jocul sta stupid i a urcat în fug sc rile. ea sim indu-se mizerabil. drumul cobora într-o pant abrupt . îmi amintesc cum am aflat despre acest lucru pentru prima oar . Poate p rea ciudat. este pentru c nu ECHILIBRAREA 61 în elege i adîncimea durerii ce poate fi implicat . S n tatea mintal matur cere astfel o extraordinar capacitate de a atinge în mod flexibil i de a men ine mereu un echilibru delicat între nevoi. responsabilit i. m-am sim it de parc aveam iar i 9 ani. într-o sear . pentru c ea trebuia s se duc la culcare. Coborînd panta pe biciclet în acea diminea . Am înv at totu i c pierderea echilibrului este fundamental mai dureroas decît renun area cerut de men inerea echilibrului. A a c am luat decizia s -mi încetinesc viteza în momentul în care intram în curba de la cap tul pantei.

foarte dificil la b rba ii pentru care: ÄNu sînt în regul i am nevoie de asisten pentru a în elege de ce nu sînt în regul i cum s ajung s fiu în regul " este din p cate i deseori ceva echivalent cu: ÄSînt slab. Un astfel de tipar al experien elor din copil rie sensibilizeaz copi lul la experien a pierderii a ceva i creeaz o tendin mult mai puternic decît cea a indivizilor mai noroco i. S n tatea depresiei Ce am spus anterior este doar un exemplu minor care arat prin ce trebuie s treac de multe ori în procesul psiho-terapeutic acei oameni care au curajul s se numeasc pacien i. Cînd eram copil. actul de a decide c utarea de asisten psihiatric reprezint prin el însu i o renun are la imaginea de sine care spune: ÄSînt în regul . s n toas într-o depresie cronic . Pentru c fiin ele umane s n toase mintal trebuie s se dezvolte i pentru c a renun a sau a pierde din vechiul sine este parte integrant a procesului dezvolt rii mintale i spirituale. Apoi am devenit deprimat i grav. dar nu serios? Totu i." Aceast renun are poate fi. ner spunzînd nevoilor copilului. De fapt. a a c mi-a luat dou ore s -mi fac drum prin durerea de a accepta faptul c stricasem seara permi înd dorin ei mele de a cî tiga un joc de ah s devin mai important decît dorin a de a construi o rela ie cu fiica mea. de a se ag a de Älucruri" i de a c uta s evite durerea de a le pierde sau de a renun a la ceva. Cum a fi putut s joc ah entuziast. Am ucis-o cu dorin a de a învinge ca p rinte. transformînd astfel o depresie normal . Frecvent. de i . Timpurile s-au schimbat. dar nu s-a întîmplat a a. Deprimarea mea a continuat. Este o etap inevitabil dintr-o psihoterapie reu it . trebuie renun at la o parte propor ional din Ävechiul sine". Ca p rinte. Aceasta pentru c sentimentul asociat cu renun area la ceva la care inem ² sau m car la ceva care face parte din noi. Cum ajunsesem atît de departe de echilibru? încet. în timpul c reia pacientul trebuie s parcurg mai multe schimb ri decît experimenteaz al i oameni într-o via . de exemplu. încet mi s-a ar tat c dorin a mea de a cî tiga fusese prea mare i c ar fi trebuit s renun la o parte din ea. Pentru a m schimba odat cu ele. procesul renun rii începe chiar înainte ca pacientul s fi ajuns la decizia de a c uta asisten psihiatric . Am renun at la o parte din dorin a mea de a cî tiga jocuri. patologic .i fixeze prima întîlnire cu psihoterapeutul. a trebuit s renun la ceva. L * Exist mul i factori care pot interfera cu procesul de renun are. Devine anormal i nes n tos doar atunci cînd ceva interfereaz cu procesul de renun are. Pentru ca aceast puternic dezvoltare s S N TATEA DEPRESIEI 63 apar . A trebuit s moar . Dar chiar i aceast mic renun are îmi p rea imposibil . avînd ca rezultat prelungirea depresiei. Acum. Perioada de psihoterapie intens este o perioad de intens dezvoltare. Am men ionat c în timpul procesului renun rii la dorin a mea de a cî tiga eram mereu deprimat. inadecvat. Acea parte din mine a disp rut acum. mi-am dat seama c îmi st în drum. cumva trebuia s m schimb. acest proces de renun are începe de obicei înainte ca pacientul s . Din acest motiv. pentru a cî tiga multe lucruri. nemasculin. Cum e posibil s joci ah f r s vrei s cî tigi? Nu m-am sim it niciodat bine f cînd lucrurile f r entuziasm. spiritul meu de competi ie i seriozitatea mea f ceau parte dintr-un tipar de comportament care func iona i va continua s func ioneze pentru a o înstr ina pe fiica mea de mine i c dac nu a fi putut modifica acest tipar vor urma i alte lacrimi inutile i am r ciune. ne e familiar ² este depresia. Am crezut c o s -mi lipseasc . A a c a trebuit s o înl tur. Dar n-am vrut s v d r spunsul. Nu mi-a lipsit. iar completarea acestui proces nu mai are loc*. Dintre to i factorii posibili. Am ucis-o. în cultura noastr . unul dintre cei mai des întîlni i i puternici îl constituie tiparul experien elor din copil rie.evident." De fapt. în care p rin ii sau soarta. îi r -pesc Älucruri" înainte ca el s fie preg tit psihologic s renun e la ele sau s fie îndeajuns de puternic s accepte cu adev rat pierderea lor. dorin a mea de a învinge la diferite jocuri mi-a fost de folos. deprimarea a încetat. Toat via a mea dorin a de a învinge mi-a fost de mare ajutor. depresia este un fenomen normal i s n tos. pentru c tiam c entuziasmul.

în toate depresiile patologice este implicat un anume blocaj al procesului de renun are, eu cred c exist un tip de depresie nevrotic cronic , ce are ca r d cin un traumatism al capacit ii de baz a individului de a renun a la orice, iar acest subtip de depresie eu l-a numi Änevroz de renun are". 64
Disciplina

Un motiv determinant care îi conduce pe oameni s se gîndeasc s caute asisten psihiatric este depresia. Cu alte cuvinte, pacien ii sînt frecvent deja implica i într-un proces de renun are sau de dezvoltare înainte de a lua în considerare psihoterapia i tocmai simptomele procesului de dezvoltare sînt cele care îi îndeamn spre biroul terapeutului. Treaba terapeutului este aceea de a ajuta pacientul s completeze procesul de dezvoltare început deja. Aceasta nu înseamn c pacientul este prea frecvent con tient de ceea ce i se întîmpl . Dimpotriv , ei doresc adesea doar o eliberare de simptomele depresiei, astfel încît lucrurile s fie în felul Äîn care obi nuiau s fie". Ei nu tiu c lucrurile nu mai pot fi Äîn felul în care obi nuiau s fie". Dar incon tientul tie. Tocmai pentru c incon tientul, în în elepciunea lui, tie c Äfelul în care obi nuiau lucrurile s fie" nu mai poate fi sus inut i nu mai e ceva constructiv începe procesul de dezvoltare i de renun are la nivel incon tient i apare depresia. Probabil c pacien ii vor spune: ÄNu am nici o idee despre cauza deprim rii mele" sau vor pune depresia pe seama unor factori irelevan i. Pentru c pacien ii nu sînt con tien i înc sau nu sînt preg ti i s - i dea seama c nu se vor mai întîlni cu Ävechiul sine" i cu Äfelul în care obi nuiau s fie lucrurile", ei nu sînt con tien i c depresia lor semnaleaz c se cere o schimbare major pentru o adaptare reu it , înscris în evolu ie. Faptul c incon tientul este cu un pas înaintea con tientului poate p rea straniu pentru cititorul nespecialist. Acesta este totu i un fapt care se aplic nu doar la acest exemplu, ci este atît de general, încît constituie motorul de baz al func ion rii mintale. El va fi discutat în profunzime în sec iunea de concluzii a acestei lucr ri. Recent, am auzit de Äcriza vîrstei mijlocii". De fapt, aceasta este doar una dintre multele Äcrize" sau stadii critice ale dezvolt rii în via , a a cum ne înv a Erik Erikson acum treizeci de ani. (Erikson delimita opt crize; poate c sînt mai multe.) Ceea ce creeaz crizele acestei perioade de tranzi ie din ciclul vie ii ² care sînt problematice i dureroase ² este faptul c , pentru a ne face drum prin ele, trebuie s renun m la concepte dragi nou i la modurile vechi în care f ceam i priveam
S N TATEA DEPRESIEI

65

lucrurile. Mul i oameni fie nu sînt dispu i, fie nu sînt capabili s sufere durerea de a renun a la starea pe care trebuie s o abandoneze. Prin urmare, ei se aga , deseori pentru totdeauna, de vechile lor tipare de a gîndi i de a se comporta, e u-înd în a trece prin crize pentru a se dezvolta cu adev rat i a experimenta fericitul sentiment al rena terii care înso e te tranzi ia cu succes la o maturitate mai avansat . De i ar putea fi scris o carte întreag despre fiecare dintre ele, a vrea s enumer simplu, neprelucrat, în ordinea apari iei lor, cîteva dintre condi iile, dorin ele i atitudinile majore la care trebuie renun at în cursul unei întregi evolu ii reu ite de-a lungul vie ii: Stadiul infantil, în care nu e nevoie s r spunzi nici unei cerin e exterioare Fantasma omnipoten ei Dorin a de a poseda total (inclusiv sexual) pe unul sau pe amîndoi p rin ii Dependen a de copil rie Imaginea distorsionat a p rin ilor Atotputernicia adolescen ei ÄLibertatea" de a nu te implica Agilitatea tinere ii Atrac ia sexual i/sau poten ialul tinere ii Fantasma imoi talit ii Autoritatea asupra copilului Diferite forme de putere temporar Independen a s n t ii psihice i, în cele din urm , inele i via a îns i

Renun are i rena tere
în ceea ce prive te lista de mai sus, pentru mul i ultima cerin ² a renun a la sine i la via ² va p rea c reprezint 0 cruzime din partea lui Dumnezeu sau a Soartei, care face din existen a noastr un fel de glum proast i care nu va Putea fi niciodat complet acceptat . Aceast atitudine este prezent

mai ales în cultura occidental a zilelor noastre, în inele este considerat sacru, iar moartea o insult de ne66
Disciplina

închipuit. Ins realitatea este exact opusul. în renun area la sine fiin ele umane pot g si cea mai extatic i trainic , solid i durabil bucurie a vie ii. Moartea este cea care ofer vie ii întregul ei în eles. Acest Äsecret" este în elepciunea central a religiei. Procesul renun rii la sine (care este în leg tur cu fenomenul iubirii, a a cum va fi discutat în urm torul capitol al c r ii) este pentru mul i dintre noi un proces gradual, în care intr m printr-o serie de începuturi i potriviri. Una dintre formele de renun are temporar la sine necesit o men iune special , deoarece practicarea ei reprezint o cerin absolut pentru o înv are semnificativ de-a lungul vie ii de adult i deci pentru o dezvoltare semnificativ a spiritului uman. M refer la o subspecie a disciplinei echilibrului, pe care eu o numesc Äpunerea între paranteze". Punerea între paranteze este în mod esen ial actul de a echilibra nevoia de stabilitate i afirmare a sinelui cu nevoia de a cunoa te i de a înv a printr-o renun are temporar la sine ² altfel spus, a pune inele de-o parte ² astfel încît s faci loc pentru încorporarea unui nou material în sine. Aceast disciplin a fost bine descris de
teologul Sam Keen în To a Dancing God (C tre un Dumnezeu dansînd).

Al doilea pas cere ca eu s dep esc percep ia idiosin-crazic i egocentric a experien ei imediate. Con tientizarea matur este posibil doar atunci cînd deja am digerat i am compensat înclina iile i prejudec ile care sînt reziduuri ale istoriei mele personale. Con tientizarea a ceea ce mi se prezint ca atare implic o dubl mi care a aten iei: reducerea la t cere a ceea ce e familiar i urarea de bun venit pentru ceea ce e str in. De fiecare dat cînd m apropii de un obiect, o persoan sau un eveniment ce mi-e str in am tendin a s las nevoile prezente, experien ele trecute sau a tept rile de viitor s determine ce voi vedea. Dac vreau s apreciez unicitatea oric rui dat, trebuie s fiu suficient de con tient de ideile mele preconcepute i de tulbur rile emo ionale caracteristice pentru a le pune între paranteze astfel încît s pot primi stranietatea i noutatea în lumea mea perceptual . Disciplina punerii între
RENUN ARE I RENA TERE

67

paranteze, a compens rii sau a reducerii la t cere cere o sofisticat cunoa tere de sine i o curajoas onestitate. F r aceast disciplin , fiecare moment prezent este doar o repeti ie a ceva ce a fost deja v zut sau experimentat. Pentru ca noutatea veritabil s apar , pentru ca prezen a unic a lucrurilor, persoanelor sau evenimentelor s prind r d cini în mine trebuie s parcurg o descentralizare a egoului.* Disciplina punerii între paranteze ilustreaz faptul cel mai concludent al renun rii i al disciplinei în general, i anume c pentru orice lucru la care se renun se cî tig de fiecare dat mai mult. Durerea renun rii este ca durerea mor ii, dar moartea a ceea ce este vechi înseamn na terea a ceea ce e nou. Durerea mor ii este durerea na terii, iar durerea na terii este durerea mor ii. A dezvolta o idee, un concept, o teorie sau în elegere mai noi i mai bune înseamn c ideea, conceptul, teoria, în elegerea veche trebuie s moar . Astfel, în concluzia poemului s u ÄC l toria magilor", T.S. Eliot descrie cum Cei Trei Magi au suferit atunci cînd au renun at la viziunea lor anterioar asupra lumii i au îmbr i at cre tinismul:

Toate acestea erau demult; îmi amintesc i a face-o din nou, dar e însemnat Aceast însemnare. Aceast întrebare: unde ne va duce calea, spre Na tere sau Moarte? A fost o Na tere, bineîn eles, Avem dovada, nu-i loc de îndoial . Am v zut na tere i moarte Dar au fost foarte deosebite; aceast Na tere era Grea i amar agonie pentru noi, ca Moartea, moartea noastr . Ne-am reîntors la inuturile noastre, aceste împ r ii, Dar nu ne mai e u or aici, în vechea orînduire, Cu oameni str ini poleindu- i zeii A fi mul umit de-o alt moarte.**

* Harper & Row, New York, 1970, p. 28.
** The Complete Poems and Plays (Opere complete), 1909-1950, Har-court Brace, New York, 1952, p. 69.

L
68

Disciplina Cum na terea i moartea par a fi fa etele aceleia i monede, nu este deloc ira ional s acord m conceptului de reîncarnare mai mult aten ie decît i se d de obicei în Occident. Dar fie c sîntem dispu i sau nu s lu m în serios posibilitatea unui fel de rena tere ce apare dup moartea noastr fizic , este foarte clar c aceast via este o serie de simultane mor i i na teri. ÄDe-a lungul întregii vie i, trebuie s continui s înve i s tr ie ti", spunea Seneca acum dou milenii Ä i, fapt ce te va uimi înc i mai mult, de-a lungul vie ii trebuie s înve i s mori."* Este de asemenea clar c cu cît cineva merge mai departe pe drumul vie ii, cu atît mai multe na teri va tr i i, prin urmare, mai multe mor i ² mai mult bucurie i mai mult durere. Acest fapt ridic întrebarea dac este vreodat posibil s fim elibera i de suferin a emo ional în via . Sau, cu alte cuvinte, este posibil s evolu m spiritual pîn la un nivel de con tiin la care durerea din via s fie cel pu in diminuat ? R spunsul este i da i nu. Este da, pentru c odat ce suferin a este complet acceptat , ea înceteaz , într-un anumit sens. Este de asemenea da pentru c neîntrerupta practicare a disciplinei duce la perfec iune, iar persoana evoluat spiritual este perfect în acela i fel în care adultul este perfect în rela ia cu copilul. Probleme care prezint mari greut i pentru un copil, cauzîndu-i mari dureri, pot s nu aib nici o consecin pentru adult. în sfîr it, r spunsul este da pentru c individul evoluat spiritual este, a a cum va fi descris în urm torul capitol, un individ cu o iubire extraordinar , iar din extraordinara sa iubire provine o extraordinar bucurie. R spunsul este nu, totu i, pentru c exist un vid de competen în lume care trebuie umplut. într-o lume care se v iet avînd o disperat nevoie de competen , o persoan extraordinar de competent i plin de iubire nu poate s refuze competen a sa, tot a a cum cineva nu poate refuza s -i dea de mîncare unui copil fl mînd. Persoanele evoluate din punct de vedere spiritual, datorit disciplinei, autorit ii i iubirii lor, prin competen a lor sînt chemate s slujeasc lumii i în
* Cf. Erich Fromm, The Sane Society (Societatea s n toas ), Rinehart, New York, 1955. RENUN ARE I RENA TERE

69

dragostea lor ele r spund chem rii. Ele sînt, prin urmare, în mod inevitabil, oameni cu o mare putere, de i lumea îi va privi ca pe ni te oameni obi nui i, pentru c ei î i vor exercita puterea pe ascuns i în lini te. Cu toate acestea, ei î i vor exercita puterea pe care o au i, exercitînd-o, vor suferi mult, chiar îngrozitor. Pentru c a exercita putere înseamn a lua decizii, iar procesul lu rii deciziilor în total cuno tin de cauz este infinit mai dureros decît de a lua decizii avînd o con tientizare limitat sau pe dibuite (a a cum se iau cele mai multe decizii i din aceast cauz ele se dovedesc în ultim instan gre ite). Imagina i-v doi generali, fiecare dintre ei trebuind s decid dac va trimite în b t lie o divizie de zece mii de oameni. Pentru unul dintre ei, divizia nu este altceva decît un lucru, o unitate de personal, un instrument de strategie i nimic mai mult. Pentru cel lalt este i aceste lucruri, dar el este de asemenea con tient de fiecare dintre cele zece mii de vie i, de vie ile familiilor fiec rui osta din cei zece mii. Pentru cine este decizia mai u oar ? Este mai u oar pentru generalul care con tientizeaz trunchiat, pentru c nu poate suporta durerea unei con tientiz ri mai aproape de a fi complet . Ar fi poate tentant s spunem: ÄAh, dar un om evoluat spiritual nu va deveni niciodat general." Dar aceea i chestiune este implicat i cînd e vorba de un pre edinte de corpora ie, un fizician, un profesor, un p rinte. Mereu trebuie luate decizii ce afecteaz vie ile celorlal i. Cei ce iau cele mai bune decizii sînt cei dispu i s sufere mai mult datorit deciziilor lor, avînd totu i puterea de a fi hot rî i. M sura ² probabil cea mai bun ² a m re iei unei persoane este capacitatea sa de a suferi. îns cei ce sînt m re i sînt în acela i timp i ferici i. Acesta este un paradox. Budi tii tind s ignore suferin a lui Buddha, iar cre tinii fericirea lui Cristos. Buddha i Cristos nu sînt din acest punct de vedere foarte

fiind pu i în fa a faptului dureros c trebuie s o ia de la început i s treac prin toate. medita ia. sînt suficiente s -1 fac pe practicantul disciplinei sau pe Ädiscipol" s fie capabil s evolueze spre cele mai înalte niveluri spirituale. yoga i psihoterapia nu sînt cumva tehnici de disciplin . Trebuie s . Acest lucru pare incredibil de elementar. a a cum se va ar ta în urm torul capitol. Atunci de ce s dore ti s mai evoluezi. ai putea întreba? Dac întrebi astfel. Disciplina este un sistem de tehnici. mai întîi. pentru c sînt mul i oameni care. T ria. Trebuie s . Un ultim cuvînt despre disciplina echilibrului i esen a ei. Dac renun i s mai cî tigi f r s fi cî tigat vreodat . Poate c vei g si un r spuns citind cartea aceasta sau poate c nu. se retrag în de ert sau se apuc de tîm-pl rie. de i posed o viziune asupra evolu iei. poate c nu tii prea multe despre bucurie.iunea fa de adev r i/sau realitate i echilibrarea. Pentru c . Ei vor. e ti ceea ce erai i la început. dar cred c este necesar s v spun acest lucru. Este ra ional întrebarea dac procese cum ar fi biofeedback-ul. într-un singur act. s sar peste disciplin . Astfel. Disciplina a fost definit ca un sistem de tehnici de operare constructiv cu durerea ce apare în solu ionarea problemelor ² f r a evita durerea ². o persoan care a ratat. Nu po i renun a la ceva ce nu ai dobîndit. Unii chiar ajung s cread c printr-o astfel de imita ie chiar ajung sfin i sau profe i i nu sînt în stare s recunoasc faptul c sînt doar copii înc . Iubirea . se pot utiliza dou . Pe de alt parte. Suferin a lui Cristos pe Cruce i bucuria lui Buddha sub copacul bo sînt una i aceea i. s g seasc o scurt tur spre sfin enie. nu le po i do-bîndi f r s suferi i în al doilea rînd. dar eu a r spunde c ele sînt RENUN ARE I RENA TERE 71 mai degrab tehnici ajut toare decît tehnici de baz . dac sînt practicate f r încetare i cu adev rat. dac scopul t u este s evi i durerea i s scapi de suferin . pentru c aceste tehnici sînt mult interconectate. e foarte probabil c vei fi chemat s sluje ti în feluri mult mai 70 Disciplina dureroase sau cel pu in mai solicitante decît î i po i închipui acum. de i b nuiesc c nu. trei sau chiar toate cele patru tehnici în acela i timp i într-un asemenea mod încît s nu poat fi distinse una de alta. totu i par s nu o doreasc .i dezvol i un ego înainte de a-1 putea pierde. Ele pot fi foarte folositoare. renun area: trebuie s de ii ceva pentru a putea renun a. Au fost distinse i descrise patru tehnici de baz : amînarea satisfac iei. Deseori ei încearc s o ob in imitînd ceea ce este doar superficial pentru sfin i. astfel încît toate problemele vie ii s fie solu ionate. dac le vei atinge. dar nu esen iale.i dezvol i o identitate înainte de a renun a la ea. asumarea responsabilit ii.diferi i. Nu am inten ionat ca analiza disciplinei s fie exhaustiv i e posibil s fi neglijat una sau mai multe dintre tehnicile de baz . devo. i cred c este posibil. tehnicile de baz aici descrise. energia i disponibilitatea de a folosi aceste tehnici provin din iubire. nu te-a sf tui s cau i niveluri mai înalte de con tiin sau evolu ie spiritual .

m surat sau limitat de mecanismul cuvintelor. Nici dac o rog s m lase! B nuiesc c îi e fric s nu fiu r nit. care. Acest lucru se întîmpl pentru c pacien ii sînt în general foarte confuzi în ceea ce prive te natura iubirii. Iubirea este prea mare. A fi dedicat cre terii spirituale a oamenilor înseamn a fi dedicat rasei din care facem parte. a a cum s-a mai subliniat. Iubirea nu este lipsit de efort. este iubirea. Aceast for . vom încerca s examin m ceea ce nu poate fi examinat i s cunoa tem ceea ce nu poate fi cunoscut. Acest capitol va examina ce st în spatele disciplinei. dup tiin a mea. Oamenii de tiin înclin s considere defini iile teleologice suspecte IUBIREA DEFINIT 73 i poate a a o vor considera i pe aceasta. . chiar dac scopul este dezvoltarea celuilalt. agape. Ea m iube te foarte tare. actul de l rgire a limitelor cuiva implic efort. Cînd cineva i-a exins cu succes limitele. Am ajuns la ea prin observa ii în practica mea clinic psihiatric (care include autoobserva ia). cred c va deveni clar c iubirea de sine i iubirea de ceilal i merg mîn în mîn i c în ultim instan sînt indiscernabile. iar dep irea lor cere efort. actul de iubire este un act de evolu ie a sinelui. Nu putem abandona autodisciplina i s fim în acela i timp disciplina i în grija pe care o avem pentru altul. philia. i încep tiind c încercarea va fi în unele privin e inadecvat . ca în multe alte cazuri. s-ar putea observa c este o defini ie teleologic : comportamentul este definit în termeni de scop sau finalitate. Eu voi da o singur defini ie a iubirii. Astfel. iubire perfect i iubire imperfect i a a mai departe.Iubirea definit Disciplina. Pentru c procesul de extindere de sine este un proces de evolu ie. înainte de a continua cu o expunere mai elaborat . într-un efort de a o explica. defini ia unitar a iubirii include iubirea de sine laolalt cu iubirea de cel lalt. a iubi oamenii înseamn în egal m sur a m iubi pe mine i pe tine. Pe m sur ce înaint m în explorarea naturii iubirii. în acest caz. nu sîntem capabili s -i iubim pe ceilal i pî-n cînd nu ne putem iubi pe noi în ine. Dar eu nu am ajuns la ea printr-un proces de gîndire teleologic. în sens propriu. iar acest lucru înseamn a m dedica propriei mele dezvolt ri ca i dezvolt rii Äcelorlal i". a p truns într-o stare mai avansat a fiin ei. încercînd s examin m iubirea. Nu a scrie aceste lucruri dac nu a crede c aceast încercare are o oarecare valoare. prea adînc pentru a fi vreodat în eleas cu totul. Cînd iubim pe cineva. îns doar una relativ . O dovad a misterioasei naturi a iubirii este aceea c nimeni nu a putut vreodat . un tîn r timid mia spus: ÄMama m iube te atît de mult. tot a a cum sîntem incapabili s ne disciplin m copiii pîn cînd nu sîntem capabili s ne autodisciplin m. este reprezentat de cre terea spiritual . cred eu. Nu putem fi o surs de putere pîn cînd nu ne hr nim propria putere. Una dintre tr s turile majore care fac distinc ia între cele dou pare a fi scopul con tient sau incon tient din mintea celui ce iube te sau nu iube te. în care defini ia iubirii este ceva foarte important. în al doilea rînd. într-adev r. Mai în-tîi. Prin aceast îndreptare spre evolu ie evolu m noi. în al patrulea rînd." în tratamentul timidit ii acestui tîn r a fost necesar. s -i ar t c mama lui s-ar fi putut s fie motivat i de altceva în afar de iubire i c ceea ce pare uneori s fie iubire nu este deloc a a. Dimpotriv .i extinde inele în scopul de a nutri cre terea spiritual proprie sau a altuia. în al treilea rînd. încît nu m las s merg la coal cu autobuzul colii pî-n cînd nu voi ajunge în clasele mari de liceu. Sînt foarte con tient de faptul c . s dea o defini ie cu adev rat satisf c toare a iubirii. ce procur mobiluri i energie pentru disciplin . Definesc astfel iubirea: voin a de a. De la început a vrea s comentez pe scurt aceast defini ie. Limitele se extind doar dep indu-le. De exemplu. reprezint mijlocul evolu iei spirituale umane. a a c m duce i m aduce ea cu ma ina de la coal în fiecare zi. se poate observa c iubirea definit astfel este un straniu proces circular. am acumulat i un num r de exemple pentru ceea ce pare a fi un act de iubire i pentru ceea ce nu pare a fi un act de iubire. a a cum s-a sugerat. iubirea este efort. iubirea a fost divizat în diferite categorii: eros. în afar de astfel de experien e. Este imposibil în realitate s abando74 Iubirea n m propria cre tere spiritual în favoarea alteia. i îi e foarte greu. Pentru c eu sînt om i tu e ti de asemenea om. con tient fiind totu i c ea e mai mult sau mai pu in inadecvat . iubirea noastr se demonstreaz sau devine real doar prin str duin ² prin faptul c pentru cineva (sau pentru noi în ine) facem un pas în plus sau mergem înc o mil . vom începe s ne juc m cu mistere.

de i se poate s ne pese de ei foarte mult. pacien ii care vin la psihoterapie sînt mai mult sau mai pu in confuzi cu privire la natura iubirii. Din ceea ce putem deduce din probe indirecte. care cauzeaz suferin nu doar pacien ilor. dac nu iubim în fapt este pentru c am ales s nu iubim i astfel nu iubim în ciuda bunelor noastre inten ii. pentru c a te îndr gosti este o experien subiectiv resim it puternic ca experien a iubirii." Oricine. Cînd î i mi c mîinile i picioarele. Cînd îi este foame.în cele din urm . S-a observat c atunci cînd interac iunea . cît i o ac iune. Ceea ce e animat i ceea ce e inanimat e unul i acela i lucru. totu i mul i dintre noi nu iubim în realitate. Cea de-a doua problem este aceea c experien a îndr gostirii este invariabil una temporar . Nu sîntem obliga i s iubim. El i lumea sînt unul i acela i lucru. Alegerea de a iubi a fost f cut . voi conchide c dorin a de a iubi nu este prin sine iubire. prin folosirea cuvîntului Ävoin " am încercat s dep esc distinc ia dintre dorin i ac iune. Nu exist nici m car distinc ia între eu i tu. Iubirea exist în m sura faptelor. Alegem s iubim. Nu conteaz de cine ne îndr gostim. Dorin a nu înseamn în mod necesar transformarea în ac iune. Sîntem îndr gosti i doar cînd sîntem con tient sau incon tient motiva i sexual. cea mai puternic i mai r spîndit este credin a c Äîndr gostirea" este iubire sau cel pu in una dintre manifest rile iubirii. o facem pentru c a a am ales s facem. Iubirea este un act de voin ² adic atît o inten ie. Cînd o persoan se îndr goste te. Luna de miere se sfîr e te întotdeauna. Pe de alt parte. Prin urmare. Interac iunea dintre copilul sugar i mam se crede c reprezint fundamentul pe care începe s se dezvolte sentimentul identit ii copilului. Cînd mama îi cînt . Pentru a în elege natura fenomenului îndr gostirii i inevitabilitatea sfîr itului ei este necesar s examin m natura a ceea ce psihiatrii numesc grani ele eului. mama nu vrea întotdeauna s se joace cu el. Acest lucru se întîmpl din cauz c în fa a misterului iubirii abund concep iile gre ite. ceea ce el sau ea simte cu siguran este ÄO iubesc" sau Äîl iubesc". Dar imediat apar dou probleme. lumii îi este foame. Voin a implic faptul de a alege. dore te într-o anume m sur s iubeasc . înseamn îns c sentimentul extatic al iubirii care a caracterizat experien a îndr gostirii trece întotdeauna. lumea este cea care se mi c . copilul nu tie c el însu i nu scoate nici un sunet. Ele vor fi experimentate ca fiind ceva separat de comportamentul mamei. de i s-ar putea s -i iubim foarte profund. ci tuturor oamenilor care încearc s IUBIREA DEFINITA 75 g seasc un sens propriilor lor experien e. se pare c nou-n scutul nu dis-ttfige în primele luni de via între sine i restul universului. leag n. Dar acumulînd experien e. copilul începe s aib experien a de sine ² ca entitate separat de restul lumii. Am ales astfel s încep explorarea naturii iubirii examinînd ceea ce nu este iubirea. camer i p rin ii lui. deoarece popularelor concep ii gre ite le poate fi sc zut popularitatea prin înv area unei defini ii mai precise a iubirii. în cultura noastr . mai devreme sau mai tîrziu îndr gostirea se termin dac rela ia dureaz îndeajuns de mult. Unele dintre aceste suferin e nu mi se par a fi necesare. Cînd vede mi c 76 Iubirea rile mamei sale e ca i cum s-ar mi ca el însu i. Copilul are atunci experien a c dorin ele sale nu sînt comenzi adresate mamei. Nu exist grani e sau separ ri. Nu ne îndr gostim de copiii no tri. Prima este aceea c experien a îndr gostirii este o experien erotic specific . mama nu apare întotdeauna ca s -1 hr neasc . sper c ea va clarifica lucrurile suficient pentru a îndep rta concep iile gre ite. începe s se dezvolte un sentiment al Äeului". Indiferent cît am putea crede noi c iubim. ori de cîte ori ne str duim în realitate s ne dezvolt m spiritual. Nu exist identitate. Nu poate distinge între sine. legat de sex. Diferen a între cele dou este egal cu diferen a dintre a spune: ÄA vrea s m duc s înot disear " i ÄM voi duce s înot disear . A a cum am mai spus. De i aceast carte nu îi r pe te iubirii misterul. Este o concep ie gre it plin de for . Bobocul romantismului se ofile te întotdeauna. Nu ne îndr gostim de prietenii no tri de acela i sex ² în afar de situa ia în care sîntem orienta i spre homosexualitate ². Äîndr gostirea" Dintre toate concep iile gre ite despre iubire. Cînd îi e foame. Voin a este o dorin care are o intensitate suficient pentru a fi tradus în ac iune. Aceasta nu înseamn c invariabil încet m s mai iubim persoana de care ne-am îndr gostit. Cînd e juc u .

nu tavanul. existînd doar în cooperare cu un grup de alte organisme asem n toare în ceea ce se nume te societate. capul meu. Experien a unirii cu fiin a iubit este un ecou al timpului cînd eram uni i cu mamele noastre. vocea mea. durerea mea de stomac. La sfîr itul primului an. Noi i fiin a iubit sîntem unul i acela i lucru! Singur tatea nu mai exist ! în unele aspecte (dar cu siguran nu în toate) actul îndr gostirii este un act de regresiune. în timpul primului an de via . exploziva rev rsare spre fiin a iubit i curmarea dramatic a singur t ii ce acompaniaz acest colaps al grani elor eului sînt resim ite de cei mai mul i dintre noi ca extatice. ostil . copilul înva c bra ele sale i voin a sa sînt legate între ele i. de obicei. percep lumea din afara lor ca iremediabil periculoas . vrînd s dea ordine p rin ilor s i. tim c acesta este bra ul meu. în untrul acestor grani e este singur tate. Toate problemele vor fi dep ite. Astfel de oameni simt c grani ele lor sînt protectoare. confuz i d un toare. limba mea. ochii mei i chiar c aceasta este perspectiva din care v d eu. Ne cunoa tem m rimea i limitele fizice. Irealitatea acestor sentimente din perioada în care sîntem îndr gosti i este în esen aceea i cu irealitatea sentimentelor unui copil de doi ani care se simte . înv m lucruri fundamentale despre cine sîntem i cine nu sîntem. grani ele i limitele lor. Credem c for a iubirii noastre va face ca for ele opuse s se încline supuse sau s se retrag în întuneric. fiind totu i izola i de ceilal i prin identit ile lor particulare. sentimentul meu. ce sîntem i ce nu sîntem. ÄÎNDR GOSTIREA' 77 Dezvoltarea grani elor eului este un proces care continu de-a lungul copil riei. Cunoa terea acestor limite în mintea noastr este ceea ce numim grani ele eului. traumatizante din copil rie. ei nu sînt în mod particular distinc i unul de altul. încet. Dar mul i dintre noi resimt singur tatea ca pe ceva dureros i se zbat s scape din spatele zidurilor identit ilor individuale spre o stare în care s poat fi mai uni i cu lumea din afar . ca rezultat al accept rii realit ii c puterea sa este relativ . încet chiar i super-eroii sînt l sa i la o parte i pîn la vîrsta adolescen ei medii tinerii ajung s tie c sînt indivizi constrîn i de grani ele trupului lor i de limitele puterii lor. Toate lucrurile par posibile! Uni i cu fiin a iubit . Acest lucru se întîmpl din cauza speran ei i a sentimentului pe care le are un copil de doi ani ce încearc s ac ioneze ca un tiran sau autocrat. nu leag nul. De i înainte copilul a înv at c dorin ele sale nu sînt comenzi pentru mama lui. Esen a fenomenului îndr gostirii const într-un colaps brusc al unei zone a grani elor eului individual. asigurîndu-le confort i î i g sesc siguran a 78 Iubirea în singur tatea lor. adolescen ei i chiar la maturitate. Aceasta este lumea lui Superman sau a lui Captain Marvel. La trei ani. începe s fac alte distinc ii între sine i lume. piciorul meu. atunci cînd nu mai exist mam sau un substitut satisf c tor de mam sau cînd din cauza unei boli psihice mamei nu îi pas sau nu este interesat de copil ² sugarul cre te ajungînd un copil sau un adult al c rui sentiment de identitate este grav deteriorat în multe aspecte fundamentale. în care posibilitatea omnipoten ei exist înc . De aceea p rin ii vorbesc despre ace ti ani ca despre Äanii groaznici".i dea seama de limitele puterii lui. va continua s intre cîteodat în urm torii ani într-o lume a fanteziei. copilul a devenit. din cauza unor experien e nepl cute. Viitorul va fi luminos. dar grani ele ce se stabilesc mai tîrziu sînt de natur mai mult psihic decît fizic . el se aga totu i de posibilitatea ca aceste dorin e s fie totu i comenzi pentru mam i de sentimentul c dorin ele lui ar trebui s fie comenzi. sim im c putem cuceri toate obstacolele. mai maleabil i mai cumin it. vîrsta cuprins între doi i trei ani este o perioad în care de obicei copilul ajunge s . De-a lungul acestei uniri re-experiment m sentimentul de omnipoten la care renun asem odat cu ie irea din copil rie. gîndurile mele. permi înd cuiva s . Cînd dore te mi care. bra ele lui sînt ale lui i nu ale altcuiva. posibilitatea omnipoten ei este un vis atît de dulce. Unii oameni ² m special cei pe care psihiatrii îi numesc schizoizi ². Pe m sur ce sugarul î i d seama c voin a sa este a sa proprie i nu a universului. Experien a îndr gostirii ne permite o astfel de sc pare ² temporar . Astfel. Totu i. încît nu poate renun a la el chiar dup mai mul i ani de foarte dureroas confruntare cu propria-i lips de putere. De i copilul de trei ani a început s accepte realitatea grani elor puterii sale. bra ele sale sînt cele care se mi c . fiecare fiind un organism relativ fragil i slab. în cadrul acestui grup. De exemplu. r spunzînd cu regal mînie cînd ei nu fac ceea ce li se dicteaz . în acest fel. rudelor i animalelor de cas . prin urmare. Aceste limite sînt grani ele noastre. Brusca eliberare a lui însu i de el însu i.dintre copil i mam este grav perturbat ² de exemplu. ca i cum to i ar fi înrola i în propria lui armat .i uneasc identitatea cu cea a unei alte persoane.

fiecare în intimitatea inimii lui. Dimpotriv . c nu mai exist nici posibilitatea. . lui nu-i plac prietenii ei. o percepem ca fiind perfect . ca r spuns la problemele ve ii de zi cu zi. E la fel de probabil s ne îndr gostim de cineva cu care în mod evident nu ne potrivim ca i de cineva mai potrivit. sîn-tem perfect mul umi i cu ceea ce avem. avem senza ia c am ajuns. Ea vrea s mearg la film. Cînd limitele sînt extinse sau l rgite. de exemplu. fie s ini ieze o oper de iubire real . nu o pot crea. spunînd c atunci cînd se termin cu îndr gostirea partenerii unui cuplu ar putea s se iubeasc cu adev rat. dar nu putem alege experien a îns i. Ea vrea s vorbeasc despe slujba ei. Dimpotriv . la fel intervine i în fantastica uniune a cuplului de îndr gosti i. în acest punct. grani ele eului î i reiau locul. Nu mai sim im nici o nevoie de a ne dezvolta. Una cîte una. la fel. vreau de asemenea s spun c iubirea adev rat nu î i are r d cinile în sentimentul de iubire. prejudec i i program. ei pot de obicei s evite colapsul grani elor eului i s renun e s vad în pacient un obiect romantic. Oricît de deschi i am fi la aceast experien sau oricît de dornici s o tr im. Cu alte cuvinte. Dimpotriv . Presupunînd c defini ia iubirii cu care am început este adev rat . care adaug culoare i farmec. el nu vrea. Dar disciplina i voin a pot doar controla experien a. Ei nu-i plac prietenii lui. El vrea s depun bani la banc . ea vrea o ma in de sp lat vase. întreaga elaborare a ideii de iubire real va fi prezentat mai tîrziu în acest capitol. ei încep fie s dizolve leg turile rela iei lor. într-adev r. dar de obicei experien a nu îi va fi l rgit perspectivele. Putem alege felul în care r spundem acestei experien e a îndr gostirii. îndr gostirea nu are nevoie de efort. acela este de a sfîr i cu singur tatea noastr i s ne asigur m poate prin c s torie de acest rezultat. ele tind s r mîn astfel. A a c amîndoi. înseamn doar un colaps temporar al lor. cînd ac ion m cu iubire în ciuda faptului c nu sim im c iubim. ca i cum ar fi atins perfec iunea. cu puteri nelimitate. Spiritul nostru i-a g sit pacea.regele familiei i al lumii. gusturi. se poate s nu putem s ne îndr gostim de o persoan c reia îi purt m un adînc respect i cu care o rela ie profund ar fi în multe privin e dezirabil . Cei doi sînt iar i individualit i separate. individul poate fi deziluzionat. care de altfel va avea propriile ei dorin e. Psihiatrii. gradual sau brusc. individul se afirm din nou. dup ce ne-am îndr gostit i înainte ca dragostea s se termine. s-ar putea s nu avem parte de ea. îndr gostirea nu este. Dar specificitatea sexual a fenomenului m face s b nuiesc c este vorba despre o component instinctual determinat genetic a comportamentului de împerechere. iar grani ele au revenit la locul lor. iubirea real apare deseori într-un context în care sentimentul iubirii lipse te. îndr gostirea nu înseamn o l rgire a limitelor sau a grani elor cuiva. Aceasta nu înseamn c experien a îndr gostirii e imun la disciplin . i totu i. Zbaterea i suferin a disciplinei implicate pot fi enorme. Modul în care eu folosesc cuvîntul Äreal" implic ideea c sentimentul de a iubi din îndr gostire este fals ² c percep ia aceasta subiectiv de iubire este iluzorie. oricît am încerca. deseori se îndr gostesc de pacien ii lor i. Tot a a cum realitatea intervine în fanteziile de omnipoten ale unui copil de doi ani. c în l imile au fost atinse. întradev r. Totu i. totu i. Mai devreme sau mai tîr-ziu. Dac îndr gostirea nu este iubire. el vrea s vorbeasc despre a lui. experien a aceasta ne poate captiva atunci cînd noi categoric nu o c ut m. El vrea s fac sex. Dac avem vreun scop în minte atunci cînd ne îndr gostim. Dac vedem defecte în fiin a iubit . Indivizii lene i i indisciplina i au acelea i anse s se îndr gosteasc ca i cei energici i dedica i unui scop. în mod cert nu ne gîndim la dezvoltarea spiritual . Iubirea real este o experien de extindere permanent . Nu este o alegere con tient . ea nu vrea. experien a Äîndr gostirii" nu este iubire real din mai multe motive. Odat ce momentul pre ios al îndr gostirii a trecut. pacien ii se îndr gostesc de psihiatrii lor. Extin80 Iubirea derea limitelor cuiva cere efort. încep s realizeze c nu sînt una cu fiin a iubit . le vom percepe ca insignifiante ² doar capricii sau excentricit i dr gu e. Nu sim im nici c fiin a iubit ar avea nevoie s se dezvolte spiritual. altceva atunci ce poate fi decît un colaps temporar al limitelor i al grani elor? Nu tiu. încet ÄÎNDR GOSTIREA' 79 sau brusc îndr gostirea se sfîr e te. diferite de ale altcuiva. îndr gostirea nu este un act al voin ei. cînd e nepotrivit sau indezirabil . încet. nici nevoia de a merge i mai sus. din cauza datoriei fa de pacient i a rolului lor. îndr gostirea are pu in de-a face cu scopul de a ajuta cre terea spiritual a cuiva. se poate ca nici m car s nu ne plac sau s nu admir m obiectul pasiunii noastre.

fiecare c utînd Äiubire adev rat ". experien a îndr gostirii are probabil printre caracteristici iluzia c va dura pentru totdeauna." Doamna D. Dar nu m-am sim it îndr gostit pîn peste urechi de ea. De i în general admit c marile mituri sînt foarte precise tocmai pentru c ele reprezint i cuprind mari adev ruri Uruversale ( i vom explora cîteva asemenea mituri mai tîrziu în aceast carte).. acest truc este deviat într-un fel sau altul. încercînd s fac realitatea vie ii lor conform cu irealitatea mitului. îndr gostirea este un truc prin care genele p c lesc prin diferite mijloace mintea ra ional sau o prind în capcana mariajului. în care prin ul i prin esa. mitul implic faptul c exist doar o singur femeie pentru un b rbat i acest lucru a fost predestinat de Ästele". Domnul i doamna F. îns acest fapt nu însemna c f cuse o gre eal oribil . Aceast iluzie este alimentat în cultura noastr de mitul iubirii romantice. f r acest truc. odat uni i. f r aceast regresie iluzorie i inevitabil temporar (trucul nu ar fi practic dac nu ar fi temporar) c tre o uniune de natur infantil i omnipoten . o recunoa tem prin faptul c ne îndr gostim de ea. Milioane de oameni î i irosesc cu disperare mari cantit i de energie în mod inutil. Poate c este o minciun necesar . a a c n-am nici un drept s m plîng de el i îi dau voie s fac orice dore te. Pe de alt parte.. a început s aib dureri intense de cap seara i nu putea crede c ele sînt de natur psihosomatic : ÄVia a mea acas este bun . a a c am presupus c nu ar putea fi persoana potrivit pentru mine. mul i dintre cei care au acum o c snicie fericit sau nefericit s-ar fi retras însp imînta i de realismul leg mîntului c s toriei. inclusiv un mariaj perfect. f r s . aparent f r motiv. B nuiesc c l-am tras pe sfoar în aceast privin . de asemenea c s torit de doi ani. Am pretins c l-am iubit. m ritat de doi ani. se lamenteaz : ÄRegret c nu m-am c s torit cu domni oara C. c nu am citit bine în stele. un an mai tîrziu. a fost în stare s discute cu so ia lui despre extravagan a ei. nu pentru . care ne prinde în capcana c s toriei. spune: ÄNu mi-am iubit so ul cînd m-am m ritat cu el. Am întîlnit persoana pe care cerurile ne-au destinat-o i pentru c potrivirea este perfect .. Vom ajunge totu i la momentul cînd nu vom mai putea satisface sau în elege nevoile celuilalt. Mitul iubirii romantice Pentru a fi atît de eficient în a ne prinde în capcana c s toriei. recunosc c nu mai sînt îndr gosti i unul de altul i c au început s se fac s se simt prost unul pe altul prin infidelit i tacite. în perfect armonie i unitate. Doamna A. boli psihice.i dea seama c aceast recunoa tere ar putea marca începutul unui efort pentru îmbun t irea c sniciei. deplîng în inima mea aproape zilnic confuzia i suferin a îngrozitoare pe care le alimenteaz acest mit. Ea este tot ce mi-am dorit vreodat ". c nu ne-am prins în acea unic i perfect potrivire. responsabiliÄÎNDR GOSTIREA" 81 ta i aflate în conflict sau o matur autodisciplin intervin pentru a preveni o leg tur . c lucrul pe care-1 numeam iubire nu era o iubire Äadev rat " i c în aceast situa ie nu putem face nimic decît s tr im neferici i sau s divor m. Dar ca psihiatru. îmi iubesc so ia la fel de mult ca în ziua în care m-am c s torit cu ea. Domnul E." Apoi domnul E. Cînd întîlnim o persoan ce ne-a fost destinat . Mitul iubirii romantice ne spune c pentru fiecare b rbat tî-n r exist o femeie tîn r ce i-a fost Äh r zit " i invers. Dar durerile de cap nu l-au l sat pîn cînd. ca atunci cînd impulsurile i stimulii sînt de natur homosexual sau cînd alte for e ² interferen parental . Cred c am fi putut avea o c snicie bun . subjugat în mod absurd de c tre so ul ei printr-un sentiment de vinov ie. tr iesc ferici i pîn la adînci b trîne i. care asigur supravieuirea speciei prin aceea c încurajeaz i valideaz experien82 Iubirea a îndr gostirii. Mai mult. dragostea se va termina i ne vom da seama apoi c s-a f cut o gre eal grav . i a început terapia spunînd: ÄNu tiu ce este gre it." Domnul B. Am tot ce-mi trebuie. vom fi în stare s ne satisfacem unul altuia toate nevoile pentru totdeauna i astfel vom tr i ferici i pentru totdeauna. Deseori. Spus de-a dreptul. nu a fost în stare s admit : ÄM enerveaz pîn peste poate felul în care mereu vrea i vrea i vrea alte lucruri. servind la o cre tere a posibilit ii de împerechere i slujind astfel la supravie uirea speciei.colapsul temporar al grani elor eului datorat îndr gostirii reprezint un r spuns stereotip al fiin ei umane la o configura ie de impulsuri sexuale interne i stimuli sexuali externi. care î i are originea în basmele favorite din copil rie. vor ap rea fric iunile. a devenit foarte deprimat . mitul iubirii romantice este o minciun sfrun-a . f r s in cont de salariul meu." Doar peste cîteva luni a putut accepta faptul c nu mai era îndr gostit de so ul ei. spunea el.

parte din identitatea lui. Cunoa terea ei i semnifica ia pe care o are pentru el sînt parte din el. toate cuplurile înva c o adev rat acceptare a individualit ii proprii. Omul acela î i Äiube te" gr dina. a vrea s inversez lucrurile i s ar t c îndr gostirea este în fapt * Cei care au citit cartea so ilor O'Neil. de extindere a limitelor datorit investirii. .i fac vie ile conforme cu el. pentru c implic l rgirea limitelor. dac urmeaz terapia. s investim i s ne angaj m fa de un obiect din afara noastr . S lu m. crezînd c aceast unitate este un semn de s n tate pentru c snicia lor i o condi ie necesar pentru îmbun t irea ei. în opozi ie cu unul închis. John se poate ap ra i singur. tie de asemenea multe despre gr dina sa ² istoria ei. dac acMITUL IUBIRII ROMANTICE 83 ion m cu puterea unei voin e des vîr ite ca i cum am fi îndr gosti i poate c iubirea romantic se va întoarce în vie ile noastre". Mai devreme sau mai tîrziu. o sub iere i o sl bire a grani elor eului. foarte aproape de iubirea real . concep ia gre it c îndr gostirea este un tip de iubire este atît de puternic anume pentru c ea con ine un sîmbure de adev r. s -i punem s se a eze separat unul de cel lalt în cercul grupului. el înva lucruri importante. In acest fel.ruperea ei. facem acest lucru îndreptîndu-ne. se creeaz o l rgire a sinelui. Limitele cuiva sînt grani ele eului. Pentru a fi în stare s facem aceasta. Uneori este necesar s -i separ m fizic. dincolo de grani ele eului. cu alte cuvinte. parte din istoria vie ii lui. gîndesc ei. Cuplurile care fac astfel cî tig faptul de a fi împreun . tipurile de flori i plante. Ajunge s tie multe despre gr din rit ² despre soluri i fertiliz ri. ei se aga totu i de mit i încearc s . de exemplu. ar putea refuza s c l toreasc departe de ea i chiar i-ar putea neglija so ia pentru ea." în cele din urm . Open Mariage (C snicie deschis ). încît poate s ri devreme din pat în fiecare duminic diminea a ca s se duc la ea. obiectul iubirii noastre trebuie mai întîi s devin iubit. i-a luat un angajament fa de ea ² atît de puternic. în procesul investirii i pentru a. c între parteneri nu mai exist o iubire romantic i pot înc s se angajeze în rela ia lor. Cînd ne extindem limitele prin iubire. 84 Iubirea foarte. c tre fiin a iubit . a individualit ii celuilalt i a separ rii lor este singura funda ie pe care se poate baza o c snicie adev rat i pe care se poate dezvolta o iubire real *. un om care face gr din rie ca hobby. Psihiatrii denumesc acest proces de atrac ie i angajare Äinvestire" în obiectul dorit. î i ap r gre elile unul altuia i caut s prezinte în fa a restului grupului un front unit. vor recunoa te c acest fapt este o tr s tur de baz a unui Mariaj deschis. o încorporare a lumii din afar în untru i o dezvoltare. Iar i i iar i trebuie s spunem: ÄJohn. Mai multe despre grani ele eului De i am proclamat faptul c Äîndr gostirea" este un soi de iluzie care nu reprezint în nici un caz o iubire real . s-a investit pe sine în ea. în ciuda faptului c gr dina exist în afara lui. ÄChiar dac nu mai sîntem îndr gosti i unul de altul.i hr ni florile i arbu tii. las-o pe Mary s vorbeasc pentru ea îns i" sau: ÄMary. vorbesc unul cu cel lalt. a c rei dezvoltare noi vrem s o hr nim. gradual dar progresiv . parte a în elepciunii lui. Chiar atunci cînd cuplurile au recunoscut c luna de miere s-a terminat. iar prin aceast încorporare inele s u s-a l rgit. trebuie s fim atra i de el. O g se te atractiv . ei stau împreun . Este un hobby care aduce satisfac ii i compensa ii. problemele i chiar viitorul ei. e îndeajuns de puternic. de obicei mai devreme. el a încorporat-o în cel mai real mod în el. Experien a iubirii reale are de-a face cu grani ele eului. într-adev r. împreun cu mine i al i colegi apropia i conducem cele mai serioase consilieri). s dit i altoit. Cînd intr într-o terapie de grup pentru cupluri (aceasta este zona în care so ia mea. Gr dina înseamn mult pentru el. în decursul multor ani de iubire. Acest om a investit în gr dina sa. felul cum e alc tuit . Dar atunci cînd investim într-un obiect din afara sau din untrul nostru încorpor m psihologic în noi o reprezentare a obiectului. Prin iubirea ce i-o poart i prin investirea în gr dina lui. Munca ^ea cu diferite cupluri m-a condus la concluzia clar c mariajul deschis este singurul fel de mariaj s n tos f r a fi serios distructiv Pentru robuste ea i dezvoltarea spiritual a partenerilor. prea îndeaproape cupla i i c au nevoie s stabileasc o anumit distan psihologic unul fa de altul înainte de a putea începe m car s lucreze constructiv la rezolvarea problemelor lor. prin investire ea ajunge de asemenea s existe i în interiorul lui. Autorii sînt remarcabil de corec i i re inu i în a face prozeli i pentru c snicia deschis . ca s spunem a a. grani ele eului s u s-au extins. trebuie s le spunem celor mai multe astfel de cupluri c partenerii sînt prea c s tori i.

Aceasta poate fi o doctrin periculoas i tentant pentru unii adolescen i i tineri adul i. Temporara eliberare de grani ele . este o percep ie gre it . i ceea ce Abraham Maslow nume te Äexperien a platoului"*. acestei lumi iluzorii pe care cei mai mul i dintre noi o cred real . cu atît iubim mai mult. nu ne place deloc i nu sim im c ar trebui s investim în ea. Aceasta nu înseamn c extazul experien ei orgasmice nu poate fi în l at în împ rt irea lui cu fiin a iubit . ÄPot s abandonez încercarea de a fi adult i s m retrag din fa a cerin elor de adult în starea de sfin enie. Devenim una cu lumea. hindu ii i budi tii îi spun ÄMaya". valori i experien ele vîrfului). Doamne" unei prostituate fa de care. i pe m sur ce grani ele eului devin mai estompate i mai slabe. într-un grad mai mare sau mai mic. în particular. * Religions. Misticii cu cel mai clar limbaj cred c percep ia noastr comun asupra universului ca fiind compus dintr-o multitudine de obiecte distincte ² stele. p s ri.i dezvolta grani ele eului. planete. noi în ine ². cerin e care le dep esc capacit ile. deseori sînt disociate. Hindu ii i budi tii sus in frecvent c copilul. separat i diferit de restul universului în orice fel. o experien a colapsului grani elor eului i a atingerii extazului. ar putea gîndi o astfel de persoan . s fim în afara noastr . cunoa te realitatea într-alt fel decît adul ii. orgasmul (chiar i în masturbare) sînt. în sine.i comunice în elepciunea. este mult mai stabil.i g seasc inele înainte de a i-1 putea pierde. înainte de a. cînd ne Äîndr gosteam". Unii sugereaz chiar c drumul c tre iluminare sau aflarea unit ii realit ii cere ca noi s regres m sau s ne transform m în copii. dar e incapabil s supravie uiasc f r grija pe care i-o poart p rin ii i este incapabil s . poate c nu mai sim im nici o urm de afec iune. New York. separate toate unele de altele. în ultim instan . Drumul spre sfin enie trece prin maturitate. începem s experiment m din ce în ce mai mult acela i sentiment al extazului pe care îl aveam atunci cînd grani ele eului erau într-un relativ colaps. Este diferen a între experien a vîrfului. care nu sînt preg ti i s . Tocmai din cauza colapsului grani elor eului strig m în momentul climaxului: ÄTe iubesc" sau ÄOh. Se în elege clar i în mod general c activitatea sexual i iubirea. dureaz mai mult i. MAI MULTE DESPRE GRANI ELE EULUI 87 Trebuie ca omul s . Dar chiar i f r partenerul iubit sau chiar f r partener colapsul grani elor eului ce apare în conjunc ie cu orgasmul poate fi total.MAI MULTE DESPRE GRANI ELE EULUI 85 cu cît ne extindem mai mult pe noi în ine. cu atît mai mult se estompeaz distinc ia dintre sine i lume.i asume responsabilit ile ce le par înfrico toare i cople itoare. case. Trebuie instaurat o identitate cu sine înainte ca omul s o poat transcende. dobînde te mai degrab schizofrenie decît sfin enie. transporta i. e mai plin de satisfac ii. and Peak-Experiences (Religii. 86 Iubirea Descriind starea prelungit de a fi Äuna cu universul" asociat iubirii adev rate comparat cu starea de moment a orgasmului am folosit cuvintele Äuniune mistic ". Mul i mistici în eleg adev rul ce a fost dezvoltat la sfîr i-tul discu iei despre disciplin : c trebuie s dobîndim sau s posed m un lucru înainte de a putea renun a la el i s ne men inem în acela i timp competen a i s n tatea. de i poate mai blînd i mai pu in dramatic de-cît cel asociat cu îndr gostirea. Acestei concep ii gre ite a tuturor. dup ce grani ele eului i-au revenit. Ei i al i mistici sus in c adev rata realitate poate fi cunoscut doar experimentînd unitatea printr-o renun are la grani ele eului. ele sînt atinse pentru totdeauna. form sau configura ie. putem uita cu totul cine sîntem." Dar ac io-nînd astfel. ipostaziat de îndr gostire. Doar c în loc de o unire temporar i nerealist cu un singur obiect ne unim cu adev rat i permanent cu o parte din lume. îns doar pentru o secund . Experien a unei rela ii sexuale i. Valnes. Sentimentul de extaz i beatitudine asociat acestei uniuni. Nu exist scurt turi sau drumuri mai u oare. Misticismul const în esen în credin a c realitatea este unicitate. 1970. s fim pierdu i în timp i spa iu. Viking. s pierdem orice urm de sine. Grani ele eului trebuie înt rite înainte de a fi sl bite. în l imile nu sînt atinse brusc i apoi pierdute. pentru o secund . Este imposibil s vezi cu adev rat unitatea universului atîta vreme cît continui s te vezi pe tine ca un obiect distinct. de i ar putea ap rea simultan. peste cîteva momente. arbori. o iluzie. Aici. prefa . Se poate stabili o Äuniune mistic " cu întreaga lume. deoarece sînt fenomene fundamental separate. ÄNu trebuie s trec prin toate acestea". a face dragoste nu este un act de iubire. Putem deveni una cu universul. Copilul lipsit de grani ele eului poate fi într-un contact mai strîns cu realitatea decît p rin ii lui.

temporara dispari ie a grani elor eului datorat îndr gostirii i rela iilor sexuale nu doar c ne determin s ne lu m angajamente fa de al i oameni. Totdeauna spun c simt c Äo parte din mine lipse te". prietenul. un pu f r fund ce strig s fie umplut. prietena). extrem de deprimat. De fiecare dat îns el a implorat-o s r mîn . nu reprezint tema predominant a existen ei. Tot a a. Tolereaz foarte greu singur tatea. cu rela iile sexuale sau cu folosirea unor droguri psihoactive ne poate furniza o privire fugar asupra Nirva-nei. Este probabil cea mai comun tulburare psihiatric dintre toate. Dependen a O a doua concep ie comun gre it despre iubire o reprezint ideea c dependen a este iubire. de i îndr gostirea nu este ea îns i iubire. prietena. Rezumînd. Un muncitor la DEPENDENTA 89 presa hidraulic . Ei sînt ca acei oameni care mor de foame terpelind de peste tot mîncare f r a avea vreodat mîn-carea lor. O astfel de persoan spune: ÄNu vreau s tr iesc. Dar celor mai mul i dintre noi aceste dorin e sau sentimente nu le conduc via a.eului asociat cu îndr gostirea. atunci e vorba de ceva mai mult decît de nevoi i sentimente de dependen ² sîntem dependen i. nu conteaz cît de b trîni sau de maturi." încerc s -i explic: ÄCeea ce descrii tu este parazitism. pe care s o poat da i altora. nu pot tr i f r so ul meu (so ia. Ea îl mai amenin ase c pleac de vreo trei ori înainte. luînd cu ea i cei doi copii. nu iubire. cineva a c rui via este condus i dictat de nevoile de dependen sufer de o tulburare psihiatric . Fiecare dintre noi. Este vorba de o concep ie gre it cu care psihologii au de-a face zilnic. pacientul îmi r spunde furios: ÄCe vre i s spune i? V spun c nu pot tr i f r el (ea). Din cauza lipsei de plin tate. Aceasta este una din tezele acestei c r i. promi în-du-i . totdeauna manifestare a unei maladii sau disfunc ii mintale. dar ne d i o idee despre ( i prin aceasta un imbold) extazul mistic ce dureaz i poate fi al nostru în tot timpul unei vie i de iubire. care au dependen pasiv . pe care atunci cînd o diagnostic m o numim Ätulburare de personalitate dependent pasiv ". cît de grijulii i responsabili ca adul i. de la care poate începe iubirea adev rat . hr ni i f r s facem vreun efort. 88 Iubirea Definesc dependen a drept incapacitatea cuiva de a tr i din plin sau de-a func iona adecvat f r siguran a c cineva are o grij activ de el. c nu le mai r mî-ne energie s iubeasc . prietenul)". avem nevoi i sentimente de dependen . s fim ap ra i de persoane mai puternice decît noi. Efectele ei cele mai dramatice pot fi v zute atunci cînd cineva încearc . iubit sau iubit . amenin sau face gestul de a se sinucide sau atunci cînd devine iremediabil deprimat ca r spuns la respingerea sau separarea de so . De obicei. La adul ii s n to i fizic. E mai degrab o problem ce ine de necesitate decît de iubire. Cînd ele ajung s ne conduc via a i ne dicteaz felul în care ne ducem existen a. Nu conteaz cît de puternici sîntem." în aceast rela ie nu exist posibilitatea de a alege i libertate. dar aleg s tr iasc împreun . Noi to i ² fiecare dintre noi ². dar care nu poate fi vreodat plin. sînt atît de ocupa i cu a c uta s fie iubi i. Oamenii cu aceast tulburare. îl (o) iubesc atît de mult. To i avem dorin a de a fi îngriji i. caut sau i-ar pl cea s aib în via pe cineva care s se comporte ca un tat sau ca o mam . E ca i cum în ei ar exista un gol. Ea trebuie distins de ceea ce numim îndeob te nevoile sau sentimentele de dependen . i anume c Nirvana sau iluminarea ultim sau adev rata dezvoltare spiritual poate fi ob inut doar printr-un exerci iu persistent al iubirii adev rate. a venit s m vad la trei zile dup ce so ia îl p r sise. plîn-gîndu-se de totala lui lips de aten ie fa de ea i fa de copii. c rora s le pese din toat inima de noi. dac ne uit m bine în noi în ine vom descoperi dorin a de a fi lua i în grij de altcineva. dependen a este patologic ² este o boal ." Iar cînd eu îi r spund a a cum fac frecvent: ÄGre e ti. Doi oameni se iubesc unul pe cel lalt atunci cînd sînt capabili s tr iasc unul f r cel lalt. Cînd ai nevoie de altcineva pentru a supravie ui e ti ca un parazit pentru acel cineva. Ei nu se simt niciodat Äumplu i" i nu au niciodat senza ia de plin tate. nu î i iube ti so ul (so ia. Iubirea este exerci iul liber al alegerii. dar nu Nirvana îns i. este totu i o parte dintrun plan m re i misterios al iubirii. chiar dac încerc m s pretindem fa de al ii sau fa de noi în ine contrariul. ei nu au cu adev rat senza ia de identitate i se definesc pe ei în i i doar prin rela iile pe care le au cu al i oameni.

Dar am întîlnit o fat noaptea trecut la barul unde merg de obicei. Trecea de la un ratat la altul. c nu vorbeai cu copiii timp de luni de zile. c veneai acas doar cînd aveai chef. mi-a r spuns el. El nu dormise de dou nop i. ÄAcum nu mai sînt nimic. dac voia s profite de darurile cu care fusese înzestrat .i identitatea pe care i-o d dea familia ². am întrebat. rela iile pe care le au. ei î i imaginau doar o stare lipsit de efort din partea lor. închis într-o cu c . No iunea de efort nu era invocat în visurile lor. Nu în eleg de ce e ti atît de deprimat de pierderea unei rela ii care nici m car nu a existat. f r spa iu de mi care datorit Äiubirii" ei." Dar nu mergea niciodat . îi spunea ea." ÄNu în elege i?".i dea seama de felul în care foamea o determina s ini ieze i s se agate de rela ii care erau în detrimentul ei i s accepte necesitatea unei discipline stricte în ceea ce prive te foamea de care am vorbit. O tîn r frumoas . Lucrurile se petrec de parc n-ar conta de cine sînt dependen i. în urm toarele dou zeci i patru de ore dup ce rupea o rela ie. M a teptam doar la o mic îmbun t ire. to i dependen i pasiv. nu". ÄN-am mai auzit de ei de cînd am fost la dvs. în care a ajuns s . sînt în realitate extrem de superficiale." Nici unul nu a men ionat faptul de a avea o slujb incitant . Nu conteaz nici c identitatea lor exist doar dac le-o d ci-neva. dar în fond este foarte talentat i chiar îi pas de mine.c se va schimba. tremura din cauza anxiet ii. Din 90 Iubirea cauza for ei senza iei de gol interior i a foamei de a-1 umple. iar ciclul se relua în ziua urm toare. ÄMi-ai spus c plîngerile so iei tale sînt întemeiate. s . ÄNu pot tr i f r familia mea". Prin urmare. Sînt nimic f r ei. fiecare dintre ei mi-a r spuns: ÄA vrea s m c s toresc cu cineva c ruia s -i pese de mine. în care altcineva s aib grij de ei. Problema. Nimic. de a iubi pe cineva sau de a avea copii. de a face o oper de art . Poate c nu am grij de ei. sclipitoare i într-un fel destul de s n toas a între inut o serie aproape ne-sfîr it de rela ii sexuale. cînd lucram cu un grup de cinci pacien i nec s tori i. a spus el v rsînd lacrimi. c nu te-ai jucat cu ei niciodat i nu i-ai luat nic ieri. Äîi iubesc atît de mult!" ÄSînt cam încurcat". exact ca i mine. în denumirea diagnosticului." Faptul de a fi schimb tor este o caracteristic a indivizilor dependen i pasiv. cerîndu-i din ce în ce mai multe dovezi de afec iune. Odat . c u-tînd s fie mereu cu el. i-am spus. Mi-a spus c m place cu adev rat. mi-a r spuns el fericit.i aprecieze propria inteligen i bog ie. consta în faptul c nu era în stare s a tepte îndeajuns pentru a g si un b rbat care s i se potriveasc sau m car s aleag dintre b rba ii ce i se ofereau pe loc. B nuiesc c nu o s ne revedem. dar schimbarea lui nu a durat niciodat mai mult de o zi." Din cauz c era atît de deprimat ² pierzîndu. excluzînd ce poate face el însu i pentru sine. înDEPENDEN A 91 tr-un fel sau altul. vei e ua s -1 . i ea e separat . de a face ceva pentru comunitate. ÄDin cauz c te iubesc prea mult nu pot suporta s stau separat de tine"." ÄTe-ai împ cat cu familia?". Ne-am dat întîlnire di-sear . Le-am spus a a cum le-am spus-o multor altora: ÄDac scopul t u este s fii iubit. lacrimile îi curgeau pe fa i se gîndea serios la sinucidere. Dar cînd s-a întors. nu doar din cauz c nu f cea alegeri bune. c nu ai f cut niciodat nimic pentru ea. tiu c rela ia asta are s mearg . culegea imediat primul b rbat pe care-1 întîl-nea într-un bar i venea apoi la urm toarea edin de terapie l udîndu-1: Ä tiu c e omer i bea prea mult. de la 17 pîn la 21 de ani. s . Nu tiu cine sînt. cuvîntul Äpasiv" este folosit în conjunc ie cu cuvîntul Ädependent" pentru c individul este preocupat doar de ce pot face ceilal i pentru el. Simt iar i c sînt om. a dat buzna în birou zîmbind vesel i a anun at: ÄAcum totul e în regul . dar i pentru c începea s se agate de acel b rbat. Nu am copii. i-am fixat o întîlnire peste dou zile. dar mai devreme sau mai tîrziu el se sim ea cu totul sufocat. ÄO. Nu am nevast . oamenii dependen i pasiv nu vor suporta nici o amînare în satisfacerea nevoii de ceilal i. Ap rea o reac ie violent . cu b rba i inferiori ei ca inteligen i capacitate. de i par dramatice 1 intensitatea lor. le-am cerut s vorbeasc despre scopurile lor. a a cum a reie it. spunînd ce situa ii de via ar vrea s tr iasc în urm torii cinci ani. c nu erai interesat de partea emo ional sau sexual în ceea ce o privea. rela ia se termina.i identifice golul interior i foamea de a-1 umple i s fac distinc ie între aceasta din urm i iubirea sincer . atîta timp cît sînt dependen i de cineva. iar ea î i men inea în continuare amenin area. refuzînd s -1 lase singur. dar trebuie s -i iubesc. Ea a reu it s rup acest ciclu doar dup trei ani de terapie.

pentru a se asigura c li se va purta de grij . fiind ocupat dup serviciu cu cump r turile pe care le f cea i luînd copiii de la coal . dar poate c mult mai important (chiar dac e f cut incon tient) este procesul care diminueaz dependen a lor tacit unul de altul. Prin urmare. el a spus: ÄOh. este c o face aproape total dependent de so ul ei i c îl leag pe so de ea prin neajutorarea ei. ar putea avea o problem care s necesite aten ia unui psihiatru. poate tunde gazonul de ziua so ului ei sau s ia asupra sa sarcina de a pl ti facturile. face curat în cas . face cump r turi i are grij de copii. so ia î i poate lua o slujb cu norm redus . el trebuie s fac toate cump r turile pentru familie sau s o fac pe oferul la toate drumurile pentru cump r turi. se poate s nu fi înv at niciodat s conduc . Printr-un astfel de comportament. dar în celelalte cazuri. o diviziune a muncii. Acum. Cuplul se gînde te deseori la aceast schimbare de roluri ca la un fel de joac . Pentru c acest comportament r spl te te de obicei nevoile de dependen ale celor doi so i. nu. ei î i diminueaz libertatea i demnitatea lor i a partenerilor. aten ie i grij din copil rie. rolurile se schimb uneori între parteneri. are grij de finan e." Ea se asigura tiind c el nu se va încurca cu alta i nu o va p r si.i g seasc o slujb . ci c motivul lor cînd fac ceva este de a înt ri ata amentul celorlal i fa de ei. Singurul fel în care te po i asigura c e ti iubit este s fii o persoan care merit iubirea. Cînd i-am sugerat unui bancher. de obicei. oamenii dependen i pasiv vor abandona ceea ce înv aser s fac înainte de c s torie. dar nu pot fi considerate nici s n toase. astfel încît s fac din c snicie mai mult o cu c . unde tr iesc cei mai mul i dintre oameni. fiecare partener se antreneaz pentru a supravie ui în eventualitatea pierderii celuilalt. doctorul i-a spus c este din cauza menopauzei i c nu se poate face nimic în aceast privin . pentru c nu mai avea mobilitatea necesar pentru a întîlni al i oameni cînd nu mai erau împreun .împline ti. care e total nesatisf c toare sau chiar s aib un hobby. Un exemplu ar fi sindromul nu ie it din comun al so iei care Änu poate" s conduc ma ina. tunde gazonul i repar ce se stric . c s toriile în care se manifest o dependen pasiv pot dura i pot fi ap rate. încît nu pot face fa preg tirii pentru ea i nu pot tolera un proces care le-ar diminua dependen a sau le-ar cre te libertatea fa de ceilal i. care adaug ceva nou mariajului lor. în jum tate din cazuri. ei caut s creasc dependen a tacit în loc de a o diminua. în cuplurile s n toase. B rbatul poate g ti o mas uneori. g te te. s p r seasc vechea slujb . In c snicie e normal s existe o diferen iere a rolurilor celor doi parteneri. au mari dificult i în a face Äunele lucruri". ea dezvolt o Äfobie" fa de condus i nu mai conduce. pentru c securitatea este cump rat cu pre ul libert ii. s . iar tu s fii pasiv. care brusc a încetat s mai conduc ma ina la vîrsta de 46 de ani din cauza Äfobiei". b rbatul este de obicei angajat. i nu po i fi o persoan care s merite iubirea dac scopul t u principal în via este s fii iubit. El se asigura tiind c ea nu se va încurca cu altul. ca f cînd parte din acest proces. A a este." Dependen a pasiv î i are originea în lipsa iubirii. din cauza unui accident minor. nici întemeiate pe iubire DEPENDENTA 93 veritabil . To i membrii grupului mai sus men ionat în-tîmpin dificult i chinuitoare cînd e s . unul dintre semnele comportamentale ce indic persoana dependent pasiv într-o c snicie este acela c diferen ierea rolurilor lor este rigid . chipurile. s fac curat în cas pentru a. Iar i i iar i le spunem cuplurilor care vin la noi: ÄO c snicie bun nu poate exista decît între doi oameni puternici i independen i. dup ce se c s tore te. care în realitate este doar dependen ." Aceasta nu înseamn c oamenii dependen i pasiv nu fac niciodat nimic pentru ceilal i.i impresiona so ia. Femeia. altfel extrem de inteligent. Cînd nu exist îns posibilitatea ca cel lalt s le poarte de grij . Intr-un fel. în primul capitol s-a men ionat faptul c acei copii care sînt iubi i i îngriji i cu o anumit consencven intr în perioada adult cu un adînc sentiment c sînt demni de .i petreac o s pt mîn cu copiii. Cîteodat . poate s . c so ia lui. majoritatea cuplurilor nu îl v d niciodat ca pe un lucru r u sau m car ca pe o problem ce ar trebui rezolvat . Sentimentul interior de gol de care sufer oamenii dependen i pasiv este un rezultat direct al e ecului p rin ilor lor de a r spunde nevoii lor de afec iune. uneori. Efectul acestei Äfobii" în zonele rurale i suburbane. iar rela ia serve te întîrzierii sau distrugerii dezvolt rii spirituale a partenerilor. Dar pentru oamenii dependen i pasiv pierderea celuilalt înseamn o perspectiv 92 Iubirea atît de înfrico toare.i cump re o cas pentru a tr i separa i de p rin i. Procedînd astfel în numele a ceea ce ei numesc iubire.

heroina nu te dezam ge te. Foarte important. se aga de acestea cu disperare. ei vor s se umple. fapt care-i conduce spre un comportament lipsit de iubire. obiect al dependen ei lor. Oamenii dependen i sînt interesa i de propria lor hr nire. iar cînd nu mai exist cineva de exploatat se întorc deseori spre sticl . E mai bine s fii dependent de heroin . mai degrab distruge rela iile decît s le construiasc i mai degrab distruge oamenii decît s -i construiasc . îi exploateaz i îi seac . le lipse te un sim al responsabilit ii fa de ei în i i.i iubi copilul. ei î i p r sesc orice urm de onestitate. Dar dac a tep i de la o alt persoan s te fac fericit. este o form de an-ti-iubire. Atîta timp cît ai provizii suficiente. sînt oameni c rora le lipse te disciplina. Alimenteaz mai degrab infantilismul decît dezvoltarea.iubit i valoro i i astfel c vor fi iubi i atîta timp cît r mîn cu adev rat ei în i i. Am un coleg care le spune deseori oamenilor: ÄUite ce e. în rezumat. e ueaz i în a le oferi capacitatea de a se autodisciplina. care nu au grij de copiii lor. astfel. sînt mereu furio i datorit faptului c se simt mereu l sa i la o parte de ceilal i. nu le pas de ceilal i decît în m sura în care sînt acolo pentru a le satisface dorin ele. iar cînd e ueaz în a le oferi copiilor senza ia c sînt iubi i. nici nu tolereaz nefericirea. Ei nu sînt dispu i sau nu sînt în stare s amîne r splata în foamea lor de aten ie din partea celorlal i. deseori chiar la copiii lor. dependen a poate p rea iubire pentru c este o for care îi face pe oameni s se ata eze unul de altul cu disperare. î i fac din rela ia cu al i oameni un viciu. odat ce le-au g sit. ca surs a fericirii i împlinirii lor i. nu ar putea satisface niciodat toate nevoile lor i s -i Äfac " ferici i. vei fi mereu dezam git. Investire f r iubire Unul dintre aspectele dependen ei îl reprezint faptul c ea nu este preocupat de dezvoltarea spiritual . Mai degrab . Ea caut s primeasc mai degrab decît s dea. ei au o senza ie interioar de insecuritate. s te la i pe tine însu i s devii dependent de o alt persoan este cel mai r u lucru pe care po i s i-1 faci. astfel încît p rin ii neiubitori. grij i aten ie oriunde cred c ar putea da de ele i. Privesc pa- J 94 Iubirea siv la ceilal i. dar i îndoiala c ei în i i ar fi demni de a fi iubi i i valoro i. ei doresc s fie ferici i. Nu este de mirare atunci c simt nevoia de a scotoci dup iubire. dragostea i disciplina merg mîn în mîn . Oamenilor dependen i pasiv le lipse te disciplina de sine. Dependen a este doar una dintre formele de comportament în care preocuparea pentru dezvoltare spiritual lipse te i pe care în mod . nu este accidental faptul c tulburarea cea mai obi nuit pe care o manifest oamenii dependen i pasiv este dependen a de droguri i alcool. în disperarea de a forma i de a p stra ata amentul. excesiva dependen a indivizilor dependen i pasiv este doar principala manifestare a tulbur rii lor de personalitate. Se aga de rela iile uzate cînd ar trebui s renun e la ele. care. nu doresc nici s creasc spiritual. Copiii care cresc într-o atmosfer în care lipse te dragostea i grija pentru ei sau acestea le sînt acordate cu grosolan inconsecven intr în perioada adult f r nici un sentiment de securitate interioar . în realitate. atunci cînd nu se simt ferici i sau împlini i simt c ceilal i sînt responsabili. un sentiment de felul ÄNu am destul". A a cum am mai indicat în capitolul anterior. Ea î i are originea în e ecul p rin ilor de a. te va face întotdeauna fericit. Astfel. sering sau igar ." De fapt. dac o iei. machiavelic i care distruge rela ia pe care vor s o p streze. Ei au o personalitate Ävicioas ". Prin urmare. iar dependen a pasiv perpetueaz e ecul. Lucreaz mai degrab pentru a închide în cu c i a constrînge decît s elibereze. Oamenilor depenINVESTIRE F R IUBIRE 95 den i nu le pas nici de dezvoltarea spiritual a altora. în ultim instan . care manipuleaz . Dar în realitate nu este iubire. au senza ia c lumea este plin de neprev zut i nu are nimic de d ruit. dar nu de mai mult. singur tatea i suferin a implicate în dezvoltarea lor. ca un substitut pentru oameni.

Ace ti oameni nu iubesc banii i puterea. avem nevoie de odihn i relaxare. îl dres m i ne juc m cu el. de plante. trupul trebuie de asemenea hr nit. dintre nobil i ignobil. Vom lua acum în considerare alte astfel de forme i sper m s demonstr m din nou c iubirea nu este niciodat nutrire sau investire f r leg tur cu cre terea spiritual . Din p cate. într-adev r. i aceasta pentru c . a a cum concepem noi lucrurile. comunicarea cu un animal de cas este foarte limitat în compara ie cu comunicarea . Dac s-ar iubi mai mult." De i vorbim despre cît de mult iube te el banii sau puterea. îl piept n m i-1 mîngîiem. ei iubesc umanitatea. optzeci de ore pe s pt mîn pentru a dobîndi bog ie sau putere. poate c nu i-ar permite s fie atît de pasiona i de un scop atît de pu in profund i de un viitor atît de îngust. îi facem baie. în lucrurile pe care le spun aici i de-a lungul acestui capitol. se poate s l s m totul la o parte i s alerg m cu el la veterinar. Cînd se pierde sau moare se poate s fim foarte îndurera i.i trimite copiii la colegiu sau pentru a. Sau exist oameni care pot s adune avere nu de dragul banilor. într-adev r. de exemplu. animalele de cas pot deveni singura lor ra iune de a tr i. Cineva. c au renun at la efortul de a se îmbun t i ca fiin e umane. tocmai pentru c reprezint un substitut pentru dezvoltarea de sine ele ajung atît de populare. Spunem. folosirea de c tre oameni a cuvîntului Äiubire" este atît de general i de imprecis . exerci iu i distrac ie. Astfel. Exist niveluri diferite de în elegere. Totu i. de multe ori se poate s spunem despre un Ägrangur" ajuns astfel prin puterile sale: ÄEste un om mic. încît interfereaz cu semnifica ia pe care i-o d m noi. îl hr nim. lucrînd aizeci. pentru unii oameni singuri. atunci ce e? S examin m îns diferen ele dintre rela ia cu un animal de cas i aceea cu o fiin uman . Cînd este bolnav. acumularea poate s nu însemne o l rgire a sinelui. ÄIubim" cîinele familiei. ci pentru a. atîta vreme cît vom continua s folosim cuvîntul Äiubire" pentru a descrie rela iile cu orice este important pentru noi. nu îl percepem i ca fiind un om iubitor.i îmbun t i capacit ile le serve te pentru a le da o senza ie de progres în via i s -i ajute astfel s ignore realitatea faptului c s-au oprit s progreseze." F r îndoial . Indiferent de cît de devota i sîntem dezvolt rii spirituale. Distinc ia dintre noi ca fiin e umane i diferite de animalele Äinferioare". Folosind defini ia noastr mai precis . în aceast carte m ocup de iubire la un anumit nivel de în elegere. f r copii. Efortul lor pasionat de a. în structura de referin mistic . Hobby-urile sînt activit i care hr nesc inele. vom continua s avem dificult i în a discerne diferen a dintre în elept i nebun. capacitatea mea de comunicare este inadecvat pentru a cuprinde mai mult decît un singur nivel o dat sau pentru a face mai mult decît a arunca o privire fugar spre un alt nivel decît cel despre care discut m. Deseori spunem despre oameni c iubesc obiecte inanimate sau diferite activit i. necesare dezvolt rii lor spirituale. c nu putem iubi decît oamenii. aptezeci. puterea i banii pot fi mijloace pentru un scop al iubirii. Iubindu-ne pe noi în ine ² adic hr nindu-ne pe noi în ine cu scopul de a ne dezvolta spiritual ² avem nevoie s ne oferim singuri tot felul de lucruri care nu sînt în mod direct spirituale. Singurul scop adev rat al iubirii este cre terea spiritual sau evolu ia uman . Avem nevoie de mîncare i ad post. Uneori. este clar. s posede spirit. Sfin ii mai trebuie s i doarm i chiar profe ii trebuie s se joace. Pe de alt parte. La cursurile de golf. Mai întîi. Dar hobby-ul ajunge un scop în sine atunci cînd mai curînd devine un substitut decît un mijloc de dezvoltare de sine. Pentru a hr ni spiritul. de p mîntul i pietrele inanimate este o manifestare a maya. indiferent în ce lucru am investi. doar fiin ele umane posed un spirit capabil de o dezvoltare substan ial *. se poate zbate pentru a face carier în politic avînd ca scop principal binele rasei umane. Nu am mari a tept ri c limbajul se va schimba în aceast privin . un individ î i poate extinde mult peste obi nuit limitele personale. ca orice exist . meschin i m rginit. de pild : ÄEl iube te banii" sau ÄEl iube te puterea" sau ÄEl î i iube te gr dina" sau ÄEl iube te jocul de golf. INVESTIRE F R IUBIRE 97 derare animalele de cas . De ce se întîmpl astfel? Pentru c bog ia sau puterea au devenit pentru ace ti oameni mai degrab scopuri în sine decît mijloace pentru un scop spiritual. S lu m în consi* Recunosc c este posibil ca o astfel de concep ie s fie fals i. al c ror scop principal în 96 Iubirea via este de a da lovituri cît mai reu ite atunci cînd joac .incorect o numim Äiubire". hobby-urile pot fi un mijloc prin care s ne iubim pe noi în ine. pot fi întîlni i b rba i i femei agita i.i oferi lor în ile timp pentru studiu i reflec ie. f r leg tur cu calitatea rela iei. Totu i. în ciuda extinderii averii sau a influen ei. de exemplu. de pild . o iluzie. dintre bun i r u. Dac asta nu e iubire.

s se ata eze de al i oameni. cîteodat s nu vrea s fie mîngîiat. ceva mai mare. de Äinstinct p rintesc". animale i chiar de parteneri dependen i obedien i este un tipar instinctual de comportament.i manifeste propria voin ² s nu se supun . De obicei. ocupat acum cu noul sugar. în timp ce propriul ei copil. mereu pline de afec iune. Ideea este c nutrirea poate fi i de obicei trebuie s fie mai mult decît o simpl hr nire i c nutrirea cre terii spirituale este un proces infinit mai complicat decît cel . dependente i aproape de sufletul nostru. Militarii nu î i mai puteau proiecta asupra nevestelor Propriile gînduri. Nu inem împrejurul nostru animale care protesteaz i se r zbun pe noi. dorin a ca ceilal i s fie diferi i este una dintre caracteristicile iubirii sincere. sentimente. Dar cînd miresele lor au mv at s vorbeasc engleze te. Noi nu tim ce gînde te animalul nostru de cas . Dac nu. Pentru copil. s . Imediat ce copilul începe s . Apreciem în special ata amentul fa de noi mai degrab decît independen a lor. în acela i timp. Problema Äiubirii" animalelor este foarte important . mai general.i pierde interesul fa de el. în rela iile cu animalele de cas noi c ut m s le cultiv m dependen a fa de noi. Ea. Se sugereaz aici c Äiubirea" de sugari. s refuze s se joace. Italia sau Japonia. pentru a cre te copii s n to i i dezvolta i din punct de vedere spiritual sau pentru a contribui la evolu ia umanit ii este nevoie de mai mult decît atît. Efectul se vede în tiparul de personalitate depresiv sau de dependen pasiv . Putem s leg m acest fapt de comportamentul instinctual al Äîndr gostirii": nu este vorba de o form de iubire veritabil prin aceea c este relativ lipsit de efort i nu este în totalitate un act de voin sau de alegere. iubirea începe s creasc pentru unii dintre ei. ci de asemenea sfîr itul experien ei iubirii din partea mamei. Pe aceast baz ne alegem animalele de cas . va sim i o dorin cople itoare de a fi iar i îns rcinat . Vrem ca ele s r mîn cu noi. dar pentru a dezvolta o c snicie s n toas i creatoare. nu se va mai bucura de vreo aten ie. c s toriile au început s sl beasc . pentru c mul i. hr nindu-i cu bucurie la sîn. un individ care nu are capacitatea de a respecta for a. dar nu este orientat spre îmbun t ire sau cre tere spiritual . le alung m. Este îns posibil s dorim pentru al i oameni ca ei s . aproape peste noapte. dac am lucra pentru aceasta.pe care am putea-o avea cu o fiin uman . opinii i obiective diferite de ale lor. cu care nu pot comunica verbal. Durerea i privarea de care au parte sînt evidente pentru oricine în afar de mam .i dea seama c aceste femei au idei. foarte mul i oameni sînt capabili s Äiubeasc " doar animalele i sînt incapabili s iubeasc sincer o fiin uman . mîn-gîindu-i i jucîndu-se cu copila ii lor. Nu vrem s creasc i s plece apoi de acas . dorin e i scopuri i nu mai 98 Iubirea puteau sim i aceea i senza ie de apropiere pe care al ii o simt fa de un animal de cas . Femeia acum eliberat are dreptate s se p zeasc de b rbatul care cu afec iune o consider un animal de cas . c ruia ar fi potrivit s -i aplic m termenul de INVESTIRE F R IUBIRE 99 Äinstinct matern" sau. în final. va c uta cu aviditate în vecini s aib grij de al i copii mici. Singura coal pe care o facem cu animalele noastre este coala obedien ei.i iubeasc copiii decît atunci cînd sînt sugari. va reu i s fac asta i ciclul se va repeta. Äteribila vîrst de doi ani" înseamn nu numai sfîr itul perioadei de sugar. Apoi. îl percepe doar ca pe o b taie de cap. investirea. Pe m sur ce se întîmpl acest lucru. Asemenea femei pot fi întîlnite pretutindeni. Aceast lips a cunoa terii ne permite s ne proiect m în animalele de cas propriile gînduri i sentimente i astfel s sim im fa de ele o apropiere emo ional care s-ar putea s nu corespund deloc realit ii. pentru cei mai mul i îns ea se sfîr e te. ea încurajeaz supravie uirea speciei.i construiasc o lume a lui ² iubirea mamei se sfîr e te. este aproape de iubire prin faptul c se îndreapt c tre ceilal i i serve te s ini ieze leg turi interpersonale din care poate ap rea dragostea real . un animal de cas . b rba ii încep s . iar dac voin a lor nu corespunde semnificativ cu a noastr . în al doilea rînd. Un mare num r de solda i americani au avut c s torii idilice cu Ämirese de r zboi" din Germania. pe m sur ce copilul se îndreapt spre vîrsta adult . total dedicate cre terii lor i extrem de fericite în ipostaza de mame. independen a. Cînd so iile lor înva limba englez . El poate fi într-adev r un individ a c rui afec iune depinde de faptul c ea este asemeni unui animal de cas . tabloul se schimb . Ele pot fi mame ideale pîn cînd copilul împline te doi ani ² infinit de tandre.i dezvolte Äo cale a lor". s se vaiete. Poate c exemplul cel mai trist pentru acest fenomen este num rul mare de femei care nu sînt capabile s . într-adev r. individualitatea. sîn-tem mul umi i de animalele noastre doar atîta timp cît voin a lor corespunde cu a noastr . s aib iar i un copil.

. ÄBa da. Poate c nu sînt un b rbat str lucit.condus de instincte. la care se adaug alinare. în ciuda faptului c întreaga lui familie era Äbolnav "." Interesant. bineîn eles". îndemn. de i avea senza ia c b ie ii ar fi trebuit s depun mai mult efort pentru a se între ine singuri. Mama men ionat la începutul acestei sec iuni. toate acestea în mod judicios. Cuvîntul Äjudicios" înseamn necesitînd judecat . ÄCum altfel s m comport?". Conducîndu4 cu ma ina la coal i de la coal acas ea îl nutrea într-un anumit sens. fusese dedicat îngrijirii acestei imagini. Alte exemple abund : mame care î i for eaz copiii deja obezi s m nînce. la început era complet incapabil s în eleag c probabil i el juca un rol în boala lor. Ceea ce nu a în eles ÄSACRIFICIU DE SINE" 101 atît de u or a fost gradul în care î i infantilizase familia. Este laud judicioas i critic judicioas . Este ceart . este un exemplu. încît nu mi-a permite niciodat s stau cînd ei au nevoi care trebuie împlinite. ea este o d ruire judicioas i. Dragostea nu înseamn a da pur i simplu. dar era o nutrire de care nu avea nevoie i care în mod clar mai degrab îi d dea înapoi cre terea spiritual . iar opera îl plictisea de moarte. inclusiv cariera de pastor. Se referea continuu la so ia sa ca fiind Äpisicu a mea" i la fiii s i mari i voinici ca fiind Ämicu ii". necesit un proces bine gîndit i deseori dureros de luare a deciziilor.i exprima propriile nevoi.i exprima iubirea. încet. încet pacientul meu a fost ajutat s în eleag c în copil rie el f cuse un leg mînt ² s fie cît mai diferit de tat l s u. Din cauza dorin ei sale de a fi altfel decît tat l s u cît mai mult posibil. impulsionare i protec ie. î i petrecea cea mai mare parte a timpului dereticînd dup so ia i copiii s i. un refuz judicios. dar acest lucru nu înseamn s devin neiubitor sau s m preschimb într-un tic los. povestea el. p rin i care nu stabilesc nici o limit i nu se opun nici unei dorin e. ta i care le cump r fiilor lor camere întregi de juc rii i fiicelor lor dulapuri întregi de haine. f r a ine cont de nevoile spirituale ale primitorului. Cu toate c era îndeajuns de ocupat la slujb . chiar dac îi displ cea profund s mearg în ora . ÄFac tot ce-mi st în puteri s am grij de ei i de problemele lor". sentimente i a tept ri era un lucru la fel de necesar pentru s n tatea mintal a familiei sale ca i sacrificiul de sine i c . tot a a. sub deghizarea iubirii. iubirea trebuie s se manifeste în confruntare tot atît de mult ca i în acceptarea fericit . ÄSacrificiu de sine" Motivele din spatele d ruirii nejudicioase i al nutririi distructive sînt multe. înseamn conducere." Ceea ce trebuia el înv at cu adev rat era c iubirea este mai complicat decît o simpl activitate. care nu î i l sa fiul s ia autobuzul spre coal ." Analiza situa iei a relevat faptul c acest om lucra într-adev r pe brînci pentru a împlini cererile so iei i ale copiilor s i. Dup o vreme a fost capabil s în eleag chiar c miza pe care o pusese în joc pentru a.i men ine imaginea de sine de om iubitor i plin de compasiune era extraordinar de mare i c mult din comportamentul s u. iar judecata necesit mai mult decît instinct. A trebuit s înve e chiar c a. a r spuns el. a pledat el. dar de asemenea un alcoolic i un don juan. nu a putut s dezvolte un sistem de reac ie flexibil pentru a. A trebuit s înve e c a nu d rui cînd trebuie înseamn mai mult compasiune decît a d rui cînd nu trebuie i c a cultiva independen a celorlal i era un act mai iubitor decît cel de a avea grij de oameni care ar fi putut s aib grij de ei în i i i singuri. Un pastor a venit f r prea mult tragere de inim s m vad din cauz c so ia sa suferea de o depresie cronic i amîndoi fiii s i abandonaser facultatea. ÄNu a i obosit s v tot ocupa i de ei în tot acest timp?". în fiecare s pt mîn î i ducea so ia la oper sau la teatru în ora . ÄS-ar putea s fiu iubitor ca reac ie la tat l meu. a reie it c tat l s u fusese un savant str lucit de un renume considerabil. care aveau un total dispre pentru cur enia casei. mînii. dar cel pu in sînt iubitor i preocupat. Preocuparea mea fa de ei este atît de mare. care ar ta o complet lips de preocupare fa de familie i o neglija grosolan. r s100 Iubirea punde i î i împline te propriile lui nevoi. confruntare. prin urmare. s fie un om plin de compasiune i de grij tot a a cum tat l s u fusese nemilos i lipsit de grij . dar aceste cazuri au invaribil o tr s tur de baz comun : Äd ruitorul". locuiau acas i erau în terapie psihiatric . l-am întrebat. c ea cerea participarea cu întreaga fiin ² cu mintea i cu sufletul. Ädar ce altceva s fac? îi iubesc i am prea mult compasiune pentru ei ca s nu le port de grij . ÄNu exist nici un moment cît e ziua de lung s nu m gîndesc la ei. str danie. Le d ruise fiec ruia dintre fii cîte o ma in i le pl tise asigurarea.

ea se simte superioar . în ultim instan . pentru chiar pl cerea de a vorbi despre el. care este masochismul. Nu pute i nega iubiÄSACRIFICIU DE SINE" 103 rea. Ca rezultat. dup ce lucreaz cu ea o lun sau dou . adev ratul sado-masochism de ordin sexual este o form relativ neobi nuit de psihopatologie. a jucat banii de mîncare. în cele din urm i-a p r sit pe ea i pe copii în Ajunul Cr ciunului ² chiar în Ajunul Cr ciunului! Terapeutul neofit tinde s -i r spund acestei Äs rmane femei" i pove tilor ei cu o simpatie instantanee. iar cel lalt i-a g sit o slujb care pretindea mai mult de la el i i-a luat un aPartament de unul singur. în acest moment. va fi necesar s o pl teasc singuri. ea î i ia revan a. în care oamenii doresc în mod incon tient s r neasc sau s fie r ni i în rela iile lor interpersonale de natur nonsexual . So ia sa a început s se bucure de 102 Iubirea noua ei independen i s se dezvolte în propriul ei fel. a a c l-am primit înapoi. în general. Dar care s fie natura unei astfel de pl ceri? Terapeutul î i aminte te atunci de corectitudinea ar tat de femeie." Dac terapeutul încearc s examineze cu zel Äiubirea". gîndindu-le ca fiind pl ceri sexuale ce provin din a produce sau a suferi durerea fizic . el avea capacitatea interioar de a iubi sincer i datorit acestei capacit i a fost în stare s împlineasc acele modific ri în el însu i. poate c femeia rabd tratamentul so ului ei." Cînd terapeutul arat c pare a fi vorba doar de o repeti ie a tiparului asupra c ruia el împreun cu femeia c zuser de acord c este distructiv. Femeia d buzna în birou într-una din zile. el risca s apar ca Äb iatul cel r u" i a trebuit s renun e la omnipoten a vechiului s u rol de om care asigur nevoile familiei. pentru a menine acest sentiment. urmate de tot atîtea reîmp c ri.i men ine imaginea de sine ca persoan iubitoare. dac vor s conduc . o în eal cu o amant . terapeutul î i aminte te de evidenta mul umire cu care femeia i-a povestit lunga istorie a felului în care este tratat de so ul ei i despre brutalitatea acestuia. unul dintre fii s-a reîntors la facultate.i s fie tratat ca un lucru inferior. A sugerat c so ia sa ar trebui s mearg singur la oper în New York. a început s fac schimb ri.i dea seama cum i-a infantilizat familia. spunîndu-le c . se descoper . în timp ce ea decide dac va avea sau nu m rinimia s se împace cu el. o femeie va c uta asisten psihiatric pentru depresiile datorate abandon rii ei de c tre so . Oare nu este vorba de faptul c lucrul cel mai important din via a este de a avea un sentiment de superioritate moral i. A refuzat s continue s pl teasc asigurarea pentru ma inile fiilor s i.Gradual. anun înd fericit c : ÄHenry s-a întors. Va face cadou psihiatrului o poveste nesfîr it despre cît de r u o trateaz so ul ei: nu-i d nici o aten ie. caut s se r zbune prin sentimentul lor de superioritate moral . Mai întîi. c ele au fost umilite atunci cînd au fost copii. Cu mult mai obi nuit i în ultim instan mai grav este fenomenul sado-masochis-mului social. Ins chiar dac comportamentul lui anterior fusese motivat în primul rînd de o nevoie de a. terapeutul descoper c acest tipar de r u tratament exist de dou zeci de ani i c în acest timp Äs rmana femeie" a divor at brutal de so ul ei de dou ori i s-a rec s torit cu el de dou ori i c au existat nenum rate separ ri. începînd s . vine beat acas i o bate. Mi-a dat telefon cu o noapte înainte i mi-a spus c vrea s m vad . iar femeia pare a se bucura de lini tea unei vie i departe de so ul ei. în continuare. care necesit umilin repetat i maltratare. De fapt. ajutînd-o s . femeia spune: ÄDar îl iubesc. Atît so ia cît i cei doi fii ai lui au reac ionat ini ial cu furie la aceste schimb ri.i cî tige independen a i cînd totul pare s mearg bine. Permi îndu. dar nu dureaz mult i simpatia se evapor în lumina cunoa terii ce urmeaz . A încetat s strîng lucrurile dup fiecare i a devenit furios în mod deschis cînd fiii s i nu au participat cum se cuvenea la îngrijirea casei. R u îndrumat dragoste a pastorului nu a ajuns mai departe. are nevoie s fie r u tratat ? Natura tiparului comportamental devine clar . pleac de acas cu zilele oricînd are chef. ba chiar îl caut . Ca exemplu tipic. F cînd aceste schimb ri. Profanii tind s asocieze sadismul i masochismul cu pura activitate sexual . pacienta renun la terapie. Dac lumea ne . Dar cu-rînd. terapeutul vede cum ciclul se reia. la o mai grav perversiune a dragostei. poate avea pl cerea sadic de a vedea cum so ul ei o roag i o implor s -1 primeasc i cum momentan îi recunoa te superioritatea din pozi ia sa umil . Ce se întîmpl aici? în încercarea de a în elege ce s-a întîm-plat. Brusc. Cînd sînt consultate aceste femei. Pare complet schimbat. r sare o idee ciudat . B rbatul a devenit mai eficient în slujba sa de pastor i în acela i timp a avut o via mai fericit .

el vorbea continuu despre "Ce f cea" pentru so ia i copiii s i. Concep ia gre it dup care iubirea este un sentiment 'se datoreaz confuziei pe care o facem între investire i iubire. pentru care nu are sentimente de iubire i poate chiar. Dac ne gîndim la noi în ine ca f cînd ceva pentru altcineva. masochistul tipic poate vedea toleran a lui la maltratare ca sacrificiu de sine i astfel ca iubire. iar rela ia dintre noi i obiectul în care am investit se nume te investire. Avem copii pentru c vrem s avem copii. dar aceasta este mai degrab o extindere de sine decît un sacrificiu de sine. Mai întîi. O persoan care este dependent va sim i de obicei team fa de dezvoltarea spiritual a partenerului în care a investit. un individ care iube te sincer va îndrepta iubire i ac iuni constructive c tre o persoan pe care el o displace. iubirea este la fel de egoist ca non-iu-birea. prin urmare. ura. Oricine iube te veritabil cunoa te pl cerea de a iubi. animat sau inanimat. ea îl umple i nu îl seac . P rin ii care le spun copiilor: ÄAr trebui s fii recunosc tor pentru tot ce i-am dat" sînt invariabil p rin i c rora le lipse te iubirea într-un grad semnificativ. vom avea nevoie s vedem cum lumea ne trateaz r u pentru a ne justifica scopul. La începutul tratamentului. la care în mod normal ne referim ca fiind Äobiect al iubirii". ne amintim. a a cum s-a ar tat. Investirea. ea nefiind de fapt altceva decît o necesitate de c utare nesfîr it a r zbun rii. este investit cu energia noastr ca i cum ar fi parte din noi în ine. existînd îns i diferen e izbitoare între ele. Iubirea nu este un sentiment IUBIREA NU ESTE UN SENTIMENT 105 Am spus c iubirea este o ac iune. O mam care insist s . Procesul de a ne retrage energia dintr-un obiect al iubirii. se nume te contrainvestire. Nu egoismul sau ne-egoismul este cel care distinge iubirea de ne-iubire. Mul i. în cazul iubirii veritabile. vorbim de investirile noastre. în al doilea rînd. este din cauz c vrem s fim p rin i iubitori. Masochi tii privesc supunerea lor la maltratare ca fiind iubire. Orice facem pentru altul facem din cauz c acest lucru ne satisface o nevoie pe care noi o avem. Aceast confuzie este de în eles. Pe de alt parte. posedînd sau nu spirit. nu diminueaz inele. facem pentru c alegem s facem i facem alegerea pentru c ea ne satisface cel mai mult. Acest lucru ne conduce spre ultima important concep ie gre it despre iubire. Sentimentul iubirii este emo ia care acompaniaz experien a investirii. scopul este întotdeauna altul. A a cum vom discuta din nou mai încolo. Cînd c utarea r zbun rii este scopul nostru în via . acea persoan îi repugn . o activitate. nu avem nevoie s ne r zbun m pe ea. pentru c sînt procese similare. l sînd impresia c nu ob- I 104 Iubirea ine nimic din aceste acte. scopul ac iunii este cel care face aceast distinc ie. în cazul ne-iubirii. o facem pentru c vrem s iubim.i conduc . ci de propria nevoie de a. Dar ob inea. de i era motivat nu de nevoile familiei. Este adev rat c iubirea implic o schimbare de sine.i men ine o anume imagine despre sine msu i. Problema masochismului lumineaz i o alt foarte important concep ie gre it despre iubire ² cea a sacrificiului de sine. Pastorul a v zut de asemenea în comportamentul lui de a se sacrifica pe si-fte iubire. Iat iar i un paradox în faptul c iubirea este egoist i ne-egoist în acela i timp. îns este chiar mai mult. iar dac sîntem p rin i iubitori.trateaz bine. scopul este totdeauna dezvoltarea spiritual . ea l rge te. în virtutea acestei credin e. putem investi în orice obiect. Iubirea nu este un sentiment. este procesul prin care un obiect devine important pentru noi. f r a. Cînd iubim veritabil. motivat în mod fundamental de ur . ne neg m într-un fel responsabilitatea. Odat ce investim în el. iubirea sincer este o activitate de umplere de sine. Orice am face. O persoan poate investi la burs sau într-o bijuterie i poate sim i iubire fa de astfel de lucruri. obiectul. într-un sens.i recunoa te. obiect care astfel î i pierde importan a pentru noi. în leg tur cu care trebuie s vorbim. faptul c am investit într-o alt fiin uman arat c ne pas cîtu i de pu in de dezvoltarea ei spiritual . Pentru c s-ar putea s avem mai multe astfel de rela ii în acela i timp. mul i oameni posed un sentiment de iubire i chiar ac ioneaz ca reac ie la acest sentiment în toate felurile lipsite de iubire i distrug toare. într-un fel.

spre care s -mi direc ionez voin a de a iubi. Imediat ce actul sexual a fost consumat." în mod similar. cei doi din cuplul men ionat s-ar putea g si unul pe altul ca neatractivi i indezirabili. pe de alt parte. tim c lipsa de implicare este probabil d un toare. Dar este posibil s iube ti f r a investi i f r sentimente de iubire i în aceast posibilitate se distinge iubirea veritabil i transcendent de simpla investire. a c rui so ie i copii s fie dispera i în nevoia lor de aten ie. cînd ar dori mai degrab s fie desp r i i o vreme. Lucrurile nu sînt diferite în c snicie. este distractiv ² s iube ti investind i avînd sentimente de iubire. spunîndu-i barmanului: Äîmi iubesc cu adev rat so- . în sfîr it. Deoarece contra-investim ceva aproape tot atît de repede pe cît am investit. fie c nu. în al treilea rînd. la fel ca i într-o terapie constructiv . Pentru ca aceast alian s apar . Iubirea sincer . cu atît mai bine. Adev rata iubire nu este un sentiment de care s fim cople i i. ea exist cu sau f r investire i cu sau f r sentimente de iubire. ci i necesar pentru o persoan care iube te s evite s ac ioneze din sentimente de iubire. înainte ca pacientul s poat risca o schimbare major . Am definit iubirea ca fiind voin a de extindere a sinelui în scopul nutririi cre terii noastre spirituale i a altuia. nu investesc unul în cel lalt i în rela ia îns i în diferite feluri. ei o fac. Dac el exist . implic angajare i exerci iu al în elepciunii. Cînd dragostea exist . Tendin a comun de a confunda iubirea cu sentimentul iubirii le aduce oamenilor tot soiul de dezam giri. partenerii trebuie s se ocupe fiecare de cel lalt i de rela ia lor în mod regulat. dintre care unii pot fi considerabil mai pu in interesan i i mai dificili. indiferent de ceea ce simt. de obicei într-o perioad considerabil de timp. Atunci cînd so ii nu se mai simt totdeauna bine unul în compania celuilalt. ar putea sta la un moment dat într-un bar cu lacrimi în ochi. S-a spus de asemenea c iubirea veritabil transcende chestiunea investirii. constructiv . A a cum s-a men ionat. Un b rbat alcoolic. grija care poate ap rea doar din capacitatea de angajare. Reciproc. angajarea este piatra de temelie a rela iei psihoterape106 Iubirea utice. într-un mariaj constructiv. iubirea lor începe s fie testat . zilnic i predictibil. Este un angajament. dar nu am s merg mai departe. Aceasta nu înseamn c partenerii dintr-o rela ie stabil . Cuvîntul-cheie în aceast distinc ie este Ävoin ". dar capacitatea mea de a iubi este limitat . voi spune cu voce tare sau în lini tea inimii mele: ÄSimt c te iubesc. trebuie s aleg persoana asupra c reia s -mi concentrez capacitatea de a iubi. a putea refuza un nou pacient care este foarte interesant pentru c deja sînt angajat fa de al i pacien i. Este aproape imposibil pentru un pacient s aib experien a unei semnificative dezvolt ri personale f r o Äalian terapeutic " cu terapeutul. dar pentru c ar fi distructiv pentru c snicia mea s am o leg tur cu ea. Angajarea înseamn c terapeutul îl ascult pe pacient fie c -i place. mai devreme sau mai tîrziu partenerii unui cuplu constat c nu mai sînt îndr gosti i i atunci cînd instinctul de împerechere a disp rut apare ocazia iubirii veritabile. iar angajarea fa de acea persoan este poate necesar pentru a ne manifesta preocuparea în mod efectiv. Este u or ² într-adev r. investirile noastre pot fi trec toare sau de moment. Cînd sîntem preocupa i de cre terea spiritual a cuiva. nu este doar posibil. fa de care s am sentimente de iubire. dac nu exist . Prin urmare. A putea întîlni o femeie care s m atrag cu putere. el trebuie s simt puterea i sentimentul de siguran ce provin din credin a c terapeutul este aliatul lui constant i stabil. descoperindu-se astfel prezen a sau absen a ei. el este important pentru ea. grija consecvent i statornic .fiul cu ma ina la coal i s -1 ia de la coal în mod clar a investit în acel b iat. intensitatea investirilor pe care le facem deseori nu are nimic comun cu în elepciunea sau angajarea. angajarea în iubire i voin a de a iubi se men in totu i i sînt exercitate. Persoana care iube te cu adev rat iube te pentru c ia decizia de a iubi. terapeutul trebuie s -i demonstreze pacientului. Aceast persoan a f cut un angajament de a iubi. Din acest motiv. O decizie gîndit . indiferent dac sentimentul de iubire IUBIREA NU ESTE UN SENTIMENT 107 este prezent sau nu. Sentimentele mele de iubire pot fi nem rginite. dar nu la fel de important e i dezvoltarea lui spiritual . Acest lucru nu înseamn c terapeutul simte totdeauna pl cerea de a-1 asculta pe pacient. nici promisiunile f cute sau stabilitatea familiei ² nu e mai important pentru moment decît consumarea unei rela ii sexuale. Doi str ini se pot întîlni într-un bar i pot s investeasc astfel în-cît nimic ² nici întîlnirile programate înainte. Iubirea veritabil este mai degrab de ordin voli ional de-cît emo ional. precum cea dintr-o psihoterapie intensiv sau dintr-o c snicie. Cu alte cuvinte.

Dup cum spunea Rollo May: ÄCînd analiz m voin a cu toate instrumentele aduse de psihanaliza modern . Cînd ne iubim pe noi în ine. lupta împotriva lenii o numim munc . la fel ca binele i r ul. sînt fenomene obiective. Putem s muncim sau s ne exercit m curajul în alte direc ii decît cea a cre terii spirituale. aveam anumite cuno tin e despre subiect i am recunoscut imediat în conferen iar un mare în elept. S-a men ionat în introducerea la acest capitol c defini ia iubirii 108 Iubirea implic efort. i din acest motiv nu orice munc i nu orice curaj este iubire. risipind-o în cea mai mare parte deoarece. foarte pu in timp înv îndu-i cum s vorbeasc i. ci mai degrab pentru ca elevii s în eleag cît de dificil este s ascul i bine."* De departe. Nu cu mult timp în urm . ne petrecem o mare perioad din timp înv îndu-i pe copii s citeasc . Delta Books. Aten ia este un act de voin . dar cred c ar fi indicat s le oferim copiilor no tri cîteva instruc iuni despre modul în care s asculte ² nu pentru ca ascultarea s fie mai lesnicioas . Totu i. vom fi împin i înapoi.. am participat la o conferin a unei faimoase personalit i asupra unui aspect al rela iei dintre psihologie i religie. am sim it dragostea în efortul enorm pe care îl f cea pentru a comunica. New York. ea este munc i curaj orientate spre men inerea cre terii spirituale proprii sau a altuia. p. Dell Pub. Ascultarea corect este un exerci iu de aten ie i implicit o munc grea. cît sînt la coal . Cînd iubim pe cineva. Cînd particip m la cre terea cuiva. de obicei. Pe parcursul unei ore i jum tate în care a vorbit. particip m la cre terea acelei persoane. Actul de a participa cere ca noi s facem efortul de a l sa deoparte preocup rile pe care le avem (a a cum a fost descris acest lucru cu privire la disciplina punerii între paranteze) i de a ne modifica con tiin a într-un mod activ. cu tot felul de exemple. Iubirea i non-iubirea. adic încordarea de a p stra aten ia focalizat .i face singur un serviciu. rela ie de care eram interesat de mult timp. MUNCA ATEN IEI 109 terii în coal este invers propor ional cu frecven a cu care copiii vor folosi materia respectiv cînd vor cre te. este corect s spunem Äiubirea este ceea ce face iubirea". avem grij de acea persoan . Aici nu exist excep ii. Cînd încerc m s ne extindem pe noi în ine. dou ore vorbind i opt ore ascultînd. nu pur subiective. 220. Dar pentru c iubirea adev rat este un act de voin care deseori transcende sentimentele de iubire efemere sau investirea. Este clar c în aceast tendin de a confunda iubirea cu sentimentul iubirii ar exista ideea de a. Efortul care intr în exerci iul voin ei este în fapt un efort de aten ie. Ne petrecem ascultînd o perioad imens de timp. concepte foarte abstracte i greu de în eles pentru noi. Un psiholog mi-a atras aten ia c perioada de timp pe care o dedic m pentru a-i înv a pe copiii no tri anumite ma* lave and Will (Iubire i voin a).ia i copiii!" Oamenii care deseori î i neglijeaz copiii în cele mai grosolane feluri se vor considera cei mai iubitori p rin i. aveam o durere de . nu este un act de iubire. înfruntarea fricii o numim curaj. în medie. majoritatea dintre noi sîntem slabi ascult tori. Cînd a terminat. De asemenea. particip m la propria noastr dezvoltare. Extensia sinelui. Anume. cînd facem un pas în plus sau mergem înc o mil . iubirea presupune totdeauna munc i curaj. facem acest lucru opunîndu-ne iner iei lenii sau rezisten ei generate de fric . Dac o ac iune nu are la baz munca sau curajul. Nu cred c ar fi bine ca în coal s se predea exact acelea i materii care sînt necesare dup terminarea colii. Din aceast cauz . de munc împotriva iner iei propriilor noastre min i. Dar pentru c cere extindere de sine. Ar putea fi dificil i dureros s cau i dovada iubirii în ac iuni. Forma principal pe care o ia munca iubirii este aten ia. Este u or i deloc nepl cut s g se ti dovada iubirii în sentimentele de iubire. audien a sa. Munca aten iei ' Dup ce am aruncat o privire asupra cîtorva lucruri care nu sînt iubire. Din cauza curiozit ii mele. cel mai utilizat i folosit mod în care ne putem exersa aten ia este ascultarea. sudoarea literalmente a curs pe fa a mea în sala cu aer condi ionat. 1969. l-am ascultat cu toat aten ia de care eram capabil. s analiz m acum cîteva care sînt iubire. Iubirea este atunci o form de munc sau o form de curaj. îi oferim lui sau ei întreaga noastr aten ie. Oamenii nu ascult cum trebuie pentru c nu î i dau seama de acest lucru sau pentru c nu sînt dispu i s fac aceast munc . c tre nivelul aten iei sau inten iei ca loc al voin ei. nu îi înv m deloc s asculte. for area voin ei este efortul de a men ine treaz con tiin a. Prin urmare. un director va petrece cu greu o or pe zi citind.

în care cel care prime te ofer la rîndul s u. eram uimit de multitudinea de idei str lucite pe care mi le d ruise. în ultimul rînd. Oh!" sau ÄE interesant" ca r spuns la monolog. cînt rind fiecare cuvînt i în elegînd fiecare propozi ie. dar pur i simplu s nu îl ascul i. cea de-a cincea modalitate. îl iubeam deoarece îl percepeam ca fiind o personalitate de mare valoare. mu chii gîtului îmi erau rigizi din cauza efortului concentr rii i m-am sim it epuizat i stors de puteri. recompensat. A cincea i ultima modalitate este s -1 ascul i cu adev rat pe copil. E cam greu! în primul rînd. A-1 asculta era pentru mine un act de iubire. un fenomen reciproc. deoarece micul guraliv este. el era cel care d dea i eu cel care primeam. este o strad cu dou sensuri. înclina ia spre comunicare a copilului de ase ani este atît de mare. motivat de ceea ce a fi putut eu ob ine din rela ia noastr i nu de ceea ce a fi putut s îi dau. în general. Deocamdat . pe cît posibil. varianta recomandat ar fi o combinare a . Procesul ascult rii difer în func ie de vîrsta lor. plicticos.cap zdrobitoare. încît p rintele ar fi prea epuizat s mai fac i altceva. avînd drept consecin faptul c o cantitate destul de mare de neghin este re inut i o mare cantitate de grîu pierdut . Deoarece el era profesorul i eu elevul. în care p rin ii pot ciuli urechile atunci cînd copilul pare s spun ceva semnificativ. De la acest exemplu de ascultare în rolul primitorului s trecem la cea mai obi nuit activitate de ascultare. O a patra cale o reprezint ascultarea selectiv . din clasa întîi. De i pare de necrezut. s vorbeasc literalmente în vînt sau cu sine însu i. continuînd. ascultînd comentariile lor. ar fi extrem de plictisitor. în rolul celui care ofer : ascultarea copiilor. s analiz m un copil de ase ani. deoarece mi-am dat seama de m re ia lui i c lucrurile pe care le avea de spus erau de mare valoare. Dac i se d ocazia. Cu toate acestea. iubirea mea i s fi fost. De i am estimat c nu am în eles mai mult de jum tate din ceea ce acest mare om ne comunicase în acea dup -amiaz . exist familii în care copiilor le este aproape interzis s vorbeasc i în care dictonul: ÄCopiii trebuie s fie v zu i i nu auzi i" se aplic dou zeci i patru de ore pe zi. Se poate vedea c ace ti copii nu interac ioneaz niciodat . sînt observatorii f r grai. efortul necesar ascult rii totale este atît de mare. oferindu-i întreaga aten ie. ceea ce f ceai sau irul gîndu-rilor tale. care merit toat aten ia i m iubeam pe mine însumi deoarece eram dornic s muncesc în numele dezvolt rii mele spirituale. în timpul unei pauze de cafea. care este o form particular de pretins ascultare. Iubirea. m-am plimbat printre auditori. sperînd s separe grîul de neghin cu un minim efort. erau dezam gi i. un copil în clasa întîi va vorbi aproape neîncetat. în momente mai mult sau mai pu in prielnice. creînd un zgomot de fundal care se poate s fie enervant sau nu. de fapt. iubirea mea era în mod primar direc ionat c tre mine. Dup conferin a la care au participat oameni interesa i de cultur . se a teptaser la mai mult. astfel încît s -mi l rgesc propria capacitate de în elegere i dezvoltare spiritual . doream din tot sufletul s în eleg ceea ce a avut de spus. îl considerau greu de urm rit i avînd un discurs confuz. astfel încît copilul s nu in-terac ioneze cu tine. prin urmare. sco înd ocazional cîte un ÄAh!. ascultarea total . Nu era un orator atît de competent pe cît se a teptaser . deci s practice întotdeauna ascultarea total . iar cel care ofer prime te de asemenea. i în al doilea rînd. dup cum vom vedea mereu. Eram doritor s fac aceast munc din dou motive: mai întîi. necesitînd din partea p rintelui o cantitate sporit de energie. din umbr . am putut auzi mai mult din ceea ce acest mare om spusese. Cititorul poate deduce incorect c le voi recomanda p rin ilor s urmeze întotdeauna a cincea modalitate. în compara ie cu modalit ile de ascultare mai pu in solicitante. A treia modalitate este s pretinzi c îl ascul i. în al doilea rînd. mai precis. în general. Cum pot p rin ii s se descurce cu acest guraliv f r limit ? Probabil cea mai u oar cale este s îi interzic acest lucru. MUNCA ATEN IEI 111 O a doua cale este s -i permi i guralivului s vorbeasc . pentru c am fost doritor s depun efortul de a-1 asculta. Aceste cinci modalit i de reac ie la vorbirea copilului au fost prezentate în ordinea cresc toare a efortului. încît p rintelui care a ascultat totul cu aten ie îi va r mîne foarte pu in timp pentru altceva. Cunoscîndu-i reputa ia. O feme110 Iubirea ie a proclamat. aten ia mea. Prin urmare. Problema acestei modalit i este c performan a min ii umane de a filtra selectiv nu este teribil de competent sau eficient . datorit interesului meu în acest domeniu. de comun acord: ÄPur i simplu nu ne-a spus nimic!" In contradic ie cu ceilal i. este foarte posibil ca el s fi sim it în audien intensitatea concentr rii mele. ei îi privesc t cu i dintr-un col pe adul i. în acela i timp p rînd c îi acorzi copilului toat aten ia.

Dac un p rinte chiar vrea s î i asculte copilul. efortul cerut de o concentrare total asupra vorbelor unui copil de ase ani este considerabil mai mare decît cel necesar ascult rii unui conferen iar erudit. Modul de a vorbi al copilului esMUNCA ATEN IEI 113 te neclar ² uneori folose te aglomer ri de cuvinte intercalate cu pauze i repeti ii ². Cu alte cuvinte. copiilor în i i le place s se abat deseori de la comunicarea propriu-zis i vor în elege ca fireasc ascultarea selectiv a p rin ilor lor. necesit un efort imens. în al doilea rînd. Sînt i alte ocazii. copilul va vorbi de obicei despre subiecte care nu prezint nici un interes imediat pentru adult. ci doresc s comunice cu p rin ii i totu i nevoia lor poate fi satisf cut mul umitor printr-o pretins ascultare. în ultim instan . b lbîieli i vorbele aparent inocente. Este necesar uneori s le ceri copiilor s tac . ci pur i simplu o apropiere. Asculta i-v copilul cît trebuie i ve i ajunge s în elege i c este o persoan extraordinar . în situa iile în care vorbirea lor poate distrage aten ia de la alte activit i cruciale. cu atît vor începe s spun lucruri importante. în al doilea rînd. trebuie s renun e la orice altceva. doar pentru o mic parte din timpul în care vorbe te un copil de ase ani este necesar sau este de dorit o ascultare total i un r spuns adecvat. cu atît ve i realiza c printre întreruperi. ceea ce dubleaz dificultatea de a.. copiii de ase ani vor vorbi pentru simpla pl cere de a vorbi i nu serve te la nimic s le acorzi aten ie cînd nici m car nu o cer. dar aceasta este o autoiluzionare creat pentru a. inclusiv la propriile tale griji i preocup ri. deoarece. Probabil majoritatea p rin ilor. trebuie s fie timpul copilului. indiferent cît de pu in ar dura. un p rinte nu i-ar putea asculta copilul.celor cinci modalit i. mul i p rin i nu doresc sau nu pot s î i cheltuiasc acea energie necesar unei ascult ri adev rate. cu cît copiii se simt mai aprecia i. nu exist o alt cale de a-i ar ta copilului cît este de apreciat decît aceea de a-i acorda importan . lucru ce face dificil concentrarea. Mai mult. în care copiii nu sînt mul umi i s vorbeasc cu ei în i i. atunci copilul se va vedea apreciat i se va sim i important. copilul are într-adev r ceva important de spus. ceea ce vor copiii de la rela ia cu p rin ii nu este o comunicare. iar pretinsa ascultare va fi suficient pentru a le da sentimentul c Äsînt cu cineva" de care au nevoie. în fapt. cu atît ve i fi mai dispu i s îl asculta i i ve i avea mai multe de înv at. cu cît v asculta i mai mult copilul.i camufla lenea. In aceste momente. de exemplu. Dac nu vrei s renun i la toate celelalte. chiar dac nu e nevoie de mult timp. în consecin . Cu cît mai mult v ve i da seama cît de extraordinar este copilului dvs. în al patrulea rînd.i p stra concentrarea focalizat . într-adev r. Deoarece ascultarea total . Ei se pot considera ascult tori fideli cînd. dorin a dvs. necesit concentrare total .. Una dintre multele sarcini ale p rin ilor este aceea de a atinge un echilibru ideal între stilurile de ascultare i non-ascultare. cu cît ti i mai multe despre copilul dvs. Dar de ce atîta munc ? De ce s depui atîta efort pentru a te concentra total asupra vorb riei plictisitoare a unui copil de ase ani? în primul rînd. Ei în eleg c aceasta e regula jocului. r spunzînd cu cel mai potrivit stil nevoilor diferite ale copilului. în al treilea rînd. atunci nu e ti dornic s ascul i cu adev rat. Deseori îns echilibrul nu poate fi atins. Apoi. Dac îi oferi i copilului acela i respect pe care îl oferi i unui mare conferen iar. Timpul ascult rii totale trebuie s fie dedicat complet copilului. cînd poate cauza o întrerupere nepoliticoas a altor persoane sau repre- II 112 Iubirea zint o încercare de a dobîndi o domina ie ostil sau nerealis-t asupra celorlal i. Ei se vor ridica la nivelul a tept rilor dvs. în timp ce ascult torii unui mare vorbitor sînt direct interesa i de subiectele discursului s u. Dictonul care spune c marea în elepciune vine Ädin gura copiilor" este recunoscut ca un fapt cert de c tre cei care într-adev r îi ascult pe copii. din moment ce i ei comunic selectiv. în mod frecvent. doar se prefac c ascult sau ascult selectiv. fiind foarte mul umi i s vorbeasc cu ei în i i. nu po i asculta i în acela i timp s faci i altceva. cu atît ve i putea s -1 . Nu exist o cale mai bun i. de a face acest efort este cea mai clar dovad a respectului fa de copilul dvs. F r motiva ia dat de iubire. este plictisitor s ascul i un copil de ase ani. ascultarea total a unui copil de aceast vîrst este un adev rat efort de iubire. A adar. în primul rînd.

înv a i mai multe. Dac ti i pu ine despre copilul dvs., îl ve i înv a lucruri pe care fie nu e preg tit s le asimileze, fie deja le cunoa te i, probabil, le în elege mai bine decît dvs. în final, cu cît copiii tiu c sînt aprecia i, c sînt considera i ni te oameni extraordinari, cu atît ei vor dori s v asculte i s v acorde aceea i stim . i cu cît educa ia, bazat pe cunoa terea copi114
Iubirea

ilor, este mai potrivit , cu atît copiii vor fi mai dornici s înve e de la dvs. Cu cît vor înv a mai multe, cu atît vor deveni mai extraordinari. Dac cititorul simte c este vorba de un proces ciclic, are dreptate i înseamn c apreciaz ideea reciprocit ii iubirii. în locul unui cerc vicios regresiv, va intra într-un ciclu progresiv, creativ, al evolu iei i dezvolt rii. Valoarea creeaz valoare. Iubirea va da na tere la iubire. P rin ii i copilul, împreun , se vor îndrepta, din ce în ce mai repede, în Äpas de deux" spre iubire. Am vorbit avînd în minte pîn acum un copil de ase ani. Cu copiii mai mici sau mai mari, echilibrul potrivit între ascultare i non-ascultare difer , dar procesul este în esen acela i. Cu copiii din ce în ce mai mici, comunicarea este din ce în ce mai non-verbal , dar necesit totu i perioade de concentrare total . Nu po i juca prea bine un joc de copii cînd ai mintea în alt parte. Iar dac joci jocul f r s fii atent, e ti în pericol de a avea un copil neatent. Adolescen ii au nevoie de mai pu in timp din partea p rin ilor pentru a fi asculta i de-cît un copil de ase ani, dar de mai mult timp de ascultare total . Este pu in probabil ca ei s p l vr geasc f r rost, dar cînd vorbesc doresc aten ie total din partea p rin ilor, chiar mai mult decît doresc copiii mai mici. Nevoia de a fi ascultat de c tre p rin i nu se epuizeaz niciodat . Un b rbat educat, talentat, de 30 de ani, aflat în tratament pentru senza ii de anxietate legate de lipsa de respect de sine, î i amintea numeroase momente în care p rin ii s i, de asemenea bine educa i, nu au fost dornici s îl asculte sau considerau c ceea ce are el de spus este de mic importan . Dar dintre toate amintirile, cea mai vie i mai dureroas a fost cea de la 22 de ani, cînd a scris o lung i provocatoare tez , cu ajutorul c reia a absolvit facultatea încununat cu lauri. Ambi io i în ceea ce-1 privea pe fiul lor, p rin ii au fost extrem de încînta i de onorurile pe care acesta le-a primit. îns în ciuda faptului c un an întreg el l sase la îndemîn , în sufragerie, o copie a lucr rii sale, în v zul întregii familii i deseori f cuse observa ii fa de p rin ii s i Äs arunce poate o privire peste ea", nici unul dintre ei nu i-a f cut timp s o citeasc , Äîndr znesc s spun c ar fi citit-o", a spus el spre sfîr- itul terapiei. Äîndr znesc s spun c poate chiar mi-ar fi f MUN1CA ATEN IEI

115 cut complimente, dac m-a fi dus i le-a fi cerut franc: «Uita i ce e, vre i, v rog, s îmi citi i teza? Vreau s ti i i s aprecia i ce gîndesc eu.» Dar acest lucru ar fi însemnat s îi implor s m asculte i m-a fi considerat lipsit de orice valoare dac la 22 de ani a fi ajuns s le cer esc aten ia. Faptul de a cer i aten ie nu m-ar fi f cut s m simt mai apreciat." Ascultarea adev rat sau concentrarea total sînt întotdeauna o manifestare a iubirii. O parte esen ial a ascult rii cu adev rat o reprezint disciplina punerii între paranteze, temporara renun are sau l sare la o parte a prejudec ilor, a cadrelor de referin i a dorin elor pentru a experimenta, atît cît e posibil, lumea interioar a celui care vorbe te, punîn-du-te în locul lui. Aceast contopire a vorbitorului cu ascult torul este de fapt o extindere i o l rgire a sinelui, din aceasta cî tigîndu-se de fiecare dat o nou cunoa tere. Mai mult decît atît, întrucît ascultarea total presupune punerea între paranteze, l sarea la o parte a propriei persoane, ea presupune temporar o acceptare total a celuilalt. Sesizînd aceast acceptare, vorbitorul se va sim i din ce în ce mai pu in vulnerabil i va fi tot mai mult înclinat s î i deschid cele mai intime ascunzi uri ale sufletului în fa a min ii ascult torului. Cînd acest lucru se întîmpl , vorbitorul i ascult torul încep s se aprecieze din ce în ce mai mult, duetul iubirii începînd din nou. Energia necesar pentru disciplina punerii între paranteze i pentru concentrarea deplin a aten iei este atît de intens , încît poate fi dobîndit doar prin intermediul iubirii, prin voin a de a te extinde în scopul unei cre teri spirituale reciproce. în cea mai mare parte a timpului, aceast energie ne lipse te. Chiar dac în rela iile cu societatea sau în treburile de zi cu zi am putea sim i c ascult m o mul ime de lucruri, în realitate, ascult m selectiv, avînd idei prestabilite în minte, întrebîndu-ne în timp ce ascult m cum am putea ob ine rezultatele dorite i cum am putea termina conversa ia mai repede sau s o îndrept m c tre teme mai interesante.

Pentru c adev rata ascultare este iubirea în ac iune, niciunde nu este mai potrivit ca în c snicie. Majoritatea partenerilor dintr-un cuplu nu se ascult îns unul pe cel lalt cu adev rat, în consecin , cînd cuplurile apeleaz la noi pentru consiliere sau terapie, o misiune major pentru ca procesul s 116
Iubirea

fie încununat de succes este s îi înv m cum s asculte. Nu rareori e u m, energia i disciplina cerute însemnînd mai mult decît erau ei dispu i s investeasc sau s ofere. Cuplurile sînt deseori surprinse, chiar însp imîntate cînd le suger m c printre lucrurile pe care trebuie s le exerseze se num r i acela de a- i fixa momente cînd s vorbeasc . Li se pare rigid, prea pu in romantic, f r spontaneitate. îns ascultarea total poate ap rea doar atunci cînd ne putem face timp în acest scop, iar condi iile sînt prielnice. Ea nu poate avea loc cînd conducem ma ina, cînd g tim, cînd sîntem obosi i sau gr bi i, pe cale de a adormi, u or de întrerupt ori gr bi i. ÄIubirea" romantic nu presupune efort, iar cuplurile ezit deseori s î i asume efortul i disciplina ascult rii i iubirii adev rate. Dar cînd i dac reu esc, rezultatul îi recompenseaz pe deplin. Tr iesc iar i i iar i experien a de a asculta un so spunîndu-i celuilalt cu real bucurie, o dat ce procesul ascult rii totale a început: ÄAm fost c s tori i 29 de ani i nu am tiut niciodat înainte acest lucru despre tine." Cînd se întîmpl aceasta, vom ti c în acea c snicie cre terea a început. De i este adev rat c posibilitatea cuiva de a asculta cu adev rat se poate îmbun t i gradual prin exerci iu, nu va fi niciodat un proces facil. Probabil c una dintre înzestr rile de baz ale unui psihiatru este capacitatea de a asculta cu adev rat; îns de cel pu in cinci ori în timpul Äorei de cincizeci de minute" m surprind e uînd în încercarea de a asculta cu adev rat ceea ce spune pacientul meu. Uneori, pot s pierd irul asocia iilor de idei ale pacientului i atunci este de datoria mea s îl întreb: Äîmi pare r u, dar mi-am l sat gîndi-rea s o ia razna pentru un moment i nu te-am ascultat cu adev rat. Po i s te întorci la afirma iile de acum cîteva minute?" Interesant este c , de obicei pacien ii mei nu se sup r . Din contr , par s în eleag intuitiv c un element vital al capacit ii de a asculta cu adev rat intr în alert semnalizînd întreruperile cînd ascultarea înceteaz ; iar faptul c mi-am dat seama c îmi lipsea aten ia îl reasigur acum pe pacient c , în cea mai mare parte a timpului, întradev r îl ascult. A ti c cineva îl ascult cu adev rat reprezint deseori în i prin sine, pentru el, o terapie remarcabil . în aproximativ un
MUNCA ATEN IEI

117 sfert dintre cazurile noastre, indiferent dac pacientul este adult sau copil, apar îmbun t iri considerabile i chiar dramatice în perioada primelor luni de psihoterapie, înainte ca r d cina problemelor s fie descoperit i înainte de a fi f cut vreo interpretare semnificativ . Exist mai multe motive pentru acest fenomen, dar consider c principalul îl reprezint senza ia pacientului c este ascultat cu adev rat, adeseori pentru prima dat dup nenum ra i ani sau poate chiar pentru prima oar . De i ascultarea este de departe cea mai important form de aten ie, în majoritatea rela iilor de iubire sînt necesare i alte forme, în particular în ceea ce îi prive te pe copii. Varietatea formelor posibile este mare. Una este jocul. Cu copiii mici, va fi jocul cu culorile sau Äprinde mingea", cu copiii de ase ani scamatorile, pescuitul sau Äde-a v-a i ascunselea", cu copiii de doisprezece ani poate fi badmintonul sau dominoul i a a mai departe. Fa de cei mici, î i po i manifesta aten ia citindu-le ceva, iar fa de cei mai mari ajutîndu-i s - i fac temele pentru acas . Activit ile împreun cu familia sînt importante: filme, ie iri la iarb verde, c l torii, tîrguri, carnavaluri. Cîteva forme de aten ie reprezint pure servicii f cute unui copil: supravegherea unui copil de patru ani pe plaj sau aproape nesfîr ita îndrumare necesar tinerilor adolescen i. Dar ceea ce au în comun toate aceste forme de aten ie ² în comun i cu ascultarea, de asemenea ² este c toate implic timp petrecut cu copilul. A participa înseamn a- i petrece timp, iar calitatea aten iei este propor ional cu intensitatea concentr rii în aceast perioad de timp. Timpul petrecut cu copiii în aceste activit i, utilizat a a cum se cuvine, le ofer p rin ilor nenum rate ocazii de a- i analiza copilul i de a începe s îl cunoasc mai bine. Dac tiu sau nu s piard , cum î i fac temele i cum înva , ce le place i ce nu, cînd sînt curajo i i cînd sînt însp imînta i în aceste activit i ² toate sînt informa ii vitale pentru p rintele care î i iube te copilul. Acest timp petrecut împreun cu copilul cu prilejul a diferite activit i îi ofer de asemenea p rintelui nenum rate ocazii pentru a-i forma abilit i i de a-1 înv a principiile de baz ale disciplinei. Fructuoasa activitate de observare i înv are a copilului este, bineîn eles, principiul de

baz al terapiei prin
118
Iubirea

joc, iar experimenta ii terapeu i pentru copii pot deveni adep i înfoca i ai folosirii timpului petrecut jucîndu-se cu micul lor pacient pentru a face observa ii semnificative i interven ii terapeutice. Supravegherea unui copil de patru ani pe plaj , concentrarea asupra interminabilelor povestioare disparate spuse de un copil de ase ani, a-1 înv a pe adolescent s ofeze, a- i asculta cu adev rat partenerul de via atunci cînd î i descrie o zi de munc la birou sau în fa a ma inii de sp lat i a-i înelege problemele interioare necesit o r bdare deosebit i o implicare a min ii pe cît de mult este posibil ² toate acestea reprezint sarcini care plictisesc deseori, sînt inconfortabile i te storc de puteri în majoritatea cazurilor; ele înseamn munc . Dac sîntem foarte lene i, nu le vom face deloc. Dac sîn-tem mai pu in lene i, le vom face deseori i bine. Pentru c iubirea este munc , esen a non-iubirii este lenea. Subiectul lenii este unul de maxim importan . Este o tem implicit , care a fost analizat în prima sec iune despre disciplin i în aceasta, despre iubire. Ne vom mai concentra asupra ei în partea final , cînd vom avea o imagine mai clar .

Riscul pierderii
Actul iubirii ² extinderea de sine ², a a cum am spus, necesit o lupt cu iner ia lenii (munca) sau cu rezisten a generat de fric (curajul). S ne întoarcem acum de la munca iubirii la curajul iubirii. Cînd ne extindem pe noi în ine, inele nostru intr într-un teritoriu nou i nefamiliar, ca s spunem a a. inele nostru devine un sine nou i diferit. Facem lucruri pe care nu am fost obi nui i s le facem. Ne schimb m. Experien a schimb rii, a unei activit i neobi nuite, a faptului de a ne afla pe un teren nefamiliar, de a face lucruri într-un mod diferit este însp imînt toare. A fost întotdeauna i totdeauna va fi. Oamenii se descurc cu frica de schimbare în diferite feluri, dar frica este inevitabil dac ei se schimb cu adev rat. Curajul nu înseamn absen a fricii; el înseamn a face o ac iune în pofida fricii, înseamn a ie i din rezisten a produs de c tre fric în necunoscut i în viitor. Un anumit
RISCUL PIERDERII

119

nivel de dezvoltare spiritual i, prin urmare, de iubire necesit totdeauna curaj i implic riscuri. Vom lua acum în considerare riscul iubirii. Dac e ti un om care merge frecvent la biseric , trebuie s fi observat o femeie spre 50 de ani care în fiecare duminic , cu exact cinci minute înainte de a începe slujba, f r s ias cu nimic în eviden , se duce i se a az pe acela i loc în irul de b nci de la nava lateral din spatele bisericii. In momentul în care se termin slujba, în lini te, dar rapid, ea se îndreapt spre u i dispare înaintea oric rui enoria i înainte ca preotul s poat s ias pe sc ri pentru a-i conduce. Dac ai vrea s o acostezi ² ceea ce nu e prea probabil ² i s-o invi i la cafeaua de dup slujb , ea î i va mul umi politicos, privind nervos peste tine i î i va spune c are o obliga ie presant , iar apoi va disp rea. Dac o vei urm ri cum se îndreapt spre acea obliga ie presant , vei descoperi c se duce direct acas , un mic apartament, unde obloanele sînt totdeauna trase, descuie u a, intr , încuie u a imediat dup ea i nu mai poate fi v zut pîn duminica urm toare. Dac ai putea s continui s o urm re ti, ai putea vedea c are o slujb de dactilograf de rang inferior într-un mare birou, unde î i accept sarcinile f r s spun nici un cuvînt, bate la ma in f r nici o gre eal i înmîneaz lucrarea terminat f r nici un comentariu. î i m nînc prînzul pe birou i nu are nici un prieten. Se duce acas , se opre te totdeauna la acela i supermagazin impersonal, pentru a- i face cîteva provizii, înainte de a disp rea în spatele u ii casei ei, ie ind doar pentru o nou zi de munc . Sîmb ta dup -amiaz se duce la un cinematograf din cartier, care î i schimb programul o dat pe s pt mîn . Are un televizor, nu are telefon, nu prime te aproape niciodat scrisori. Dac ai reu i cumva s comunici cu ea i ai comenta c via a ei pare singuratec , ea i-ar spune c mai degrab se bucur de singur tatea ei. Cînd ai întreba-o dac are m car animale de cas , î i va spune c a avut odat un cîine care îi era foarte drag, dar care a murit cu opt ani în urm i nici un altul nu i-a luat locul. Cine este aceast femeie? Nu tim secretele inimii ei. tim c întreaga sa via este devotat evit rii riscului i c în evolu ia sa, în loc s - i l rgeasc inele, i 1-a îngustat i diminuat aproape pîn la inexisten . Ea nu a investit în nici o fiin . 120
Iubirea

Sprijin -te pe cineva i vei fi abandonat. Este surprinz tor c literatura psihiatric abia începe s examineze semnifica ia acestui fenomen. în cuvintele lui Don Juan. de natura mereu schimb toare a lucrurilor. Orice fiin ai iubi ² o persoan . chiar cu costul tr irii vie ii. pentru c nevroza este mai degrab o norm decît o excep ie) au o problem . f r risc sau contestare. c iubirea transcende investirea. de i de la distan pot p rea adul i. o coal preg titoare pentru b ie i. c l torind pe Äum rul nostru stîng". RISCUL PIERDERII 121 totu i o surs permanent de sfaturi în elepte*. aceea de a sta drept i cu mintea limpede în fa a realit ii. acestea sînt c r i despre procesul psihoterapeutic. La un anumit nivel. copii care nu s-au separat de p rin ii lor i de puterea pe care p rin ii o au asupra lor. cu atît ne lu m mai multe riscuri. un animal de cas . chiar dac înc însp imînt tor. exist totdeauna riscul ca acea persoan s se dep rteze de tine. chiar adul i de succes. s nu se c s toreasc . cred c pot ilustra cel mai bine esen a maturiz rii i enormitatea riscului implicat descriind pasul gigantic pe care eu însumi l-am f cut pentru a intra în perioada adult la sfîr itul celui de-al cincisprezecelea an al meu ² din fericire. Dep rteaz -te sau dezvolt -te în orice direc ie i durerea. l sîndu-te într-o singur tate mai dureroas decît ai cunoscut înainte. Cînd ne sfiim de moarte. foarte devreme în via .)] 122 Iubirea acea vreme con tiin a c ceea ce f ceam se numea maturizare. Journey to Ixtlan i Tales of Power (Înv turile lui Don Juan. plin de sens i semnificativ . Dar dac nu sîntem dispu i s înfrunt m însp imînt toarea prezen a mor ii de pe um rul stîng. i cu cît iubim mai mult în via a noastr . s nu aib prieteni ² adic toate cele care fac via a vie. Ai încredere în cineva i vei fi r nit. Dac cineva este ho-t rît s nu ri te durere. La vîrsta de 13 ani am plecat de acas la Phillips Exeter Academy. a Separate Reality. ea a trebuit s evite dezvoltarea i schimbarea.tr. Dac tr im tiind c moartea este tovar ul nostru constant. A ales o via uniform . . o plant ² ea va muri. De i acest pas a fost o decizie con tient . Äaliatul" nostru. în mod inevitabil ne sfiim de via . Astfel. cel mai mare este riscul cre terii. o panoplie de dezvoltare i de dec dere. De fapt. s nu aib speran e i ambi ii. pe care ea le-a g sit atît de dureroase. încît a fost determinat s nu mai aib niciodat experien a mor ii. Nu e surprinz tor. Putem iubi doar acel ceva care într-un fel sau altul are importan pentru noi. indiferent dac sînt tineri sau b -trîni. Esen a vie ii este schimbarea. atunci moartea poate deveni. la fel ca i bucuria. de tr irea mor ii. Evitînd experien a mor ii. Am spus c încercarea de a evita suferin a legitim st la r d cina tuturor bolilor emo ionale. poate chiar milioanele de riscuri pe care ni le lu m în timpul vie ii. (N. este mai mult un salt însp imînt tor decît un pas i este un salt pe care mult lume nu 1-a f cut cu adev rat niciodat în timpul vie ii. toat via a reprezint în sine un risc. O via plin va fi plin de durere. Dar singura alternativ la a nu tr i din plin este s nu tr ie ti deloc. Poate din cauz c a fost atît de chinuitor pentru mine personal. The Teaching of Don Juan: A Yaqni Way of Knowledge. Dac te dep rtezi de o alt fiin uman . va fi r splata ta. dar iubirea necesit investire la început. exist întotdeauna riscul pierderii sau al respingerii. vreau s prefa ez povestirea mea prin a spune c nu aveam la * Vezi Carlos Castaneda. Este adev rat. majoritatea pacien ilor psihoterapiei ( i probabil majoritatea celor care nu sînt pacien i.Dar am spus c simpla investire nu este iubire. ne priv m singuri de sf -tuirea ei i nu este posibil s tr im sau s iubim cu mintea limpede. atunci o asemenea persoan nu trebuie s fac prea multe lucruri: s nu fac copii. c l torie la Ixtlan i pove tile puterii). s nu aib parte de extaz sexual. prin con tientizarea constant a limit rii timpului de via i iubire. Pre ul investirii este durerea. tiam doar c s ream în necunoscut. de nea teptat. putem totdeauna s fim îndruma i spre cea mai bun folosire a timpului i s tr im via a din plin. Dintre miile. Prin sfaturile mor ii. pîn în momentul mor ii. Probabil hot rîtoare pentru via a izolat . Alege via a i dezvoltarea i vei alege schimbarea i prospectarea mor ii. poate c majoritatea Äoamenilor mari" r mîn din punct de vedere psihologic. Maturizarea reprezint pasul ie irii din copil rie i al intr rii în perioada adult . [Don Juan este personajul principal al seriei de c r i ale lui C arlos Castaneda. Dar investind. îngust a femeii descrise mai sus a fost o experien sau o serie de experien e avînd în centru moartea. Riscul independen ei Astfel. lipsit de nou.

124 Iubirea Procesul maturiz rii apare de obicei gradual. M-am sim it extrem de norocos c m n scusem copilul unor p rin i avu i. Dar o ur sc i nu m mai întorc. am crezut c sînt probabil nebun. Fratele meu se adaptase la Exeter. dar apoi." ÄEi bine.i ia riscul s mearg pe biciclet pîn la magazin de unul singur sau ca acela al unui b iat de 15 ani care merge la prima sa întîlnire cu o fat . ve i vedea nu doar ner bdarea de a risca s intre în activit i noi i de adult. Eram îngrozit. m-a fi reîntors la tot ce era sigur. F cusem saltul în necunoscut. în anul trei. Ädar nu m mai întorc. Dac v îndoi i c acestea reprezint riscuri reale înseamn c nu v pute i aminti angoasa implicat de aceste gesturi. Totu i. ca un straniu mesaj spiritual de la o voce care nu era a mea: ÄSingura securitate real în via const în savurarea insecurit ii vie ii. mediul înconjur tor în întregime. o împotrivire. s faci din asta o reu it ?" ÄNu tiu". constructiv. îmi luasem destinul în propriile mîini. Dar care era drumul meu? Dac nu m întorceam. via a mea p rea mai f r sens i mai nenorocit . la care fusese i fratele meu înaintea mea. Nu. de pe Coasta de Est. sim indu-m total necorespunz tor. eu de ce nu puteam? tiam c dificultatea de a m adapta era în întregime gre eala mea i m-am sim it complet nepotrivit. tiam c nu este drumul meu. ale c ror u i mi-ar fi fost larg deschise datorit preg tirii mele. i ce-ai s faci atunci? Din moment ce pari s te joci cu viitorul t u. Nu p ream s m potrivesc cu facultatea. Nu îmi spusese oare tat l meu: ÄTrebuie s fii nebun's dai cu piciorul la o asemenea educa ie"? Dac m întorceam la Exeter. în momentul cînd disperarea mea era mai mare. A m interna într-un spital psihiatric mi se p rea ceva destul de potrivit pentru mine. L-am f cut cînd m-am întors acas în vacan a de prim var . deprimat. Singura problem a fost c aproape imediat dup ce am început s studiez la Exeter am devenit mizerabil de nefericit. nedeterminat. Totu i. Mai r u. ÄNu tiu de ce o ur sc atît. ve i descoperi aceea i ambivalen într-un adult. tot ceea ce se afla în fa a mea era necunoscut. dovedit i cunoscut. în adîncul fiin ei mele. cursurile. o cramponare de ceea ce este sigur i familiar. Retrospectiv. cu acea tendin a omului mai în vîrst de a se ag a ." Cu toate c p rea nebunesc i ira ional. a a cum spunea psihiatrul. Totu i. dar i divin. Tat l meu a spus: ÄDar nu po i s renun i ² este cea mai bun educa ie pe care o po i cump ra cu bani. se p rea c nu pot s fac nimic altceva decît s încerc s fac ce era mai bine i s încerc s -mi modelez imperfec iunile. la niveluri mai mult sau mai pu in subtile. securizat. inclusiv la dvs. care î i puteau permite Äcea mai bun educa ie ce poate fi cump rat cu bani" i am avut un sentiment puternic de siguran . M-am odihnit. am decis s fac dup cum voiam. am r spuns. studen ii. via a social . care a declarat c sînt deprimat i mi-a recomandat o lun de spitalizare.i dai seama }a ce dai cu piciorul?" Ä tiu c este o coal bun ". Pur i simplu nu m potriveam. provenind din faptul de a fi parte a unui plan evident atît de bine gîndit. Oricine ar fi apucat pe un astfel de drum trebuia s fie nebun. în plus. o r mînere în dependen i copil rie. Eram. am r spuns. în fiecare zi. anun înd c nu m mai reîntorc la coal . incompetent i nevrednic. Ultimul an n-am f cut altceva decît s dorm. corect. incert. ci de asemenea o ezitare. Motivele nefericirii mele îmi erau total obscure atunci i sînt înc profund misterioase pentru mine ast zi. cu multiple salturi mici în necunoscut. nesigur. din incon tientul meu a venit o în iruire de cuvinte. m gîndesc c poate somnul a fost cel care m-a preg tit incon tient i în tihn pentru saltul pe care trebuia s -1 fac. tiam c eram norocos s merg acolo. arhitectura." RISCUL INDEPENDEN EI 123 ÄDe ce nu te po i adapta la ea. pentru c a fi la Exeter f cea parte din bine definitul meu plan care trebuia s m conduc la una dintre cele mai bune facult i de Ivy League. imprevizibil. am r spuns în mod mizerabil: ÄNu tiu. Dac observa i chiar i cel mai s n tos copil. neconsfin it. dîndu-mi o zi timp de gîndire ca s decid dac aceasta era ceea ce voiam. astfel încît s m potrivesc într-un mod cît mai confortabil în planul care fusese stabilit pentru mine i care în mod atît de clar p rea planul corect. dar c sînt gata s m internez în spital. pentru c numai în somn puteam g si un anumit confort.. nu era de mine. Diminea a m-am dus s -1 întîlnesc iar i pe psihiatru i am spus c nu am s m mai întorc vreodat la Exeter. i de aici la cele mai înalte Cercuri conduc toare." P rin ii mei au fost pe drept cuvînt alarma i i m-au dus imediat la un psihiatru. Tot ce tiu e c nu m mai întorc acolo. ce-ai de gînd s faci?" înc o dat . Acea noapte a fost singura dat cînd am luat în considerare sinuciderea.de foarte bun reputa ie. i am tot încercat vreme de doi ani i jum tate. precum cel pe care-1 face un b iat de 8 ani care.

într-adev r. abandonînd un întreg model de via i valori în care fusesem crescut. tr ind dup valorile înv ate. m-am sim it o persoan bun . inflexibil. Pe lîng toate micile salturi pe care ar trebui s le facem. înc m maturizez i nu atît de repede pe cît ar trebui." F r acest sentiment de siguran în ce prive te iubirea p rin ilor mei. mult lume nu s-a maturizat deloc. îndr znind s fiu diferit. ca atunci cînd eu am p r sit coala. f r a îndr zni vreodat sâ. ea este de asemenea baza pentru curajul de a risca. Aproape zilnic. dar pentru prima oar în via era liber s fie ea îns i. totu i ele sînt în mod frecvent rezultate ale psihoterapiei. indiferent cît de diferit a fi fost de al ii. Astfel de schimb ri majore.i ia destinul în propriile mîini. în ciuda aparen ei lor exterioare. ci pentru c ea sprijin i te înva s ai curaj. al unei independen e psihologice i al unei individualit i unice sîntem liberi s urm m c i i mai înalte ale cre terii spirituale i liberi s ne manifest m dragostea în dimensiunile ei cele mai ample. deprimat în urma unui atac de cord. Mult lume nu a f cut niciodat un astfel de salt enorm i. Riscînd i dep ind dezaprobarea ei pentru prima oar în via a lui. doar atunci cînd facem saltul în necunoscutul unui sine complet. RISCUL INDEPENDENTEI 125 i-a privit retrospectiv via a dominat de o ambi ie frenetic de a face întotdeauna mai mul i bani i de a cre te în ierarhia corpora iei i a g sit-o f r sens. cu trei copii. Dup o lung reflec ie. atîta timp cît tu e ti tu însu i. reflectat în propria-mi iubire de sine. Din cauz c îi p sa de el însu i omul de afaceri nu a mai dorit s î i dea sufletul pentru a împlini a tept rile mamei sale. nevrednic i poate nebun f cînd ceea ce am f 126 Iubirea cut. unde restaureaz piese de mobil veche. ocazii de a m dezvolta. cunoscut i familiar. El bloca toate încerc rile ei de a schimba natura rela iilor lor. cu costul extrem al unicit ii sinelui meu. am fost confruntat cu ocazii subtile de a risca s fac lucrurile în mod diferit. i-a dat seama c fusese determinat de o nevoie de aprobare din partea unei mame dominatoare care îl critica constant. De i astfel de salturi mari sînt f cute de obicei în timpul adolescen ei. începe o carier sau are copii pentru a satisface a tept rile p rin ilor sau ale altcuiva. sfidînd mînia so iei sale. a fi ales probabil cunoscutul în loc de necunoscut i a fi continuat s urmez modelul preferat de p rin ii mei. m ritat cu un so ovin. am fost capabil s tolerez aceste sentimente doar pentru c în acela i timp. la un nivel mai profund. r spundeam astfel la mesajele de iubire anterioare primite de la p rin ii mei. în sfîr it. exist unele enorme.i dea sufletul pentru a ajunge în cele din urm un om de succes în ochii ei. el s-a mutat la ar i i-a deschis un mic magazin. a muncit pîn aproape s . în al doilea rînd. aceste schimb ri necesit deseori psihoterapie pentru a fi împlinite. Din cauz c a inut cont de ea îns i acea so ie a refuzat s mai tolereze un mariaj care îi limita aproape complet libertatea i îi reprima personalitatea.i dea seama încet i dureros c dependen a ei de el i c snicia reprezentau un fel de via moart . ele pot fi f cute la orice vîrst . batjocoritor i dominator a început s . obi nuit s tr iasc bine i a copiilor. în afar de faptul c extinderea de sine implicat în actul iubirii reprezint o l rgire a sinelui în noi dimensiuni? Mai întîi de toate. care au fost cu sutele i care spuneau: ÄE ti frumos i iubit. la fel. O s te iubim indiferent ce ai s faci. inclusiv ale societ ii ca întreg. O mam de 35 de ani. chiar dac asta însemna s fiu nebun. Doar din cauz c p rin ii mei m-au iubit în mod clar i au pus pre pe mine ca i copil m-am sim it suficient de sigur pe mine pentru a sfida a tept rile lor i a m dep rta într-un mod radical de modelul pe care îl fixaser pentru mine. din cauza enormit ii riscurilor implicate. motiva i în primul rînd de aprobarea sau dezaprobarea p rin ilor lor (chiar atunci cînd p rin ii sînt de mult vreme mor i i îngropa i). la vîrsta de 40 de ani. ducînd singur povara incrimin rilor i a criticilor vecinilor i a riscului unui viitor necunoscut. nu pentru c terapia diminueaz riscul. care nu voiau s renun e la stilul lor de via costisitor. astfel de salturi în independen i autodeterminare sînt enorm de dureroase la orice vîrst i necesit curajul suprem. ei r mîn din punct de vedere psihologic în mare parte copii ai p rin ilor lor. exemplele de schimb ri descrise i toate celelalte schimb ri majore sînt acte de iubire de sine. Cu un incredibil curaj. Tocmai pentru c m-am sim it prea valoros pe mine însumi nu am dorit s r mîn într-o coal în care m sim eam mizerabil i unde întreg mediul social nu se potrivea nevoilor mele. Este bine c e ti tu însu i. angajarea va fi prin chiar natura ei una . De i m-am sim it nefiresc.de ceea ce este vechi. prin urmare. ea a divor at. Un om de afaceri în vîrst de 52 de ani. dragostea de sine nu doar c ofer motive pentru astfel de schimb ri majore. Dar ce are aceast problem a dezvolt rii în comun cu iubirea. Atunci cînd cineva se c s tore te. împreun cu copiii ei.

ÄAm crezut c m voi înc lzi în timp cu Mark. dac nu. o tîn r frumoas de 27 de ani. un fenomen pe care nu-1 pot gîndi în întregime. de i de multe ori mai importante. parte inerent a multor tulbur ri de ordin psihiatric. Rachel. angajarea este funda ia. care aduce orbirea în fa a riscului a ceea ce fac atunci cînd contracteaz o c s torie. Din acest motiv. Freud i Solnit. Astfel de r ni pot fi vindecate doar dac este posibil ca persoana respectiv s aib o experien fundamental i satisf c toare de angajare mai tîrziu. dar ajut mai mult decît orice la tr inicia ei. dominare i supunere. Nu cred c de vin este . de exemplu ² f r siguran a de a ti c actul de a lupta pentru aceste lucruri nu va distruge prin el însu i rela ia. dar nu s-a întîmplat astfel.am gitoare. Erau vremuri cînd m cutremuram de enormitatea a ceea ce f ceam cînd acceptam un pacient nou pentru o terapie de lung durat . Deseori. angajarea este piatra de temelie a rela iei psihoterapeutice. Angaj rile noi sînt atunci în mod natural însp imînt toare. printre altele. nu sîntem pe deplin con tien i de imensitatea riscului implicat în angajarea profund . Din cauz c p rin ii lor nu au reu it s se angajeze în vreun fel semnificativ fa de copii. cît de faptul c ei nu în eleg în mod fundamental ce înseamn angajarea. ei au crescut f r experien a angaj rii. De obicei. Copiii nu pot ajunge la maturitatea psihologic într-o atmosfer imprevizibil . Nu este vorba atît despre frica de riscul angaj rii. în orice caz. Angajarea noastr de dup momentul concep iei copilului este cea care ne transform din p rin i biologici în p rin i psihologici*. temeiul oric rei rela ii de iubire veritabile. atunci p rintele va fi insensibil la nevoile mai subtile ale copiilor lui i incapabil s exprime iubirea în feluri mai subtile. este necesar ca terapeutul s aduc în rela ia lui cu un pacient nou acela i sens i grad înalt de angajare pe care le aduc p rin ii care î i iubesc cu adev rat copiii. pe de alt parte. în ceea ce m prive te. Am sugerat deja RISCUL ANGAJ RII 127 c una dintre func iile de care se serve te fenomenul instinctual al îndr gostirii este aceea de a oferi participan ilor o mantie magic de omnipoten . Cînd cineva î i iube te copiii în primul rînd pentru c lumea se a teapt ca el s se comporte iubitor fa de copii. 1973. Angaj rile ini ial în el toare pot deveni mai profunde odat cu timpul. Angajarea profund nu garanteaz succesul unei rela ii. moment în care întreg corpul a început s -mi tremure. rece i distant . Sim ul angaj rii pe care-1 are terapeutul i constan a preocup rii lui vor fi de obicei testate i inevitabil f cute manifeste pacientului în nenum rate feluri de-a lungul lunilor i anilor de terapie. experien a lor din cea mai fraged copil rie a fost una în care p rin ii erau suficient de angaja i fa de ei pentru ca i ei s se angajeze în schimb fa de p rin ii lor. libertate i fidelitate. Cuplurile nu pot rezolva într-un mod s n tos problema universal a c sniciei ² dependen sau independen . Orice persoan preocupat cu adev rat de cre terea spiritual a altuia tie con tient sau instinctiv c poate cultiva în mod semnificativ aceast cre tere doar printr-o rela ie constant . Am devenit atunci atît de însp imîn-tat. acestor indivizi pare c le lipse te în totalitate capacitatea de a se angaja în vreun fel. Nevroticii. sim ul nostru de angajare dup c s torie este cel care face posibil tranzi ia de la îndr gostire la iubirea veritabil . bîntuit de spectrul abandonului. rela ia se va spulbera sau va fi în mod inevitabil bolnav i permanent fragil . sînt în general con tien i de natura angaj rii. So ul ei Mark o p r sise din cauza frigidit ii ei. Pentru a avea loc o vindecare temeinic . Ä tiu c sînt frigid ". a recunoscut Rachel. Angajarea este inerent în orice rela ie de iubire veritabil . a venit s m consulte la sfîr itul unei c snicii scurte. iar chestiunile angajamentelor sînt cruciale în cursul psihoterapiei. Riscul angaj rii Indiferent dac e în el toare sau nu. Prin urmare. încît nu mi-am mai amintit nimic din ceremonie sau din petrecerea ce a urmat. Cele mai înalte forme ale iubirii sînt în mod inevitabil alegeri total libere i nu acte de conformitate. 128 Iubirea Pentru ei. Indivizii cu tulbur ri de caracter tind s aib doar angajamente în el toare. o încetare a dragostei p rinte ti prin moarte. Macmillan. * Importan a distinc iei între a fi p rinte biologic i a fi p rinte psihologic este elegant elaborat i concretizat în Goldstein. dar în mod frecvent sînt paraliza i de frica de ea. am fost rezonabil de calm pîn cînd so ia mea ma înso it în fa a altarului. iar cînd tulbur rile lor sînt grave. Beyond the Best Interests of the Chil (Dincolo de cel mai bun interes al copilului). Problemele angaj rii sînt majore. abandon sau respingere cronic are ca efect transformarea angaj rii spontane a copilului într-o intolerabil experien a durerii. angajarea reprezint o abstrac ie dincolo de orizontul lor.

Adic nu m pute i da afar ?" ÄO." ÄDar sînt un oaspete aici.» Ei bine. i pentru c l-ai achizi ionat. permanent. de exemplu. Dar oricum ar fi. i ca s v spun adev rul. dar ca mam nu sînt sigur c este prea bun ." ÄAdev rat". Nu pot l sa s se întîmple. ÄDar e de asemenea adev rat c tu îmi pl te ti 40 de dolari pe or pentru timpul cît e ti aici. cînd vorbea despre teribila singur tate care provine din faptul de a fi mereu în gard . O astfel de ocazie. Rachel fusese crescut . Rachel a venit i s-a a ezat pe canapea. dar c era nevoie de o u oar for are din partea mea." în a treia lun a muncii noastre împreun . Pentru c locul ei în cas nu era sigur pe vremea cînd era copil. a exclamat Rachel.»" ÄEste exact ceea ce simt". Tu ac ionezi ca i cum ai fi un oaspete aici i nici m car nu e ti sigur c ai fi binevenit .Mark." Chiar a a era. ÄCe e gre it în a fi politicos?". ai dreptul la el. a anun at ea. acum e vremea ca dvs. Dar nu o voi face. aceast camer de a teptare i timpul nostru împreun sînt dreptul t u. ÄNu pot s o fac. iar eu s . ÄDar în acest caz. Sînt ale tale. am spus. i-am spus Ra-chelei c ea îmi spune totdeauna ÄMul umesc" de cel pu in RISCUL ANGAJ RII 129 dou ori înainte de a începe edin a ² mai întîi. mur-murînd: ÄBiata Rachel. fa de acea persoan . a întrebat ea. îmi iau un angajament fa de acel caz. Ne concentrasem asupra faptului c Rachel nu a plîns niciodat în prezen a mea ² un alt fel de a nu î i permite Äs lase s se întîmple". Trebuie lucrat la niveluri din ce în ce mai profunde. atîta timp cît le vei dori. serviciile mele vor fi valabile pentru tine. Pîn la moartea mea. O parte din mine vrea." Acest lucru se întîmpla la sfîr itul edin ei. Atunci cînd accept un caz precum al t u. pare atît de inutil." Nu mi-a fost greu s în eleg problema pe care o avea Rachel. a fost de acord Rachel. Nu mi-a pl cut s fac sex cu nimeni. într-o zi. i am mîngîiat-o blînd pe cap. pentru c mi-ar pl cea s am un mariaj fericit într-o zi i mi-ar pl cea s fiu normal ² oamenii normali par s g seasc ceva minunat în sex. a a c am f cut ceva nu prea obi nuit: m-am aplecat peste ea. în loc s se întind . am sim it c este gata s izbucneasc în lacrimi. ÄNimic per se". în loc de a-i da Rachelei sentimentul c locul ei în cas ca i copil este ceva sigur ² un sentiment care poate veni doar de la p rin ii angaja i în cre terea copiilor ². Am decis s nu te mai consult. de terapie de lung durat . Nu e ti oaspete. Cel pu in nu în ceea ce prive te o persoan . Uite ce e. Ar fi fost un bun pre edinte la General Motors. lucrul cu tine a devenit plictisitor. a a c de ce s -mi mul ume ti pentru ceea ce î i apar ine?" ÄNu pot s cred c gîndi i în felul acesta!". ÄProbabil crezi c este posibil s vii aici într-o diminea . a ap rut un an mai tîrziu. cum s fi sim it c locul ei la mine era sigur? Astfel de r ni cauzate de faptul c p rin ii nu reu esc s se angajeze nu se vindec prin cîteva cuvinte. La începutul terapiei. presupun c a putea. este doar casa dvs. Voi munci cu tine atît cît este necesar. ÄAtunci crezi c te pot da afar oricînd vreau". Rachel. Ai achizi ionat acest timp i spa iul din acest birou. M pl te ti pentru a avea acest drept. Nu tiu dac vei abandona lucrul nostru împreun atunci cînd vei fi preg tit s o faci sau înainte de asta. sau zece ani sau oricît. am r spuns. chiar dac mi-ar lua un an. nu ar fi nici etic. . sau mai degrab condus cu sentimentul c ar putea fi dat afar oricînd gre e te cu ceva. atunci cînd o întîlneam în camera de a teptare i înc o dat cînd intra pe u a biroului meu. i mi-am luat un angajament fa de tine. Nu a vrea. am replicat eu. chiar dac a putea. Mark spunea totdeauna: «Re-laxeaz -te i las s se întîmple. Printre altele. ÄEi bine. mama Rachelei i-a comunicat exact opusul: la fel ca pentru un salariat. poate c nu vreau s m relaxez i s las s se întîmple. 130 Iubirea E o femeie remarcabil . Dar alt parte din mine este mul umit de felul cum stau lucrurile acum. La urm toarea edin . prin cîteva asigur ri superficiale. s vorbi i". La revedere i noroc bun. cum st tea întins pe canapea. pozi ia Rachelei era garantat doar atîta timp cît ea producea ce i se cerea i se comporta în func ie de a tept ri. biata Rachel!" Gestul a e uat. nu sînt sigur c vreau. ÄNu m-am gîndit niciodat la ceva ca fiind dreptul meu. Acest birou. tu e ti cea care va pune punct rela iei noastre. Rachel s-a în sprit imediat i s-a ridicat cu ochii usca i.i spun: «Rachel. sau cinci ani. fostul ei so Mark îmi spusese: ÄCred c mama Rachelei are multe de-a face cu problema ei.

iar eu tot nu am f cut-o." Pentru Rachel. dar s pt mîn dup s pt mîn Äuita" s mi le aduc . ceva ce nu o va p r si. De fiecare dat . toate motivele pentru care nu m mai pute i trata. Rachel a spus: ÄPentru c m trag dintr-o familie bogat . Rachel. Rachel. ceea ce voia s exprime frigiditatea Rachelei fa de so i fa de prietenii anteriori era: ÄNu o s m dau ie cînd tiu al naibii de bine c ai s m la i balt mîine. în cele din urm . Apoi a fost de acord. Era rîndul Rachelei s fie încurcat . am întrebat. nu-i a a." ÄTu chiar crezi c am s te concediez. Realist vorbind. A putea s te îmboldesc. reu eam s o conving s se întoarc . un zid de siguran într-o lume f r angajamente. Dup un an de terapie. oricine ar crede la tfel. mai aproape de lacrimi decît fusese vreodat . Una dintre forme este frigiditatea Rachelei. ÄTot nu în eleg ce vrei s spui. acest fapt era ridicol. este sindromul: Äo s te p r sesc eu înainte s m p r se ti tu". Pe de alt parte. poimîine. Dar eu nu sînt mama ta." ÄAceasta este ultima noastr edin . în cazul în care nu au primit niciodat o ferm angajare din partea p rin ilor lor. A urmat o lung perioad de t cere. Rachel a p r sit terapia de mai multe ori în timpul anului urm tor. trecea printr-o perioad dificil în ceea ce prive te banii. a a c o s renun a i la mine. Iat de ce ast zi va fi ultima noastr edin . Nimeni nu mi-a mai oferit o reducere pîn acum. Vei fi aici atîta timp cît vei dori." RISCUL ANGAJ RII 131 ÄN-am nici cea mai vag idee despre ce se întîmpla". Sindromul Äo s te p r sesc eu înainte s m p r se ti tu" devine mai puternic pe m sur ce o persoan precum Rachel devine mai apropiat de o alta. Äla ultima edin a i vrut s plîng. i trebuia ori s înceteze s m vad ori s m vad doar o dat pe s pt mîn . dup o combina ie de scrisori sau telefoane de-a lungul unei s pt mîni sau a dou . La ultima edin a i f cut totul ca s m ajuta i s plîng. Dvs." De fapt. la sfîr itul celui de-al doilea an.ÄCe vrei s spui?". am spus. poate mama ta. în b t lia purtat cu incertitudinea dac ea ar putea permite angaj rii noastre reciproce s se adînceas-c . Era ceva ce-i apar inea. tiam c mo tenirea ei reprezenta pentru Rachel ceva mai mult decît bani. cu dou edin e pe s pt mîn . Ea m-a privit cu un amestec de fric . tiam c Rachel avea o mo tenire de 50 000 de dolari. Acest sindrom îmbrac multe forme sau deghiz ri. iar ea nu era dispus s se angajeze cînd harta experien ei ei trecute îi ar ta ca sigur faptul c nimeni nu se va angaja în schimb fa de ea. Nu toat lumea este ca mama ta. Mai întîi. De i era destul de rezonabil în ceea ce m privea s -i cer s intre în banii de mo tenire pentru a pl ti taxa standard. ÄEi bine". pe lîng salariul modest pe care-1 cî tiga la serviri i c în co132 Iubirea munitate era cunoscut ca f cînd parte dintr-o familie veche i înst rit . Nu te voi concedia niciodat ." ÄNu. a fi confruntat-o cu faptul c î i putea permite serviciile mele mult mai u or decît al i pacien i i c f r nici o îndoial se folosea de problema banilor în mod fals." Una dintre problemele pe care le au oamenii în general în rela iile lor ca adul i. De i nu a ap rut la un nivel con tient. am putut s ne ocup m mai direct de chestiunile implicate. în mod normal. Mi-a spus c s-a gîndit la venitul ei i i-ar permite s pl teasc 50 de dolari pe s pt mîn i mi-a oferit suma pentru o edin . I-am explicat c refuzul de a-mi ar ta poeziile are aceea i semnifica ie ca i refuzul sexualit ii fa de Mark i al i ." M-am sim it încurcat. a întrebat ea. A i vrut s plîng mai demult. Äa l sa s se întîmple" în ceea ce prive te sexualitatea sau alte lucruri reprezenta o angajare a ei. Rachel m-a anun at c nu î i mai poate permite 80 de dolari pe s pt mîn . Nu e ti aici ca s faci ceea ce vreau eu s faci. pentru a sc pa de o apropiere din ce în ce mai mare de mine. mi-a spus ea. O s însuma i toate lucrurile care nu sînt în regul cu mine. De la divor ul s u. vînz torii din ora m-au înc rcat cu cele mai mari pre uri suportabile. în cele din urm . Nu pot s fac ceea ce vre i dvs. s fac. Rachel?" ÄDa. a spus ea. ÄChiar ve i face asta?". ÄO s -mi spune i toate lucrurile care nu sînt în regul cu mine. Tu nu e ti angajata mea. dar nu am nici o putere asupra ta. Am aflat c Rachel scria poezii i am rugat-o s mi le arate i mie. a refuzat. neîncredere i bucurie. îmi oferi i o reducere. nu oricine. E ti aici ca s faci ceea ce vrei tu i cînd vrei tu. am crezut c este un risc pe care ea nu era înc gata s i-1 asume i c dac insistam va pleca cu adev rat. I-am spus c voi reduce taxa la 25 de dolari pe edin i c voi continua s o v d de dou ori pe s pt mîn . Am aprobat din cap.

pentru c exist o arm care îl amenin din spate i una care-1 amenin din fa . care înainte fusese scor oas i formal . Operatorul de computer pe care l-am descris în prima sec iune ca exemplu de transfer e un astfel de caz. etc. atunci. ci una de autoexprimare. în cele din urm . p rînd autosuficient i Äputernic". Un tîn r homosexual pasiv ia pentru prima oar ini iativa de a-i cere unei fete o întîlnire. în cele din urm . a spus ea. îns schimb rile trebuie s existe dac cineva vrea s duc o via de iubire. o so ie anterior dependent îl anun pe so ul dominator c va ob ine o slujb . Rela ia noastr . am examinat dificult ile schimb rii h r ii realit ii. dac angajarea terapeutului este suficient . explorare. permi îndu-i acestuia s ias din raza lui de vedere. ÄEste primul loc în via a mea în care m simt în siguran . indiferent dac lui îi place sau nu. în cel de-al treilea an de terapie Rachel a început Äs lase s se întîmple".i demonstreze angajarea reprezint punctul de cotitur al terapiei. De ce îi era fric de o astfel de profunzime? Etc. i-a dat seama c sexul nu este o experien de angajare. Apoi. Äb iatul mamei" de 50 de ani îi spune mamei lui s nu i se mai adreseze cu numele de alint. Pîn cînd a terminat terapia. Soldatul nu poate fugi. în alte rela ii. adeseori mai mult team i fric decît are un soldat care intr în b t lie. un b rbat distant din punct de vedere emo ional. ca o bun mam pe care nu o avusese. ea a fost rapid capabil s se aventureze mai departe. vindecarea temeinic nu apare. spontan . Dar ei trebuie s -1 ating pentru a fi vindeca i. din fericire. Pentru Rachel.b rba i." De la securitatea biroului meu i a timpului petrecut împreun . ajungînd s accepte faptul c eu am un angajament fa de ea. c are i ea o via proprie de tr it. Nevoia sa de angajare din partea mea era atît de total . cînd va trebui s întreprind ac iuni noi i nefamiliare. Deseori nu am fost atît de norocos. indiferent dac este singur sau are un psihoterapeut ca îndrum tor. în cel de-al patrulea an. preocupat s se bucure de toate rela iile umane care îi ie eau în cale. De ce credea c a-mi ar ta poemele reprezenta o angajare total a ei? De ce credea c a. tiind c eram totdeauna la dispozi ia ei atunci cînd se sim ea agresat . Pentru terapeut. Äînainte nu tiam c e posibil s fii atît de relaxat în prezen a unei alte persoane". prin urmare. în mod ciudat. î i permite pentru prima oar s plîng în public. o persoan care nu a avut niciodat încredere în nimeni se întinde pentru prima oar pe canapeaua analistului. unii pacien i pot s 134 Iubirea vin încrez tori la terapie dou sau trei ore pe s pt mîn timp de ani de zile i totu i s nu ating acest punct. implicînd frecvente extinderi de sine în noi dimensiuni i teritorii de implicare. care îl infantilizeaz . Dac angajarea terapeutului este insuficient pentru a supravie ui vicisitudinilor rela iei. etc. terapia va reu i. i-a asumat riscul de a m l sa s -i v d poeziile. Punctul în care pacientul începe s . joac .i împ rt i sexualitatea însemna de asemenea o angajare total ? Chiar dac nu a fi receptiv la poezii. cred c acest punct a fost cel în care mi-a oferit poeziile sale. sau Rachel. Frigiditatea ei sa retras. în consonan cu noua sa viziune asupra lumii. încît nu am fost capabil sau dispus s i-o ofer. Am fost. s-a sim it liber s permit sexualit ii ei s izbucneasc . Dar individul care încearc s se . asta ar însemna o total respingere a ei? O s termin m prietenia RISCUL ANGAJ RII 133 noastr pentru c ea nu e un mare poet? Poate c împ rt in-du-mi din poeziile ei rela ia noastr va deveni mai profund . înv are i abandonare fericit . prin urmare. în sec iunea precedent . care Älas s se întîmple" i plînge pentru prima oar în biroul meu: aceste ac iuni i multe altele implic un risc personal i. Rachel a devenit o persoan vivace i pasionat . în discu ia despre disciplina devo iunii fa de adev r. s rîd i s tachineze. a devenit cald . o angajare fa de terapeut i fa de terapia îns i. pentru c atunci tie c pacientul i-a asumat riscul angaj rii de a se face bine i c . deseori luminîndu-i sufletul i bucurîndu-1. Riscul angaj rii în terapie nu este doar riscul angaj rii în sine. a viziunii asupra lumii i a transferurilor. A face astfel de noi ac iuni ² a se comporta în mod diferit fa de felul în care se comporta înainte ² poate reprezenta un risc personal extraordinar. Totu i. Vor ap rea multe puncte în c l toria cre terii spirituale a cuiva. Al ii ar putea s -1 ating chiar în primele dou luni. capabil s îi ofer Rachelei un grad suficient de angajare pentru a dep i efectele rele ale lipsei de angajare de care avusese parte de-a lungul copil riei. ci de asemenea este riscul confrunt rii cu sine i al schimb rii. atingerea acestui punct este un moment minunat de eliberare i bucurie. a putut s chicoteasc . de obicei ² de i nu inevitabil ² pacientul va r spunde mai devreme sau mai tîrziu cu o angajare crescînd .

Disponibilitatea terapeutului de a suferi în astfel de momente este poate esen a terapiei. cît mai degrab cu fric i înfrigurare. îi spunem acelei persoane: ÄTe în eli. Riscul confrunt rii Ultimul i probabil cel mai mare risc al iubirii este riscul exercit rii puterii cu umilin . iar copiii lor i lumea îi vor l sa mult în urm . sînt pu ine pe care nu am ales s le încalc într-un moment sau altul. a a cum se întîmpl de obicei. înc o dat . p rintele spune. Pentru a r spunde nevoilor lor s n toase. Cel mai comun exemplu este actul confrunt rii iubitoare. eu am dreptate. în fapt: ÄNetrebnicia ta nu e un lucru bun. Acest loc." P rin ii. a cre terii i a înv rii de la copiii lor aleg un drum al senilit ii ² indiferent dac î i dau seama de asta sau nu ². în fapt. tu gre e ti. Am dreptul s te critic. A înv a de la copiii lor este pentru mul i cea mai bun ocazie de a. Trebuia s se întîmple a a. i ca în toate exemplele de iubire. Doar cînd sîntem dispu i s suferim astfel de schimb ri putem deveni p rin ii de care au nevoie copiii no tri. Cînd privesc retrospectiv la orice caz încheiat cu succes pe care l-am avut.i asigura o b -trîne e plin de sens. o schimbare de sine. Nu atît din lene sau lips de disciplin . s fiu diferit i s risc neconven ionalul. ar trebui s fii altfel. înc o dat ." Cînd un p rinte se confrunt cu un copil. de exemplu. cînd privesc retrospectiv la cazurile mele încheiate cu succes nu este nici unul care s nu fi dus la o schimbare semnificativ . terapeu ii se dezvolt i se schimb pe ei în i i. dar care apoi devin total ineficien i ca p rin i din cauz c nu sînt 136 Iubirea capabili s se schimbe i s . din contr . iar nevoile lor se schimb . nu eu.i asculta copiii. prin urmare. trebuie s ne schimb m pe noi în ine. care. spunînd: ÄE ti pe cale s devii un netrebnic". va spune: ÄConcentrarea ta asupra muncii nu e bun i e excesiv . din cauz c terapia pacientului meu p rea s cear acest lucru într-un fel sau altul.RISCUL ANCÎAJ RII 135 dezvolte se poate retrage totdeauna într-un model mai comod i mai familiar al unui trecut limitat. RISCUL CONFRUNT RII . deoarece comportamentul meu sexual e normal. A a se întîmpl cu faptul de a fi un bun p rinte i tot a a cu faptul de a fi un bun psihoterapeut. necesit o extindere i.i exercita capacitatea de confruntare. iar cînd este perceput de pacient. Din p cate.i modifice atitudinile în ceea ce-i prive te pe copiii acum mai mari i diferi i de cum erau. sîntem obliga i s ne schimb m i s cre tem odat cu ei. aceea de a spune: ÄAm dreptate. iar în celelalte privin e sînt în regul . Terapeutul trebuie s ri te i el schimbarea. Din aceast disponibilitate de a se extinde pe ei în i i i de a suferi împreun cu pacien ii lor. P rin ii care nu sînt dispu i s ri te suferin a schimb rii. Oricine cunoa te p rin i care." Mul i oameni nu au nici o dificultate în a. i deoarece copiii cresc permanent. el îi spune: ÄE ti frigid i e gre it ca tu s nu-mi r spunzi sexual cu o mare ardoare. reprezint disciplina punerii între paranteze. Aceea i punere între paranteze i extindere de sine este implicat în a." Cînd un so se confrunt cu so ia în privin a frigidit ii ei. Este imposibil s în elegi cu adev rat pe cineva f r a face loc acelei persoane în tine însu i. Dintre toate regulile bune i folositoare ale terapiei care mi-au fost predate. so ii i tot felul de oameni în tot felul de roluri o aplic în mod curent sau la întîmplare. mult lume nu profit de aceast ocazie. în ciuda faptului c nu am slujba ta. este întotdeauna vorba despre un fapt terapeutic. am o viziune asupra lucrurilor mult mai bun decît a ta i tiu cu siguran c ar fi potrivit s te implici i în alte activit i. pot s v d c într-un anumit punct sau puncte a trebuit s trec linia. Oricînd ne confrunt m cu cineva. ar fi incorect s vedem suferin a i schimbarea implicat în faptul de a fi un bun p rinte ca pe o form de sacrificiu de sine sau de martiraj. în atitudinile i perspectivele mele. Tu ai o problem din punct de vedere sexual. deseori radical . a trebuit s ies din siguran a rolului de analist prestabilit. S-a spus c psihoterapeutul de succes trebuie s vin în rela ia psihoterapeutic cu acela i curaj i cu acela i sim al angaj rii ca i pacientul. deoarece eu nu sînt un netrebnic i deoarece eu am dreptate. p rin ii au mai mult de cî tigat din acest proces decît copiii lor." Cînd o so ie se confrunt cu so ul ei pe tema c el nu petrece destul timp cu ea i cu copilul. pot s se ocupe eficient de copiii lor pîn la vîrsta adolescen ei.

cît mai obiectiv . Mama pacientei era o femeie mînioas i violent . s gîn-deasc : ÄEu am dreptate. Prima cale este cea a arogan ei. Pentru persoana care iube te cu adev rat. produce mai mult resentimente decît cre teri spirituale i are alte efecte neinten ionate. în treburile zilnice. tiu mai bine decît tine ce e mai bine pentru tine.) Persoana care iube te cu adev rat. atunci cînd iubitul pare a avea nevoie de ea. ÄChiar v d clar cum stau lucrurile sau operez pe baza unor supozi ii obscure? Chiar îl în eleg cu adev rat pe cel pe care-1 iubesc? S-ar putea ca nu aceasta s fie calea prin care cel pe care-1 iubesc s devin mai în elept. cu respect i supu enie neîncetat . îndrum tor spiritual. tat l unei paciente ale mele de vîrst medie. de-a lungul experien ei mele. necesitînd o veritabil extensie de sine. în care cel ce iube te î i va examina riguros valoarea în elepciunii proprii i motivele care se afl în spatele acestei nevoi de a. Dilema poate fi rezolvat numai printr-o con tiincioas scrutare de sine. 1969. prin egoismul ei. îns iubirea veritabil va recunoa te i va respecta individualitatea unic i identitatea separat a celeilalte persoane. New York. în tradi ia credin ei cre tine. fac s creasc mai mult cantitatea de confuzie din lume decît cantitatea de iluminare. ascunzîndu-se în siguran a moral a blînde ii. din secolul al XVI-lea. dintr-un motiv sau altul. dar care nu merg mai departe. Preotul nu a ripostat niciodat i î i sf tuia fiica s -i r spund mamei ei a a cum o f cea i el. în fapt. Ira Progoff. o persoan tie mai mult decît cealalt ce e mai bine pentru aceasta din urm i în realitate se g se te pe o pozi ie de cunoa tere sau de în elepciune superioar în privin a subiectului în discu ie. este esen a umilin ei i blînde ii. Multe asemenea critici i confrunt ri. Exist un num r semnificativ de indivizi care. au înv at s . trad. cel mai în elept dintre ei doi va avea. este cea mai întîlnit modalitate de confruntare la copii. Un astfel de om a fost un preot. care î i domina familia prin firea ei îfnoas . a privat-o de o îngrijire p rinteasc adecvat exact în aceea i m sur ca i mama sa. f cute de obicei în mod impulsiv. Confruntarea cu cineva iubit înseamn a. Cînd a început terapia.137 aruncînd critici în stînga i-n dreapta. persoana iubitoare se va afla frecvent într-o dilem . obliga ia de a-1 confrunta pe cel lalt cu problema respectiv . idee la care ajungem printr-o scrupuloas îndoial de sine i autoexaminare. captiv între respectul iubitor pentru calea în via a celui sau a celei iubite i responsabilitatea de a." Dar realitatea vie ii este în a a fel încît.i inhibe tendin a instinctiv de a critica sau de a se confrunta cu spontan arogan . Julian Press. afl m c : ÄBlînde ea în ea îns i nu este nimic altceva decît o cunoa tere i o sim ire cu adev rat a sinelui unui om a a cum este el. în sfîr it. Prin urmare. (Voi spune mai multe despre aceasta mai tîrziu. Orice om care se prive te i se simte pe sine cu adev rat a a cum este va avea cu siguran blînde e. pentru ea. tu te în eli."* Exist . i-a dat. cel pu in în ceea ce prive te chestiunea în discu ie. Aceast 138 Iubirea scrutare de sine. profesori i indivizi în general. 92. engl.i exercita iubitoarea îndrumare. pîn a început s realizeze c blînde ea tat lui însemna sl bi* The Cloud of Unknowing (Norul necunoa terii). ea este de obicei sortit e ecului. Din cuvintele unui c lug r britanic anonim. dou c i de a confrunta i critica o alt fiin uman : aceea a siguran ei instinctive i spontane c avem dreptate sau aceea de a crede c cel lalt are probabil dreptate. RISCUL CONFRUNT RII 139 ciune i c . este clar c acest act are un mare poten ial de arogan . neîncercînd niciodat s î i asume puterea. care suferea din copil rie de o nevoz depresiv . va ezita.i asuma o pozi ie superioar moral i intelectual fa de cel iubit. p.i asuma rolul de conduc tor. s fi fost vreodat distructiv . nu este una obi nuit . tr gînd cu arma de la old. uneori. actul critic rii sau al confrunt rii nu apare cu u urin . pacienta mea î i venera tat l pentru nesfîr ita lui toleran i Äiubire". în pasivitatea lui. valorizînd unicitatea i diferen a persoanei iubite. din aceast cauz percep ia mea asupra nepriceperii sale s fie oare rezultatul propriului meu punct de vedere limitat? Nu cumva m slujesc pe mine însumi crezînd c persoana pe care o iubesc are nevoie s fie re-direc ionat ?" Acestea sînt întreb rile pe care to i cei care iubesc cu adev rat trebuie s i le pun neîncetat. în aceste circumstan e. întradev r. deci. la sup rare sau mînie. seama c el nu a f cut de fapt nimic pentru a o proteja . întorcîndu-i i cel lalt obraz. în orice caz. prin manipul ri i nu rareori prin b t i fizice aplicate so ului în fa a fiicei. Nu a trecut mult timp. so i. A doua este calea umilin ei. este mult mai probabil s aib succes i nu am observat.

so ii care se iubesc vor trebui s se înfrunte în mod repetat. cu cît cineva este mai smerit. cu excep ia inac iunii i neputin ei. un aranjament de tipul: ÄDac m scarpini pe spate. ferici i. De cîte ori ne exercit m puterea. Este o concep ie comun ideea c prietenia trebuie s fie o rela ie f r conflicte. Dac î i iubesc copiii. te scarpin i eu". sîntem binecuvînta i. în mod similar. S confrun i sau s critici este o form de exercitare a conducerii sau a puterii. totu i. f cînd aceast determinare. al umanit ii i. exemplul. Nici o c snicie nu se poate numi de succes dac so ul sau so ia nu va fi cel mai bun critic al celuilalt. dac doresc s contribuie la cre terea spiritual a celuilalt. Dac vrem s ne facem auzi i. liderilor ² majoritatea celor care exercit puterea ² nu con tientizeaz acest lucru. A nu reu i într-o confruntare cînd aceasta este necesar pentru nutrirea cre terii spirituale reprezint un e ec al iubirii tot atît de mare precum critica negîndit . cu atît va fi mai smerit. care este cerut de iubire. în orice caz. de exemplu. organizarea activit ilor . Dac este vorba de iubire. exist semne c ideea de prietenie a început s se adînceasc . ne a tept m s influen m cursul lumii. Este clar c exercitarea puterii.i examineze riguros valorile înainte de a stabili cu precizie c tiu ceea ce este mai bine pentru copilul lor. ca urmare. este suficient s spunem c persoanele care iubesc trebuie s se preocupe de aceast art . rela ia este superficial sau chiar supus e ecului. dar distructivi. condamnarea i alte forme active de privare de îngrijire. înainte de a decide dac acesta va fi mai înclinat s r spund favorabil confrunt rii. o pierdere de timp. Acest tip de rela ii sînt superficiale. în afara confrunt rii sau critic rii: cum ar fi sugestia. atunci cînd iubim. Pot fi scrise volume întregi despre arta de a exercita puterea.de r utatea mamei i pentru a înfrunta r ul. care le este atît de u or aplicat. cu grij i aten ie poate. umane sau de alt natur . rezultînd numai în urma unui schimb reciproc de favoruri i complimente prescrise de bunele maniere. pentru copilul meu. Cine sînt eu s influen ez cursul evenimentelor omene ti? Ce autoritate m-a investit s decid ce este mai bine pentru so ia mea. nel sîndu-i nici o op iune. p rin ii trebuie. F r aceasta. s -i înfrunte i s -i critice uneori.m. pentru ara mea sau pentru rasa uman ? Cine mi-a dat dreptul s îndr znesc s m încred în propria-mi în elegere. Majoritatea p rin ilor. trebuie s ne extindem pe noi în ine pentru a ne ajusta comunicarea în func ie de capacit ile celui pe care îl iubim. pentru c . P rin ii iubitori. deci. recompensa i pe140 Iubirea deapsa. sporirii aten iei fa de el sau aplic rii uneia dintre celelalte forme de influen are. în arogan a exerciRISCUL CONFRUNT RII 141 t rii puterii f r o total autocon tientizare. ca singurele modele comportamentale.d. ne juc m de-a Dumnezeu. în afar de aceea de a încorpora amarele manipul ri ale mamei. muncesc pentru în elepciunea pe care le-o cere iubirea tiu c aceast ac iune înseamn s te joci de-a Dumnezeu i mai tiu de asemenea c nu exist alternativ . ei vor putea de asemenea s analizeze caracterul i capacit ile copilului. Iubirea ne constrînge s ne juc m de-a Dumnezeu avînd con tiin a întreag a . trebuie s se examineze mai întîi pe ei în i i i s . în m sura în care rela iile din c snicie servesc promov rii cre terii spirituale între parteneri.a. adesea superioare. Este evident c mai exist multe alte c i. iar apoi s vreau s -mi exercit voin a asupra lumii? Cine sînt eu. la fel de mult pe cît le vor permite copiilor lor s -i critice i s -i înfrunte. Confruntarea reciproc în iubire este o parte semnificativ a tuturor rela iilor umane importante i de succes. trebuie s vorbim într-o limb pe care ascult torul o poate în elege i la un nivel cu care ascult torul poate opera. Apoi. pentru a influen a cursul evenimentelor. laudei. iar în majoritatea cazurilor va avea un efect v t m tor. ignoran i în ceea ce prive te faptul c ne juc m de-a Dumnezeu. crearea de noi experien e. odat cu pseudou-milin a lui. în cel mai bun caz. s m joc de-a Dumnezeu? Acesta este riscul. într-o manier predeterminat . Exercitarea puterii nu este nici mai mult nici mai pu in decît o încercare de a influen a cursul evenimentelor. necesit un mare volum de munc . Cînd ne confrunt m cu cineva sau critic m pe cineva o facem deoarece vrem s schimb m cursul vie ii persoanei respective. interdic iile sau permisiunile. dar ce leg tur are aceasta cu riscul implicat? Problema este c cu cît cineva iube te mai mult. dar nu mai pu in activ. Dar aceia care iubesc cu adev rat i. cu atît e mai cople it de posibilitatea apari iei arogan ei din exercitarea puterii. Din fericire. întreb rile. ele trebuie s g seasc cea mai eficient cale pentru aceast cre tere în condi iile date. Pentru obiectivele noastre. profesorilor. printr-o ac iune con tient sau incon tient . interzic intimitatea i nu servesc numele de prietenie. S confrun i pe cineva cu ceva cu care nu se poate descurca va fi.

dup cîteva încerc ri cu al i terapeu i. Le spun frecvent pacien ilor mei c sentimentele lor sînt sclavii lor i c arta autodisciplin rii e asem n toare artei proprietarilor de sclavi. Se va întîmpl . concertele lor zilnice de ipete i haoticul model al c sniciei lor 1 142 Iubirea continua neschimbat. iar voin a lor este stoars . prin urmare." Aproape imediat dup aceasta. iar în curînd proprietarul de sclavi va afla c el este sclavul acestor sclavi. nu numai c autodisciplina este de obicei iubire transpus în ac iune. Primul tip de proprietar de sclavi nu. ÄNo iunea dvs. aveau de patru ani o c snicie marcat de ipete aproape zilnice. în nici un caz. persoanele care iubesc î i asum responsabilitatea de a încerca s fie Dumnezeu. a a cum se întîmpl cu arta copiilor: toate lucr rile sînt cam la fel. sclavii devin din ce în ce mai pu in productivi. ÄDar dvs. autodisciplina nu presupune strivirea i nimicirea sentimentelor. arti ti Äboemi". în general. înc un paradox: numai ie ind de sub umilin a cerut de iubire oamenii pot n zui s fie Dumnezeu. nu f r arm. bineîn eles. Doi tineri inteligen i. care este o form a voin ei. dar. unice i pline de în elesuri. psihiatrii cunosc bine adev rul vechiului proverb: ÄRîurile pu in adînci sînt zgomotoase" i ÄApele lini tite sînt adînci. Din contr . farfurii sparte i certuri ce se soldau cu zgîrieturi pe fa . nu le ofer nici o structur . sentimentele sînt sursa energiei. De i nimeni nu trebuie s fie sclavul propriilor sentimente. dar de asemenea orice om care iube te veritabil se comport cu autodisciplina i orice rela ie de iubire veritabil cuprinde disciplina. ca în timp sclavii lui s se opreasc din munc i s înceap s se mute în conac. Rezultatul acestui stil este acela c într-un timp relativ scurt. Proprietarul de sclavi ce practic acest stil e atît de obsedat de frica c ace ti sclavi (sentimentele) pot s scape de IUBIREA ESTE DISCIPLINAT 143 sub control i este atît de hot rît ca ei s nu îi cauzeze nici o problem . unul extrem de colorat. într-un sens. de iubire i c snicie nu las loc pasiunii. de a nu se juca neaten i de-a Dumnezeu i de-a îndeplini voin a divin f r gre eal . invadînd salonul i sp rgînd mobila. în consecin . ocazional. mi-au spus. spre o rela ie mult mai pu in discordant .ceea ce facem. cel opus. ‡ Iubirea este disciplinat Am indicat c energia pentru munca autodisciplinei deriv din iubire. Exist dou tipuri de gre eli comune pe care proprietarii de sclavi le pot face i care reprezint forme extreme i opuse de conducere executiv . continuînd cu infidelit i s pt mînale i separ ri lunare. Faptul c un sentiment este necontrolat nu indic . ele sînt precum puterea calului sau a sclavului. evident c mi-a ordona comportamentul într-un asemenea fel încît s contribuie cît se poate la cre terea spiritual a lui sau a ei. întîlnim aici. ei au p r sit terapia i mi s-a adus la cuno tin c trei ani mai tîrziu. încît îi bate regulat pentru a-1 asculta i îi pedepse te sever la primul semn de putere din partea lor. f cînd posibil îndeplinirea misiunilor vie ii. în primul rînd. Pasiunea înseamn sim irea marii profunzimi. vre i s scoatem pasiunea din rela ia noastr ". cu care am încercat s lucrez odat . Cu aceast con tiin . trebuie s le trat m cu respect. c este mai adînc decît un sentiment disciplinat. ce presupune sentimentul de vinov ie al nevroticului. fiecare dintre ei a perceput în mod corect c aceast terapie îi va conduce c tre cre terea autodisciplinei i. Nu e nici o îndoial c mariajul lor este. aruncate pe hîrtie f r îndemînare." Nu trebuie s ne închipuim c o persoan ale c rei sentimente sînt controlate i st pînite nu poate fi una plin de pasiune.i disciplineaz deloc sclavii. Dac a iubi cu adev rat. Prin urmare. la fel ca i slaba productivitate a vie ilor lor individuale. nu le stabile te limite. sentiment ce influen eaz deseori celelalte sentimente ale lui este la fel de autodis-tructiv. în t cutele nuan e controlate ale lui Rembrandt se pot g si culori infinit de bogate. La scurt timp dup ce ne-am început munca. De vreme ce ele lucreaz pentru noi. Cel lalt stil de conducere. Dar este asem n tor cu culorile primare din picturile copilului. tr ind în acela i haos ca mai sus men ionatul cuplu Äboem" cu tulbur ri de caracter. nu îi trimite în nici o direc ie i nu este clar cine e eful.

dar sentimentul se asociaz cu investirea. Prima obliga ie a unei persoane care iube te veritabil o vor constitui întotdeauna rela iile ei maritale i parentale. A a cum am indicat. trebuie s alegem dintre ei pe aceia de care sîntem îndr gosti i acum. iar sclavii se vor r scula. Este posibil ca aceast limitare s fie dep it . Dac procesul dureaz destul timp. în consecin . atunci poate spune c a reu it s realizeze ceea ce majoritatea oamenilor nu reu ea într-o via . dar reprezint . dar o mare autodisciplin este cerut în extinderea sinelui pentru a evita Äexpansiunea . de necontestat c sînt o mul ime de asemenea spirite atît de încuiate în spatele unor armuri impenetrabile încît. depozitul nostru de energie este limitat la fel ca i orele dintr-o zi. el nu este sortit nim nui altcuiva. Mitul este de ajutor. previziunea proprietarului de sclavi se va adeveri. în orice caz. ele sînt damnate la un e ec aproape sigur. crescîndu-1 cu hran buna. exclusivitatea sexual . Iubirea veritabil e pre ioas . Oamenii au capacit i diferite. ci confuzie i neproductivitate. prin urmare. o limit inutil în fa a capacit ii lor de a se oferi i altora. contribuind la stabilitatea i productivitatea rela iilor umane. în ciuda celor mai mari eforturi de a nutri i cre te acele spirite. într-adev r. de asemenea. Sau vor înclina din ce în ce mai mult spre o rebeliune f i . Dar ea trebuie f cut . într-o noapte. rezultatul nu va fi o iubire veritabil . Este. Unul dintre ele este mitul vestic sau american al iubirii romantice. prin extrapolare. de asemenea. Aceast alegere nu este u oar . mitul exclusivit ii nu este numai fals ca atare. întrebîndu-le de s n tate. Nu putem s iubim pe oricine. în primul rînd capacitatea posibilului primitor al dragostei noastre de a r spunde iubirii prin cre tere spiritual .i transforma familia într-o uniune a iubirii. redirec ionîndu-le i înv îndu-le.de severul tratament pe care l-au primit. tratament i asisten medical . Exist unii oameni care pot s iubeasc mai mult de o singur persoan în acela i timp. într-adev r. prescrie excusivitatea rela iilor de dragoste. a s di s mîn a pe un teren arid. dac cineva poate spune c a construit o rela ie de iubire veritabil cu partenerul i cu copilul. Acest mit. Aceasta este geneza unor psihoze i a unor nevroze cople itoare. decizînd clar între ele. un factor care va fi examinat mai tîrziu. vrînd sau nevrînd. Aceasta este ea îns i o problem din mai multe motive. din afara familiei. Pentru ace tia. Deoarece iubirea veritabil implic o extensie de sine. dac sîntem atît de ferici i încît s fim în pozi ia în care majoritatea indivizilor ne solicit aten ia. nel sînd niciodat vreun semn de îndoial asupra a cine e eful. Trebuie de asemenea analizat i cealalt fa et a problemei de a iubi prea multe persoane. Dar iubirea veritabil pentru relativ pu ini indivizi este tot ceea ce ne st în putere. Aici. nici u oar ) i echilibrate c i de mijloc. Exist adeseori ceva patetic la individul care a e uat în încercarea de a. Administrarea potrivit a sentimentelor se face în mod clar de-a lungul unei complexe (prin urmare nici simpl . stabilindu-le limitele. prin autodisciplin . s men in simultan mai multe rela ii de iubire veritabil . pentru c majoritatea fiin elor umane î i înfrunt limitele capacit ii lor de a se extinde în vederea dezvolt rii de rela ii de iubire veritabil numai cu so ii i cu copiii lor. exist cazuri în care capacitatea cuiva de a iubi este suficient de mare pentru a construi cu succes rela ii de iubire în familie i pentru a avea energie i pentru alte rela ii. organizîndu-le. care sugereaz c fiecare om este Ämenit" unul alt om. încercarea de a dep i limitele energiei noastre înseamn a oferi mai mult decît putem da i exist un punct de unde nu te mai po i întoarce. iar aceia care sînt capabili de iubire veritabil tiu c iubirea lor trebuie s fie focalizat cît de productiv posibil. Trebuie s fii foarte respectat i nutrit de energia lui creativ . încercarea de a iubi pe cineva care nu poate beneficia din iubirea ta de cre tere spiritual înseamn a. vor arde palatul i nu de pu ine ori cu proprietarul în untru. astfel. probabil. încurajîndu-le. putem avea sentimentul c iubim umanitatea i acest sentiment poate fi.i irosi energia. Printre sentimentele ce trebuie disciplinate se afl i sentimentul iubirii. în particular. dincolo de care încercarea de a-i iubi pe to i cei ce ne apar în cale devine fra144 Iubirea uduloas i d un toare pentru cei pe care vrem s -i ajut m. Mul i factori trebuie avu i în vedere. ascultînd i r spunzînd vocilor lor. c utînd înc rela ii de iubire în afara IUBIREA ESTE DISCIPLINAT 145 familiei. Totu i. Aceasta e calea unei autodiscipline s n toase. poate fi chinuitor de dureroas . proprietarul î i trateaz sentimentele (sclavii) cu respect. de ajutor în aprovizionarea noastr cu destul energie pentru a manifesta o dragoste veritabil pentru cî iva indivizi anume. necesitînd grij i aten ie continu . la fel cum poate fi asumarea puterii dumnezeie ti. dar dac i se permite s o ia razna. sînt cerute cantit i vaste de energie i. acesta nu este echivalent cu iubirea veritabil .

în orice caz. Cu cît nutresc mai mult cre terea spiritual a celorlal i. Tu e ti tot ce po i s fii. a avut cîteva încerc ri serioase de sinucidere i a trebuit s fie internat aproape continuu timp de 13 ani dup aceea într-o mul ime de spitale i sanatorii. în totalitate. Mai mult decît atît. eu o doresc i joac cu mine jocul acest. E ecul de a percepe i respecta aceast separare este întîlnit deseori i reprezint cauza multor boli mintale i suferin e inutile. Pîn la vîrsta de 18 ani. a început în sfîr it s se îns n to easc . Prima dat cînd am început s în eleg cît narcisism poate exista a fost în timpul unui interviu cu o pacient schizofrenic . Poate c sînt neopu-ritan. Spune i-i a a cum vre i." Ceea ce a vrut s spun a fost c doar cî iva dintre noi au o capacitate de autodisciplin atît de mare încît s men in rela ii în care exist iubire veritabil atît în familie. indivizii narcisi ti. Cînd iubesc veritabil. Nu fac niciodat ceva pentru altcineva. de a accepta faptul c prezint tulbur ri schizofrenice. sînt neputincio i în a. ar spune unii. ci tot ce fac fac pentru mine însumi.i percepe copiii. Sînt. unii dintre cititori s-ar putea sim i s tui de conceptul de disciplin i vor concluziona c sînt avocatul unui stil de via de o plictisitoare Autodisciplin calvinistic permanent ! Permanent autoanaliz ! Datorie! Responsabilitate! Neopuritanism. cît a * ÄLove îs Everywhere" (ÄIubirea-i pretutindeni"). Cel care iube te veritabil îl va percepe întotdeauna pe cel pe care îl iube te ca pe cineva care are o identitate total separat . Iubirea veritabil este împlinire de sine. durat munca noastr . întotdeauna cel care iube te veritabil va respecta i chiar va încuraja aceast separare i individualitatea unic a celui pe care îl iube te. a a cum mi-a relatat un prieten de-al meu: ÄIubirea liber e un ideal. i a a cum am crescut prin iubire. în fapt. întradev r. Din nefericire. o caracteristic major a iubirii veritabile este c distinc ia între sine i altcineva este întotdeauna men inut i conservat . tot mai constant . A a cum cînt John Denver: IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 147 Iubirea-i pretutindeni. eu o z resc. Apuca i o alt cale i ve i descoperi poate unele momente de bucurie extatic . e un ideal de care doar cî iva dintre noi sînt capabili. de a distinge între persoanele demne de încredere i cele nedemne. copyright 1975 Cherry Lane Music Co. o fiin uman egoist . dar ele vor zbura i vor fi din ce în ce mai am gitoare. este singura cale în aceast via pentru a ob ine o bucurie substan ial . de John Denver. so ii sau prietenii ca fiind separa i de ei în i i la nivel emo ional. cu toat disciplina pe care o presupune. a în eles c va fi necesar s munceasc mult tot restul vie ii ei pentru a se autodisciplina i a lupta cu aceast boal . Joe Henry.* Iubirea înseamn separare Chiar dac actul de a nutri cre terea spiritual a altcuiva are efectul de a nutri propriul spirit. cu cît iubesc mai îndelung. cît i în afara ei. f r disciplina iubirii veritabile libertatea este în mod invariabil potrivnic iubirii i distructiv . e ecul de a percepe separarea de tine a celuilalt se nume te narcisism. Despre aceast extraordinar complexitate a chestiunii (atins aici numai în trecere) vorbea Joseph Fletcher. Intre timp. Dar sînt i un nebun voios. Susan avea 31 de ani pe atunci. iubirea veritabil . în cele mai extreme forme. la fel a crescut i dragostea L 146 Iubirea mea. cu atît este mai nutrit cre terea mea spiritual . Cu cît iubesc mai mult. cu siguran datorit tratamentului psihiatric de calitate pe care 1-a primit în cursul acestor ani. teolog i autor al cer ii Noua Moralitate. a demonstrat o cre tere a capacit ii de a avea încredere în persoanele demne de încredere. cresc. s se respecte pe sine i s fac ceea ce este necesar pentru . Steve Weisberg i John Martin Sommers.prea lent a sinelui". tot mai prezent . cu atît devin mai mare. îmi extind inele. i cînd m extind. Libertatea i disciplina sînt într-adev r foarte strînse. Pentru cîteva luni. care ne-au acordat permisiunea de a o publica. pe care o voi numi Susan X. fii deci Via a -i perfect .

am recunoscut adesea în mame ale copiilor schizofrenici indivizi extraordinar de narcisi ti. iar Doamna X. ci pentru ea îns i. nu plîngea pentru Susan. am spus: ÄSînt dezorientat. Nu v sim i i mai degrab bucuroas decît trist ?" 148 Iubirea ÄNu m pot gîndi decît la ce via dificil înfrunt Susan". nu putea acum s fac distinc ia între Susan i propria persoan . ce repede progreseaz în acest domeniu. Sistemul de înv mînt e dep it. Cum poate face asta. am realizat c Doamna X. Dac i-ar fi spus mamei sale. Doamn X.i poat men ine i conduce cu succes o existen independent . Susan ar fi putut veni de la coal aducînd cîteva din picturile pe care profesorul ei i le-a notat cu 10. am sim it c se apropie timpul cînd Susan va fi în stare s p r seas spitalul i pentru prima oar în via a ei s . Doamna X. Nu le mai pas de copii. Ast zi v-am spus lucruri care sînt mai mult decît încurajatoare. sînt înc încurcat."." ÄBineîn eles c sînt trist ". la nivel emo ional. ca i ale mediului înconjur tor. î i deplîngea propria suferin i durere. am realizat c Doamna X. O utiliza pe Susan ca pe un mijloc de exprimare a propriilor nevoi. plin de mîndrie. într-adev r. mi-a zis. Nu o f cea con tient sau mali ios." De vreme ce ei nu îi percep pe ceilal i ca fiind ceilal i. Äexist ceva ce v-a putea spune despre Susan astfel încît s v fac s v sim i i mai încurajat i fericit pentru ea?" ÄNefericita via a Susanei este atît de plin de durere". ÄNu m pot ab ine s nu plîng cînd m gîndesc cît a suferit biata Susan. Ceea ce ea a sim it trebuia s simt i Susan. în realitate. Nu ar trebui s te extenuezi atît cu lucrul la coal . Dar spre marea mea surpriz .". Din punct de vedere intelectual. indivizilor narcisi ti le lipse te empatia. ar fi putut spune: ÄNu este extraordinar c domnul Jones e un ofer de autobuz atît de bun? Este atît de r bd tor i dr gu cu to i copiii i r ut ile voastre! Cred c ar trebui s îi oferi i un cadou mic i dr gu de Cr ciun. mergi la culcare. Susan ar fi putut veni acas în lacrimi din cauza faptului c a fost terorizat de cî iva b ie i în autobuzul colii. dar dumneavoastr p re i s fi i trist . La început am crezut c sînt lacrimi de bucurie. Susan era ea. am spus. Doamna X continua s plîng în t cere. într-o dup -amiaz în care Doamnei X. Doamn X. nici nimeni altcineva. ea singur . trebuie c a i participat la cel pu in 20 de întîlniri ca aceasta cu psihiatrii Susanei. în final. i din cîte tiu eu. ÄUita i." Pe de alt parte. Susan ca entitate. care este capacitatea de a sim i ce simte cel lalt. dar se vedea din expresia ei c era foarte trist . Doamn X. ar fi putut r spunde: IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 149 ÄSusan. Doamna X. Lipsindu-le empatia. Doamna X. am spus. în mintea ei. într-o lung explicare a ceea ce. un cuplu ar tos i s n tos. f r s fie nevoie s se sprijine pe al ii pentru a continua s se nutreasc . îns întîlnirea era pentru Susan. individ separat cu individualitate. cum era i Doamna X. nu putea s o perceap pe Susan ca avînd o identitate separat de a ei. Dar ne putem imagina profunzimea confuziei din copil ria Susanei provocat de narcisismul mamei sale i se poate analiza în mod obiectiv interac iunea mamelor narcisiste cu copiii lor. ea s-ar putea s sufere mai pu in decît oricare dintre noi din cauza în elepciunii cî tigate din b t lia cu schizofrenia. ÄSincer. nu pentru ea. Brusc. cu o cale diferit în via pur i simplu nu exista ² probabil.. într-adev r. cam de cincizeci i cinci de ani. într-o dup -amiaz cînd Doamna X. în experien ele ulterioare. atunci. putea recunoa te al i oameni ca fiind diferi i de ea îns i. Nu se poate spune c asemenea mame sînt în toate cazurile narcisiste sau c mamele narcisiste nu pot da na tere unui copil normal. în adîncurile min ii sale. nici unul dintre ei nu a fost mai optimist decît mine.a se îngriji." Am pornit. Schizofrenia este o boal extrem de complex . dar le-am explicat i c în mod clar a înv at multe din aceast suferin . Din cauza acestui mare progres. c partea cea mai grea a trecut i c nu e probabil ca ea s sufere de acum înainte mai mult decît oricare alt adult. a scîncit Doamna X. r spunse printre lacrimi Doamna X. Susan a trebuit s sufere mult vreme de-a lungul bolii sale. ci doar o extensie a lor în ile. de obicei p rin ii narcisi ti le r spund . pu in dup ce am început s explic. Aceasta s-a întîmplat cînd m-am întîlnit cu p rin ii ei. s-ar fi aflat într-o foarte bun dispozi ie. întreaga lume era ea. ÄDe-a lungul ultimilor 13 ani. cu evidente determin ri genetice. îi p ruse r u pentru propria persoan . Am fost foarte fericit s le descriu progresul enorm al Susanei i s le explic în detaliu motivele optimismului meu. mama Susanei a început s plîng i a continuat s plîng de cum a auzit mesajul meu încurajator. iar ea î i v rsa lacrimile în numele Susanei. m-am gîn-dit? Dup aceasta.

precum El iube te s geata c l toare. P rin ii. Pute i s le da i dragostea. dar nu mai pu in distructive de narcisism parental des întîlnite li se adreseaz poate Kahlil Gibran în unele dintre cele mai rafinate cuvinte scrise vreodat despre cre terea copilului: Copiii vo tri nu sînt copiii vo tri. P rin ii vor spune despre copilul lor: ÄA chia nu sare departe de trunchi" sau îi vor spune copilului lor: ÄE ti exact ca unchiul t u Jim". Ta ii sportivi î i împing copiii înclina i spre înv tur c tre fotbal. ci din cauza fricii p rin ilor. gazonul atent îngrijit sau ma inile str lucitoare.i st pîni propriile sentimente. am ascultat într-un grup de cupluri o declara ie a unui participant. i refuz cu des vîr ire s mearg la petreceri. marea majoritate a p rin ilor e ueaz . ca i cum copilul ar fi o copie genetic fidel a lor în ile sau a familiei. inclusiv c snicia. Pentru c via a nu merge înapoi.copiilor lor în mod nepotrivit la nivel emo ional i e ueaz în a recunoa te sau în a verifica sentimentele copilului. care sînt extensii ale lor în ile. nu îns i gîndurile voastre. astfel ca s ge ile-I s poat zbura iute i departe. deci. Exemplele comune abund ." Dup ce am intervievat-o pe Sally. Chiar dac nu tot atît de narcisi ti ca Doamna X. sînt az -vîrli i. unul care va fi în stare s se pronun e asupra diferitelor devia ii ale copilului lor. e ueaz în încercarea de a aprecia individualitatea unic a copiilor lor i î i privesc adeseori copiii ca pe o extensie a lor în ile. Au plecat s consulte un alt psihiatru. le-am sugerat c ei ar trebui s mai sl beasc presiunea exercitat pentru ca ea s fie o copie fidel a lor. ceilal i ase. Am considerat c a putea s îi demonstrez aceasta chestionîndu-i pe ceilal i membri ai grupului. nici z bove te în ziua de ieri. tot la fel iube te i arcul cel statornic* Dificultatea pe care oamenii în general par s o aib în a aprecia pe deplin separarea celor de care sînt apropia i are leg tur nu doar cu faptul de a fi p rin i. Nu cu mult timp în urm . cînd realitatea în ceea ce prive te combina iile genetice este aceea c to i copiii sînt extrem de diferi i. prin mîna Arca ului. Pute i n zui s fi i ca ei. a accepta i prin urmare în a. reprezentînd statutul lor în fa a lumii. pe care voi nu o pute i vizita nici chiar în vis. Singurul lucru de care le pas cu adev rat este imaginea lor. Le pute i g zdui trupul dar nu i sufletul. cu rezultate foarte bune la coal i avînd o mul ime de prieteni. le-am spus p rin ilor 150 Iubirea ei c eu cred c Sally este perfect s n toas . obi nuiau adolescen ii s spun acum cî iva ani. Nu este de mirare. din punct de vedere genetic. Acestor forme blînde. Pur i simplu. Ei vin prin voi dar nu din voi. Am fost îngrozit de ceea ce îmi p rea a fi o manifestare greu mascat de ovinism masculin. c asemenea copii cresc cu grave deficien e în a recunoa te. Mi-e team c are o boal serioas . To i au definit scopul i . O so ie de general se plîngea de fiica lor de 17 ani: ÄCînd e acas . Ei sînt fiii i fiicele dorului Vie ii de ea îns i îndr gostit . IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 151 Voi sînte i arcul din care copiii vo tri. ÄEi nu-mi pot explica de ce nu trebuie s îl port mare. Fiindc ei au gîndurile lor. ÄP rin ii mei m bat mereu la cap s îmi tai p rul". ci i cu rela iile lor cele mai intime. nu vor ca al i oameni s -i vad pe copiii lor cu p rul lung. o tîn r fermec toare i vivace. Sally st tot timpul în camera ei. în realitate. el spunea c Äscopul i menirea" so iei sale sînt acelea de a p stra casa curat i de a-1 hr ni cum se cuvine. de i sînt cu voi. E morbid. c le vor crea o imagine proast . în fapt. Fiindc sufletele lor locuiesc în casa zilei de mîine. în a recunoa te în mod adecvat sau în a aprecia pe deplin individualitatea unic sau Äfaptul de a fi altul" al copilului lor. doctore. Spre oroarea mea. dar nu c uta i s -i face i asemenea vou . C ci. au dat r spunsuri destul de asem n toare. i puterea voastr .. Pe drumul nesfir irii Arca ul vede inta i cu puterea Lui v încordeaz . Adolescen ii se plîng frecvent c sînt disciplina i într-un anume fel nu dintr-o preocupare veritabil . i." Asemenea resentimente adolescentine sînt adeseori justificate. ei nu sînt ai vo tri. iar ta ii cu meserii academice î i îndrum copiii cu înclina ii sportive c tre c r i. scriind poezii triste. b rba i i femei laolalt . pentru a se pronun a despre cum percep ei scopul i menirea so iilor lor. ca ni te s ge i vii. comparativ cu fiecare dintre p rin ii lor i fa de to i înainta ii lor. în multe cazuri ca pe hainele lor elegante. Totodat . f cîndu-i pe copiii lor s resimt în mod inutil mult vinov ie i tulburare. s v aduc bucurie. într-o anumit m sur . nu le pas cîtu i de pu in de mine.

Ultimul el al vie ii r mîne cre terea spiritual a individului. ci caut s o cultive chiar cu riscul separ rii sau pierderii. S n tatea individual depinde de s n tatea societ ii. demisionat din slujba ei de îngrijitor de tab r . Ea nu poate s în eleag sau s priceap nevoia so ului ei de a înregistra experien e i împliniri i dup c s torie i reac ioneaz la acest lucru cu gelozie i nesfîr ite cereri ca el s dedice tot mai mult aten ie c minului." Concep ia aceasta le-a r mas str in pentru ceva timp. Iubirea veritabil nu respect doar individualitatea celuilalt. Comunismul pur. C l toriile ."* Crescînd. colectivului. a primit mai mult aten ie din punct de vedere politic decît din punct de vedere al c sniciei. a a cum se întîmpl în majoritatea cazurilor. trad. poate alege s se elibereze în momentul Äcrizei de la mijlocul vie ii". î i dedic întreaga energie ascensiunii i deloc grijii fa de c snicie sau taberei de la baz . so ia mea i cu mine tras m o analogie între c snicie i o tab r de alpinism. grupului. fugit cu un alt b rbat sau. grij . Ar trebui s fie evident pentru orice minte cu discern mînt c nici una dintre aceste solu ii pure la problema separ rii într-o rela ie nu avea succes. Änu e de mirare c voi to i ave i dificult i în c sniciile voastre i ve i continua s le ave i pîn cînd ve i recunoa te c fiecare dintre voi are propriul lui destin de îndeplinit. dar care exist pentru scopul primar de a nutri cre terea spiritual individual a fiec ruia dintre participan i. cu alte cuvinte. un loc în care se g sesc provizii i corturi. atunci ² noi sîntem. Pentru ea. grupului. ed. pe de alt parte.i asuma vreo r spundere în între inerea ei. Dac unul vrea s fac alpinism. * Kahlil Gibran. V duvele i orfanii pot muri de foame. simte c elul vie ii ei a fost atins. O problem marital la fel de comun i tradi ional feminin este creat de so ia care. ci pentru al ei i pentru gloria Domnului. Lily. iar asta nu trebuie s -1 împiedice pe întreprinz torul individual s se bucure de toate roadele ini iativei lui. care. a sus inut destinul individului chiar cu costul rela iei. nu pentru beneficiul meu. Mai devreme sau mai tîrziu. 1991. Ca i alte rezolv ri Äcomuniste" ale problemei. O problem obi nuit i tradi ional masculin a mariajului este cea creat de so . din care so ul. totu i. sim indu-se prins în curs i limitat. ce necesit mari contribu ii mutuale. to i au clacat în a în elege c propriile lor jum t i pot avea o existen separat de a lor sau un destin diferit de ceea ce le ofer c snicia. cel lalt trebuie s aib grij de tab r . p. în vederea atingerii unor vîrfuri proprii.menirea so ilor sau so iilor lor în rela ie cu ei în i i. aceasta creeaz o rela ie sufocant i umilitoare. Ca adolescent." Grupul nu s-a sim it numai pedepsit. Äeste de a cre te pentru a fi cea mai bun în ceea ce poate face. dac nu mai mult. Orion. mi-au cerut s definesc scopul i menirea so iei mele. c l toria solitar pe culmi care pot fi atinse numai de unul singur. Cînd lucr m cu cupluri. odat c s torit. destinul individului este considerat lipsit de importan . so ia ignorat fiind spitalizat pentru o c dere nervoas . unde primul poate primi hran i se poate odihni înainte de a se aventura din nou în c utarea unei noi provoc ri. rom. 152 Iubirea Problema separ rii în rela iile apropiate a chinuit min ile oamenilor de-a lungul multor ani. Oarecum ostili. Mi carea de eliberare feminin poate fi de ajutor în a ar ta calea ce este în mod clar singura rezolvare ideal : c snicia ca o adev rat institu ie a cooper rii. am exclamat. ÄScopul i menirea so iei mele. Alpini tii experimenta i tiu c trebuie s cheltuiasc cel pu in la fel de mult timp.i reg si tab ra neîngrijit în ruin . Doar destinul statului este important. Capitalismul pur. de exemplu. C sniciile bune nu pot fi construite de indivizi însp imînta i de singur tatea lor. pentru c supravie uirea lor depinde de cît de atent verific dac tab ra este robust construit i bine aprovizionat . înainte de a. B rbatul i femeia trebuie s îngrijeasc împreun de c min i împreun trebuie s se avînte spre în l imi. tab ra este vîrful. s n tatea societ ii depinde de s n tatea indivizilor s i. timp i energie. pentru a c uta o sc pare în c s torie. IUBIREA ÎNSEAMN SEPARARE 153 odat c s torit . ÄDumnezeule mare". ci i foarte confuz datorit verdictului meu. In orice caz. m înfioram adesea la vorbele de iubire ale tinerei poete americane Ann Bradstreet spuse so ului ei: ÄDac vreodat doi ar fi unul. Äcapitalistul" se va apropia de e ec i se va întoarce pentru a. 13. cu îngrijirea taberei ca i cu ascensiunea. a dat na tere unei filozofii nu nepl cute cuplurilor mai sus men ionate ² conform c reia scopul i menirea individului este acela de a servi rela iei. am realizat îns c separarea partenerilor îmbog e te cuplul. a teptînduse ca totul s fie în perfect ordine oricînd ar alege s se întoarc aici pentru odihn i recre-ere. Profetul. colectivului." am r spuns. societ ii. de Radu Cîrneci. societ ii.

Aveam o no iune foarte vag despre faptul c munca implicat ar avea de-a face cu dezvoltarea spiritual a pacien ilor i cu siguran nici m car prin gînd nu-mi trecea c aceasta ar implica propria mea dezvoltare spiritual . De asemenea. dar face i ca fiecare s r mîn singur. pare prea me* Kahlil Gibran. Pentru c numai mina vie ii v poate cuprinde inimile. dar nu mînca i din aceea i bucat . la pu in timp dup ce a început s m consulte. într-adevar. Din acest punct de vedere. cre terea individual i cre terea societ ii sînt interdependente. Profetul. împ r i i-v pîinea. Despre solitudinea în elepciunii vorbe te înc o dat profetul lui Kahlil Gibran. iar uneori nu voia s vorbeasc deloc. Umple i-v . ed. Nu aveam nici o idee despre cum pot psihiatrii s îi ajute pe oameni. m-a întrebat. din The Literature of the United States. care p reau a beneficia mult mai mult de pe urma tratamentelor cu ocuri electrice i pastile sau a unei îngrijiri atente decît de pe urma a ceea ce ob ineau de la mine. ed. Scott. îns . p. Glenview. dar individul se va afla întotdeauna singur i izolat în fa a culmilor amenin toare. C ci coloanele templului în l ate-s la anume distan . referindu-se la c snicie: Dar e bine s existe spa ii în acest împreun al vostru. în timpul primelor zece luni de instruire ale mele. în mijlocul unei edin e: ÄCrede i c sînt o nenorocit ?" . Procesul ajut rii oamenilor în alte bran e ale medicinii implic tehnologia. dar nu v face i din iubire opreli te: Fie. C snicia i societatea exist pentru scopul de baz de a asigura nutrirea acestor c l torii individuale. dup un asemenea an. cupa. a ajuns s se schimbe cumva. Dar lupta continua. inerent.semnificative nu pot fi duse la îndeplinire f r o nutrire potrivit . Iubi i-v unul pe altul. excep ie f cînd fantasma conform c reia psihiatrii sînt posesorii unor cuvinte i tehnici magice de a interac iona cu pacien ii. oferit de o c snicie reu it sau de o societate de succes. Dup aceast perioad . în timp ce vibreaz în aceea i armonie. Sau. valorile noastre erau destul de diferite. descurcînd în mod magic i ele psihicului.. dar nu be i dintr-o singur cup . i ine i-v al turi. Äsacrificiile" în interesul cre terii altora servesc în egal m sur pentru cre terea * ÄTo My Dear and Loving Husband" (ÄDragului i iubitului meu so "). dar am înv at cuvintele Ämagice" tradi ionale i tehnicile de interac iune. Nu voia s vorbeasc despre lucrurile pe care îmi doream s le aud sau nu voia s discute despre ele în felul în care doream. o mare v lurind între rmurile sufletelor voastre. 1678. una în paza celeilalte. 1953. în cîteva puncte. IUBIRE I PSIHOTERAPIE 155 canicist pentru a se potrivi gusturilor mele. iar eu s mai schimb cîte ceva în mine însumi. cu care eu nu m simt confortabil i care. am lucrat cu pacien i foarte bolnavi i tulbura i. în sfîr it. Pentru ca vînturile cerurilor s poat dansa printre voi. am g sit c faptul de a discuta cu oamenii este mult mai distractiv decît s îi cercetezi am nun it i s îi operezi. Foresman. mai degrab . mult mai interesante decît ciud eniile corpului sau microbii care îl infecteaz . Iar stejarul i chiparosul nu cresc unul în umbra celuilalt* Iubire i psihoterapie Este greu pentru mine s redau acum motiva ia i în elegerea cu care am intrat în domeniul psihiatriei acum 15 ani. iar ciud eniile min ii umane p reau. care f cea de mult vreme psihoterapie ca pacient neinternat. am început s am grij de primul meu pacient nevrotic. D rui i-v inimile. pp. Era o pacient pe care o vom numi Marcia. ea i-a dezvoltat un model comportamental de o promiscuitate aproape inacceptabil i timp de luni întregi a înregistrat neab tut nenum rate incidente de Äcomportament r u".. Marcia venea s m vad de trei ori pe s pt mîn . Probabil îmi doream s fiu magician. cit. cum este în cazul iubirii veritabile. 111. 159. Cînla i i dansa i i veseli i -v laolalt . mi-am dorit s ajut oamenii. întocmai cum strunele l utei sînt singure. unul altuia. dar nu chiar a a de aproape. Walter Blair et al. în timpul b t liei. de altfel. 11-12. A fost o adev rat b t lie. Este vorba de întoarcerea individului spre nutrirea c sniciei sau a societ ii de pe culmile pe care ea sau el le-au traversat singuri i care servesc ridic rii acelei c snicii sau societ ii c tre noi în l imi. tehnici i situa ii i nu exista nici un semn c starea Marciei s-ar fi îmbun t it. f r a le l sa. 154 Iubirea de sine. în ciuda bagajului meu de cuvinte magice. Cu siguran .

î i admir întreaga munc . înc . nu prea aveam multe sentimente pentru ce reprezenta Helen. dup nou luni de terapie: ÄNu v pute i imagina. Nu ai fi fost în stare s faci acest lucru dac nu ai fi tipul de persoan hot rît s se dezvolte i care s vrea s munceasc din greu pentru a deveni mai bun . simplul fapt c nu îmi fusese men ionat era pentru mine o indica ie c este o interac iune dezaprobat . din cauza duratei mari de timp de cînd ne cuno team i a profunzimii experien elor noastre în terapie. ci opinia ta despre tine. în sfîr it. p rea multe sentimente pozitive. Nu a mai fost promiscu niciodat . Nu cred c a putea crede despre cineva care munce te atît de mult pentru sine cum o faci tu c este o nenorocit . în primul rînd. i-am r spuns. Dar nu aveam nici un precedent pentru aceast situa ie. faptul c o pl ceam i admira ia mea erau de o real importan pentru ea. am încercat s merg pe ceea ce p rea. Cum s reac ionez? Cu inima strîns . O mare parte din timp am petrecut-o luptînd.156 Iubirea ÄPari s vrei s î i spun ce cred despre tine". doctore Peack. îns în ciuda acestui lucru. Am avut o interac iune care nu îmi fusese niciodat sugerat sau recomandat în timpul instruirii mele. cît de frustrant este pentru mine s m a tept s comunic cu dvs. o situa ie în care orice psihiatru care se respect nu i-ar fi permis s intre. O admiram i o pl ceam cu sinceritate pe Marcia. îmi era clar îns c Helen nu avea încredere în mine. i-am r spuns. depunînd un efort considerabil. Marcia a ales imediat unul. dar f r succes. Marcia era îndrept it s ob in un r spuns onest de la mine în leg tur cu ceea ce cred despre ea. este nu cum te consider eu. am spus. lun dup lun . edin dup edin . s pt mîn dup s pt mîn . esen a punctului de cotitur nu a avut de-a face cu admira ia i faptul c o pl ceam. Niciodat nu m întîlnisem cu un pacient o perioad de timp atît de lung f r s îmi formez cîteva idei despre ceea ce reprezenta individul i despre natura problemei care trebuia rezolvat . cu progrese remarcabile." Totu i aveam sentimentul c aceste strategii erau o form de eschivare i c dup un an întreg de edin e inute de trei ori pe s pt mîn . enervante sau obositoare pentru amîndoi. în mod straniu. încercînd s cî tig timp. ÄMarcia". Dar ce a fi putut face acum? Ce cuvinte magice. stabilind i men inînd cu el o rela ie care în cele din urm a dus la o c s torie încununat de succes. sînte i atît de pu in interesat de mine i din cauza aceasta atît de neglijent cu sentimentele mele. cu o lips de succes notabil i pentru care nu aveam. Aceasta era exact ceea ce î i dorea." ÄHelen". Un punct de cotitur similar a ap rut în terapia unei tinere femei pe care o voi numi Helen. dup tot acest timp. un teren foarte periculos. Äpare a fi frustrant pentru amîndoi. A început imediat s vorbeasc despre luIUBIRE I PSIHOTERAPIE 157 crurile frumoase din ea îns i. dar tu . r spunsul este: Nu. Marcia. în al doilea rînd. Nu tiu cum o s te fac s te sim i ce. în fapt. cu care mam întîlnit de dou ori pe s pt mîn timp de nou luni. lucrurile nu au mers u or între noi. ci cu natura rela iei noastre. cînd dvs. în terapie este necesar s fim one ti totdeauna. în loc de a o r ni. a reprezentat un mare cî tig terapeutic i a însemnat cu claritate punctul de cotitur în munca noastr . Ce înseamn aceasta? înseamn c tot ceea ce avem de f cut pentru a practica o terapie de succes este s le spunem pacien ilor no tri ceea ce gîndim pozitiv despre ei? Nu prea. trecînd peste inconveniente. a spus. i munca noastr a devenit cursiv i u oar ." Dintre duzinile sale de iubi i. într-adev r. într-adev r. coborîrea mea pe terenul periculos al revel rii gîndi-rii mele pozitive despre ea ² ceva ce nu credeam c trebuie f cut ². Se plîngea zgomotos de faptul c nu am pentru ea nici o form sau mod de în elegere i c sînt interesat numai de banii ei.i voi spune. iar b t liile au fost adeseori plictisitoare. tu ai continuat s m consul i. în decursul acestei perioade de timp. faptul de a-i spune în fa unei persoane ceea ce crezi despre ea nu era unul dintre cuvintele magice sau tehnicile pe care vreunul dintre profesorii mei mi le predaser . pentru a da un sens acestui caz. în fapt. Ävii s m vezi de peste un an. Deci. nu cred c e ti o nenorocit . Mi-a vorbit astfel o edin întreag . Senza ia de z d rnicie din b t liile anterioare s-a risipit instantaneu. Eram în totalitate confuz din pricina ei i mi-am petrecut o bun parte din cîteva nop i încercînd orice. tehnici sau metode mi-ar fi fost de ajutor? I-a fi putut r spunde: ÄDe ce m întrebi asta?" sau ÄCe î i închipui tu c a crede eu despre tine?" sau ÄCeea ce este important.

p rem s fim jena i de subiectul iubirii. transferul este cel care. Nu am întîlnit niciodat pe cineva cu care s fi avut mai mult b taie de cap într-un atît de lung interval de timp. în multe cazuri. Nu vreau s abandonez. The God Men of India {Omul Dumnezeu al Indiei). cum ar fi Äc ldura" sau Äempa-tia". iar orice sentiment de dragoste pe care terapeutul îl are pentru pacient este considerat Äcontratransfer". Helen a început s îmi spun lucruri pe care mai înainte le inuse ascunse sau despre care min ise i dup o s pt mîn am putut s în eleg cu claritate problemele ei de baz . care a invadat cultura noastr . ÄDvs. se refer la sentimente. mai degrab o parte a problemei decît a solu iei. a analistului blazat i deta at. IUBIRE I PSIHOTERAPIE 159 tura din Occident cea mai apropiat de acest subiect este cea compus din acele articole care au preten ia de a analiza diferen ele dintre psihoterapeu ii de succes i cei f r succes i care sfîr esc de obicei prin a men iona cîteva caracteristici ale psihoterapeu ilor de succes. La urm toarea edin . c voluminoasa literatur de specialitate din Occident asupra subiectului psihote-rapiei ignor tema iubirii. Acest lucru este în mare parte absurd. Reac ia mea fa de Helen a fost plin de sens i a fost important pentru ea. ÄDac nu v-ar p sa cu adev rat de mine. de a se implica cu adev rat la nivel emo ional în rela ie. nu este nimic nepotrivit în sentimentele de iubire pe care terapeutul le poate avea pentru pacientul sau pacienta lui. Eram acum în m sur s identific m ingredientul esen ial care face psihoterapia s fie reu it i eficient . cum trebuie s se desf oare terapia. New York. Unul este confuzia între iubirea veritabil i iubirea romantic . percep ii i r spunsuri nepotrivite. chiar ine i la mine". dup toate astea. în timp ce disciplina psihoterapiei a evoluat în mare m sur în afara Ämedicinii tiin ifice". în mare m sur . orice sentiment de dragoste pe care pacientul îl nutre te pentru terapeut este etichetat ca Ätransfer". era vorba de implicare uman i de lupt . tangibil i m surabil în Ämedicina tiin ific ". spuse. tehnici sau ipostaze. în mod similar. Este remarcabil. la fel de bine ca i alte confuzii cu care am avut de-a face în aceast sec iune. Guru hindu i adeseori nu fac un secret din faptul c iubirea este sursa puterii lor*. nici de Äcuvinte magice". Dar litera* Vezi Peter Brent. în a a fel încît pacientul s poat experimenta o rela ie de iubire reu it . De fapt. dar sînt foarte sigur c sînt foarte confuz în ceea ce te prive te i m întreb înainte de a înnebuni ce naiba nu merge în munca noastr . tradi ie pentru care succesorii lui Freud par s fie mai responsabili decît Freud însu i. Poate c ai dreptate s crezi c nu reprezint persoana potrivit pentru a lucra cu tine. nu a putut fi obiect al analizei tiin ifice. dup cum am men ionat în sec iunea anterioar . nu a i fi atît de frustrat".158 Iubirea e ti cel mai frustrant caz pe care l-am avut vreodat în cei zece ani de cînd practic psihologia. iar îns n to irea const în a lucra asupra transferului.. am putut s pun un diagnostic i s aflu. în esen . în aceast concep ie. din cauza implic rii mele adînci în rela ie i datorit intensit ii b t liei pe care o purtam împreun . de a se lupta într-adev r cu pacientul i cu sine însu i. Era vorba de disponibilitatea terapeutului de a se extinde pe sine însu i. adesea pentru prima dat . i ar trebui evitat . Un alt motiv este for a tradi iei psihanalitice în psihiatrie. Pe scurt. care se re ine în totalitate de la a se folosi de ei i care le-a alinat suferin ele. Äîmmm?". care îi accept cu adev rat a a cum n-au mai fost accepta i probabil înainte. aproape incredibil. Altul este înclina ia noastr spre ra ional. implicînd faptul c aceast manifestare sentimental este anormal . de a nutri cre terea spiritual a pacientului ² voin a de a ie i dintr-o situa ie limit . 1972. Exist o suit de motive pentru aceast stare de lucruri. De vreme ce iubirea este intangibil . cînd pacientul se supune disciplinei psihote160 ." Un zîmbet str lucitor ap ru pe fa a Helenei. Quadrangle Books. ingredientul esen ial al unei psihoterapii de mare succes i plin de în elesuri este iubirea. îl împiedic pe pacient de a dezvolta o rela ie de iubire cu terapeutul. doar par ial m surabil i un fenomen su-prara ional. Nu era vorba de o Äprivire pozitiv necondi ionat ". ca i cum ar fi fost ceva perfect evident. Transferul. Nu tiu. am întrebat. Nu este nimic nepotrivit în leg tur cu pacien ii care ajung s simt dragoste fa de terapeutul care îi ascult cu adev rat or dup or f r a-i judeca. a replicat.

Mul i pacien i. Nu este mai nepotrivit pentru psihoterapeut s aib sentimente de iubire fa a de pacient decît este pentru un bun p rinte s nutreasc sentimente de iubire pentru copil. Este evident. o viziune realist asupra enormei presiuni implicate. reciproc. rezultatele experien ei lor psihoterapeutice nu vor fi. pacientul trebuie s primeasc de la psihoterapeut cel pu in o parte din dragostea veritabil de care pacientul a fost privat. Terapeu ii care se îndr gostesc de un pacient nu mai au posibilitatea de a fi obiectivi în leg tur cu nevoile pacientului sau nu mai pot separa aceste nevoi de cele ale lui însu i. Din contr . pe care le avem sugereaz clar c o rela ie sexual între un terapeut i un asemenea pacient este destinat mai mult s cimenteze ata amentele imature ale pacientului decît a le pierde. în mare parte. tem care suscit acum un mare interes în pres . în multe cazuri. Dac psihoterapeutul nu poate iubi veritabil un pacient.Iubirea rapiei. una de iubire. în particular. Treaba unui p rinte este de a. pentru c . care vor coincide cu iubirea veritabil pe care el a demonstrat-o fa de pacient. îndr gostirea implic un colaps al limitelor eului i o diminuare a senza iei normale de separare care exist între indivizi. iar p rin ii nu se implic în rela ii sexuale cu copiii lor din cîteva motive u or de în eles. Este dificil de în eles cum un terapeut s-ar putea implica într-o rela ie sexual cu un pacient f r a inten iona s se foloseasc de el în vederea satisfacerii propriilor nevoi sau cum ar putea el urm ri astfel s încurajeze independen a pacientului. voi fi de acord. neîndestul toare. încununate de succes. dac nu poate s se extind pe sine prin iubirea fa de pacient. coopereaz în tratament. Reciproc. dac s-ar întîmpla s am un caz în care. este esen ial pentru terapeut s -1 iubeasc pe pacient pentru ca terapia s aib succes. dar care poate exercita o mare iubire va ajunge la rezultate psihiatrice egale cu acelea ale celor mai buni psihiatri. i care arunc cu pietre întrun terapeut care s-a implicat într-o rela ie sexual cu un paIUBIRE I PSIHOTERAPIE 161 cient nu pot fi terapeu i capabili de iubire i nu pot avea. deci. iar dac terapia se dovede te a fi încununat de succes. este un proces de reg sire a unei griji p rinte ti fa de el. iar munca unui terapeut cu pacientul este asem n toare. lucru care a impietat clar asupra libert ii. a a cum am v zut. a a cum am men ionat. un psihoterapeut cu foarte pu ine recomand ri. Presiunile pentru ca aceste atrac ii s fie consumate sexual pot fi enorme. acei c rora le place s fie mai seduc tori. Treaba unui p rinte este aceea de a-i fi de ajutor copilului i nu s se foloseasc de copil pentru satisfac ia personal . a psihoterapeu ilor. este potrivit s men ion m aici pe scurt tema rela iilor între terapeu i i pacien ii lor. nu va ap rea o vindecare veritabil . e dispus s înve e de la terapeut i începe s se dezvolte cu succes datorit acestei rela ii. terapeu ii s nu î i îng duie 162 Iubirea lor în ile a se îndr gosti de pacien i. rolul unui bun terapeut este în primul rînd acela de bun p rinte. terapeutul care iube te veritabil va recunoa te i va accepta c drumul în via al . B nuiesc c unii dintre cei ce apar in acestei bran e. Datorit faptului c dragostea i sexul sînt atît de strîns legate i interconectate. cu o minim preg tire. în general. Datorit necesit ii iubirii i a naturii intime a rela iei psihoterapeutice. Atît teoria cît i practica. prin urmare. atunci rela ia terapeutic este. cre terii lor spirituale.i încuraja copilul de-a lungul drumului pentru cucerirea independen ei. Din iubire pentru pacien ii lor. Psihoterapia intensiv . Mai mult decît atît. Este inevitabil ca terapeutul s încerce sentimente de dragoste. dup o analiz judicioas i pertinent . s ajung la concluzia c dezvoltarea spiritual a pacientului meu va fi substan ial îmbun t it în urma unei rela ii sexuale între noi. au fost ata a i sexual de p rin ii lor. bolile mintale sînt cauzate de o absen sau de un defect al iubirii pe care un copil anume o cere de la p rin ii s i pentru o maturizare de succes i o dezvoltare spiritual corect . Ins în 15 ani de experien nu am avut înc un asemenea caz i mi se pare greu de imaginat c un asemenea caz ar putea exista în realitate. este inevitabil ca atît pacien ii cît i terapeu ii s dezvolte în mod obi nuit puternice sau extrem de puternice atrac ii sexuale unul pentru cel lalt. Chiar dac rela ia nu s-a consumat din punct de vedere sexual. Pentru c iubirea veritabil presupune respect pentru identitatea separat a celui iubit. Treaba unui terapeut este s îi fie de ajutor pacientului i nu s se foloseasc de pacient pentru satisfacerea propriilor sale nevoi. este în detrimentul terapeutului s Äse îndr gosteasc " de pacient. c în vederea vindec rii prin psihoterapie. Nu are importan cît de recunoscut i instruit poate fi psihoterapeutul. în primul rînd.

în elepciunea mea i iubirea familiei mele i prietenilor mei datorit faptului c ei nu au contractat în mod special serviciile mele i nu m pl tesc pentru a fi atent la nevoile lor psihologice? Cu greu. ca i iubirea. acest lucru înseamn c practic m psihoterapia cu ei? R spunsul meu este: cu siguran . p rin ii sau prietenii mei suIUBIRE I PSIHOTERAPIE 163 L fer din cauza unei iluzii. a unui neadev r sau a unui impediment inutil. care a fost în mod clar în detrimentul ei. Ar trebui s nu-mi ofer serviciile. reprezint ceva ce ar trebui început numai cu mare grij i autoevaluare circumspect pentru a afla dac nevoile terapeutului nu sînt. pentru a avea succes) un proces de iubire veritabil ² o idee oarecum eretic în cercurile psihiatriei tradi ionale. de la copiii mei am înv at mult despre cum s m ajut. nu se poate ca o persoan s . so sau fiu. care c l tore te pe teritoriul t u pentru a o ob ine. imediat. cineva îmi spune: ÄTrebuie s fie dificil pentru dvs. copilul meu. în detrimentul pacientului. Nu mi-a numi prietenii prieteni dac i-ar re ine fa de mine dezaprobarea onest i devotata lor grij pentru în elepciunea i siguran a direc iei în care eu însumi c l toresc. am avut alte multe experien e de rela ii sociale cu fo ti pacien i care p reau în mod clar s aib de cî tigat din acest lucru la fel de mult ca i mine însumi. nu al întrecerii. enervant uneori i înv turile lor pot s nu fie atît de în elepte ca cele ale unui adult. Psihoterapia. De i respect aceast opinie. în anii de dinainte. s le ofer c l toriile de cre tere spiritual ? Mai mult decît atît. interlocutorul meu caut doar s între in o conversa ie plicticoas i este mai pu in interesat i niciodat preg tit pentru a asimila o replic serioas . dac ne extindem în vederea hr -nirii cre terii lor spirituale. aceasta înseamn c drumurile lor i cele ale pacientului nu trebuie s se intersecteze în afara orelor de terapie. Pot s m dezvolt mai repede f r ajutorul lor decît cu el? Orice rela ie de iubire veritabil este una de psihoterapie reciproc . Cu toate c am avut o astfel de experien cu o fost pacient . în ceea ce m prive te. Este de asemenea mult mai u or s iube ti o persoan care î i caut în elepciunea. Ocazional îns mi se ofer oportunitatea de a preda psihoterapia sau de a practica atunci i acolo. So ia mea m îndrum la fel de mult pe cît o îndrum i eu. doctore Peack..pacientului este i trebuie s fie separat de al terapeutului. iubirea se cuvine a fi întotdeauna psihoterapeutic ? Dac ne iubim veritabil so ia. nu-i a a?" De obicei. decît s lucrezi aisprezece ore. Am avut de asemenea ansa s analizez cu succes unii prieteni foarte apropia i. Am examinat faptul c psihoterapia s-ar cuveni s fie (trebuie s fie. în fond. Cealalt fa et a monedei este cel pu in la fel de eretic : dac psihoterapia este iubire veritabil . în acele timpuri. în limita abilit ii lor. este munc i e mai u or s lucrezi opt ore pe zi. s -i înv pe cei dragi ceea ce tiu i s le ofer oricît ajutor îmi st în putere. am obliga ia s m extind pe mine însumi c tre ei pentru a corecta situa ia cît mai repede posibil. s v separa i via a social de cea profesional . la cocteiluri. Imaginea mea de sine ca so i tat a fost aceea a unui om care se ocup de aprovizionarea familiei. iar responsabilitatea mea se termina odat cu aducerea mînc rii acas . Casa mi-am dorit-o a fi un loc al confortului. De i faptul c m critic poate fi nemeritat. Dar acest acord era motivat tot atît de mult de lene pe cît era de frica de a utiliza gre it propria-mi profesie. a a cum fac cu pacien ii mei. Cu toate acestea. apreciam mai mult admira ia so iei mele. explicînd de ce nici m car nu încerc sau nu vreau s încerc s separ via a mea profesional de cea personal . tat . dac nu m folosesc de ocaziile de care dispun pentru a încerca. contactul social cu pacientul în afara orelor de terapie. chiar dup ce terapia s-a terminat oficial. Nu am v zut întotdeauna lucrurile în acest fel. decît critica ei i am f cut mai mult pentru a-i cultiva dependen a decît puterea. de o rigiditate care nu e necesar .i analizeze familia i prietenii. m a tept la acelea i servicii din partea familiei i prietenilor mei. copiii sau prietenii. prin acest contact. Dac îmi dau seama c so ia mea. cu atîta îndemînare cît posed. o consider îns . Cum pot fi un bun p rinte. Din cînd în cînd. a fi fost de acord cu ideea c nu este etic i c ar fi primejdios i distructiv pentru un psihoterapeut s î i exercite îndemînarea asupra prietenilor i familiei sale. Pentru cî iva terapeu i. p rin ii. care pl te te pentru 164 Iubirea . care m pl tesc pentru serviciile mele.

Misterul iubirii Aceast discu ie a început cu mai multe pagini în urm prin observa ia c iubirea este un subiect misterios i c pîn acum misterul a fost ignorat. A fost clarificat. S-a sugerat c absen a iubirii este cauza major a bolii mintale i c prezen a iubirii este. considera iile pe care leam f cut privind practicarea psihote-rapiei cu un membru al familiei sau cu prieteni nu se aplic restrictiv terapeu ilor de profesie. Pentru c . dar nu este realizabil instantaneu.i asuma cu succes rolul psihoterapeutului le pot fi ar tate. Ocazional. Aceasta pare sau este prea dificil . Majoritatea pacien ilor. cînd pacien ii m întreab cînd vor fi preg ti i pentru a termina terapia. Un set de astfel de întreb ri deriv mai degrab logic din materialul discutat mai sus.aten ia ta i ale c rei cerin e fa de tine sînt limitate strict la cele 50 de minute decît s iube ti o persoan care î i revendic aten ia ca pe un drept. A vrea doar s m bucur de ele." Acest r spuns e deseori foarte de folos în terapia de grup. Aplicarea psihoterapiei acas sau cu unul dintre prieteni necesit aceea i intensitate de autodisciplina i efort ca i la birou. S fac asta ar însemna s fiu nevoit s gîndesc tot timpul în rela iile mele cu oamenii. Cînd nici nu înva nici nu sînt înv a i. N-a vrea s muncesc a a de mult. Majoritatea persoanelor aproape c au dreptate cînd spun c nu vor s se îndrepte spre un asemenea el m re sau s muncesc atît de greu în via . despre gra ie. aparent nu mai bolnavi decît al ii. Mai exist un set de întreb ri care au de-a face cu chestiuni deliberat omise sau pu in tratate în discu ia . prin urmare. elementul vindec tor esen ial în psihoterapie. deoarece psihoterapia f r iubire va e ua sau poate fi chiar d un toare. cum de anumi i indivizi n scu i i crescu i într-un mediu lipsit de iubire. au e uat par ial sau total în a r spunde la tratamentul psihoterapeutic chiar al celui mai în elept i mai iubitor terapeut? 166 Iubirea O încercare de a r spunde la acest set de întreb ri va fi f cut în sec iunea final . la care nu se poate r spunde atît de u or. c al i psiho terapeu i nu vor considera aceste cuvinte ca un îndemn s înceap imediat s aplice psihoterapia cu copiii i camarazii lor.i perfec ioneze pe deplin poten ialul. un el spre care trebuie s te îndrep i. le r spund: ÄCînd tu însu i vei fi capabil s fii un bun terapeut. capacitatea ta este deja peste medie. faptul c autodisciplina se dezvolt pe temelia iubirii. Poate c ei au parcurs o distan scurt sau destul de lung în c l toria lor de dezvoltare spiritual . a a cum am indicat." Pacien ii r spund deseori similar cînd le IUBIRE I PSIHOTERAPIE 165 ar t c toate interac iunile umane sînt oportunit i fie pentru a înv a fie pentru a fi înv a i (s ofere sau s primesc terapie). bineîn eles. s iube ti pe cineva tot timpul e un ideal. care nu te percepe ca pe o figur autoritar i care nu solicit înv tura ta.i dep easc problemele copil riei. Multor pacien i nu le place acest r spuns i cî iva vor spune: ÄE prea mult munc . trebuie s întreb m de asemenea care sînt cauzele absen ei iubirii. S practici psihoterapia cu unul dintre prieteni sau dintre membrii familiei. Dac po i s iube ti ase ore pe zi. Ei sînt mul umi i c sînt oameni obi nui i i nu n zuiesc la a fi Dumnezeu. N-a vrea s gîndesc atît de mult. dar nu întreaga c l torie. chiar afla i în grija celor mai pricepu i i iubitori terapeu i. c l toria este lung . ale c rei cereri pot s nu fie limitate. de aceea. neglija i constant i cîteo-dat brutaliza i au reu it cumva s . Dar exist i alte întreb ri. întreb rilor ridicate aici pîn în acest moment li s-a r spuns. capacitatea lui de a iubi va cre te mereu. Dac cineva î i continu c l toria de cre tere spiritual . fii mul umit pentru moment. s n to i i poate chiar oameni sfin i? Reciproc. ei rateaz o oportunitate. ceea ce înseamn c acas sînt necesare chiar mai mult dragoste i efort. practic terapia unul asupra celuilalt i cînd e ecurile în a. cînd pacien ii. i dac întreb m acest lucru. dar în condi ii mai pu in optime. uneori chiar f r ajutorul plin de iubire al psihote-rapiei i s devin maturi. încercarea nu va aduce nim nui o satisfac ie complet . cum de unii pacien i. î i vor termina terapia prea devreme ca s . iar capacitatea ta are nevoie de timp pentru a se dezvolta. Sper. nici chiar mie. A a stînd lucrurile. oamenii care nu au forma ie de psihoterapeu i pot practica cu succes psihoterapia f r mult instruire atît timp cît iubesc veritabil fiin ele umane. de exemplu. Dar acest lucru las f r r spuns întrebarea de unde apare iubirea. acestea se vor aplica oricui. Sper totu i c tot ceea ce am scris va aduce o anume iluminare. Dar întotdeauna ea este limitat i e clar c nimeni nu ar trebui s încerce psihoterapia peste capacitatea lui de a iubi.

care stau obosit pe podea i începe s m frece blînd pe spate? în mod clar. înc bolnav. inclusiv psihologiei. Asupra lor i asupra subiectului religiei MISTERUL IUBIRII 167 trebuie s ne întoarcem dac vrem s ob inem lic riri de intui ie.despre iubire. nu progreseaz în în elegerea lumii. acel ceva pe care-1 numim Äcrea ie"? i de ce în prezen a frumuse ii sau a bucuriei avem deseori acea stranie. Sîntem tenta i s spunem despre cineva care nu merge la biseric sau care nu crede într-o fiin superioar c : ÄEl nu este religios. rela ia dintre religie i procesul cre terii. iubirea i experien a de via . exist dimensiuni ale iubirii care n-au fost discutate i sînt foarte dificil de în eles. în mod curent. foarte limitat. prin cunoa terea grani elor eului. Invers. ele cap t o mai bun în elegere a lumii i a locului pe care îl ocup în ea. paradoxal reac ie de triste e sau lacrimi? Cum se face c anumite m suri muzicale interpretate într-un anume fel ne pot mi ca atît? i de ce ochii mei devin umezi cînd fiul meu de ase ani. ar putea fi într-o mic m sur de ajutor ² îns doar într-o mic m sur . Tindem s credem c religia trebuie s includ o credin în Dumnezeu. indiferent cît de limitat . Prin urmare. de faptul c avem tendin a de a defini religia prea îngust. Conceptul de gra ie este familiar religiei de milenii. dac omul nu reu e te s . Cei care tiu cele mai multe despre astfel de lucruri se num r printre oamenii religio i. Eu cred totu i c în elegerea fenomenului gra iei este esen ial pentru a completa în elegerea procesului de cre tere în fiin ele umane. cred eu. Ceea ce va urma sper s reprezinte o contribu ie pentru l rgirea interfe ei dintre religie i tiin a psihologiei." Am auzit oameni înv a i spunînd: ÄBudismul nu este o . Cînd iubita mea a stat pentru prima oar în fa a mea dezbr cat . elevi ai Misterului. Sec iunea final se va concentra asupra fenomenului gra iei. vine brusc la mine. Suferim. Cre tere i religie Viziunile asupra lumii i religia Pe m sur ce fiin ele î i sporesc disciplina. o practic ritual sau aderen a la un anumit grup de credincio i. Din moment ce oricine are o anumit în elegere ² o viziune asupra lumii. pentru c doar oamenii au spirite capabile s se dezvolte. printre membrii rasei umane exist o extraordinar diversitate în ce prive te l rgimea orizontului i complexitatea în elegerii pe care o avem despre ce e via a. dar este str in tiin ei. toat lumea are o religie. este de o importan covîr itoare: fiecare are o religie. De ce venera ie? De ce trebuie ca sexul s fie complicat cu adora ie? i pentru c a venit vorba. ce determin frumuse ea? Am spus c obiectul iubirii veritabile trebuie s fie o persoan . Dar cum r mîne cu cea mai bun crea ie a unui sculptor în lemn? Sau cu cea mai bun sculptur ce reprezint o Madon medieval ? Sau cu statuia în bronz a unui conduc tor de car de lupt grecesc de la Delphi? Aceste obiecte inanimate nu sînt iubite de c tre creatorii lor? Nu este cumva frumuse ea lor legat de iubirea creatorilor? Cum r mîne cu frumuse ea naturii ² cu natura. Urm toarea sec iune va discuta. în elegerea este religia noastr . de ce nu m-am sim it Äînfierbîntat" sau înfometat? O astfel de foame ar fi suficient pentru a asigura perpetuarea speciei. psihologia. asupra rolului pe care ea îl joac în acest proces. Nu cred c la întreb ri despre aceste aspecte ( i despre multe altele) va putea da r spuns sociobiologia. iubirea i experien a de via . De ce? Dac sexul nu e mai mult decît un instinct. Acest fapt.i sporeasc disciplina. un sentiment mi-a cutremurat toat fiin a mea: venera ia. primitiv sau imprecis ². care nu e pe larg acceptat. cu totul deschis privirii mele. Restul acestei c r i se va ocupa de anumite fa ete ale religiei. în prima noapte petrecut la spital dup o opera ie de amigdale.

ca fiind o singur bucat . în care totdeauna va ap rea ceva bun i în care nu trebuie s . Mai devreme sau mai tîrziu. se sim ea un om r u i nevrednic. religia sau felul cum vedem lumea este incomplet. Nici un fel de asigurare ra ional nu putea întrerupe nerealismul imaginii sale de om bun de nimic. Exist mai multe motive pentru acest lucru. în virtutea necredin ei lor în Dumnezeu sau a neparticip rii lor la o Biseric ." I-am spus lui Stewart s -mi povesteasc tot ce tia despre acest b rbat din vis. Sau evrei. în care cruzimea este un lucru necesar pentru a supravie ui? Sau vede lumea ca pe un loc hr nitor. indiferent de felul în care se comport cît tr ie te? Sau pentru el universul are legi rigide datorit c rora va fi doborît sau aruncat la o parte. Sau cum un ateu are un sim mai dezvoltat al moralei catolice decît un catolic care ia parte regulat la liturghie." în acest moment. Nu l-am v zut niciodat pe acest b rbat. Singurele lucruri în care cred sînt cele pe care le po i vedea i atinge. Stewart suferea de dificultatea de a înghi i mîncarea. ÄUnitarienii au exclus religia din credin a lor" sau ÄMisticismul este mai mult o filozofie decît o religie. un inginer plin de succes. VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 169 Supervizînd mai mul i psihoterapeu i. ÄLumea ar fi un loc mai bun dac eu a fi mort".i faci prea multe griji pentru viitor? Sau un loc care e dator s -1 in în via . afirma el. Stewart a povestit urm torul vis scurt." De obicei. astfel în-cît s nu-i pese decît de faptul de a în f ca o pl cere cît de mic . în cursul terapiei. Nu a existat nici un dez-nod mînt. dar tiam cine e: tat l unei fete cu care îmi d dusem întâlnire de vreo dou ori în timpul liceului. ÄEste i asta. ÄNu este doar din cauz c mîncarea are un gust r u". de fapt. ÄSînt om de tiin . Pacientul vede oare universul ca fiind fundamental haotic i f r sens. ÄNu l-am întîlnit niciodat . din Minnessota. prin urmare ei nu au religie i chestiunea nu merit a fi cercetat . fiind fiul unui pastor fundamentalist rigid i al so iei sale la fel de rigide. posed ceva destul de diferit. am . în spatele unui tufi . A a c eu le spun terapeu ilor pe care-i supervizez: ÄAfla i religia pacien ilor vo tri. dac nu deloc. M-am întîlnit cu fiica lui de dou ori ² nu chiar întîlniri. doar am condus-o acas dup întîlnirile grupului de tineri de la biseric . ÄEram iar i în casa copil riei mele. sîntem încurca i i nu putem în elege cum doi oameni atît de diferi i pot fi amîndoi cre tini. sincer. ÄNu v pot spune nimic". Avea de gînd s ne taie gî-turile. în ciuda succesului s u în carier . M-am trezit însp imîntat. mul i terapeu i vor ajunge s . chiar dac ei spun c nu au religie.religie propriu-zis ". oricine are un set de idei i credin e despre natura esen ial a lumii. oricînd se ive te momentul? Sau vede lumea ca pe un loc în care fiecare se lupt cu fiecare. în considerare felul în care pacien ii lor v d lumea. Asta a fost tot. dar dac terapeutul caut anume s în eleag acest lucru. In cas a intrat un b rbat. a faptului c fusese un so i un tat excelent. în afar de simptomele obi nuite ale unei depresii grave. tiind c acest b rbat voia s ne taie gîturile. Stewart nu f cea prea mult caz de religia sa. Stewart avusese dou încerc ri serioase de sinu170 Cre tere i religie cidere. Am avut parte destul de asta cînd eram mic i sînt fericit c am terminat-o cu ea. dar printre ele se afl ideea c dac pacien ii nu se consider pe ei în i i religio i. î i p r sise casa i Biserica cu prima ocazie ce i se ivise. de va c lca cîtu i de pu in în afara liniei? Etc. Dup cîteva luni de la începutul tratamentului. pentru c felul în care pacientul vede lumea este întotdeauna o parte esen ial a problemelor pe care el le are i este necesar o corec ie în acest fel de a vedea lumea pentru a se ajunge la vindecare. Era ca i cum a fi r mas copil. Adeseori pacien ii nu sînt con tien i de felul în care v d ei lumea i uneori cred c posed un anumit fel de religie cînd. spunea el. nu pot s înghit o astfel de idio enie. Stewart. Era în timpul nop ii." Stewart crescuse într-o mic comunitate vestic . a devenit pe la 55 de ani foarte deprimat. spunea el. dar. Este esen ial ca terapeutul s ajung la aceast în elegere. a zis el.i dea seama cum vede un pacient lumea. de i tiam c am aceea i vîrst pe care o am acum. iar apoi. Poate ar fi mai bine dac a avea credin într-un Dumnezeu iubitor. mi-am dat seama de fiecare dat c ei luau prea pu in. ÄSînt un ateu pur i simplu". precum insomnia i agita ia. dar parc am o lam de o el în gît i nimic altceva în afar de lichide nu poate trece de ea. O dat i-am furat un s rut. atunci va reu i mai repede. Dar implicit sau explicit." Tindem s vedem religia ca pe ceva monolitic. i credea acest lucru. Exist tot felul de moduri de a vedea lumea." Testele speciale cu raze X au revelat faptul c nu exista nici o cauz fizic pentru aceast dificultate de a înghi i. avînd în minte acest concept simplist. Stewart rîse nervos i continu : Äîn visul meu. în întuneric.

iar p rin ii no tri sînt Äliderii no tri culturali". o for care nu numai c putea s -i taie gîtul. e mai probabil s ajung cre tin decît hindus i s aib o viziune optimist asupra lumii. tia care tren opre te i care nu. încet s ne concentr m asupra acestei Äinfrac iuni"." ÄAu încercat vreodat s v tranguleze sau s v taie gîtul?" . nu conteaz atît de mult ce spun p rin ii no tri. Ädar de unde vine ea? P rin ii mei credeau f r îndoial în Dumnezeu ² vorbeau tot timpul despre aceasta ² dar credin a lor era într-un Dumnezeu al iubirii. ÄSînt de acord c am aceast idee a unui Dumnezeu c l u". Ocazional. cel mai semnificativ aspect al acestei culturi const nu în ceea ce ne spun p rin ii no tri despre Dumnezeu. îns cel mai important factor în dezvoltarea religiei celor mai mul i oameni este în mod evident cultura lor. Nu era nimic din ceea ce a fi putut face care s nu merite o b taie. înainte de toate.avut senza ia c nu i-am v zut niciodat tat l. Noi îl iubim pe Dumnezeu i pe Isus. zguduind p mîntul cînd trecea. Cultura fundamental în care ne dezvolt m este cultura familiei. Dac cineva este indian. dincolo de ateismul s u. în determinarea viziunii noastre asupra lumii. ti i c nu am avut. Cu alte cuvinte. tot ce puteau ine în mîn . înclin m s credem i noi ce cred oamenii din jurul nostru i înclin m s accept m ca fiind adev rat ce ne spun ace ti oameni despre natura existen ei. i eu petreceam pe cînd eram copil lene e dup -amieze de var privind trenurile. ap sa clapeta aparatului de transmisiuni." VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 171 Ceva mi-a sclipit în minte. probabil c va deveni hindus i va avea parte de ceea ce ar putea fi de172 Cre tere i religie scris drept o perspectiv pesimist asupra lumii. dar cartea de fa nu va explora chestiunea aceasta în detaliu. dar conteaz lumea unic pe care ei o creeaz pentru noi prin comportarea lor. Iar directorul g rii era un fel de st pîn al Ac iunii." ÄDe ce a fost atît de mizerabil ?" Ä ti i i acest lucru. E mai pu in evident îns (nu i pentru psihoterapeu i) faptul c partea cea mai important a culturii noastre o reprezint familia. am spus. Era ef de gar în or elul nostru. în cele din urm . De unde venea ideea de Dumnezeu r u i lume r uvoitoare a lui Stewart? Cum se dezvolt religia în oameni? Ce determin felul particular al unui om de a vedea lumea? Exist un întreg complex de determin ri. dac sîntem africani probabil credem c a fost negru. Pe m sur ce lucram împreun . iubire. Am început încet. l-am întrebat. de i tiam c el e. fa de celelalte rude ale noastre i. numai de asta auzeam. Stewart mi-a aruncat o c ut tur crunt . Ac iunea principal se desf ura în gar . a spus Stewart. O b taie pe zi e rupt din rai i te ajut s ajungi un bun cre tin. Iubire. El potrivea ceasurile i d dea semnalele de plecare. c lumea este controlat i condus de o for r uvoitoare." ÄA i avut o copil rie fericit ?". pentru a trimite mesaje peste tot în lume. bîte. fa de noi. s-a n scut i a crescut în Indiana. ti i c a fost mizerabil . Dumnezeu ne iube te.i dea seama c în el exist o credin stranie i urî-t : presupunea. Dac altcineva este american. ÄStewart". El primea i trimitea po ta. Am avut parte de b t i îngrozitoare. Mai mult. îl vedeam cînd m duceam în gar i priveam în dup -amiezele de var cum trec trenurile. Stewart a început s . Isus ne iube te. Dac sîntem europeni. ci în ceea ce fac ei ² felul în care se comport unul cu cel lalt. Exist o parte din tine care crede c nu exist Dumnezeu. i cînd nu f cea aceste lucruri minunate. cu înc p înare. sîntem înclina i s credem c Cristos a fost un b rbat alb. Curele. De fapt. dar chiar dorea acest lucru ² dorea s 1 pedepseasc pentru o infrac iune. l-am v zut totu i în via a real ² de la distan . s-a n scut i a crescut la Benares sau Bombay. ti i cum a fost. ceea ce afl m despre natura existen ei atunci cînd cre tem este determinat de natura experien ei pe care o avem în microcosmosul familiei. Dar încep s b nuiesc c este o alt parte din tine care crede totu i în Dumnezeu ² într-un Dumnezeu periculos." B nuiala mea a fost corect . Ämi-ai spus c e ti ateu i te cred. cozi de m tur . folosind un misterios limbaj ritmic. con-stînd mai ales în minore incidente sexuale simbolizate prin Äfurtul unui s rut" de la fiica efului de gar . El tia locurile îndep rtate din care veneau trenurile i unde se duceau. a devenit clar c (printre alte motive ale depresiei sale) Stewart f cea peniten i î i t ia singur gîtul într-un mod figurat în speran a c astfel l-ar fi oprit pe Dumnezeu s i-1 taie literalmente. care taie gîturile. luptînd împotriva rezisten elor. atunci cînd îi ascult m în timpul anilor no tri de formare. ÄNu v mai juca i cu mine. iubire.

psihiatru specializat în domeniul rela iilor interna ionale. prin urmare. 174 Cre tere i religie Faptul c religia noastr sau viziunea noastr asupra lumii este ini ial determinat în mare m sur de experien a unic a copil riei ne aduce fa în fa cu o problem central : rela ia dintre religie i realitate. aspru i poruncitor. Fa a lui Stewart a devenit extrem de trist . pentru c au mai multe amintiri timpurii." Stewart nu este singurul care crede în ceea ce eu am ajuns s numesc un Ädumnezeu monstruos". deseori le spun pacien ilor mei: ÄSpune i primul lucru de care v pute i aminti. Surprinz tor este c acest dumnezeu monstruos nu mai este ceva comun în min ile oamenilor. Prin urmare. încorpo-rînd noi cuno tin e despre lumea larg . probabil c ne vom maturiza cu credin a într-un dumnezeu monstruos. p rin ii no tri sînt ca ni te zei pentru noi. Prima no iune pe care o avem despre natura lui Dumnezeu ( i. esen a copil riei pacien ilor i. probabil c vom crede într-un Dumnezeu iubitor i iert tor. nereu ind s trans-cendem influen a culturii noastre particulare ² ceea ce au s dit p rin ii în noi i experien a noastr din copil rie. lucruri pe care le-am discutat în prima sec iune." Probabil c aceste prime amintiri." A urmat un lung moment de t cere. în prima sec iune a c r ii am f cut observa ia c atunci cînd sîntem copii. deseori inînd de fenomenul memoriei fotografice. i pentru ca lucrurile s fie înc i mai rele. Harta realit ii pe care o avea Stewart era potrivit pentru microcosmosul familiei sale. VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA . dar sînt sigur c ar fi încercat dac n-a fi fost destul de atent. Am avut mai mul i pacien i cu concep ii similare în ceea ce-1 prive te pe Dumnezeu i cu idei la fel de terifiante i sumbre despre natura existen ei. Dar nu to i p rin ii i nu to i adul ii sînt r i. îmi amintesc de mama cum m ridica i m inea în bra e pentru a-mi ar ta un asfin it de soare" la Äîmi amintesc cum st team pe po deaua din buc t rie. un simplu amestec al caracterelor mamei i tat lui sau ale celor ce-i substituie. inînd seama de microcosmosul c minului în care i-a petrecut copil ria. de multe ori singura) este o simpl extrapolare a naturii p rin ilor no tri. mul i dintre noi nu sîntem con tien i de viziunea noastr interioar asupra lumii i cu atît mai pu in de experien a din care ea a rezultat. într-o anumit m sur . atunci. Iar dac ei nu reu esc s aib grij de noi. Nu este surprinz tor. a a cum a fost i copil ria noastr . iar felul în care procedeaz ei pare modul în care trebuie procedat în tot universul. a tr it sub domina ia a doi adul i r i. pentru c se bazeaz pe experien a personal din microcosmosul s u.VIZIUNILE ASUPRA LUMII I RELIGIA 173 ÄNu. religia celor mai mul i adul i este un produs al transferului. r spunsul va varia de la ÄEi bi ne. Dac ei sînt p rin i iubitori i iert tori. Dac p rin ii no tri au fost aspri i ne-au pedepsit. atît cît tim despre aceast realitate ² trebuie în permanen s ne revizuim i s ne extindem în elegerea. a viziunii lor asupra lumii este con inut în Ämemoria timpurie". c gustul amintirilor celor mai timpurii este în mod frecvent acela i cu gustul celor mai profunde sentimente despre natura existen ei ale pacientului. oameni. probabil c vom vedea universul ca fiind tot atît de nep s tor fat de noi*. Viziunea lui Stewart fa de lume ca loc periculos în care e oricînd posibil s i se taie gîtul dac nu e foarte atent era perfect realist . Avem aici de-a face cu problematica realiz rii de h r i i a transferului. a studiat negocierile dintre Statele Unite i URSS i a reu it s delimiteze un set de idei i. cu greu. sînt memorizate atît de precis pentru c ele simbolizeaz natura primei copil rii a persoanei respective. îmi udasem pantalonii. din nefericire. în lumea mare ² în macrocosmos ² exist diferite tipuri de p rin i." Unii pot protesta. societ i i culturi. Avem de-a face cu o situa ie în care fiin ele umane care trebuie s aib de-a face unele cu altele au viziuni foarte diferite asupra naturii realit ii i fiecare dintre ele crede c viziunea sa este cea corect . * Frecvent (dar nu întotdeauna). Bryant Wedge. Iar ca adul i vom privi lumea ca pe un loc minunat. în cele din urm . iar mama st tea lîng mine agitînd o lingur mare i ipînd la mine. Nu este de mirare deci c umanitatea este plin de conflicte. dar el a transferat aceast hart într-un mod nepotrivit. Pentru a construi o religie sau o viziune realist asupra lumii ² conform cu realitatea cosmosului i a rolului nostru în el. a spus: Äîncep s în eleg. Mul i dintre noi oper m printr-un cadru de referin mai îngust decît cel de care sîntem capabili. Este problema microcosmosului i a macrocosmosului. ca referindu-se la lumea lui de adult unde era în mod grosolan incomplet i deci nefunc ional . spunînd c nu pot face acest lu cru. Trebuie s ne l rgim în permanen cadrul de referin . Dar cînd îi for ez s fac o alegere.

pentru c ei posed o cunoa tere vital pe care eu nu o de in. c utînd activ lucruri amenin toare i nefamiliare. bineîn eles. and War. Drumul spre sfin enie trece prin punerea la îndoial a orice. S ne amintim c în sec iunea precedent iubirea a fost definit ca extindere ² adic expansiune ² a propriului sine i a fost f cut observa ia c printre riscurile iubirii exist riscul de a ne transporta în necunoscutul * Bryant Wedge i Cyril Muromcew. om de tiin . 1961. Totul în ceea ce ne prive te. American Association for Social Psychiatry. chiar i emo iile noastre. Procesul expansiunii cunoa terii a fost una dintre temele majore ale acestei c r i. Totu i. ru ilor li s-a p rut c americanii au un comportament la fel de nebunesc i de malefic* Sîntem ca acei trei orbi din fabul care fiecare în parte atinge o anumit parte dintr-un elefant. A a cum spune teologul Alan Jones: Una dintre problemele pe care le avem este aceea c foarte pu ini dintre noi au dezvoltat o via personal distinct . Bryant Wedge. în primele stadii (cele de care se ocup aceast carte) este vorba de o c l torie a cunoa terii. religia noastr trebuie s fie în întregime personal . fermier. pu-nînd la îndoial în mod deliberat validitatea a ceea ce am înv at i ne-a fost drag. nici una dintre p r i nu era con tient de presupozi iile sale sau de faptul c cealalt parte opera cu un set diferit de presupozi ii. Pentru a dezvolta o viziune larg . Informa iile de mîna a doua privind starea rinichilor mei. nu mai accept informa iile de mîna a doua. a societ ii i a lumii i care difer fundamental de cele pe care le au ru ii. nu a credin ei. Trebuie s respingem i s ne r s-cul m împotriva religiei p rin ilor no tri. începem prin a distruge ceea ce credem. Nu exist ceva în genul unei religii de-a gata. ni. A a ne sf dim i noi pentru viziunile noastre microcosmice asupra lumii i toate r zboaiele par r zboaie sfinte. cel mai bun lucru de care sîntem capabili. inclusiv de experien a de adult i de experien a ad ugat a genera iilor de oameni de-a lungul istoriei. începutul îl reprezint tiin a. s continu m s folosim aceea i hart a microcosmosului. Pentru a evada din microcosmosul experien elor noastre anterioare i pentru a ne elibera de transfer. trebuie s apel m la informa ii de mîna a doua pentru a func iona. 18-36. par a fi la mîna a doua. este mai confortabil s nu facem aceasta ² s r -mînem acolo unde sîntem. s evit m suferin a cauzat de moartea ideilor dragi nou . 9. Religia tiin ei Cre terea spiritual este o ie ire din microcosmos spre un macrocosmos mereu mai larg. în cel mai propriu sens al expresiei. este necesar s cunoa tem. de asemenea. trebuie s fim dispu i s abandon m. începem prin a înlocui religia provenit de la p rin ii no tri cu religia tiin ei. 17-18 nov.) 176 Cre tere i religie unei noi experien e. Aggression. Nu pot supravie ui cu o credin la mîna a doua . Pe termen scurt. ÄPsychological Factors in Soviet Disarmament Negotiation" (ÄFactorul psihologic în negocierea privind dezarmarea cu sovieticii"). de inten iile i de moarRELIGIA TIIN EI 177 tea mea. Drumul cre terii spirituale merge îns în direc ia opus . Aceste idei au dictat negocierile de ambele p r i. Dar cînd e vorba de scopul meu. a fost de asemenea f cut observa ia c a înv a ceva nou cere o renun are la vechiul sine i sl birea tr iniciei cunoa terii. Accept cu încredere cuvîntul unui doctor. în multe cazuri. 1 (martie 1965).175 fundamentale pe care le au americanii despre natura fiin elor umane. Proceedings ofthe Emergency Conference on Hostility. ÄA Note on Soviet-American Negotation" (ÄNot despre negocierea sovi-eto-american "). despre disciplin . trecut prin focul îndoielii i cercet rii în creuzetul experien ei realit ii. Pentru a fi ceva vital. Nu îmi place s fac asta. pentru c viziunea asupra lumii este inevitabil mai îngust decît cea de care sîntem capabili dac profit m pe de-a-ntregul de experien a personal . pretinzînd apoi c de ine adev rul despre întreaga înf i are a animalului. Journal of Conflict Resolution. (Vezi. Permanent trebuie s ne extindem domeniul cunoa terii i orizontul prin încorporarea i digerarea de noi informa ii. Trebuie îns s o fac. efectul colesterolului i cre terea g inilor le pot accepta. s ucidem viziunea îngust . Rezultatul inevitabil a fost c felul de a se comporta al ru ilor le-a p rut americanilor nebunesc sau deliberat malefic i. Iar la sfîr itul primei sec iuni.

supersti ii i prezum ii neverificate. a evoluat peste cea a p rin ilor dvs. mai mult. astfel încît i al i oameni s aib parte de aceea i experien în acelea i circumstan e. Cred c mam îndep rtat de spiritualitate. RELIGIA TIIN EI 179 Cînd privim din punctul de vedere al unui scepticism sofisticat la fenomenul credin ei în Dumnezeu. 178 Cre tere i religie transform m experien a personal a microcosmosului în experien personal a macrocosmosului." Un lucru ce sugereaz faptul c tiin a. înclina ii personale. ave i o religie".într-un Dumnezeu la mîna a doua. au supersti ii. Nu am credin a p rin ilor mei. un zeu este o femeie cu ase bra e i . în str dania pe care o presupune religia. a cerceta i deci a în elege cu acurate e este necesar ca fiin ele umane s se supun ele însele disciplinei metodei tiin ifice. prin urmare. Trebuie s începem s devenim oameni de tiin .. Äcercetare". pentru c este o viziune asupra lumii de o complexitate considerabil . dvs. Cuvintele cheie sînt Ärealitate". Pentru a sc pa din microcosmosul experien ei copil riei. spun eu. de obicei sub forma unui experiment. 1977. din contr . trebuie s ne dezvolt m religia noastr personal i s nu ne sprijinim pe cea a p rin ilor no tri. Vedem ipocrizie: oameni care predic altor oameni s . c spiritualitatea dvs. pentru a putea avea încredere în ea. Crede i în posibilitatea de a cre te i de a v îmbun t i ² crede i în posibilitatea progresului spiritual. este esen ial s fim sceptici fa de ceea ce am înv at pîn acum. de i disciplina metodei tiin ifice începe cu experien a.i goleasc buzunarele pentru traiul altora i alte forme de brutalitate. cercetarea universului reprezint o valoare pentru fiin a uman . Cele mai multe teorii majore sus in urm toarele: universul este real i prin urmare un obiect valid de cercetare. Ä i înc una profund . experien a trebuie s fie verificabil . au devenit în elep i. v închina i adev rului. prejudec i i o profund tendin de a vedea mai degrab ceea ce vor s vad decît ceea ce exist în realitate. V asuma i riscul terapiei i face i aceasta datorit religie dvs." Atunci cînd eu pun la îndoial realitatea presupozi iei c nu ar mai fi fiin e spirituale. De i cred c viziunea sceptic asupra lumii a spiritului tiin ific este o îmbun t ire clar fa de acea viziune asupra lumii care se bazeaz pe o credin oarb . Atitudinea tiin ific este cea care ne face s ne * Jonrney Into Christ (C l torie în Cristos). mai strîns decît Biserica Catolic . s . Seabury Press. persecu ii i inchizi ie. New York.* A a c . experien a trebuie s fie repetabil . Trebuie s existe un cuvînt personal. reprezint o îmbun t ire. dar fiin ele umane sînt slabi cercet tori. cred îns de asemenea c felul în care cei mai mul i oameni anima i de un spirit tiin ific privesc realitatea lui Dumnezeu nu dep e te viziunea parohial a unui ran care urmeaz cu ochii închi i credin a tat lui lui. Nu cred deloc c ar fi realist s spun c sînte i mai pu in spiritual decît p rin ii dvs. Nu m duc la biseric . ei au reu it s dep easc microcosmosul culturii lor. Vedem o n ucitoare diversitate de ritualuri i imagini f r leg tur între ele. tiin a este religia scepticismului. deseori este aproape un oc pentru ei. care este a doua astfel de comunitate. cred c spiritualitatea dvs. din microcosmosul culturii i al dogmelor noastre. Äexperien ". Dvs. 91-92. universul are sens ² adic se conduce dup anumite reguli i este predictibil. a f cut un salt calitativ fa de spiritualitatea lor. Ea începe s devin o adev rat comunitate. Oamenii de tiin au mari dificult i cînd este vorba de realitatea lui Dumnezeu. adic noi nu putem s spunem c tim un lucru pîn nu l-am experimentat. Dar ce e Äreligia tiin ei"? tiin a este o religie. pp. Nu mai cred prea multe din ce mi-au spus Biserica i p rin ii. dac s întîmpl s fiu viu. într-o anumit m sur .. Vedem dogmatismul i ac iunea bazat pe dogmatism. Esen a acestei discipline este experien a. sînte i dispus s suferi i durerea înfrunt rii i a dezv rii. un salt evolutiv fa de alte viziuni asupra lumii este caracterul ei interna ional. nu sîntem prea impresiona i. care este insuficient pentru a le oferi m car curajul de a se îndoi. Ädisciplin ". Oamenii de tiin de oriunde pot vorbi i se pot în elege unul cu cel lalt mai mult decît noi. ca religie. cu multe teorii majore. experien a îns i nu este ceva în care s avem încredere. Vorbim despre comunitatea tiin ific mondial . Äcunoa tere". ÄDvs. într-o oarecare m sur îns . ceilal i. o confruntare unic . de jum t ile de adev ruri pe care ni le-au spus p rin ii no tri. Äneîncredere". Acestea sînt cuvintele pe care le vom folosi de aici încolo. vedem r zboi. dac vrem s fim s n to i mintal i s cre tem spiritual. într-o oarecare m sur . Mul i pacien i care au luat deja acest start îmi spun: ÄNu sînt un om religios.i ucid semenii în numele credin ei.

Kathy era apropiat de p rin ii ei. nepierzînd nici o clip ritmul cîntecului. am aflat informa ii minime. m-am a ezat la o oarecare distan fa de ea i am a teptat. se p rea c îi era fric s fie l sat singur acas . De la so ul ei. Acum o lun ea îi spusese c încetase s mai ia pilule. N-am s . îns doar pentru a începe s plîng neconsolat . Lui îi convenea lucrul acesta. Nu. Te va face capabil s te opre ti din cîntat.i cîn-te singur . De asemenea. Nu existaser probleme în cadrul mariajului. i-am f cut o injec ie cu ami-triptilin . dar în urm toarele dou zile comportamentul ei a r mas neschimbat. Apoi nu tiu decît .i permitea s se odihneasc sau s adoarm . care trebuie vindecat . r spundea doar ÄAm s mor". Familia ei era religioas . Kathy avea 20 de ani. De aproape patru luni. Ädar nu te va face s adormi." ÄNu s-a întîmplat nimic".i fac nici un r u. La fiecare cinci minute se oprea. împingînd în ziduri ca i cum ar fi vrut s intre în ele. Dou ore mai tîrziu. nu f cuse nimic bizar pîn atunci. Dar ea înc se ruga mult. unicit i. Au dus-o la spital.ase picioare. atingînd niveluri mai înalte de con tientizare i maturitate? Dac vrem s avem o atitudine tiin ific în încercarea de a r spunde la aceast întrebare. altul este esen a nimicului. s-a oprit din plîns i a început s . se tînguia cîteva momente i î i relua cîntatul. zei ai c minului. în ultim instan . Este tentant s gîndim c umanitatea ar fi mai bun f r credin a în Dumnezeu i c Dumnezeu nu este doar o promisiune goal . a continuat s se împing în perete. proiectat în mod nepotrivit în macrocosmos? Sau. îl condusese pe el la munc cu ma ina. Ar p rea deci ra ional s conchidem c Dumnezeu este o iluzie a min ii oamenilor ² o iluzie distructiv ² i c credin a în Dumnezeu este o form a psihopatologiei umane. Vei fi în stare s vorbe ti cu mine. Apoi am mers acas . Pentru s n tatea ei fizic ? Oh. altfel spus. Vedem ignoran . Cu excep ia poate a unui singur lucru. în timp ce ea a tepta în ma in . îi era fric s mearg în locuri publice. nu era capabil s comunice ceva în afar de convingerea c va muri negre it. Ce se întîmpl cu credin a în Dumnezeu a unei persoane pe m sur ce ea se dezvolt prin procesul terapiei? 180 Cre tere i religie Cazul lui Kathy Kathy era cea mai înfrico at persoan pe care am v zut-o. ÄAceast injec ie te va face somnoroas . murmurînd ceea ce p rea a fi un cîntec. sînt psihiatru. altul este elefant. Apoi a început s se relaxeze. Nu avusese probleme de ordin psihologic mai înainte. este o astfel de credin un mod de gîndire primitiv sau copil resc din care trebuie s ie im pe m sur ce ne dezvolt m. Apare deci întrebarea: Este credin a în Dumnezeu ceva r u? Este o manifestare a transferului ² o concep ie a p rin ilor no tri. s n tatea ei era excelent . Howard. Mama ei mergea la liturghie de cel pu in dou ori pe s pt mîn . derivat din microcosmos. st tea într-un col . un tîn r poli ist. Un timp. La orice întrebare pe care i-o puneam. Fusese s o viziteze pe Kathy i o g sise în starea aceasta. I-am dat fetei cantit i masive de tranchilizante i sedati-ve ca s poat dormi noaptea. Le inase îns o dat . Cînd am intrat pentru prima oar în camera ei. i-am spus. Erau c s tori i de doi ani. Se ruga mult ² dar de la o vreme se rugase mai mult decît tia el c se ruga atunci cînd o cunoscuse. credin a în Dumnezeu arat jalnic. Metode de contracep ie? Lua pilule. ÄL-ai condus pe so ul t u cu ma ina la serviciu?" ÄDa. Ceea ce se întîmpla acum era o surpriz complet . altul este un b rbat e-zînd pe un tron. supersti ie. Nu mi-a spus nimic altceva. este esen ial s ne întoarcem la realitatea faptelor clinice. A continuat s cînte. Nu fusese niciodat spitalizat . Citise despre cît de periculoase sînt sau ceva de genul acesta. iar spaima nu îi sl bea nici o clip . S-a uitat la mine cum st team în cadrul u ii i ochii ei s-au m rit de spaim . Nici nu vei muri. a r spuns Kathy. Dup ceva vreme. Parc sim ea c prin cîntat s-ar fi ap rat de moarte i nu." Am luat un scaun. p rînd extenuat . abia oprindu-se din caden a cîntecului. ci poate fi i o promisiune otr vit . ÄAm s mor". trinit i. Vreau s -mi spui ce s-a întîmplat în diminea a din ziua în care ai venit la spital. Kathy". a spus ea repede. în ansamblu. în cea de-a patra zi. cînta neîncetat. Lucru curios ² Kathy a încetat s mai mearg la slujb imediat duCAZUL LUI KATHY 181 p ce s-a c s torit. Am spus: ÄKathy. pe podea. în timpul nun ii. Am întrebat-o ce nu era în regul . Pentru a o ajuta. El nu se gîndise prea mult la acest lucru. sora lui îi d duse telefon. Te vei sim i foarte relaxat . S-a tîrît i s-a înghesuit într-un col . rigiditate. Sta i un moment. Howard a f cut el toate cump r turile de la super-magazin. Se sim ise bine pîn în acea diminea . panteon.

în cele din urm . Nu tii ce e în mintea lui Dumnezeu. î i pierduse firea. tiu asta pentru c ei continu s vin s m consulte. iar unii chiar sînt i nu sînt pedepsi i de Dumnezeu. i-am spus: ÄKathy. nu-i a a?" Kathy se tîngui atunci: ÄO. în afar de asta. Pentru c o s lucr m împreun . Iar mîine. Dou s pt mîni mai tîrziu." 182 Cre tere i religie ÄDar voiai s -1 vezi?" ÄAm s mor". Era înc însp imîntat i nu-i disp ruse convingerea c are s moar . Totu i. care vor s fie necredincio i. cel pu in nu pîn cînd ar fi fost sigur c -1 iube te pe Howard." Diminea a. Doamne. Dar gre e ti. se sim ea confuz i nu tia dac -1 iube te sau nu pe Howard. Ceva a fost diferit în acea zi în care l-ai condus pe so ul t u la serviciu. pentru c tia c deja p c tuise prin rela ii premaritale cu el i acest p cat ar fi crescut enorm dac nu. i ajung mai ferici i. ÄNu mai cînta. timp în care mi-am adunat gîndurile. A crezut c poate va reu i s treac peste ele dac se va ruga mai mult. în timpul ultimului an de liceu. Kathy". acesta era un p cat de neconceput.i va mai fi team c ai s mori. i ai s afli adev rul ² despre tine i despre Dumnezeu. din ziua c s toriei lor. o trata în mod preferen ial." ÄDe ce ai f cut asta?" ÄAm luat-o pe drumul pe care se . Tot ce tii este ceea ce i s-a spus despre Dumnezeu. i-am ordonat. a r spuns Kathy. i vorbesc cu mine. Te vei privi pe tine îns i i via a ta cu mai mult bucurie. iar ea a fost de acord. povestea ei s-a conturat pies cu pies . De exemplu. Divor ul ie ea din discu ie. începuse s aib fantezii cu infidelit i sexuale. îi cump ra daruri. consult în fiecare zi b rba i i femei ca tine. Nu avea putere s . A r mas îns un so ideal. Kathy a început din nou s cînte. vei fi în stare s vorbe ti cu mine i vom discuta despre Dumnezeu i despre tine îns i. Multe dintre cele ce i s-au spus despre Dumnezeu sînt gre ite. F r s vrea. el î i pierduse interesul fa de sexualitatea ei. Am l sat-o s cînte zece minute. ÄE ti complet în siguran . nu. Tot a a i tu vei deveni mai fericit . . avusese leg turi sexuale cu Howard. iar ei nu-i permitea s . a a c a început s se roage în mod ritual." Kathy începu din nou s cînte.i ia o slujb .c urma s mor. Dar ea ajunsese aproape s -1 roage s fac sex. ÄAi senza ia c Dumnezeu te va pedepsi pentru c ai vrut s -1 mai vezi pe Bill?" ÄDa. ÄBill este un prieten de-al t u?" ÄA fost. El voia s o ia în c s torie. îi pl cea s fac sex cu Howard.i consacra rela ia prin c s torie." lui Bill." ÄDe aceea crezi c ai s mori?" ÄDa." ÄAi mers acas exact la fel ca în fiecare zi în care îl duceai pe so ul t u cu ma ina la serviciu?" Kathy începu s cînte din nou. cinci minute la fiecare or . Iar cînd te vei trezi. muncea mult peste program. Vrei s -mi spui ce a fost diferit?" ÄAm apucat-o pe alt drum. nu voia copii. iar sexul de care avea parte o dat la dou s pt mîni era tot ce mai reu ea s o scoat din plictiseala ei permanent . Totu i. cînd o s ne vedem din nou. dar convingerea nu mai era la fel de puternic . încet. am întrebat-o.i m rturiseasc aceste p cate i a încetat s se duc la slujb dup ce sa c s torit. Dar acum trebuie s dormi. fetei îi era mai bine. i-a venit brusc ideea c nu vrea s se m rite. în timpul nun ii unui prieten. Dar credea c trebuie s se c s toreasc . A a c a început s ia pilule ² CAZUL LUI KATHY 183 un alt p cat. crezi c ai s mori deoarece crezi c tii cum gînde te Dumnezeu. înainte de a m m rita. Ai s înve i c nu e ti o persoan rea. Te sim i foarte relaxat . ÄCine e Bill?". am s mor!" ÄL-ai v zut pe Bill în acea zi?" ÄNu. în acea zi i în multe alte zile ce au urmat." Äî i e tare dor de Bill.

I s-a f cut fric s ias în ora f r Howard i chiar atunci cînd era cu el o însp imîntau locurile publice. Dar a doua zi a început iar i. A venit timpul s înceap priveghiul. s-a dus direct acas la Bill. în apartamentul ei. S-a dus la ma in i s-a rezemat de ea într-o pozi ie seduc toare. pe oricine.Apoi Howard a observat i a pus întreb ri despre ce se petrecea. S-a gîndit la barurile unde ar fi putut s mearg dup -amia-za. Nu s-a întîmplat nimic. între timp. las -1 pe Bill s m vad . fostul ei prieten. Nu e u or s te iei de Biserica Catolic . Punîndu. Kathy a fost în stare s -mi spun despre multe dintre detalii. sînt cu adev rat de bun credin i nu o voi duce spre iad. A început s se roage mai frecvent i mai repede. pentru a compensa faptul c nu se ruga seara. ÄTe rog. las pe oricine s m vad .i taie venele. a în184 Cre tere i religie cetat s mai ia pilule. Dumnezeu o va face. De exemplu. sperînd c frica de a nu r mîne gravid o va ajuta s reziste. Oriunde mergea se uita dup b rba i. i-a dublat iar i viteza rug ciunilor. înainte chiar ca întreaga poveste s ias la suprafa . cînd Howard nu era acas . una cîte una. unde putea vedea b rba i. ÄTe rog". Se ruga acum la fiecare jum tate de or i î i dublase viteza. ele s-au reîntors în for . vindec -m . A reu it s fac asta doar pentru c a sim it în mine un aliat i a în eles încet. Se pare c nu era nimeni acas . Trebuie s o fac cu cineva. Fanteziile despre infidelitate au continuat i gradual au devenit chiar mai frecvente i mai insistente. asemenea înfrunt ri reu esc. a început s se masturbeze. Kathy a putut fi externat . încet c eu sînt cu adev rat de partea ei. însp imîntat c întradev r ar putea face a a ceva. a cedat. reu ind s cînte o mie de rug ciuni în cinci minute. a optit ea. Dar Dumnezeu putea. cînd mintea era ocupat cu perfec ionarea psal-modierii. începuse chiar s se gîndeasc cum s le duc pîn la cap t. Dar dorin a era din ce în ce mai puternic . Dar apoi i-a dat seama c întorcîndu-se la biseric comitea un p cat dac nu i-ar fi confesat fanteziile infidele unui preot. De unde a aflat c masturbarea e un p cat? Cine i-a spus c e un p cat? De unde tia acela c e un p cat? Din ce cauz este masturbarea un p cat? i a a mai departe. a început s dezvolte un sistem elaborat. fanteziile despre infidelitate p reau a se fi r rit. O astfel de Äalian terapeutic " precum cea pe care am construit-o încet noi doi este o condi ie pentru orice succes major în psihoterapie. A a c a decis s se roage pe ascuns. în cele din urm . Nu a fost în stare. în toate particularit ile lor. te rog. Aceasta era geneza cîntatului ei. A luat o lam i a vrut s . atunci cînd atitudini de o via sînt înfruntate metodic.i astfel de înCAZUL LUI KATHY 185 L treb ri ea a trebuit s pun la îndoial validitatea autorit ii i în elepciunii întregii Biserici Catolice sau m car a bisericii pe care o frecventase. ÄTe rog. Deseori. ÄO. sînt atît de speriat !" A început s cînte a teptînd i a a a fost g sit de cumnata ei. doar dup ce a început s pun la îndoial validitatea vinov iei ei i a concep iei c aceste acte sînt p cate. m car par ial. Dup ce 1-a l sat pe Howard la serviciu. A parcat chiar în fa a casei. dar odat ce sistemul fusese pus la punct. dar uneori este foarte obositoare. A a teptat. A fost îngrozit . cum ar fi fanteziile i tenta iile de a se masturba. Doamne! Sînt o curv ." Tot nu s-a întîmplat nimic. Nu tiu nici o profesie atît de inci-tant i de privilegiat precum practica terapeutic . Dumnezeu îi va da ceea ce merit . gr be te-te. Mult din aceast munc s-a concentrat asupra felului cum concepea p catul. Iar acest lucru nu-1 putea face. Auzise de du urile reci i a f cut unul atît de rece cît a putut s -1 suporte. sînt atît de speriat . las -1 s m observe. Mult din aceast munc s-a desf urat cînd ea nu mai era internat la spital. Pentru a. trebuie s mor!" A s rit în ma in i s-a dus acas . cînd el era acas . într-o dup -amiaz . ziua. O. Doamne. Sînt curva Babilonului. în care p stra un singur stil de psalmodiere tot timpul rug ciunii. Doamne. Aceasta înr ut ea lucrurile. în diminea a urm toare. Acesta era poate cel mai mare p cat dintre toate. S-a gîndit c poate era mai bine s se duc iar i la biseric . S-a gîndit s -i dea un telefon lui Billy. La început. sînt atît de speriat . El va termina cu toate acestea i va sfîr i i cu ea. Aceast istorisire a ajuns s fie elucidat doar dup luni de munc sîrguincioas .i u ura munca. i-a perfec ionat sistemul. A ajutat-o pîn cînd Howard a venit acas .

Po i s vorbe ti cu mine. f r a fi contrazis de cineva i f r a i se opune cineva.i bea berea. f r s aib parte de confrunt ri. Cum pot s te pedepsesc pentru c m ur ti. Nu avea cu cine s vorbeasc . ." Cînd a început aceast faz a terapiei. draga mea. încet. nu mi-a dat niciodat voie s fiu eu." ÄAnii mei nu mai sînt mul i". Dar nu eram sigur ce trebuie s spun în afar de a m repeta într-un fel sau altul.. a murmurat ea. ÄKathy. ÄKathy"." ÄNu pot. ÄE ti sup rat pe mine". Brusc mi-am dat seama. Va fi totul în regul . po i. . i-am spus. Cumva. Domnul vrea s mergem la slujb . ÄTe iubesc chiar dac tu m ur ti. Kathy. iar cînd venea acas . Era blînd . D ruia. îmi ur sc mama. Asta este." ÄNu. Nu am s te omor pentru c e ti sup rat pe mine. E în regul s fii sup rat pe mine. spuse ea optit." ÄNu vrei s por i pantofii ace tia. Howard nu avea nici o explica ie de care s m ag . Kathy era aproape la fel de însp imîntat ca în prima zi în care o v zusem. Asta s-a întîmplat. Tat l ei muncea ² altceva nu mai f cea. el a convins-o pe Kathy s se reîntoarc la spital. Cu tat l ei nu avea nici o rela ie. bolborosi ea." A gemut. a murmurat ea. Dar psihoterapia rareori merge u or. nu mi-a dat niciodat . i-a scuturat capul în timp ce cînta." Ceva mi-a sunat straniu în aceste cuvinte. Am dus-o pe Kathy în camera ei i i-am ordonat: ÄOpre te-te din cîntat i spune-mi care este problema.la o s pt mîn dup ce i-am administrat amitriptilin . Mama ei ducea familia în spate." încet. ca i cum ar fi fost impulsionat de propria voce spunînd înfrico toarele cuvinte: ÄO ur sc. Dar în privirea ei am detectat mînie. ÄAnii mei nu mai sînt mul i. Äpot s m gîndesc la o duzin de motive pentru care ai putea fi sup rat pe mine. O ur sc. dar ferm . unde m-am dus s o v d. dar nu ceda. Dar nu pot ti care e dac nu îmi spui. draga mea? Fetele din familii bune nu poart astfel de pantofi." ÄAm s mor". adormea în fotoliu cu o bere. cu voce tare. într-o diminea de sîmb t . Lini tit . prinzînd o pauz de respira ie în timp ce cînta. Nu mi-a dat niciodat .. te iubesc". la ase luni dup ce Kathy ie ise din spital. ele îmi p reau nenaturale. Kathy". A a este iubirea." Cu greu. Howard 186 Cre tere i religie mi-a dat telefon i mi-a spus c so ia lui s-a închis în baie i a început iar i s cînte. nu-i a a?" ÄO ur sc". ÄNu trebuie s faci cutare lucru. i-am r spuns. i a a am început s lucr m asupra rela iilor pe care le avea Kathy cu p rin ii ei. am zis. nu e a a. ÄAnii mei nu mai sînt mul i." ÄBa da. Nu erau cuvintele la care m a teptam.. am început s ne punem întrebarea: Cum s-a putut întîmpla a a ceva? De ce a cump rat-o? Cum de nu a putut s gîndeasc mai mult de una singur i nu a înfruntat pîn acum autoritatea Bisericii Catolice în nici un fel? ÄDar mama mi-a spus c nu trebuie s m îndoiesc de Biseric ". Singur . i-am spus. ÄNu. Nu ai s mori pentru c e ti sup rat pe mine. Kathy. dar atît de dominatoare. M-a construit. aproape furie fa de mine. Dup instruc iunile mele. dar implacabil . Muncea i muncea. Nu sînt mul i pe acest p mînt. Kathy? CinCAZUL LUI KATHY 187 ste te pe mama i pe tat l t u ca s tr ie ti ani mul i pe acest p mînt. Apoi. M-a construit dup propria ei imagine. îns doar dup patru luni de terapie intens a reu it s vorbeasc despre ideea de p cat. înc o dat . Kathy a început s în eleag c în spatele puterii Bisericii Catolice st enorma putere a mamei sale. Apoi s-a uitat la mine i i-a reluat cîntecul. a spus Kathy. nu-i a a. mi-a sugerat: ÄPoate c am s pot dac ai s mi dai din nou medicamentul adev rului. Cinste te-i sau mori. Atunci ie ea în ora s . ea mergea înainte. Fetele bune nu fac asta. Cu excep ia serilor de vineri. Cea de-a cincea porunc ." ÄNu se pune problema c nu vrei s mergi la slujb . ÄCred c Biserica Catolic mi-a vîndut o poli . Äde data asta e ti îndeajuns de puternic s o faci singur . o persoan atît de fin . încît p rea de neconceput s i te opuni. dac eu te iubesc?" ÄNu pe tine te ur sc". n-ai s mori.

m-a construit! Nu a l sat nici o parte din mine s fie a mea. el a privit-o ca pe o Äadev rat prad ". gîndit rigid i nerealist sau c ar putea fi folosit sau pus în aplicare în mod gre it. Dup ce a terminat terapia. inten ionînd s se c s toreasc i s devin mam . c Biserica Catolic îmi asigur traiul ca psihoterapeut. de care încercase s se apere prin c s toria cu Kathy. El a început s aib atacuri de anxietate. Presbiterian sau oricare alta. Nu a existat niciodat vreo dovad a preocup rii Bisericii pentru faptul c doctrina ei ar putea fi r st lm cit . A fost promovat la departamentul de achizi ii al acelui magazin. dovedindu. i Biserica are o vin . La îndemnul meu. un premiu pe care 1-a cî tigat. atitudinile lui au contribuit la conceperea religiei ca o . a fost numit ef a departamentului i mai recent am auzit c s-a mutat la o firm mai mare i c se sim ea mul umit cu sine la vîrsta de 27 de ani. aceast teroare de a fi cu adev rat ea îns i în tot felul de lucruri mici pe care le f cea. Howard i-a promis c se va schimba. dar i sub acest aspect cazul acestei fete a fost unul tipic. încet. Teroarea de zi cu zi exista înc . S-ar putea spune pe bun dreptate c natura dominatoare a mamei. nu a schimba pentru nimic locul meu cu persoana care eram. de i uneori tînjesc la acele zile. S-a întîlnit cu mai mul i b rba i. Mai tîrziu. ra ionalist i om de tiin prin excelen . s-a dus la un alt psihoterapeut pentru tratament. Bineîn eles. La fel a putea spune i despre Biserica Baptist . mul i psihiatri i psihoterapeu i percep religia ca fiind Du manul. era mult mai simplu s adopte valorile mamei ei i pe ale Bisericii. Era mult mai în siguran cînd o l sa pe mama ei s ia toate deciziile. Via a mea era mai u oar atunci. Kathy a trebuit apoi s aib de-a face cu cauza pentru care a l sat ca toate acestea s se întîmple. Respingînd domina ia mamei sale. Pentru c ea era fizic foarte atractiv . a trebuit s fac fa procesului restabilirii propriilor valori i de luare a propriilor decizii. într-un sens.m-a construit.i pune întreb ri. Kathy spunea: Ä ti i. împreun cu mine. Ea a e uat în a. terapia cu Kathy era înc în primele stadii. în glum . iar acest lucru o însp imînta cumplit. dar între timp a avut i succese la slujb .i direc ioneze singur existen a însemna mult munc . Recunos-cînd faptul c mama ei a dominat-o total. nu a iubit-o niciodat pe Kathy. s-a chinuit cu nenum ratele mici. Biserica nu era singura cauz a nevrozei de care a suferit Kathy. S . Pentru c exist multe cazuri precum cel al lui Kathy. Ei pot crede c religia îns i este o nevroz ² o colec ie de idei ira ionale inerente care servesc la înl n uirea min ilor oamenilor. Dar nu s-a întîmplat nimic. Exist milioane de Kathy. Biserica a fost doar un instrument folosit de mama fetei pentru a cimenta i a înt ri excesiva ei autoritate p rinteasc . asuprind instinctele care-i fac s se dezvolte spiritual. Obi nuiesc s le spun oamenilor. Se pare c Bisericile în general favorizeaz aceast luare de-a gata. Kathy 1-a presat.i construiasc o religie personal mai adecvat i mai original . biserica de care aparCAZUL LUI KATHY 189 inea Kathy ² i acest fapt este tipic ² nu a f cut nici cel mai mic efort s o ajute s . într-un fel. Freud. Kathy i cu el au c zut de acord în cel mai amical mod s divor eze. Nu tie dac crede sau nu în Dumnezeu i v va spune cu sinceritate c aceast chestiune nu i se pare foarte important în acest punct al vie ii ei. Lutheran . Ajungînd s accepte acest lucru. a contesta.i lui însu i i lumii întregi competen a lui masculin . pare a fi v zut în mare lucrurile în aceast lumin i pentru c el este cea mai influent figur în psihiatria modern (din multe i bune motive). în orice caz. Totu i. încet a devenit mai hot rît i mai încrez toare în sine. Am descris cazul acestei femei atît de pe larg pentru c este atît de tipic pentru rela ia dintre educa ia religioas i psihoterapie. întîlnite deseori în practic . într-un fel. Kathy a început s lucreze ca vînz toare într-un mare maga188 Cre tere i religie zin de îmbr c minte. Nici un profesor de religie de la coala parohial i nici un preot la ora de catehism nu a încurajat-o vreodat pe Kathy s î i pun în mod ra ional întreb ri despre doctrina religioas sau. poruncile i concep ia despre p cat. cînd a venit s m consulte pentru aceast problem . Kathy 1-a confruntat pe Howard cu nereu ita lui ca amant. Una dintre modalit ile de a analiza problema pe care o avea Kathy ar fi aceea de a afirma c de i ea a crezut cu toat inima în Dumnezeu." începînd s fie mult mai independent ." De fapt. Nu se mai duce la biseric i nu se mai consider catolic . s gîndeasc de una singur . A început s se confrunte cu sentimentele homosexuale plasate adînc. a gîndi de una singur . Cu toate acestea. religia i felul în care ea în elegea lumea erau luate de-a gata i nu s-au potrivit nevoilor ei. dar independente decizii pe care trebuia s le ia în leg tur cu slujba ei. sprijinit de o absen a tat lui a fost cauza fundamental a nevrozei.

dar dramatic. iar eu nu am dreptul s critic. în felul lor intelectual auster. amîndoi sociali ti. Atunci cînd a început terapia. A reac ionat îns atunci cînd i-am sugerat c p rin ii ei au neglijat-o destul de mult i a reac ionat i cînd i-am ar tat c se îmbr ca asemeni unui orfan. real . iubitoare. Progresul în terapia Marciei a fost dureros de încet. i. Marcia a venit la edin cu o geant nou . doi indivizi foarte inteligen i i ra ionali.nevroz . Dar ea refuza s vad acest lucru. Marcia era de acord din toat inima cu p rin ii ei. nu ne-am ocupat deloc cu chestiuni religioase de-a lungul a doi ani de terapie. precum p s ri care zburau prin înc peri inînd în ciocuri pergamente pe care erau a ternute în str vechi limbi mesaje obscure. în penultima edin cu mine ea s-a amuzat de felul în care se sim ea i a spus: Ä ti i. Dar nu am confruntat-o pe Marcia cu acest aspect al incon tientului ei. Rezultatul a fost acela c de i aveau un c min confortabil i ne tirbit de nimic. A anun at. De i nu putea pune degetul pe ceva gre it din via a ei. dar autoritate. sigur . cred c nu mai sînt deloc. care mi-a atras aten ia prin nefericirea ei generalizat . întreaga lume îmi apare foarte diferit . Cazul Marciei Dar nu toate cazurile sînt precum cel reprezentat de Kathy. i cu siguran c ar ta trist . De-a lungul primului ei an de terapie. Nu tiu cum s vorbesc despre astfel de lucruri. tiu c el este aici i tiu c este bun i tiu c sînt parte din el. Avea doar o treime din m rimea celei vechi i era viu colorat . visele Marciei erau pline de simboluri religioase. psihiatrii trebuie s cheltuiasc o enorm cantitate de timp i efort în lupta de eliberare a min ii pacien ilor de ideile desuete ale religiei i de concep iile care sînt în mod clar distructive. un orfan din punct de vedere psihologic. totul din afara mea pare de asemenea schimbat. de fapt. a spus ea. de parc a fi parte din-tr-un tablou foarte mare i astfel pot vedea mai mult din acest tablou. pot s pun pariu c exist un Dumnezeu. cumva cu îngîmfare. tr iesc în aceea i cas i fac unele din lucrurile pe care le f ceam i înainte. a participat la o slujb la biseric împreuna cu o prieten . ea ad uga o nou pat de culoare ² portocaliu.» E amuzant. la începutul celui de-al doilea an de terapie. o simt ca i cum ar fi foarte diferit . Ei s-au distrat pe seama fetei cînd ea. Chiar dac stau tot aici. care credea c rasei umane i-ar fi cu mult mai bine dac ar putea s scape de iluzia c Dumnezeu exist sau c m car ar putea s existe. Ne-am concentrat în special pe rela iile ei cu p rin ii. Exist multe alte tipare. E doar un nou stil. îmi amintesc c v-am spus c sînt atee. Era o femeie destul de s n toas . de 25 de ani. galben. Marcia era proverbiala Äs raca fat bogat ". Uneori. gri. p rea o emigrant îmb trînit . c ea este atee ² nu un ateu de ocazie. O simt cald ." . este CAZUL MARCIEI 191 ciudat. inci-tant i bun . Interesant îns . era îmbr cat invariabil în haine care nu i se potriveau. la vîrsta adolescen ei. în ciuda s n t ii ei i a educa iei universitare. albastru deschis i verde ² îmbr c min ii ei. neagr sau maronie i c ra cu ea o enorm geant jerpelit i burdu it . care au ajutat-o mult din punct de vedere material. cam o dat pe lun . într-adev r. încît aveau pu in timp sau energie pe care s i le d ruiasc ei. p rînd o floare care î i desface încet petalele. Nu mai sînt sigur de acest lucru. de o culoare similar . de culoare albastr . într-o diminea . unele destul de comune. Dup aceea. Este într-adev r tentant pentru psihiatri s se vad pe sine ca pe ni te cavaleri ai tiin ei moderne prin i într-o nobil b t lie cu for ele distructive ale supersti iilor vechilor religii i cu dogmele ira ionale. Era singurul copil al unor p rin i intelectuali. ci unul adev rat. îmi spun: « tii ceva. în plus fa de distan a emo ional pe care o p strau. era inexplicabil de trist . nu doar interiorul meu s-a schimbat. cînd simt c lumea e bine întocmit . din cei ce cred c religia e o promi190 Cre tere i religie siune goal . împov rat i murdar . care contrasta cu rela ia pe care ea o avea cu p rin ii. amîndoi profesori universitari de succes. De fapt. M simt de parc a fi conectat . amîndoi erau atît de dedica i carierei lor. Mar-cia a fost unul dintre primele mele cazuri pe termen lung. Nu cred c lumea ar putea fi atît de bine întocmit f r Dumnezeu. Elementul-cheie era c ldura i apropierea unei rela ii pe care am putut s o construim între noi. dar care erau extraordinar de distan i din punct de vedere emo ional.

s-a plîns el. agricultur . medicin . Lui i-a luat înc trei ani. dar nu m entuziasmeaz nici una ² profesorat. dar majoritatea timpului i-1 umplea cu pescuitul. Pur i simplu nu reu ea s . Avusese parte de o copil rie obi nuit într-un c min stabil i bine întemeiat. a prins o tiuc enorm : ÄDa.i aleag un subiect pentru lucrarea de diplom . acela i terapeut. dar cînd se f cea. Era de asemenea str lucit din punct de vedere intelectual. fiecare mai ezitant i mai lipsit de succes decît ultima." Pescuind în lac. Ted sim ea c problema lui î i are r d cinile în sexualitate. ceva. ecologie ². citise aproape tot ce scrisese Freud (mai mult decît citisem eu însumi). ne-am putea întreba. munc de cercetare. Nu se mai putea decide despre ce s scrie în lucr rile sale. din acelea care se pot termina înCAZUL LUI THEODORE 193 tr-o lun . p rin ii lui erau grijulii cu copiii. lucru care nu a dus nic ieri. în afar de acest lucru. De e\emplu. Ädar nu pot lua nici cele mai mici decizii.i creasc influen a. cu atît mai mult decizii importante. datorit unei mo teniri. Cum s explic m acest lucru? înainte de a încerca s o facem. în fond. în ultim instan . i. Un prieten apropiat. Ar trebui s m duc la coal i s înv o meserie. dar apoi fiecare domeniu îmi pare c prezint probleme insurmontabile. Acela i proces. s-a mutat dintr-o zon în care no iunea de Dumnezeu era respins în una în care avea importante semnifica ii. f r îns ca terapeutul s încerce s înfrunte în vreun fel ideile ei religioase.Prin terapie. Dar în acea perioad au ap rut cîteva fa ete interesante ale personalit ii sale. cum va g ti i dac î i permite sau nu s . s mai lu m în considerare un alt tip de caz. Ä tiu c ar trebui s fac ceva mai constructiv. Totu i. i-a petrecut primii doi ani din facultate bînd. Apoi a mai avut parte de alte iubiri. Marcia. Hank. Dar problema pe care o avea cu luarea deciziilor se înr ut ea.i cumpere o unealt ieftin . Ultimii patru ani îi tr ise într-o caban mic în p dure. Apoi nu s-a mai întîmplat nimic. chiar dac nu erau tot a a de grijulii unul cu cel lalt. Cu apte ani înainte de a veni la mine se retr sese în p duri. A terminat cursurile i i-a închiriat o camer în afara campusului universitar. a fost necesar ca terapeutul s înfrunte activ ideile ei religioase pentru a aduce schimb ri în direc ia unei dramatice diminu ri a influen ei ideii de Dumnezeu în via a ei. ea era un fel de snobism global. în cazul fetei pe nume Kathy." Legat de aceast lips de entuziasm. împreun cu cei doi fra i ai s i. precum ce va g ti la cin . cititul i î i petrecea o mul ime de vreme luînd decizii neimportante. dar încununate de succes. ca terapeutul s înfrunte activ ateismul sau agnosticismul unui pacient i s -1 conduc deliberat în direc ia religiei? Cazul lui Theodore Ted avea 30 de ani cînd a venit s m vad i era un pustnic. Apoi ² i poate acest lucru a avut o importan crucial ² a avut o rela ie pasional cu o femeie care 1-a respins. Apoi. el ridica din umeri i spunea: ÄNu este nici o diferen . cu rezultate aparent opuse. Pîn atunci totul fusese în regul . . Demoralizat. rela ii interna ionale. parc nimic nu mi se potrive te. Kathy s-a mutat dintr-un loc în care no iunea de Dumnezeu era foarte important într-un loc în care aceast no iune nu mai însemna nimic. spunea Ted. Notele lui au început s scad . dificult ile lui începuser . fiecare zi e la fel cu alta. dar era mai mult decît puteam mînca i nu am prieteni cu care s o împart. A a c primele ase luni din terapie s-au scurs sondînd adîncurile sexualit ii lui din copil rie. a ajuns destul de bogat. Ted avusese note bune i satisfac ii la coala privat pe care o frecventase. Ocazional. De trei ani nu 192 Cre tere i religie avusese nici o întîlnire cu vreo fat . a a cum spusese la prima noastr edin . înc mai avea note bune. Tot ce mai trebuia s fac pentru a absolvi era s prezinte o scurt lucrare de diplom . în cazul Marciei. E oare necesar vreodat . El reprezenta ochiul critic. cînd a intrat la colegiu. iar acest lucru sa întîmplat cu o s pt mîn înainte de a intra la facultate. a a c am aruncat-o înapoi. pe de alt parte. cu rela ia lui de dragoste lipsit de succes. ideea de Dumnezeu a început s . aproape c s-a oprit s mai bea. în fond. îmi in treaz interesul o zi sau dou . în acel an. mai creativ cu via a mea". Una dintre ele consta în lipsa lui total de entuziasm. nu'-i a a. era parc paralizat. de parc toat lumea i tot ce se g sea în ea era de un gust îndoielnic." Problema sa. a fost ucis într-un accident de automobil la mijlocul celui de-al treilea an de facultate. Ar trebui s am o carier . a început pe la 18 ani. Avea doar cî iva prieteni i nici unul foarte apropiat. voia s se fac vreme frumoas . se ocupa de tîmpl rie. Am început s b nuiesc c folosea acest snobism pentru a ine la distan lucrurile care altfel l-ar fi afectat emo ional.

Eram la vîrsta cînd religia nu mai prezint interes. Poate c prietena mea de atunci are leg tur cu acest lucru. vara. a trecut mult vreme. l-am întrebat. Insipid ". Mi-a povestit un vis: ÄEram în clas . ÄPo i s . s-a lamentat Ted. Am aranjat cutia în a a fel încît nimeni s nu. am spus. în anul al treilea de facultate". Era clar c el nu voia ca eu s aflu miezul nevrozei sale. ÄEl voia ca eu s ascult ultimul disc pe care-1 cump rase. cred c era vorba de Gerard Manley Hopkins. Nu în eleg cum oamenii educa i pot s asculte un astfel de putregai pe care ei îl numesc muzic . Iar apoi n-ai mai fost la biseric ." ÄHocus-pocus"." ÄCum ai abandonat-o?" ÄCum adic cum am abandonat-o?" Ted începuse în mod clar s fie iritat." ÄCe s-a întîmplat apoi?" ÄAdic ce?" ÄCe s-a întîmplat cu religiozitatea ta?". am întrebat. A fost chinuitor. am comentat eu. în ultimul an de liceu ai cîntat la biseric ". Am spus. Am devenit anxios.i aminte ti." Urrm toarea sp rtur s-a petrecut o lun mai tîrziu. i-am sugerat eu. cînd eram un adolescent cu creierul ame it am fost religios. Apoi m-am sim it mai bine i m-am întors în clas . simboluri ale terapiei în visele lui Ted. N-am mai fost niciodat la biseric în timpul facult ii. ÄNu." Clasa i cursurile erau." ÄLa ce se referea lucrarea?". Am pus cutia într-o scorbur dintr-un copac uscat i am astupat gaura cu scînduri trase la rindea. a spus el. Noaptea dinainte el o petrecuse în casa unei cuno tin e a lui. cred." ÄDeci. ÄNu prea cred c îmi amintesc. mi-am dat seama c scîndurile nu erau la fel ca scoar a copacului. Prima mic sp rtur în armura lui Ted a ap rut într-una din edin ele din primele ase luni de terapie. Cele mai importante fapte dintr-un incident trebuia s le ascund . am abandonat-o. am comentat eu. M-am gr bit s m duc la copac i am f cut ca scîndurile s nu poat fi distinse de scoar . fapt care f cea ca terapia s mearg încet. Pur i simplu. Ted m-a privit încurcat. Crezi c faptul c prietena ta te-a respins nu are nici o leg tur cu acest lucru?" ÄNu cred nimic. ÄJonathan Livingston Seagul e o carte religioas ". ÄCe fel de religiozitate?" ÄSentimental . eu g sesc o astfel de religiozitate sup r toare". ÄUltima oar cînd îmi amintesc c am fost entuziast a fost acum zece ani. Acela i lucru li s-a întîmplat multora dintre colegii mei de clas ." Intensitatea reac iei lui snoabe m-a f cut s ciulesc urechile. ÄCum se abandoneaz ceva. A fost unul dintre primii adev ra i poe i . Dar stînd în clas . ÄA fost o 194 Cre tere i religie sear îngrozitoare". am întrebat. S-a întîmplat. asta e tot. deconcertat. aproape i-a scuipat vorbele Ted. E o schimCAZUL LUI THEODORE 195 bare cam abrupt .Ted era foarte înclinat s fie secretos.i dea seama ce e în untru. Ä i muzica era tot religioas ?" ÄSe poate spune c era tot atît de religioas pe cît era de muzic . ÄApoi." ÄPoate c religiozitatea te-a sup rat i nu atît muzica"." ÄCînd ai abandonat-o?" ÄNu tiu. dac vrei. în ultimul an de liceu chiar am cîntat la mica noastr biseric . ÄNu prea exist ." ÄEi bine. ai avut parte de o rela ie de dragoste lipsit de succes. b nuiesc. De unde s tiu? Tot ce tiu este c mi-am pierdut interesul pentru religie. ÄEntuziasmul s-a datorat unei lucr ri pe care am scris-o la sfîr itul semestrului din toamn la cursul de literatur britanic . a a cum sînt pentru mul i oameni. ÄCe alt fel de religiozitate exist ?". B nuiesc c g sesc religia neatr g toare. ÄDa. cu muzica lui Neil Diamond din filmul Jonathan Livingston Seagul." ÄA a ai sim it dintotdeauna?" El a rîs nervos. pe care el a recunoscut-o imediat. poate nu. Ne concentrasem pe remarcabila lips de entuziasm a lui Ted. a r spuns Ted. ÄCrescînd. Aveam un obiect ² nu tiu ce era ² pe care l-am pus într-o cutie." ÄNiciodat ?" ÄNici m car o dat .

Dedesubtul calmului s u exterior. P rin ii lui. deci i tu l-ai respins pe Dumnezeu. Trei ani mai tîrziu." ÄAi scris acea lucrare la sfîr itul semestrului de toamn . Mi-a fost luat. scria el. Cu speran . stranii. el s-a eliberat nu doar de durerea pricinuit de copil rie i de moartea prietenului s u Hank." i a a fusese. Mi-a atras îns aten ia o mic viniet . Pe m sur ce vorbea. Laud Lui. f r cenzur . Nu am fost sigur ce ar fi trebuit s fac. s r c cioase. cu mecanismele. izolat prin-tr-un snobism n scut din durere era înc de pe atunci bine înr d cinat. ÄDa. cel mai bun prieten a murit i ai p r sit entuziasmul pentru orice. Pied Beauty (Frumuse e pestri ) era probabil poemul asupra c ruia m concentrasem." ÄDa. ÄNoaptea trecut r scoleam prin ni te lucruri vechi i am g sit acest jurnal pe care l-am inut în anul al doilea de facultate. din vremea facult ii mele. dulci i s rate. Pied Beauty era la pagina 819. neobi nuite. singuratic." Am spus c vreau i asta am f cut în urm toarele dou nop i." ÄDa. nu i-au oferit lui. deci asta trebuie s fi fost prin ianuarie. mai emo ionat decît îl v zusem vreodat . Ädup reîntoarcerea în siguran a camerei mele. ÄDumnezeu te-a respins. ca s nu-1 cenzurez." Ted aproape striga acum.moderni. nu diferit de cea pe care am tr it-o vara . sentimentul lui Ted fa de lume ² sau mai degrab izbucnirea acestui sentiment ² se înte ea. în lunile care au urmat. a spus el. dar i de durerea a mii de alte mor i. ÄTotdeauna a i vorbit despre cît de secretos sînt ² i bineîn eles a a sînt". sclipind i întunecate Lui. ÄEste o lume urît . cu excep ia faptului c a confirmat c felul de a fi al lui Ted. m-am aruncat înainte: ÄDeci ai fost respins de prima ta prieten adev rat i ai p r sit entuziasmul pentru biseric . Ted a venit la edin cu o c r ulie la el. Nici m car nu m-am uitat în el. prea ocupa i de propriile lor treburi i de animozitatea dintre ei ca s se mai îngrijeasc i de aparent minorele probleme ale copiilor. a fost de asemenea urît . nici o protec ie. Cei doi fra i mai mari ai lui t b rau pe el cu o r utate incomparabil ." Am ie it din birou. Am citit: Slav Domnului pentru lucrurile pictate Pentru cerurile în dou culori ca o vac b l at Pentru aluni ele roz cu care sînt zugr vi i p str vii zglobii." ÄNu. ÄEste el însu i un poem despre entuziasm". angrenajele i sculele lor. a venit i momentul de r scruce." ÄEste de asemenea foarte religios. pentru aripile cintezei Pentru peisajul îmbuc t it i împ r it ² arina lucrat sau inutul s lbatic i neumblat i pentru toate me te ugurile. M-am gîndit c probabil a i dori s citi i despre mine a a cum eram acum 10 ani textul integral. Toat via a p rea s -i fi fost un vîrtej de moarte i suferin . cu micile ei cruzimi. a fost ca o eliberare. Nu a fost de fapt foarte revelator. CAZUL LUI THEODORE 197 Dup 15 luni de terapie. refuzuri i pierderi. Tat al frumuse ii schimb toare. ÄAm sim it un fel de bun dispozi ie". Pentru toate lucrurile inversate. Sc parea venea de la lungile plimb ri solitare i de la singur tatea sa i am reu it s stabilim c stilul s u de via de ermit î i avea r d cinile în perioada de dinainte de a fi împlinit 10 ani. cum fusese prins de o puternic furtun de z pad i se întorsese în dormitor la cîteva ore dup ce se întunecase afar . Pentru castanele maronii abia c zuse. m-am dus la biblioteca mea i m-am întors cu un volum de poezie britanic plin de praf. Fie ele nestatornice sau pline de pistrui (cine tie cum?) Agere i molcome." ÄAm crezut c copil ria ta a fost fericit ." ÄNu eu l-am p r sit. c minul copil riei lui Ted fusese un continuu cîmp de lupt sîngeros." ÄDe ce s fi f cut a a?". coala particular pe care a urmat-o. a întrebat el. pericole i s lb ticie. am spus. Totdeauna a fost o lume urît . 196 Cre tere i religie Mi-au venit lacrimi în ochi. Descria cum se plimbase singur într-o duminic de ianuarie. celui mai mic i mai slab." Am sim it crescînd o tensiune incredibil .

iubitoare i din ce în ce mai pl cute. am întrebat i eu cu îndoial în glas. A început s se schimbe." ÄUnii ar spune c a fost ceva miraculos". Un val m-a umplut de ap . îmi plac furtunile. a început s î i dea din nou întîlniri . Ce p rere ai?" ÄV referi i la salvare?". Ted a încercat s se concentreze din ce în ce mai mult asupra lucrurilor bune din lume. în momentul culminant al furtunii am ie it afar . Ce faci aici?" Confruntat cu inconsecven a atitudinii sale fa de ansele bune i ansele rele. Nu puteam face nimic ca s m salvez. ti i c am o tendin suicidal "." 198 Cre tere i religie ÄPot s în eleg acest lucru". am repetat eu. asta a fost. S-au nimerit chiar în acel moment s vin peste mine. Ä i f r îndoial c în acea var am avut gînduri de sinucidere. Furtuni din acelea care-mi plac mie." ÄCe p rere ai despre aceast experien ?" ÄCe vre i s spune i prin ce p rere am?"." ÄEi bine. ÄB nuiesc c a fost noroc. Oricum. am întrebat neîncrez tor. am în f cato i încet. Eram sigur c am s mor. bineîn eles. a spus Ted. a întrebat Ted în felul s u refractar. în contextul unei rela ii calde între noi." La urm toarea edin . am spus. Doar temporar. Apoi altul m-a lovit din spate. sînt sigur c v-am spus. Am analizat acest lucru. M-am îngrozit. Asta a fost tot. ÄDa. M-am tîrît pîn la marginea debarcaderului. b nuiesc c a fost noroc. între timp. încet m-am tîrît pîn la mal. a început s vad i cealalt fa a monedei vie ii. Totul s-a întîmplat foarte repede. O miraculoas binecuvîntare i spui c e vorba de un pic de noroc. Era atîta cea . O mic tragedie i e greCAZUL LUI THEODORE 199 eala lui Dumnezeu. nu a fost vorba de mare lucru. Abia îmi mai amintesc ce s-a întîmplat. nu îmi amintesc s m fi dus pe debarcader cu vreo inten ie con tient de a m sinucide. te revol i împotriva murd riei i mizeriei acestei lumi." ÄAi fost udat bine?" ÄDa. ÄNu a fost o banal coinciden acel val venit din spate?" ÄDa. ÄPur i simplu ce am întrebat. Sincer. cred c am avut noroc. Dar nu tiu dac m-a pune într-o astfel de situa ie primejdioas . A fost un uragan. Dup aproximativ un minut mam sim it împins înapoi de ap ² trebuie s fi fost un fel de val din spate ² i o secund mai tîrziu mam izbit de stîlpii de beton ai debarcaderului. i-am spus. B nuiesc c a venit un val mare. A ajuns s accepte necesitatea suferin ei i s priceap natura paradoxal a existen ei. c nu puteai vedea nimic. ÄV-am spus. V aminti i c am lucrat în Florida în vara dintre primul i cel de-al doilea an de facultate. ÄOri de cîte ori se întîmpl ceva dureros îl blestemi pe Dumnezeu. Am sim it c m izbe te. Aceast acceptare a ap rut. la naiba. m-am sim it m turat i apoi pierdut în ap .trecut . ÄAmîndurora ne plac furtunile." ÄB nuie ti c a fost noroc!". Dar cu siguran nu îmi p sa prea mult de via i recunosc posibilitatea de a m fi comportat ca un sinuciga . lucrurile Äb l ate". provocîndu-1. Dup ce a analizat suferin a pe care i-o l saser moartea lui Hank i alte mor i pe care le experimentase." ÄNoroc?". Dar cînd i se întîmpl ceva bun crezi doar c ai avut noroc." ÄE interesant. a întrebat el cu îndoial în glas. i-am spus. ÄEi bine. v-am povestit despre asta". ÄOh. pe debarcader. ÄE ti din nou secretos". am comentat." ÄAi mers pîn la cap tul debarcaderului chiar cînd era furtuna mai puternic ?". asupra luminii orbitoare i a întunericului. Ted". asupra a ceea ce e dulce i a ceea ce e amar. ÄDa. cînd am fost atît de aproape de moarte. Voiam s m apropii de acea furie elementar . i-am cerut s -mi povesteasc ce se întîmplase cînd spunea c fusese atît de aproape de moarte. r spunse Ted aproape diabolic." ÄEi bine. ajunsesem s -mi dau seama c de fiecare dat cînd Ted spunea c deja îmi spusese ceva el încerca de fapt s -mi ascund anumite lucruri.

" ÄUite ce e". Iar a face terapie este ca i cum ai fi pu in preot.cu fete. Se presupune c terapeu ii nu trebuie s . s-a lamentat Ted. Adic . Pur i simplu nu pot face a a ceva. Nu po i s te entuziasmezi în public. într-o diminea Ted a anun at c a venit timpul s mearg mai departe." ÄNu. pentru c un preot este în mod public un om al lui Dumnezeu." ÄA a c am decis c mintea uman este important . trebuie s o ii secret . Dar este una dintre atribu iile mele de a fi interesat de ce sim i c nu po i." ÄA a c de ce nu devii preot?" ÄM presa i". crea ia. Dup doi ani de terapie. Pur i simplu nu în eleg"." ÄAtunci de ce nu îl studiezi pe Dumnezeu?" Äîmi pare r u." Ted începuse s plîng . Ä tiu ce o s spune i. Ar trebui s fiu entuziasmat public de aceast credin . ar trebui s -mi fac public credin a în Dumnezeu. i Dumnezeu se studiaz în coli". Adic ." ÄContinu ". privindu-m frustrat.. dec derea i regenerarea. Spui c nu po i face a a ceva. ÄAsta pentru c î i blochezi singur în elegerea". ÄMai e i felul în . Acum nu fac altceva decît s analizez lucrurile. Tu e ti cel care vrea s fac cel mai important lucru. Äiar fra ii t i sînt pe aici. Natura lui religioas a înflorit. CAZUL LUI THEODORE 201 ÄUita i ce e". Änu ti i cum e. a spus el l crimînd." ÄContinu . Nu este rolul dvs. De fiecare dat cînd deschid gura i sînt entuziasmat de ceva fra ii mei m vor h r ui din aceast cauz . Foarte bine dac nu o po i face. s-a tînguit Ted. acestea sînt cele mai importante lucruri?". l-am rugat. am ajuns la concluzia c trebuie s încerc s fac ce este cel mai important. ÄNu exist o diferen necesar între un psihoterapeut i un preot. n-a putea face a a ceva". ÄCariera mea este decizia mea personal . Trebuie s ii entuziasmul în dulap. i-am spus. Nu ti i cum e s fii eu. Tu e ti cel care simte c Dumnezeu este cel mai important lucru. ÄDe ce nu?"' Ted deveni atunci ingenios. i a face terapii este important. Cum poate cineva s -1 studieze pe Dumnezeu?" ÄPsihologia se studiaz în coli." ÄDeci ai înc 10 ani".i exprime un entuziasm timid. 200 Cre tere i religie ÄSincer. am spus. i preotul face mult terapie. ÄAsta nu e tot". A ascultat de la Jesus Christ. ÄAceasta este nevroza ta i trebuie s o ii în continuare a a." ÄMintea uman i psihoterapia. de ce excluzi aceast alternativ . De mine depinde s am cariera pe care o vreau. nu-i a a?". ÄEi bine." ÄOh. Totu i. nu-i a a?". dar m-am gîndit la acest lucru i nu este adev rat. am întrebat eu cu îndoial în glas.i direc ioneze pacien ii. A început de asemenea s . am r spuns. clocotea Ted. Tu e ti cel care din anumite motive nu vrea s priveasc una dintre alternative. a spus Ted. am remarcat eu. ÄDe ce?" ÄPentru c . Dac e s m reîntorc la coal . am r spuns eu. Peste tot pe unde se uita vedea misterul vie ii i al mor ii. Änu fac nici o alegere pentru tine. c nu fac decît s v imit. vreau s studiez lucrurile cele mai importante." ÄPur i simplu nu pot fi preot"." Äua. Citea teologie. mi-a spus. Eu sînt cel ce alege. ÄAdic s devin preot. cînd î i spun s ai în vedere alternativa unei cariere pentru Dumnezeu. nu în eleg. r spunse Ted agasat. ÄMam decis s urmez o coal de psihologie". tu o excluzi. Superstar la Godspell i chiar i-a cump rat propriul disc cu Jonathan Livingston Seagull.. prin preajm . s alege i pentru mine." ÄDa. nu. ÄVre i s spune i coli de teologie. gîndindu-m . Analizez alternativele ce i s-au deschis. ÄPresupun c Dumnezeu este cel mai important lucru.

Aceste cazuri prezentate indic faptul c r spunsul nu este unul simplu." i a a am ajuns la miezul profund al nevrozei lui Ted. Acum cîteva s pt mîni mi-am dat seama c nu m mai simt jenat. Iar credin a în Dumnezeu asuprit a lui Ted a trebuit s fie readus la via ca parte a eliber rii i a resurec iei spiritului s u. Exist . Doamne. Cum trebuie s privim aceste r spunsuri de nu i da? Oamenii de tiin se dedic afl rii adev rului i r spunsului la întreb ri. ÄSperam c ve i observa". De credin a în Dumnezeu trebuie s sc p m noi sau de dogmatism? Un alt motiv pentru care oamenii de tiin au înclina ia de a arunca i copilul odat cu apa din copaie este acela c tiin a îns i. Iar cea de-a doua este viziunea de tunel. este o religie. Fric . care înseamn «iubitor de Dumnezeu». R zboaie sfinte. M-am uitat mai atent. De cîte ori f ceam ceva gre it ei îmi luau lucrurile la care ineam. ÄCred c într-un fel înc mai in secrete. c nu mai este supus poruncilor p rin ilor s i. Orice lucru care m entuziasma îmi era luat.i comunice entuziasmul. Ignoran . al supersti iilor i al tradi iilor locale. mai satisf c toare. Ipocrizie. Identificarea cu dreptatea. u oare i simple. ti i toat placa. Inhibi ie. Doar îndoindu-se de credin a ei i lep dîndu-se de ea a fost Kathy în stare s se aventureze mai departe într-o via mai cuprinz toare. Credin a necondi ionat pe care o avea Kathy în Dumnezeu. Aceast list este aproape nesfîr it . încet. îi plac la nebunie arcul i s ge ile. Le-am spus fra ilor mei despre asta. Uneori r spunsul este da. Atunci problema const în aceea c oamenii sînt înclina i s cread în Dumnezeu sau c oamenii tind s fie dogmatici? Oricine a întîlnit un ateu înr it tie c un astfel de om poate fi la fel de dogmatic în necredin a lui ca un credincios în credin a lui. E foarte ner bd tor s mearg . Ia s i le lu m!» Simplu. o mul ime de ap de baie murdar în jurul realit ii lui Dumnezeu. Orice lucru pe care l-am iubit l-am pierdut. Am fost mîndru. Un sistem simplu. Semn tura lui p rea mai lung . Neofitul în tiin . ce i-au mai b tut joc de mine! M-au f cut f t l u în cel pu in zece feluri. printr-un act de voin . Conformitate. Prima este aceea de a arunca i copilul odat cu apa din copaie. el s-a str duit s . amintindu-i permanent c nu mai are 10 ani. el semna totdeauna cu ÄTed". f r îndoial . Supersti ie. Dar i ei sînt oameni. mai productiv . da. în dorin a lor de a g si solu ii simple. Pî-n la urm .i vad m tu a. Apoi mai sînt arcul i s ge ile lui. Dar r spunsul este uneori i negativ. poate fi la fel de fanatic ca un cruciat cre tin sau ca un soldat al lui . De ce nu pupi altarul? De ce nu-1 pupi pe dirijor?»" Ted a zîmbit. «Ia s vedem de ce este Ted mai entuziasmat? Ah. a a cum am sugerat. Ceva mi-a s rit în ochi. iubirea sa de via i iubirea pentru Dumnezeu. am primit cecul cu banii pentru edin ele din luna anterioar . de c l toria de s pt mîna viitoare la m tu a sa. nu-i a a? Cînd eram copil. Dogmatism. nu-i a a?" 202 Cre tere i religie Copilul i apa din copaie Istoriile cazurilor de pîn acum au fost prezentate ca r spuns la întrebarea: Este credin a în Dumnezeu o form de psihopatologie? Dac vrem s ie im din mirajul înv turilor primite în copil rie. Dar toate acestea reprezint oare ceea ce Dumnezeu le-a dat oamenilor sau ceea ce oamenii i-au dat lui Dumnezeu? Este COPILUL I APA DIN COPAIE 203 cît se poate de evident c credin a în Dumnezeu este deseori distructiv de dogmatic . Sacrificii de animale. înainte. Asta e. în Biseric i în înv turile primite de la mama ei i-au întîrziat în mod clar dezvoltarea i i-au otr vit spiritul. Batjocoriri. A a c am decis ca de-acum s -mi folosesc numele întreg. Inchizi ia. Arderea de c r i. Cruzime. Sentimentul morbid de vinov ie. Vîn toarea de vr jitoare. Nebunie. Doar atunci a avut libertatea de a se dezvolta. încet. oamenii de tiin sînt înclina i s cad în dou capcane atunci cînd î i pun întreb ri despre realitatea lui Dumnezeu. mi-a spus. S-a decis s urmeze o facultate de teologie. Acum era ÄTheodore". sînt totu i un iubitor de Dumnezeu. m tu a mea mi-a spus c trebuie s fiu mîndru de numele meu de Theodore. trebuie s r spundem la aceast întrebare. Rigiditate.care p rin ii mei m pedepseau. iar credin a ei în Dumnezeu s-a dezvoltat odat cu ea. de curînd convertit la concep ia despre lume a tiin ei. Tot a a cum Marcia a trecut de recele microcosmos al copil riei ei spre o lume mai larg i mai cald . sînt ca to i oamenii i vor ca r spunsurile s fie clare. Sacrificii de oameni. Cu cîteva s pt mîni înainte de a pleca. I-am atras aten ia asupra schimb rii. «F t l ul de la corul bisericesc. în lini te i în mod natural. ÄM rog. A a c am ajuns s m jenez de numele meu. Ia s -i spunem noi c întrucît a fost r u nu va mai merge s .

Psihiatrii i psihoterapeu ii care au o atitudine simplist fa de religie pot face deservicii unora dintre pacien i. Unele religii s-ar putea s nu fie s n toase pentru unii oameni ² altele s-ar putea s fie. Este de asemenea valabil i dac arunc i copilul odat cu apa din copaie i dac privesc religia ca pe ceva bolnav sau ca fiind Du manul." Nu îl cunosc îndeajuns pe acest tîn r pentru a putea spune ce în eles are * Citat din Idries Shah. nu exist o singur religie.* Indiferent dac drumul dezvolt rii spirituale trece în mod necesar printr-un ateism sceptic sau agnosticism spre o credin adecvat în Dumnezeu. Din contr . care lua serios în considerare posibilitatea de a intra într-o m n stire peste cî i-va ani. ascunzîndu-se sub o mantie de o atît de total obiectivitate. mai mult decît oricine. iar ea la rîndu-i credin Nu va exista musulman adev rat. exist motive de a crede c în spatele no iunilor în el toare i a falselor concep ii despre Dumnezeu exist o realitate care este Dumnezeu. mi s-a confesat el. rigiditatea i ipocrizia. Exist multe religii i probabil multe niveluri de credin . Trebuie s ai încredere în obiectivitatea terapeutului t u. Dutton pa-perback. Pacien ii au deseori nevoie de implicarea . ca i intelectuale ² pentru a sparge idolii credin ei primitive. i trebuie observat c aceast credin a lor nu este aceea i cu cea în care a evoluat Kathy. mai ales în ceea ce prive te o chestiune serioas ca asta. The Way ofthe Sufi (Calea sufi). monolitic . Din cauz c psihoterapeu ii apar in în general unei tradi ii sceptice. Pentru c nu am fost cu totul sigur c terapeutul lui va fi obiectiv. Un semn de maturitate la oamenii de tiin îl reprezint con tientizarea faptului c tiin a poate fi supus dogmatismului la fel ca oricare religie. New York." Este oare posibil ca drumul dezvolt rii spirituale s ne conduc mai în-tîi afar din supersti ii spre agnosticism i de la agnosticism 204 Cre tere i religie spre o cunoa tere adecvat a lui Dumnezeu? Despre aceast cale vorbea Sufi Aba Said ibn Abi-l-Khair acum mai bine de nou sute de ani: Pîn ce coal i minaret nu se vor fi sf rîmat Aceast a noastr sfînt lucrare nu se va fi terminat. dac nu strict freudiene. Dumnezeu care este înainte de scepticism s-ar putea s fie pu in asem n tor cu Dumnezeu care vine dup aceea. Acest lucru este valabil i daca ei cred c religia este bun i s n toas . 44. Am afirmat ferm c este esen ial pentru dezvoltarea noastr spiritual s devenim oameni de tiin . i. aceast tendin poate s treac dincolo. în ultim instan ." Dar nu i-am spus-o. c îl va în elege în adev ratul sens al cuvîntului. p. fa de locurile comune i presupozi iile culturii noastre. A a se întîmpl mai ales în cazul în care ajungem la tiin dintr-o cultur i dintr-un c min în care credin a în Dumnezeu este constant asociat cu ignoran a. sceptici fa de ceea ce am fost înv a i ² adic . F cuse psihoterapie în anul anterior i o continua. devenind o înclina ie manifest i o prejudecat . în unele ocazii. A a cum am men ionat la începutul acestei sec iuni.Allah. fapt e c intelectuali sofistica i sau oameni sceptici precum Marcia i Ted par s se dezvolte în direc ia credin ei. ei. va fi de asemenea valabil dac în fa a complexit ii chestiunii ei se retrag i încearc s nu mai aib deloc de-a face cu problemele religioase ale pacientului. La acest lucru se refer Paul Tillich cînd vorbe te de Ädumnezeu de dincolo de Dumnezeu" i de aceea unii cre tini sofistica i proclam ÄDumnezeu a murit! Tr iasc Dumnezeu. A fi vrut foarte mult s -i spun: ÄTrebuie s -i spui terapetului t u despre acest lucru. supersti ia. Toate acestea au o anume importan pentru oamenii de tiin precum psihiatrii i psihoterapeu ii. Avînd de-a face într-un mod atît de direct cu procesul dezvolt rii spirituale. COPILUL I APA DIN COPAIE 205 pentru el m n stirea sau dac dorin a lui de a intra la m n stire are r d cini determinate nevrotic. Nu demult am întîlnit un student în ultimul an. Dar deseori i no iunea de tiin devine un idol cultural i este necesar s devenim sceptici i fa de acesta. ÄNu cred c ar în elege. Avem atunci destule motiva ii ² emo ionale. ei au tendin a s considere patologic orice credin pasionat în Dumnezeu. Este esen ial pentru reu ita terapiei ca tu s fii deschis fa de orice. Pîn ce credin a va deveni necredin . încît nu mai consider c ei ar avea rolul de a se implica spiritual i religios în vreun fel. sînt chema i s fac judec i asupra a cît de s n tos este sistemul credin ei cuiva. Ateismul sceptic sau agnosticismul nu este în mod necesar cea mai înalt treapt de în elepciune la care poate ajunge fiin a uman . 1970. ÄDar n-am fost în stare s -i spun terapeutului meu despre m n stire sau despre profunzimea credin ei mele religioase". Ceea ce vreau eu s sugerez este c de asemenea este posibil s ne maturiz m prin credin a în Dumnezeu. Este într-adev r posibil s elabor m o credin în Dumnezeu.

electromagnetismul. Dimpotriv ." Din cauza acestei atitudini. Este ca i cum. cînd întreb m dac pozi ia electronului se schimb în timp. J. nimic la stînga. Acum o sut de ani. E ca i cum ar spune: ÄCe nu putem m sura nu putem ti. care VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 207 acum cîteva decenii erau nem surabile. Rezultatul este acea atitudine a multor oameni de tiin nu numai de scepticism. la un anumit nivel. totdeauna vom putea g si metodologia potrivit pentru a face acest lucru. Ei sufer de un fel de viziune de tunel. autoimpu i. Nu. psihiatrii întîlnesc pacien i cu o stranie distur-ban a vederii. nu pot vedea decît un singur lucru odat i trebuie s . Dar în virtutea succesului ei. trebuie s r spundem Änu". Una dintre aceste dezvolt ri o reprezint metodele de studiu din ce în ce mai sofisticate. paradoxul semnifica eroare pentru spiritul tiin ific. Prin folosirea unor aparaturi precum microscoapele electronice. dac pozi ia unui electron va r mî-ne aceea i." Alt dezvoltare care ne ajut s sc p m de viziunea de tunel este relativ recenta descoperire de c tre tiin a realit ii paradoxului. altceva decît acele lucruri asupra c rora au ales s li se îndrepte aten ia. Buddha d dea astfel de r spunsuri cînd era . Nu vreau s spun c ei ar trebui s renun e la obiectivitate sau s . A m sura ceva înseamn a experimenta acel ceva într-o anumit dimensiune. trebuie s r spundem Änu". Utilizarea m sur torii a f cut ca tiin a s fac pa i enormi în în elegerea materiei universului. Inclusiv problematica lui Dumnezeu. nu are nici un rost s ne preocup m de ceea ce nu putem ti. fie s d m un r spuns care la prima vedere va fi mai mult o reminiscen dintr-un straniu catehism decît o afirma ie simpl din tiin a fizicii. a a încît poate c în curînd vom putea spune: ÄNu este nimic dincolo de limitele vederii noastre.i întoarc fa a ca s -1 vad i pe cel lalt. a vrea s discut dou . sîntem acum capabili s facem m sur tori ale unor fenomene incredibil de complexe. m surarea a devenit un fel de idol tiin ific. Ei aseam n acest simptom cu privirea printr-un tunel. Ei nu pot s vad nimic la dreapta lor. computere i a unor programe de calculator cum ar fi cele pentru tehnici statistice. i continu s se l rgeasc . tiin a a pus mare accent pe m surare. spectrofo-tometre.i contrabalanseze obiectivitatea cu propria spiritualitate într-un mod facil. Astfel. care s dea seama de acest simptom. mecanica cuantic i teoria relativit ii. ace ti pacien i nu sînt în stare s vad decît o mic por iune din fa a lor. Prin urmare.lor. care-i ap r de mutarea aten iei spre domeniul spiritului. Robert Op-penheimer scria: La ceea ce par a fi întreb ri simple sîntem tenta i fie s nu d m nici un r spuns. Prima este o problem de metodologie. Un alt motiv important pentru care oamenii de tiin sînt înclina i s arunce apa din copaie odat cu copilul este faptul c nu v d copilul. Viziunea tiin ific de tunel Ocazional. prin urmare. în l udabila sa insisten pentru experien . trebuie s r spundem Änu". ei nu vor s vad altceva decît ceea ce ochii lor întîlnesc în mod imediat. Mul i oameni de tiin pur i simplu nu v d dovada realit ii lui Dumnezeu. Dintre cauzele acestei viziuni de tunel. i viziunea tiin ific s-a l rgit. observa ie precis i verificabilitate. Nu pot vedea dou lucruri apropiate în acela i timp. cînd întreb m dac electronul st pe loc. au un fel de ochelari de cal psihologici. dedesubt sau deasupra locului asupra c ruia sînt a inti i. cînd nu po i vedea decît un mic cerc de lumin i claritate la cel lalt cap t. Cînd întreb m. o dimensiune în care facem observa ii de o mare precizie. care rezult din natura tradi iei tiin ifice. cînd întreb m dac electronul este în mi care. de exemplu. ce nu poate fi m surat este lipsit de importan i nu merit observarea noastr . care sînt repetabile i pentru al ii. ci de respingere categoric a tot ceea ce nu poate fi m surat. Nu poate fi 206 Cre tere i religie g sit nici o dereglare fizic în sistemul lor vizual. Dac decidem s studiem ceva. trebuie s r spundem Änu". Dar explorînd fenomene precum natura luminii. dintr-un anumit motiv. mul i oameni de tiin exclud din considera iile lor serioase toate chestiunile care sînt ² sau par s fie ² intangibile. ci mai degrab mai sofistica i în chestiunile religioase decît sînt în mod obi nuit. tiin a fizic s-a maturizat în ultimul secol pîn acolo încît a recunoscut din ce în ce mai mult faptul c . realitatea este paradoxal . pledoaria mea const în aceea c psihoterapeu ii de orice fel ar trebui s se sfor eze s devin nu mai neimplica i. Aceast presupozi ie stranie dar extrem de comun cum c lucrurile care nu sînt u or de studiat nu merit studiate începe s fie contestat de cîteva dezvolt ri relativ recente din cadrul tiin ei îns i.

40. în ultimii aproximativ patru sute de ani tiin a a elucidat mai multe Älegi naturale". cînd am absolvit coala medical . Aceste experien e. iar pentru multe confesiuni protestante"-acestea sînt aproape ceva obi nuit. Simon and Schuster. oamenii de tiin . Dar avînd succes în descoperirea legilor naturale." Religia nu a vrut s fie zguduit de tiin . Bisericile nu le-au spus niciodat medicilor: ÄVre i s v al tura i nou pentru a studia aceste fenomene fascinante?" Nici medicii nu au spus: ÄVre i s fim împreun pentru a examina tiin ific aceste lucruri care s-ar putea dovedi de mare VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 209 interes în profesia noastr ?" în loc de acesta. m-au f cut s m îndoiesc de presupozi ia mea c apari ia miracolelor e imposibil . atunci cînd m-am gîndit la ele mai profund. am devenit deschis la posibila existen a miraculosului. 1953. Dup reprezentan ii Bisericii. Aceast schimbare în con tiin a mea a fost produs de doi factori care au ac ionat mîn în mîn . mi-a permis apoi s încep s privesc existen a cotidian avînd ochi i pentru miraculos." Biserica a fost pu in mai deschis . cî iva oameni de tiin serio i. tot a a cum tiin a nu a vrut s fie zguduit de religie. Vindec ri miraculoase au fost folosite. de a unifica tiin a i religia este faptul cel mai semnificativ i mai incitant în via a noastr intelectual de ast zi. New York. de exemplu. Din fericire totu i. tiin a este tentat s spun : ÄCeea ce este foarte dificil de studiat nu merit s fie studiat. S examin m. în ceea ce prive te metodologia. în viziunea lor asupra lumii. precum reac ia de somatizare a istericilor. care a fost cel de-al doilea factor ce a cauzat schimbarea mea de con tiin . oameni religio i sînt pe cale s înceap s examineze natura unor astfel de fenomene. pentru c fie a fost vorba de o dereglare imaginar . ÄEle trebuie pur i simplu acceptate ca acte ale lui Dumnezeu. experien e care ini ial p reau locuri comune. Odat ce m-am îndoit de aceast presupozi ie. Cu cît am privit mai mult. ceea ce nu poate fi în eles în termeni de legi naturale este un miracol.întrebat care va fi condi ia omului dup moarte. Totu i. In bun parte. de Biserica Catolic pentru a. Rezultatul a fost c reprezentan ii tiin ei au presupus c orice eveniment care nu putea fi explicat prin legile naturale cunoscute este ireal. Acum 15 ani. fiecare închistat în propria-i viziune de tunel. tiin a este înclinat s spun : ÄCeea ce e foarte dificil de în eles nu exist . Bisericii i-a fost team s priveasc aceste miracole de foarte aproape. dar ele nu sînt r spunsuri familiare pentru tradi ia tiin ei secolelor al XVII-lea i al XVIII-lea* Misticii ne-au vorbit de-a lungul secolelor în paradoxuri. dar care. aflat la începutul ei. au f cut din legile naturale un idol.i autentifica sfin ii. ÄMiracolele nu au nevoie s fie examinate tiin ific" ² a fost atitudinea religioas prevalent . religia i tiin a r mîn în cadrele lor de referin autoimpuse. tot a a cum au f cut un idol din no iunea de m surare. Aceast deschidere. cum ar fi remisiunea spontan a cancerului i exemplele ce par vindec ri de succes. c boala de care o persoan a fost vindecat era inexistent de la început. Dar este numai începutul. unele dintre ele am s le povestesc. medici i c ut tori ai adev rului." Iar în ceea ce prive te legile naturale. atitudinea medicilor a fost aceea de a spune c vindec rile miraculoase nu exist . Ast zi sînt sigur c miracolele abund . cu atît am g sit mai mult miraculos. eram sigur c nu exist miracole. Unul e reprezentat de întreaga diversitate de experien e pe care le-am avut ca psihiatru. iar miracolele exist . Este posibil s fi început s întrez rim un teren pe care tiin a i religia s se întîlneasc ? Cînd vom fi capabili s spunem Äomul este o fiin muritoare i nemuritoare în acela i timp" i Älumina este und i corpuscul în acela i timp" atunci vom fi început s vorbim acela i limbaj. Dar în afar de autentificarea existen ei miracolelor. cum ar fi aceea potrivit c reia Äatrac ia dintre dou obiecte este direct propor ional cu masa lor i invers propor ional cu distan a dintre ele" sau Äenergia nu poate fi nici creat . p reau a indica faptul c munca mea cu pacien ii pentru dezvoltarea lor spiritual a fost ajutat în moduri pentru care nu am o explica ie ra ional ² moduri care au fost miraculoase. Dac ar fi un singur lucru pe . fie de un diagnostic gre it pus. de exemplu. Este oare posibil ca dru* Science and the Common Understanding ( tiin a i în elegerea comuncC). nici distrus ". p. cum se comport fiecare dintre ele în chestiunea miracolelor. 208 Cre tere i religie mul dezvolt rii spirituale care pleac de la supersti iile religioase spre scepticismul tiin ific s ne duc în ultim instan la o realitate religioas veritabil ? Aceast posibilitate.

VIZIUNEA TIIN IFIC DE TUNEL 211 A vrea îns s concluzionez p strînd o not de precau ie. acela ar fi c el posed capacitatea de a percepe miraculosul. fie neindicat . tot astfel este esen ial ca facult ile noastre critice i capacitatea de a fi sceptici s nu fie orbit de str lucitoarea frumuse e a domeniului spiritual. Aceast interfa dintre tiin i religie poate fi un teren mi c tor primejdios. uni i în ceva vast i frumos. Buber o descrie în termenii rela iei Eu-Tu. Percep ia miraculosului este esen a subiectiv a con tientiz rii de sine. iar Maslow a etichetat-o ca fiind Äcunoa terea Fiin210 Cre tere i religie tei". Faptul c multe astfel de al tur ri e ueaz nu trebuie s duc la concluzia c o astfel de al turare este fie imposibil . Din cauz c acest domeniu al fenomenelor psihice atrage atît de mul i oameni cu o slab priz la realitate.care a vrea ca cititorul s i-1 aminteasc din aceast carte. încît de obicei este considerat dat. dar i cu pu in gîndire. 58-59. 1 (1977). ci de asemenea la locurile comune.* în gîndirea despre miracole. Exist mult lume care încearc s g seasc r spunsuri simple la întreb ri grele. * Michael Stark i Michael Washburn. Journal ofReligion and Health. de exemplu. am participat la o conferin ce avea ca subiect vindecarea prin credin . ÄBeyond the Norm: A Speculative Model of Self-Realization" (ÄDincolo de norm : un model speculativ al percep iei de sine"). Faptul c dou evenimente apar unul dup altul nu înseamn în mod necesar c ele sînt legate cauzal... eu cred c structura noastr de referin a fost prea dramatic . la care mai mul i vorbitori cu o bun educa ie au prezentat dovezi anecdotice ² pentru a indica faptul c ei sau al ii sînt posesori ai unei puteri de a vindeca ² într-o astfel de manier . Este esen ial s ne p str m mintea treaz . Pentru c întreg acest domeniu este atît de ambiguu i de întunecos. pp. Acest lucru îl voi face eu în urm toarea sec iune a c r ii. Richard Bucke se refer la ea ca la con tiin a cosmic . pentru c absolut orice poate evoca aceast con tientizare special care ni se ofer pe m sur ce-i acord m îndeajuns de mult aten ie. încet sau brusc. în care interdependen a merge mîn în mîn cu individua ia. este liber s experimenteze lumea a a cum este ea îns i i s z reasc m re ia ei inerent . Ar trebui în schimb s privim la evenimentele de zi cu zi din vie ile noastre pentru a g si dovezi ale miraculosului. Astfel de indivizi dau acestui domeniu un prost renume. dar nu este cazul. al turînd literatur de popularizare tiin ific i concep ii religioase cu mari speran e. ÄMiraculosul" se refer nu doar la fenomenele extraordinare. A a cum este esen ial ca vederea noastr s nu fie mutilat de viziunea de tunel a oamenilor de tiin . ca nu cumva s ne am gim pe noi în ine i pe al ii. este mai important decît orice s ne apropiem de el cu un scepticism s n tos. o con tientizare care a fost descris în multe feluri de c tre diferi i oameni. dar sîntem de asemenea p r i ale unui întreg mai mare. Este pur i simplu vorba de a acorda o aten ie deplin i minu ioas darurilor vie ii. Misticii. Vom avea de-a face cu percep ii extrasenzo-riale i fenomene Äpsihice" sau Äparanormale". desp r irea apelor m rii. adic ceea ce este prezent cu atîta constan . Printre c ile prin care al ii pot fi am gi i st . Am c utat rugul aprins. Percep ia miraculosului nu necesit nici o credin sau presupozi ie. iar a doua zi umfl tura nu mai este inflamat . Sîntem cu to ii indivizi. Odat ce percep ia se leap d de domina ia prejudec ilor i a interesului personal. Recent. voi. ca i cu alte variet i ale miraculosului. nu conteaz ce este pus pe ele. încheieturile inflamate se dezumfl mai devreme sau mai tîr-ziu. au vorbit despre ea ca fiind perceperea divinit ii i a perfec iunii lumii. aflat dincolo de orice descriere. în spa iile vaste ale cosmosului i în intima leg tur a acestora i a tuturor lucrurilor. Sîntem parte a unui ecosistem bine echilibrat. men inînd în acela i timp o orientare tiin ific . Despre aceast capacitate s-a scris recent: Sesizarea sinelui se na te i se maturizeaz într-un fel de con tientizare distinct . cînd de fapt nu erau. lipsa de scepticism i testare riguroas . de exemplu. vocea ce vine din ceruri. încît au sugerat c dovezile lor sînt riguroase i tiin ifice. Adev rata minune a lumii este dat pretutindeni în cea mai m runt parte a trupurilor noastre. Noi vom folosi termenul lui Ouspensky i o vom numi percep ia miraculosului. 16. pentru mul i observatori reali ti este tentant s concluzioneze c înse i fenomenele psihice sînt ireale. Dac un vindec tor î i pune mîinile pe o încheietur inflamat . nr. atît de des prezente la acei indivizi care sînt sus in tori publici ai realit ii fenomenelor psihice. cînd voi examina faptele comune din practica psihiatric care m-au condus la în elegerea extraordinarului fenomen al gra iei. . acest lucru nu înseamn c pacientul a fost îns n to it de c tre vindec tor.. r d cina din care se trag cele mai înalte tr s turi i experien e ale omului..

tr. pe mine ca i pe mul i al i psihiatri. Cînd avea 5 ani. de 35 de ani.) ** Amazing Grace (Gra ie uimitoare). crezînd c o astfel de mam nu e competent s creasc un copil. statul. Fapt este c se cunoa te mai mult despre cauzele nevrozelor decît se cunoa te despre marea majoritate a altor afec iuni umane. a venit s m vad din cauza unei nevroze care putea fi descris ca fiind doar una u oar . O zi nu vom avea mai pu in ca lanceput Lui Dumnezeu laud s -I aducem. Nici un psihiatru sau asistent social nu i-ar fi prev zut viitorul altfel decît în culori sumbre. unde i de ce un individ dezvolt un simptom nevrotic anume sau un tipar comportamental. pentru a face mai inteligibil concep ia autorului i trimiterile culturale ale acestuia. Este posibil s ajungem s cunoa tem exact i precis cum. Gra ia mi-a înv at inima teama. Cît de scump -mi fu aceast gra ie De cînd întîia i dat am crezut! Prin multe pericole. Dar gra ia m-a dus nev t mat departe i gra ia m-a c l uzit spre cas . Ea va r mîne miraculoas i uimitoare. la vîrsta de 17 ani a intrat la închisoare pentru un act de violen pe cît de gre it. Fusese un copil nelegitim i de-a lungul primei sale copil rii crescuse doar cu mama sa.Gratia" Miracolul s n t ii Uimitoare gra ie! Ce dulce-i sunetul Ce-a mîntuit un obidit ca mine Am fost pierdut. Ceva ne uime te cînd nu face parte din cursul normal al lucrurilor. Previzibil. cînd. La vîrsta de 15 ani. care era surd i mut . Dar gra ia mi-a alungat temerile. i 1-a luat f r nici un avertisment sau explica ie i 1-a plasat succesiv în trei orfelinate. descoperim c un pacient a suferit o traum sau traume de un anumit fel. Ceea ce nu tim totu i este de ce nevrozele nu sînt mai severe ² de ce un pacient u or nevrotic nu este unul grav nevrotic. am giri. dar acum v d. Dup ase luni de plictisitoare privare de libertate. Dar realitatea gra iei va r mîne neexplicat în cadrul conceptual al tiin ei conven ionale i al Älegilor naturale". i cînd vom fi fost de zece mii de ani aici Ca soarele str lucind. Un remarcabil om de afaceri plin de succes. La 16 ani a p r sit ultimul orfelinat i a început s tr iasc pe cont propriu. In mod inevitabil. Exist o serie de aspecte din practica psihiatric care nu înceteaz niciodat s m uimeasc . de John Newton (1725-1807). Este un lucru obi nuit pentru al i speciali ti în medicin s acuze psihiatrii c practic o disciplin inexact i ne tiin ific . Ceea ce urmeaz va demonstra c gra ia este un fenomen comun i c într-o anumit m sur este unul predictibil. a a cum le în elegem noi. . Unul dintre acestea este faptul c pacien ii no tri se vindec din punct de vedere mintal într-un mod uluitor. autorit ile i-au g sit un post de umil lucr tor într-un depozit al unei companii modeste. cînd nu es* Am preferat traducerea termenului grace (din original) prin Ägra ie" i nu prin Ähar". cînd. capcane Am trecut deja. unde a avut parte de umilin ele de rutin i de o complet lips de afec iune.** Primul cuvînt asociat cu gra ia în acest faimos imn evanghelic american este cuvîntul Äuimitor". de ce un pacient grav nevrotic nu este psihotic. Este de asemenea posibil s cunoa tem cu aceea i exactitate i precizie cum. a paralizat par ial ca rezultat al unei rupturi de anevrism congenital al unuia dintre vasele de 214 Gra ia sînge din creier. într-o suburbie a ora ului Chicago. a a cum ar fi fost firesc în contextul cultural românesc. astfel încît s -i produc o anume nevroz . Prin psihanaliz este posibil s tras m etiologia i dezvoltarea unei nevroze la un pacient cu o exactitate i precizie rareori întîlnite în alt domeniu medical. MIRACOLUL SAN TÂTII 213 te predictibil prin ceea ce cunoa tem noi a fi Älegile naturale". dar traumele au o intensitate care în cursul normal al lucrurilor ar trebui s produc o nevroz mult mai grav decît cea pe care o are pacientul. pe atît de f r sens. în închisoare nu a primit nici un tratament psihiatric. unde i de ce poate fi tratat sau a fost vindecat o nevroz . (N. cînd a fost eliberat. dar reg sit acum Orb am fost.

ajungînd un om relativ bogat. nu tiu. devenise i un tat bun i iubitor. ulcer peptic i altele. în majoritatea cazurilor. iar dovada s n t ii mai pu in simpl . nu vom ti îns de ce au murit ei.i porneasc propria afacere. am reu it s tras m cu exactitate. cu excep ia faptului c în cazul bolilor neinfec ioase nu avem aproape nici o cunoa tere despre felul în care func ioneaz rezisten a. de ce unii nu se sinucid. un intelectual autodidact. Cei mai mul i vor spune c for ele care în mod normal ne protejeaz via a au e uat cumva s opereze în ace ti oameni.Totu i. Boala pare a fi aceea i. împreun . ce cauzeaz meningitele meningococice i ve i primi un r spuns imediat. Cum se întîmpl aceste lucruri? Nu tim. le inurile. a a cum de fapt se întîmpl . în afar de a spune c indivizi cu un anume tipar al personalit ii par a avea diferite tipuri de dificult i în a rezista afec iunii. ceea ce a determinat nevroza sa u oar i s o vindec m. o mecanic pe care nu o în elegem pe de-a-n-tregul care pare s opereze în mod curent în majoritatea oamenilor pentru a-i proteja i pentru a le ap ra s n tatea mintal chiar în cele mai neprielnice condi ii. bineîn eles. Dup cinci ani. La un anumit nivel. Doctorii care folosesc conceptul de rezisten pentru a explica acest fenomen postuleaz faptul c trupul posed o ap rare care se opune invaziei în corp a meningococului. Un altul 216 Gra ia poate avea parte de un curs fulminant al afec iunii i poate muri rapid chiar dup prima criz . Cum. Nu tim. majoritatea lor vor fi indivizi care înainte erau s n to i i c rora nu li se cuno teau defec iuni ale sistemului de rezisten . cînd. o voi descoperi la nou din zece oameni. De i conceptul imunitar este de obicei aplicat la bolile in-fec ioase precum meningita. în cadrul uzual cauz -efect. cancer. întreba i orice doctor. am putea spune cu încredere c meningococul a fost cauza mor ii lor. iar circumstan ele succesului lui atît de evidente.i continue via a f r s mai aib parte vreodat de acest necaz. un lider al comunit ii i un artist împlinit. de exemplu. Dac în iarna aceasta iau în fiecare zi culturi din aceast bacterie din gîturile locuitorilor micului ora în care locuiesc.i revin complet i s . Altul poate avea atacuri repetate i s devin afectat cronic de aceast boal . Nu e nici o îndoial c acest lucru este adev rat. mai s n to i mintal decît p rin ii lor. la fel ca întregii mul imi de organisme ubicue care produc boli în organism. Dar r mîn întreb ri enorme. Aceste tipuri de întreb ri pot fi puse pentru aproape toate bolile. Tot ce putem spune este c exist o for . avînd în vedere conceptele obi nuite de cauzalitate. inclusiv cele mai comune. Totu i. Am citat acest caz anume pentru c traumele observabile au fost atît de dramatice. traumele copil riei sînt considerabil mai subtile (de i de obicei la fel de devastatoare). De ce? Nu avem nici o idee despre acest lucru. dup ce s-a c s torit cu o femeie aflat tot într-un post de conducere. Nu am fost în stare nici în cel mai mic grad s determin originea succesului s u nea teptat. de ce i de unde au venit toate acestea? Dac m refer la obi nuitele concepte ale cauzalit ii. Totu i nici unul dintre locuitorii micului meu ora nu a suferit de meningit meningococic de mul i ani i nici nu e probabil s sufere în aceast iarn . Rareori vedem pacien i care s nu fie. tim foarte bine de ce oamenii devin bolnavi mintal. Cunoa tem multe despre aceast ap rare i despre felul cum opereaz ea. dup trei ani. MIRACOLUL S N T II 215 în aceast privin ele aparent se aseam n . cum ar fi atacurile de inim . De i procesele implicate în deregl rile mintale în mod frecvent nu corespund cu cele implicate în deregl rile fizice. el a p r sit compania i în cele din urm a reu it s . De i printre oamenii din ar care vor muri de meningit meningococic în aceast iarn vor fi i oameni sl bi i sau cunoscu i ca avînd o rezisten defectuoas . dar acest nivel este în mod clar unul superficial." Exist totu i o problem aici. în timp ce majoritatea dintre noi nu au nici o dificultate. Un individ poate s sufere o singur criz relativ u oar de colit ulceroas ² o afec iune acceptat de obicei ca fiind de natur psihosomatic ². Ceea ce nu în elegem este de ce oamenii supravie uiesc traumelor din vie ile lor. Un num r din ce în ce mai mare de gînditori au început s sugereze c aproape toate afec iunile sînt de . tim exact de ce anumi i oameni se sinucid. agentul care o cauzeaz este extrem de r spîndit. La un nivel mai profund. dar tiparul este fundamental acela i. el poate fi aplicat într-un fel sau altul tuturor bolilor fizice. ÄMeningococii. dar consecin ele pot fi complet diferite. s . Cunoa tem mult mai mult despre cauzele bolilor fizice decît tim despre cauzele s n t ii fizice. în perioada în care a f cut tratament cu mine. de exemplu. Ce se întîmpl ? Meningita meningococic e o boal relativ rar . el a devenit cel mai tîn r ef de departament din istoria companiei.

în noiembrie. care este el însu i un fenomen îndeajuns de miraculos. un mecanism pe care nu-1 în elegem prea bine ce pare a opera în mod curent în majoritatea oamenilor. Mul i medici i mul i psihiatri au tr it experien a întîlnirii fa în fa cu fenomenul predispozi iei la accidente. La 13 ani. La 11 ani. cel mai dramatic a fost cazul unui b iat de 14 ani pe care am fost rugat s -1 consult pentru ca el s fie admis la centrul de tratament pentru delincven i minori. în luna noiembrie. îns cum au ap rut aceste accidente? Acest b iat nu i le-a cauzat singur. E mai pu in remarcabil faptul c ne îmboln vim i murim. Putem spune. cred c cititorii vor recunoa te c tiparele lor personale de supravie uire. protejîndu-le i înt rindu-le s n tatea fizic . oprindu-se cu bara de protec ie chiar deasupra capului meu. Nici nu a fost con tient de triste ea cauzat de moartea mamei lui. . a fost lovit de o ma in . am alunecat i am c zut. de asemenea. a c zut de pe ska-teboard i i-a fracturat încheietura unei mîini. Cînd avea 10 ani. acest incident nu pare atît de remarcabil. la schi. în vreme ce traversam o strad înz pezit c rîndu-mi c r ile de coal . mai miraculos decît un instinct. în anumite perioade ale vie ii lor. M-am tras de acolo i. într-o zi de iarn . Ce înseamn asta? Duc o existen fermecat ? Dac cititorii î i examineaz propriile vie i sub acest aspect. a c zut de pe o scar i i-a fracturat humerusul (partea de sus a bra ului). am ratat cu pu in s intru în copaci i nu mi-a lipsit mult s cad de la în l ime. în mod con tient. ar trebui s fim mînca i de vii de bacterii. pe la apusul soarelui. Nu e u or de acceptat c anumi i oameni. uneori. aproape am lovit pietoni sau bicicli ti în întuneric. în noiembrie. am fugit acas . nu e u or de acceptat c în cursul normal al lucrurilor majoritatea dintre noi sînt rezisten i la accidente. în cursul normal al lucrurilor. le concepem ca operînd în untrul grani elor individului care le posed . spunîn-du-mi afabil c Äa uitat totul despre ea". panicat. chiar i în cele mai neprielnice condi ii. Dar uluitoare nu sînt aceste defec iuni ale sistemului. eroda i de acizi. ceea ce este cu adev rat remarcabil este c de obicei nu ne îmboln vim i nu murim foarte repede. sînt predispu i la accidente. De fapt. de mai multe ori. uneori. s-ar putea spune pur i simplu c am avut noroc. supraînc rca i de gr simi i cheaguri de sînge. c toate lucrurile despre care am vorbit sînt simple manifest ri ale instinctului de supravie uire. am ap sat pe frîn la un stop i nu mi-a lipsit decît o palm sau dou s m ciocnesc de un alt vehicul. în luna noiembrie. Mama lui murise cînd el avea 8 ani. care i-a fracturat pelvisul. a c zut dintr-un luminator. fracturînMIRACOLUL S N T II 217 du. chestiunea accidentelor sugereaz faptul c tendin a noastr de a încerca s supravie uim poate fi altceva. s gîndim în termeni de rezisten la accident i de predispozi ie la accident. Nimeni nu i-a pus întrebarea dac acest b iat avea într-adev r o predispozi ie pentru accidente sau de ce avea o astfel de predispozi ie. acela i lucru despre afec iunile fizice ca i despre cele psihice: exist o for . o ma in care venea cu vitez a derapat. în acel moment. Pentru a începe s în elegem cum au ap rut aceste accidente. Atunci cei mai mul i dintre noi ducem oare Ävie i fermecate"? S fie oare adev rat acel vers din cîntec? Unii ar putea gîndi c nu e nimic incitant aici. Dar a denumi un lucru înseamn i a-1 explica? Faptul c avem un instinct de supravie uire pare banal doar pentru c l-am denumit instinct? în elegerea noastr privind originea i mecanismele instinctelor este în cel mai bun caz minuscul . ci faptul c sistemul de rezisten func ioneaz atît de bine. Dar dac îl punem laolalt cu alte exemple? De mai multe ori a fost cît pe-aci s fiu lovit de ma ini. prin urmare. cred c e nevoie s aplic m conceptul de rezisten la accidente. Chestiunea accidentelor ridic i ea mai multe întreb ri interesante. cînd aveam 9 ani.natur psihosomatic ² c psihicul este implicat cumva în diferitele defec iuni ale sistemului de rezisten . cînd conduceam ma ina. Prin el însu i. a a cum o facem cu conceptul de rezisten la boal . de rezisten la accident nu sînt rezultatul nici unui proces con tient de decizie. De aseme218 Gra ia nea. De i nu în elegem mare lucru despre instincte. în noiembrie. Printre multele exemple din cariera mea.i odul. consuma i de cancer. accidente care aproape s-au întîmplat i al c ror num r este cu mult mai mare decît cel al accidentelor care s-au întîmplat cu adev rat. în noiembrie. La 9 ani. picioarele i corpul îmi ajunseser sub ma in . a avut un accident cu bicicleta i a avut fractur de craniu i numeroase contuzii grave. f r s am nici cea mai mic ran . alteori. b nuiesc c majoritatea vor g si în experien ele lor personale tipare similare de dezastre evitate la limit . crose de golf mi-au zburat prin p r i a a mai departe. Cînd avea 12 ani.

De i am ales s explorez mai departe posibilitatea ca astfel de incidente s aib o explica ie. Reac ia lor a fost una de pur uimire." Bineîn eles. încît nu le mai puteai recunoa te. totu i. ap s toare. Doar dup mai multe luni a început s ia în considerare problema ambi iei sale. la circumferin . el a povestit un vis pe care-1 avusese cu o noapte înainte. Miracolul incon tientului Cînd încep s lucrez cu un nou pacient. Depresia lui era cauzat de mai mul i factori. mai mul i 220 Gra ia dintre str mo ii tat lui s u fuseser b rba i faimo i. acolo unde se g seau acele piese de mobilier imense i ap s toare i un cuf r enorm. Ar tînd spre interiorul ni ei. La edin a care a urmat imediat dup o alta în care problema ambi iei fusese pentru prima oar ridicat . Tot restul cercului. prietenii mei au f cut remarci precum: ÄCred c Dumnezeu îi iuMIRACOLUL S N T II 219 be te pe be ivi" sau ÄCred c nu-i venise vremea. De i nu am experimentat personal acest lucru. Accidentele. este clar c concep ia noastr tradi ional despre instincte nu este de mare ajutor. Apoi. a unui inexplicabil Äcapriciu" sau a Äsor ii" i vor fi satisf cu i s închid u a f r a mai c uta alte explica ii. Dac vei munci îndeajuns de mult i din greu pentru a te în elege pe tine însu i. Tat l meu voia s navighez de-a lungul golfului ca s iau o barc pe care. declar ei! Cum explic m aceasta? ans pur ? Ace ti prieteni. Dac e s examin m totu i mai departe astfel de incidente. au fost uimi i mai ales din cauz c nu ansa pare a fi fost implicat în aceste incidente. Un b rbat distins a venit s m consulte pentru o depresie care dura de mai mul i ani. ÄNimeni n-ar fi supravie uit". Ro ile ma inii acelui b rbat n-au reu it s treac peste mine cînd aveam 9 ani din cauza instinctului meu de supravie uire sau pentru c oferul poseda o rezisten instinctiv la a m omorî? Poate c avem un instinct care conserv nu doar vie ile noastre. din diferite motive. Nu pot s în eleg cum a putut cineva supravie ui unei astfel de izbituri i. reprezint incon tientul nostru. 95 de procente sau mai mult. ci i vie ile altora. el o l sase pe o insul dincolo de strîmtoare. ne va fi totu i de ajutor s examin m mai întîi unele aspecte ale func ion rii unei p r i a min ii umane pe care o denumim incon tient. deseori desenez pe hîrtie un cerc mare. De i nu sînt religio i i chiar f r m car s se gîndeasc profund la ceea ce spun în încercarea de a digera aceste experien e. avînd 20 sau 30 de sertare gigantice. Oare mecanismul neînsufle it al unui motor posed instinctul de a se bloca singur astfel încît s conserve forma corpului uman din untrul vehiculului? Sau fiin a uman posed un instinct astfel încît în momentul impactului s . explicarea lor prin concep ia noastr despre instincte nu este foarte satisf c toare. semnifica ia acestui vis mi-a fost neclar . Pacientul meu s-a referit pu in la ei.Rezisten a la afec iunile mintale sau la bolile fizice ne-o putem imagina ca fiind localizat în incon tient sau în procesele organice ale individului. spun: ÄAceasta reprezint mintea noastr con tient . iat un fragment: ÄEram într-un apartament plin cu piese de mobilier imense. desenez o mic ni . s asocieze cu ceva acest ." Cititorul poate alege s pun misterul unor astfel de incidente pe seama Ä ansei pure". care nu sînt oameni religio i. f r s aib r ni grave. dup cum se obi nuie te. de cel pu in patru metri lungime i care se în l a pîn la tavan. mai mult. De i p rin ii lui erau relativ s raci i necunoscu i. implic interac iuni între indivizi sau între indivizi i lucruri neînsufle ite." Ini ial.i adapteze forma trupului la felul în care se contorsioneaz vehiculul? Astfel de întreb ri par în mod inerent absurde. De mai mult folos ne poate fi ideea de sincronicitate. dar nu tia din ce cauz . Nu g sea nici o bucurie în munca pe care o f cea. i mi-a spus c puteam g si barca dac priveam peste cuf r. Eram mult mai tîn r decît sînt acum. vei ajunge s descoperi c aceast vast parte din mintea ta de care e ti pu in con tient con ine bog ii dincolo de imagina ie. El m-a luat deoparte. a a c i-am cerut. am mai mul i prieteni care au fost martori la accidente de automobile în care Ävictimele" au ie it aproape intacte din vehicule atît de zdrobite. înainte de a lua în considerare ideea de sincronicitate. spun ei. una dintre c ile prin care cunoa tem existen a acestui t rîm ascuns al min ii i bog ia pe care el o con ine este calea viselor. Eram ner bd tor s fac aceast c l torie i l-am întrebat cum pot g si barca.

într-adev r.i ucid psihologic str mo ii pentru a se putea elibera de aceast for qonstrîng toare. ca indica ie adecvat c gre im atunci cînd credem c avem dreptate i ca încurajare corect c avem dreptate atunci cînd credem c probabil gre im. Era destul de inteligent i fermec toare i ini ial n-am avut nici o idee despre ce ar fi putut s -i cauzeze ame eala. ca i cum ar fi fost scris liter cu liter în spatele ochilor mei: ÄPinocchio". Pe la mijlocul celei de-a treia edin e. ca ghid pentru solu ionarea problemelor pe care nu sîntem capabili s le rezolv m. în acele ocazii în care reu im s facem traducerea.cuf r enorm cu sertare. dup înc un minut. Pacienta era o femeie tîn r care suferea din adolescen a timpurie de o senza ie de ame eal . nu conteaz cît de stupide sau insignifiante pot p rea vorbele lor la început. l-am întrebat." Semnifica ia visului a fost atunci clar . Aproape imediat. Oricine s-a ocupat mai mult de vise va recunoa te în acesta un vis tipic. Incon tientul lui în mod clar p rea c vrea s -1 ajute pe el i munca noastr împreun i f cea aceasta cu o dorin mistuitoare. el a zîmbit r ut cios: ÄPoate vreau s -mi ucid to i str mo ii". ce apar ine unei categorii destul de largi. pe care mai mul i ani de psihoterapie nu reu iser s i-o vindece i din cauza c reia venise i la mine pentru ajutor. vorbind despre una sau alta. mi-am strîns ochii i m-am str duit s mi îndrept aten ia c tre pacient . Trebuie s m rturisesc c exist multe vise a c ror semnifica ie m dep e te complet i este tentant s dore ti ner bd tor ca incon tientul s aib decen a s ne vorbeasc într-un limbaj clar. dar mi-a i spus s v spun astfel de lucruri" tiu c pacientul a primit un mesaj extrem de valoros din partea incon tientului. . De cîte ori un pacient spune: ÄE ridicol. de i într-o form destul de diferit . Acesta este motivul pentru care pacien ii terapiei psihanalitice sînt înv a i iar i i iar i s spun orice le vine în minte. fiecare dintre sertare fiind îndeajuns de mare pentru a con ine un trup. un mesaj care va ilumina în mod semnificativ situa ia în care se afl . informa ii care ne lipsesc. Ca exemplu de mesaj al incon tientului prin Ägîndurile nefolositoare". m face s m gîndesc la un sarcofag. incon tientul s u a produs o dram care a elucidat cauza problemei. nu d m nici o aten ie acestor gînduri inutile i le d m la o parte ca i cum ele n-ar avea nici o semnifica ie. ele pot de asemenea s ne ofere informa ii dramatice din interiorul altora i al lumii din afara noastr . Cea mai mare parte a timpului. de parc ar fi posedat propria lui voin . A vrea s m concentrez asupra unuia dintre aspectele care îl fac s fie tipic. A f cut acest lucru folosind simboluri într-o manier la fel de elegant ca aceea din-tr-o pies de teatru reu it . Am încercat s m concentrez asupra a ce spunea pacienta mea. a a cum facem i cu visele. Destul de sup rat. a spus. dar acest gînd prostesc tot îmi vine în minte ² nu are nici un sens. Psihoterapeu ii fac din analiza viselor o parte semnificativ a muncii lor tocmai pentru c sînt atît de folositoare în general. ÄM face s m gîndesc la un mormînt sau la o cript de familie. a a c am îndep rtat imediat cuvîntul din con tiin . în experien a mea. Totu i. senza ie ce putea s o fac s se pr bu easc în orice moment i pentru care nu fusese descoperit nici o cauz fizic . el mi-a spus: ÄDin anumite motive. a vrea s v descriu experien a propriei mele min i atunci cînd am lucrat cu o pacient . cuvîntul mi-a ap rut iar i în minte. Acest b rbat a început s se ocupe de problema sa. Incon tientul poate s comunice cu noi atunci cînd sîntem treji cu tot atîta elegan i generozitate ca atunci cînd dormim. Brusc. visele care pot fi interpretate ofer invariabil informa ii folositoare despre cel ce le viseaz . în tinere ea sa. mesajul pare a fi totdeauna destinat nutririi dezvolt rii noastre spirituale. E greu s ne imagin m c o alt MIRACOLUL INCON TIENTULUI 221 experien ce ar fi ap rut în acest moment în cadrul terapiei ar fi putut s fie tot atît de elocvent edificatoare pentru el i pentru mine precum acest vis. cum st tea ea a ezat confortabil. cauz de care el nu fusese con tient pîn atunci. Din cauza acestei senza ii de ame eal . în pofida voin ei mele. aproape vizibil. De i 222 Gra ia aceste Ägînduri inutile" ne ofer de obicei o privire în interiorul nostru. Ajutorul vine într-o diversitate de forme: ca avertisment pentru e ecuri personale. Este vorba despre Ägîndurile nefolositoare" sau despre fragmentele de gînduri." ÄDar sertarele?". î i luase ca reper de via mormintele faimo ilor s i str mo i pe linie patern i î i urmase drumul c tre glorie. ca indicator pe drumul pe care avem nevoie s mergem atunci cînd ne scufund m. ca surs de informa ii necesare despre noi în ine. ea avea un mers rectiliniu i amplu. Dar dup un minut. mi-a ap rut brusc în minte un cuvînt: ÄPinocchio". poate pentru c mobila aceea p rea atît de ap s toare. aproape împleticindu-se. Totu i. ca acela ce ne ajut s g sim direc ia cînd ne sim im pierdu i. Dar a descoperit c acesta este o for ap s toare în via a sa i a dorit s poat s . Imediat.

ea este în schimb un fenomen al con tiin ei sau al unei rela ii defectuoase dintre con tient i incon tient. mai curînd decît a-1 vedea în chip de zîn bun care munce te din greu pentru a ne face s fim one ti. stai pu in. asta este! Este o p pu . S lu m în considerare chestiunea reful rii. Hei. angajat într-o încercare de a combate terapia. este prin comportamentul nostru. E ca i cum ei ar fi presupus. cerînd parc a fi recunoscut. i-am rezistat. Dumnezeule. ordonat i de a spune doar ceea ce se cuvine. e dr gu . mi-a fost relevat ceea ce era esen ial în pacient : ea nu MIRACOLUL INCON TIENTULUI 223 era o persoan real . dorin a total a fetei de a se devota împlinirii a tept rilor celorlal i. le demonstreaz a fi ini ial manifest ri ale incon tientului. Propria mea experien a confirmat perspectiva lui Jung în aceast privin . Un al treilea mod în care se manifest incon tientul i în care ne vorbe te. de a fi curat . din cauza acestei calit i i a rezisten ei ce-i este asociat din partea min ii con tiente. în aceste momente. i în acest a nu voi. este Pinocchio! Este o p pu !" Instantaneu. Eu nu l-am invitat. dar care în mod clar îi f cea s fie bolnavi. Folosirea cuvântului Äpsihopatologie" de c tre Freud pentru a descrie aceste fenomene indic iar i orientarea sa negativ în ceea ce prive te incon tientul. dac acest cuvînt este atît de ner bd tor s -mi intre în minte. Aceast calitate de a p rea str in i nedorit este caracteristica materialului incon tient i maniera lui de a se prezenta în mintea con tient . mintea con tient a pacientului este. nu l-am dorit. Ini ial. el îl percepe ca ju-cînd un rol du m nos sau cel pu in pe acela al unui diavol r ut cios care încearc s ne în ele. cu mersul eap n al unui soldat de lemn. dac avem grij s -1 ascult m (ceea ce nu facem de obicei). Problema nu const în faptul c fiin ele umane au sentimente ostile i sexuale. antisocial i r u în noi. fiind în acela i timp doritoare s le ascund sub pre . Unul dup altul. alb i albastru. inînd cont de faptul c con tiin a nu îl vrea. ei au tins s presupun c boala psihic rezid cumva în incon tient. Din cauza acestor dorin e i sentimente 224 Gra ia aflate în incon tient. Este îmbr cat în ro u. care tr gea sforile i care era foarte mîndr c î i înv ase fiica Äs mearg peste noapte la toalet ". Prezen a lui îmi p rea str in de mine i irelevant pentru treaba în care eram angrenat. Freud a descoperit la mul i dintre pacien ii s i dorin e sexuale i sentimente ostile de care ei nu erau con tien i. pîn acolo încît am ajuns la concluzia c boala mintal nu este un produs al incon tientului. ci mai degrab în faptul c fiin ele umane au o minte con tient care deseori nu este dispus s fac fa acestor sentimente i s tolereze durerea de a avea de-a face cu ele. Incon tientul. pentru c tiu c astfel de lucruri pot fi importante i mai tiu c dac incon tientul încearc s -mi spun ceva trebuie s -1 ascult. c acest material incon tient e Är u". e ca o p pu ." A a am f cut. inten ionînd s ascund adev rata natur a sinelui s u de terapeut i de propria autocon tientizare. Lui Jung îi revine responsabilitatea de a fi ini iat o corec ie a acestei viziuni. de exemplu.cuvîntul mi-a ap rut iar i în minte. alb i albastru. Freud i primii lui urma i au fost tenta i s perceap incon tientul ca pe un depozit a ceea ce este primitiv. De fiecare dat cînd a venit aici era îmbr cat în ro u. ÄPinocchio! Ce naiba poate s însemne Pinocchio? Doar nu crezi c are vreo leg tur cu pacienta? Doar nu crezi c ea e Pinocchio. Merge caraghios. pe care Freud. Cînd un pacient face o eroare în cadrul psihoterapiei. mai bine îi dau aten ie. Dar de ce erau aceste dorin e i sentimente localizate în incon tient. Aceast informa ie enorm de valoroas despre pacienta mea a ap rut în con tient ca un intrus nedorit. M refer la erori de pronun ie i la alte Ägre eli" în comportament sau la Äactele ratate" freudiene. nu? Hei. era o p pu ic eap n de lemn. de la început? De ce erau ele reprimate? R spunsul este c mintea con tient nu le voia. o lips total de automoti-va ie i a capacit ii de a lua singur decizii. încercînd de mai multe ori s -1 dau afar pe u a pe care intrase. Atunci mi-am spus mie însumi: ÄStai pu in. inclusiv prin n scocirea expresiei: Äîn elepciunea incon tientului". au ap rut rapid faptele în sprijinul acestei afirma ii: o mam incredibil de dominatoare. ca un demon în adîncurile subterane ale min ii noastre. a ap rut ideea c incon tientul este cel care Äa cauzat boala mintal ". încercînd frenetic s p c leasc cerin ele ce-i erau adresate. evenimentul este invariabil de folos procesului terapeutic sau îns n to irii. dar îi era team c în orice moment s-ar putea pr bu i i putea sfîr i într-o gr mad de be e i sfori. în parte. în aceea i direc ie. . în aceast renegare const problema. care încerca s fie vie. îngrijit . corec ie pe care a f cut-o în diferite feluri. în Psihopatologia vie ii cotidiene. o distragere a aten iei de care nu aveam nevoie.

" Iar i a fost f cut un mic început. A vrea s dau cîteva exemple. De i se controla extrem de bine în timpul edin elor noastre. tînjind dup afec iune. pe sora mea vitreg ". I-am sugerat c asta se întîmpla deoarece sim ea un anume resentiment în ceea ce m prive te sau fa de terapie. care o crescuser cu mare sim de r spundere. într-o sear ce a urmat unei edin e. negative sau pozitive. I-am subliniat faptul c se referise la sora lui ca fiind sora lui vitreg . inclusiv pentru mine. Este imposibil s nu fi semnat cecul dvs. probabil mult vreme de acum înainte. tiam c p rin ii ei sînt oameni distan i i insensibili. ÄDa". ajutîndu-m pe mine s con tientizez c persoana care st tea în fa a mea era un copil speriat. str duindu-se în realitate s Äspun lucrurile a a cum sînt". a început s întîrzie de fiecare dat cîteva minute la edin a de terapie. Prima pacient credea c nu exist nici o f rîm de resentiment în ea. a remarcat el voios. explicînMIRACOLUL INCON TIENTULUI 225 du-mi c întîrzierile se datorau cut rui sau cut rui accident din via a ei i proclamîndu. actul ratat i-a fost de ajutor.totu i. Pentru c sora sa îl vizita uneori." I-am ar tat cecul nesemnat. de i eram sigur c le avea. a invitat i un cuplu din vecini i Äbineîn eles.i accepte nevoile de dependen sau s le tr iasc . Felul în care lucrurile sînt cu adev rat. este cel care se aliaz cu terapeutul." Vrînd s spun c copilul a fost produsul rela iei lor. spunea el. încrez toare în sine i independent . ÄCeea ce î i spune incon tientul este c tu nu vrei ca sora ta s fie sora ta. am informat-o despre acest lucru. Totu i. E ca i cum a fi doi oameni. La urm toarea edin . ÄB nuiesc c o s -mi spune i despre acele acte ratate freudiene". Ea mi s-a prezentat ca fiind o femeie de lume neobi nuit de matur . Ele exprim adev rul. Am întrebat-o dac 1-a informat pe tat l copilului. ea mi-a spus în loc de asta c sub masca unei femei de lume ea era o feti fl mînd . onestitate.i exprime furia în mod deschis. pentru c nu era deloc gata s . Primul pas pentru progresul terapiei fusese f cut. Ädar vorbe te neîncetat i tiu c la cina din seara asta va monopoliza întreaga conversa ie. s-a v itat ea. care a r mas gravid într-o încercare disperat de a ob ine grija matern devenind ea îns i mam . Atunci mi-a spus: ÄDar este ridicol! Nu mi s-a întîmplat niciodat în via s nu semnez un cec. Poate c actul ratat cel mai mi c tor din experien a mea a fost f cut de o tîn r femeie în timpul primei ei vizite la mine. opus felului în care 226 Gra ia credem c sînt. Ea nu voia s se m rite.i aprecierea total fa de mine i motiva ia de a lucra împreun . Se gîndise vag c ar putea s dea copilul spre adop ie. pe care ea nu-1 mai v zuse de patru luni. Nu orice act ratat exprim ostilitate sau sentimente Änegative" ce au fost respinse. i-am r spuns. dar în absen a afec iunii sau a unei griji iubitoare. aproape fizic. Mai tîrziu." în criza ei i cu recunoa terea din partea mea c într-adev r e ca o cas divizat împotriva ei îns i. a r spuns el. Cred c uneori m deranjeaz . cît de ei în i i. acum brusc a izbucnit în plîns. el îmi vorbea despre ea i o descria ca fiind o Äpersoan extrem de încînt toare". dup ce acesta se n tea i s plece în Europa pentru a. ÄCe mi se întîmpla?". mi-a spus ea. care avea nevoie de blînde e protectoare i de cel mai simplu fel de a fi îngrijit . am aflat c tocmai p r sise facultatea din cauza unei sarcini de cinci luni. dup cum explica ea. O femeie meticuloas .i continua educa ia. la care. Ace ti trei pacien i care au f cut acte ratate nu încercau s se ascund atît de mine. ea este doar sora ta vitreg i c de fapt ur ti tupeul ei. ÄM simt divizat . cu atît mai mult s exprime furie fa de vreun membru al familiei sale. Un alt pacient care avea o problem cu mînia era un b rbat ce credea c este imoral s simt . luptînd pentru deschidere. Cel de-al doilea pacient era . Ele toate exprim sentimentele care au fost respinse. c atîta cît te prive te. ÄDa". Cecul de la ea mi-a ajuns nesemnat." Cercetînd de ce nu mai are nici un scop pe moment. Änu mai am nici un scop pentru moment i sînt st pîn pe timpul meu i cred c pu in psihanaliz ar putea contribui la dezvoltarea mea intelectual ." ÄNu ur sc tupeul ei". ea a început pentru prima oar s accepte posibilitatea c cel pu in o parte din ea trebuie s ad posteasc sentimente de furie. ea a f cut pl ile facturilor lunare. Ea a negat ferm c ar exista o astfel de posibilitate. complet incapabil s recunoasc în sine emo ia furiei i prin urmare incapabil s . sugerîndu-i c ea nu m-a pl tit cînd trebuia din cauz c era furioas . ti i cît de meticuloas sînt în aceste chestiuni. ÄI-am l sat un bile el prin care l-am încuno tin at c rela ia noastr a fost produsul unui copil. a început s -mi povesteasc despre o mic petrecere pe care urma s o g zduiasc în noaptea aceea. adev r. Nu am confruntat-o cu actul ei ratat. care credea c a venit la mine pentru tratament pentru c .

I-am r spuns imediat cu o siguran total i f r s m gîndesc: ÄO. dar reg sit acum/ Orb am fost." Cuvintele mi-au venit pe limb spontan. De i acest tip de cunoa tere poate p rea bizar unei min i tiin ifice. noi nu b g m ceva în untrul min ii lor. Printr-un complex de factori. Aproape imediat le-am regretat. Curînd am ajuns într-un spa iu deschis larg. la cap tul c ruia. Dar chiar acest extraordinar de sofisticat model. ce se traduce literal prin Äa scoate în afar " sau Äa conduce în afar ".convins c nu are nici un sentiment de animozitate fa de vreunul dintre membrii familiei sale. ÄM întreb oare ce cl dire este aceea?". am v zut o plac din bronz deasupra intr rii. Este ca i cum întreaga cunoa tere i întreaga în elepciune ar fi deja con inute în min ile noastre i atunci cînd afl m Äceva nou" nu facem decît s descoperim ceva care exista demult în noi. atunci trebuie s spunem c incon tientul este o parte în noi care este mai în eleapt decît noi în ine." Dac ne identific m pe noi în ine cu concep ia despre noi în ine sau cu con tientizarea de sine sau cu con tiin a noastr în general. concep ia noastr con tient despre noi în ine este divergent aproape întotdeauna. fa de persoana care sîntem în realitate. Cuvîntul spune c Ärecunoa tem" concep ia respectiv . am uitat-o. Cînd o mare parte a acestei sarcini care dureaz toat via a este realizat cu o relativ rapiditate. ajungînd de cealalt parte a cl dirii. Ei sînt posesorii cunoa terii de mult vreme. unde plecasem în vacan pentru prima oar . ÄNu mai sînt persoana care eram". cînd educ m oamenii. mai degrab scoatem ceva din ele. ÄSînt o persoan complet nou i diferit . dar acum v d. într-un grad mai mic sau mai mare. cît i în ceea ce ne prive te pe noi în ine. Experimente tiin ifice recente cu material genetic în conjunc ie cu fenomenele memoriei sugereaz c este într-adev r posibil s fi mo tenit cunoa terea. Cum am tiut acest lucru. Nu numai c nu mai fusesem niciodat în Singapore." O astfel de persoan nu are dificult i în a în elege cuvintele dntecului: ÄAm fost pierdut. existen a ei este în mod destul de straniu recunoscut în limbajul nostru cotidian. pe care se putea citi Singapore Cricket Club. a spus so ia mea. Totu i. O sarcin major i esen ial în procesul dezvolt rii spirituale const în munca continu de a duce concep ia con tient despre sine a cuiva într-o congruen progresiv mai mare cu realitatea. Nu m bazam pe nimic spunîndu-le. care este derivat din latinescul educare. Incon tientul îns tie cine sîntem în realitate. va spune pacientul. f r ca noi s fi avut personal acea experien . Äsun clopo elul". S lu m însu i cuvîntul Äa recunoa te". a a cum se întîmpl în psihoterapia intensiv . Prin urmare. care . care spune c mo tenim în elepciunea reie it din experien a str mo ilor no tri. iar apoi o recunoa tem ca pe un vechi prieten. so ia mea i cu mine am p r sit hotelul pentru o plimbare. Ultima pacient se gîndea la sine ca fiind o femeie de lume. ca i cum am fi cunoscut-o odat . Am vorbit despre aceast Äîn elepciune a incon tientului" în primul rînd în termeni de cunoa tere de sine i revela ie de sine. am putut z ri în întuneric forma vag a unei construc ii de mari dimensiuni. cîteva cl diri mai încolo. 228 Gratia MIRACOLUL INCON TIENTULUI 229 spre amuzamentul meu. Fapt este c incon tientul nostru este mai în elept decît noi în aproape orice împrejurare. Ajungînd dup l sarea întunericului în Singa-pore. Ärecunoa tem" c este adev rat . acesta este Clubul de Cricket din Singapore. ducem ceva din incon tient spre con tientizare. cunoa tere care este depozitat sub forma unor coduri în acidul nucleic din celulele noastre. Conceptul de depozitare chimic a informa iei ne permite s începem s în elegem cum poate fi depozitat informa ia poten ial disponibil pentru mintea uman în cî i-va centimetri cubi de substan cerebral . am încercat s demonstrez c incon tientul este mai în elept decît noi atît în ceea ce prive te al i oameni. Teoria lui Jung despre incon tientul colectiv sugereaz c în elepciunea noastr este mo tenit . Cînd citim o carte i ajungem la o idee sau la o teorie care ni se pare atr g toare. Dar care este sursa acestei p r i din noi care e mai în eleapt decît noi? Nu tim. MIRACOLUL INCON TIENTULUI 227 Aproape totdeauna sîntem mai mult sau mai pu in competen i decît credem c sîntem. individul se simte deseori Ären scut". în exemplul cu pacienta pe care incon tientul meu mi-a relevat-o ca fiind Pinocchio. dac folosim cuvîntul în mod serios. dar nu mai v zusem niciodat un club de cricket ² ziua în amiaza mare i cu atît mai pu in în întuneric. Aceast concep ie este în mod similar reflectat în cuvîntul Äeduca ie". cu real bucurie. pe care de fapt nu îl tiam? Printre posibilele explica ii se num r teoria lui Jung despre Äincon tientul colectiv". despre schimb rile dramatice din con tiin a sa. Totu i ideea sau teoria respectiv pot s fie unele pe care nu le-am gîndit niciodat con tient.

Nu exist nici o lege natural cunoscut prin care forma pe care o ia vehiculul (evenimentul A) s cauzeze supravie uirea oferului sau ca forma oferului (evenimentul B) s fac vehiculul s se contorsioneze într-un anumit fel. Specula iile asupra acestei chestiuni difer pu in în calitate de specula ii asupra unor modele de control al cosmosului precum cel al lui Dumnezeu cu armiile i corurile de arhangheli. Evenimentul era atît de neplauzibil. Mintea. oricît ar fi de pu in convins despre realitatea ESP sau de sceptic în ceea ce prive te validitatea tiin ific a acestui fapt.permite depozitarea în spa ii mici a cunoa terii mo tenite ca i a celei tr ite. nu este neobi nuit ca doi indivizi care se cunosc s aib în mod independent vise identice sau incredibil de similare. cum ar fi sincronizat . ² sîntem înc în total venera ie în fa a fenomenului min ii umane. a a cum am discutat pîn acum. în fapt. Mai devreme. astfel încît. apar cu o frecven neplauzibil a ajuns s fie cunoscut ca principiul sincronicit ii. care uneori crede c astfel de lucruri nu exist ca miracol. Nici unul dintre noi nu a putut s stabileasc un motiv pentru aceast întîm-plare. ca fiind ultima parte explicabil a moleculelor ce alc tuiesc substan a cerebral i opereaz cu o tehnologie miraculoas . Nici eu. De i nu a existat o rela ie de cauzalitate între evenimentul A i evenimentul B. serafimi i heruvimi care îl ajut în misiunea sa de a ordona universul. tiam c ceva mult mai semnificativ s-a întîmplat. ele au ap rut neplauzibil în mod sincron ² adic amîndou în acela i timp ². este ea îns i un miracol. dar unul dintre aspectele evenimentului a fost acela c noi am avut aceste vise la scurt timp unul dup altul. pentru care nu poate fi determinat nici o cauz în cadrul legilor naturale cunoscute. El MIRACOLUL SERENDIPIT TII 231 sus ine doar c astfel de conjunc ii neplauzibile de evenimente apar mai frecvent decît sînt prezise de . Cînd specul m asupra tehnologiei unui astfel de model ² cum ar fi el construit. Probabilitatea s fi fost doar o coinciden ca eu s fi selectat acelea i apte imagini. 1282-1289.a. încît am tiut c nu putea ap rea accidental. Eu însumi am avut într-o noapte un vis care consta într-o serie de apte imagini. Am aflat mai tîrziu c un prieten care dormise în casa mea cu dou nop i înainte se trezise dintr-un vis în care acele apte imagini ap ruser în aceea i ordine. în aceea i ordine ca i prietenul meu era astronomic de mic . îngeri. * ÄAn Experimental Approach to Dreams and Telepathy: II Report of Three Studies" (ÄO abordare experimental a viselor i telepatiei: dare de seam asupra a trei studii"). nu avem înc o explica ie pentru a a-numitele Äfenomene psihice". American Journal ofPsy-chiatry (martie 1970). Miracolul serendipit ii De i este foarte posibil pentru noi s concepem extraordinara în elepciune a incon tientului. Principiul sincronicit ii nu explic de ce sau cum s-au întîmplat acestea.m. poate chiar crucial în aceste evenimente neplauzibile. pp. Am fost incapabili s leg m visele de orice experien împ rt it de amîndoi sau de alt fel pe care am fi avut-o i nici nu am fost în stare s interpret m visele în vreun fel. Cumva. într-o serie de experimente sofisticate. medicul Montague Ullman i dr. nici prietenul meu nu tiam cauza sau motivul pentru care am avut vise atît de neplauzibil de similare.d. Cum se întîmpl acest lucru? Nu avem nici cea mai vag idee. Totu i. Faptul c evenimente foarte neplauzibile. 230 Gratia Dar se întîmpl c validitatea unor astfel de întîmpl ri este dovedit tiin ific în termeni de probabilitate. oferul a supravie uit. las f r r spuns majoritatea întreb rilor care ne sperie mintea cel mai mult. care sînt în mod clar legate de func ionarea incon tientului. Stanley Krippner au demonstrat conving tor c este posibil pentru un individ treaz s Ätransmit " în mod curent i repetat imagini c tre un alt individ care doarme cîteva camere mai încolo i c aceste imagini vor ap rea în visele celui ce doarme*. O astfel de transmisie nu apare doar în laborator. în discu ia despre înclina ia spre accidente i rezisten a la ele. timpul pare elementul important. Mintea mea are milioane de imagini la îndemîn din care s construiasc un vis. s-a f cut men iunea c nu de pu ine ori oamenii ies nev t ma i din vehicule zbrobite i pare ridicol a gîndi c ma in ria se contorsioneaz într-o asemenea form încît s protejeze oferul sau c oferul se contorsioneaz luînd o form care s se potriveasc cu ma ina zdrobit . Oricine. De exemplu. este îndemnat s citeasc acest arti col.

în timp ce ea înc îmi povestea acest vis. De i plin de e ecuri metodologice. mi-a povestit recent urm torul incident: ÄDup ultima noastr edin . New York. improbabile din punct de vedere statistic. ed. Webster's Didionary define te serendipitatea ca fiind Ädarul de a g si lucruri . ciocnirea în curb ar fi fost inevitabil . povestit în articolul s u ÄDespre sincronicitate". Nu am idee ce m-a f cut s opresc. Dificultatea consta în faptul c ea tia totdeauna totul despre orice. mai precis. n-am oprit ma ina niciodat . am ap sat puternic pe frîne i am oprit. matur i foarte sceptic. într-un efort clar de a vrea s intre în înc perea întunecat . în timp ce zbura. acest drum are o mul ime de curbe foarte strînse. aparte fa de neplauzibilitatea lor statistic . M-am întors i am v zut c era o insect zbur toare destul de mare. dar n-am f cut-o. Probabil c în elesul cel pu in al majorit ii fenomenelor psihice. Acum nu pot s afirm decît o 232 Gra ia impresie ferm . cu o impecabil idee Ägeometric " asupra realit ii. o cercetare a acestei probleme trebuie f cut . încît m-am hot rît s m duc acas pe oseaua care înconjoar lacul. dar care nu au avut loc. Avusese un vis impresionant în noaptea precedent . Un om de tiin respectabil. pp. vorbim de fapt despre fenomenul serendipi-t ii. în care cineva îi d dea un scarabeu de aur ² o bijuterie costisitoare.probabilitate. Rezultatele benefice ale unor astfel de apari ii nu e necesar s salveze doar vie i. paranormale este de asemenea obscur. Incidentul cu visele similare aproape sincrone este unul care poate fi calificat. ceva care va mistui retorta intelectual în care ea se izolase. A a cum ti i. în ciuda eforturilor f cute de ambele p r i. pe care o voi cita în întregime*: Exemplul meu prive te o tîn r pacient care. ca fiind un fenomen psihic sau Äparanormal". dar Äne tiin ific " potrivit c reia frecven a unor astfel de apari ii. a c rui culoare galbenverzuie sem na foarte bine cu aceea a unui scarabeu de aur. Auzim despre accidente ciudate i despre exemple ciudate de accidente care ar fi putut s se întîmple. s-a dovedit a fi din punct de vedere psihologic inaccesibil . într-o zi. un c r bu de trandafir (Cetonia aurata). Am deschis fereastra imediat i am prins insecta în aer. o ma in a luat imediat curba cu ro ile la doi metri de banda galben i abia a reu it s m evite. F r s m mai gîndesc." Aceast experien a MIRACOLUL SERENDIPIT II 233 * The Portable Jung (Jung de buzunar). Dup mai multe încerc ri nefructuoase de a îndulci ra ionalismul ei cu o în elegere mai uman a lucrurilor. mult mai des ele doar îmbun t esc via a sau determin o dezvoltare a ei. Principiul serve te doar la a face clar faptul c miracolele par a fi chestiuni care in de coordonarea în timp i chestiuni care sînt uimitor de comune. de i m aflam pe partea de osea corespunz toare. cu spatele la fereastr . ascultîndu-i rev rsarea de retoric . Excelenta ei educa ie o înzestrase cu o arm care se potrivea în mod ideal scopului s u. st team în fa a ei. care cioc nea în geamul ferestrei. este frecven a semnificativ cu care astfel de apari ii par a fi benefice ² într-un anume fel binef c tor pentru unul sau mai mul i participan i umani implica i. Totu i o alt caracteristic a fenomenelor psihice. Un excelent exemplu de astfel de apari ie este experien a Ävisului scarabeului" a lui Cari Jung. Dac nu opream. Acest lucru mi s-a p rut foarte straniu. chiar dac semnifica ia incidentului este obscur . Am mers de multe ori pe acea osea înainte i de i m-am gîndit c este periculoas . cu un ra ionalism cartezian bine lefuit. Discutînd despre aceste evenimente paranormale cu consecin e benefice. M face s m gîndesc c e ceva cu aceste ESP i alte lucruri din acestea. în mod clar benefice este mult mai mare decît în cazul celor în care rezultatul pare a fi v t m tor. am auzit în spatele meu o b taie u oar în geam. Luasem probabil zece asemenea curbe cînd brusc am avut gîndul c o ma in ar fi putut s vin de dup col pe banda mea de osea. 511512. în virtutea neprobabilit ii lui statistice. Tratamentul putea continua acum cu rezultate mul umitoare. I-am întins pacientei mele insecta cu aceste cuvinte: ÄIat scarabeul dvs. El nu explic miracolul. produs bre a pe care o doream în ra ionalismul ei i a spart ghea a în ceea ce prive te rezisten a ei intelectual . 1971. care f cea analiz cu mine. Nu am nici o alt explica ie. a trebuit s m limitez la speran a c va ap rea ceva nea teptat i ira ional. Imediat dup ce am f cut acest lucru. A fi putut s opresc la oricare din cele zece astfel de curbe pe care le-am luat." Este posibil ca apari iile statistic improbabile s sugereze într-o anumit m sur c exemplele de sincronicitate sau paranormal e probabil s fie pe cît de benefice pe atît de d un toare. Era o insect din familia scarabeului. Viking Press. era o zi atît de frumoas . Joseph Campbell.

Unele motive i unele c i prin care oamenii e ueaz s profite de gra ie vor fi explorate mai tîrziu. Pentru moment. Pe de alt parte. în subcapitolul ÄRezisten a la gra ie". A fi putut s-o ignor. cît i obi nuit ² extraordinar pentru c probabilitatea de a se întîmpla era foarte mic .valoroase sau agreabile f r a le c uta". Totu i. Nu tiu de ce." Sim indu-m iritat i presat de timp. Am discutat incomod vreo cinci minute. i-a fi spus în mod normal c sînt afundat în c r i pîn peste urechi ² fapt care era adev rat ² i c nu a fi avut nici un pic de timp s o citesc în viitorul apropiat. mi-a spus ea. Dar mi-a ap rut gîndul c s-ar putea s . Dup aceea. ba chiar a fost de-a dreptul ostil fa de mine. Mare parte din carte trata problema responsabilit ii. scris de Allen Wheelis. nu putem s profit m de ele. avînd la dispozi ie dou ore între întîlni-rile pe care le aveam într-un anumit ora . spune-mi. pentru c nu reu im s apreciem valoarea darului care ni se ofer . Diminea a urm toare. aproape arogant . Era clar c trebuia s extind acea parte pentru a face mai comprehensibile concep iile discutate acolo. ajunsesem într-un punct mort. pentru c sim eam c o men ionare a acestor concep ii era necesar . Una din tezele principale ale acestei sec iuni a c r ii este c gra ia. Am luat cartea cu mine acas . am condensat acea sec iune a c r ii mele într-un paragraf scurt i concis. Cu alte cuvinte. evenimente ale serendipit ii ne apar tuturor. L -sînd insecta în untru. ÄM-am gîndit c s-ar putea s te intereseze. întîmpl ri similare au avut loc de zeci de ori în luna în care so ia colegului meu mi-a împru- . inea în mîini o carte. foarte diferit de felul în care fusese în orice alt întîlnire dinainte. dar c unii profit de ea. f r a ti cînd ar putea fi Äcel mai curînd posibil". prinzînd-o i dînd-o pacientei. vreau s sugerez c unul dintre motivele pentru care nu reu im s profit m pe de-a-ntregul de gra ie este acela c nu sîntem pe deplin con tien i de prezen a ei ² adic nu g sim lucruri valoroase f r a le fi c utat. ceva m-a determinat s las la o parte toate celelalte c r i i s consult cartea pe care mi-o d duse ea. Dup o jum tate de or . Cînd am ajuns acolo. Acum cinci luni. sim indu-m din ce în ce mai neajutorat în rezolvarea acestei situa ii. Exist cîteva caracteristici care intrig în aceast defini ie. a spus ea. O parte din ceea ce scrisesem despre subiectul responsabilit ii mi se p rea complet nesatisf c tor. am întîlnit-o pe so ia colegului meu. întîmpla-rea a fost atît extraordinar ." I-am spus c nu i c am ajuns într-un punct mort i c nu mai eram în stare s fac nici un progres pentru moment. ceea ce implic faptul c unii oameni îl posed . manifestat în parte prin Älucruri valoroase sau agreabile care nu sînt c utate". A fi putut tr i i f r ea. al ii nu. Era un volum sub ire intitulat How people change (Cum se pot schimba oamenii). Aceasta nu era o întîmplare nemaipomenit . ea mi-a spus c a auzit c scrisesem o carte i m-a întrebat care este subiectul ei. pentru a lucra la rescrierea primei sec iuni a acestei c r i. Una dintre ele este determinarea serendipit ii ca dar. Poate c nu se va întîmpla a a. am fost atins de gra ie. devenind din ce în ce mai frustrat. a intrat încet în bibliotec so ia colegului meu. în acest moment. prin urmare. N-au existat surle i trompete care s-o anun e. în lini te. c unii oameni sînt noroco i. în profunzime ceea ce voiam eu s spun cînd încercam s l rgesc acea sec iune dificil a c r ii mele. iar al ii nu sînt. Jung a profitat clar de gra ie. sim ind totu i c aceast l rgire ar fi o abatere de la cursul lucr rii. respectuos i totu i cald i blînd. dar deseori nu reu im s recunoa tem natura lor de serendipitate. ÄAm g sit aceast carte din întîmplare". iar al ii nu. în cursul conversa iei noastre superficiale. o femeie distant i rezervat . în mai multe ocazii. nu eram dispus s terg întreaga sec iune. ÄDac deranjez. b tînd la u a con tientiz rii noastre nu mai dramatic decît o insect care ciocane u or geamul ferestrei. Dar strania ei umilin m-a f cut s -i dau un alt r spuns. consider m c aceste evenimente nu au nimic remarcabil i. c reia se pare c nu-i pl ceam prea mult.i fie de ajutor. sper c nu deranjez". I-am r spuns c apreciez bun tatea ei i c voi încerca s o citesc cît mai curînd posibil. Dilema mea era rezolvat . Felul ei de a fi era timid i ezitant. iar într-o not de subsol MIRACOLUL SERENDIPIT TII 235 i-am recomandat cititorului cartea lui Wheelis ca pe o ideal elaborare a subiectului. m-am dus în bibliotec s lucrez. M-am luptat cu aceast dilem timp de o or f r a ajunge nic ieri. Unul dintre capitole exprima cu elegan . ÄScotty. obi nuit pentru c astfel de întîmpl ri benefice cu probabilitate foarte mic se întîmpla tot timpul. I-am spus c ea 234 Gra ia se ocup de dezvoltarea spiritual i c nu am terminat-o înc . lam întrebat pe un coleg care locuia în acel ora dac pot s -mi petrec timpul în biblioteca din casa lui. este la îndemîna tuturor. Dar chiar în acea sear .

sugereaz faptul c gra ia locuie te în mintea incon tient a individului. originea lor este în afara voin ei con tiente i dincolo de procesul lu rii con tiente de decizii. am ajuns s cred c elementele lor comune indic faptul c aceste fenomene sînt 236 Gra ia parte sau manifest ri ale unui singur fenomen: o puternic for originat în afara con tiin ei umane. care sus ine c gra ia eman de la un Dumnezeu din centrul fiin ei umane. doctrina imanen ei. aceast for a fost consecvent recunoscut de c tre religie. ghete. Exist în teologie dou tradi ii mari i opuse în aceast privin : prima. Putem doar s spunem unde nu este: în con tiin a uman . cear ro ie i DEFINI IA GRA IEI 237 alte categorii. cealalt . Cu sute sau chiar mii de ani înainte de conceptualizarea tiin ific a unor lucruri precum sistemul imunitar. dar nu poate fi amîndo-u . care avem o minte sceptic i orientat tiin ific ² cu aceast Äputernic for originat în afara con tiin ei umane. Fiin a uman are o tendin profund de a con-ceptualiza în termeni de entit i discrete. Atunci unde locuie te ea? Unele dintre fenomenele pe care le-am discutat. Eu sînt eu i tu e ti tu. De unele pot profita f r a fi m car con tient de natura lor miraculoas . am descris o întreag diversitate de fenomene care au urm toarele caracteristici comune: a) Ele contribuie la nutrirea ² sprijin . de fenomenul und -corpus-cul. Alte fenomene. Ele mi s-au întîmplat tot timpul. ea exist . în func ie de principiile legilor naturale. Totu i. care nutre te dezvoltarea spiritual a fiin ei umane"? Nu putem atinge aceast for . a avut de asemenea dificult i în a-1 localiza pe Dumnezeu. este un loc comun i este în mod esen ial universal pentru umanitate. S punem în func iune viziunea de tunel i s o ignor m pentru c ea nu se potrive te prea u or cu conceptele tiin ifice tradi ionale ale legilor naturale? Pare periculos s facem astfel. iar fizicienii moderni. Defini ia gra iei Pîn acum. Nu avem nici un mod corespunz tor de a o m sura. Pe unele dintre ele le recunosc. precum sincronicitatea i serendipitatea. care. a locului omului în cosmos i. Ce avem de f cut ² noi. gînditorii hindu i sau budi ti cred c percep ia de entit i discrete este o iluzie sau maya. Percepem lumea ca fiind compus din astfel de categorii: oi. fie cealalt . care i-a dat numele de gra ie. omul religios. Tindem s în elegem fenomenele plasîndu-le în categorii particulare. Tendin a noastr de a gîndi în entit i ne constrînge s . atribuie originea gra iei lui Dumnezeu i crede c ea este cu adev rat iubirea lui Dumnezeu. prin urmare. Oile sînt oi i nu sînt ghete. fie total obscur (ca în cazul fenomenelor paranormale). spunînd c aceasta este cutare sau cutare ca entitate. Nu doar pentru c sîntem oameni de tiin nu ne este u or s localiz m gra ia. Totu i. c) Apari ia lor este frecvent . Este greu s sc p m de ele. Aceast problem ² i de fapt întreaga problem a paradoxului ² rezult din dorin a noastr de început de a localiza lucrurile. starea de vis i incon tientul. cum ar fi visele. preocupa i de relativitate. electromagnetism. etc. doctrina emana iei. nu putem nici m car s localiz m aceast for . protejeaz i îmbun t esc ² vie ii umane i la dezvoltarea spiritual .mutat cartea. De i privite în general separat. a a cum sînt ele interpretate de gîndirea tiin ific curent . bineîn eles. A a cum am ar tat mai înainte. a îns i naturii omului f r a încorpora fenomenul gra iei în cadrul nostru conceptual. Este fie asta. De-a lungul secolelor. devin din ce în ce mai con tien i de limit rile abord rii noastre conceptuale în termeni de entit i. i i-a adus laude. Nu exist nici o cale prin care s -mi dau seama cît de multe astfel de întîmpl ri mi-au sc pat. care sus ine c gra ia eman de la un Dumnezeu exterior omului. Este real . iar entitatea tu este identitatea ta i tindem s fim complet descump ni i dac identit ile se combin sau se amestec . are loc în mod curent. indic faptul c aceast for exist dincolo de grani ele individului. care nutre te dezvoltarea spiritual a fiin ei umane. Entitatea eu reprezint identitatea mea. b) Mecanismul ac iunii lor este fie incomplet în eles (ca în cazul rezisten ei fizice i a viselor). în aceast sec iune. Eu cred c nu putem spera s ne apropiem de o în elegere a cosmosului. d) De i influen at poten ial de con tiin a uman .

Un sistem de energie trebuie s sece pentru a men ine altul. chiar lucruri precum Dumnezeu sau gra ia i chiar atunci cînd tim c aceast tendin a noastr împiedic comprehensiunea acestor chestiuni. care descria rela ia dintre gra ie i entitatea individual astfel: ÄA a cum corpul este înve mîntat în haine. Trupul unui individ are ansa s treac prin toate ciclurile vie ii. ed. Procesul evolu iei este o dezvoltare a organismelor de la cea mai de jos stare c tre st ri cu o complexitate. diferen iere i orga- . Tot a a cum mintea noastr con tient este continuu par ial permeabil incon tientului. Una dintre legile naturale fundamentale este cea de-a doua lege a termodinamicii. 1393) de Maica Julian. se furi eaz . totu i. Äminte" care ne permeaz pe noi. ca o Ämîzg " amorf . dar nu evolueaz . Curgerea natural la vale a energiei c tre o stare de entropie poate fi numit for entropic . Cre terea spiritual reprezint evolu ia unui individ. pentru c toate acestea vor trece i vor pieri. dar Bun tatea lui Dumnezeu este mereu întreag . încerc s nu gîndesc deloc individul ca pe o adev rat entitate i atîta vreme cît limit rile mele intelectuale m con-strîng s gîndesc (sau s scriu) în termeni de entit i. Iar aceast energie trebuie s vin de undeva din alt parte. De i în centrul acestei c r i se afl evolu ia spiritual . Via a ne ofer o serie nelimitat de oportunit i pentru cre tere spiritual pîn la sfîr. f r a fi totu i noi ca entit i. Exemplul frecvent folosit pentru a descrie acest proces este cel al unui rîu care în mod natural curge la vale. pentru MIRACOLUL EVOLU IEI 239 a duce apa înapoi în vîrful dealului. curg. E nevoie de energie i munc ² pompe. pustnic din Norwich. Nu apar noi tipare fizice. Pîn la urm . Miracolul evolu iei De i nu ne-am concentrat pîn acum asupra ei ca i concept. procesul evolu iei fizice este similar cu cel al evolu iei spiritului i ne ofer un model pentru în elegerea mai departe a procesului dezvolt rii spirituale i a semnifica iei gra iei. IV.itul ei. British Book Centre. pentru a ne întoarce la izvoare. în locul unui zid. am fost preocupa i de evolu ie. cred c putem trage un folos din luarea în considerare a altui miracol: procesul de dezvoltare a întregii vie i. Da. dup miliarde i miliarde de ani. de-a lungul acestei c r i. suflet i trup. total dezorganizat . oasele în carne. universul este un proces de dezagregare. carnea în piele. indiferent cui le atribuim sau unde le localiz m. iar inima în întreg. cap. Pentru a în elege mai bine natura acestei for e. Grace Warrack. New York. tot a a noi. al XlV-lea (cea. O descriere mai elegant i mai adecvat a acestei situa ii decît cea a limbajului de secol XX cu membrane permeabile este cea realizat în limbajul religios din sec. Cea mai izbitoare tr s tur a procesului evolu iei fizice este faptul c el este un miracol. care arat c energia tinde în mod natural de la o stare de organizare mai complex spre o stare de mic organizare. c ruia noi i-am dat numele de evolu ie. Declinul capacit ii fizice la vîrste înaintate este inevitabil. la fel incon tientul nostru este permeabil Ämin ii" din afar . Dat fiind ceea ce în elegem din univers. o firid pe sub care i deasupra c reia alte Äentit i" urc . Putem vedea cum Äcurgerea" evolu iei este îndreptat împotriva for ei entropice. total nediferen iat . în timpul unei vie i. concep grani ele individului ca fiind marcate de o membran foarte permeabil ² o firid . acest fenomen n-ar trebui s existe deloc. de la o stare de înalt diferen iere la o stare de slab diferen iere. dup legea a doua a termodinamicii. Ämiracolele" descrise indic faptul c dezvoltarea noastr ca fiin e umane este ajutat de o for diferit de voin a noastr con tient . evolu ia n-ar fi trebuit s apar . i chiar mai simplu. Aceast stare de complet dezorganizare i nediferen iere este numit entropie. 238 Gra ia în orice caz. într-un fel sau altul. ecluze i oameni care car g le i ² pentru a inversa acest proces."* * Revelations of Divine Love (Revela ii ale iubirii divine). 1923. dac vre i. spiritul uman poate evolua în mod dramatic. Capacitatea spiritual poate s creasc (de i de obicei nu se întîmpl a a) pîn în momentul mor ii la vîrste înaintate. Cu alte cuvinte. în care nu se mai întîmpl nimic. Pot ap rea noi tipare. universul se va încetini treptat pîn cînd va atinge cel mai de jos punct.vrem s localiz m lucrurile. sîntem înve mînta i i împrejmui i de bun tatea lui Dumnezeu.

se situeaz la baza piramidei. împotriva înclina iei naturale de a ine lucrurile pe calea pe care sînt. i astfel umanitatea evolueaz . corup ie i poluare. fiind un proces crescînd de organizare i diferen iere. facem i societatea noastr s evolueze. Un virus este un organism extrem de simplu. Lucrurile stau astfel pentru c este un proces condus împotriva rezisten ei naturale. Diagrama se aplic de asemenea umanit ii ca întreg. merge contra legilor naturale. diferite tipuri de molecule i un metabolism. Peste tot e r zboi. în untrul piramidei am plasat o s geat pentru a simboliza aceast for a evolu iei. pîn ajungem la om. care nou ni se pare resping tor i jignitor era acceptat ca un lucru normal cu ani în urm . fiind. Evoluînd ca indivizi. mergînd împotriva for elor entropiei. Ideea c planul dezvolt rii spirituale a umanit ii este un proces de ascensiune cu greu poate fi v zut ca adecvat realit ii de o genera ie deziluzionat de idealul progresului. Fiecare dintre noi are propriul imbold de a bc dezvolta i fiecare din noi. dar i cele mai pu in complexe. Dar un num r semnificativ de oameni reu esc cumva s se îmbun t easc pe sine i cultura lor. organismul cel mai complex i cel mai pu in multiplicat. Macmillan.anisme Bac erii Vii usi ENTROPIA Vîrful împinge în sus. Exist o for care ne împinge cumva s alegem calea cea mai grea.nizare din ce în ce mai mari. prin care s transcendem noroiul i mizeria în care deseori ne na tem. eu exact asta sugerez. mai diferen iat . aceast for entropic ce opereaz în via a noastr spiritual . noi. dar din p cate nu am putut s localizez referin a. i a a urc m pe scara evolu iei.i . trebuie s lupte de unul singur împotriva propriei lui rezisten e. ci diferite tipuri de celule aflate în interdependen . care posed un enorm cortex cerebral i tipare de comportament extraordinar de complexe. New York. pentru c . Insectele i pe tii au un sistem nervos cu metode complexe de locomo ie i chiar o organizare social . Nu to i. nu s r mîn ). Cum poate cineva în mod ra ional s sugereze faptul c rasa uman progreseaz din punct de vedere spiritual? i totu i. Despre rezisten a natural . ci d ruiesc aceste fructe lumii. cili i un sistem digestiv. organismele cele mai numeroase. împotriva crampon rii de vechile h r i i de vechile feluri de a ac iona. noi ducem umanitatea în spate. în cursul obi nuit al lucrurilor. pe scurt. o astfel de concep ie a fost ela borat de Buckminister Fuller. Un parameci are un nucleu. Buretele de mare are nu numai celule. Noi ne dezvolt m. * Concep ia conform c reia evolu ia merge împotriva legii naturale nu este nici nou . Comportamentul uman. 240 Gra ia Procesul evolu iei poate fi reprezentat printr-o piramid în vîrful c reia se g se te omul. devenim fiin e umane mai bune. care trage dup sine acest Äceva" ce a sfidat permanent i cu atîta succes Älegile naturale" de-a lungul a milioane i milioane de genera ii i care trebuie ea îns i s reprezinte o lege natural înc nedefinit . ar trebui s nu exist m*. din cîte tim. organizare i diferen iere din ce în ce mai mari. Evolu ia spiritual a umanit ii poate fi de asemenea reprezentat astfel: Spiritualitatea nedezvoltat MIRACOLUL EVOLU IEI 241 Subliniez iar i c procesul cre terii spirituale este unul dificil i care necesit mult efort. doar ceva mai mult decît o molecul . mai am multe de spus. Nu u or. Cultura care ne-a nutrit în copil rie este nutrit la rîndul ei prin puterea noastr ca adul i. o scar de o complexitate. Senza ia de deziluzionare provine din faptul c a tept m mai mult de la noi în ine decît str mo ii no tri de la ei în i i. Cei care reu esc s se dezvolte nu numai c se bucur de fructele acestei dezvolt ri. Am afirmat c procesul evolu iei este un miracol. miracolul const în faptul c aceast rezisten este dep it . în vîrful acestei sc ri. Evoluînd ca indivizi. ORGANIZAREA CEA MAI ÎNALT Microor . sub influen a acestui imbold. împotriva c ilor u oare. Aceast diagram a procesului dezvolt rii spirituale poate fi aplicat existen ei unui singur individ. In ciuda tuturor acestor rezisten e. cei care scriem i citim aceast carte. Dar ca i în cazul evolu iei fizice. viru ii. Unul dintre punctele asupra c rora se concentreaz aceast carte se refer la responsabilitatea p rin ilor de a. O bacterie este mai complex . nici original . posedînd o celul . în cartea sa And it Came to Pass ² Not to Stay ( i a venit s treac . Mai recent. 1976. îmi amintesc de un autor pe care l-am studiat în timpul facult ii i care spunea: ÄEvolu ia este o dis -turbare în a doua lege a termodinamicii".

al XlV-lea. Cu greu putem spune c aceasta este ast zi o tem la or242 Gra ia dinea zilei. For a evolu iei * Andre P. nu putem decît s specul m. am toate motivele s cred c este mult superioar celei de acum cîteva genera ii.* Dar care este for a care ne împinge pe noi ca indivizi i ca specie s ne dezvolt m împotriva rezisten ei naturale a propriei letargii? Deja i-am spus numele. copil re ti i naive. ÄChild Custody Contests in Historical Per spective" (ÄContestarea custodiei copilului din perspectiv istoric "). în mod tiin ific. avînd sarcini importante i specifice de îndeplinit pentru dezvoltarea sa i ca fiind demn de afec iune. Pentru c iubirea este con tient . f r o schimbare important . 1369. De unde vine aceast Äfor puternic originat în afara con tiin ei umane care nutre te cre terea spiritual a fiin elor umane"? Nu putem r spunde la aceste întreb ri în acela i fel în care putem r spunde. Oricît de simplu ar fi. noi construim ipoteza existen ei unui Dumnezeu care vrea ca noi s cre tem ² un Dumnezeu care ne iube te. pentru mul i. de exemplu? Sau care este locul de unde provine energia? Sau de unde provine universul? Poate c într-o zi tiin a va r spunde la întreb rile fundamentale. copiii s fie trimi i în slujba cuiva sau f cu i ucenici. Chiar i limbajul deseori nu reu e te s g seasc termeni diferi i pentru ei. extinderea sinelui este chiar actul evolu iei. Pentru a explica miracolul gra iei i al evolu iei. nr. 12 (dec. voi. Este iubirea. s postul m. Ne dezvolt m pentru c muncim s ne dezvolt m i muncim s ne dezvolt m pentru c ne iubim pe noi în ine. tim oare cu adev rat ce este electricitatea.nutri spiritual copiii. a a cum o consider m noi ast zi. în iubirea omeneasc st for a miraculoas care desfide legea natural a entropiei. vom descoperi c ea nu presupune . MIRACOLUL EVOLU IEI 243 prezent în toate ale vie ii se manifest în omenire ca iubire uman . ele par fantezii. iar înv tura s fie pus pe plan secundar fa de munca pe care un copil o îndeplinea pentru st pînul s u. Abia în-cepînd din secolul al XVI-lea copilul începe s fie privit ca prezentînd un interes particular. Pîn cînd cineva va produce o ipotez mai bun . Aceast concep ie a dreptului absolut a fost preluat în dreptul englez. dar acum cîteva secole în general ea nu f cea deloc parte dintre preocup rile oamenilor. pe care-i putea vinde sau condamna la moarte f r team de pedeaps . Era ceva obi nuit ca. dup ce împlineau 7 ani. nimeni nu a putut s produc o ipotez mai bun sau m car s produc o ipotez . trebuie s suport m aceast 244 Gra ia stranie idee copil reasc a unui Dumnezeu iubitor. în timp ce gra ia nu este. Pîn atunci. copil ria nu era privit ca o faz unic a vie ii. s teoretiz m. o elul sau larvele. a a cum se prezint ea ast zi. ci pentru c ele sînt de asemenea fundamentale pentru Ä tiin a" noastr . Alfa i Omega A r mas înc f r r spuns întrebarea pus la sfîr itul sec iunii despe iubire: de unde vine iubirea? Doar acum ea poate fi l rgit spre o întrebare poate chiar mai fundamental : de unde vine întreaga for a evolu iei? Iar acesteia îi putem ad uga confuzia noastr în ce prive te originea gra iei. de exemplu. cu observa ia urm toare: Dreptul roman îi d dea tat lui control absolut asupra copiilor s i. prea u oare. 133. De i g sesc c ast zi grija p rinteasc nu e de o calitate prea bun . Nu putem ob ine un r spuns dac nu punem întreb rile. dac va r spunde vreodat . Este evolu ia în progres. dac nu a observat datele i nu a pus întreb rile. Iubirea este cea care ne face s ne în l m. i iubirea fa de ceilal i este cea care ne face s -i ajut m s se înal e. s construim ipoteze. Copilul i servitorul p reau s fie de nedistins în ceea ce prive te felul cum erau trata i. f r a avea argumente teoretice. Iubirea a fost definit ca Ävoin a de extindere de sine în inten ia de a nutri cre terea spiritual proprie sau a altuia". Dar ce altceva avem? A ignora datele printr-o viziune de tunel nu înseamn a da un r spuns. în Evul Mediu. O recent trecere în revist a aspectelor îngrijirii copiilor începe. Iar dac vom lua în serios aceast no iune a unui Dumnezeu iubitor. Nu doar pentru c aceste întreb ri sînt prea intangibile. Iar acestea nu sînt singurele întreb ri fundamentale la care tiin a nu poate r spunde. 1976). Iubirea. p. aceste ipoteze par prea simple. American Journal of Psychiatry. Pentru mul i. Derdeyn. unde a prevalat pî-n în sec. de unde provine f ina.

. De ce vrea Dumnezeu ca noi s cre tem? C tre ce ne dezvolt m noi? Care este punctul final. fericire. Dumnezeu este scopul evolu iei. aceast credin . Examinînd iubirea. Responsabilitatea lui Dumnezeu trebuie s fie responsabilitatea noastr . cel pu in pîn la moarte. Sîntem acum în situa ia în care putem examina natura lenii în perspectiv i a ne da seama c lenea este for a entropic ce se manifest în vie ile noastre. în ultim instan . Este o idee veche. trebuie s ne întreb m atunci cu ce scop. . a a cum am reamintit iar i i iar i. am discutat de asemenea faptul c noniubirea înseamn disponibilitatea de a extinde inele. i anume lenea. Pentru c oricît neam ab ine de la ele. dar de milioane de ani fugim de ea într-o panic total . Lenea este opusul iubirii. Entropia i p catul originar Aceast carte fiind despre dezvoltarea spiritual . s sper m c la b trîne e vom avea parte de s n tate. putem s -i l s m Lui toat responsabilitatea pentru evolu ia i conducerea universului. puterea Lui. Ideea c Dumnezeu ne nutre te într-un mod activ. ALFA I OMEGA 245 Nu vrem responsabilitatea lui Dumnezeu. Timp de mul i ani. prin chiar natura ei. Aceasta este ceea ce în elegem atunci cînd spunem c El este Alfa i Omega. nici unul dintre celelalte obstacole nu va putea fi s rit. spre o eficacitate din ce în ce mai mare. Nu doar pentru c este dificil de a o concepe. i niciodat cele dou nu se vor întîlni. Nu este deci de mirare c credin a în posibilitatea divinit ii ne repugn . munca mea e f cut ". pentru a ne asigura o b trîne e confortabil . toate celelalte obstacole vor fi dep ite. Dac dep im lenea.o filozofie simpl . am vorbit blînd. Dar noi nu vrem aceast obliga ie. dac credem în ea. Nu vrem responsabilitatea de a trebui s ne gîndim tot timpul. s fim ca El. Putem face doar pu inul nostru. Dac nu dep im lenea. este esen a simplit ii. Examinînd disciplina. noi to i care postul m un Dumnezeu iubitor i ne gîndim cu adev rat la acest lucru vom ajunge în cele din urm la o singur terifiant idee: Dumnezeu vrea s devenim El însu i (sau Ea îns i sau Aceasta îns i). Dac Dumnezeu este în cerurile lui. Totu i. nu ne vom mai putea odihni niciodat prea mult. Dimpotriv . acest imbold de a cre te i evolua sînt cumva Äs dite" de Dumnezeu în noi. Dumnezeu este sursa for ei evolu ionare i Dumnezeu este destina ia ei. Atîta timp cît vom putea crede c divinitatea este imposibil de atins pentru noi în ine. în elepciunea Lui. Dac postul m c aceast capacitate de a iubi. astfel încît noLs putem cre te. Dac gîndim c este posibil ca omul s devin Dumnezeu. slujba mea s-a sfîr it. am crezut c no iunea de p cat originar nu are sens i chiar c nu are obiect. care are grij de noi de la în l imea pozi iei sale puternice. Dezvoltarea spiritual înseamn un mare efort.itul.Ä >. nu vom mai putea spune Äîn regul . am 246 Gratia discutat despre lenea implicat în încercarea de a evita suferin a necesar sau de a prefera calea cea u oar . Ci pentru c . Ä i" sau Ädar" care apar in teologiei speculative. dar ce e dincolo de asta nu trebuie s ne preocupe. ne aduce fa în fa cu propria noastr lene. tot ceea ce avem. Trebuie permanent s ne sfor m pe noi în ine spre o în elepciune din ce în ce mai mare. nu trebuie s ne împingem pe noi în ine spre niveluri de con tiin i acte de iubire din ce în ce mai înalte. i noi sîntem aici. în cursa unei munci de ocna pentru îmbun t irea de sine i dezvoltarea spiritual . plaseaz asupra noastr obliga ia de a încerca s atingem posibilul. pe care noi nu vom fi niciodat în stare s o atingem. Cînd am spus c aceasta este o idee terifiant . identitatea Lui. Ne dezvolt m c tre bine. Pentru c nici o idee care a ap rut vreodat în mintea omului nu a az pe umerii no tri o astfel de sarcin . Nu vrem s muncim atît de din greu. exist un singur obstacol. începutul i sfîr. Una este s credem într-un Dumnezeu bun i vechi. copii recunosc tori i nepo i. putem s ne relax m i s fim doar oameni. trebuie s trateze i cealalt fa et a medaliei: obstacolele în dezvoltarea spiritual . Aceste scopuri sînt dificil de atins i cu greu pot fi subapreciate. Este cerin a cea mai mare din istoria umanit ii. nu va trebui s ne preocup m de dezvoltarea noastr spiritual . ea ne va cere atunci tot ceea ce e posibil s -i d m. pe m sur ce începem s credem c este posibil ca omul s devin Dumnezeu. Prin aceast credin ne-am prins singuri. scopul evolu iei? Ce vrea Dumnezeu de la noi? Nu am aici inten ia de a m implica în distinc ii teologice fine i sper c savan ii m vor ierta dac voi t ia toate aceste Ädac ". Cu totul altceva este s credem într-un Dumnezeu care se gînde te ca noi s atingem pozi ia Lui. ale tuturor.

care poate i trebuie s apar în mintea fiin elor umane. de i sînt destul de obosit. Seara sau la sfîr it de s pt mîn . Nu conteaz cît de energici i ambi io i sau chiar în elep i am putea fi. brusc povestea cu arpele i m rul a început s aib sens. Nereu ita noastr în a conduce ² sau de a conduce deplin i din toat inima ² aceast dezbatere intern între bine i r u este cauza acelor ac iuni rele care constituie p catul. f r a face efortul de a-1 înfrunta pe Dumnezeu în mod direct. Ele au nevoie de timp i energie pentru a fi dirijate. în elep i sau pro ti. Gradual îns . Fiecare i oricare dintre noi. s -mi duc copiii la gr dina zoologic . trad. (N. 8. A conduce aceast dezbatere înseamn a ne deschide pe noi în ine c tre suferin i lupt . i am devenit con tient în mine însumi de ov iala de a m extinde spre noi domenii ale gîn-dirii. A men ine aceste dezbateri interne înseamn a lucra din greu. s fac o mul ime de alte lucruri. brutalitatea. tortura. dar legea Ta în aceast privin nu prea o în elegem i am fi recunosc tori dac ea ne-ar fi explicat "? Dar. Unii cititori ar putea s . în schimb. prejudecata. 248 Gra ia schilozi sau oameni întregi. Povestea sugereaz c Dumnezeu avea obiceiul s Äumble prin rai. nu au reu it s ob in varianta lui Dumnezeu asupra problemei. am devenit din ce în ce mai con tient de natura ubicu a lenii. în r coarea serii"* i c existau canale deschise de comunicare între El i om. dar nu au reu it s asculte i varianta lui Dumnezeu. Nou ne place cu adev rat aici i nu vrem s p rem nerecunos* Facerea 3. va fugi de aceast munc . f r a în elege vreodat motivul existen ei acestei legi. sîntem cu to ii lene i. în acest moment. Este for a entropic din noi care ne trage în jos i care ne ine din spate pentru a nu înainta pe calea evolu iei spirituale. care locuie te inerent în min ile tuturor oamenilor. De ce acest e ec? De ce nu a existat un pas intermediar între tenta ie i act? Oare acest pas intermediar s fie esen a p catului? Pasul lips este pasul dezbaterii. de ce Adam i Eva. mai des sau mai rar. am descoperit c inamicul meu principal era invariabil lenea lor.Sexualitatea nu mi se p rea ca fiind în mod necesar un p cat. Iar dac le lu m în serios ² da-c -1 ascult m serios pe acest ÄDumnezeu" din noi ² vom descoperi de obicei c sîntem îndemna i s apuc m pe calea mai grea. au mers înainte i au c lcat legea lui Dumnezeu. dac privim cu adev rat în noi în ine vom descoperi ap rînd lenea la un anumit nivel. ale responsabilit ii i ale maturit ii. acea cunoa tere a ceea ce e corect. s muncesc." Ace ti cititori se . Nici diferite alte pofte ale mele.i spun în sinea lor: ÄDar eu nu sînt lene .) ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 247 c tori. va c uta s evite pasul cel dureros. nici nu mi se p rea ra ional s cred c un copil mic era blestemat din cauza str mo ilor care mîncaser din fructul copacului cunoa terii binelui i r ului. Percepeam p catul din lume: p l vr geala. lucrez aizeci de ore pe s pt mîn la mine la serviciu. este lenea noastr . pe calea care necesit un efort mai mare. bineîn eles. unii dintre noi pot s fie mai pu in lene i decît al ii. înainte de a ac iona. Un lucru îl aveam clar în comun cu restul umanit ii. copii. în dezbaterea asupra în elepciunii unui ac iuni propuse. Dezbaterea dintre arpe i Dumnezeu este simbolul dialogului dintre bine i r u. Cheia problemei rezid în ceea ce lipse te. înainte sau dup îndemnul arpelui. în str dania de a-mi ajuta pacien ii s se dezvolte. fiin ele umane nu reu esc în mod curent s ob in varianta lui Dumnezeu asupra problemei respective. Dar dac era a a. dar nereu ind s fac asta. Deseori eram indulgent cu mine însumi cînd mîn-cam peste m sur o mas excelent . Adam i Eva ar fi putut pune la cale o dezbatere între arpe i Dumnezeu. adolescen i. m c znesc s ies cu consoarta. dar cu to ii sîntem lene i într-o oarecare m sur . cu siguran nu sufeream din cauza sentimentelor de vinov ie. La fel ca Adam i Eva i ca oricare dintre str mo ii no tri. Ei nu reu esc s -1 consulte sau s -1 asculte pe Dumnezeu din interiorul lor. A a c p catul originar exist . Ei au ascultat de arpe. nu i-au spus lui Dumnezeu: ÄSîntem curio i de ce Tu nu vrei s mînc m fructul copacului cunoa terii binelui i r ului. i de i aveam parte poate de suferin e din cauza indigestiei. s muncesc. fiecare separat sau împreun . Este foarte real . adul i maturi i vîrstnici. s ajut la treburile casei. ei nu au spus acest lucru. Acest e ec se datoreaz lenii. iar acesta era propria mea lene. Uneori mi se pare c tot ce fac este s muncesc. Dar nu reu eam s percep vreun p cat inerent la sugari. de a-i pune la îndoial autoritatea sau de a comunica cu El la un nivel rezonabil de matur. Exist în fiecare i în oricare dintre noi ² sugari.

uneori dup dou sau trei edin e. în noi rela ii i niveluri de existen . Deci este destul de probabil ca lui Adam i Evei s le fi fost fric de ceea ce s-ar fi putut întîmpla cu ei dac ar fi deschis acest subiect în fa a lui Dumnezeu. c*o-bîndirea unei cunoa teri pentru care nu au muncit i sperata c vor putea s evadeze.i revizui propria hart a realit ii i ei caut în mod instinctiv s evite aceast munc . dar morala acestei povestiri este c trebuie s -1 întreb m. au încercat s apuce calea cea u oar . frica de munc este cea cu care avem de-a face. frica de a pierde ceea ce avem dac ne aventur m mai departe de locul în care ne g sim acum. în sec iunea despre disciplin am vorbit despre faptul c oamenii g sesc noile informa ii ca fiind amenin toare. fie printr-un proces extrem de dificil i dureros de restructurare complet a mariajului. ei opteaz pentru men inerea status quo-ului mizerabil. Majoritatea acestor renun ri (sau eschiv ri) apar dup primele edin e sau dup primele luni de tratament. în sec iunea despre iubire am vorbit despre riscul de a ne extinde într-un nou teritoriu.poate s îmi fie simpatici. f r s ajung vreunul la vreun r spuns" sau: Ä tiu un om care se pricepea la asta i era un alcoolic care s-a sinucis" sau: ÄNu-nve i cal b trîn la ham" sau: ÄDvs. da.i însu easc o nou cunoa tere într-un anumit domeniu astfel: ÄAcest domeniu a fost studiat de o mul ime de oameni. încerca i s m manipula i pen- . Psihoterapeu ii tiu c . Mitul lui Adam i al Evei poate fi din nou folosit pentru a ilustra acest lucru. ei devin cople i i de frica de a face fa unei aparent imposibile dificult i de a tr i singuri sau aparent unei egal de imposibile dificult i de a munci timp de luni i ani împreun cu partenerii lor pentru o îmbun t ire radical a rela iei. pentru c este prea slab . El acoper propria lene în tot felul de ra ionaliz ri pe care partea cea mai dezvoltat din sine nu le poate distinge u or i nu poate lupta împotriva lor. c nu lenea a fost cea care i-a oprit pe Adam i Eva de la a-i pune întreb ri lui Dumnezeu despre motivele ce se aflau în spatele legii Lui. ci frica în fa a m re iei lui Dumnezeu sau frica fa de sceptrul lui Dumnezeu. recunoscînd deschis: ÄMi-e fric de ceea ce ar putea face aceast terapie cu mariajul meu. iar primele edin e de terapie nu fac decît s confirme faptul c ei deja tiu i sînt îngrozi i de acest fapt. O persoan va r spunde la sugestia c ar trebui s . Pentru c lenea ia alte forme decît cele indicate de num rul de ore petrecute la slujb sau dedicate responsabilit ilor fa de al ii. în consecin . preferîndu-1 extraordinarei can250 Gra ia ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 251 tit i de efort pe care î i dau seama c trebuie s -1 depun pentru a ie i fiecare din cursa lui personal . în schimb. O form major de lene este frica. Dinamica este clar în cazul pacienilor c s tori i. de i sar putea s recunoasc de form astfel de lucruri. majoritatea pacien ilor ² poate nou din zece ² care încep procesul de psihoterapie îl abandoneaz cu mult înainte ca el s se fi încheiat. Pot s se opreasc invocînd scuze precum: ÄNe-am decis c am f cut o gre eal cînd am crezut c avem bani pentru tratament" sau pot s se opreasc în mod onest. poate odat o s am curajul s m întorc. Dar nu s-a întîmplat astfel. care devin con tien i în primele edin e de terapie c mariajul lor este îngrozitor de dezordonat sau distructiv i c deci calea spre s n tatea mintal va trece fie prin divor . A a c opresc tratamentul." Acest lucru se întîmpl din cauza p r ii lene e din ei. bineîn eles. am i eu momentele mele de lene. de i pacien ii vin la ei c utînd o schimbare într-un fel sau altul. Din cauza acestei terori sau a lenii. Dar de i nu orice fric este lene. nelegitima scurt tur a tic lo iei. Mare parte din frica noastr este frica de schimbarea de status quo. ca oricare alt om. S-ar putea spune. în orice caz. Iat . de cele mai multe ori chiar asta este. indivizii nu sînt de obicei con tien i de propria lene. ar avea mult de lucru pentru a. ace ti pacien i au deseori con tiin a acestui fapt la nivel subliminal înainte de a c uta s fac psihoterapie. spunînd: ÄO. de exemplu. din nou aici apare riscul pierderii status quo-ului i ENTROPIA I P CATUL ORIGINAR 249 frica de munca implicat pentru a ajunge la un nou status CJUO. A-l întreba pe Dumnezeu ne poate costa mult munc . dar nu pot decît s persist în ideea c vor g si lenea dac vor privi în ei în i i. care este ca un diavol lipsit de scrupule i specializat în deghiz ri în el toare. tiu c este o eschiv ." Cu orice pre . De fapt. La fel. pentru c dac i le-ar însu i. Rezisten a este motivat prin fric . în primele stadii ale dezvolt rii spirituale. în noi angajamente i responsabilit i. deseori lupt m împotriva noilor informa ii mai degrab decît s încerc m s le asimil m. ei sînt de fapt îngrozi i de schimbare sau de munca pe care o presupune schimbarea. dar baza acestei frici este lenea. alteori dup zece sau dou zeci.

care e însp i-mîntat de orice schimbare sau efort. care vrea ca noi s cre tem. în fiecare i în to i exist un sine dublu." Toate aceste r spunsuri i multe altele sînt mu amaliz ri ale lenii pacien ilor sau ale discipolilor. tiin a psihologiei a ac ionat. Ei ur sc iubirea. fiin ele umane sîntem toate egale. A doua concluzie a mea este atunci c r ul este lenea dus la ultima extraordinar extrem . cu cîteva excep ii minore. în str dania mea personal de a m maturiza. oricît de mic .i da seama c i tu suferi de ea este începutul retez rii ei. Sau am z rit c i noi. chiar dac p rem a fi total însp imînta i i complet rigizi. Al ii dintre noi pot s se dezvolte rapid. s se furi eze pe lîng mine. exist înc o parte în noi. Ei ur sc binele. iubirea este antiteza lenii. chiar dac pedeapsa va consta în ineficacitate. cei care sînt în stadii de dezvoltare spiritual relativ mai avansate sînt chiar cei care sînt cei mai con tien i de propria lene. ca i cum r ul nu ar exista.tru a deveni o copie a dvs. oricît de mic . complet dominat de lene i de frica monumentalului sine bolnav. Mai întîi. inclusiv încercînd s o sting . binele. m voi limita la a prezenta pe scurt patru concluzii la care am ajuns în ceea ce prive te natura r ului. înc exist o parte din noi. noi. p rînd a fi de capul lor. dac vre i. Totu i. Lupta împotriva entropiei nu ia sfîr it niciodat . cît fa de ei în i i. unul bolnav i unul s n tos ² o pulsiune de via i o pulsiune de moarte. i nu conteaz cît p rem de s n to i i evolua i spiritual. am devenit gradual mai con tient de noi cuno tin e care tind. a a cum s-a întîmplat cu multe alte probleme Äreligioase". A recunoa te lenea a a cum este i a. Cei mai pu in lene i sînt cei care se cred a fi cei mai trîndavi. ar fi relevant s complet m pu in tabloul f cînd cîteva remarci despre natura r ului. Oamenii r i ur sc lumina. pentru c ea îi dezv luie pe ei în i i lor în ile. Fiecare dintre noi reprezint întreaga ras uman . Exist cu adev rat oameni i institu ii f cute de c tre oameni care r spund cu ur în prezen a binelui i ar distruge binele atît cît le st în putere s o fac . stagnare sau regresie. Sub un aspect. constructive ale gîndirii.i asume riscurile implicate în dezvoltarea spiritual . am fost silit s -mi încordez voin a i s -mi iu esc pa ii chiar în direc ia pe care o ocoleam. inele s n tos trebuie totu i s fie întotdeauna vigilent împotriva lenii sinelui bolnav. ca i cum ar fi dup ele. pentru c le dezv luie lenea. Deo252 Gra ia camdat . inele lor s n tos dominant fiind ner bd tor s se înal e în str dania de a evolua c tre divinitate. în fiecare dintre noi exist instinctul pentru divinitate i speran a pentru omenire i în fiecare dintre noi exist p catul originar al lenii. Nu este o pl smuire a imagina iei sau a sl biciunii min ii religioase primitive în încercarea de a explica necunoscutul. A a cum am definit-o. iubirea pentru a evita durerea con tientiz rii de sine. Problema r ului Sugerînd c lenea este p catul originar i c lenea în forma sinelui bolnav ar putea fi chiar diavolul. ele ur sc lumina i instinctiv vor face orice ca s o evite. desemnate s o mascheze nu atît fa de terapeut sau profesor. care nu vrea ca noi s ne încord m. Dar cînd am devenit con tient de faptul c îmi trag picioarele dup mine. de lips de con tiin a propriului r u ² într-adev r. B nuiesc c de multe ori aceste valoroase gînduri s-au furi at pe lîng mine neobservate i c am r t cit de la aceste valoroase c i f r s tiu ce fac. Astfel de oameni ar distruge lumina în propriii lor copii i în toate fiin ele ce se afl în puterea lor. trebuie s conchid c r ul este real. . for a entropic mereu prezent tr gîndu-ne în jos înc din copil rie spre mormînt i spre mla tinile sau smîrcurile din care am evoluat. Nu conteaz cît de nevrotici sau chiar psihotici am putea fi. Problema r ului este poate una dintre cele mai mari probleme ale teologiei. Psihologia poate contribui mult la elucidarea acestui subiect. Din aceste motive. fiind vorba doar de o tem periferic din aceast carte. c reia îi place schimbarea i dezvoltarea. A a cum a fost descris r ul în literatura religioas . Sper c voi putea s contribui la aceasta în lucr ri care vor urma. c utînd s evite orice astfel de con tientizare. Ele ar face acest lucru nu cu o r utate con tient . Ei vor distruge lumina. Cu to ii avem un sine bolnav i un sine s n tos. i nu cred c asta trebuie s fac psihoterapeutul. pentru c el dezv luie propria lor r utate. care înc bîntuie în interiorul nostru. dorind confortul cu orice pre i absen a durerii cu orice cost. în unii dintre noi inele s n tos pare patetic de mic. care e atras de nou i de necunoscut i care este gata s munceasc i s . ci într-un fel de orbire. care se cramponeaz de ceea ce este vechi i familiar. pe care pa ii mei au început s se tîrasc .

i proteja propria lene. Prin în-frînare i prin aten ia privirii ne dezvolt m devenind mult mai con tien i de ceea ce iubim i de lume. fapt care ne-a f cut pe noi s -1 vedem din dep rtare. este de asemenea inevitabil ca aceia ce se afl la extreme s fie încle ta i în b t lie. în loc de a-i nutri. Implicarea noastr personal în lupta împotriva r ului din lume reprezint una din c ile prin care ne dezvolt m. aceea c în timp ce entropia este o for enorm în cele mai extreme forme ale r ului uman. Acesta nar trebui s fie un proces str in psihote-rapeu ilor. iar al ii. o pur entropie a r ului. Un semn al celor avansa i spiritual este 254 Gra ia con tientizarea propriei lor leni. r ul este anti-iubire. Pentru c integritatea sinelui lor bolnav este amenin at de s n tatea spiritual a celor din jurul lor. Iar atunci cînd devenim con tien i de un adev r nou. Dar r ul se retrage dac avem în vedere tabloul în mare al evolu iei umane. PROBLEMA RÂULUI 253 Cea de-a treia concluzie a mea este c existen a r ului este inevitabil . Sîntem acum în punctul în care putem defini dezvoltarea spiritual ca dezvoltare sau evolu ie a con tiin ei. ei vor c uta prin toate mijloacele s zdrobeasc i s demoleze s n tatea spiritual care ar putea exista în apropierea lor. R ul a fost cel care. noi îl re-cunoa -tem ca fiind ceva deja cunoscut. r ul serve te ca baliz pentru a-i avertiza pe ceilal i s se îndep rteze de bancurile lui de nisip. 1-a ridicat pe Cristos pe cruce. Ei vor lua în considerare orice ac iune ce le st în putere pentru a. la cealalt extrem . pentru a conserva integritatea sinelui lor bolnav. Pentru c fiecare suflet pe care îl distruge ² i sînt destule ² este folositor pentru salvarea celorlalte. Eu însumi am fost martor al r ului în ac iune. Lenea obi nuit este non-iubire. Dac e necesar. Capacitatea de con tientizare o atribuim acelei p r i a min ii pe care o numim con tient sau con tiin .Lenea obi nuit este nereu ita pasiv de a iubi. este straniu de ineficient ca for social . Pentru c ele sînt for e aflate în conflict. atacînd în mod vicios i distrugînd în mod eficient spiritele i min ile a zeci de copii. însemnînd Äcu" i cuvîntul scire. Este un proces al min ii con tiente care ajunge în sincronicitate cu incon tientul. Definesc r ul atunci ca un exerci iu de putere politic ² ca impunere a propriei voin e asupra celorlal i printr-o coerci ie f i sau mascat ² pentru a evita extinderea sinelui în scopul nutririi dezvolt rii spirituale. de i unii. Unii oameni lene i obi nui i pot s nu ridice un deget pentru a se extinde pe sine pîn cînd nu sînt constrîn i s o fac . cel pu in în acest stadiu al evolu iei umane. chiar îi vor ucide pentru a sc pa de durerea propriei lor dezvolt ri spirituale. Am ajuns la o ultim concluzie. este inevitabil ca lenea s fie bine st pînit de unii i complet nest pînit de ceilal i. A fi con tient înseamn Äa cunoa te cu". acest lucru se întîmpl pentru c noi îl recunoa tem ca fiind adev r. S concluzion m oare c a deveni con tient înseamn a cunoa te cu incon tientul? Dezvoltarea con tiin ei este dezvoltarea în mintea noastr contient a cunoa terii odat cu con tientizarea min ii noastre incon tiente. Oamenii r i se opun con tientiz rii propriei lor condi ii. O parte esen ial a disciplinei o constituie dezvoltarea con tientiz rii responsabilit ii i a puterii noastre de a alege. Oamenii deseori nu sînt con tien i de propria lor religie sau de viziunea lor asupra lumii i în cursul dezvolt rii lor religioase este necesar ca ei s devin con tien i de propriile presupozi ii i înclina ii. atunci cînd îi recunoa tem prezen a. de exemplu. însemnînd Äa cunoa te". Entropia pe de o parte i cursul evolu ionar al iubirii pe de alt parte sînt for e opuse i este un fapt natural c aceste for e se vor g si într-un echilibru relativ în majoritatea oamenilor. Dat fiind for a entropic i faptul c oamenii posed liber arbitru. prin Änoi" fiind definit inele nostru con tient. Con tientizarea lui este un semnal de a ne purifica. vor manifesta o iubire aproape pur . care deja posed aceast cunoa tere. ei îi vor distruge de fapt pe ceilal i din aceast cauz . Dar cum putem în elege acest Äcu"? A cunoa te cu ce? Am vorbit despre faptul c partea incon tient a min ii noastre este posesoarea unei cunoa teri extraordinare. care în mod curent definesc terapia ca pe un proces . Pe ne tiute. personalit ile noastre devin vigilente prin con tientizarea existen ei lui. la o extrem . este tot atît de natural pentru r u s urasc binele precum este pentru bine s urasc r ul. Ea tie mai mult decît tim noi. Evolu ia con tiin ei Cuvintele Äcon tient" i Äcon tientizare" au ap rut aici în mod repetat pîn acum. Cuvîntul Äcon tient" este derivat din prefixul latinesc con. Din cauz c majoritatea am fost d rui i cu un sim aproape instinctiv de oroare fa de nelegiuirea r ului.

Jung.G. care. va fi mereu. trad. scena unei b t lii între voin a lui Dumnezeu i voin a individului. reflec ii. Dac ne gîndim la devenirea i dispari ia infinit a vie ii i culturilor. Dac vre i s afla i cel mai potrivit loc în care s EVOLU IA CON TIIN EI 255 c uta i gra ia. i înc o dat . boala mintal apare atunci cînd voin a con tient a individului deviaz substan ial de la voin a lui Dumnezeu. Ajungem acum la rostul a toate acestea. ele pot fi de asemenea i co maruri înfrico toare. care este voin a prorpiului incon tient al individului. Dar înc nu am explicat în ce mod posed incon tientul toat aceast cunoa tere pe care noi nu am aflat-o înc în mod con tient. înc o dat . Cred c de fapt con tientul este s la ul psihopatologiei. ar trebui s . Bucure ti. Rostul este de a deveni Dumnezeu. Pentru c de acum incon tientul este Dumnezeu. Cum se poate întîmpl a a ceva? Dac cititorul este îngrozit de ideea c incon tientul este Dumnezeu. mai superficial i un Äincon tient colectiv". Ne îmboln vim din cauz c inele nostru con tient se opune în elepciunii noastre incon tiente. Ceea ce se vede este floarea. Ceea ce devine vizibil deasupra p mîntului dureaz doar o var . Consemnate i editate de Aniela Jaffe. con in de asemenea multe semne de conflict. Dar visele. este inevitabil ca incon tientul personal s fie un loc în care s existe o anumit tulburare. 256 Gra ia EVOLU IA CON TIIN EI 257 lui uman. încît nu avem un r spuns tiin ific. Amintiri. Din cauza acestui tumult. înseamn oare aceasta c scopul este unirea con tiin ei cu incon tientul. con tientul este omul ca individ. 1996. S cunoasc împreun cu Dumnezeu. Dumnezeu a fost în noi tot timpul. nu putem decît s construim ipoteze. Via a sa propriu-zis nu este vizibil . de i pot fi vise de pl cut reînnoire de sine. întrebarea este atît de fundamental .i aminteasc faptul c aceasta nu este o concep ie eretic . Ceea ce a f cut el a fost s divid incon tientul întrun Äincon tient personal". tumultuoase. ea î i are s la ul în rizom. Am descris înainte incon tientul ca fiind un t rîm benign i iubitor. Este sugerat aici faptul c interfa a dintre Dumnezeu i om este cel pu in în parte interfa a dintre incon tient i con tient. fiind în esen aceea i cu concep ia cre tin a Duhului Sfînt sau a Sfîntului Spirit care locuie te în noi to i. vise. Dac mugurele con tiin ei care se dezvolt din rizomul Dum- . în întregime Dumnezeu. profund. ed. Rizomul d inuie. ni se contureaz impresia unei de ert ciuni absolute. care hr ne te mica plant a con tiin ei ce încol e te în mod vizibil din incon tient. nu cunosc nici o ipotez la fel de satisf c toare ca postularea existen ei unui Dumnezeu care este intim asociat cu noi ² atît de intim. incon tientul colectiv este Dumnezeu. ea este cea care dispare. 19. acesta este în voi în iv . ca i cum incon tientul ar fi s la ul psihopatologiei. Cu alte cuvinte. de i con in mesaje de în elepciune iubitoare. Dumnezeu în untrul nostru. conservînd îns con tiin a. îi sînt îndatorat pentru aceast analogie lui Jung. de i scrierile sale sînt orientate clar în aceast direc ie. A a cum am mai spus. vom putea defini în continuare scopul cre terii spirituale ca fiind atingerea divinit ii de c tre inele con tient. Aceasta i cred c este. descriindu-se pe sine însu i ca pe o Äa chie a deit ii infinite". încît El este parte din noi. Humanitas. rom. Aceasta înseamn pentru individ s devin total. Se poate spune cumva c incon tientul este Dumnezeu. Am spus c scopul suprem al dezvolt rii spirituale este ca individul s devin una cu Dumnezeu. bolile mentale au fost localizate de c tre majoritatea gîndito-rilor în incon tient. Sîntem parte din Dumnezeu tot timpul. iar simptomele ar fi ca ni te demoni subterani care ies la suprafa pentru a-i scoate din min i pe oameni. în viziunea mea. Tocmai deoarece con tiin a este tulburat apare acest conflict între ea i incon tientul care caut s o vindece. dar eu n-am pierdut niciodat sentimentul perenit ii vie ii sub eterna schimbare. de Daniela tef nescu. Apoi se ofile te ² o apari ie efemer . care este comun genu* C."* Jung nu a mers niciodat atît de departe încît s afirme c Dumnezeu exist în incon tient. perspectiva mea este opus . devenind astfel incon tien ? Nu prea. G sesc de mare ajutor a în elege rela ia dintre Dumnezeu i noi în ine gîndind incon tientul ca pe un rizom sau ca pe un sistem de r d cini incredibil de mare i bogat. iar afec iunile mintale sînt afec iuni ale con tiin ei.de a Äface incon tientul con tient" sau de a l rgi domeniul con tiin ei în raport cu domeniul incon tientului. Avînd acest rol de interfa . înc o dat . continu s spun : ÄVia a am asemuit-o întotdeauna unei plante care tr ie te din rizomul ei. este acum. p. iar incon tientul personal este interfa a dintre ele.

tim cu adev rat ce facem atunci cînd accept m sau respingem un client poten ial? Cînd lovim un copil. o nou i puternic form de via . sau în avere. Oameni foarte pro ti sau foarte r i au p it pe acest p mînt ca regi. dar incapabili de vreo ac iune care s fac sim it prezen a lui Dumnezeu în lume. majoritatea timpului. Este con tiin a. Con tiin a este cea care ia decizii i le traduce în ac iuni. putem s ne identific m libera noastr voin matur cu cea a lui Dumnezeu. Vom deveni mijlocitorii lui Dumnezeu. înainte de na terea lui Buddha. Con tiin a este partea executiv a întregii noastre fiin e. de exemplu. con tient. creînd iubire acolo unde iubirea nu exista înainte. Mul i oameni. . sîntem capabili s facem alegeri independente care influen eaz lumea. în mijlocul umanit ii. puterea politic nu este legat de divin sau de în elepciune. Atunci. f r grani e ale eului. este comparat cu Nirvana. Ori una.nezeului incon tient poate deveni el însu i Dumnezeu. Este un subiect foarte gre it în eles. Dac ar fi s devenim incon tien i cu totul. Este mai bine s faci ceea ce trebuie din motive gre ite decît s faci lucruri gre ite din motive corecte? Deseori sîntem în întuneric atunci cînd credem c sîntem foarte siguri pe noi. Aceast capacitate rezid în pozi ie. Iar lui Cristos. atunci Dumnezeu î i va asuma o nou form de via . una cu Dumnezeu. atunci Dumnezeu î i va asuma. ce este aceast putere spiritual dac nu capacitatea de a constrînge? Este capacitatea de a lua decizii cu o con tientizare maxim . ori alta. în care statutul nou-n scutului. iau decizii con tienti-zînd pu in din ceea ce fac. a face vrerea cuiva. i ilumina i atunci cînd sîntem foarte confuzi. Puterea spiritual totu i rezid în întregime în individ i nu are nimic de-a face cu capacitatea de a-i constrînge pe ceilal i. nou-n scu i incon tien i. cînd flirt m cu o cuno tin ? Oricine a lucrat mai mult timp în arena politic tie c multe dintre ac iunile f cute cu cele mai bune inten ii vor fi ratate i se vor dovedi d un toare la final. ca i con tiin e individuale. profe ii l-au informat pe tat l s u c Buddha va cre te i va deveni cel mai mare rege de pe p mînt sau un om s rac care va fi cel mai mare conduc tor spiritual 258 Gra ia pe care 1-a cunoscut vreodat lumea. vie ile noastre însele vor deveni mijlocitoare ale gra iei lui Dumnezeu. împingînd planul evolu iei umane înainte. în elegînd pu in din propriile motive i f r a începe s cunoasc ramifica iile alegerilor lor. exist în gîndirea mistic a teologiei hinduse sau buddhiste ideea regresiunii. Scopul teologiei prezentate aici i al majorit ii misticilor este exact opusul. am fi într-adev r ca un nou n scut. Mai degrab este vorba de a dezvolta un ego matur. Dar el a respins aceast alternativ pentru a muri aparent neputincios pe cruce. bra ele sale. dar nu amîndou . iar scopul intr rii în Nirvana pare similar cu reîntoarcerea în pîntecele matern. Natura puterii . [ Am ajuns acum în punctul în care putem în elege natura puterii. Satan i-a oferit Ätoate împ r iile lumii i slava lor"*. Ei întreprind ac iuni. Noi în ine vom deveni o form a gra iei lui Dumnezeu. i atît cît putem prin deciziile noastre con tiente s influen m lumea în acord cu voin a Sa. tr gînd pîn la nivelul nostru de con tiin pe aproapele nostru. A a cum am men ionat. Sîntem n scu i pentru c putem deveni. lucrînd în numele Lui. o nou form de viat a lui Dumnezeu. La fel i cre terea copiilor. Unul dintre motivele acestei în elegeri gre ite este acela c exist dou feluri de puteri ² politic i spiritual . sau c oameni cu motive vulgare pot promova o cauz aparent tic loas i care se va dovedi în ultim instan a fi constructiv . Puterea politic reprezint capacitatea de a-i constrînge pe al ii în mod f i sau mascat. prin intermediul eului nostru con tient. i prin urmare parte din El. cînd promov m un subordonat. Oameni de o mare putere spiritual pot fi boga i i pot ocupa în anumite ocazii pozi ii politice de conduc tor. dar este tot atît de posibil s fie s raci i lipsi i de autoritate politic . cum ar cea de rege sau de pre edinte. Prin urmare. Dac adul i fiind mergem pe dou picioare. Aceasta este semnifica ia existen ei noastre individuale. care apoi s poat deveni eu al lui Dumnezeu. Mitologia religioas s-a ostenit s traseze distinc ia între cele dou . ca s spunem a a. Nu este vorba de a deveni lipsi i de eu.

Ce s facem cînd sîntem în deriv pe un ocean de ignoran ? Unii sînt nihili ti i spun ÄNimic." Ei propun c ar trebui s navigam în continuare, ca i cum nu ar fi posibil s descoperim nici o rut care s ne duc spre un adev r clar sau c tre o destina ie pe aceast mare întins . Dar al ii, suficient de
* Luca 4, 8. (N. trad.) NATURA PUTERII

259

con tien i pentru a ti c s-au r t cit, îndr znesc s spere c ar putea ie i din ignoran , dezvoltînd o mai mare con tientizare. Ei au dreptate. Este posibil. Dar o astfel de mare con tientizare nu ajunge la ei printr-o singur str fulgerare orbitoare. Ea vine încet, pies cu pies , i fiecare pies ia na tere prin efortul pacientului de a studia i de a observa totul, inclusiv pe el însu i. Ei sînt elevi umili. Drumul dezvolt rii spirituale este drumul de-a înv a întreaga via . Dac acest drum este urmat mult vreme i cu suficient avînt, vor începe s apar i piesele cunoa terii. încet, încet lucrurile vor începe s aib sens. Exist alei întunecoase, dezam giri, concep ii la care ajungi doar pentru a le abandona. Dar este posibil s ajugem gradual la o în elegere din ce în ce mai profund a semnifica iei existen ei noastre. i gradual putem ajunge în locul în care putem ti în realitate ce facem. Putem s ajungem la putere. Experien a puterii spirituale este în mod fundamental una fericit . Exist o fericire care provine din faptul de a st pîni. într-adev r, nu exist satisfac ie mai mare decît cea de a fi expert, de a ti cu adev rat ce faci. Cei care au crescut spiritual cel mai mult sînt cei care sînt exper i în a tr i. i mai exist o alt bucurie, chiar mai mare. Este bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Pentru c atunci cînd tim cu adev rat ce facem particip m la atotcunoa terea lui Dumnezeu. Con tientizînd în întregime natura unei situa ii, a motivelor noastre de a ac iona în aceast situa ie, rezultatele i ramifica iile ac iunilor noastre, atingem acel nivel de con tientizare care în mod normal ne a tept m s -i apar in lui Dumnezeu. inele nostru con tient a reu it s ajung în armonie cu mintea lui Dumnezeu. Cunoa tem împreun cu Dumnezeu. Totu i, cei care au atins acest stadiu al cre terii spirituale, aceast stare de mare con tientizare, sînt în mod invariabil poseda i de o umilin fericit . Pentru c ei con tientizeaz i faptul c neobi nuita lor în elepciune î i are originea în incon tient. Ei sînt con tien i de conexiunea lor cu rizomul i sînt con tien i c aceast cunoa tere a lor ajunge de la rizom la ei prin aceast conexiune. Eforturile lor de a ti sînt doar eforturi de a deschide conexiunea i sînt con tien i c rizomul, incon tientul lor, nu este doar al lor, ci al întregii ome260
Gra ia

niri, al vie ii întregi, al lui Dumnezeu. Invariabil, cînd sînt întreba i de sursa cunoa terii i a puterii lor, cei cu adev rat puternici vor r spunde: ÄNu este puterea mea. Puterea mic pe care o am este doar o infim expresie a unei puteri cu mult mai mari. Eu sînt un simplu mijloc. Nu este deloc puterea mea." Am spus c aceast umilin este fericit . Acest lucru se întîmpl din cauz c , avînd con tiin a conect rii cu Dumnezeu, cei cu adev rat puternici tr iesc o diminuare a sentimentului de sine. ÄFie dup voia ta, nu a mea. F din mine instrumentul t u" este singura lor dorin . O astfel de pierdere a sinelui aduce cu sine totdeauna un fel de extaz calm, diferit de experien a faptului de a fi îndr gostit. Con tien i de conectarea lor intim cu Dumnezeu, ei experimenteaz o încetare a singur t ii. Aceasta este comuniunea. De i este fericit , experien a puterii spirituale este de asemenea însp imînt toare. Cu cît con tientizarea este mai mare, cu atît este mai dificil de ac ionat. Am men ionat acest fapt în concluzia de la prima sec iune, atunci cînd am folosit analogia cu cei doi generali, fiecare trebuind s ia decizia dac s - i implice solda ii diviziei în b t lie. Cel care î i privea divizia doar ca pe o unitate strategic putea avea un somn u or dup ce luase decizia. Dar pentru cel lalt, con tient de via a fiec rui om de sub comanda sa, decizia va fi groaznic . Cu to ii sîntem generali. Orice ac iune am face, ea poate influen a cursul civiliza iei. Decizia de a l uda sau de a pedepsi un singur copil poate avea vaste consecin e. E u or s ac ionezi avînd con tiin a unor date limitate, l sînd zarurile s cad cum vor. Totu i, cu cît con tientizarea noastr este mai mare, cu atît trebuie s asimil m din ce în ce mai multe date i s le integr m în luarea deciziei. Cu cît tim mai mult, cu atît decizia devine mai complex . îns cu cît tim mai mult, cu atît devine posibil s prezicem cum vor c dea zarurile. Dac ne asum m responsabilitatea de a încerca s prezicem cu exactitate cum va c dea fiecare zar, e posibil s fim atît de cople i i de complexitatea sarcinii, încît s ne scufund m în inac iune. Dar aceast inac iune este ea

îns i o form de ac iune i a nu face nimic ar putea fi cel mai bun curs al ac iunii în anumite împrejur ri, de i în altele ar putea fi un curs dezastruos i distructiv. Deci, puterea spiritual nu este simpl con tientiNATURA PUTERII

261 zare; este capacitatea de a men ine abilitatea de a lua decizii cu o con tientizare din ce în ce mai mare. Iar puterea divin este puterea de a lua decizii cu o con tientizare total . Dar diferit de ceea ce se în elege popular prin aceast no iune, omniscien a nu face ca luarea deciziei s fie mai u oar ; dimpotriv , ea devine din ce în ce mai dificil . Cu cît cineva e mai aproape de divinitate, cu atît acela simte simpatie fa de Dumnezeu. A participa la omniscien a lui Dumnezeu înseamn a împ rt i agonia Lui. Mai exist o problem în ceea ce prive te puterea: solitudinea*. Aici exist o similitudine în cel pu in o dimensiune între puterea spiritual i puterea politic . Cineva care este aproape de vîrful evolu iei spirituale seam n cu cel ce e aproape de vîrful puterii politice. Nu mai exist nimeni deasupra, cineva în curtea c ruia s arunce pisica; nu mai exist nimeni pe care s se dea vina; nimeni care s -i spun ce s fac . S-ar putea s nu mai existe nimeni aflat la acela i nivel cu care s împart chinul i responsabilitatea. Al ii îl pot sf tui, dar decizia îi apar ine doar lui. El singur este responsabil, într-o alt dimensiune, solitudinea enormei puteri spirituale este chiar mai mare decît cea a puterii politice. Pentru c nivelul con tientiz rii rareori este atît de înalt ca pozi ia pe care o ocup , omul politic puternic are aproape totdeauna oameni egali din punct de vedere spiritual cu care s poat comunica. Astfel, pre edin ii i regii au prietenii i sfetnicii lor. Dar persoana care a evoluat la cel mai înalt nivel de con tientizare, de putere spiritual , e foarte probabil s nu aib pe nimeni în cercul s u de cuno tin e cu care s împ rt easc o astfel de profunzime a în elegerii. Una dintre temele predominante ale Evangheliilor este senza ia de continu frustrare a lui Cristos de a nu g si pe nimeni care s -1 în eleag cu adev rat. Nu conteaz cît de mult a încercat, cît de mult s-a extins pe sine, el nu a putut ridica nici m car spiritele propri* Fac o distinc ie între solitudine i singur tate. Singur tatea este lipsa de disponibilitate a celorlal i oameni de a comunica cu cineva la vreun nivel. Oamenii puternici sînt înconjura i de al ii, lacomi de a comunica cu ei; prin urmare, rareori sînt singuri i poate chiar tîn -jesc dup singur tate. Solitudinea îns este indisponibilitatea cuiva de a comunica la nivelul t u de con tientizare.

262
Gra ia

ilor discipoli la nivelul s u. Cei mai în elep i l-au urmat, dar nu l-au putut ajunge din urm i toat iubirea sa nu 1-a putut elibera de necesitatea de a conduce, mergînd înainte îngrozitor de solitar. Solitudinea de acest fel este Äîmp rt it " de cei care merg cel mai departe în c l toria cre terii spirituale. Nu e vorba c o astfel de sarcin nu poate fi purtat , pentru c distan îndu-ne de oameni, rela ia noastr cu Dumnezeu devine inevitabil mai apropiat . în comuniunea dezvolt rii con tiin ei, a cunoa terii împreun cu Dumnezeu exist îndeajuns de mult bucurie pentru a ne sprijini.

Gra ia i boala mintal : mitul lui Oreste
S-au f cut mai multe afirma ii aparent disparate despre natura s n t ii mintale i a bolii; ÄNevroza este întotdeauna un substitut pentru suferin a legitim "; ÄS n tatea mintal înseamn devotarea fa de realitate cu orice pre "; i ÄBoala mintal apare atunci cînd voin a con tient a individului deviaz substan ial de la voin a lui Dumnezeu, care este voin a incon tientului individului". S examin m acum aceast chestiune a bolii mintale mai îndeaproape i s unim aceste elemente într-un întreg coerent. Ne tr im vie ile într-o lume real . Pentru a le tr i cum trebuie, este necesar s ajungem s în elegem realitatea lumii cît putem de bine. Dar la o astfel de în elegere nu ajungem u or. Multe aspecte ale realit ii lumii i ale rela iei noastre cu lumea sînt dureroase pentru noi. Le putem în elege doar prin efort i suferin . Oricare dintre noi, într-o m sur mai mare sau mai mic , încearc s evite acest efort i aceast suferin . Ignor m aspectele dureroase ale realit ii, alungind din con tiin a noastr anumite fapte nepl cute. Cu alte cuvinte, încerc m s ne ap r m con tiin a, con tientizarea pe care o avem de realitate. Facem acest lucru printr-o multitudine de mijloace, pe care psihiatrii le numesc mecanisme de ap rare. Oricare dintre noi folose te astfel de mecanisme pentru a- i limita con tientizarea. Dac în lenea noastr i în frica noastr de a suferi ne ap r m masiv de con tientizare, în elegerea de c tre noi

a lumii va avea pu in sau deloc de-a face cu reaGRATIA I BOALA MINTALA: MITUL LUI ORESTE 263

litatea. Din cauz c ac iunile noastre se bazeaz pe în elegerea noastr , comportamentul nostru va deveni nerealist. Cînd acest lucru se întîmpl într-o m sur suficient , semenii no tri î i dau seama c Äam pierdut leg tura cu realitatea", soco-tindu-ne bolnavi mintal, de i noi sîntem convin i de s n tatea noastr *. Dar înc mult înainte ca lucrurile s ajung la aceast extrem , iar boala s fie observat de semenii no tri, incon tientul nostru observ neadaptarea noastr crescînd . O astfel de observa ie ne este oferit de c tre incon tient printr-o diversitate de mijloace: co maruri, crize de anxietate, depresii i alte simptome. De i mintea noastr con tient neag realitatea, incon tientul, care este omniscient, cunoa te situa ia real i încearc s ne ajute, prin formarea simptomelor stimulînd mintea noastr con tient s con tientizeze c ceva e gre it. Cu alte cuvinte, simptomele dureroase i nedorite ale bolii mintale sînt manifest ri ale gra iei. Ele sînt produse ale Äputernicei for e ce- i are originea în afara con tiin ei, care nutre te cre terea noastr spiritual ". Am ar tat deja într-o scurt discu ie despre depresie, spre sfîr itul primei sec iuni despre disciplin , c simptomele depresive sînt pentru individul suferind semne c multe nu sînt regul cu el i c trebuie f cute modific ri majore. Unele exemple de cazuri pe care le-am folosit pentru a demonstra alte principii pot fi de asemenea folosite pentru a-1 ilustra pe urm torul: simptomele nepl cute ale bolii mintale servesc pentru a le atrage oamenilor aten ia c au luat un drum gre it, c spiritele lor nu se dezvolt i sînt într-o grav primejdie. Dar a vrea s descriu pe scurt înc un caz pentru a demonstra anume rolul simptomelor. Betsy era o femeie de treizeci i doi de ani, dr gu i inteligent , dar cu o sfio enie aproape virginal , care a venit s
* Recunosc c aceast schem a bolii mintale este cumva exagerat de simplificat . Nu sînt lua i, de exemplu, în considerare factorii fizici sau biochimici, care pot fi de o mare sau chiar predominant importan în anumite cazuri. Recunosc de asemenea c este posibil ca unii indivizi s fie mult mai aproape de realitate decît semenii lor i s fie socoti i Änes n to i" de c tre o Äsocietate bolnav ". Totu i, schema prezentat aici este adev rat pentru majoritatea exemplelor de boli mintale. 264
Gra ia

m vad din cauza unor crize severe de anxietate. Era singurul copil al unor p rin i catolici din clasa muncitoare, care fuseser cump ta i i strînseser bani s o trimit la facultate. Dup un an de facultate îns , în ciuda faptului c se descurca bine cu studiile, s-a decis s abandoneze i s se c s toreasc cu b iatul de peste drum ² care era mecanic. i-a luat o slujb ca vînz toare într-un supermagazin. Toate au mers bine timp de doi ani. Dar apoi, brusc, au ap rut crizele de anxietate. De neconsolat. Erau total imprevizibile ² cu excep ia faptului c ap reau totdeauna cînd era în afara apartamentului, undeva f r so ul ei. Se puteau întîmpla cînd mergea la cump r turi, cînd era la slujb în supermagazin sau pur i simplu cînd se plimba pe strad . Intensitatea panicii pe care o sim ea în acele momente era cople itoare. Trebuia s abandoneze orice f cea i s fug literalmente spre cas sau la garajul unde lucra so ul ei. Doar atunci cînd era cu el sau acas panica se diminua. Din cauza acestor atacuri, a trebuit s - i p r seasc slujba. Cînd tranchilizantele pe care i le d dea medicul generalist nu au reu it s opreasc sau m car s influen eze intensitatea atacurilor de panic , Betsy a venit s m consulte. ÄNu tiu ce e r u cu mine", s-a v itat ea. ÄTotul în via a mea e minunat. So ul meu este bun cu mine. Ne iubim foarte mult. Mi-a pl cut slujba pe care o am. Acum totul e groaznic. Nu tiu de ce mi se întîmpla asta. Simt c o s înnebunesc. Ajuta i-m . Aju-ta i-m ca lucrurile s fie la fel de bune cum erau înainte." Dar, bineîn eles, Betsy a descoperit lucrînd împreun cu mine c înainte lucrurile nu mergeau chiar atît de bine. încet i dureros, a ie it la suprafa faptul c , de i so ul ei era bun cu ea, o iritau mai multe lucruri la el. Manierele îi erau vulgare. Aria de interese îi era restrîns . Cînd voia s se distreze, nu tia altceva decît s se uite la televizor. O plictisea. Apoi a început s recunoasc faptul c i slujba ei de casier în supermagazin o plictisea. A a c a început s se întrebe de ce a p r sit facultatea pentru o existen atît de neincitant . ÄEi bine, m sim eam din ce în ce mai neconfortabil acolo", a recunoscut ea. ÄTinerii de acolo luau droguri i f ceau mult sex. Nu m sim eam în regul în aceast privin . M luau la întreb ri nu doar b ie ii care voiau s fac sex cu mine, dar chiar prieGRA IA I BOALA MINTAL : MITUL LUI ORESTE 265

tenele mele. Credeau c sînt naiv . Mi-am dat seama c începusem s m îndoiesc de mine îns mi, de Biseric i chiar de valorile p rin ilor mei. Cred c eram speriat ." în cursul terapiei, Betsy a început

ca i pentru Betsy i to i ceilal i doritori s înfrunte durerea unei psihoterapii exist o mare r splat . Accept propria inadecvare i durerea necesar de a lucra pentru a se vindeca. pe societatea bolnav i chiar pe soart ² pentru condi ia în care se g sesc. mama lui Oreste. Äde neconsolat". Frica de libertate era esen a bolii ei mintale. din cartea Mithology (Mitologie) de Edith Hamilton (Mentor Books.i ucide mama. Betsy era bolnav cu trei ani înainte de apari ia simptomelor. Dup cum cred eu. Din fericire. Am ajuns la acest mit datorit folosirii lui de c tre Rollomay în cartea Love and Will (Iubire i voin ) i în T. Oreste era fiul cel mare al lui Atreus. un mesaj de la incon tient. Clitemnestra. Aceast nelegiuire a f cut ca blestemul s cad pe capul lui Oreste. încearc s se fereasc de aceste simptome prin tranchilizante. iar pentru ea reprezenta o fric de libertate. pentru a ini ia o autoexaminare i o repara ie. care accept responsabilitatea simptomelor lor. din cauza c rora se sim ea Äblestemat ".S. prin micile pilule prescrise de medic sau anesteziindu-se ei în i i prin alcool sau alte droguri.i slujbele. Oreste a . ** Sînt multe versiuni ale acestui mit. 1958). liber s se mi te i s stabileasc leg turi cu ceilal i. p r sin-du. i bineîn eles atacurile de anxietate au luat sfîr it. cu diferen e substan iale între ele. i-a omorît tat l i i-a omorît so ul. pretinzînd c ele nu sînt cu adev rat simptome. b rbat care încercase în mod gre it s se dovedeasc mai puternic decît zeii. ei vor încerca de obicei s dea vina pe lumea din afar ² pe rudele nep s toare. mai relevant s privesc lucrurile în alt fel. toate reprezentînd încerc ri de a evita responsabilitatea pentru boala lor. Orizonturile lor s-au l rgit rapid. Despre ei vorbea Cristos în prima dintre Fericiri: ÄFerici i cei s raci cu duhul. în virtutea codului grecesc al onoa-rei. Totu i. iau în seam mesajul incon tientului i accept gra ia.i pun întrebarea dac nu cumva fugea de ceva atunci cînd a p r sit facultatea. majoritatea oamenilor resping acest dar i îi nesocotesc mesajul. so ul ei s-a dovedit doritor de a se dezvolta odat cu ea i a mers i el la facultate. Totu i. evitînd anumite activit i. au fost cele care au f cut-o s . Boala exist înainte de simptome. Cred c acest model e adev rat pentru majoritatea bolilor mintale. Din cauza acestei frici a p r sit facultatea i a început procesul restrîngerii dezvolt rii sale. Avea aceste atacuri atunci cînd era afar . Fac acest lucru într-o diversitate de moduri. zeii l-au pedepsit pe Atreus aruncînd un blestem asupra tuturor urma ilor s i. c ci a lor e împ r ia cerurilor. pe companiile lacome. Unii ar putea spune c boala ei consta în atacurile de anxietate ce reprezentau frica de libertate. Nici una dintre versiuni nu este cea pe care s-o putem numi versiunea corect . cel mai mare p cat pe care-1 poate comite un grec era p catul de a. prin multe mijloace subtile. încearc s fac ceva împrejurul lor. sa întors la facultate. simptomele sînt începutul vindec rii ei. încetînd s mai ofeze. în ceea ce o prive te. în loc de a fi boala. pe Agamemnon. A a cum se întîmpla în general cu gra ia. nestînjenit de so ul ei. pe prietenii fal i. mutîndu-se într-un nou ora . 3. nu era con tient de boala ei i de r ul pe care i-1 f cea prin autorestrîngere. Dar pentru ei. Exist mai multe feluri de a privi acest caz destul de tipic. Simptomele i boala nu sînt acela i lucru. Doar cî iva. dar mai uzual. Simptomele. c oricine are parte de Äaceste mici atacuri din cînd în cînd". Eliot de c tre The Family Reunion (Reuniune de familie). Versiunea dat aici este cea mai condensat . care î i dau seama c simptomele lor sînt o manifestare a tulbur rii sufletului lor."* Ceea ce am spus aici despre rela iile dintre gra ie i boala mintal este frumos redat în marele mit grecesc al lui Oreste i al Furiilor**. fric de spa ii deschise). Din cauza nelegiuirii s vîr ite împotriva lor. dac dori i. Atacurile de anxietate ale lui Betsy erau în mod clar o form de agorafobie (literal. dar eu g sesc c e mai folositor. Frica de libertate pe care o avea Betsy preceda atacurile de anxietate. New York. fric de pie e publice. * Matei 5. în cele din urm .s . Chiar dac accept faptul c au aceste simptome. Fiul este obligat înainte de toate s -1 omoare pe uciga ul tat lui s u. încearc s 266 Gra ia GRA IA I BOALA MINTAL : MITUL LUI ORESTE 267 ignore simptomele. aceste atacuri de anxietate pe care ea nu le dorea i nu le ceruse.i con tientizeze în cele din urm boala i au for at-o s reintre pe drumul auto-corec iei i dezvolt rii. Faptul c sînt nedorite face cu atît mai mult din ele un fenomen al gra iei ² un dar de la Dumnezeu. Ca parte a acestui blestem aruncat asupra casei Atrizilor. New American Library.

Este rar pacientul care intr în terapie cu disponibilitatea de a.i confrunt metodic pacientul cu ezitarea lui de a. în cele din urm . zeii l-au pedepsit pe Oreste s fie bîntuit de Furii de trei harpii înfior toare. Oreste r t cea c u-tînd isp ire pentru crima sa. Furiile simbolizeaz faptul c boala mintal este o problem de familie. Au ales s fie mai degrab bolnavi i s dea vina pe zei decît s se fac bine. majoritatea pacien ilor. Dar ca rezultat. Oreste le-a cerut zeilor s -1 elibereze de blestemul ce ap sa pe casa lui Atreus i de Furiile care-1 bîntuiau. Oreste nu putea fi responsabil de aceasta. el nu ve- 1 268 Gra ia dea Furiile ca pe o pedeaps nedreapt i nu se percepea pe el însu i ca fiind victima societ ii sau a orice altceva. edin dup edin . A fost un proces lung. ei se vor zbate i vor ipa atunci cînd sînt condu i c tre ideea unei responsabilit i complete pentru ei în i i. Nu a dat vina nici pe zei sau Äsoart ". iadul personal al bolii sale mintale. Aceast înv are ² Äinstruire" ar fi un cuvînt mai potrivit ² este str dania terapeutului care. Niciodat pîn atunci un membru al casei lui Atreus nu î i asumase întreaga responsabilitate f r s dea vina pe zei. Urmat oriunde se ducea de c tre Furii. a a cum ar fi putut s o fac . la fel ca i copiii înc p îna i. ap rut în fiecare dintre p rin i sau str mo i. Eumenidele sau Äcele blînde" se refer de asemenea la Äpurt toarele gra iei". este relativ scurt . în GRA IA I BOALA MINTAL : MI TUL LUI ORESTE 269 orice caz. a a cum tind s fie majoritatea terapiilor. dar de asemenea au transformat Furiile în Eumenide.i asuma responsabilitatea iar i i iar i i iar i.fost torturat de aceast dilem . To i psihoterapeu ii experimenta i au v zut acest mit transpus în practica lor i au fost martori ai transform rii Furiilor în Eumenide. c p catul tat lui ese trecut asupra copilului. care i-au acceptat totala responsabilitate pentru ea i au f cut schimb rile necesare în ei în i i pentru a dep i boala i-au dat seama nu numai c sînt vindeca i i elibera i de blestemele copil riei lor i ale str mo ilor.i omoare mama i. Dup mul i ani de reflec ie singuratic i anulare de sine. a f cut ceea ce p rea c trebuie s fac i i-a omorît mama. Furiile halucinatorii care puteau fi percepute doar de c tre Oreste reprezint simptomele.i asume responsabilitatea total pentru ei în i i ca parte a vindec rii lor. au abandonat-o. afirmînd c a reu it s isp easc uciderea mamei sale. zeii au decis judecata în favoarea lui Oreste i nu numai c lau eliberat de sub blestemul ce ap sa casa lui Atreus. care puteau fi v zute i auzite doar de el i care s -1 tortureze zi i noapte cu critica lor tr nc nitoare i apari ia lor însp imînt toare. De i în ultim instan c uta s se elibereze de ele. Apollo a argumentat c el pusese la cale întreaga situa ie ce îl adusese pe Oreste în pozi ia în care nu a avut de ales. Dar Oreste nu a dat vina pe familia sa ² pe p rin ii sau bunicii s i. mul i au trebuit s fie înv a i s . în elesul acestui mit nu este obscur. prin a c ror sf tuire în eleapt Oreste va avea întotdeauna o soart favorabil . spirite iubitoare. relativ neted i deseori un proces foarte pl cut atît pentru pacient cît i pentru terapeut. transformarea Furiilor în Eumenide va ap rea. Din minoritatea care a r mas s continue terapia. Cei care au stat fa în fa cu boala lor mintal . de i poate mai este înc necesar un an sau doi. cel care mi-am ucis mama. dar i c tr iesc într-o lume . indiferent cît de doritori de terapie p reau s fie la început.i asuma o responsabilitate total înc de la început. în cele din urm îns . trebuind s . procesul terapiei le cere s . i-a acceptat condi ia ca fiind cea pe care i-a construit-o singur i a f cut efortul de a se vindeca. în cele din urm . în astfel de cazuri. Frecvent. S-a întrunit un tribunal al zeilor. prin urmare. Vorbind în ap rarea lui Oreste. Aceast transformare a ap rut datorit faptului c Oreste a fost dispus s accepte responsabilitatea pentru boala lui mintal . Apollo. în ultim instan . Imediat ce i-au dat seama c ." Zeii erau ului i. Transformarea Furiilor în Eumenide reprezint transformarea bolii mintale în soarta bun de care am vorbit. Nu a fost o transformare u oar . indiferent dac e relativ u oar sau dificil i prelungit . Terapia. vor reu i. Pentru acest p cat. Fiind un rezultat inevitabil al blestemului ce ap sa casa lui Atreus. în schimb. lun dup lun i deseori an dup an. f r a mai da vina pe altcineva. în acest punct Oreste a s rit în sus i i-a contrazis propriul ap r tor spu-nînd: ÄEu am fost. el a fost vindecat i prin acest proces de vindecare prin propriul efort lucrurile care alt dat îi provocau suferin au fost cele care i-au adus în elepciunea.i asume responsabilitatea pentru condi ia în care se g sesc i pentru procesul vindec rii. în min ile i vie ile pacien ilor cu care au avut cel mai mare succes.

dup vîrsta de doi ani. psihoterapia este doar un instrument ² o disciplin . cu rezultatul c ei sînt mai pu in bolnavi decît psi-hoticii. Totu i. dezaprobarea rudelor. ei cred c de i mul i oameni sînt bolnavi. indiferent cît de capabil este terapeutul. Exist oameni care vor dep i tot felul de obstacole ² de exemplu. dar pu ini sînt ale i". Despre indivizii cu nevroze se crede c au avut parte de o grij p rinteasc adecvat în prima copil rie. experien e anterioare dezastruoase cu psihiatri sau psihoterapeu i. dar foarte s rac în perioada dintre vîrsta de nou luni i doi ani. Mai mult. de ce atît de pu ini aleg s mearg pe el? La aceast problem se referea Cristos cînd a spus Äc ci mul i sînt chema i. Al ii îns vor respinge terapia chiar dac le va fi oferit pe o tav de argint. el tot ar fi trebuit s se vindece singur. indiferent de efortul i iubirea lui. ÄDepresia i atacurile mele de anxietate au fost cele mai bune lucruri care mi s-au întîmplat vreodat ". iar cei mai bolnavi sînt mai dificil de vindecat. Chiar dac ar fi existat psihoterapeu i în Grecia antic . boala poate fi ameliorat printr-o form sau alta de tratament. Chiar dac vor ie i din terapie f r credin în Dumnezeu. tiu c . de i schema are o valoare predictiv în sens statistic ² nevroticii sînt în general mai u or de tratat decît persoanele cu tulbur ri de caracter. vor spune ei la sfîr itul unei terapii reu ite. ea denigreaz importan a vast a grijii p rinte ti în copil ria tîrzie i adolescen . sau chiar dac ajung s se angreneze într-o rela ie terapeutic . iar cei cu tulbur ri de caracter sînt în general mai u or de tratat decît psihoticii ² ea nu reu e te s prezic prea bine cursul dezvolt rii într-un caz individual. Dar de ce sînt ale i doar pu ini i ce îi distinge pe ace tia de cei mul i? R spunsul pe care mul i psihoterapeu i sînt obi nui i s îl dea se bazeaz pe o concep ie privind diferitele grade de gravitate în psihopatologie.nou i diferit . Barierele dezgust toare de alt dat sînt acum provoc ri binevenite. este deschis tuturor. Dac în ultim instan oamenii se vindec singuri cu sau f r instrumentul psihoterapiei. Astfel. Despre nevrotici se crede c sînt mai pu in bolnavi decît cei cu tulbur ri cu caracter sau psihotici i. sentimente înainte renegate devin surs de energie i îndrumare. cea mai rapid analiz reu it în întregime pe . dar înc destul de bolnavi pentru a fi dificil de vindecat. dar e aproape imposibil de vindecat. mai u or de tratat i de vindecat. Printre altele. clinici reci i resping toare ² pentru a urma o terapie i pentru a ob ine orice pic tur din beneficiile ei posibile. Mai mult. vor trece prin ea ca gîsca prin ap . De pacient depinde s aleag sau s resping instrumentul. în ciuda dificult ii. Gînduri înainte nedorite devin intui ii folositoare. netr gînd nici un folos. De i la sfîr itul unui caz de succes sînt tentat s am sentimentul c eu 270 Gra ia l-am vindecat pe pacient. în realitate. dar de obicei începînd înainte de vîrsta de cinci sau ase ani. ea nu ne spune întreaga poveste. Cu alte cuvinte. s-a vindecat singur. Exist motive bune pentru a crede c grija p rinREZISTEN A LA GRA IE 271 teasc insuficient în ace ti ani din urm poate produce ea îns i boli mintale i c o bun grij p rinteasc în timpul anilor din urm poate vindeca multe sau poate toate r nile cauzate de grija p rinteasc insuficient din primii ani. inclusiv simptomele din care i-au revenit. de ce sînt atît de pu ini cei care o fac i atît de mul i cei care nu o fac? Dac drumul cre terii spirituale. prin urmare. întîmpl ri care odinioar p reau a fi poveri par acum daruri. Nu trebuie criticat cu totul. astfel de pacien i care au reu it vor avea totu i în general un sentiment foarte real c au fost atin i de gra ie. pacientul este cel care hot r te cît s foloseasc acest instrument i cu ce scop. iar odat ales. Anume. Problemele de alt dat sînt percepute acum ca oportunit i. Rezisten a la gra ie Oreste nu s-a dus la psihoterapeut. se crede c indivizii cu psihoze au avut parte de foarte pu in grij din partea p rin ilor în primele nou luni de via . Cred c exist destul de mult adev r în aceast schem i c ea formeaz o teorie psihiatric destul de folositoare practicienilor în mai multe feluri. Pentru c a a cum am men ionat. nu am fost mai mult decît un catalizator ² i c am avut noroc s fiu astfel. dar c apoi aceast grij a devenit neîndestul toare cîndva. bani insuficien i. Se crede c indivizii cu tulbur ri de caracter au avut parte de o grij p rinteasc adecvat ca sugari. unii sînt mai bolnavi decît al ii. gravitatea bolii mintale a cuiva este în mod direct determinat de cît de devreme au fost priva i de grija p rinteasc i de gravitatea acestei priva iuni suferite în copil rie.

Pe de alt parte.care am f cut-o vreodat a fost cea a unui b rbat care a venit la mine cu o psihoz major i a c rui terapie a ajuns cu bine la sfîr it în nou luni. Am discutat despre faptul c îns i capacitatea de a iubi este nutrit de c tre grija iubitoare a p rin ilor. Pe de alt parte. de p catul oriREZISTEN A LA GRA IE 273 ginar al entropiei cu care am fost blestema i. dar pu ini dintre noi aleg s asculte chemarea ei". întrebarea devine atunci: De ce doar atît de pu ini dintre noi aleg s ia în seam chemarea gra iei? De ce cei mai mul i dintre noi se opun gra iei? Am vorbit mai devreme despre gra ia care ne înzestreaz cu o anumit rezisten incon tient la boal . atît cît putem defini afec iunea psihiatric . este posibil ca oamenii s dep easc traumele cauzate de p rin ii lipsi i de iubire i s devin ei în i i oameni iubitori. s iubim veritabil. Am vorbit pe larg despre cît de dificil este s ne disciplin m. nici unul mai pu in nobil decît altul. care opereaz prin intermediul incon tientului la fel ca i prin intermediul unei persoane iubitoare. în acela i timp. dintre care vom discuta acum dou : de ce unii oameni nu reu esc s r spund la tratamentul celor mai buni i mai iubitori terapeu i i de ce unii oameni dep esc copil rii lipsite total de iubire cu sau f r ajutorul psihoterapiei. De i ne-am ocupat de fundamentul problemei entropiei sau lenii. caz în care vindecarea va ap rea. Citi272 Gra ia torul î i va aminti c a doua sec iune a acestei c r i se termina cu patru întreb ri despre iubire. Se va vedea imediat c voin a de a cre te este în esen acela i fenomen ca i iubirea. entropia este cea care ne face s rezist m la aceast for . o persoan care este doar u or bolnav . Singurul r spuns pe care îl pot da este prin urmare acela c mul i dintre noi aleg s nu ia în seam chemarea gra iei i s refuze ajutorul ei. dar am f cut de asemenea observa ia c nutrirea p rinteasc de una singur nu reu e te s asigure existen a acestei capacit i în to i oamenii. Am sugerat c poate fi totu i aruncat o oarecare lumin asupra acestor întreb ri. Totu i. c sîntem cu to ii înv lui i în dragostea lui Dumnezeu. Oamenii care iubesc veritabil sînt prin defini ie oameni afla i în cre tere. Este posibil ca un individ s fie extrem de bolnav i totu i. Am ajuns s cred i am încercat s demonstrez c capacitatea de a iubi a oamenilor i. s posede o extrem de puternic Ävoin de a cre te". dar pu ini sînt ale i" ² a putea-o traduce ca însemnînd Äto i sînt chema i i de c tre gra ie. voin a lor de a cre te este nutrit nu doar de iubirea p rin ilor în timpul copil riei. fiindc acest concept ne aduce înc o dat în pragul misterului. mai exist un aspect al ei care merit înc o dat o men iune particular : chestiunea puterii. s cre tem spiritual. spre satisfac ia complet a cuiva. Cum se face atunci c p rem s posed m o rezisten egal la s n tate? R spunsul la aceast întrebare a fost de fapt deja dat. Afirma ia lui Cristos ² Äc ci mul i sînt chema i. Tot a a cum gra ia este sursa suprem a for ei care ne împinge s urc m scara evolu iei umane. Este natural s d m înapoi în fa a dificult ii. Este vorba de lenea noastr . de-a lungul vie ilor lor. Psihiatrii i al i oameni sînt familiariza i cu faptul c problemele psihiatrice apar cu o remarcabil . care s-au ridicat mult deasupra p rin ilor lor pe scara evolu iei umane. Iubirea este voin a de extindere de sine prin cre tere spiritual . dar c reia îi lipse te voin a de a cre te nu se va mi ca un centimetru din pozi ia ei nes n toas . De ce atunci doar unii oameni cresc spiritual i evolueaz dincolo de circumstan ele felului în care s-au comportat p rin ii? Cred c gra ia este disponibil pentru oricine. s r mînem pe treapta confortabil i u oar pe care ne afl m acum sau chiar s coborîm la forme de existen din ce în ce mai pu in preten ioase. prin urmare. Datorit gra iei. c voin a de a cre te a pacientului este în mod crucial hot rîtoare pentru succesul sau e ecul psihoterapiei. nu tiu în ce m sur voi fi capabil s contribui la în elegerea ei. exist un factor care nu este deloc în eles sau m car recunoscut de c tre teoria psihiatric contemporan . am lucrat timp de trei ani cu o femeie care în mod clar avea Ädoar" o nevroz i care ar fi trebuit s dobîndeasc doar o minim îmbun t ire. De i recunosc extrema importan a acestei voin e de a cre te. Printre factorii pe care aceast schem a diferitelor grade de gravitate a bolilor psihice nu reu e te s îi ia în considerare se num r acel lucru efemer din pacient care poate fi numit Ävoin a de a cre te". prin urmare. Aceasta este o puternic for extern con tiin ei lor. alta decît p rin ii i prin alte c i adi ionale pe care nu le în elegem. de c tre gra ie sau de c tre iubirea lui Dumnezeu. dar de asemenea. pentru a deveni ei în i i persoane pline de iubire? Cititorul î i va aminti de asemenea c am afirmat atunci c m îndoiesc c voi putea r spunde la aceste întreb ri. luînd în considerare conceptul de gra ie. Cred.

c tre o via de servire i de sacrificiu. de a fi agent al puterii i iubirii Lui. ar tîndu-i c motivul pentru care s-a sim it atît de bine era acela c pentru prima oar cînd a fost vorba de familia ei s-a aflat într-o pozi ie de putere. Exist mul i militari de carier de rang inferior care pur i simplu nu doresc s devin sergen i de companie. dar nu pace a a cum o d lumea. a spus ea. casa m turat . Dvs.S. gospodarul socotindu. pacea Mea o dau vou "*. va putea s se g seasc de tot mai multe ori la Äîn l imea situa iei" i. A a se întîmpl i cu cre terea spiritual . Este o trecere de la copil ria spiritual la maturitatea spiritual . a ti cît de aproape e ti de Dumnezeu înseamn a cunoa te i a experimenta continuu o lini te i o pace interioar pe care doar cî iva o posed . New York. 1952. ÄNu am venit aici pentru ca via a mea s devin mai dificil . aceast cunoa tere i con tientizare aduce cu ea o mare responsabilitate. aminti i-v c El a spus de asemenea Änu precum d lumea v dau Eu"**. trad. pentru a cunoa te tortura. (N. grad pentru care.) *** The Complete Poems and Plays (Opere complete). ei mergeau în c l torii departe pentru a suferi pe mare i pe uscat. 1909 -1950. ar p rea bine dota i.i extind acest tip de con tientizare la alte situa ii. Nu este remarcabil faptul c atît de mul i sergen i bine dota i nu doresc s . Har-court Brace. ÄM-am sim it cu adev rat bine". Psihiatrul militar care este mai familiarizat cu problema Änevrozei de promovare" este de asemenea con tient c problema nu apare cu o frecven i mai mare din cauza num rului mare de solda i care reu esc s reziste înc de la început promov rii. dezam gi i. 27. Chemarea gra iei este chemarea c tre o via de grij plin de efort. pentru a fi închi i. Eliot descrie aceast chestiune în predica de Cr ciun pe care Thomas Becket o ine în piesa Murder in the Cathedral (Crim în catedral ).frecven la indivizi curînd dup ce au fost promova i într-o pozi ie de mai mare putere i responsabilitate. Nu vreau decît s pot s m relaxez i s m bucur. S-a gîndit El la Pace a a cum ne gîndim noi la ea: regatul Angliei în pace cu vecinii s i. A experimenta apropierea de Dumnezeu înseamn de asemenea a experimenta obliga ia de a fi Dumnezeu.i în pace cî tigurile. cel mai bun vin pentru prieteni pe mas . 198 -199. o chemare c tre o pozi ie de o mai mare responsabilitate i putere. Am fost de acord c puterea ei ar putea s evolueze i s se men in prin mult gîndire i c ea se va debarasa astfel de sentimentul de neputin aflat la r d cina depresiei ei. pp. fiind con tient de comunicarea lor distorsionat i de felurile nesincere în care încercau s o manipuleze pentru a realiza a tept rile lor nerealiste i c astfel a reu it ea s fie la în l imea situa iei. Deci El le-a dat discipolilor S i pace. Deaorece chemarea gra iei înseamn o promovare. ÄNu vreau s gîndesc la naiba tot timpul". sînge rece i u urin într-o situa ie de familie. a tepta i de la mine ca eu s fiu un fel de Dumnezeu sau ceva în genul sta!" E trist s . obliga iile chinuitoare. a ipat ea.i pun pe umeri epole ii de ofi er? Nu este de mirare c pacien ii psihoterapiei n-au nici cel mai mic gust pentru puterea care înso e te s n tatea mintal autentic . baronii în pace cu regele. a spus ea. o chemare la a fi p rinte pen274 Gratia tru omenire. trad) ** Ioan 14. 27. ÄA vrea s simt acest lucru mai des. prin urmare. Dar gîndi i-v pu in la cuvîntul Äpace". A devenit furioas . la fel ca în via a profesional . s aib parte de sentimente bune din ce în ce mai frecvent. Exist un mare num r de subofi eri care mai degrab ar muri decît s devin ofi eri i care în mod repetat resping ofertele de instruire pentru a deveni ofi eri. REZISTEN A LA GRATIE 275 ce cu în elepciune. a experimenta personal prezen a ei constant . în virtutea inteligen ei i stabilit ii lor. (N. plutonieri sau plutonieri majori. ÄDar asta mi-ar cere s gîndesc tot timpul!". El le-a spus discipolilor S i: ÄPace v las vou . Pe de alt parte. I-am spus c odat ce va putea s . M-a privit cu un început de sentiment de oroare. nevasta cîntîn-du-le copiilor? Acei b rba i discipoli ai S i nu tiau despre astfel de lucruri. O tîn r care a f cut terapie cu mine timp de un an pentru o depresie extins i care a ajuns s afle o mul ime de lucruri despre psihopatologia rudelor sale era extrem de bucuroas într-o zi pentru c reu ise s se descur* Ioan 14. pentru a suferi moartea prin martiraj." I-am spus c acest lucru se poate întîmpla. Nu vi se pare ciudat c îngerii trebuie s vesteasc Pacea cînd lumea f r încetare este îndurerat de R zboi i de frica de R zboi? Nu vi se pare vou c vocile îngere ti gre esc i c promisiunea este o dezam gire sau o în el torie? Reflecta i acum la felul cum Domnul însu i a vorbit despre Pace. Ce în elege atunci El prin pace? Dac întreba i aceasta. datoriile. A fi con tient de gra ie. T.*** Deci odat cu pacea gra iei vin i responsabilit ile.

Nu partea din maxima Sfîntului Augustin cu Äf ce vrei" este indigest pentru ei.ii sînt familiariza i cu faptul c oamenii sînt în mod curent îngrozi i de s n tatea mintal .i accepte propria evlavie. îngrozit de preten iile pe care le avea s n tatea mintal de la ea. ce ar putea deveni problema central în psihoterapia cuiva. inseparabil de procesul maturiz rii psihologice. printr-un amestec de consolare. Con tientizarea acestei libert i este însp imînt toare. redare a încrederii i de severitate. Din acest motiv ea nu trebuie l sat la o parte. la naiba!" în momentul în care auzim în cele din urm chemarea. O parte major a sarcinii psihoterapiei const nu doar în a-i face pe pacien i s ajung la experien a s n t ii mintale. am putea spune: ÄO. aceast fric este legitim i. vor gîndi ei. Dar pentru mul i oameni frica nu de faptul c ar putea abuza de putere reprezint problema principal în rezisten a lor la gra ie. sînt nevrednic" sau am putea spune: ÄO. dar nu trebuie s fie atît de uria încît s opreasc o persoan s ia în seam chemarea gra iei i s . dar pu ini sînt ale i" este u or explicabil în lumina dificult ilor . mul umesc Doamne!". am fi îngrozi i de solitudinea noastr . i vor încrederea în sine a adultului f r s trebuiasc s se maturizeze. dar nu prea avem apetit pentru responsabilitatea i disciplina de sine a adultului. A a cum ne sim im oprima i de c tre p rin ii no tri ² sau de c tre societate sau soart ² la fel avem nevoie de puteri deasupra noastr pe care s d m vina pentru condi ia în care ne afl m. 276 Gra ia REZISTENTA LA GRA IE 277 Dac oamenii progreseaz îndeajuns în psihoterapie. într-o privin . de la a fi imoral. în care s nu avem pe cine da vina în afar de noi în ine. Doamne. Äce m va opri de la a face gre eli grosolane. Mul i oameni vor pacea f r solitudinea puterii. este o chemare la maturitate complet . chiar trebuie?" Deci faptul c Ämul i sînt chema i. dac Dumnezeu nu ar fi cu noi în aceast pozi ie înalt . dar. ea este de multe ori. de a. Sfîntul Augustin scria: ÄDilige et qu-od isfac". bucurie!" Din experien a mea. însemnînd: ÄDac e ti iubitor i sîrguincios vei putea face orice vei dori. încît mai degrab resping prezen a lui Dumnezeu decît s aib experien a lor în ile ca singur c pitan al vasului lor.spun c la scurt vreme dup aceea aceast femeie poten ial str lucit a terminat tratamentul prea pu in vindecat .i asuma egalitatea cu Dumnezeu. A a cum am men ionat deja. totdeauna doritori de responsabilit i noi i mai mari. Mul i î i tîr sc picioarele i în fapt nu devin niciodat mai mult decît par ial adul i. Am spus în mai multe feluri cît de dificil este s te maturizezi. Prin urmare. Totu i. sau am putea spune: ÄO. ei vor l sa în cele din urm în spate sentimentul c nu pot s coopereze cu o lume cople itoare i f r mil i într-o zi î i vor da seama brusc c le st în putere s fac tot ce vor. dar psihoterapeu."* 1 Ioan 7. a a cum se întîmpl deseori. credem c libertatea i puterea adultului ni se cuvine. Cei care au chemarea gra iei pot s se lupte ani de zile cu frica lor înainte de a putea s o dep easc i s . totdeauna dînd înapoi de la cerin ele unei maturiz ri complete. de asemenea. Patrologia Latina 35. este vorba de o problem nevrotic . mul i au o capacitate atît de mic de a tolera solitudinea puterii. ÄDac pot s fac tot ce vreau". Doamne. nu nes n toas : frica de a deveni puternic este frica de a folosi gre it puterea. Cînd aceast fric i senza ie de nevrednicie sînt atît de mari încît s opreasc asumarea puterii. A a este i cu cre terea spiritual . Chemarea gra iei este în forma sa ultim o soma ie de a fi una cu Dumnezeu. mi-e team c nu sînt vrednic de încrederea Ta. r spunsul va fi de asemenea: ÄO. m car par ial. Sîntem obi nui i s ne imagin m experien a convertirii sau a bru tei chem ri a gra iei ca pe un fenomen de tipul ÄO. de la a abuza de libertatea i puterea mea? Sînt sîrguin a i iubirea mea suficiente ca s m conduc ?" Dac con tientizarea puterii i a libert ii este tr it ca o experien a chem rii gra iei.i asume puterea de care este capabil . ci partea cu Äfii sîrguincios". reprezint o stare de lucruri care provoac fric . Mul i dintre noi sînt precum copiii sau adolescen ii. s previn faptul ca pacien ii s fug de aceast experien odat ce au avut-o. de la a comite nelegiuiri. A ne ridica pîn la pozi ia unei asemenea puteri.2033. Foarte pu ini p esc siguri pe ei i f r ov ial în via a de adult. un fenomen ÄO. în sine. Doamne. Ar putea suna ciudat pentru un novice." Aceast fric este bineîn eles ea îns i parte integrant a sîrguin ei i iubirii cuiva i prin urmare este folositoare în guvernarea de sine care previne abuzul de putere.

In esen . am scris despre cre terea spiritual ca i cum ar fi un proces predictibil i ordonat. Nu simt c ei au fost cei care au cî tigat-o. Ei pot intra în psihoterapie din cauza unor dificult i minore de adaptare sau cu boli 278 Gra ia mintale cople itoare. un loc bine primitor. De-a lungul acestei c r i. la un altul pare clar c Dumnezeu este cel care face alegerea. pe de-a-ntregul iubitori. noi sîntem cei care alegem dac vom lua în seam chemarea gra iei. dar nu tii de unde vine i încotro se duce. care este atît de dificil ? Ce-i distinge pe ace ti cî iva de cei mul i? Nu pot s r spund la aceast întrebare. am putea dori cu aviditate via a spiritual . Mai degrab . for a entropiei face s fie natural faptul de a se comporta astfel. Astfel este cu oricine e n scut din Duhul. Am putea s nu o c ut m i totu i ea s ne g seasc . i nici de ce oamenii se opun în mod curent gra iei.inerente de a r spunde la chemarea gra iei. de exemplu. Cei care sînt mai apropia i de gra ie sînt cei mai con tien i de caracterul misterios al darului ce li s-a dat. Mai degrab . ea ne-ar putea ocoli. întrebarea este opus : cum de cî i-va iau în seam chemarea. Cristos însu i a vorbit despre imposibilitatea de a prezice gra ia cînd i-a spus lui Nicodim: ÄVîntul sufl unde voie te i tu auzi glasul lui. totu i par ial . în-cercînd s ob inem gra ia. bineîn eles c vei reu i s prime ti acest grad academic. chiar cînd se afl în cele mai bune mîini. Am înv at c în primele stadii ale procesului psihoterapeutic nu am absolut nici o capacitate de a prezice care dintre pacien ii mei nu va reu i s r spund la terapie. Ace ti oameni pot veni cu o forma ie cult bogat sau cu o forma ie supersti ioas împov r toare. i tiu c acest lucru este adev rat. Poate cel mai bun lucru pe care-1 putem spune este c . în mod con tient. dar pu ini sînt ale i" ca semnificînd faptul c foarte pu ini aleg s ia în seam chemarea gra iei din cauza dificult ilor ce intervin. simt distinct faptul c bun tatea naturii lor a fost creat de mîini mai în elepte i mai iscusite decît ale lor. c rora Ävia nou din ceruri" le-a fost dat . Prin aceast interpretare am indicat c faptul de a fi binecuvînta i de gra ie este o chestiune ce ine de alegerea noastr ."* Dup ce am spus atît cît am putut despre fenomenul gra iei. Sau s-ar putea ca aparent s nu prea avem gust pentru via a spiritual i totu i s fim viguros chema i c tre ea. Experien a comun a celor care au atins starea de gra ie. cu experien a pe care am dobîndit-o de-a lungul anilor. la final nu ne-a r mas decît s recunoa tem natura ei misterioas . atunci. Cum vom rezolva acest paradox? Nu o s-o facem. întîmpinarea gra iei i sîntem iar i în fa a unui paradox. îmi cer scuze fa de cei pe care i-am exclus de la terapie ca rezultat al ignoran ei mele. Putem s ne preg tim pe noi în ine s fim un teren fertil. Prin urmare. i care va cre te miraculos imediat pîn la starea de gra ie. tiu c de fapt lucrurile nu se întîmpl deloc astfel. dac î i pl te ti taxele i munce ti îndeajuns. 8. am spus c gra ia se cî tig . în ciuda voin ei noastre. chiar dac am . Pot lua în seam brusc chemarea gra iei i cu aparent u urin . Am interpretat spusa lui Cristos Ämul i sînt chema i. dar e la fel de probabil s fi tr it experien a unei profunde priv ri de afec iunea p rinteasc sau de grija veritabil . de i nu putem ajunge prin noi în ine la gra ie. Pot fi b trîni sau tineri. De i au o con tientizare realist asupra bun t ii naturii lor particulare. Dac ne putem transforma în indivizi total disciplina i. Ei pot s fi avut experien a unor p rin i iubitori. centimetru cu centimetru. este una de uluire fa de propria condi ie. Nu noi ajungem la gra ie. ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 279 in acela i timp. Sau pot lupta împotriva ei i o pot blestema. ' Ioan 3. ei nu pun natura lor pe seama voin ei proprii. care va r spunde printr-o cre tere semnificativ . gra ia ajunge la noi. putem ca prin voin s ne deschidem fa de miraculoasa ei venire. De i. f cîndu-i loc doar gradual i dureros. dar s descoperim apoi tot felul de piedici în cale. Am dat de în eles c cre terea spiritual poate fi înv at a a cum cineva înva pentru doctorat. am devenit mai pu in selectiv în hot rîrea pe cine voi încerca s tratez. întrebarea cu care am r mas atunci nu este de ce oamenii e ueaz în a accepta psihoterapia sau de ce e ueaz s beneficieze de ea. la un nivel.

Trebuie s le l s m s fie adev rate daruri. cine se poate îndoi c eliberarea nu a venit la el anume pentru c i-a dedicat cel pu in aisprezece ani c u-tînd-o. Am v zut deja c visele sînt doar o form sau o cale prin care ne sînt date darurile gra iei. Aceea i abordare paradoxal trebuie folosit în ceea ce prive te toate celelalte forme: intui ii bru te. înregistrînd fiecare dintre visele lor complet detaliat i vor aduce literalmente la edin e mormane de vise. Acela i fenomen este în mod curent demonstrat de felul în care pacien ii utilizeaz visele în psihoterapie. ci ca pe o capacitate înv at de a recunoa te i de a utiliza darurile gra iei care ne sînt date de dincolo de domeniul voin ei con tiente. studiile de teologie reprezint o metod insuficient de preg tire i prin ea îns i. ei arunc din con tiin tot materialul visului ca fiind nevaloros i neimportant. Deci a a stau lucrurile cu gra ia. Dac privim cealalt fa a monedei totu i. trebuie s lucr m pentru a deveni con tien i de valoarea lor i pentru a trage avantaje din ele atunci cînd ajung la noi i trebuie de asemenea s lucr m uneori pentru a nu le c uta sau a tepta. 280 Gra ia paradoxul c alegem gra ia i c sîntem ale i de c tre gratie este esen a fenomenului serendipit ii. vom vedea c sînt mul i pacien i care intr în psihoterapie cu absolut nici ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 281 o con tientizare sau în elegere a imensei valori pe care visele o pot avea pentru ei. i fa de toat iubirea. Totu i. Dar mai întîi trebuie s ne facem pe noi demni de a fi iubi i. aceste daruri din incon tient care acum nu mai sînt c utate ² u ureaz elegant procesul dorit al vindec rii. Dar odat ce un pacient înva s nu fac nici un efort con tient pentru a apuca visele. ne-am preg tit bine pe noi în ine pentru venirea gra iei. A a este cu iubirea uman i a a este cu iubirea lui Dumnezeu. Cu aceast capacitate vom descoperi c dezvoltarea noastr spiritual este îndrumat de o mîn invizibil i de inimaginabila în elepciune a lui Dumnezeu . Pentru a utiliza eficient visele. Unii pacien i. Ace ti pacien i trebuie mai întîi s fie înv a i s . Reciproc. Trebuie s ne preg tim pentru a fi iubi i. mecanic i considerabil. tot acest material cu vise poate fi o piedic pentru terapia lor. Serendipitatea a fost definit ca Ädarul de a g si lucruri valoroase sau agreabile f r a le c uta". materialul cu vise amintit descre te în cantitate. complet nefolositoare. le va da un sim mai sigur al direc iei i le va oferi încurajare. iar r splata de a fi iubi i pe care nu am c utat-o ne va g si ea. Oricine vrea s fie iubit. vom fi dependen i i lacomi i nu vom iubi veritabil. Buddha a g sit iluminarea doar atunci cînd a încetat s o caute ² cînd a l sat-o s vin la el. Aceast înv are poate s fie destul de dificil ea îns i. Prin urmare. în cazul în care c ut m s fim iubi i ² dac ne a tept m s fim iubi i ² acest lucru nu se poate împlini. Astfel de pacien i trebuie s fie înv a i s nu mai caute vise. i pentru c e probabil ca tot acest material s fie foarte obscur. aisprezece ani de preg tire? El a c utat-o i nu a c utat-o în acela i timp. s lase incon tientul s aleag care din vise trebuie s intre în con tiin . Una din inten iile principale ale acestei sec iuni despre gra ie a fost aceea de a-i ajuta pe cei afla i pe calea cre terii spirituale s înve e s aib competen a serendipit ii. s lase visele s vin la ei. Facem acest lucru devenind noi în ine fiin e umane iubitoare i disciplinate. am scris aceast sec iune deoarece cred c con tientizarea existen ei gra iei poate fi de un considerabil folos pentru cei care au ales s c l toreasc pe dificila cale a cre terii spirituale.i aminteasc visele i apoi cum s aprecieze i s perceap comoara ce zace în untrul lor. vor c uta cu aviditate aceste r spunsuri printr-un efort deliberat.i asume o rela ie mai pasiv în mintea lui. Dar visele lor le sînt de pu in ajutor. Rezultatul este c visele pacientului. Aceast con tientizare le va u ura c l toria în cel pu in trei feluri: îi va ajuta s trag avantajele gra iei de-a lungul drumului. Dar atunci cînd ne nutrim pe noi în ine i pe ceilal i f r a avea ca preocupare principal ob inerea unei recompense. dar cre te dramatic în calitate.fi ignoran i în ceea ce prive te teologia i chiar dac nu ne-am gîndi deloc la Dumnezeu. premoni ii i o întreag serie de evenimente sincronice de serendipitate. Pentru c nu e îndeajuns de mult timp s analizeze toate aceste vise. ce-rînd a a cum se întîmpl ca pacientul s renun e la un anume control i s . Pe de alt parte. Prin acest amestec paradoxal de a c uta i de a nu c uta a ob inut el darul serendipit ii i binecuvântarea gra iei. într-adev r. S rede-finim acum serendipitatea nu ca pe un dar. atunci vom deveni demni de a fi iubi i. Pentru c acest voluminos material cu vise poate servi la împiedicarea muncii în domenii mai fructuoase de analiz . con tien i de faptul c visele con in r spunsuri la problemele lor. Furiile s-au transformat în Purt toare ale Gra iei tocmai pentru c Oreste a lucrat pentru a cî tiga favoarea zeilor i în acela i timp nu a a teptat ca zeii s -i netezeasc drumul.

ÄDac vom reu i sau nu acest salt". Astfel. trecînd prin împrejur rile unice ale propriilor lor vie i pîn la identificarea sinelui lor individual cu Dumnezeu. Acest lucru nu poate fi f cut. ci în centrul viziunii Sale. Odat ce percepem realitatea gra iei. Intr-un fel sau altul. Nici un înv tor nu te poate duce acolo. C ci ce semnifica ie posibil putem avea. Dac ceri o mai mare în elegere decît cea pe care notele de subsol moderne pot s i-o ofere. c l toria trebuie îns s fie f cut de unul singur. Caut o mai mare în elegere. i tot a a cum p rem pierdu i în mijlocul enormit ii universului extern.cu o infinit mai mare acurate e decît cea de care e capabil voin a noastr con tient . Dar noi în ine trebuie s p im peste ea unul cîte unul. atunci începe sau întoarce-te la texele antice. le spun uneori c rasa uman este aproape de a face un salt în evolu ia sa. c l toria devine mai rapid . 282 Gratia printre mul i al ii. Prin gra ie.i lua singur calea. Universul este aceast treapt care a fost pus pentru a ne preg ti o cale. ini iativ . într-un anumit fel. Äeste responsabilitatea ta personal . Nu poate fi spus nici un cuvînt. aceste idei au fost stabilite cu mult înainte ² de c tre Buddha. Ritualurile sînt doar ajutoare pentru înv are. dar nu te a tepta la o detaliere mai ampl . Acest timp i spa iu exist ca noi s c l torim prin el. i prin gra ie tim c sîntem bine veni i. Nu exist formule prestabilite. dependen ei. Este probabil c universul a a cum îl cunoa tem este doar o treapt c tre intrarea în împ r ia lui Dumnezeu. Faptul c exist dincolo de noi în ine i de voin a noastr con tient o puternic for care nutre te dezvoltarea i evolu ia este îndeajuns pentru a întoarce pe dos ideea insignifian ei de sine. invizibile într-un univers ale c rui dimensiuni sînt atît de largi încît nici chiar tiin a nu le poate m sura? Totu i. nu în miracole. Deoarece c l toria dezvolt rii spirituale cere curaj. le spun eu lor. Ceea ce alt dat p rea a fi un basm se dovede te a fi realitate. independen a gîndurilor i a ac iunilor. de c tre Cristos. De i vorbele profe ilor i ajutorul gra iei sînt disponibile. Credem în pricipiile mecanice ale universului. sîntem ajuta i s nu e u m. care ne constrîng s sim im i s ne comport m într-un anume fel atunci cînd noi nu sîntem nici m car con tien i de ceea ce facem. de i ne este de ajutor în unele aspecte. c l toria cre terii spirituale este înc atît de solitar i dificil încît deseori ne descuraj m. Dar nu sîntem pierdu i în univers. toate acestea nu te vor duce la destina ie. de c tre Lao Tzî. realitatea gra iei indic umanitatea ca fiind centrul universului. am ajuns s afl m c s la ul nostru este o planet a unei stele printre altele pierdut într-o galaxie. tiin a ne face s ne dezvolt m o imagine despre noi în ine ca fiind neajutora i i guverna i de for e interne ce nu sînt supuse voin ei noastre ² de moleculele chimice din creierul nostru i de conflictele din incon tientul nostru. ele nu sînt îns i înv area. Existen a acestei for e (odat perceput ) indic cu incontestabil siguran faptul c dezvoltarea spiritual a omului este de cea mai mare importan pentru ceva mai m re decît noi în ine. Prin tiin . Din contr . Acest ceva îl numim Dumnezeu. serve te pentru unii la cultivarea descuraj rii. ducîndu-mi via a în secolul XX. Faptul c tr im într-o epoc tiin ific . Am încercat s transmit aceast percep ie. în elegerea nostr în ine ca lipsi i de sens i insignifian i este puternic zguduit . de a urca cu efort i angoas pe propriul drum. Chiar atunci cînd în elegem cu adev rat aceste chestiuni. A mînca hran organic . fricii i lenii vor s li se arate fiecare centimetru din cale i s li se demonstreze c fiecare pas va fi sigur i c le merit efortul. Originalitatea aceste c r i deriv din faptul c eu am ajuns la aceea i în elegere printr-o cale individual ." i a mea. nu la periferia. aceea i tiin este cea care. rugîndu-te cu fa a la est sau la vest sau mergînd la biseric duminica. ca indivizi sau chiar ca ras . Ne tr im vie ile sub privirea lui Dumnezeu. Atunci-cînd pacien ii mei pierd din vedere semnifica ia pe care o au i sînt descuraja i de efortul muncii pe care o facem. a preocup rii Sale. Existen a gra iei este dovada prima fade nu doar a realit ii lui Dumnezeu. m-a ajutat s percep realitatea fenomenului gra iei. nu poate fi predat nici o înv tur care s -1 elibereze pe c l torul spiritual de necesitatea de a. Sînt mul i care datorit pasivit ii. dar de asemenea a realit ii c voin a lui Dumnezeu este devotat cre terii spiritului individual uman. a spune cinci Ave M ria înainte de micul dejun. mi ca i încolo i încoace de for e interne chimice i psihologice pe care nu le în elegem. neajutorat . îndrumat . înlocuirea miturilor ÎNTÎMPINAREA GRA IEI 283 umane de informa iile tiin ifice ne-a f cut s suferim de un sentiment al lipsei de sens personale. Ce putem cere mai mult? .

Oricine a reu it s citeasc i s în eleag într-o oarecare m sur aceast carte este foarte pu in probabil s apar in acelor cinci la sut .Cuvînt de încheier e De la prima publicare a c r ii.i taxa pentru o singur edin i du-te la altul. i nu ezita s ai încredere în sentimentele i intui ia ta. eram foarte preocupat i critic fa de moralitatea implic rii Americii în r zboiul din Vietnam. vei fi r spl tit m rinimos în dividende spirituale la care nici m car n-ai visat. dar ele pot emana din mici indicii tangibile. Dac vibra iile au fost rele. amîndou reviste liberale cu o politic editorial anti-r zboi. Au fost scrisori extraordinare. Primul meu sfat este acela de a lua lucrurile în serios. pl -te te. vei putea s . ine de responsabilitatea unui terapeut competent s discearn cu grij i uneori în CUVÎNT DE ÎNCHEIERE 285 mod gradual care pacien i nu ar trebui s intre în munca psihanalitic i s -i conduc spre alte forme de tratament. distingînd între unul competent i unul incompetent. ele au fost de asemenea extrem de iubitoare. în camera de a teptare a terapeutului meu. ea putînd chiar s le înr ut easc situa ia prin profunda introspec ie implicat . care le pot fi cu adev rat benefice. . în semn de apreciere. ci mai mult. Totu i. Inteligente i bine articulate f r excep ie. gr un e de în elepciune i povestiri din experien a personal . Este ceea ce agen ii de burs numesc o investi ie cu risc înalt. Este una dintre cele mai importante decizii pe care le iei în via . Astfel de sentimente sînt de obicei intangibile. î i vei irosi totu i mul i bani. am fost îndeajuns de norocos s primesc multe scrisori de la cititorii c r ii Drumul c tre tine însu i. ei vor fi de asemenea pruden i. am neglijat s specific c o mic minoritate de oameni ² poate cinci procente ² au probleme psihiatrice de o asemenea natur încît nu r spund la psihoterapie.i dai seama dac Ävibra iile" resim ite au fost bune sau rele. erau exemplare din Ramparts i din New York Review ofBooks. nu doar de bani. dar ar trebui s fie posibil ca tu s intuie ti dac rezerva ascunde c ldur sau r ceal . A devenit clar pentru mine c exist o întreag re ea ² mult mai vast decît am îndr znit s cred ² de oameni din toat ara care au plecat de la lungi distan e pe drumul pu in b tut al cre terii spirituale. disciplina i i de obicei rezerva i. Aceste scrisori mi-au îmbog it via a. Dar continuu s cred c majoritatea celor care nu au reu it s beneficieze de munca cu un terapeut competent li s-a întîmplat astfel din cauza lipsei de apetit sau de voin în ceea ce prive te rigorile muncii. timp i energie valoroase pe care le-ai depus acolo. dac faci totu i o alegere gre it . Cî iva cititori m-au întrebat despre credin a mea în eficacitatea psihoterapiei. Dac terapeu ii sînt oameni c rora le pas . de i terapeutul n-ar trebui s se n pusteasc asupra ta cu asigur ri pline de bun tate i angajamente bru te. Am început s resimt vibra ii bune înainte chiar de a da ochii cu el. multe dintre ele con ineau i daruri: poezii potrivite. i. Acest lucru poate fi de asemenea deseori sim it repede. Dac alegerea este potrivit . sexul sau vîrsta lui este dac el sau ea este o persoan plin de o grij veritabil . Dar mai important decît înclina iile politice ale terapeutului. Le-am sugerat c . Psihoterapia este o investi ie major . în ce prive te competen a. Le mul umesc c mi-au f cut acela i serviciu. De obicei. dup o singur întîlnire cu un terapeut. psihoterapeu ii sînt foarte diferi i. De i probabil n-o s fii v t mat. Ei mi-au mul umit c am diminuat senza ia lor de solitudine în aceast c l torie. în orice caz. de timp valoros i energie. Dar cine este un psihotera-peut competent? Mai mul i cititori ai c r ii Drumul c tre tine însu i care au mers în direc ia c ut rii de psihoterapie mi-au scris pentru a m întreba cum poate fi ales terapeutul potrivit. La vremea cînd am început terapia în 1966. Deci nu ezita s investe ti. citate folositoare din al i autori.

Fiecare persoan . un asistent social sau un preot ² sau m car la fel de bun. v doresc noroc. Scott Peck Bliss Road New Preston. v pute i încrede în el. curajul i în elepciunea nu pot fi certificate de gradele academice. i pentru c actul de intra în psihoterapie cu tot ceea ce implic ea este un act de curaj. Vorbele de la om la om sînt deseori cea mai bun cale pentru a începe c utarea unui psihoterapeut. iar el este dispus s v ia ca pacient. Dac ave i prieteni pe care-i respecta i. doi dintre cei mai mari terapeu i pe care i-am cunoscut nu au absolvit niciodat o facultate. Va fi stabilit o tax în acord cu mijloacele de care dispune i i ve i fi destul de asigura i c nu ve i c dea în mîinile unui escroc. ave i admira ia mea. homosexualitate sau religie. nimic nu v poate elibera de responsabilitatea de a alege personal acea fiin uman în care s ave i încredere ca îndrum tor. dac fa de doctor reCUVÎNT DE ÎNCHEIERE 287 sim i i vibra ii bune. Dac este relevant pentru tine. Dac sînte i strîmtora i financiar i nu ave i asigurare medical care s acopere costurile unei psihoterapii ca pacient neinternat. La sfîr itul unei ore. Dar mesajul principal este c din moment ce psihoterapia necesit o rela ie intens i intim din punct de vedere psihologic între dou fiin e umane. într-adev r. Bineîn eles. psihiatrii sînt de obicei cei mai scumpi terapeu i. 06777 - . în mod particular indicat . iar capacitatea voastr de a alege propriul terapist poate fi destul de limitat . singura op iune pe care o ave i este de a c uta asisten la un spital de stat cu sec ie psihiatric sau la o clinic de s n tate mintal . martie 1979 M. Dar un psihiatru nu este în mod necesar un terapeut mai bun decît un psiholog. dac acest lucru este potrivit. Cei mai buni psihiatri vor fi de obicei destul de dispu i s v spun ce practican i în afar de medicii din comunitatea medical sînt în mod special competen i. de ce s nu începe i cu aceast recomandare? O alt cale. în cazul în care simptomele sînt grave sau ave i i dificult i fizice. ar fi aceea de a începe cu un psihiatru. în virtutea instruc iei lor medicale. în fapt. dup ce psihiatrul a avut ansa de a afla dimensiunile problemei voastre. oamenii preg ti i i de succes în profesia lor care. Pentru c exist unele riscuri. este unic i trebuie s v baza i pe propria judecat intuitiv unic . psihiatrii Äacredita i". terapeu i cu multe scrisori de acreditare. Pe de alt parte. în ceea ce prive te alte tipuri de întreb ri ² precum cît de mult va ar putea dura terapia i dac mînc rimea ta de piele este psihosomatic . deseori func ioneaz destul de bine. pute i s -i cere i s v recomande un terapeut mai pu in scump. deschise i atente. E ti îndrept it la r spunsuri oneste. Aceste scurte îndrum ri probabil c n-au fost atît de precise pe cît ar fi dorit cititorii. au avut parte de o instruc ie suficient de riguroas pentru a fi relativ sigur c nu ai s cazi în mîinile unui arlatan. De exemplu. Cel mai bun terapeut pentru cineva poate s nu fie cel mai bun pentru altcineva. Iubirea. nu te ab ine s întrebi care sînt sentimentele terapeutului despre chestiuni cum ar fi emanciparea femeii. Iscusin a unui terapeut are pu in leg tur cu recomand rile pe care le are. psihoterapia în clinici tinde s fie superficial . este perfect normal ca i tu s -i intervievezi la rîndul t u. care sînt mul umi i de serviciile unui terapeut particular.i admit propria ignoran sînt în general cei mai buni exper i i mai demni de încredere. Totu i.286 CUVÎNT DE ÎNCHEIERE Din moment ce terapeu ii te intervieveaz pentru a vedea dac te vor ca pacient. terapeutul sau pacientul. dar sînt i cei care se afl în cea mai bun pozi ie pentru a în elege din toate unghiurile situa ia în care v afla i. Conn. de obicei e mai bine s te încrezi în terapeutul care spune c nu tie.

..... Iubirea Iubirea definit ........................126 Riscul confrunt rii ... 62 Renun are i rena tere ...........................189 Cazul lui Theodore............. 121 Riscul angaj rii ............................................................................................................................................................................... 87 Investire f r iubire....................................................................136 Iubirea este disciplinat ............................................ ..........................................253 Natura puterii ................................................................................ ............................................................................ 94 ÄSacrificiu de sine" ......................................................................................................238 Alfa i Omega ................. .......................................................................104 Munca aten iei ..................... 46 Refuzul adev rului ........... Disciplina Probleme i dureri .........205 4.........191 Copilul i apa din copaie...............................................................257 ........................ 11 1..........243 Entropia i p catul originar ......................................................................................................................................................................... 83 Dependen a .................... Cre tere i religie Viziunile asupra lumii i religia ....... .......... 58 S n tatea depresiei .....219 Miracolul serendipit ii ................................... 18 Rezolvarea problemelor i timpul .........................................235 Miracolul evolu iei ......................................................................... 31 Fuga de libertate ............................................202 Viziunea tiin ific de tunel .............. .................................................................................. 42 Deschiderea fa de înfruntare ............... .............................................................. 24 Responsabilitatea...........................................................................................................................16 P catele tat lui ................................................................ 72 Äîndr gostirea" ..........................................................245 Problema r ului .... 141 Iubirea înseamn separare ................................................... 36 Devo iunea fa de realitate.............................................................................................118 Riscul independen ei .............................146 Iubire i psihoterapie .. 81 Mai multe despre grani ele eului .... ........ 29 Nevrozele i tulbur rile de caracter ................................................ ......................................................................... 53 Echilibrarea ............................................................................................................................................................................................. 99 Iubirea nu este un sentiment ...................................................................... ........................ 7 Introducere.......................... .... 40 Transferul: harta expirat ............251 Evolu ia con tiin ei................................................................212 Miracolul incon tientului ...................................180 Cazul Marciei .......................................................................................Cuprins Introducere la edi ia aniversar a 25-a.. Gra ia Miracolul s n t ii .....................................................................................................................................175 Cazul lui Kathy................168 Religia tiin ei ................... 65 2........ 75 Mitul iubirii romantice .........229 Defini ia gra iei.............154 Misterul iubirii .........165 3................13 Amînarea satisfac iei ...................................................................................................107 Riscul pierderii ..

........ Bucure ti tel.......... arh. curteaveche................. ARSENE CURTEA VECHE PUBLISHING str.... AUTOR COLEC IA C R I-CHEIE Dale Carnegie Napoleon Hill David J.......65 e-mail: arsene@kappa. str...... Ion Mincu 11. Plata se face ramburs în momentul primirii coletului.........284 Editor: GR..ro web: www.... ...47.Gra ia i boala mintal : mitul lui Oreste ...26.57. Ion Mincu 11..... Peale Steven K. r spunsuri Al doisprezecelea înger Cel mai vestit vînz tor din lume Burke Hedges ...269 întîmpinarea gra iei ..... de fapt.... Bucure ti telVfax: (021) 222 57 26... e-mail: arseneSkappa............ indica i datele dumneavoastr i trimite i comanda pe adresa editurii........ Scott Henriette A......700265 Tel: 0232-211225......curteaveche..... (021)222. Schwartz John Chaffee Walter Anderson David Reuben Maxwell Maltz Norman V........... 222 47 65. 34... Kiyosaki Dale Carnegie Glenn Van Ekeren Spencer Johnson Allan Pease Og Mandino Og Mandino TITLU Secretele succesului De la idee la bani Puterea magic a gîndului O c l uz sigur Curs practic de încredere Tot ce ai vrut s tii despre sex* * Dar i-a fost team s întrebiŒ Psihocibernetica For a gîndirii pozitive Pa i simpli c tre vise imposibile Noteaz i ac ioneaz Cum s alegem fericirea Putem cre te copii buni într-o lume negativ ! Las grijile......278 Cuvînt de încheiere ... ro. Bucium nr............. tat s rac Cum s vorbim în public Drumuri spre fericire Cine mi-a luat Ca cavalul? întreb rile sînt.262 Rezisten a la gra ie ........ internet: www.. Comanda i num rul de exemplare dorite....... Klauser William Glasser Zig Ziglar Dale Carnegie Alan Loy McGinnis Gary Chapman Zig Ziglar Robert T.. ro Curtea Veche v ofer c r i cu reducere de aproximativ 15% i taxe po tale gratuite.... 236388... la i ....... Fax: 0232-211252 CURTEA VECHE PUBLISHING arh...............ro MULTIPRIKT Tipografia MULTIPRINT SA... începe s tr ie ti Importan a prieteniei Cele cinci limbaje ale iubirii Dincolo de vîrf Tat bogat............./fax: (021)222.......

S. Blanchard. i+n) Start spre eficien Puterea de convingere Magia imaginii personale Curajul de a fi tu însu i com. Johnson Daniel Goleman John C. Kiyosaki Scott W. Peale K. W. Ventrella Deepak Chopra Norman V.Norman V. C. Maxwell M. Conwell et al. Peale Anthony Robbins Roger Dawson Napoleon Hill Maxwell Maltz Jacques Salome Bill Quain Bobbe Sommer R. C.er Psihocibernetica 2000 Clasici ai literaturii motiva ionale Succesul i atitudinea Alchimia emo ional Gîndirea lateral Transformarea sentimentelor Tehnici de a vinde Jurnalul unui milionar Strategii de via Burke Hedges " . Maxwell Bill Quain Jacques Salome Dale Carnegie Ron Hoff S.i pia a! E rîndul t u Bucuria de a învinge Copil bogat. Hill. H. Marian Stan Michael Beer Robert T. copil iste For a gîndirii pozitive în afaceri Calea magului For a entuziasmului Descoper for a din tine (v. Scott Peck Jinny S. m-a în elege Liderul po i fi tu Regulile unei prezent ri de succes Fish! Tr ie te. N. Lundin et al. Stone Tara-Bennett Goleman Edward de Bono Frances Wilks Dale Carnegie Steven K. Ditzler Og Mandino Zig Ziglar Spencer Johnson John C. Scott Philip McGraw Afirm -te sub propria firm Spune Äpot" i vei putea Manager la Minut Inteligen a emo ional Cum s devii popular Drumul c tre tine însu i Cel mai bun an Alegerea Motive pentru a zîmbi Da sau nu Realizeaz -te pe deplin 10 reguli de înc lcat & 10 reguli de urmat Dac m-a asculta.

Muchnick Jim Loehr. Manz Brian Tracy Frank Bettger George R. Faber. Tony Schwartz Burke Hedgesf af acerea-de-vis .corn Conducta de milioane Puterea e ecului Viitorul depinde de tine Cum am devenit expert în vînz ri Influen a limbajului pozitiv Comunicarea cu oamenii dificili Managementul i valorile în c utarea sinelui Managementul tranzi iei Via a ca o curs cu obstacole De la scop la realizare Marketing la indigo i tu po i avea succes Re eta unui lider în form la serviciu si acas De la lectur la bani FAMILIA LA CURTEA Ross Campbell. M.i în elegi so ul Comunicarea eficient cu copiii . J. Walther Roberta Cava Ken Blanchard Phillip C. VECHE Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor Secretul c sniciei fericite Mam la minut Tat la minut De ce b rba ii se uit la meci i femeile se uit în oglind Speran e pentru cei desp r i i Copiii no tri i drogurile Educa ia prin iubire Cum s . E. Elias et al. Stoner Burke Hedges Paul Hanna Ken Blanchard. McGraw William Bridges Charles Lever Ken Blanchard. Gary Chapman Zig Ziglar Spencer Johnson Spencer Johnson Allan Pease Barbara Pease Gary Chapman Ross Campbell Ross Campbell Gary Smalley A.Burke Hedges Charles C. J. Mazlish Jacques Salome Gary Smalley Donald McCullough Jamie Turndorf David Reuben M.

Scott Peck Eckhart Toile Sue Knight Psihologia minciunii Puterea prezentului Tehnicile program rii neuro-lingvistice S FII S N TOS Deepak Chopra Deepak Chopra Deepak Chopra Deepak Chopra Jean Carper Dr. s . ta i. ea vorbe te-ntruna Salvarea rela iilor Singur tatea în doi nu e pentru noi BIBLIOTERAPIA M. Arthur Agatston Insomnia O digestie perfect Comportamente dependente Greutatea ideal Cum s . dar suferin a poate fi învins dac o privim în fa .i în elegi so ia Polite ea de zi cu zi Arena conjugal Orice femeie poate! Inteligen a emo ional în educa ia copiilor Jacques Salome M. Drumul c tre tine însu i este un adev rat ghid pentru cel ce vrea s . rostite sau nerostite. str. menit s ne scoat din am girile i comodit ile pe care singuri ni le impunem zi de zi. cartea se constituie ca o str lucit provocare la adresa psihologiei tradi ionale i a psihanalizei. s se maturizeze. Laura Schlessinger Allan & Barbara Pease Dr. J. ne disciplin m i ne g sim adev ratul drum în via .i p strezi s n tatea creierului Sl be te s n tos cu dieta South Beach V rug m s trimite i comanda dumneavoastr pe adresa: CURTEA VECHE PUBLISHING.. Ea se adreseaz celor hot -rî i s se dezvolte spiritual. Bucure ti Via a e dificil ² a a începe aceast carte zguduitoare. Suferim de cum venim pe lume. McGraw Jacques Salome Mami. dac ne înfrunt m problemele. Scott Peck le-a tratat de-a lungul carierei sale de psihoterapeut.i asume riscurile serioase care apar pe calea cunoa terii de sine i m sur celor care vor s educe copii s n to i i30 in spiritual.i înving problemele. Elias et al. Autorul propune o nou în elegere a psihopatologiei vie ii cotidiene din perspectiva dezvolt rii personale. 011356. sector 1. am atîtea s . Este drept c încerc rile prin care o persoan va trece îi vor aduce suferin . Ion Mincu nr. eche . Ne min im pentru a ne alina suferin ele sau înfrîngerile. care s fac fa provoc rilor vie ii i s nu se lase înfrîn i. Cartea doctorului psihiatru Scott Peck este un îndemn la curaj. 11. m auzi i? Stimularea inteligen ei emo ionale a adolescen ilor 10 motive stupide care distrug un cuplu El e cu minciuna. Bazat pe cazurile pe care dr. Phillip C.i spun Cum s . arh.Vorbe te-mi. dar acesta este pre ul victoriei i al unei vie i împlinite..

Cunoscîndu-tepe tine însu i. vei deveni înving tor! De acela i autor: Psihologia minciunii | ^= .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful