You are on page 1of 183

4sitt

*A
*************Mg
(*I
VENIAMIN POCITAN PLOESTEANU *tx*
**
46

0. ION CREANGA4*.
col,

cgl,

**
4**
*0* CA SCRIITOR.

** *
*4* 0*
*.
*
** *4*
** *4*
(ta° 4*
* ***
,:: ,
4*

*
4*
..%

*
483

ct*.
**
La 100 de ani dela nafterea lui (1837

VOL. II
1937).

*4*
4* **
4* Bucati alese din opera sa. *

l',4 4*
** *4*
cf,*
4*I BucuRESTI. 11,4:
1938
I!
anntnntnnttnitt
-44:1

www.digibuc.ro
Mt**************f&L!
VENIAMIN POCITAN PLOESTEANU

48*

*
GA*
ION CREANGA .*41>
(*, CA SCRIITOR.
4* 434:.
4* co4,

44'
41)

44'
4*
4*
4* 441>
4* La 100 de ani dela naperea lui (1837 1937).

VOL. II
.3*
el*
Bucati alese din opera sa.
41>
it>
.3*

BUCURETI.

01), titttrOINNONIN%
www.digibuc.ro
Prefahl
Dacei Creangd, s'ar fi meirginit numai la slujba lui dia-
coneascei si mat apot la acea de institutor, firei sd-§i a§eze
pe hârtie ideile, atunci munca lid de slujitor al sf. Altar, ca si
aceia de apostol lumineitor al fill& poporului, s'ar fi spul-
berat a risiplt in Vint ; iar asupra personaliteitil 14 s'ar
fi tras perdeaua ulteirii, cum s'a tntilmplat cu ateiti alti
distinsi dasceili ca neamului nostru.
El Inset, e drept Indemnat mat mult de altil, si-a pus
creerul la muncd si a scris ; iar scrisul lui, l'a scos la
iveald, sl 1-a &neat .la adeveirata valoare.
Ne inchipuim, etit si-a bdtut el capul si cu cede greuteiti
a trebuit sei lupte, osteneli de zi a noapte, spre a-si asterne,
In scris, produsele mintii lui si cu ccitä jend le-a dal publi-
citätii, cunoscandu-st micimea fiintil si sdreicia bagajului
sciu de cunostinte.
Dar a indräznit, s'a streiduit, si a lzbutit.
Este interesant a 0, cum compunea Creangd In aceastä
privintd, latel ce povesteste un contimporan al sdu, care
.1-a cunoscut si a aflat acest lucru din gura lui :
Când te-apuci sd faci un lucru, zicea el pe care nu
1-ai mai facut §i nici n'ai Invätat sd-1 faci, e ca §i cum ai
merge pe'ntunerec, pe ni§te locuil, pe unde n'ai mai umblat.
Mergi In bobote. A§a pätesc eu, Mild m'apuc de scris.
Dau pe ici, aau pe dincolo, dar nu §tiu, pentru ce pe ici
§i nu pe dincolo. De unde sd §tiu I Ce-am Invätat eu ?
*coalä n'am fäcut, cum se cade ; vreo limbd streind, frantu-
ze§te ori mdcar nemte§te, nu §tiu. Tot ,ce mä pricep §i eu
sä fac, e atdta : MA tin dupd ureche, scriu, §i dui:a ce
citesc tare, ascult sä vdd cum sund, cum vine la auz, §i
,dacd-mi pare cd nu sung bine, schimb pând §1 eu, ce nu
www.digibuc.ro
4

§tiu cum s-o mai schimb". A§a märturisia Creangd prie-


tenului sdu T. SperantA, vorbind despre ;amintirile" lui.
Despre cArtile lui didactice" iard§i, se zicea, cd Creana
cu cativa colegi institutori ; s'au apucat sd fad ni§te cArti
de §coalä. Noua metodd" o fAcuserd. Acum erau, mi se
pare la Cartea de ( pe care hotdriserd s-o fad, in
timpul vacantei celei mari, la Ungheni. Impreund cu Creangd
mai erau : Preotul Gh. Ienächescu, Vasile Receanu §i Const.
Grigorescu. In sfAr§it, cati erau, s'au dus cu totii la Ungheni,
In vacanta mare, §i-au luat cask s'au a§ezat acolo cu fa-
miliile §i Duminica viitoare dupd prAnz, la orele patru,
trebuiau sd aibd prima §edintd, in care sd se Intruneascd
cu totii §i sd Inceapd a lucra la Cartea de citire".
A§a au Mcut. In ziva hotdritä, Duminicd, la orele
patru, toti asociatil erau adunati. Locul, unde se adunard
sediul asociatiei, cum s'ar zice, era o casd din sat, a§ezatä
-pe malul Prutului, a§a cd pe fereastrd se vedea, frumoasa pAnzA
de argint, apa Prutului, mi§cAndu-se dela Nord la Sud. Sediul,
drept vorbind, era o odaie, in care singura mobild era : o
masd de brad, vreo cinci sau §ase scaune, toate vechi ca
§i masa, o donita cu capac §i cu o tinichea de bdut apd, pusd
cu gura In sus pe capac ; apoi un numär de cue prin pereti
pentru atarnat päläriile §i vre-o haind.
In odaie acolo, se intra prin tindd. Curtea casei venea
spre sud. Din curte, intrai la stânga in tinda casei, apoi in
dreapta era odaia, care avea trei ferestre : una In fund
spre Prut, in dreptul u§ii. La aceastä fereastrd era a§ezatä.
masa. Celelalte cloud ferestre erau spre curte.
Creangä avea un ghiozdan coldresc, din care scoate ni§te
caete scrise, manuscrise i le pune pe masd.
Ei, zice el, a§ezAndu-se pe scaun. Haide sä'ncepem.
Citesc deocamdatd eu, pe urmA or mai citi §i altii. Creangd
deschide un caet. Toti ceilalti se apazd pe scaune, sd as-
culte cititul §i sä discute impreund, unde o fi nevoie. Creang
1§i face cruce §i incepe : Doamne ajute !
Tiilu : Inul i ceimap". Ascultati ?
Da, ascultdm, zi-i. cämap :... Din in, ca §i
din cânepd, tot panzA se face... A 1... stai cum vine aici :
Din in ca §i din cânepei, tot paned se face ?....
Cum vi se pare you'd ? I la ascultati : Din in, ca §i din
cânepd, tot Ouzel se face ?... Din in, ca §i din cânepd, tot
pänzä se face ?.... Din in ca §i din cânepA ?.... Din in ?...
Din in ?... din in, ca §i din cânepd ?... din cânepd... Din in,
ca §i din Mueller', tot pAnzä se face....
www.digibuc.ro
5

Ei, dar da-o dracului, zice Const. Grigorescu, ce tot


o framanti §i-o Invarte§ti atata I !...
Ei, ascultati cum vine, zice Creanga : Din in ca §i
canepa, tot Onzei se face....
Ei, cum vine, cum vine, dac'o tot suce§ti acolo...
adaoga C. Grigorescu.
Ei, sa vada cum vine, zice preotul Ienachescu,
scotand portabacul sa-§i facä o tigare. Creangd îi pune
mainile la urechi §i cite§te inainte, cu diferite intreruperi §i
diferite accentudri de cuvinte. Din in, ca §i din cane* tot
panzd se face... Din in, ca §1 din canepa, tot panza se face...
Preotul Gli. Ienachescu, cu chipul lui de Crist, cam blond,
§ade la capdtul mesii la stanga, cu cotul stang pe masa §i-§i
frumeaza lini§tit tigara. C. Grigorescu, ro§covan, cam marunt,
dar bine legat, chiar cam gras, se §coala de pe scaun, i§i
trece de vreo cateva ori mana prin pär, da de vreo douä ori
din cap, la dreapta §i la stanga, ca §i cum ar fi voit
desmorteasca gatul, apoi se apuca de fäcut tigara.
Receanu, cam span la fata, §ade cu coatele pe genunchi
cu bärbia räzimata In maini, In palme, §i se uitä In pamant.
Creangd, cu mainile la urechi, Ii da inainte : din in ca §1
din ctinepei, tot panza se face.
Stau a§a o bucata, poate vreun sfert de ord, apoi Receanu
se scoalä §i iese afara. Const Grigorescu, se ridicd §i el §i
iese dupd Receanu. Preotul Ienächescu se uita dupa Grigo-
rescu, mai stä o bucata §i haidi iese §1 el afara.
Afara, Receanu : Mai bine ma duc sä iau un pahar de
bere, mi-o spus dela restaurant, a dui:a pranz au bere
proaspätä.
MA duc §1 eu, zice Grigorescu.
Ei, cum sd-1 läsam a§a singur ? zice Preotul Gh.
Ienächescu.
Pai, dacd-i intr'o ureche, zice Receanu.
Ei, Intr'o ureche !... Nu se poate sä-1 läsam, zice iar
lenächescu. In sfar§it, nu §tiu ce mai vorbesc, dar in curand
pleacd cu totii in sat. Se duc prin sat, se duc de fac baie
In Prut, se intalnesc cu prieteni, cu doamna Ienächescu, cu
doamna Grigorescu, cu nu §tiu mai cine : se duc la restau-
rant §1 beau bere. Receanu cere ni§te §unca ; Grigorescu §1
lenachescu carnati cu hrean, se incepe §i nitel joc de carti,
cunoscutul Ghiordum dela Ia§i. In sfar§it, se fac orele
aproape opt, cand 1§i aduc aminte de Creanga :
Aoleu, ce ne facem ? L.. Se supara Creangd ; se supara.
de nu-1 mai Impaci I Haidem la el...
www.digibuc.ro
6 --
Ce sä mai mergi, crezi cä-1 mai gasesti S'o fi
dus acasä...
j, dus ! Haide sà mergem, zice- Ienächescu
apud inainte. Ceilalti, hai §1 ei. Merg, merg si ajung la poarta
casei. Dela poartá, Incep s- o ia incet, calcä 'n värful dege-
telor. Merg §i ascultä. Liniste ! Usa la casä, deschisä. S'a
dus !... A plecat I Mai merg. S'apropie de usä. Receanu s'a
urcat pe prispä, pe arnat, stä si ascultä. Ceilalti se apro-
pie si-1 Intreabä, prin semne. Receanu räspunde tot prin
semne cA nimic. S'apropie si celdlalt si ascultä. Nimic,
nu s'aude. Nimic.
Hai sä inträtn, zice Grigorescu si urctt pe prispà ; dar
atunci s'aude din casä : Din in, ca §i din ctinepei, tot pänzä
se face . Asa se muncea Creangä, la compunere.
Dar, ce-a scris Creangd ?
Opera lui Creanga este de doted feluri : a. cärti didac-
tice, in eolaborare §i b. povestiri literare.
a. MO didactice, in colaborare.
1. Metoda nouei de scriere i cetire pentru uzul clasei I
primarei, de institutorii : I. Creangei, C. Grigorescu, G. lend"-
chescu, N. Climeseu, V. Reiceanu §i A. Simionescu. Ia§i. 1868.
Dupä vechile bucoavne", cu az-buche §i cruce-ajutä" 'n
frunte ; dupä cdrtile didactice ale lui Amfilohie cele
tipärite cu blagoslovenia si toatä cheltuiala preasfintiei sale
Kiriu Kir lacov (Stamate), arhiepiscop si mitropolitul Molda-
viei, Infra a preasfintiei sale tipografie, In Iasi, 1795" ; dupa
cartile didactice, Intrebuintate dela 1814 In manuscris si apoi
tipärite (1836), ale lui Aga G. Asaki, mädular al Academiei de
Roma si altii ; apare un abecedar românesc de M. Schwartz,
institutor la o §coald evreeascä particulara din Iasi, lull-
tulat Cursul de scriere qi cetire, care se räspändeste repede,
Intrând si In scoale românesti, asa cä, la 1867 iese editia
a II, In tipografia H. Goldner. Abecedarul evreului Schwartz
era Intocmit dupä regulele pedagogice, dar era mai mult o
1. Am invAtat §i ea : Metoda noad a lui Creanga, in colaborare.
Mi-aduc aminte a se incepea cu : i-n = in. Cefco fi avut Creangä cu
inul §1 cdnepa, pdnza i ceimefa, pe care le intrebuinteaza In carjile
sale. Nu cumva o fi vre o reminiscenta de-acasa, cänd ajuta mamei
sale, la. ,,pieptänu§i, la nevedit, la fäcut levi cu sucala §i la tors cu
roata": din care pricia, II porecleau fetele din sat, cu rautate: Ion
Torcdldu?...
www.digibuc.ro
7

traducere proastd din nemte§te, pentrucd autorul nu §tia ro-


mâne§te 1. Creangd are In vedere §1 acest abecedar, la
alcdtuirea abecedarului sdu Intitulat : Metoda dar
numai In privinta sistemului pedagogic, cuprinsul insd
il apazd intr'o frumoasd limbd româneascd 2. De altfel §i
acest fapt 1-a ambitionat pe Creangd sd scrie cärti didac-
tice. Cum, 1§i zicea el ? Românii sd invete române§te, depe
cdrti fäcute de belferi jidove§ti ?
Aceastd carte a lui Creangd §i asociatii lui, a avut un
succes de hbrdrie, extraordinar. Prima editie, in 4000 ex.
s'a vândut numai In cdteva saptätnâni. A fost nevoe de a
se scoate altà editie, la iuteald, tot in acel an (1868).
Au apdrut 23 editii, intre 1868-1893, In peste 500.000
exemplare. Editia a IX, aprobatd Orin decret domnesc, a fost
introdusd §i In armatd, la cursurile de adulti, In §colile par-
ticulare, etc. rdspândindu- se in toate pärtile tärii 3. Chiar

1. MIA cum invdta jidovul Schwartz pe copii, romAne§te: Domnul


face mild de noi ; lacob a visat de o scard; el zidi un zid ; el
vorberte la mine ; nu mânca multd china ; In loc de-a zice, nu lua
multd chinind etc.
2. Faptul acesta face pe I. Pop Florantin, profesor la liceul natio-
nal din la§i care §i el avea cArti didactice cu care se une§te §i
Aron Densuqianu, ca sd-I acuze pe Creangd de plagiat". Creangd insA
le rAspunde, cu vArf §i indesat, atAcAnd si lucrarea didacticd a lui
Florantin, cu mult succes. A§a de pildd, zice el : Florantin, pentru
ca copiii sA invete litera f, le aratd figura farului dela Constanta,
si hied scrisA cu ph dar cati copii au vAzut, in viata lor, un
far ? Pentru u li se aratd un fir de usturoiu, ca sA placA, se vede
fratilor Saraga, cu cari s'a intovArd§it, sd facd negustorie de cArtl
§colare scolastice" ; pentru litera c, un fir de ceapd ; iar pentru litera
e chipul unui eremit (cAlugdr). Auziti, oameni buni ! exclamd Creangd
Cati copii §tiu ce va sA zicd un eremit ? i spuneti acuma, dad. Dl. Pop
Florantin nu aiureazd ! Nu era mai potrivit oare, ca dug usturoiu
§1 ceapd, sd fi arAtat figura unui ermuc ? (Fes jidovesc, nedeslipit de
capul jidovilor habotnici (explicatia lui reangA). AratA apoi multe,
scAlcieri de limbA, din cdrtile lui, incheind, dupd obiceiul lui, cu §fi-
chiul, usturAtor : Vorba ceea : A si Umblat el, seirmanul,duebd Infelep-
dune, dar n'a avut unde-o pune l". Vezi : Nicolae Timirar: loan
Creangd, op. cit. p. 163-67.-
3. Ina depe cand se aflau in oreparandia" dela Trei Ierarhi,
Creangd §i cu cAtiva din colegii sAi, se hotArdsc a se aduna in fie-
care seard, in localul §coalei, §1 a 00 la coordonarea materialului,
pe care, in vreme indefungatd §1 cu multd, il adunaserd, inadins, pen-
www.digibuc.ro
8

coreligionarii lui Schwartz, de pe la §colile jidove§ti, au


IndepArtat cartea lui, si-au introdus metoda nour. In
timpul cAnd era T. Maiorescu ministru de instructiune
(1874), se Introduce Metoda" In §coli, obligatoriu, ImpreunA
cu alte douA manuale, zicAnd §i nu se vor putea admite
alte manuale de cAt aceste, in §colile primare".
2. luvälettorul copiilor, carte de cititu, In clasele pri-
mare de ambe sexe, cu litere, slove qi bacilli. Cuprinzand
Inväläturi morale qi instructive de instifutorii : C. Grigorescu,
I. Creangei $i V. Receanu. (lassy). Tipografia H. Goldner.
1871. Era alcAtuitA dui:4 toate regulele pedagogiei. La Ince-
put vorbea despre casä, livadei, grädinä, Foalä etc. (dela
cele mai apropiafe la cele mai depärtate) ; ceva din sf. Scrip-
turA a V. §i N. Testament, pove§ti, poezioare, etc. Era supe-
rioard altor carti, sub toate raporturile. De aceia a avut un
frumos succes de librArie, apArAnd In zece editiil.
3. Poveituitoriu la cetire prin scriere dupä sistema foneticä
de institutorii : Gheorghe leneichescu qi Ion Creangli. lassy,
Tipo litografia H. Goldner, strada PrimAveriei, 1876. 48. pag.
In 8. Scris dupa Indemnul lui Titu Maiorescu A fost InsA
respins dela aprobarea ministeriald, de oarece cAzuse guver-
nul In care Maiorescu fusese ministru cultelor §i instructiunii
publice. CreangA se exprimA astfel, despre aceastA carte :
Prosti§or lucru am fAcut, dar §-a luat plata, aci Thapoiat de
onor. minister actual, §-ade la rAcoare, In pod la pArintele
tru intocmirea unui abecedar". Astfel s'a alatuit Metoda Noud".
Ne avand mijloace de a o tipäri, s'au adresat mai intdi societAtii
Junimea", ca sd o tipáreascd, in tipografia sa. Insd, fiincicä aceastd
tipografie nu avea Inca Merl caligrafica, n'a putut-o -tipdri, de§i pri-
mise oferta, in urma avizului favorabil al unei comisiuni instittuta adhoc.
Autorii s'au adresat atunci societiltii pentru invdtAturci poporului
român", care a rânduit §i ea o comisiune §i gdsind metoda" mai bund
decât toate abecedarele apdrute pand atunci, a aprobat tiparirea ei,
cu conditia, de a i se inapoia capitalul dat, pentru tipärire §i cd§tigul
ce va ie§i dela editia 1-a §i a II-a.
1. I. Näclejde In Contemporanul" atacl partea ftiinfificd, din
aceastà catte, facutd de colaboratorii lui Creangd. Intre altele li sare
'n ochi cuvintele" : Walla cea nevazutd a lui Dumnezeu, a fäcut sd.
rdsard plantele". Creangd ii rdspunde, tot prin Contemporanul" :
Furia ursului impotriva câtorva albine", 0-1 roagd ,sd nu-§i facd
a§a mare nalucd despre morile de vânt", nici sd. gräbeascd. .a se
turci", dupd. cum zice, cd.ci §i acolo (Id de... mdna lui Dumnezeu cea
nevdzutii, care, dad. nu ne-ar fi gdurit pielea in dreptul ochilor, nu
ne-am putea vedea gre§elele unii altora". A mai rdspuns §i Nadejde,
cautând sa se apere, dar, in cele din urmd, bätut s'a dat.
www.digibuc.ro
9

Iengchescu, tovard§ la pagubei. Vr'o 30-40 galbeni, nu's


mai multi". Cartea este irnpärtitä in 4 trepte si este siste-
matic alatuitd, dupg regulele pedagogice.
4. Geografia Judefului Iagi ; pentru clasa II primarei urbanei
qi pentru clasa III-a primarei rural& de ambe sexe, de insti-
tutorii ; V. Receanu, Gli. Iencichescu g L Creangä. Iasi.
Tipografia D. Gheorghiu, strada Ipsilante, No. 3. 1879.
Apare in cinci editii. Ultima in 1892 '.
5. Planul oralului Ia.5i de V. Receanu, Gh. Ienächescu fi
I. Creangei Iaqi. 1892. Dupd Fred. Reytavin. Redus §i lito-
grafiat de A. Ro§culescu. Pentru geografia judetului Ia§i.
6. Harta judefului Iaqii, intocmitei de institutorii : V. Re-
ceanu. fi I. Creangä Iqi. 1879-1880 $i 1882.
7. Regulile limbei române pentru triceptitori clasa II-a pri-
marei, de Titu Maiorescu, retipäritä cu invoiala autorului, de
I. Creangä, Iasi. 1879. A apärut §i In a doua editie, In 1882.
8. Metoda specialei a Aritmeticei. Treapta a II-a No. dela
1 100. Sau dela 10-100. 1864, 5/12, de Creangä Ion (ma-
nuscris) 2.
b. Povestiri literare.
Nu diaconatul sau institiltoratul si nici chiar succesul extra-
ordinar de autor didactic, in colaborare, 1-au ridicat pe
Creangd, In sfera celor nemuritori. Nu. Singurd opera lui
literarei, 1-a a§ezat, pentru totdeauna, in rändul celor mai
de seamg scriitori, poate cel mai original autor de literaturd
populard româneascd. Zic cel mai original", pentruca
sufletul lui a rämas curat rornânesc, toatä viata.
Creangä nu s'a inspirat din literaturi straine, fiindcg el n'a
cunoscut altd limbg, decgt acea a pärintilor si a neamului
sdu. Nici cartea pe care o invätase, in cele patru clase de
1. Plagiatg de generalul A. Gorjan. Creangg 11 atacg printr'o scri-
soare, in titulata : 0 tntrebare D-lui A. Gorjan, autorul mai multor
carfi de Geografie, argtând cg, nu-i nici o singurg paging din car-
tea lui, unde sii. nu fi fost bucatile plagiate, dupg cartea lui Creangg
§i colaboratorii sgi ; iar acolo unde Inceara a pune ceva dela dânsul,
gre§e§te. De pildg : La pag. 26, ziceti cg In targu§orul Sat-aria e o
biserica frumoasg. Cine a vazut bisericg §i Inca frumoasg, In argu-
§orul Sararia? Poate ca aveti de gând s'o faceti D-voastrg. 1)1 Sau...
ziceti ca la Sculeni, e o mare trecgtoare In Rusia... 0 fi, pentru vaga-
bonzi, dar nu pentru cei cu pa§aport... Incheie scrisoarea cu rugg-
mintea de a räspunde Gorjan la intrebarea : Child cineva se folo-
se§te de munca §1 sudoarea altuia, cum se chiamg asemenea faptä ?...
A fost prea destul pentru bietul Gorjan, care a tacut chitic.
2. Vezi analiza acestor lucrgri la Lucian Predescu : loan Creangg.
op cit. IL opera. p. 162-204.
www.digibuc.ro
10

seminar §i anul de preparanda", nu-1 ajutase mult, In aceastd


directie §i nici mdcar n-a cAlAtorit prin meleaguri indepärtate,
decdt inteun tArziu, dela Ia§i la Bucure§ti, pentru nevoile lui §i
ale InvAtAmântului. Incolo, toatd atentiunea §i activitatea
lui a fost concentratA asupra sufletului poporului roma-
nesc, din care se trAgea, §i numai a§a a reu§it prin talen-
tul, pe care. i l-a clat Dumnezeu sA prinzA felul de trai al
acestui neam, prin povestirea atator intAmpldri din viata sa
copildreascS, petrecutd In satul sdu de na§tere §i'n impre-
jurimi, §i prin pove§ti, scrise inteo limbd populard moldo-
veneascA §i 'cu o fantazie §i un umcir caracteristic firii sale
de fiu de Oran new*, din pdrtile Moldovei. Aceasta este
originalitatea lui Creangd. Aceasta este §i rama In care se
Incadreazd chipul sdu, in rândul celor mai de seamd lite-
rati ai neamului nostru. Opera sa, de§i variatA, se poate
aduna int'un singur mAnunchiu, având aceia§i marcd de ori-
ginalitate a celui mai dibaciu povestitor popular.
Scrierile lui literare se pot astfel grupà :
1. Amintiri din copilfirie (I-1V), cu o autobiografie
neterminatd, la inceput; a§ezate nu dupd cuprins, ci dupd
ordinea cronologicet a publicarii lor.
2. Povestiri hazlii : Soacra cu trei nurori. Mo§ Nichi-
for Cotcariu. loan RoatA §i Unirea. loan Roatd §i. Cuza-
VodA. Popa Duhu §i Cinci pâini.
3. Pove§ti §i basme : Capra cu trei iezi. Punguta
(pungulitA) cu doi bani. DAnilA Prepeleac. Povestea lui
Stan PAtitul. Fata babei §i fata mo§neagului. -- Ivan Tur-
bina Povestea unui om lene§ §i povestea prostia ome-
neascei. Povestea porcului. Povestea lui Harap-Mb §i
Fdt-Frumos, fiul Epei.
4. Teatrale. Dragoste chioard i amor ghebos §i o piesd.
5. Diverse : Misiunea preotului la sate. Rostiri, zica-
tori, cuvinte. 6. Atribuite lui I. Creangd : Inul §1 cdma§a.
Acul §i barosul. Calicul din Talpalari. Spicul drept §i
spicul plecat. Ursul Ocala de vulpe §i *oarecele §iret
§i lacom
Cu privire la bibliografie, insemndm cd, mai toti scriitorii
no§tri de sseamd au scris câte ceva despre I. Creangd, admi-
rând opera lui. Dar nu numai scriitorii români, ci §i strAinii
au. cdutat sd studieze viata §i opera literard a lui Creangd.
Multe din scrierile lui sunt traduse In mai toate limbile euro-
pene : germanei, francezli, englezei, italiand, ungarä, celui g
altele. A§a cd opera lui Creangd este recunoscutd ca operd
de deosebitd valoare literard, de toti Invatatii români §i streini.
www.digibuc.ro
11

Aceasta ne-a Indemnat §i pe noi, de a ne ocupa cu viata §i


opera lui Creanga, la Implinirea unul veac dela na§terea sa,.
and In tipar, buceiti- alese, din lucrarea lui, cari ni s'au pärut
mai frumoase.
Incepem cu prefata la poveVile sale, scrisd de dansul,
care are- urtnAtorul cuprins Mite cetitoriu.
Multe prostii ti fi cetit, de clind eti. Ceteee rogu-te
aceste çl unde-i vede cei nu-ti vin la socotealä, ie pana în
memei qi deil tu altceva mai bun, la ivalä ; ceici ea
ateda m'am priceput qi ateda am feicut. Autoriul.

FRAGMENT DE BIOGRAFIE
GASIT PRINTRE HARTIILE LUI CREANGA
Sant näscut la 1 Martie 1837, In satul Humule§tii, judetul
Neamtului, plasa de sus, din pärinti români : Stefan a lui
Petre Ciubotariul din Humulesti §i sotia sa Smaranda, Was-
cutd David Creangd, din satul Pipirig, judetul Neamtului.
Intai §i'ntai am inceput a Invätà cruce-ajutd , dupd moda
veche, la scoala din Humule§ti, o chilie fäcutd cu cheltuiala
sätenilor, din indemnul §i osardirea pdrintelui loan Humu-
lescu, care aveà o mând de Invätäturd, uu car de minte
multd bundtate de inimä. Dumnezeu sä-1 ierte ! Poate sä fi
fost de vreo unsprezece ani, and am Inceput a Invätà.
Stiu cd eram atunci un bäet sfrijit, prizArit §i fricos §1 de
umbra mea.
DascAlul nostru era un holteiu frumos, zdravAn §i voinic-
§i-1 chema Vasile al Vasilcdi. El era §i dascdlul bisericii din
sat. Un sorcovdt nemtesc plätea tata pe lunä dascAlului, ca
sd md Invete. si pe atunci imi ziceau In sat §i la §coald
lonicd a lui Stefan al Petrei.
Peste vr'un an, vornicul, prinzand la oaste cu arcanul pe-
bdclita Vasile, dascAlul nostru, §coala a rAmas pustie ; jarA
noi §colarii, cari eram peste patruzeci la numär, ne-am Im-
prA§tiat pe la casele noastre. Dupd vrun an, iards s'a des-
chis §coala. Dar dascAlul Iorciache fiind cam chilachiu, a In-
ceput a ne ridica de urechi la fârta, deasupra u§ei §i a
ne preA indesi la spinare cu Sfanul Neculai, un biciu de
curele fAcut §i ddruit §coalei de mo§ Fotea, cojocariul sa-
tului. i a§a, de unde panä atunci md duceam cu drag la
§coald, am Inceput a umblà huciu-marginea : o zi md du-
ceam, cloud nu, dar tot deprinsesem a ceti oleacd.
www.digibuc.ro
12

Tata nu stieà carte de feliu i nici mult haz nu fAcea de


dansa. El cam ades imi ziceà : Logofete branzd 'n cuiu,
lapte acru 'n cälämäri, cam prea te codesti la treat* Ind
tern cd de atata cArturArie n'a avea cine sA ne tragä ciu-
botele". Dar mama, Wand sama cum Invdtam eu, ajunsese
a ceti la ceaslov mai bine decat mine ; si se bucura grozav,
and vedeà cd mA trag la carte. Din partea tatei, puteam
sA rdman cum era mai bines Nicä a lui Stefan al Petrei",
om de treabd §i gospodariu In sat la Humulesti. Mama trisA
era In stare sd toarcd 'n furcd si sä Invät mai departe. Dar
ce sä mai That In Humule§ti ? cAci In bisericd ceteam
cantam pe-din-afard, toate troparele ca i dascälul lordache.
Intr'o zi, asa prin caslegile CrAciunului, aproape de car-
n ileagd, viind bunicu-meu David Creanga din Pipirig pe la
n oi, m'a luat si m'a dus la munte, In scoala lui Alecu Ba-
los din satul Brosteni, judetul Suceava, si m'a asezat in
gazdd cu toatd cheltuiala lui, la una Irinuca, care avea doud
capre pline de raie. De aice urmam la scoalä ori s'a
prins cartea de mine ori nu, dar râia cApreascA, §tiu cd s-a
prins.
Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat drumul
acasä, si dela Brosteni am venit cu niste plutasi, pe Bis-
trita, la Bored ; dela Borca, cu o rudä a mea, pe Plaiul-Bd-
tran in Pipirig si din Pipirig la Humulesti. $i cand m'a
vAzut tata si mama tuns chilug si plin de raie, bucuria lor
n'a fost proastä Ce sä facä ? Au Inceput a mä scalda, ba
cu lesie de ciocAläi, ba cu usuc de land, ba a mA unge cu
dòhot, i Inteo sAptämand m'au izbävit de boalä. Dar §i
eu le-am tras In ziva de Pastl un Ingerul a strigat" la bi-
sericd, de-au rAmas toate babele din sat, cu gura cdscatd
la mine, iar fetele numa-§i dau ghiont una alteia, vAzand ce
poate acum NicA a lui Stefan al Petrei I Dascalul lordache
rämäsese acum pe jos ; era a cincea roatá la car. Biata
mama, crezand cd am sA ies un al doilea Cucuzel, s'a pus cu
rugäminte pe land tata §i m'a dat sA invät psaltichie la un
psalt de la biserica Adormirea din Targul Neamtului, peste
baltd, la vreo cloud svarljturi de piaträ departe de satul
nostru. Trei husdsi platea acum tata pe lund pentru mine.
0 iarnd am Invätat si la aceastä scoalä, cAci iarna ce mai
puteam Invdtà ; iar vara nu fAceam purici multi pe la scold ;
trebuia s'ajut acasä : la tors, la peptänusi, la nevedit, la
fAcut tevi cu sucala si la tors cu roata. Cate trei-patru ci
de canurd torceam pe zi ; md Intreceam cu fetele cele mari
din tors, si ele din räutate ma porecleau Ion TorcAldu".
www.digibuc.ro
AMINTIRI DIN COPILARIE
Domnifoarei L(ivia) M(aiorescu).

*coala din Humule§ti. Parintii, Bunicul David Creangli.


din Ardeal. *coala lui Alecu Bal§ (Balo§) din Bro§teni.
Irinuca. Rentoarcerea la bunica Nastasia.
Stau cateodatä §i-mi aduc aminte, ce vremi si ce oameni
mai erau In pärtile noastre, pe and Incepusem §i eu, drd-
gulitd-Doamne, a md rädia bäeta§, la casa pärintilor mei,
in satul Humule§tii, din târg, drept peste apa Neamtului ;
sat mare §i vesel, Impârtit In trei párti, care se tin tot de
una : Vatra Satului, Delenii si Bejenii. S'apoi Humulestii §i
pe vremea aceea, nu erau numai ask un sat de oameni Ma
apätâiu, ci sat vechiu räzà§esc, Intemeeat In toatd puterea
cuvântului : cu gospodari tot unul §1 unul, cu fldai voinici
si fete mândre, care §tiatt a Invârti si hora, dar si suveica,
de vuià satul de vdtale In toate partile ; cu bisericd frumoasd
si niste preoti §i dasali si poporäni ca aceia, ce faceau mare
cinste satului lor. Si pärintele loan, de sub deal, Doamne,
ce om vrednic §i cu bundtate mai era I Prin Indemnul sätt,
ce mai de pomi s'au pus In tintirim, care erd Ingrädit cu
zäplaz de bârne, stre§init cu sindilk si ce chilie duratd s'a
fäcut la poarta bisericii, pentru scoalä ; s'apoi sd fi väzut pe
neobositul pärinte, cum umblà prin sat, din casd In cask
Impreund cu bädita Vasile a Ilioaiei, dasalul bisericii, un
holteiu zdravän, frumos si voinic, si sfAtuid pe oameni, sä-si
dee copiii la Invätätura. Si unde nu s'au adunat o multime
de bäeti si fete la scoalä, Intre Cali erarn §i eu, un Met
prizärit, rusinos si fricos si de umbra mea.
Si cea dintâiu scoläritä a fost Insäsi Smärdndita popii, o
sgâtie de copilk agerä la minte si asà de silitoare, de intre-
ced mai pe toti bdetii §i din carte, dar si din nebunii. Insd
pärintele, mai In toatä ziva da pe la scoalä si veded ce se
petrece... $i ne pomenim intr'una din zile cd, pärintele vine
www.digibuc.ro
14

la scoald §i ne aduce un scaun nou §1 lung, O. dupd ce-a


Intrebat pe dascd1, care cum ne purtArn, a stat puthi pe
ganduri, apoi a pus mime scaunului : Calul Man", si 1-a
ldsat In scoald.
In altd zi, ne trezim cd iar vine parintele la §coald, cu mo§
Fotea, cojocarul satului, care ne aduce dar de §coald nouA,
un drAgut de biciusór de curele, Impletit frumos §1 pdrintele
îi pune nume sfântul dupd cum este §i hramul
bisericii din Humulesti... Apoi pofteste pe mos Fotea, cd
dad i-or mai pica ceva curele bune, sä mai fad, a§à din
cand In cancl ate unul, §i ceva mai grosut, dad se poate...
Bädita Vasile a zâmbit atunci, iard noi §colarii am rAmas cu
ochii holbati unii la altii. 51 a pus pArintele pravild §1 a
zis : cd In toatd SambAta sd se prociteascA bdetii §i fetele,
adicA sd asculte dascAlul pe fiecare, de tot ce- a Invdtat peste
sAptdmand.; §i cate greseli va face, sA i le Insemne cu cdr-
bune pe ceva ; iar la urma urmelor, de fiecare gre§alä sA-i
amid §colarului Cate un sfânt-Nicolai. Atunci copila Orin-
telui, cum era sprintard i plinA de incuri, a bufnit de ras.
PAcatul ei, särmana la poftim de Incaled pe BAlan,
jupaneasä, zise pArintele, de tot posomorit, sa facem poci-
nog sfantului Nicolai, cel din cuiu. 5i cd toatä stdruinta lui
Mos Fotea si a lui Bädita Vasile, SmArAndita a mancat
papara §i pe urind §edea cu manile la ochi si plangea ca o
mireasd, de säria cAmesa depe dânsa. Noi, când am vAzut
asta, am rAmas Inlemniti. lar parintele, ba azi, ba mane,
aducând pitaci §1 colaci din bisericA a ImpArtit la fiecare,
de ne-a Imblânzit §i treaba mergeà strund ; bdietii schimbau
tabla In toate zilele, i Sambdta, procitanie.
Nu-i vorbA, cd noi tot ne fAceam felul, a§a, cate-odatd ;
cAci din bdtul In care era asezatd fila cu cruce-ajutä §i
buchile scrise de bklita Vasile pentru fiecare, am ajuns la
trAtaji, de la trAtaji la ceaslov, s'apoi dA, Doamne, bine I In
lipsa pArintelui §i a dascAlului, intram In tintirim, tineam
ceaslovul deschis, §i cum erau filele cam unse, trägeau
mustele si bondarii la ele i and clämpäniam ceaslovul, ate
zece-doudzeci de suflete präpAdiam deodatd ; potop era pe
capul mu§telor Intr'una* din zile, ce-i vine pärintelui, ne
cautd ceasloavele, si cand le vede asa sangerate cum erau,
I§i pune mânile in cap de näcaz. 5i cum aflä pricina, Incepe
a ne pofti pe fiecare la BAlan, si a ne mangaià cu sfântul
ierarh Nicolai, pentru durerile cuvioaselor mu§te §i ale cuvio-
§ilor bondari, cari din pricina noasträ au pätimit. Nu trece
mult dupd asta §i Inteo zi, prin luna Mai, aproape de Mosi,
www.digibuc.ro
15

Indeamnd pAcatul pe badita Vasile tântul, cd mai bine nu


i-oiu zice, sA puie pe unul, Nic'a lui Costache, sA ma pro-
citeascA. NicA, Met mai mare §i innaintat la InvätAturd pänä
la genunchiul broa§tei, erà sfädit cu mine din pricina Smä-
ränditei popii, cAreia, cu toatA pArerea mea de rAu, i-am tras
intr'o zi o bleandä (ghiont), pentru cA nu-mi da pace sä prind
mu§te... 51. NicA- Incepe sä mä asculte, si mA ascultA el, §i
mä ascultA, §i unde nu s'apucA de insemnat la greseli cu
ghiotura pe o drat-1;0 : una, douA, trei, panä la douA-zeci §i
nouä. MAi !! ! s'a trecut de sagA, zic eu, In gandul meu ;
IncA nu m'a gAtit de ascultat si Cate au sA mai fie 1 $i unde
n'a inceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor si a
tremurà de mânios... Ei, ei ! acu-i acu. Ce-i de fAcut, mai
NicA I Imi zic eu, In mine. $i mä uitam, pe furis, la u§a man-
tuirii si tot scApAram din picioare, a§teptand cu neastampär
sä vie un lainic de §colar de afarA, cAci era poruncA; sa
nu ie§im ate doi deodatä ; §i-mi crApà mäseaua'n gurA,
and vedeam cd nu mai vine, sA mA scutesc de cAlAria lui
BAlan §i de blagoslovenia lui Nicolai, fAcAtorul de vänätäi,
Dar adevAratul sfânt-Nicolai, se vede cA a §tiut de §tirea
mea, cA numai iaca ce Inträ afurisitul de bAiet, In §coalä.
Atunci eu, cu voie, f ArA voie, plec spre u§ä, ies rApede §i
nu mA mai Incurc prin prejurul §coalei, ci o ieu la sänätoasa
spre casä. $i când mA uit innapoi, doi hojmaläi se si luase
dupA mine ; si unde nu incep a fugi, de-mi scApArau picioa-
rele ; §i trec pe langA casa noasträ, §i nu Intru acasä, ci
cotigesc in stänga §i Intru In ograda unui megie§ al nostru ;
§i din ogradA, In ocol ; §i din ocol, In grAdina cu pApusoi,
cari erau chiar atunci prA§iti. de-al doilea ; §i bAietii, dupä
mine ! $i, panä sA mA ajungä, eu, de fricA, cine §tie cum am
izbutit de m'am Ingropat In Om A, la rädäcina unui päpu-
§oiu. $i Nic'a lui Costache, dusmanul meu, §i cu Toader al
Catinai, alt hojmaläu, au trecut pe langa mine, vorbind cu
mare ciudd ; §i se vede cA i-a orbit Dumnezeu, de nu m'au
putut gAbui. $i dela o vreme ne-mai auzind nici o fo§niturA
de pApu§oi, nici o scurmAturA de gaind, am ta§nit odatä cu
tärna'n cap §i tiva la mama acasA ; §i am Inceput a-i spune
cu lacrimi, cA nu mA mai duc la §coalä, mAcar sA §tiu bine
cA m'or omori. A doua zi Insä, a venit pärintele pe la noi,
s'a Inteles cu tata, m'au luat ei cu bini§orul §i m'au dus
iar la §coalä. CA dA, e pAcat sA rämäi f ArA leac de Inväta-
turA", zicea pärintele, doar ai trecut de bucheludeazla §i buche-
ritazdra : esti acum la ceaslov §i mâne-poimâne ai sA treci
la psaltire, care este cheia tuturor Invätäturilor §1, mai stii
www.digibuc.ro
16

cum vine vremea, poate sd te faci si popd aici, la biserica


sfântului Nicolai, cd eu pentru voi md strädAnuiesc. Am o
singurd fatA, s'oiu vedeà eu, pe cine mi-oiu alege de ginere.
Hei, hei I and aud eu de popd si de SmArdndita popii,
las mustele In pace §i-mi ieu alte gAnduri, alte mdsuri ; Incep
a ;rid da §i la scris, si la Matt adelnita In biseria, §1 la
tinut isonul, de para eram Wet (de dasal). $i pdrintele mA ia
la dragoste, si SmdrAndita Incepe, din and in and, a md
farà cu ochiul, §i bddita Vasile mä pune sd ascult pe
§i altd fdind se macind acum la moarA. Nic'a lui Costache,
cel rAgusit, balaz §i rdutdcios, nu mai aveA stäpanire
asupra mea.
Dar nu-i cum gândeste omul, ci-i cum vreâ Domnul.
Intr'una din zile, si chiar In ziva de sfântul Foca, scoate
vornicul din sat pe oameni la o clack de dres drumul. Se
ziceâ cd are sd treacd Vodd pe acolo, spre mândstiri. $i
badita Vasile, n'are ce lucrA 1 Hai si noi, mäi bäieti, sd dAm
ajutor la drum, sd nu zicd Vodd, and a trece pe aici, cd
satul nostru e mai lenes deat alte sate. $i ne luAm noi
dela scoald si ne ducem cu totii. $i, cari sdpau ca cazma-
lele, cari arau cu tArdboantele, cari cu cdrutele, cari cu
covdtile ; Insfarsit lucratt -eamenii cu tragere de inimd. lar
vornicul Nic'a Petriai, cu pasnicul, vdtdmanul, §i ativa
nespdlati de mazili, se purtau printre oameni de colo pAnA
colo ; §i and deodatä numai iaca vedem in prund ativa
oameni clae peste gramadd §i unul din ei mugind puternic.
Ce sd fie acolo ?", ziceau oamenii, alergAnd care de care
din toate pArtile.
Pe bddita Vasile II prinsese la 6aste cu arcanul, Il cetlu-
iau acuma zdravdn, si-1 puneau In atusi, sA-1 trimeatd la
Piatrd... laci pentruce scosese atunci vornicul oamenii la
clacd, Aà cu amAgele, se prindeau pe vremea aceea fläcäii
la oaste... AfurisitA priveliste mai fu si asta 1 Fldaii ceilalti,
pe datd s'au fdcut nevAzuti ; iard noi copiii, ne-am Intors plân-
gAnd pe la casele noastre. Afurisit sA fie aneriul de vor-
nic si cum au ars el inima unei mame, asA sd-i ardd inima
sfântul Foca de astAzi, lui si tuturor pArtasilor sdi bids-
tAmau femeile din sat, cu lacrAmi de foc, In toate pArtile. lar
mama lui bAdita Vasile Isi petreceâ bdetul la Piaträ, bocin-
du-1, ca pe un mort 1 Las', mamd, cA lumea asta nu- i numai
cAt se vede cu ochii", ziceâ Mc:14a Vasile mângAind-o ; si
In oaste trAeste omul bine, dacd este vrednic. Ostean a
fost si Sfântul Gheorghe si Sfântul Dimitrie §i alti sfinti
www.digibuc.ro
17

mucenici, cari au pAtimit pentru dragostea lui Hristos, mdcar


de-am fi §i n ji ca dân§ii" I
Ei, ei I pe bdclita Vasile l-am pierdut ; s'a dus unde i-a
fost scris. Si pdrintele loan, umblà acum cu pletele In vânt,.
sfi gdseascd alt dascAl, dar n'a mai gdsit un bAdita Vasile :
cuminte, harnic §i ru§inos., ca o fatA mare. Et-A In sat §i das-
cdiul lordache, farnditul dela strana mare, dar ce ti-i bun ?
StiA §i el glasurile pe dinafard de biserick nu-i vorbd ; dar
clAmpAnik de bdtrAn ce erâ ; §'apoi mai aved §i darul sup-
tului... Aà dar, §coala a rAmas pustie pentru o bucatl de
vreme §i câtiva dintre noi, care ne tineam de pdrintele loan,.
calea-valea : biserica deschide pe om. Duminecile bAzAiam
la strand §i har§ti 1 cAte un colac 1 $i cAnd veniau cele cloud.
ajunuri, cAte .treizeci, patruzeci de bdeti, fugeam Inaintea
popii, de rupeam omdtul, dela o casd la alta, §i la CrAciun
nechezam a mânzii ; iar la Boboteazd strigam chiraleisa, de
docotiA satul. $i cand ajungea popa, noi ne a§ezam In
cloud rânduri, §i-i deschideam calea ; iard el f§i trAgea barba
§i zicek cu rnandrie, cdtre gazdd
Ai§tia-s mânzii popii, fiule. Ni§te zile mari ca aceste
le asteaptA §i ei, cu mare bucurie, tot anul. GAtitu-le-ati ceva
bob fiert, gdlu§te, turte cu julfd §i vdrzare ?
GAtit, cinstite pArinte ; poftiti de ne blagosloviti casa
§i masa, §i poftiti de mai §edeti, sd ne §add petitorii.
CAnd auziam noi de mask Val:dram pe dAnsa, §'apoi ati-
ne-te gurd. Vorba ceea :
De plAcinte rAde gura
De värzare l mai tare.
Ce sA faci, cd doar numai de doud ori pe an este ajunul.
Ba la un loc, mi-aduc aminte, ne-am grAmddit a§A de tare
§1 am rdsturnat masa omului cu bucate cu tot, in mijlocul
casei, de i-am dogorit obrazul pdrintelui de ru§ine. Dar el
tot cu bundtate
De unde nu-i, de-acolo nu se varsk fiilor, Insd mai
multd bagare samd, nu stria I
Apoi la hramul bisericii se tinea praznicul cAte-o sAptd-
mAnd Incheiatd ; §i nuniai sd fi avut pAntece, unde sd pui
cofiva §i bucatele, atât de multe erau. Si dascAli §i popi §1
vIddici §i de tot soiul de oameni, din toate pdrtile, se adunau
la hramul bisericii din Humule§ti ; §i toti ie§au multamiti.
Ba i la casele oamenilor, se ospätau, o multime de strdini.
$i mama, Dumnezeu s'o ierte, strapic se mai bucurd, cAnd
P. S. S. Dr. Veniamio PocitanPloesteanu. Ion CreangA. 2
www.digibuc.ro
18

se IntAmolau oaspeti la casa noastrg §i aveA prilej sg-§i im-


partg pAinea cu dAn§ii.
Ori mi-or da feciorii, dupg moarte de pomang, ori ba,
mai bine sg-mi dau eu, cu mäna mea. S'au vgzut de acestea !
Si cAnd InvAtam eu la §coald, mama luvAtA cu mine acasd
§i citià acum la ceaslov, la psaltire §i Alexandria, mai bine
decAt mine ; §i se bucurA grozav, cAnd vedeA cg má trag la
carte. Din partea tatei, care ades Imi ziceA in bgtae de joc :
Logofete, branza 'n cuiu,
Lapte acru 'n calainari,
Chiu l vai prin buzunari I

puteam sà rdmAn, Cum erà mai bine : Nic' a lui stefan a


Petrei", orn de treabd §1 gospodar In Hurnule§ti. Vorba ceea
Decat coda§ in oras,
Mai bine 'n satul tau fruntas.
Mama .Insg, erà In stare sg toarcA'n furcg §i sg InvAt mai
departe. i tot cihgià mama pe tata, sA mA mai ,dee undeva
la §coald, cg auzise ea spuind la bisericg In Paremii, cg
omul Invgtat, intelept va fi, §i pe cel neinvAtat, slugg-1 va
avea. i afarg de aceasta, babele care trag pe fundul sitei, In
41 de bobi, toti zodierii §i cArturgresele, pe la care cgutase
pentru mine, §i femeile bisericoase din sat, Ii bggese mamei
o multime de bazaconii in cap, care de care mai ciudate :
ba cg am sä petrec intre oameni mari ; ba cg-s plin de noroc,
ca broasca de pgr ; ba cg am un glas de Inger §i multe alte
minungtii ; hick mama, In slAbiciunea ei pentru mine, ajun-
sese a crede cg am sg ies un al doilea Cucuzel, podoaba
cre§tingtAtii, care scoteA lacrämi, din orice ininiä irnpietritg,
adung lumea depe lume In pustiul coddlor §i veselià In-
treaga fApturg, cu viersul sgu.
Doamne, mgi femee, Doamne, multg minte-ti mai tre-
bue, ziceA tata, vgzAnd-o atAt de ahotnicg pentru mine.
Dac'ar fi sg iasg toti Invgtati, dupg cum socoti tu, n'ar
mai aveà cine sA ne tragg ciubotele. N'ai auzit cg unul, ci-cg
s'a dus bou la Paris, unde-a fi acolo, §i a venit vacg ? Oare
Grigore a lui Petre Lucgi dela noi din sat, pe la ce §coli
a InvAtat, de §tie sg spung, atAtea bongoase §1 congcgrii, pe
la nunti ? Nu vezi tu, cd dacd nu-i glagore 'n cap, nu-i, §i
pace bund ?
A§A a fi, n'a fi a§à, zise mama, vreau sd-mi fac bdetul
popd, ce ai tu ?
www.digibuc.ro
19

Numai decat popa, zise tata. Auzi, mai Nu-1 vezi


cA-i o tigoare de Met, cobalt i lenes, de n'are pereche. Di-
mineata pand-1 scoli, Iti stupesti sufletul. Cum it scoli, cere
de mancare. Cat ii mic, prinde muste cu ceaslovul si toatd
/iulica bate prundurile dupA scAldat, In loc sa pasca cei
.carlani si sd-mi dee ajutor la trebi, dupd cat Il ajutä puterea.
lama, pe ghiatä §i la sanius. Tu cu §coala ta, 1-ai deprins
cu narav. Cand s'a face mai mArisor, are sd 'nceapd a-i mi-
-rosi a catritd si cu astA randuiala, n'am sd am folos de el,
niciodatd.
51, dupA cum am cinste a va spune, multä vorbd s'a fAcut
Intre tata si mama pentru mine, pand ce a venit In vara
aceea, pela August, si cinstita holerä dela 48 ; si a inceput
a secerà prin Humulesti, In dreapta §i 'n stanga, de se auzia
-numai chiu si vai, In toate pärtile. i eu, neastampArat cum
tram, ba ie§iam la parleaz, cand trecea cu mortal pe la poarta
noastra, si-1 boscorodiam cu cimilitura :
Chitigae, gae, ce al in tigae?
Papa puilor duc in valea socilor.
Perim de gangur, cl §ede inteun vArf de soc
*i se roagA rugului, §i se 'nchinA cucului:
Nici pentru mine, nici pentru tine;
Ci pentru budihacea dela groapA,
SA-i dal vacA de vacA §i doi boi sA tacA,
ba It petreciam panä la biserica §i apoi veniam acasa, cu sanul
incarcat de covrigi, mere turture (acre), nuci poleite, roscove
smochine din pomul mortului, de se Incruciau tata §i
mama, cand md vedeau cu dansele, $i, ca sa mkscape de
belea, m'au trimis la stand', In dumbrava Agapibi, langa
podul Caragitei, unde erau §1 oile noastre, sä §ed acolo
-panä s'a mai potoli boli§tea ; frisk' peste noapte a si dat
holera peste mine ; si m'am frAmantat, §i m'am zgarcit carcel,
ardeh sufletul In mine de sete ; §1 ciobanii §1 baciul
habar n'aveau de asta numai se Intorceau pe ceea parte, in
lipetele mele §1 hordiau mereu. lard eu, md taraiam cum
puteam liana la fantana, In dosul stanei, si pe nimica pe
ceas, beam cate-un cofälel intreg de apd ; pot zice ca In
inoaptea aceea, la fantand mi-a fost masul si n'am Inchis
nici cat ai scApara din amnar. Abia despre zind s'a
Indurat Vasile Bordeianu, strungarul nostru, de s'a dus In
klumulesti, cale de douä ceasuri cu piciorul si a in§tiintat
pe tata, de a venit cu car* §i m'a luat acasä. $i pe drum
-necontenit ceream apA ; iar tata ma amana cu momele, dela
o fantand la alta, pand a dat Dumnezeu de am ajuns In Hu-
www.digibuc.ro
20

mulesti. Si cand colo, doftorii satului mos Vasile Tandur&


altul, nu-mi aduc amiffie, erau la noi acasä si prajiau pe
foc intr'nn ceaun mare, niste hostine cu sau ; i dupace mi-au
tras o frecatura buna cu otet de leustean, mi-aduc aminte
ca acum, au intins hostinele fierbincioare pe o panzatura
m'au Infäsat cu ele peste tot, ca pe un copil; si nu pot sti
cat ar fi trecut In mijloc, panace am adormit mort i de-abia
a doua zi, pela toaca, m'am trezit sanatos, ca toti sänätosii :
Dumnezeu sa-i odihneasca pe mos Tandura si pe tovaräsul
said Si vorba ceea: Lucrul rail, nu piere cu una cu doua..
Pana'n sail am si colindat mai tot satul ; ba si pela seal
dat am tras o raitä cu prietenul meu, Chiriac a lui Goian,.
un lainic i un -pierdevara ca si mine. Dar tata nu. mi-a mai
zis atunci nimica ; m'a läsat in voia mea, pentrn o bucatä
de 'vreme.
..Peste iarna, mama iar s'a pus pe capul tatei, sa ma dee
undeva la scoalä. Dar tat& spunek ca nu mai are bani de
dat pentru mine.
Lui dascalul Vasile a Vasildi platiam numai ate un
sorocovät pe luna. lar' postoronca de dascälul Simion Fosa
din Tutueni, numai pentruca vorbeste mai In talcuri decat
altii i sfarcaeste toata ziva la tabac, cere cate trei husäsi
pe luna. Auzi vorba ? Nu face baetul ista atatia husäsi cu,
strae cu tot, cati am dat eu pentru dansul, p.ana acum 1
Cand a mai auzit mama si asta, s'a fäcut foc.
Sarmane omule ! Dacä nu stii boaba de carte, cum ai
sä ma Intelegi ? Cänd tragi sorcovetii la musteata, de ce nu
te olicaesti atata ? Petre Todosiicai, crasmarul nostru, asä-i
ca ti-a mancat nouä sute de lei; Vasile Roibu din bejeni
mai pe-atatia ; si altii, cati ? Rustei lui Valica i Mariucdi
lui Onofreiu, gäsesti sa le dai si SA le räzdai ? Stiu eu ; sa
nu crezi ca. doarme Smaranda, dormire-ai somnul de veci,
sa dormi I Si pentru Met, n'ai de unde da ? Mai omule,
mail Ai sä te duci In fundul iadului i n'are sa aibä cine te
scoate, dacä nu te-i sill sa-ti faci un bäet popd De spova--
danie fugi, ca dracul de tämäie. La biserica mergi din Pasti
In Pasti. Asa cauti tu de suflet ?
Ian taci, mai femeie, ca biserica-i in inima omului;
daca oiu muri, tot la biserica am sä sed, zise tata ; nu mai
face si tu atata vorba. ca fariseiul cel fatarnic. Bate-te mai
bine cu maim peste gurA si zi ca vamesul : Doamne, mi-
lostiv fii mie pacatoasei, care-mi tot Imi bälorez gura pe
bärbat degeaba".
Insfarsit, cat s'a ballbanit mama, cu tata, din pricina mea,
www.digibuc.ro
21

-tot pe-a mamei a rAmas ; cAci Inteo Duminecd prin cdrne-


leagd, a venit tatAl mamei, bunicul meu, David Creangd
in Pipirig, la noi, i vdzand cearta iscatd intre tata
mama, din pricina mea, a zis :
Las', mdi Stefane i SmArAnducd, nu vd mai ingrjiti
atata, cd azi e Duminecd, maine Luni i zi de targ, dar
Marti, de-orn ajunge, cu sdnAtAte, am sd ieu nepotul cu
mine sí am sd-I duc la Brosteni cu Dumitru al mieu, la pro-
fesorul Nicolai Nanu dela scoala lui Balos, ye& voi
ce-a scoate el din Met, cd de ceilaltii bdeti ai mei, Vasile
§i Gheorghe, am limas tare multumit, cat au invatat acolo.
De doudzeci si mai bine de ani, decand port vornicia in
Pipirig, am dus-o cam anevoie, numai cu rdbusul. Ce folos
cd citesc ori ce carte bisericeascd, dacd nu stii a insemna
-mdcar catusi de cat, e greu. Insd decand mi-au venit bdetii
dela Invdtaturd, imi tin socoteala, ban cu ban si huzuresc
de bine ; acum zic i eu, cd poti duce vornicia pe viatd, fAnA
sA te simti. Zdu, mare pomanA si-a mai fAcut Alecu Balos
cu scoala ceea a lui, cine vrea sd Inteleagd ; i, Doamne,
peste ce profesor intelept i iscusit a dat 1 Asa vorbeste de
bland si primeste cu bundtate pe fiecare, de ti-i mai mare
dragul sd te duci la el. Ferice de parintii cari 1-au nAscut,
ca bun suflet de orn este, n'am ce zice. Si mai ales pentru
noi tdranii munteni este o mare facere de bine I Cand am
-venit eu cu tata i cu fratii mei Petrea i Alexandru
_Nicd din Ardeal in Pipirig, acum sasezeci de ani trecuti,
-unde se pomeneau scoli, ca a lui Balos in Moldova ? Doar la
Iasi sA fi fost asà ceva si la .manastirea Neamtului, pe vre-
mea lui Mitrapolitul lacob, care era oleacd de cimotie cu
noi, depe Ciubuc Clopotarul dela mandstirea Neamtului,
bunicul mane-ta, Smarandd, al cdrui -mime std scris si astAzi
pe clopotul bisericii din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din
Ardeal Via putind carte, ca si mine ; si apoi a pribegit
de-acolo, ca i noi ; s'a tras cu bucatele incoace, ca si mos
Dediu din Vandtori i alti mocani, din pricina pApistäsiei
mai mult, pe cat stiu eu ; si atat era de cuprins, de s'au
.umplut muntii : Halduca, Piatra lui lepure, BArnariul, Cot-
ndrelul i Boampele pand dincolo peste PAtru-Vodd, de tur-
mele i tamazlacurile lui. Si se pomeneste cd Ciubuc era
din de omenie ; fiecare oaspe ce trAgea la odaia lui era pri-
mit cu dragd inimd i ospdtat cu indestulare. Si se dusese
-vestea in toate pArtile de bundtatea i bogAtia sa. Rand
VodA ci-c'ar fi tras odatA in gazdd la Ciubuc ; i Intre-
bindu-1 cu cine mai tine atata amar de bucate, el ar fi rds-
www.digibuc.ro
22

puns ; ,Cu cei slabi de minte §i tari de vartute, Maria Ta"..


-Atunci Voda nu s'a putut stapani de mirare, spuind : ,la,
aista-i orn, zic §i eu ; de-ar fi multi ca clansul, in .domnia
mea, putind lipsd ar duce tara la nevoie I" Si l-a batut Vodd
cu mana pe umar, zicandu-i
Movie, sä §tii ca de azi Inaitite e§ti omul mieu, ii
la domnie, ti-i deschisä ua ori§icand.
$i de-atunci i-a mers lui Ciubuc numele de omul lui Vodcl
Meat §i panä. astazi, un deal, In partea despre Plotonul,
unde era mai mult a§ezarea lui Ciubuc, se cheama : Dealut
Omului".
Pe acest deal, Smaranda, am fugit in vremea zaverei Cut
ma-ta, cu tine §1 cu frate-täu loan, de frica unei cete de
Turd, care se bätuse chiar atunci cu volintirii la Secu §i
apoi se Indreptara spre Pipirig, dupa jafuit ; iar pe sora-ta
Mariuca, de grabiti ce-am fost, o uitasem acasa, pe-
prispa, In albiuta. Si ma-ta and a dat de copilä, ca nu- i, a
inceput a-§i smulge pärul din cap §i a o bod înäduit
zicand :
Vai de mine §i de mine, copila mea au sträpuns- a.
Turcii
Eu Insa, m'am suit In varful unui brad §i cum am vazut
ca apuca Turcii spre Plotunul, m'am asvarlit fära sine, pe
parul unui cal, am alergat acasa, §i cand colo, am gäsit
copila teafara ; Insa rästurnatä cu albiuta de ni§te porci, cari
grohaiau Imprejurul ei, cat pe ce s'o rupa. lar pe la capatul
albiutei am gasit cateva rubiele, puse de Turci se vede
la capul copilei. Atunci am luat copila §i de bucurie, nici na
§tiu cand am ajuns cu dansa la ma-ta, In Dealul Omului".
Si dupdce mi-am venit putin In sine, am zis §i eu in ama-
raciune, ca multi innainte de mine : Cei cari n'au copii, nu
§tiu ce-i nacazul. Bunä minte mai au unii In felul acesta, de
nu se Insoara. Si unul dintre ace§tia a fost §i Ciubuc mo-
canul, care neavand femeie, nici copii, ce i-a venit mai tarziu,
de evlavia cea multa ce avek sau din alte Imprejuräri, a
inchinat toatä averea sa mänästirii Neamtului §i el s'a ca
lugärit, mai cu toti haidaii lui, facand multe pomeniri cat a
fost in vieata ; iar astazi petrece in lini§te, langa zidurile
mänästirii. Dumnezeu ierte §i sa-1 .odihneascä, intru
Imparatia cereasca ! Caci §1 noi, ca mane avem a ne duce
acolo A§ä-i cd voi, habar n'aveti de toate aceste, de nu
fi spus eu, zise bunicul Qftand.
Nu-i rau, mai Stefane, sd §tie §i baietul tau oleaca de
carte, nu numai decat www.digibuc.ro
pentru popie, cum chite§te Smaranda ;
23

cd si popiea are multe nacMale, e greu de purtat. $i decat


n'a fi cum se cade, mai bine, sd nu fie. Dar cartea iti aduce
si oarecare mangaiere. Eu sä nu fi stiut a ceti, demult
as fi Innebunit, cate am avut pe capul meu. Insd deschid
Vietile Sfintintilor si vdd atatea si atatea, si zic : Doamne,
multd räbdare ai dat alesilor tdi. Ale noastre sant flori la
ureche, pelangd cele ce spune in cArti. 5'apoi sä fie cineva
de tot bou, Inca nu este bine. Din cdrti, culegi multd inte-
lepciune ; si la dreptul vorbind, nu esti numai asà, o vacd
de muls, pentru fiecare. Baietul vdd cd are tiere de minte ;
si numai dupd cat a invdtat, cantä si citeste, cat se poate
de bine.
De aceste si altele ca aceste a voAt bunicul David
cu mama si at tata, mai toatd noaptea, Duminicd spre Luni
si Luni spre Marti ; cdci la noi manea cand venia din Pi-
pirig, la targ, sd-si cumpere cele trebuitoare.
lar Marti, des-dimineata, puse tarnitele si desagii pe cai
si legandu-i frumusel cu cdpästrul : pe cel de-al doilea de
coada celui intaiii, pe cel de-al treilea de coada celui al
doilea, pe cel de-al patrulea de coada celui al treilea, cum
ii leagA muntenii, a zis :
Ei, mdi $tefane si Smdränducd, mai rAmaneti cu sd-
nAtate, cd eu m'am dusu-m'am ; hai, nepoate, gata esti ?
Gata, bunicule, haidem I, zisei näcäjindu-md cu niste
costite de porc afumate 0 cu niste carnati fripti, ce mi-i
pusese mama dinainte. Si luandu mi rAmas bun dela pd-
rinti, am purces cu bunicul spre Pipirig. $i era un pui de
ger in dimineata aceea, de crapau lemnele. $i din sus de
Vandtori, cum treceam puntea peste apa Neamtului, bu-
Dicul in urrnd cu caii de cdpdstru si eu inainte, mi-au lu-
ntcat ciubotele si am cdzut in Ozana, cat mi ti-i bdietul !
Noroc de bunicul. Si scroambele ieste a voastre is pocite,
zise el, scotandu-md repede, murat pand la piele si inghetat
hdt bine, cdci ndboise apa In toate pärtile. $i iute mi-a
scos ciubotele din picioare-, cd se fäcuse bocnd. Opinca-i
bund saraca I Iti sede piciorul hodinit si la ger huzuresfi
cu dansa. $i pand a vorbit acesteaf eram si invälit inteo
saricd ghitoasä de Casina, bdgat inteo desagd pe cal, purces
pe drum si hai la Pipirig. $i cand m'a vdzut bunica, in ce
hal md aflam, ghemuit in desagd, ca un pui de bogdaproste,
cat pe ce sd se präpädeascd, plangand. Inca n'am vdzut asa
femeie, sd plangä de toate cele : era miloasd din cale-afard.
Carne de via nu manca in vieatd, tot din astA pricind ; 0
cand se ducea särbdtoarea la bisericd, bocià toti mortii din
www.digibuc.ro
24

tintirim, fie rudä, fie strdin, _MA deosebire. Bunicul Insd,


erà asezat la mintea lui ; t§i cduth de trebi, cum §tia el §i
rash pe bunica inteale sale, ca un cap de femee ce se gdsià.
Oiu, Doamne, Davide, cum nu te mai astarnperi : de
ce-ai scos bäetul din casd pe vremea asta ?
Ca sä te miri tu, Nastasie, zise bunicul, scotand o
piele de porc sdlbatic din cdmard §i croind cate-o pereche
de opinci, pentru Dumitru §i pentru. mine ; apoi le- a Ingurzit
frumos §i a petrecut cate o päreche de atä neagrd de pär
de cal prin cele nojite. $i a treia zi dupä asta, dandu-ne
schimburi §i cate douä pärechi de obiele de suman alb,
ne-am incAltat cu opincile bini§or, §i särutand maim bunicdi,
am luat-o prin Boboie§ti iar, cu bunicul §i cu Dumitru,
fratele mamei, cel mai mic, si suind pe la fundul Halducei,
am ajuns dupd un tarziu, in Färca§a, unde ne-a fost §i masul,
impreund cu pArintele Dumitru dela Paräul Garjei, care aveh
o gu§d la gat, cat o ploscA de cele mari si garaih dintr'insa
ca dintr'un cimpoiu, de n'am putut inchide ochii de rdul
sdu, mai toatd noaptea. Nu erh vinovat bietul preot ; §i
dupd cum spuneh §i el, e mai räu de cei ce au gu§a in cap
decal de cei ce o poartd pe dinafard...
A doua zi, am purces din Färca§a, pe la Borca, spre
Phrdul Garjei §i Cotarga§, *lace am ajuns si la Bro§teni.
$i dup.-ace ne-a a§ezat bunicul in gazdä, cu toatd cheltuiala
lui, la una Irinuca, apoi ne-a dus pela profesor §i pela
bisericd, de ne-a Inchinat pela icoane ; §i pe urmd ne-a Mat
cu sändtate si s'a intors acasA, trimitindu-ne din cand in
and, cele trebuitoare,
$1 satul Bro§teni fiind imprd§tiat, mai ca toate satele
dela munte, nu se ru§inh lupul §i ursul, a se ardth ziva-
miaza-mare prin el ; o casA ici sub tihdraea asta, alta din-
colo de Bistritä, sub altd tihdraie -.. md rog, unde i-a venit
omului indämanä, sd §i-o facd. $i Irinuca aveh o cocioabd
veche de barne, cu ferestile cat palma, acoperitä cu scan-
dud, Ingräditä cu rdzlogi de brad §i asezatd chiar sub
munte, pe malul stang al Bistritei, aproape de pod. Irinuca
era o femeie, nici tanärä, nici tocmai bdtrand ; aveh bärbat
§i o fatA balcazd §i lälaie, de-ti erà fricd sd inoptezi cu
dansa in cask Noroc numai cd de Luni dimineatd §i pand
Sambdtd seara, n'o mai vedeai ; se duceh cu tatd-säu in mute
la fAcut ferestreh, §i lucrh toatä sdpamana ca un bärbat,
pentru nimica toatd : doi oameni, cu doi boi, la vreme de
lama, abia i§i puteau scoate mdmäliga. Ba la multi se
intamplh, de veneau SambdtA noaptea cu cate un picior frant
www.digibuc.ro
25

sau cu bou stalciti, i aceasta le erà cd§tig pedeasupra.


Cocioaba de pe malul stang al Bistritei, bArbatul, fata
boii din pAdure, un tap si cloud capre slabe §i raioase
ce dormeau pururea In tindA, era toatd averea Irinucdi.
Dar si asta-i o avere, când e ornul sAnAtos. Insd, ce Ind
priveste ? Mai bine sA ne cAutdm de ale noastre.
Noi, cum a plecat bunicul, a doua zi, ne- am dus la §coald ;
vAzAnd profesorul cd purtdm plete, a poruncit unuia dintre
scolari, sd ne tundd. Când am auzit noi una ca asta, am In-
-ceput a plânge, cu zece rânduri de lacrdmi si a ne ruga de
loti Dumnezeii, sd nu ne slutiascd. Dar t'ai gdsit ; profesorul
a stat langd noi, Wand ce ne-a tuns chilug. Apoi ne-a pus In
rAnd cu ceilalti scolari si ne-a dat de Invdtat, dupd puterea
-noastrd ; Intre una-alta si Ingerul a strigat" pe din afard.
Si am dus-o noi asà. panäla Miezii-PAresii. 5i unde nu ne
-trezim intr'o bund dimineata plini ciucuri de rde cdpreascA
dela caprele lrinutdi. Ei, ei ! ce-i de facut ? DascAlul nu ne
-mai primid In scoald, Irinuca nu ne putea vindeck pe
bunicul n'avea cine-1 Instiinta, merindele erau pe sfArsit :
eau de-noi !
Nu stiu cum se IntAmpld, cd aproape de Buna-Vestire,
unde nu dd o adult ca aceea, §i se topeste omdtul, §1
curg pArdele, si se umfld Bistrita, din mal In mal, de cat
pe ce sA iee casa IrinucAi. Si noi pe cAldurile cele, ne un-
geam cu lesie tulbure, sedeam afard la soare, cu pielea
val.& pand se usca cenusa pe noi si apoi ne bdgam In
Bistrita, de ne scAldam. Asa ne iniatase o babd sA facem,
-c a sd ne treacd de rAie. VA' puteti Inchipui ce vra sd zicd a
te scAldà In Bistrita, la Brosteni, de doud ori pe zi, tocmai
In postul cel mare. Si nici tu junghiu, nici tu friguri, nici
altd boald, nu s'a lipit de noi ; dar nici de râie n'am scApat.
Vorba ceea : Se tine ca ilia de om. Intr'o zi, fiind Irinuca
dusd In sat §1 având obiceiu a sedeà uitatd ca fata vdtdma-
nului, noi n 'avem ce lucrà ? Ne suim pe munte, la deal de
.casa ei, cu cAte o bucatd de rdzlog In mând ; si cum curgeau
pArdiele grozav, mai ales unul alb cum li laptele, ne pune
dracul de urnim o stand' din locul ei, care era numai In-
linatd ; i unde nu porneste stânca la vale, sAltând tot mai
sus de un stat de orn ; si trece prin gardul i prin tinda
pela capre, si se duce drept In Bistritd, de clocotià
apa. Asta erà In SAmbAta lui Lazdr, pe la amiazi. Ei, ei I
ce-i de fAcut ? Gardul si casa femeii ddramate la pamânt,
o caprd ruptd In bucAti, nu-i lucru de sagA. Uitasem acum
rdie si tot, de spaimd.
www.digibuc.ro
26

Strange repede ce mai ai, OM cand nu vine baba §i


hai sä fugim cu pluta ceea la frate-meu Vasile, In Borca,
zise Dumitru ; cAd plutele incepuse a umblà. In§facAm noi
te mieri ce mai aveam, ne ducem degrabä la plutä §i plu-
ta§ii de cuvant, §i pornesc. Ce a fi zis Irinuca, in urma
noasträ, ce n'a fi zis, nu §tiu ; dar §tiu atata, ca eram cu
ghiata 'n spate, de fricA pan'am ajuns la Borca, unde ne-a
fost §i masul. lar a doua zi, In Duminica de Florii, des-
dimineatä am plecat din Borca, pe Plaiul-BAtran, impretind
cu doi plAie§i cAlAri, spre Pipirig. Era o zi frumoasa In
Duminica aceia §i plAe§ii spuneau, cd n'au mai apucau a§à
primAvarA de vreme, decand Is ei.
- Eu cu Dumitru insa, o duceam intr'un cantec, strangand
viorele §i topora§i depelangA plaiu §i mergeam tot zbur-
dad §1 harjonindu-ne, de par'cA nu eram noi raio§ii din
Bro§teni, care fAcusem atata bucurie la casa Irinucäi. Si mer-
gand noi tot a§a, cam pela amiazA, deodata s'a schimbat
vremea cea frumoasä, trite() vijelie cumplitA, sA rästoarne
brazii la pAmant, nu altd-ceva. Pe semne, baba Dochia nu-§i
lepädase toate cojoacele. Incepe a burà, apoi o Intoarce
In lapovitA, pe urmd o dd In frig §i ninsoare cum se cade, §i
"Intr'un buc (clipA), ne astupa calea, de nu §tiai incotro sä
mergi. Si tot ninsoare §i Oda pan5. in pamant, de nu se
vedea om pe om, aläturea fiind.
A§A-i -cd s'a deochiat vremea, zise unul dintre plde§i,
oftand. MA mieram eu, sa fi mancat lupul iarna asta a§a de
In pripA. Depela IntercAtori, am präpädit drumul. De acum
s'o luam de-a chioara, §i unde ne-a fi scris, acolo vom ie§i.
1-auziti glasul unui coco§, zise celälalt plae§. Haideti
s'apucam Intr'acolo §i poate sä e§im In sat, undeva.
Si ne coboram noi, §i ne tot coboram, cu mare greutate, pe
ni§te povarni§uri primejdioase ; §i ne incurcAm pintre ciritei
de brad, §L caii lunecau §1 se duceau de-a rostogolul, §i eu
cu Dumitru mergeam zgribuliti §i plangeam in pumni de
frig ; §1 plAe§ii numai icneau, §i-§i mu§cau buzele de frig §i
necaz ; §i omatul se pusese pe une-locuri Oa la brat' §i
Incepuse a Innopta, cand am ajuns Trite() InfundAturA de
munti, unde se auzeà rAsunand glasul unui pArAua§ ce venea
ca §i noi din deal in vale, prAvAlindu-se §i izbindu-se de
cele stanci, fail vointa sa... Numai atata, cd el a trecut mai
departe In drumul sAu ; iar noi am stat pe loc §1 am pus-o
de mAmAligA, WA apA.
Ei, mAi bAeti, ia amit trageti la aghioase, zise un
plAe§, scApArand §i and foc unui brad. .
www.digibuc.ro
27

Ce ti-i scris, In frunte ti-i pus ; chef §i voe bung, zise


celalalt, scotand o hrinca Inghetatä din desagi, parpalind-o .
pe järatec §1 dandu-ne §i nouä cate-o harchinä. Si asa lu-
necà hrinca aceea de usor pe gat, par'ca era unsä cu unt I
Dupace ne-am pus bine-rau gura la cale, ne-am covrigat
Imprejurul foculu4 si de-asupra ninsoare, dedesupt udeala ;
pe-o parte Inghetai, pe una te frigeai, ca la vremea §i locul
acela. $i tot chinuindu-ne asà, era sä ne pasca alt päcat : cat
pe ce sa ne toropeasca bradul aprins, de nu baga de seamä
unul dintre pläesi. Pesemne, blästamul Irinucai ne ajunsese.
In sfasit, se face si ziuä, i (dupa ce ne spalam cu omat
si ne inchinam dupa obiceiul crestinesc), pornim apoi Clk
plaesii la deal, pe unde ne coborIsem. Ninsoarea mai mce-
tase, si dupa multa trudd am gäsit drumul ; si hai, hai 1 hai,
hai catra sara am ajuns la bunicul David, in Pipirig.
cand ne-a vazut bunica, de bucurie a si tras un bocit.
David al meu are de gand sä ma bage de vie In mor-
mant, cu apucaturile lui, cum vad eu. laca ce ranä-i pe dansii,
sarmanii baeti ! Cum i-a mancat râia prin straini, mititeii
Si dupace ne-a cainat si ne-a plans bunica, dupg. obiceiul
ei,§i dupace ne-a dat de manCare tot ce avea mai bun si
ne-a indopat bine, degraba s'a dus in cAmara, a scos un
ulcior cu dohod de mesteacan, ne-a uns peste tot trupul din
crestet pana In tälpi si apoi ne-a culcat pe cuptior, la cal-
-dui-A. $i tot asa, ne-a uns de ate doua-trei ori, pe zi co
noapte, 'Ana ce In Vinerea-Seaca, ne-am trezit vindecati
tafta. Dar pana atunci a venit si veste dela Brosteni, despre
stricaciunea ce facusem, si bunicul, fàrä vorba, a multämit
pe Irinuca cu patru galbeni. Apoi In Sambäta Pastilor m'a
trimes la parinti, acasä, In Humulesti. $i In ziva de Pasti
am tras un Ingerul a strigat" la biserica, de au rams toti
oamenii cu gurile cascate la mine. $i mamei, Ii venia sä
ma inghitä de bucurie. $i parintele loan m'a pus la masa
cu dansul, i Smärändita a ciocnit o multime de ouä rosii
cu mine. $i bucurie peste bucurie, venià pe capul meu. lar
la Invierea a doua, nu mi-a mai mers asà de bine ; caci
toate fetele din sat, viind la biserica si unele din ele fiind
mai dracoase, cum au dat cu ochii de mine, le-a si bufnit
rasul §i au inceput a-mi zice :
Tunsul felegunsul,
Tunsul felegunsul,
Cânii dupà dansull

www.digibuc.ro
AMINTIRI DIN COPILARIE
II

Mama. Sbenguiri cu frate-stiu Zahei. Obiceiuri


de sárbitori. Popa 0§lobanu. Mo4 Chiorpec
Ciubotarul. Mitu§a Mdrioara. Alte piltanii.
Nu §tiu altii cum sant, dar eu, cand ma gandesc la locul
nastereii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul
hornului unde lega mama o sfoara cu motocei la capät, de
crapau matele jucandu-se ca ei, la prichiciul vetrei cel humuit,
de care ma tineam cand Incepusem a merge copacel, la cup-
tiorul pe care ma ascundeain, cand ne jucam noi baetii de-a
mijoarca, si la alte jocuri si jucdrii, pline de hazul §i farme-
cul copilaresc, parcd'mi saltä §i acum inima de bucurie ! Si,
Doamne, frumos era pe atunci, cad, §i parintii §i fratii si
surorile Imi erau sänätosi §1 casa ne era indestulatä, §i copiii
,§i copilele megiesilor erau deapururea In petrecere cu noi,
§i toate tmi mergeau dupd plac, färd leac de suparare, de
parca era toata lumea_ a mea.
Si eu eram vesel, ca vremea cea build §i sturluibatic §i
copildros, ca vantul In turbarea sa.
Si mama, care era vestita pentru nAzdravaniile sale, Imi
zicea, cu zambet uneori, cand Incepea a se ivi soarele dintre
nori, dupa o ploaie indelungata : Ie§i copile cu parul Man
afard si rade la soare, doar s'a indrepta vremea". Si vremea
se Indrepta, dupa rasul meu . .
Stia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, caci eram
feciorul mamii, care si ea, cu adevarat cd §tia a face multe
vi mari minunatii: alunga nourii cei negri de pe deasupra
satului nostru §i abatea grindina in alte parti, Infigand
toporul in pamant afara, dinaintea usii ; Inchega apa numai
co dota picioare de vaca, de se Incrucea lumea de mirare ;
batea pdmantul sau paretele sau vreun lemn, de care mä
palearn la cap, la mand sau la picior, zicand : Na, na I"
si indata-mi trecea durerea....
www.digibuc.ro
29

Dud vuia In sold tAciunile aprins, care se zice a face


a Out si vreme rea, sau Gaud tiuia tAciunile, despre . care
se zicea cA, te vorbeste cineva de rAu, mama It mustra acolo,
In vatra focului, si-1 buchisa cu clestele, sA se mai poto-
leascA dusmanul ; mai mult cleat atata oleacA de nu-i
venea mamii la socotealA cAutAtura mea, IndatA pregAtea, cu
degetul imbAlat, putinA tinA din colbul adunat pe ospasul
IncaltArii ; ori mai IngrabA lua funingenea dela gura sobii,
zicand : Cum nu se deoache cAlcaiul sau gura sobii, 'Asa
SA nu mi se deoache copilasul :" $i-mi fAcea apoi cate un
benghiu (boghet) in frunte, ca sA nu-si prApAcleascA odorul L..
$i altele multe IncA facek
Asa era mama In vremea copilAriei mele, plind de minu-
nAtii, pe cat mi-aduc aminte ; si-mi aduc bine aminte, cAci
bratele ei m'au leganat, and ii sugeam tata ei cea dulce
si mA alintam la sanu-i gangurind §i uitandu-mA in ochii
ei, cu drag 1 $i sange din sangele ei §i carne din carnea
ei, am imprumutat ; si a vorbi dela dansa am invAtat ; iar
intelepciunea dela Dumnezeu, cand vine vremea de a pricepe
omul, ce-i bine si ce-i rAu.
Dar vremea trecea cu amAgele i eu cresteam pe nesim-
tite ; si tot alte ganduri imi zburau prin cap si alte plAceri
mi se desteptau in suflet ; si In loc de intelepciune mA
fAceam tot mai neastampArat si dorul meu era acum ne-
mArginit ; cAci sprmtar i inselAtor este gandul omului, pe
ale cdruia aripi te poartA dorul necontenit si nu te lasA In
pace, panA ce intri in mormant.
InsA vai de omul care se ia pe ganduri Uite, cum te
trage pe furis apa la adânci si din veselia cea mai mare,
cazi de-odatA In uricioasa intristare.
Hai mai bina despre copilArie sa povestim, cAci ea singurA
este veseld si nevinovatA. $i drept vorbind, acesta-i adevArul.
Ce-i pasA copilului, cand mama si tata se gandesc la
neajunsurile vietii, la ce poate sa le aducA ziva de maine,
sau cA-i frAmantA alte ganduri, pline de ingrijare. Copilul
.IncAlecat pe batul sau, gandeste cä se aflA cAlare pe un
cal din cei mai strasnici, pe care aleargA cu voie bunk si-1
struneste cu tot dinadinsul si rAcneste la el, din toatA inima
de-ti ia auzul ; si de cade jos, crede cA l-a trantit calul, si
pe bAt îi descArca mania, In toatA puterea cuvantului.
Asa eram eu la varsta cea fericitA, si asa cred cAisau fost
toti copiii, de cand ii lumea asta si pArnantul, mAcar sA
zicA cine ce-o zice.
and mama nu mai putea de obositA si se lAsa. cate-o
www.digibuc.ro
30

leaca ziva, sä se odihneasca, noi baetii tocmai atunci ridi-


cam casa In slava. and venea tata noaptea dela padurea
din Dumesnicu, inghetat de frig §1 plin de promoroacd, noi
11 speriam, sarindu-i In spate, pe Intuneric. *i el, cat era
de ostenit, ne prindea pe cate unul, ca la baba oarba",
ne ridica in grinda, zicand tata mare I" §i ne säruta
mereu pe fiecare. Iar dupa ce sd aprindea opaitul §i tata se
punea sa manance, noi scoteam matele de prin ocnite §1
cotrute §1 le flocaiam §1 le §motream dinaintea lui, de le
mergea colbul ; §1 nu puteau scapa bietele mate din mainile
noastre, pand ce nu ne sgaraiau §1 ne stupeau, ca pe noi.
Inca te uiti la ei barbate, zicea mama §1 le dai paiele 1
asa-i ? Ha, ha 1 bine v'au mai fdcut, pughibale spurcate ce
santeti ! ca nici o lighioaie nu se poate aciva pe langa casa,
de raul vostru. lacà, daca nu v'am sacelat astazi, fateti
otrocol prin cele mate §1 dati la orn, ca canii prin bat.
Ara ! d'apoi aveti la §tiinta, ca prea vd intreceti cu de-
deochiul. Acu§ ieu varga din coarda §1 va croiesc, de va
rnerg peticile.
la lasa-i §1 tu, mai nevasta, lasa-i ; ca se bucura §i ei de
-venirea mea, zicea tata, dandu-ne huta. Ce le pasa ; lemne
la trunchiu sant ; slänina §1 Mina In pod este deavolna ;
branza In putinä asemenea ; curechiu in poloboc, slava
Domnului ! Numai de-ar fi sanato§i sa mänance §i sA se
joace acum, cat Is mititei ; cA le-or trece lor sburaciunea,
and or fi mari §i i-or lua griJile Inainte I Nu te teme, ca
n'or scapa de asta. 'apoi nu §tii, ca este o vorba daca-i
sa se joace ; daca-i cal, sa traga, §i dacd-i popa, sa
citeascd
Tie omule, zise mama, a§a ti-i a zice, ca nu §ezi cu
dan§ii In casd toata ziulica, sa-ti scoata peri albi ; manca-i-ar
pamantul sa-i manance, Doamne iarta-ma I De-\ar mai veni
vara, sd se mai joace §i pe-afara ; ca tn-am säturat de ei,
ca de mere pädurete. Cate dracdrii le vin In cap, toate le
-fac; and Incepe a toca la biserica, Zahei al tau cel cuminte,
fuga §i el earl §i Incepe a toca în stative, de paraie pa--
retii casei §i duduie fere§trile. lar strop§itul de Ion, cu ta-
lanca dela oi, cu cleVele §i cu vätraiul, face o hodorogeala
§i un täräboi, de-ti ie auzul ; apoi 1§i pun, cate o toald In
spate §i ate un coif de hartie in cap §i cantd aliluiia §i
Doamtis miluie§te, popa prinde pe§te", de te scoate din casa.
asta In toate zilele de ate cloud, trei ori, deli vine
cate'odatd sa-i co§e§ti In bataie, dac-ai sta, sa te potrive§ti lor.
Poi, de, mai femeie, tot e§ti ta bisericoask de s'a
www.digibuc.ro
31

dus vestea ; incaltea ti-au fAcut i baietii biseria aici pe


loc, dupd cheful tau ;. mAcar cd-ti intrA biserica In cask de
departe ce-L.. De amit puneti-vd pe fdcut privegheri, de
toatd noaptea i parascovenii ate vA place, mdi bdeti, dacd
vi-i voia sl vd dee md-ta In toate zilele, numai colad de
cei unsi cu miere de la Patruzeci de sfinti i colivA, cu
miez de nucd.
Ei, apoi ! minte ai omule ? ma miram eu de ce's i ei
asa de cuminti, mititeii a tu le dai nas si le tii fiangul.
la priveste-i cum stau toti treji si se uitA tinta in ochii
nostril ; parcd au de gaud sd ne zugrAveasa. la sA-i fi
sculat la treabA, s'apoi sA-i vezi cum se codesc, se drAmbo-
iesc si se sclifosesc, zise mama. Hai ! la culcat, bAeti, cd
trece noatea ; voud ce vA pask and aveti de mancare sub nas.
Si dupd ce ne culcam cu totii, noi bdetii, ca bdetii, ne
luam la hArjoand, si nu puteam adormi de incuri, panA ce
era nevoitd biata mama sA ne faca musai ate-un surub-doud
prin cap si sä ne deie ateva tapangèle la spinare. Si tata,
sdturAndu-se ateodatA de atAta gAlägie, zicea mamii :
Ei taci, taci ! ajungd-ti de-amu, herghelie I Stiu, cA
doar nu's babe sA chiroteascA din picioare.
InsA mama, ne mai da atunci cateva pe deasupra incä si
mai Indesat, zicAnd :
Na-vd de cheltuialA, ghiavoli ce santeti ! Nici noaptea
sA nu pot odihni de incotele voastre ?
Si numai asa, se putea 1initi, biata mamA, de rdul nostru,
biatA sd fie de pAcate ! S'apoi, socotiti a se mAntuia numai
cu atAta ?
Ti-ai gAsit ! A doua zi dés-dimineatA le incepeam din
capAt ; si iar lua mama nAnasa din coardd i iar ne jnäpdia,
dar noi para bindiseam de asta ? Vorba ceea
Pielea rea §i rapAnoasä"
Ori o bate, ori o lasá".
Si ate nu. ne venea in cap, si nu faceam, cu vArf
Indesate, mi-aduc aminte, de para acum mi se IntAmpld.
Mai pasa de tine minte de toate-cele si acum asa, dacd te
slujeste capul, bade loane !
La CrAciun, and tdia tata porcul, si-1 parlea si-I opArea
si-I InvAlea iute cu paie, de-I Ifiddusea, ca sA se poatd rade
mai frumos, eu 1nalecam pe porc deasupra paielor, i fA-
ceam un chef de mii de lei, stiind cä mie are sa-mi dee
coada porcului s-o frig si besica s'o umplu cu grAunte, s-o
umflu i s'o zurAiesc, dui:A ce s'a uscat ; vai de
www.digibuc.ro
32

urechile mamei, pAnd ce nu mi-o spArgea de cap. Si sl


nu-mi uit cuvântul : Odatd, la un sfântul Vasile, ne prindern
noi câtiva MO din sat, sd ne ducem cu plugul ; cdci erarn
eu mdri§or acum, din pdcate. Si in ajunul sfântului Vasile,
toatd ziva am stat de capul tatii, sd-mi facd §i mie un buhaiu,
ori de nu, batar un harapnic.
Doame, ce harapnic ti-oi da eu, zise tata, de la o
vreme. N'ai ce mânca la casa mea ? Vrei sd te buseascd
cei nandraldi prin orndt ? Acu§ te descalt
VAzAnd eu cd mi-am aprins paie In cap cu asta, am
sterpelit-o de acasä, numai cu be§iCa cea de porc, nu cumva
sd-mi ieie tata ciubotele §i sA rAmAn de ru§ine inaintea
tovard§ilor. Si nu §tiu cum s'a IntAmplat cd, niciunul dintre
tovard§i n'avea clopot. Talanca mea era acasd ; dar ma
puteam duce s'o iau ? In sfAr§it, facem noi ce facem, §i
sclipuim de colea o coasd- ruptd, de ici o cârceie de tânjald,
mai un vdtrar cu belciug, mai be§ica cea de porc a mea,
pe dupd toacd, §i pornirn pe la case. S'o ludm noi dela
popa 0§lobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gAnd
sA umblam tot satul..,. CAnd colo, popa tdia lemne pe
trunchiu de afard §i cum a vAzut cd ne a§ezam la fereasträ
§1 ne pregdtim de urat, a Inceput a ne trage câteva nasteri
indesate §1 a zice : Ce ?
De-abia s-au culcat gäinile i voi ati §i Inceput ? Ia
stati oleacA, blestematilor, sd vd dau eu !
Noi atunci am pArlit-o la fugA. lar el svârr ! cu o scurtd-
turd In urma noastrd ; cAci era orn hursuz §i pâcli§it, popa
0§lobanu. Si din spaima aceea, am fugit noi mai jumdtate
din sat inapoi, fArd sd avem and ii zice popii :

Drele pe podele Cfite pene pe cuco§i


bureti pe 'Amp Atatia copii burduho§i".

cum obicinuiesc a zice plugarii, pe la casele ce nu-i primesc.


MA-i 1 al dracului venetic §i ciapan de popd, zicem
noi, dupd ce ne adundm toti la un loc, Inghetati de frig §1
spdrieti ; cAt pe ce era sd ne ologeascd boaita cea IndrA-
cad ; vede-l-am dus pe nAsAlie, la biserica Sfântului Dtimitru,
de sub cetate, unde sluje§te ; curat ucigd-1 crucea, l-a cold-
cit sd vie si sd §i facA budihacea caid la noi In sat. Fereascd
Dumnezeu, sd fie preotii nostril asa, cd nu te-ai mai infrup-
ta cu nimic dela Bisericd, In vecii vecilor I Si pAnd-1 mai
www.digibuc.ro
33

menim noi pe popA, pand-1 mai boscorodim, pand una alta,


amurge§te bine.
Ei, amù, cei de fdcut ? Hai sd intrdm ici In ograda
asta, zise Zaharia lui Gatlan, cd ne trecem vremea, stand
In mijlocul drumului. $i intrdm noi la Vasile-Anitei si ne
asezAtn la fereasträ, dupd obiceiu. Dar pared naiba vrAjeste :
cela nu sunä coasa, cA-i e frig ; celuia ingheatd mainile
pe carceie väru-meu Ion Mogorogea, cu vätrarul subtioarä,
se punea de pricind cd nu urà, §i numa-ti crApa inima In
tine de necaz ! UrA tu, Ind Chiriece, zic eu lui Goian ;
§i noi, mäi Zaharie, sd pufnim din gurd ca buhaiul ; iar
itilaiti sä strige : hdi, hdi. 5'odatä §i Incepeni. $i ce sd
vezi ? Unde nu se ia hapsina de nevasta lui Vasile - Anitei
cu cociorva aprinsd dupd noi ; cd tocmai atunci trägea
focul, sä dea colacii In cuptior. Vai, aprinde-v'ar focul, sd
vd aprindd, zise ea, burzuluitä grozav, dar cum se chiamd
asta ? In obrazul cui v'a Invdtat !"
Atunci noi, la fugd MO, mai dihai deck la popa
Dar bun pocinog a mai fost sraista, zicem noi, oprin-
du-ne In rdscrucile drumului, din mijlocul satului, aproape
de bisericd.
Inca una-doud de aestea §i ne scot oamenii din sat
ca pe ni§te läesi. Mai bine sä mergem la culcare. $i
dupd-ce ne arvonim noi §i pe la anul, cu jurdmânt, sä
umblAm tot Impreund, ne-am despärtit unul de altul, rdbe-
giti de frig si härhesiti de foame si hai fiecare pe la casa
cui ne are, cd mai bine-i pare. $i iac'asa ne-a fost umblarea
cu plugul, In anul acela.
D'apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros fAceam :
Cand punea mama .1aptele la prins, eu, fie post, fie cas-
legi, de pe-a doua zi §i Incepeam a linchi grosciorul de pe
deasupra oalelor si tot- asa, in toate zilele, pand ce dam de
chisleag. $i catid cAuta mama sä smAntaneascd oalele,
smAntaneste Smarandd, dacd ai ce Poate c'au luat stri-
goaicele mana dela vaci, mdmucd", ziceam eu, §ezand In-
cinchit i cu limba scoas'afard dinaintea mamii, jos langä oale.
Doamne, prinde'l-voi strigoiul cela odatd, la oala cu
smantand, zicea mama, uitandu-se lung la mine, §'apoi las I
Nänasa din grädinä are sd-i §tie de stire, de nu l-or putea
scoate din maim mea, tot neamul strigoilor §i al strigoaicelor
din lume.... Se cunoaste el strigoiul care a mâncat smantana,
de pe limbA UrIt mi-a fost In viata mea omul viclean
si lingäu, drept sd-ti spun, dragul mamii ; §i sd §tii dela mine,
P. S. S. Dr. Veniamin Poeitan-Ploe§teanu. Ion Creangä. 3.
www.digibuc.ro
34

ca Dumnezeu n'ajuta celui care umblä cu furti§ag, fie lucru


de purtat, fie de-a mâncarii, fie ori ce-a fi.
Ei, apoi ! unde-o plesne§te mama §i unde crapa ; zic
eu, In gândul meu, ca doar tot nu eram a§a de prost pan'pe-
acolo, sa nu pricep atâta lucru.
D'apoi cu mo§ Cheorpec ciubotarul, megie§ul nostru, ce
necaz aveam ba adica, la drept vorbind, el avea necaz cu
mine ; cáci una-douä, ma duceam la om §i-1 tot sucaleam,
sa-mi dee curele, ca sa-mi fac bici.
Si cele mai de multe ori &earn pe mo§ Chiorpec, rabuind
ciubotele cu dohot de cel bun, care face pielea moale, cum ii
bumbaml. Si daca vedea omul §i vedea, ca nu se poate
descotorosi de mine cu vorbe, ma lua frumu§el de barbie,
cu mâna stänga ; iar cu cea dreapta muia fele§tiocul In
strachina cu dohot, §i-mi trägea un puiu de rabuialä ca
aceea, pe la bot, de-i bufnia räsul pe toti ucenicii din
ciubotarie. Si când imi da drumul, ma duceam tot Intr'o
fuga acasä la mama, plângänd §1 stupind, In dreapta §i In
stänga.
Uite mama', Chiorpecul dracului, ce mi-a facut I
Doamne, parca 1-am Invatat eu, zicea mama, cu parere
de bine ; am sä-1 cinstesc, Ai a§a, când 1-oi IntAlni ; a §ezi
1ipca, pe unde te duci §i scoti sufletul din om, cu obrazni-
cille tale, u§ernic ce e§ti !
Daca auziam a§a, ma spalarn binipr pe la gull, §i-mi
cäutam de nevoie.... Si cum uitam ciuda, fuga iar la mo§
Chiorpec dupa curele ; §i el când ma vedea intränd pe u§e,
Imi zicea cu chef : He, he, bine ai venit, nepurcele ! $i
ilara ma räbuia, facându-ma de räs : §i eu iar fugeam acasä,
plängand, stupind §i blestemându-1; §i mama avea un chin
cu mine, din pricina asta.
Of ! de-ar veni iarna, sa te mai dau odatä la §coala
undeva, zicea mama, §i sä cer dascalului sa-mi dee numai
pielea §i ciolanele de pe tine.
Odatä vara, pe-aproape de mo§i, ma furi§ez din casä §i ma
duc, ziva-miaza-mare, la mo§ Vasile, fratele tatei cel mai
mare, sä fur ni§te cire§e ; cä numai la dânsul §i Inca la vre-o
cloud locuri din sat, era câte un cire§ varatec, care se cocea
palea de Dumineca mare. Si ma chitesc eu In mine, cum s-o
dau, ca sä nu ma panda. Intru mai Intâi In casa omului §1
ma fac a cere pe Ion, sa ne ducem la scäldat.
Nu-i acasa Ion zise matu§a Marioara ; s-a dus cu
mop-tau Vasile, sub cetate, la o chiva din Codreni, s'aduca
ni§te sumani.
www.digibuc.ro
35

Cdci trebue sd vd spun, cd la Humule§ti, torc §i fetele §i


§1 femeile §1 bärbatii §1 se fac multe giguri de sumani,
§i läi §i de noaten, care se vand, §i pänurd §i cusute, §i
acolo pe loc, la negustori armeni, veniti Inadins din alte
-targuri Foc§ani, Bacdu, Roman, Targu-Frumos §i de pe
.aiurea, precum §i pela iarmaroace, In toate pártile. Cu asta
se hränesc mai mult Humule§tenii, räzd§i färä pdmanturi §i
cu negustoria din picioare : vite, cai, porci, oi, branzl, land,
sare §i fäind de pdpu§oi ; sumane mari, genunchere,
särdace itari, bernevici, ame§oaie, ce le duceau Lunea
In targ de vanzare sau Joia pe .la mandstirile de maici,
arora le vine cam peste mand targul.
Apoi dar, mai rämai sändtoasä, mätu§d Mdrioard 1 Vorba
dinioarea ; §i-mi pare räu, tä nu-i väru Ion acasä ; cd tare-a§
fi avut placere sä ne scAldäm ImpreundDar In gandul meu :
Stii c'am nemerit-o ? Bine cd nu-s acasd; §i de n'ar veni
degrabd §i mai bine-ar fi "
scurt §i cuprinzätor, särut mana mätu§ei, luandu-mi
ziva bunk ca un bäiat de treabd, ies din cask tu chip
ca sä md duc la scaldat, Ind §upuresc pe unde pot, §i and
md trezesc In cire§ul femeii §I Incep a cdrabäni la
cire§e In sari, crude, coapte, cum se gäseau. 5i cum eram
ingrijit §i mä sileam sd fac ce-oi face mai de grabd, iacd
mätu§a Mdrioara c'o jordie in mand, la tulpina cireplui 1
Dar bine, ghiavole, aid ti-i scäldatul ? zise ea, cu ochii
holbati la mine ; scoboard-te jos, talharule, cd te- oi inväta eu !
Dar cum sä te cobori, cd jos era präpädeniel Dacd
vede ea §i vede, a nu md dau, zvrr ! de vreo doud-trei ori
cu bulgäri In mine, dar nu mA chite§te. Apoi Incepe a se
aburca pe cirq In sus, zicand Stdi, mäi porcane, cd te
.captu§e§te ea Märioara, acu§ 1" Atunci eu ma dau iute pe-o
.creangd mai spre poale, §i odatä fac : zup ! In ni§te cânepd
tare se intindea dela cire§ Inainte, §i era crudd §i pand la
brau de Inaltä ; §i nebuna de mätu§d. Mdrioara dupd mine ;
eu fuga iepurege prin canepd §i ea pe urma mea, pand
la gardul din fundul grädinii, pe care neavand vreme sä I
sar, o cotigeam Inapoi, iar prin canepd, fugind tot iepu-
reste, §i ea dupd mine, pand'n dreptul ocolului, pe unde-mi
era iar greu de sdrit ; pe deldturi iar gard, §i harsita de
indtu§ä, nu mä slábea din fugd, nici in ruptul capului 1 Cat
pe ce sä pue mana pe mine eu fuga §i ea fuga §i eu
iuga §i ea fuga, pand ce clätn toatä canepa palancd la pämant ;
sd nu spun minciuni, erau vreo zece, doudsprezece
präjini de canepä frumoasd §i deasd cum ii peria, de care
www.digibuc.ro
36

nu s'a ales nimica. Si dupd ce facem noi trebu§oara asta,


mdtu§a, nu stiu cum se incAlceste prin cânepd, ori se Impie-
decd de ceva si cade jos. Eu atunci, iute md räsucesc Intr'un.
picior, fac vreo cloud sárituri mai potrivite, mà asvarl peste
gard, de parca nici nu 1-am atins §i-mi pierde urma, ducân-
du-ma acasd si fiind foarte cuminte In ziva aceea...
Dar mai In deseard, iacd §1 mos Vasile, cu vornicul §i
paznicul, strigd pe tata la poartä, ii spun pricina chiamd
sA fie de fatA, când s'a ispd§i cânepa ì ciresele ; dci
drept vorbind, §i mo§ Vasile era un cdrpänos §i un puiu de
sgarAie brAnzd, ca §i mätusa Mdrioara. Vorba ceea : Au
tunat §i i-au adunat l" Ins& degeaba mai clämpAnesc eu din
gurd ; cine ce are cu munca omului ? StricAciunea se fäcuse,.
§i vinovatul trebula sd pläteascd: Vorba ceea : Nu pläteste
bogatul ci vinovatul I" A§a §i tata, a dat gloaba pentru mine
§i pace bund. Si dup.1 ce-a venit el ru§inat dela i§pasA, mi-a
tras o chelfäneald ca aceea, zicând :
Na I saturd-te de cirese I de-acum, sd §tii cd ti-ai mâncat
lefteria dela mine, spânzuratule ! Oare multe stricdciuni am
sd mai plAtesc eu, pe urma ta ?
Si iaca a§a cu cire§ile. S'a implinit vorba mamei, sdrmana,
iute §i degrabä, cd Dumnezeu n'ajutd celui care umbld ca
furti§ag". Insd, ce ti-i bund pocdinta, dupd moarte ? D'apoi
rusinea mea, unde o pui ? Mai pasa de dd ochi cu mdtu§a
Mdrioara, cu mo§ Vasile, cu vdrul Ion i chiar cu bdetii §1
fetele din sat ; mai ales duminica, la bisericd, la hord, unde-i
frumos de privit §i pe la scAldat, In Cierul Cucului, unde
era bäteli§tea flAcäilor si a fetelor, doriti unii de altii, toatd
sdptämâna, de pe la lucru.
Mà rog, mi se dusese buhul, despre pozna ce fAcusem.
N'aveai cap, sd scoti obrazul in lume, de rusine ; §i mai ales-
acum, când se ridicase câteva fete frumuseIe din sat la noi
§i incepuse a md scormoli §i pe mine la inimA. Vorba ceea :
Mdi loane, dragi ti-s fetele I
Dragi
Dar tu lor ?
$i ele mie....
Insd ce-i de fäcut ?...s'a trece ea §i asta ; obraz de scoartd,
si las-o moartd 'n pdpu§oi, ca multe altelele, ce mi s'au
Intâmplat In viatd....nu a§a intr'un an doi i deodatd, ci In
mai multi ani si pe rând, ca la moarä. Si doar mA §i ferearn
eu lute() pärere, sd nu mai, dau peste vre-o pacoste, dar parca
naiba md Impingea, de le fAceam atunci cu chiuita. Si tocmai-
mi-te I Indatd dupd cea cu cire§ile, vine alta la rând,
www.digibuc.ro
37

Mä treze§te mama inteo dimineatä din somn, cu vai-nevoie,


zicandu-mi : Scoalä dugIiu1e, Inainte de räsäritul soarelui ;
iar vrei sA te pupe cucul armenesc §i sä te spurce, ca sA
nu-ti mearga bine toatd ziva ?..."
Caci a§a ne amAgea mama, cu o put:4a care-§i fAcea
cuib de multi ani inteun teiu foarte batran §1 scorburos, pe
coasta dealului, la mos Andrei, fratele tatei cel mai mic. $i
numai ce-o auzeai vara :
Pu-pu-pup ! Pu-pu-pup !a des-dedimineatA, In toate zilele,
de vuia satul. Si cum md scol, Indatä mä §i trimite mama,
cu mancare In tarina, la ni§te lingurari ce-i aveam tocmiti
präsitori, tocmai In Valea Sack aproape de Topolita. $i por-
nind eu cu de-mancare, numai ce §i aud pupAza Pu-pu-pup 1
pu-.pu-pup ; pu-pu-pu-piip !"
Eu atunci, sd nu-mi caut de drum tot inainte ? MA abat
pe la tei, cu gand sä prind pupäza, cäci aveam grozavd ciudä
pe clansa : nu numai deck pentru pupat, cum zicea mama, ci
pentrucd mA scula In toate zilele, cu noaptea 'n cap, din
pricina ei. $i cum ajung in dreptul teiului, pun de-mancarea
jos In cärare, pe muchea dealului, mä sui inceti§or In tei,
care te adormea de mirosul... floarei, bag mana In scorburä.
uncle stiam, §1 norocul meu !.,. gäbuesc pupäza pe ouA, §i
zic plin de multumire Taci lelitd, CA te-am captu§it eu. li
rnai pupa tu §i pe dracu de-acuni !" $i and aproape sä scot
pupäza afarA, nu §tiu cum se face, CA mä späriu de creasta
ei cea rotatä, de pene ; cäci numai vAzusem pupdzd panA
.atunci, §i-i dau iar drumul In scorburä. $i cum stain eu §i
mä chiteam In capul meu, cA ,§erpe cu pene nu poate sa
-fie dupd cum auzisem din oameni, cA se and prin scorburi
ate odatä §i §erpi unde nu md Imbärbätez In sine-mi §1
iar bag mana, sd scot pupäza... pe ce a fi ;... dar ea, sAr-
mana, se vede cd se mistuise de frica mea, prin cotloanele
scorburii, undeva, cAci n-am mai dat de dansa nicairi ; para
intrase in pämant. Mdi ! anapoda lucru §'aiasta, zic eu, Inciu-
dat, scotand cdciula din cap §i tuflind'o In gura scorburii ;
apoi mä dau jos, caut o lespede potrivitA, mä suiu cu clansa
jar In tei, Imi ieu cdciula §i In locul ei pun lespedea, cu
gand c'a e§i ea pupAza de undeva, pand moi intoarce eu
din tarind. Dupd aceea, md dau iar jos §i pornesc rdpede
cu de-mancarea, la lingurari... $i ori cat oi fi mers eu de
-tare, vreme trecuse la mijloc, doar cat am umblat horhäind,
cine §tie pe unde, §i cat am bojbAit §i mocosit prin tei, sA
prind pupäza, §i lingurarilor, nici mai rAmane cuvant, li se
lungiserä urechile de foame, a§teptand. 5'apoi vorba ceea :
www.digibuc.ro
38

Tiganului, and i-e foame, cantä ; boierul se plimba cu mái-


nile dinapoi ; iar tdranul nostru, I§i arde luleaua §i mocnege
Intrinsul." A§a §i lingurarii no§trii ; cantau acum Indrä-
cit pe ogor, §ezdnd In coada sapei, cu ochii paianjeniti de
atdta uitat, sä vadd, nu le vine mancarea din cotrova ? CAnd,
pe la prânzul cel mare, numai iacätä-ind's §i eu, de dupd
un dâmb, cu mâncarea sleitd ; veneam nu veneam, auzindu-i
läldind a§a. §i cu chef... Atunci au §i täbärät balaurii pe
mine §i cât pe ce sä md InghitA, de nu era o chirandd mai
tânärd intre dan§ii, sd-mi tinä de parte.
Hauileo, mo 1 ogoiti-vä ; ce tolocaniti baietul ; cu tatdI
säu aveti ce-aveti ; iar nu cu dânsul.
Atunci lingurarii, ne mai puindu-§i mintea cu mine, s'au
a§ternut pe mâncare, Wand molcum. i scdpänd eu, cu obrai
curat, Imi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, md abat
iar pe la teiu, mä suiu Intr'ânsul, pun urechea la gura scor-
burii, §i aud ceva sbätändu-se inäuntru ; atun9i ieu lespedea
cu îngrijire, bag mâna §i scot pupdza, vldguitä de atâta
sbucium ; iar ouäle cand am vrut sd le ieu, erau toate numai
o chisdlita. Dupä asta, vin acasd, leg pupdza de picior cu
o ata, §'o Indosesc de mama, vrço-douä zile in pod, prin
cele putini harbuite, §i una §i cloud la pupdzä, de nu §tiau
cei din casd, ce tot caut prin pod, a§a des. Insä a doua zi,
dupa asta, iacd §i mätu§a Märitica lui mo§ Andrei, vine la
noi, c'o falcd In cer §i cu una In pämânt, §i se ia la cion-
dänit cu mama, din pricina mea :
Mai auzit-ai, dumneata, cumnatd, una ca asta, sä fure
Ion pupdza, care, zicea matu§a cu jale, ne treze§te des-dimi-
neata la lucru, de atâtia ani 1 Grozav era de turburatä §i
numai nu-i venea sä lacrämeze, când spunea aceste. i acum,
väd eu, cd avea mare dreptate mätu§a, cdci pupdza era
ceasornicul satului. Insd mama, särmana, nu §tia de asta,
nici cu spatele.
Ce spui, cumnatä ! Dacd 1-a§ ucide In bätaie, când a
afla cd el a prins pupäza s'o chinuiascd. De-amu, bine cä.
mi-ai spus. Las pe mine, cd ti-1 ieu eu la depänat.
Nici te mai Indoi despre asta, ctimnatä Smarandä,
zise matu§a, cd de zbäntuitul ista al dumitale, nimica nu
scapd. Ce mai atäta 1 Mi-au spus mie, cine I-au vdzut, cd
Ion a luat-o ; gatul imi pun la mijloc.
Eu, find ascuns In armed', cum aud unele ca aceste,
iute mä. sui In pod, umflu pupdza de unde era, saiu cu
tlânsa pe sub stre§ina casei §i mä duc deadreptul In targul
www.digibuc.ro
39

vitelor, s'o valid ; caci era tocmai lunea, Trite() zi de targ.


Si cum ajung In iarmaroc, incep a ma purta tantos, prin-
tre oameni, de colo panä colo, cu pupaza in maná, ca de
doar si eu eram o lead) de fecior de negustor. Un mosneag
nebutl, c'o vitica de funie, n'are ce lucra :
De vanzare ti-e gainusa ceea, mäi Mete ?
De vanzare, movie.
Si cat cei pe dansa ?
Cat crezi i dumneate ca. face.
la ado'ncoa, la mosul, s'o dramaluiascd,
Si cum i-o dau In mama, javra dracului, se face a o ca-
uta de ou, §i-i desleagä frumusel ata dela picior ; apoi mi-o
arunca. In sus, zicand : Iaca poznä, c'am scapat-o !" Pupaza,
zbrr ! pe-o dugheand §i dupd ce se mai odihneste putin, I§i
ia apoi drumul spre Humulesti, si ma lasá mare si de vreme
cu lacrimile pe obraz, uitandu-mä dupä dansa ! Eu atunci,
hat ! de sumanu mo§neagu1ui,... sd-mi pläteasca pasarea,
Ce gandesti dumneata mosule ? Te joci cu marfa
omului ? Dacä nu ti-a fost de cumparat, la ce i-ai dat
drurnul ; ca nu scapi nici cu giunca asta de mine. Intele-
s-ai ? Nu-ti pae lucru da §agä. Si ma bagam In ochii moe-
neagului §i facem un taraboi, de se stransese lumea ca la
comedie Imprejurul nostru ; da, iarmaroc nu era ?
Dar stii ca e§ti amarnic la viata, mai Mete, zise
mosneagul dela o vreme, razand. In ce te bizui, de te In-
darjesti asa, nepoate ? Deci 1 nu cumva ai pofti sa-mi iei
vitica, pentr'un cuc armenesc ? Pe semne cä te mananca
spinarea, cum vad eu, mai ,tica ; si ia acus te scarpin, daca
vrei ; ba s'un topor iti fac, daca ma crezi, de-i zice aman
puiule !" and ii scapa din mâna mea.
Da pace baetului, movie, zise un Humule§tean de-ai
no§tri ca-i feciorul lui Stefan a Petrei, gospodar dela noi
din sat, §i ti-i gäsi beleaua cu dansul pentru asta...
He, he ! sa fie sanatos dumnealui, orn bun, d'apoi
chitesti durnneata a nu ne cunoastem noi cu Stefan a
Petrei ? zise mo§neagul ; chiar mai adinioarea, 1-am vazut
umbland prin 0.rg, cu cotul subsuoara, dupa cumparat
sumani cum Ii e negustoria ; §i trebue sa fie pe-aici pe
undeva, ori In vre'o dugheanä la baut aldäma§ul. Apoi bine
ca stiu al cui esti, mai Va. Ian stai oleaca, sa te duc eu
la tatal-tau §i sa vad, el te-a trimis cu pupazi de vanzare,
sd spurci iarmarocul ?
Toate ca toatele, dar cand am auzit eu de tata, pe loc
mi s'a muiet gura, apoi Incet-Incet m'am furisat printre
www.digibuc.ro
40

oameni §i unde-am croit-o la fugd spre Humule§ti, uitându-


mA inapoi, sA vdd nu mA ajunge mo§neagul ; cdci Imi era
acum a stApare de dânsul. Vorba ceea : LasA-1 mdi 1 L'a§
lAsa eu, dar vezi cd nu mA lasA el acum 1 Tocmai a§a
pAtisem §i eu ; ba eram IncA bucuros cd am scApat 4iumai
cu atata. Bine ar fi s'o pot scoate la capAt, mAcar a§a,
cu mama §i mAtu§a Mdriuca", gândeam eu, bAtându-mi-se
inima ca'ntr'un iepure, de fricd §i de ostenald. $i and ajung
acasA, aflu cd tata §i mama erau du§i In târg ; §1 fratii imi
spun cu spaimA, cd-i poznA cu matu§a lui mo§ Andrei ; a
scurat mai tot satul In picioare, din pricina pupAzei din tei ;
zice cd i-am fi luat-o noi §i pe mama a pus-o In mare supd-
rare cu asta. ,,Stii cd §i matu§a Mdriuca e una din cele
care scoate mahrnurul din orn ; nu-i o ferrieie de Inteles, ca
mAtusa Anghelita lui mo§ Chiriac ; s'a mântuit vorba". $i
cum Imi spuneau ei Ingrijiti, numai ce §i auzim cântând In teiu :
Pu-pu-pup I pu-pu-pup 1 pu-pu-pup r.
Sord-mea Catrina, zice atunci, cu mirare :
1-auzi, bAditA ! Doamne, cum sunt uniia de nApAstuiesc
omul, chiar, pe sfânta dreptate :
Mai a§a, surioard 1 Dar In gandul meu : cand ati §ti
voi cAte-a pdtimit, sireaca, din pricina mea (§i eu din pricina
ei), i-ati plânge de mild".
Zahei MA ne lAsase vorbind §i se ca mai dusese In
târg, dupa mama, sa-i spuie bucurie despre pupAzd. $i a
doua zi, Marti, taman In ziva de lAsatul secului de postul
Sdn-Petrului, fAcând mama un cuptior zdravAn de alivenci
§i plAcinte cu poalele'n brâu §i pArpAlind ni§te pui tineri la
frigare §i apoi tdvAlindu-i prin unt, pe la prânzul cel mic,
chiaml pe matu§a MAriuca lui Mo§ Andrei la noi §i-i zice,
cu dragA inimA :
Doamne, cumndticd-hai, cum se pot InvrAjbi oamenii
din nimica toatä, luAndu-se dupd gurele rele l Ia poftim soro,
mai bine sA mâncdm ceva din ce-a dat Dumnezeu, sd cinstim
câte-un hahar de vin, in sAndtatea gospodarilor no§tri, §i :
Cele rele sä se spele
Cele bune sa s'adune ;
Vrajba dintre noi sà. piarä
$i neghina din ogoarä I
Cdci dac'ai sta sd faci vole rea de toate, zdu ar trebui,
dela o vreme s'apuci câmpii.
www.digibuc.ro
41

-- A§a, cumnatA dragA, zise mAtu§a MAriuca, strângAnd


cu nedumerire din umeri, and se punea la masa ; vAzut-ai
.dumneata ? SA mai pui altA data temei pe vorbele oamenilor I
Apoi incepem cu totii a mânca ; §i altii ca altii, dar
eu §tiu cà mi-am pus bine gura la cale, sa-mi fie pe
toatA ziva. Si IndatA ce m'am sculat dela masA, luAndu-mi
rAmas bun dela cAlcdie, fuga la scAldat ; §i când sar odata
voinice§te de pe-un mal nalt in stioalna, din gre§ald,
drept cu fata'n jos, numai scAntei mi s'au fkut pe dinaintea
ochilor, de durere, §i am crezut, cl mi-a plesnit pântecele,
nu altceva. Si dupd ce am iesit, cu mare greu din apA §i
m'am pus pe mal, tiindu-ma cu mAinile de inima, baetii
s'au strâns ciotcd Imprejurul meu ; §i m'au inmormântat cu
nisip, §i m'au prohodit cum §tiau ei, §1 de-abia mi-am venit
In simtire, peste vreun ceas ; §'apoi am inceput a mA scalda
In tihnA, pâta la asfintitul soarelui, potrivind-o sl vin
acasA, odatd cu vacile si spuind mamei, cd scapAndu-le va-
carul din ocol pe ale noastre, la amiazA, eu singur le-am
dus la pascut, si deaceea m'am IntArziat pAnd acum. Si
mama, cre§tind bunk crezdndu-le toate lAptoase, dupa rdbu§,
cum i le spusesem eu, cu magulele, m'a lludat de vrednicia
ce fkusem, §i mi a dat §i de mâncare. Iar eu, mâncând
lupe§te, ma faceam smerit si numai râcleam In mine, mi-
rându-mA tot atunci de ghibkia minciunilor ce potrivisem,
de-mi venea mai-mai sA le cred si eu singur, pe jumAtate.
laca asa se poate trivia omul, de multe ori, când nici
n'a gândit, dacA nu §tie a judeca bine. InsA iar ma intorc §1 zic :
Tot patitu-i priceput".
Intr'o zi pe-aproape de sâni-Ilie, se ingramadise, ca mai
intotdeauna, o multime de trebi pe capul mamei : ni§te
sumani sa-i scoatA din stative ; altii sa-i nivideasca §i sA
InceapA, a-i tese din nou ; un teanc de sumane croite, nalt
pand'n grinda, a§tepta cusutul ; pieptAnu§ii in WO, n'avea
cine-i tinea de coada ; roata §edea In mijlocul easel §i
canurd toarsA, nu era pentru bAtAturd I §'apoi vorba ceea :
,,Nu §edea,-cd-ti sede norocul" ; tevi de fkut la sucaIA ;
copil de Op in albie, pe langa altii vreo cinci sase, care
a§teptau sa le faci de manccre : treabd era acolo, nu in-
curcall ; §i Inca se cerea de graba, cad venea cu fuga,
iarmarocul de FAlticeni, care acela este, ce este. Si mA scoala
mama atunci mai de dimineata decdt alte dati, §i-mi zice,
cu toatA inima :
NicA, clragul mamii I vezi cd tatl-tu e dus la coask
cAci se scuturd ovAzul cela pe jos ; §i asemene, nu-mi vad
www.digibuc.ro
42

capul de trebi ; tu mai lasg drumurile i stäi langg mgmuca,


de-i fa tevi sl leaggna copilul ; c'apoi §i eu ti-oi lua dela
Falticeni, o palariuta cu tasmA §'o curAlusg, de cele cts
chimeriu, stii cole ca pentru tine.
Bine mama ; dar In gandul meu, numai eu tiam
Toate ca toatele ; dar la cusut si sgraduit sumane §i maL
ales la roatg, ma Intreceam cu fetele cele mari din tors ;
si din asta pricing, räutacioasa de Máriuca Savucului care
drept sa va spun, nu-mi era urlta facea adeseori In ciuda
mea, si-mi batea din pumni, poreclindu-mg Ion Torcalgtei,
cum II zicea unui tigan din Vangtori. lnsA pentru asta, tot
imi era dragg §i torceam Impreunä cu tignsa, la umbra
nucului lor, cgte o movila de drugi de canurg, de mg sgruta
mama, and i le arátam sara acasg.
A§a ne duceam bgetii §i fetele unii la altii, cu lucrul, ca
sA ne luam de wit, ceea ce la tara se chiama sezatoare,
si se face mai mult noaptea, lucránd fiecare al sau ; cutn
torceam eu de-a mai mare dragul, pe Intrecute cu Mgriuca,
si cum sfargia fusul rotii, asa-mi sfârgia inima'n mine, de
dragostea Mariucgi ! Martur Itni este Dumnezeu Si-mi aduc
aminte, ca odata, noaptea, la o clad de dezghiocat pApu-
soi, i- am scos Mariucgi un soarece din sân, care era s'o
bage In boale pe biata copilä, de n'as fi fost eu acoloc
D'apoi vara, In zilele de sarbatoare, cu fetele pe câmpie,
pe colnice si mai ales prin luncile si dumbrávile cele pline
de mandrete, dupa cules rachitica de facut gälbenele, sovârv
de umplut flori, dumbravnic si sulcina de pus printre straie,
cine umblg ?
Povestea cântecului
FA-mA, Doamne, val de tei
m'aruncA'ntre femei.
$i scurta vorbg, unde erau trei, eu eram al patrulea.
Dar când auzeam de leggnat copilul, nu stiu cum Imi
venea t caci tocmai pe mine cazuse pgcatul, sA fiu mai mare
tune frati. tusk ce era sa faci, and te roagg mama ? Dar
In ziva aceea, in care ma rugase ea, era un senin pe ceriu,
si asa de frumos si de cald Ong, ca-ti venea sA te scalzi
pe uscat, ca gainile. Vazând eu o vreme ca asta, am sparlit-o
la balta, cu gând rAu asupra mamei, cat Imi era de mama
si de necäjitä I Adevar spun, caci Dumnezeu e deasupra t
Dela o vreme mama, crezand prin livada, undeva, iese
afarg si incepe a striga, de da duhul
www.digibuc.ro
dintr-ânsa ; Joane
43

Mane ! Mane !" §i Ion pace ! Vazand ea a nu dau raspuns


de nicairi, lasA toate In pamant, §1 se ia dupa mine la
balta, unde §tia a ma duc ; §i and colo, ma vede tologit
cu pielea goala pe nisip, cat mi-ti-i gliganul ; apoi In
picioare, tiind la urechi cate-o lespegioara fierbinte rie la
soare, cu argint printransele §i aci saream Inteun picior,.
aci In celalalt ; aci plecam capul In dreapta §i la stânga,.
spuind cuvintele :
Aura§, pAcura§,
Scoate apa din urechi,
CA ti-oiu da parale vechi;
Si ti-oht spAla cofele
*i ti-oiu bate tobele 1
Dupl aceea, zvarleam pietrele, pe rand, In §tIoalna, unde-
ma scaldam, una pentru Dumnezcu §i una pentru dracu,.
Wand parte dreapti la amândoi ; apoi mai svarleam cateva.
de Incuiam pe dracul In fundul §tioalnei, cu bulbuci la,
gura ; §'apoi, hu§tiuliuc I §i eu In §tioalna, de-a cufundul, sa.
prind pe dracul de un picior, caci a§a ni era obiceiul A
facem la scaldat, de pe and (traia) Adam-Babadam. Dup i asta,
mA mai cufundam de trei ori In rand, pentru Tatal, Fiul §I
Duhul sf ant, §i Inca odata pentru amin. Apoi ma trageartt
Inceti§or pe-o coasta, la marginea baltii, cat mi-ti-i moronul
§1 ma uitam, pe furi§, cum se joaca apa cu picioruple cele
mandre ale unor fete, ce ghileau panza, din susul meu. Mai
frumos lucru, nici a se poate, cred !
Toate acestea le privea biata mama, uitatA cu mainile
subsuoara, cum e omul nacajit, de dupa un (Iamb de prund,
aproape de mine. Dar eu n'o vedeam pe dansa, cad erarrt
In treaba. In totului-tot, a fi trecut la mijloc, vreo jumatate
de ceas, cat a zabovit mama acolo, mai vr'o trei patru, de
and fugisem deacasa. §-ar fi trebuit SA Inceapa a mi se
puna soarele drept inima, dupa cum se zice, caci era trecut
de amiaza. Insa. eu, In starea In care ma aflam, fiind cuprins
de fericire, uitasem a mai traesc pe lume 1 In sfar§it, mama,
cat era ea de tare de cap, dela o vreme pierde rabdarea §1
vine, tiptil, In vArful degetelor, pe la spatele mele, cand
ma uitam la fete, cum va spun, imi ie toate hainele frumu§el
de pe mal §1 ma lasA cu pielea goala, In balta, zicându-mi
cu naduh :
Ii veni tu acasâ, coropcarule, dacA te-a razbi -Mama,
§'apoi atunci vom avea alta vorba. Si se tot duce.
Ei, ei 1 ce-i de WO, Mane ? Fetele dela ghilit, care vazuse
www.digibuc.ro
44

asta, numa-si dau ghiont, una alteia §i chicoteau pe. soco-


teala mea, de rgsuna prundul. lar eu intram in pgmant de
rusine §i cat pe ce sa ma Innec de ciuda ce-mi era ; si din
dragostea cea mare de mai adinioarea, imi venea acum sa
le strang de gat, nu altceva. Dar vorba ceea : Poti opri
vantul, apa si gurile oamenilor ?". Deaceea le-am lasat §i
eu pe fete sä rada, pana li s'a duce gura la urechi, §i
pandind vreme, pe and sed ele plecate si dau panza in
apa la ghilit, fac tusti 1 din baltg, s'o ieu la sanatoasa ; si
asa fugeam de tare pe prund, de sareau pietrile, pe care
le starneam cu picioarele, cat mine de sus. $i fuga, si fuga,
MA sg ma mai uit In urma, 'Ana ce dau Intre huditi, pe
drumul care ducea la noi acasa. Dar nu merg pe drum, de
rusine sg nu intalnesc vreun orn ; ci sar In gradina la
Costache, si merg tupilu§ prin pgpusoi ; apoi inteo huditg ;
si din hudita in gradina la Trasnea, si iar prin pgpusoi ;
15i cand aproape sa ies din grading, mg simtesc cainii lui
Trasnea, si la mine sa ma rupa. Ce-i de facut ? Auzisem
eu din oameni, ca dacg vrei sg nu te mu§te cainii si sg te
lese In pace, cum ii vezi ca sar la tine, sa te tupilezi jos
la pgmant si sa-i Iasi sa te latre, cat le place, WA sa te
urnesti din loc ; caci ei bat cat bat, si de la o vreme, te
pgräsesc si se duc. $i adevarat este, cgci asa am scgpat si
et' de cainii lui Trasnea, atunci and am dat peste pacat
ctt ei si ei cu mine. Noroz din ceriu pana'n pamant, ca nu
m'a prins melianul §i haramninul de Trasnea, care avea
mare ciuda pe mine, de and ma zapsise In gradina lui, la
fufat mere domnesti si pere santiliesti, cgci m'ar fi znopit
In bataie. S'apoi numai asta mi-ar mai fi trebuit acum, cat
eram de pricopsit 1 In sfar§it, dupg ce m'au läsat cainii lui
Trgsnea in pace, cum v'am spus, am sgrit In rgspintenele
unui drum, de acolo In gradina la noi, si atunci mi s'a
pgrut, ca ma aflu in sanul lui Dumnezeu, $i merg eu acum,
fall pasare prin papusoi, panA in dreptul ograzii si mg uit
printre gard, si vad pe mama cum se da in vant dupa trebi,
and In cast and -afara ; si-mi era mai mare mila de dansa,
dar §i de panteeele meu, cel stocit de apa, Mat imi era
milg. Vorba ceea : Mila mi-e de tine, dir de mine mi se
rupe inima, de milg ce'mi este". $i ne mai putand suferi
foamea, incep a mornai ugilit printre gard : Mamuca, iaca-
tg-ma's" 1 $'odata sar In ograda, ma infgtosez dina1ntea
marnei a§a chipos, cum eram, II apuc mana cu sila, o sarut
si zic, scancind : Mama bate-ma, ucide-mg, spanzura-ma,
fa ce stii cu mine ; numai da-mi ceva de mancare, ca mor
www.digibuc.ro
45

de foame ! Vorba ceea : Golatatea inconjura, iar foamea


da deadreptul". Ea atunci, cum e mama cu bunatate, se
uitä gali§ la mine, §i zice oftand
Bine-ti §ade, co§cogeme coblizan, sä umbli lelea pe
drumuri, In halul acesta, §i sä ma la§i tocmai la vremea asta,
f Ara leac de ajutor ! Hai de manancä, dar sa §tii, ca mi te-ai
lehamitit dela inima ; doar sä te porti de-acum tare bine, sa
mai fiu ceeace am fost pentru tine, dar nu §tiu zdu !
Si scurta vorba, vazand ca m'am pus rau cu mama ; ii
giuruiesc ca, ce-am facut n'oi mai -face ; apoi umblu tot cu
bini§oru pe langa dansa, §i nu ies din cuvantul ei afara,
nici cu fapta, nici cu vorba ; cáci vorba dulce, mult aduce" ; ,
la trebi's härnicut, cat se poate ; dereticam §i maturam prin
cask ca o fata mare, de n'avea mama grijä, cand se ducea
undeva. Si Inteo zi, vad ca ma saruta §i-mi zice cu blandete :
Dumnezeu sa te Inzileasca, lonicà, dragul mamei, §i
sa-ti dea toate darurile sale cele bogate, dacA te-i purta,
cum vad ca te porti de-o bucata de vreme Incoace.
Atunci eu, pe loc am Inceput a plange §i bucuria mea,
n'a fost proasta. Si mai multa mustrare am simtit In sufle-
tul meu, de cat oricand. Si de m'ar fi batut mama cu bate
gardurile §i m'ar fi isgonit dela cask ca pe un strain, tot
n'a§ fi ramas a§a de umilit In fata ei, ca atunci cand m'a
luat cu bini§orul. 5i sä nu ctedeti ca nu mi-am tinut cuvan-
tul, de Joi panä mai de apoi, pentru ca a§a am fost eu, rAb-
dätor §i statornic la vorba, in felul meu ; §i nu cä ma laud,
caci lauda-i : prin somn, nu ceream de mancare ; dach
ma sculam, nu mai a§teptam sa-mi deie altii ; §i cand era
de facut ceva treabä, o cam räream de pe-acasa. Si apoi
mai aveam §i alte bunuri : cand ma lua cineva cu räul, putina
treaba facea cu mine ; cand ma lua cu bini§orul, nid atata ;
iar cand mä Vasa de capul meu, faceam cate-o drägutä de
trebu§oara, ca aceea, de nici sfanta Nastasia, isbavitoarea
de otrava, nu era In stare a o desface, cu tot me§te§ugul
ei. Povestea ceea : ,Un nebun arunc'o piatra 'n balta, §i
zece cuminti, n'o pot scoate".
In sfar§it, ce mai atata vorba, pentru nimica toata ? la,
am fost §i eu In lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de
huma Insufletitä, din Humule§ti, care nici frumos pana la
douazeci de ani, nici cuminte pand la treizeci §i nici bogat
pana la patruzeci, nu m'am facut. Dar §i sarac a§a ca in
anul acesta, ca In anul trecut §i ca de and sunt, niciodatd
n'am fost !
www.digibuc.ro
AMINTIRI DIN COPILARIE
III

Humule§tii §i imprejurlmile. Popa Duhu §1 popa


0§1obanu. coala dela Folticeni. Pavil Ciubotarul
§i mo§ Bodringi.TrAsnea.Desfiintarea catihetilor.
Nu mi-ar fi ciudd Incaltea, cand ai fi §i tu ceva §i de te
mid unde, Imi zice cugetul meu ; dar a§A, un bot cu ochi
ce te gdse§ti, o bucatä de humd linsufletitd, din sat dela
noi §i nu te lasdi nima sä taci : asurze§ti lumea cu tdräniile tale 1
Nu md lasd, vezi-bine, cugete, cad §i eu sânt cm din
doi oameni ; §i satul Humule§tii In care m'am trezit, nu-i un
sat laturalnic, mocnit §i lipsit de priveli§tea lumii, ca alte
sate ; §i locurile cari Incunjurd satul nostru, Incd-s vrednice
de amintire. Din sus de Humule§ti vin Vândtorii Neam-
-tului, cu sämântd de oameni de aceia, cari s'au hartuit odi-
nioard cu Sobietzki, craiul Polonilor. Si mai din sus, mand-
stirile Secul §1 Neamtul,- altddatd fala bisericii române,
§i a doua vistierie a Moldovei. Din jos, vin satele Boi§tea §i
,Ohinddoanii, care injugd numai boi unguregi la cardle lor ;
unde plugurile rätnân singurele pe brazdd In tarina, cu sdp-
tâmânile ; priskile, fdrd prisdcar ; holdele, WA jitar ; §i nime
nu se atinge de ele ; iar oamenii din aceste sate, nu §tiu ce-i
judecata. Aproape de Boi§te vine satul Blebea, care mai
mult de jumdtate, dupd ce-§i scapd cdciula pe baltd, zice :
sd fie de sufletul tatei 1
Inspre apus-miazdzi, vin mänästirile : Agapia, cea täinuitä
{le lume ; Varaticul unde §i-a petrecut viata Brancoveanca
cea bogatd. §i milostivd, §i satele Filioara, häta§ul cdprioa-
relor cu sprincene, scdpate din mänästire ; Waltdte§tii cei
plini de salamurd ; §i Ceahldie§tii, Topolita §i Ocea, care
alungd cioara cu perja'n gut* tocmai dincolo peste hotar ;
iar spre Crivat, peste Ozand, vine Tdrgul Neamtului, cu
mahalalele Pornetea, de sub dealul Cociorva, unde la toatä
www.digibuc.ro
47

casa este Uvula mare ; Tutuenii, veniti din Ardeal, cari ma-
nanca slanina rancedä, se tin de coada oilor, lucreaza land
§i sant vestiti pentru teascurile de f acut oloiu ; §i Condrenii
cu morile depe Nemti§or §i piuäle de facut sumani. lar dea-
supra Condrenilor, pe varful unui deal nalt §i plin de ti-
häräi, se afla vestita Cetatea Neamtului, Ingraditä cu pustiu,
acoperità cu fulgere, locuita vara de vitele fugarite de stre-
chie §i strajuita de ceucele §i vindereii, cari au gäsit-o bunä
de facut cuiburi IntrInsa... Dar asta nu ma prive§te pe mine,
Met din Humule§ti. Eu am altd treaba de facut : vreu
sa-mi dau sama despre satul nostru, despre copilária pe-
trecuta In el §i atata-i tot.
Cali Dornnitori §1 Mitropoliti s'au randuit la scaunul
Moldovei, de and e tara asta, au trebuit sä treaca mäcar
odata prin. Humule§ti spre manastiri. Apoi, unde pui cea-
land lume care s'a purtat prin satul nostru, §i tot lume mai
mull bogata. §i aleasa ; ma rog, la mänästirea Neamtului :
icoana fäcätoare de minuni, casa de nebuni, hram de Ispas
§i iarmaroc in targ, tot atunci ; apoi tot pe aici, treacat spre
iarmaroace : la Piaträ, de Duminica Mare §i la Folticeni,
de Sant-Ilie ; la Secu, hram de Taierea capului Sf. loan
Botezatorul ; la Agapia 'n deal, hram de Schimbarea la
Fata la Agapia 'n vale, hram de Sfintii Voievozi ; §i la
Varaticu, hram de Santa-Maria-Mare ; lume §i iar lume I
5i cate tarnosiri §1 sfintiri de biserici din nou ; §i eke so-
boare §i revizii de fete biserice§ti §i politice§ti ; §i cati
straini din toatä lumea, §i cate inimi purtate de dor ; §i Cate
suflete zdrobite §i rätacite n'au trecut prin satul nostru
spre mändstiri ? Lume, lume §i iar lume I si cate o§tiri
stäine §i o droaie de catane calari, tot Nemti de cei marl,
Imbracati numai In fir, au trecut In vremea copildriei mele,
cu säbiile scoase prin Humule§ti, spre mänästirile de maice,
dupd Natalita cea frumoasä ; §i au fäcut Nemtii mare tä-
raboiu prin manastiri, §i au rascolit de-a-fir-a-par toate chi-
liile maicilor, dar n'au ,gäsit-o, cad beciul privighitorului
Parvu din Targul Neamtului, putea sa täinuiasck la nevoie,
o Domnita. 5i noroc de Väräticence, cari au §tiut a-i dä-
moll, luandu-i cu bini§orul §i a-i face sà-§i bage sabiile In
teack spuindu-le ca cei ce scot sabia, de sabie vor pieri 1
Dar ce-mi bat eu capul cu craii §1 cu Imparatii, §i nu-mi
caut de copilariea, petrecuta In Humulegi §i de nevoile
mete ? A§a era cu cale, sä fac dela inceput ; dar am tinut
sä arat a Humulegenii nu-s traiti ca In barlogul ursului,
ci au fericirea de a vedea lume de toata mana.
www.digibuc.ro
48

La 1852, In ziva and s'a sfintit paraclisul spitalului din


Targu-Neamtului si s'a deschis §coala domneascd de acolo,
eu, impreunä cu alti baeti, isonari ai bisericii, stam aproape
de Ghica-Vodd, care era fata la acea serbare, incunjurat de
o multime de lume, si nu ne mai saturam privindu-I. Si el,
frumos la chip §i bland cum era, vdzandu-ne pe mai toti
dearandul, imbrdcati cu cdrne§uice cusute cu bibiluri, §i
albe cum e helgea, cu bondite mandre, cu itari de tigae
si Inatati cu opincute, spälati curat si pieptanati, cu ru-
§inea zugrävitä In fatä §i cu frica lui Dumnezeu In inimä,
aruncd o privire pdrinteascd spre noi, §i zise :
latä, copii, §coala §i sfanta biseria isvoardle man-
gâierii §i ale fericirii sufletesti ; folositi-va de ele §i vä. lu-
minati, §i pre Domnul läudati !
Aceste vorbe, rostite din gura domneascä, au brAzdat
adanc inima norodului adunat acolo, si fail intarziere, §coala
s'a umplut de bäieti doriti de invätätura, intre care eram
§i eu, cel mai bun de harjoand §i slävit de lene§ ; lene§ fárd
päreche md fäcusem, cdci mama, dupd catd mintea avea, nu se
indura sd mä mai trimitä acum nici la o cofä de apd, numai
sä invät carte §i sd md fac popd, ca pärintele Isaia Duhu,
profesorul nostru. Bun mai era si pärintele Duhu, cand se
AA In toane bune, Dumnezeu sd-1 ierte ! Pus-a el bäetii In
randuiald, cum nu mai vdzusem panä atunci ; cumpära-ni el
vara, din banii sdi, cofe de zmeurä §i feldefel de puricale,
de ni da sä mâncdm, si, mai In toatd Sambata, ne incärd.
In o droagd de-a Mandstirii-Neamtului si ne ducea la stä-
retie, sä cram esamen dinaintea staritului Neonil, un bätran
olog, care ne sfätuià cu duhul blandetei, sä ne tinem de
ceaslov §i psaltire. Cdci toate celdialte Invdtäturi, ziceà
el, sunt numai ni§te eretecii, cari mai mult amäräsc inima
si tulburd sufletul omului. Dar fost-a scris pärintelui Duhu,
sd nu asculte in totul sfaturile cuviosului starit, ci sd ne
invete §i Cate oleacä de aritmeticä, de gramaticd, de geo-
grafie §i din toate Cate ceva, dupd priceperea noastrd.
Odatd, venind pärintele Duhu supdrat foc dela mändstire,
ne dete la regula de trei, tema urmätoare :
Dacd o pail luatd pe nedreptul, iti mänancd o sutd
drepte, apoi vase mii de lei (leaf a mea pe an), care mi-a
oprit-o staritul Neonil, pe nedreptul, Cate parale drepte vor
manca dela Mandstirea Neamtului ?
Doudzeci si patru milioane de parale, cinstite pärinte, sau
sease sute de mii de lei ; rdspunse unul dintre noi, cu crida
la tabeld.
www.digibuc.ro
49

la sa-mi faca Nica 0§1obanu incredintarea, zise Orin-


tele Duhu.
Nicd 0§1obanu, ca de obiceiu, se scoalä In picioare, cat
mi-ti-i melianul §i se roaga de iertare, spuind c6-1 doare
capul. 51 atunci, nu §tiu cum li cade un urs mare din sail,
§i de-a dura prin clasä ; nu de cei pe cari-i joaca ursarii,
ci de mämäliga, umplut cu branzä, rotund, präjit pe järatic
§i (de) pus drept inimA, cand ti-i foame. BAietii dau sä-1
prindà, 0§lobanu se aruna In mijlocul lor, sa §i-1 iee ; §i se
face o chirfosald s'un ras In §coalä, din pricina ursului celuia,
de-i poznä. Atunci, par'cA-1 vAd cum s'a plesnit parintele
Duhu, cu palma peste frunte, zicand, c'un oftat antic :
Pe semne, päcatele mele cele mari §i grele m'au arun-
cat §i aici, sä invät ni§te toparlani salbatici. Mai fericit
erai de-o mie de ori, sä pa§ti porcii la Cogeasca-Veche,
lsaie, decat sä mai fi ajuns §i zilele aceste I lar tu, mogla-
nule de 0§lobene, care te robe§ti pantecelui §1 nu-ti dai
catu§i de putinä ostenealä mintii, te-i face popä, ca tatä-tdu,
cand s'or pusnici toti bivolii din manästirea Neamtului L.
0§1obanu, prost-prost, dar sl nu-1 atingä cineva cu cat e
negru sub unghie, cd-§i asvarle tarna dupd cap ca buhaiul.
Cum se duce sara acasä, §1 spune tätane-säu ce a zis Orin-
tele Isaia. 5'apoi, las' pe popa Neculai 0§lobanu, cad el nu
prea §tie multe ; sluje§te cate trei liturghii pe zi §i pome-
ne§te la hurtä : pe monachi §1 ieromonachi, pe stariti, pe
mitropolip §i pe soliile §i copiii Mr, de le merge colbul...
Inteo dimineatà, n'are ce lucrà pärintele Duhu ? lè pe
Teofan, alt cAlugär dela spital, §i se duc Impreund la bise-
rica Sfantului LazAr, de sub dealul cetätii. 5i cum infra In
biseria Incep a cdutà pricinä pärintelui 0§lobanu, care slujea,
cä nu se tine de tipic.
Tipic, boaite fatarnice ? la sä vA dau eu tipic, zise
pärintele 0§lobanu, läsand sfintele incolo ; ne-ati luat cu
§michirie pe Marele Mucenic Dimitrie, Isvoritorul de Mir,
§i ne-ati dat In locul acestui sfant vestit, pe LazAr, un Jidan
trenturos, care tot moare §i iar Invie ; §i invie §i iar moare,
de nu mai §tie nime de numele lui. Acesta-i hram ? 51 dupace
ne-ati calicit, luandu-ne mo§iea §i Inchizandu-ne biserica cu
zid, Inchideti acum In ciudä §i poarta spitalului ; ba pan O.
§i clopotele ni le-au oprit de tras canerii de doftori, tot
din pricina voastrà, de ni s'au Imprä§tiet poporänii ; nici
chioard de babd nu mai dä pela bisericd I 51 incä una : de
§eaizeci §1 mai bine de ani, decand slujesc preutia, voi aveti
P. S. S. Dr. Veniamio PocitaoPloeateanu. Ion CreangA. 4
www.digibuc.ro
50

sa ma invätati tipicul, pui de näparca ce santeti ? la stati


o leaca, &A va scot eu gargaunii din cap L. $i svarr ! cu
pravila cea mare, dupA calugari. Apoi, umflând un sfesnic
zdravan de alama, dupa dânsii ! sä-i afuriseasca... $i, na 1
parintele Duhu si Teofan §i-au präpädit papucii, fugind mai
mult pe branci decat In picioare ; chiar dupa tipic...
A doua zi, Nica Oslobanu, ca mai ba sa dee pela scoalä ;
dar nici pärintele Duhu pela biserica Stantului Lazar, ca
1-ar fi pironit pärintele Oslobanu pe cruce §1 1-ar fi pus In
poduli bisericii spre pastrare, cu parte din icoanele ramase
aici dela Cetatea Neamtului. $i mi se pare cd avea mare
dreptate bietul bätran ; cad In locul bisericii Sfantului
Lazar, fusese altA biserica de lemn, al Orel hram era sfan-
tul Dimitrie, f Acuta §i Inzestratä cu mo§ie de Vasile Lupu
Voivod, ca §1 cea dela noi, din Humule§ti. Insa. manastirea
Neamtului, band mehenghe, cand a facut spitalul din TArgu-
Neamtului, face §i biserica Sfantului Dumitru de piatra, Ii
schimbá hramul, numind-o Sfantul Lazar, o inchide cu zid
in cuprinsul Spitalului, si hramul Sfantului Dumitru 1-a pus
la paraclisul dela spital. Iar mo§ia preutilor a papat-o ca §i
pe mosia Humule§tii. $i de aici supärarea pärintelui Oslo-
banu ajunsese la culme ; A. nu vada samantä de cAlugär
pela biserica lui, ca-i potope§te I Ca prin urechile acului de
n'a fäcut mucenic pe pärintele Dahu, In local Sfantului
Dumitru, Izvorttorul de Mir.
Peste cateva zile dupä asta, auzim ca Nica Oslobanu s'a
dus sa Inv* la §coala catihetica din Fälticeni, vorba sa fie.
Vara-mett Ion Mogorogea, Gatlan, Trasnea §i alti cunoscuti
ai mei, se dusese tot acolo mai de malt ; bine Inteles, pe.
socoteala pungii pärintilor lor. Si eu, ramaind WA tovarasi
de ispravä, §i mai dandu-mi §i pärintele Isaia un puiu de
bate, a§à din senin, cilaiam pe mama, sa se puie pe langd
tata, ca doar m'a da §i pe mine la catihet ; macar a eram
un ghibirdic si jumätate.
Galbeni, stupi, oi, cai, boi si alte bagateluri dealde aceste,
prefacute in parale, trebuia sä dud dascalii poclon catihe-
tului dela fabrica de popi din Folticeni ; §'apoi lasa-te In
Conta sfintiei-sale, ca. te scoate poponet ca din cutie,...
Pentru mine Ina numai doua merte de orz §i cloud de ovas
a dat cui se cuvine, de am fost prima In Folticeni, cad
§coala erA numai de mAntuialA; boii sA iasA. AjungAnd
acolo toamna tArziu, m'am a§ezat In gazda la PavAl ciubo-
tarul din ulita RAdA§enii, unde erau §i ceilalti tovarA§i ai
mei. Catihetul, care fAceA ziva noapte §1 noaptea zi, jucAnd
www.digibuc.ro
51

stos, rar veniA pela scoalA. Noi, dacA vedeam ask ne duceam
§i mai rar ; dar nebunii stiu cl f Aceam de-ajuns. PavAl erà
holteiu si casa lui destul de IncApatoare Iditi §i paturi de
jurimprejur ; lângä sobd, altul ; §i toate erau prinse. IarA
gazda, robotind zi §i noapte, se proslAviA pe cuptior, Intre
§anuri, calupuri, astrAgaciu, bedreag, dichiciu si alte custfiri
tAioase, mu§cheA, piedecd, hascA §i clin, ace, sule, cle§te,
ciocan, ghint, piele, ata, hArbul cu cAlacan, cleiu si tot
ce trebue unui ciubotar. Cu noi sedeA si Bodrângd, un mo--
.neag f ArA cApAtAiu, InsA de tot hazul. Pentru putinA man-
are §1 cAte-oleacA de pa§cA de cea de trei odA la para, slujià
toatA casa ; tAiA lemne, atath focul, aduceA apA, mAturA, ne
spuneA la povesti, nopti intregi, sezând cu nasul In tAciuni,
§i ne cântA din fluer : Doina, care te umple de fiori, CorA-
bieasca, MAriuta, Horodinca, Alivencile, Tiitura. Ca la usa
cortului, Hori §1 alte cântece sculAtele ca aceste, de jucam
pAna ce asudau podelele §1 ne sAriA talpele dela ciubote cu
cAlcAie cu tot. CA doar acum o dAdusem §i eu pe ciubote.
Si din pricina lui Pepelea de mo§ BodrAngA, Paval mai nu
le puteA dovedi din cArpit ; ba si el, uneori, sArindu-§i din
minti, isi rupeA ciubotele ferfenitA, jucând Impreuna" cu noi.
OdatA venise lui Oslobanu randul sA cumpere lemne ; §i
-ask cu toatä arpanosia lui, iese câne-câneste In medean,
aproape de gazda noastrA, §i gAseste un taran dela Sasca,
pare-mi-se, ori dela Baia, cu un car incArcat cu lodbe de fag.
Cât cei pe car, bade ? zice Oslobanu, cAruia nu-i erA
.a cumpArA lemne, cum nu mi-i mie acum a mA face popd.
Trei husAsi, dascAle.
Ce spui, bädi§orule ; pentru un brat de lemne ? DacA
le duc In spate pe toate odatA pAn' acasA...
DacA le-i duce, dascAle, ti le dau degeaba.
nu, nu suguesti, bade ?
Nici o §aga, dasale ; sA vedem cum le-i duce si halal
sa-ti fie 1
Oslobanu iè atunci lemnele din carul omului cAte unul-
unul si le razdmA In picioare iângä bratu-i ; dupA aceea des-
cinge brAul depe lAngA sine §1 le ImprejurA, legAndu-le fru-
mu§ek sA nu se hrentuiascA ; apoi, sAltându-le si aburan-
du-le cam anevoie, le umflA 'n spate, §1 la gazdA cu dânsele.
Un bAetan nebunatic dealAturea, vAzAnd asta, zise cu glas mare :

Trascgle,
Be-he-he!
Dracul a te ie L.
www.digibuc.ro
52

lar täranul, fäcându-§i cruce, a rdmas cu gura cdscatA,


Mil sA ble§tiascd un cuvânt. Acum nu vd mai spun cat era.
de inarcat carul cu lemne, care la a§a loc, tinea pe vremea
aceea §apte lei §i jumdtate, §i cat era de mare §i de tare
Nicd 0§lobanu §i alti vr'o §aizeci ca dânsul, Intre cari multi
läsându-§i nevestele, câte cu doi-trei copii acasä In creierii
muntilor, venise la .Folticeni, sd se pricopseascd de Invätä-
turd... 5'apoi, carte se Invdta acolo, nu glumd : unii cântati
la psaltichie, colea, cu ifos :
Ison, oligon, petasti,
Dona chendime, homili.
pAnd ce rägu§iau ca mägarii ; altii dintr'o räsuflare spuneatt
cu ochii Inchi§i cele §apte taine din catihisul cel mare..
Gâtlan se certa §i prin somn cu uria§ul Goliat. Mustäciosul
Davidicd dela Färca§a, pand tipAria o mdmdligd, mistua de
spus pe de rost, rdpede §i fArd gre§, toatd istoria Vechiului
Testament de Filaret Scriban, Impartita In perioade ; i pro-
numele conjunctive de dativ §i acuzativ din gramatica lui
MdcArescu :
Mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le ; me-te-il- o, ne-ve-
i-le, mi-ti-i, ni-vi-li.
Ce-a fi aceea, ducd-se pe pustii 1 Uniia dondäniau ca ne-
bunii, pand-i apuca ameteald ; altii o duceau numai Inteun
muget, cetind pând le pieria vederea ; la uniia le umblau-
buzele par'cd erau cuprin§i de pedepsie ; cei mai multi um-
blau bezmetici §i stäteau pe ganduri, vdzAnd cum 1§i pierd
vremea, §i numai oftau din greu, §tiind cAte nevoi ti a§teaptd
acasd. Si turburare de cap §i frânturd de limbd ca la ace§ti
nefericiti dascdli, nu mi s'a mai dat a vedea, cumpiit me§-
te§ug de tâmpenie, Doamne fere§te I
De-a mai mare dragul sd fi privit pe Davidicd, flAcdu de
munte : cu barba In furculitä §i favorite frumoase ; cu ple-
tele crete §i negre ca pana corbului ; cu fruntea latA §i se-
nind ; cu sprincenele stufoase ; cu ochii mari, negri ca mu-
rele §1 scanteitori ca fulgerul ; cu obrajii rumeni ca dof
bujori ; nalt la stat, lat In spete, subtire la mijloc, mlädios
ca un mesteacAn, u§or ca o cdprioard i ru§inos ca o fata
mare. Dumnezeu sd-1 ierte ! cd n'avù parte, sd se preuteascd --,
a Murit, särmanul, Inaite. de vreme, inecat cu pronumele
conjuctive, peritu-le-ar fi numele sd le piard, cd au mâncat
juvaer de flAcau! Mai bunä minte avea Miräutd din Grumd-
ze§ti, care umbla trela-lela In puterea iernii pe la tärdbile
jidove§ti, intrebAnd : ba teacd de cosor, ba cApestre de purici,
www.digibuc.ro
53

ba cue de la corabia lui Noe, ba fragi si capsune pentru ci-


neva care pornise Inteadaos, ba cant& In pilda jidovilor :
Nu mi-i ciudà pe gdndac, C'a mâncat frunza de cruda :
C'a mâncat frunzA de fag ; N'a lAsat s5. odrilsleasa,
Dar mi-i ciuda pe omidà, Voinicii s5. se umbreasca.
$i alte drdcarii, ce-i träsniau in cap. Nebun era el, sä-si
piardä viata din pricina lui mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-ll-o, ne-
ve-i-le", ca DavidicA ?
Eu, ca si Mirduta, nu mä prea osteniam OM 'nteatata,
sA mor Invätand ; cA doar nu-mi plangeau copiii acasA, nici
dadusem catihetului, cel poclon mare Ora pe-acolo. Pentru
douA merte de orz si cloud de ovAs, nu era sä las copila
popei dela Folticenii-Vechi, nemangaiatä. AfarA de aceasta,
cand ma. uitam In oglindA, barbd §i mustete ca In palma; §i
doar le si parleam eu Inteo privire si le ungeam In toatá
sara, cu sAu amestecat cu muc de lumanare §i alunA arsä ;
clar degeaba muncA 1 $'apoi, intrat in asemenea §coala, mai
numai barba si punga, bat-o pustia, te fäcea sA calci a popä I
D'apoi lui Träsnea, säracul, ce-i pap sufletul cu grama-
lica l Odata imi zise el, plin de mahnire :
Stefänescu, (cAci asa mA numiam la Folticeni), astäzi
nu mai mergem la scoalä, cA nu §tiu tabla si vreau sa Invät
pe maine la gramaticA. MA rog tie, hai cu mine la camp spre
Folticenii-Vechi ; vom Inväta impreunA, sau Cate unut; eu
la gramaticä si tu, la ce-i vrea ; apoi mi-i ascultà, sA vedem
nu s'a prinde si de capul meu ceva ? Las cA nici la la celelalte
nu prea pot Invatà, cu slova asta noua care-a ie§it ; Insa afu-
Tisita de gramaticA Imi scoate peri albi, träsnit-o-ar fi s'o
träsneascd I Par'cA ai ce face cu dansa la bisericA ? Dar
dacd se cere 1... Am s'o ieu si eu din capat, si poate cu tine,
care ai trecut pela pärintele Duhu, sä mA pot deslu§i...
Fiindcä la Folticenii-Vechi era ceva mangaiere pentru
-mine, mä potrivesc lui TrAsnea si ne ducem Impreuna. $i
era un ger uscat prin luna lui Noemvrie, §i bated un van-
tisor subtire in ziva aceea, de-ti frigea obrazul I Cum ajun-
gem la camp, Träsnea se tologe§te pe-un hat, si lncepe la
gramaticA din capät, Intrebarea si räspunsul Intaiu :
Intrebare. Ce este Gramatica românil ?
Röspuns. Gramatica românA este artea ce ne invatA a vorbi §i
a scrie o limba corect.
lar In altA editie :
Gramatica este o inatatura ce ne arata modul de a
vorbi §i de a scrie bine intr'o limba.
www.digibuc.ro
54

Asta-i asta ; din ceaslov §i psaltire, §i acele bAlmujite Mu


ca vai de ele, sä treci la gramatica. i Inca ce gramaticA I.
Nu ca aceste de acum, posderie de gramatici, unele ratio-
nate", altele desvoltate" §i ticsite de complimente" care,
trebue spus fara compliment, TO explicA... Oa ce nu se
mai itttelege nimicA ; adica fAcute anume pentru copii, de se
joacA cu dansele, de ware ce sant L. InsA, ce folos 1 Peste
Träsnea n'a dat asemenea noroc... sä umble intr'ales... El,.
pdcatosul, uitati-vä ce fel de gramatica trebuià sa invete :.
artea, corect, intr'o limbd ; silaba numim un sunet deplin,
simplu sau compus cu una din consune, sau §i cu mai
multe consune, care Insd sA se pronunte cu o scoatere de
voace". lar in altd editie : Prin silabd intelegem rostitura
unei pärti de cuvant §. C. 1."
Ei, ei 1 deacum drege-ti voacea" §i descurca-te, InAl
Träsne, dacd poti. Iar la a treia pagina, Indatä alta näsbatie
Intrebare. Cate pall are gramatica romana ?
Rdspuns. Gramatica romana are patru parti, care sunt :
1. Etimologia, 2. Sintaxa, 3. Ortografia §i 4. 'Pro
zodia.
lntrebare. Ce ne Inv* fiecare din pärtile aceste ?
Rdspuns. 1. Etimologia ne Invata a cunoa§te partile vorbei, adica
analizul gramatical.
2. Sintaxa ne Invata a lega partile vorbei, dupa. firea
limbii noastre, adica sintezul gramatical.
3. Ortografia ne Invata a scrie bine, adica dupa regu
file gramaticii.
4. Prozodia ne invata a accenta silabele §i a le rosti
dupa. firea cuvintelor §i scopul ce-1 avem In vorbire.
Apoi : mi-ti-i, ni-vi-li, me-te-il-o, ne-ve-i-le, §i alte znoave
hAzoase ca aceste. Mai bune la socotealä, ca. §i Trasnea
erà inaintat In varstä, bucher de frunte §i tamp In felul
sail ; ca profesorul, care §i el se mira cum a ajuns profesor,.
ziceA : Luati de ici pand ici", cum mi se pare ca se mai
face pe unelocuri §i astdzi, §1 poate cd nu veti aduce-
bänat : nici gramaticului, nici profesorului, nici lui Trasnea ;
ci Intampldrii, care a fäcut pe oameni a§à cum sant : ori
cutite de Mel, ori de tinichea... *'apoi ganditi Ca TrAsnea
citia intrebarea §i rdspunsul, fiecare pe rand, rar §i lärnurit,
ca sä se poatd intelege ceva ?
Nu a§A, necredincio§ilor, ci iatA cum : Ce este gra-
matica, romana, este.., ce este, este... este arata..., nu artea..
artea, ce... ce... ce ne Invata, invata... invatd... ce ne invatä.
www.digibuc.ro
55

a vorbl... bi... bi..., ce ne Invatd..., ce este, este..., este


arata, uite dracu 1 nu arata, artea ce ne Invatd... ce este,
este..." $i tot a§d dondänind foarte rdpede, balbdit §i färd
pic de cugetare ; pandla a scrie inteo limbd corect" rar
ajungek särmanul I Si dupdce turbA de cap, hät bine, Ind
strigd sä-1 ascult, cd §tie. Luam eu cartea din mAna lui si-1
Intrebam : Ce este gramatica, mdi Träsne ?" lar el, Inchi-
zdnd ochii, rdspunded iute, iute §1 morndit, cum cer calicii la
pod : .
Ce este gramatica romând, este... ce este, este... §i
celelalte dupd obiceiu, schimonosind cuvintele §i Indrugdn-
du-le WA nici o noimd, de-ti veneA sä-i plângi de mild I
Nu a§A, mai Trásne !
Dar cum ?
Nu mai zice romând, §i spune numai rdspunsul ; ce ai
cu Intrebarea ? $i se §i opintià el, Intr'o privire, sä rdspundd
bine, dar degeaba ; se Incurcà §i mai räu, incepea a oftà
§i-i veniA sä-§i spargä capul.
Mai lasä.md oleacd, ziceà el näcäjit ; §i când te-oiu
strigâ, sd vii iar, sd md ascultati ; §i de n'oiu §ti nici atunci,
apoi dracu sä md iee ! Dä, gramatica sd zicem cd n'o In-
teleg §i s'o läsäm la o parte ; artea, asemine ; corect, tiji.
D'apoi romând, este... ce... ne Invatä a vorbi §i a scrie bine
Inteo limbd ?" parcd-s cuvinte române§ti ; ce naiba ! Numai
§1 aici trebue sä fie ceva 1.. a vorbi §i a scrie bine intr'o
limbe, Thdracit lucru ! Cum sd scrii Inteo limbd ?..." Poate
cu limba, mai §tii pdcatul ? Pe semne cä noi, cum s'ar prinde,
las cd de scris, talpa gâ§tei dar apoi si de vorbit, pdca-
tele noastre, se vede cd vOrbim pògan §i rdu de tot ; nu
române§te, ci täräne§te... Doamne, Doamne 1 Invätat mai
trebue sä fie §i acel care face gramatici ! Insd §i'n gramaticä
stau eu §i väd, cd masa tot masd, casa tot casd §1 boul
tot bou se zice, cum le §tiu eu, dela mama. Poate celelalte
bâzclagdnii : rostiturd, artea, corect, pronunte, analizul,
sintezul, prozodia, ortografia, sintaxa, etimologia, concrete,
abstracte, conjunctive : mi, ti, i, ni, vi, li ; me, te, Il, o, ne,
ve, i, le §i altele de sama acestora, sa fie mai române§ti ;
§i noi, prostimea, habar n'avem de dansele I Noroc mare,
cd nu ne pune sd le §i cântdm, c'ar fi §i mai rdu de capul
nostru cel hoclorogit ! Decdt taran, mai bine sä mori 1 Hai,
du-te, $tefänescule, cd m'apuc de invätat...
$i läsandu-1, m'am dus §i eu in ciudd la fata popii, am
gdsit-o singurd-singuricd §i m'am jucat cu dânsa In ticnd
pAnd 'ndesard ; cdci mamä n'aveA §i tatd-slu, ca popa,
www.digibuc.ro
56

umbla dui:4 cdpdtat... Apoi m'am tutors la camp, cu zgar-


dita dela gatul copilei, c'o ndframd cusutä frumos cu flori
de matasd §1 cu sanul plin de mere domnesti ; si cand colo,
zärghitul de Träsnea dormià pe hat, cu gramatica sub nas
§i habar n'avea de frig. Särace, sdrace ! Nu esti nici de
zama ouälor ; deck a§à, mai bine te facea md-ta manz §1
te mancau lupii, zic eu, In mine.
He 1 Trasnea, tra I scoalä ! Stii tabla ? Sare el de jos,
Il ascult, cleiu. Haidem acasä, mai Träsne, cä m'a räzbit
foamea §i frigul, §i mor de urit aicea pe camp !
Da, ca §i eu.-Duca-se dracului (de) gramaticd ! Mi s'a
Indcrit sufletul de dansa ! Si osebit de asta, nici nu mi-e
bine.
Un fel de lene, amestecatd cu släbiciune, mäi Träsne,
nu-i asà ?
Ba chiar ai nimerit : un fel de lesin la inimà, ame-
st ecat cu Intinsori, sau cam asa ceva.
Poate fiorile gramaticii, zic eu.
Mai stii pacatul ? poate cd §'aceea sd fie, zise Träsnea ;
cdci dracul s'o lee ! cum pui mana pe Musa, Indatà-ti vine
somn... Flecu§tete de-aceste nu se potrivesc cu tanduiala
bisericii ; s'a mantuit vorba... Ostnoglasnicul" este ee este.
Vorba tatei : Condacul umple sacul §i troparul, hambarul,
mdi bdiete 1" Ce umbläm noi, chinuindu-ne cu gramatica,
Stefänescule ? Haidem !
Si ne Intoarcem noi la gazdd, pela asfintitul soarelui, man-
cArn ce mancam, s'apoi rugdm pe mo§ Bodranga, sa ne
ante ; §i unde nu se aduna o multime de däscAlitne la noi,
cdci aici era stani§tea lor ; §i ne Intártam la joc, §tii cole,
ca la varsta aceea, de nici nu simtiram cand a trecut noaptea.
Si a§a am sciipat, §i eu de urit, §i Träsnea de bolborosit
prin somn : ce este gramatica romanä, este... ce este..., ca
alte ddti. Insä veselia nu s'a Incheiat numai cu atata : alta
§i mai si, s'a Inceput din capät. N'apucase mo§ Bodrangd
a luà bine fluerul dela gurä, i iaca ne trezim cu popa Bu.
liga ce-i ziceau §i Ciucallu,- din ulita Buciumenii, tatnaet
§i aghezmuit gata des-dimineatd, Dumnezeu sä-1 iepure ! Si
cum ne binecuvinteazd, dupd obiceiul säu, cu amandoud
mainile, ca Viädicii, ne i trage cate-un ibri§in pela nas
clespre fata popii dela Folticenii-Vechi : ba ca-i fatá cu-
minte, ba cd-i bund de preuteasd, ba c'ar fi potrività cu
mine, ba ea are sä mi-o lege tatd-sau de gat si Cate po-
nosuri §i talcuri de-a lui popa Buligd cel bucluca§, pan'a
Inceput Gatlan a-1 lua cu mägulele, zicand :
www.digibuc.ro
57

la lasA, lasA, cinstite pdrinte ; nu mai umbla §i sfin-


fea-ta cu scornituri de-aceste, chiar In ziva de läsatul se-
cului. Mai cantä Incaltea, mo§ Bodrangd, un rästamp, sd
ne veselim deajuns, cä pkintele a fi bun §i ne-a ierta 1
Mo§ Bodrangä, de cuvant ; iar Incepe a canta, §i, la joc,
MO 1 Popa Buligd, de§1 era bdtran, dacd vede cd ni-i
treaba de-a§a, unde nuli pune poalele antereului In brau,
zicand :
Din partea mea, tot chef §i voiebund sd vd dea Dom-
nul, fiilor, cat a fi §i-ti träl 1
Apoi svarle potcapul deoparte ; §i la joc deavalma cu
noi, de-i paläläiau pletele. $i tragem un ropot, §i cloud, §i
trei, de era cat pe ce sä scoatem sufletul din popd. Si a§a
1-am vlaguit, de-i era acum lehamete de noi. Dar, vorba
ceea : dacA te-ai bdgat In joc, trebue sA joci 1" Dela o
vreme, vdzand bietul popl cd s'a pus In card CIA nebunii,
Incepe s'o Intoarcd la §urub :
Md ageaptä ni§te fii de duhovnicie, dragii mei, §i
trebue sd mä duc mort-copt, cdci acesta ni-i plugul.
Paväl, gazda noastrd, §i pune atunci un talger de uscd-
turi §'o garafd cu vin dinaintea pärintelui Buligd, zicand :
la poftim, cinstite pkinte, de-ti lua din masa noastrd
oleacd de gustare §'Lm pdhar-doud de vin ; §'apoi vd-ti duce,
dad spuneti c'aveti a§a de mare grabd.
Sfintia-sa, nemaipuindu-se de pricind, Incrucipazd manile
dupä obiceiu, I§i drege glasul §i spune cu smerenie :
. Binecuvinteazd, Doamne, mancarea §i bäuturica robi-
lor täi, amin 1 Dupd aceea radicA un pahar, zicand : Md.
Inchin, bAieti, la fata voasträ cu sänätate, ca la un codru
verde 1 Cand ne-a fi mai räu, tot a§à sd ne fie 1" Si dd pa-
harul de du§cd ; apoi Inca vr'o doud-trei §1 peste-acele alte
cateva 1 Dupd aceea ne binecuvintenzA iar cu amandouä
nfainile, zicand : EL bdieti, de-acum lini§titi-vd 1" S'apoi ne
lasd In pace §i-§i cautd de drum. InsA noi, vorba ceea :
Nici toate-ale doftorului, De ce petreci,
Nici toate-a duhovnicului. De ce-ai mai petrece i
Cam pe 'nserate, ne lam tall§, cu mo§ Bodrangd cu tot,
§i ne bägdm intr'o cinstitä cra§md, la fata vornicului dela
Rädä§eni, unde mai multd lume se adunk de dragostea cra§-
märitei, decat de dorul vinului ; cdci era §i frurnoasd, bat'o
hazul s'o batd 1 S'apoi, maritata de curand dupd un vdduoiu
bätran t' un lä-mä, mama", cum e mai bine de tras la orn
in gazda. Cra§mdrita, cum ne-a väzut, pe loc ne-a skit
inainte §i ne-a dus deoparte, intr'o odaie mare cu obloane
www.digibuc.ro
58

la fere§ti §i podia pe jos, unde eram numai noi-tn-de-noi


§1 crA§mdrita, and poftia... ca la casa ei.
Intr'un colt al oddii, cdteva merle de fasole ; In altul,
sat/Arita de canepA ; In al treilea, o movilA pe mere dom-
ne§ti §i pere de RAdA§eni, care trAiesc pAnd pe dupd Pa§ti
In al patrulea, mazdre §1 bob, despArtite prin o scandurA
latA ; iar alAture ni§te bostani turce§ti ; Inteo putinA, pere
uscate §i dulci ca smochinele ; mai incolo, un teanc de chite
de cAnepA §i de in ; pe-o grindä, cAlepe de tort §i ldnuri
boite, feldefel pentru scoarte §i lAicere ; apoi calti, buci §i
alte lucruri, zähdite prin cele politi §i coltare, ca la casa
unui gospodar frunta§ de pe vremea aceea..Si cum ne aflani
noi in aceastd binecuvantatd cask crâmärita iute a lasat
obloanele In jos, a aprins lumanarea §i, cat ai bate din
palme, ni s'a §i infdto§at cu o canA mare de lut, plind cu vin.
de Odobe§ti ; i turnAncl prin pahare, sAriau stropii de
vin de-o §chioapA in sus, de tare ce era. Gdtlan, bun me-
henghiu, iè un pahar §i-1 Intinde gazdei, zicdnd :
la poftim, puiculitA, de cinste§te dumneata IntAiu SA
vedem, poate c'ai pus ceva Inteinsul.
CrAmdrita cea frumoasA, ludnd pdharuI, se unchind la toti
cu sändtate, rAzAndu-i ochii, §1, dupd ce gustA putin, se
roagd sA n'o zAbovim, cd mai are §1 alti mu§terei, §i bär-
batu-sAu nu poate dovedi singur. Dar ti-ai gdsit ; noi atiin-
du-i calea, o poftiam cu stäruintd, sA cinsteascA dela fiecare.
Si ea, tot ar fi stat mai mult cu noi, dacA n'am fi alun-
gat-o proste§te, multAmindu-i, Cate c'o sArutare plind de
foc
Aà e tineritul ista, batd-1 sA-1 batA, zise mo§ Bo-
drAngd, §ezand cucuiet pe ni§te buci §i molfAind la pere
uscate ; avell dreptate, bAieti ; acum vi-i vremea.
Si cum zici, mo§ule, rAspunse crd§mArita, intrând atunci
pe u§ä c'o strachind de plAcinte fierbinti, c'o gäinä friptd
§1 puindu-le pe masA dinaintea noastrA ; §i zdu mare pomand
§i-a f Acut, cdci eram flämânzi ca ni§te lupi.
Dupd ce mAntuim de Milt cana ceea, ni se aduce alta
pentru care multAmim cra§mAritei tot cu sArutäri, pandce
se Meà cd se mdnie §1 iar fugia dintre noi. Mai pe urmA
iar venia §i iar fugia, cAci cam a§a se vinde vinul, pe unde
se vinde... Ori mai §tii pAcatul ? Poate cA nici crd§rnA-
ritii nu-i era tocmai urit a sta intre noi, de ne cerca a§a des.
La urwa urmelor, unde nu-i dd §i TrAsnea, cel uricios, un
pupoiu, fArà veste. CAci la de-aceste, mai tot prostul se pri-
cepe. 51 atunci, crft§mArita cea frumoasA, curat cd s'a maniet_
www.digibuc.ro
59

Dar ce sd-i facem ? Vorba ceea : In care cdme§d s'a ma-


niet, Inteaceea s'a desmaniè". CA altfel, n'ai cum s'o ghi-
bAcesti. Dela o vreme, prinzand mo§ Bodrangd la inimä,
sä nu Inceapd a canta din fluer o Cordbiascd de cele frä-
mantate In loc ? Noi, atunci sa nu ne Intärim la joc ? $i
a§a o fierbeam de tare, de nu ne-ajungea casa ; si dam chio-
rî prin fasole, prin mazAre §i bob, §i sämanta de canepd
se fäceà oloiu, paraind sub talpele noastre. Cam pe dupd
miezul noptii, vdzand cd mos Bodrangd ne-a päräsit, ince-
pem §i noi a ne strecura càte unul, unul, spre gazdd ; eu,
cu sanul Incarcat de pere uscate §i c'un bostan mare ce mi
1-a dat cra§märita ; cAci peat era de frumoasä, pe atata era
§i de darnicd, mititica... $i cand ajung la gazda, ce sä vezi ?
Mai fiecare tovarä§ al meu furluase Cate ceva unul mere
domne§ti ; altul pere de Rädä§eni, mo§ Bodrangd paslise
o grämadd de buci pentru atatat focul, §i TrAsnea, sAmantä
de canepd. lar 0§1obanu, cu ciubotele dintr'o vacd §i cu
talpele din alta, viind mai In urma tuturor, numai ce-1 ve-
dem cd se pune cu cre§tetul pe pat §i cu talpele In grindA,
asà Incältat si Imbrdcat cum era; si ce sä-ti mai vadd ochii ?
Sä nu spun minciuni, dar peste o dimerlie de fasole i au
curs atunci din turetce, pe care de obiceiu le purta sufle-
cate ; iar atunci le desuflecase anume pentru trebusoara
asta... Numai väru-meu, Ion Mogorogea, fecior de gospodar
cinstit, nu luase nici un capät de atd. Iar Zaharia lui
Gatlan, se multdmise c'un särutat din partea frumoasei
cra§mdrite. Mare mangaiere pentru un Mat sträin, In ziva
de läsatul secului!... $i ia acum Inteleg eu, cä Gätlan,
cdruia-i zicea In §coalä Zaharia Simionescu", a fost mai
cuminte deck noi toti ; cäci el, din cele aduse de noi, s'a
folosit ; iard noi din fericirea lui pace 1
Ei, ei, toate bune §i frumoase la vremea lor ; dar de-
acum trebue sd ne mai punem si cate pe-oleacd de carte,
cdci mane poimane vine vacantia de Cräciun §i noi striam
panea pärintilor degeaba ; nimic färd cheltuiald §i banii nu
se ieu din drum. Unul cu altul la un loc aveam acum, la
inceputul postului, vro patru-cinci ulcioare de oloiu, trei-
patru saci de faind de pdpu§oi, cateva ocd de pe§te särat,
perje uscate, fasole, mazäre, bob, sare si lemne pentru ca-
-teva sAptdmani; cdci stam la masd toti Impreunä, fdcand
mancare cu randul, fiecare dinteal sdu pentru o zi. Insd
Oslobanu, care manca cat septesprezece, ne cam pusese pe
gAnduri. Tatä-sdu, popa Neculai, nu-i vorbá, avea de undc
sd-i trimeatd ; dar ce-i In mand, nu-i minciund".
www.digibuc.ro
60

Multe sant de Matt, §i putine de vorbit, dacA ai cu cine


te Intelege. MA sfdtuiesc eu intr'o zi cu Gat lan, c'aici ar
trebui ceva de fdcut, ä putem scdph de cativa mancdi, cAci
tovdrA§ia nu ni se pAreh dreaptd. $i gdsim un mijloc, nu se
poate mai nimerit. Noaptea, Cand vor adormi toti, sA punem
po§td la talpe, cui vom socoti noi ; mai ales cd vro cativa
adormiau du§i, cum Incepea mo§ Bodrangd a spune la po-
vesti. Si dupAce-am pus la cale, unele ca aceste, pandim
cand erau ceilalti du§i de-acasA, §i ne apucAm de fAcut po§te,
ca s'avem pe mai multA vreme. Cateva pAturi de hartie,
lipite una de alta cu sAu de lumanare topit pelangd foc,
puse Incet la talpe cand doarme ormil greu, §i aprinse cu un
chibrit, mai slant lucru, nici cd se poate !... 5i, fiindcd pe
Oslobanu toti aveau ciudd mai mare, lui i-am fAcut pocinog
Intai. i cand 1-a ajuns arsura la os, a sArit din somn, rdc-
nind ca un taur, §i nu-§i gAsia loc prin casA, de usturime.
Dar neafland care e vinovatul, §i nebizuindu- se In putere a
se bate cu toti, se puse la fAcut metanii §i ne blAstdmh, de-i
curgeh foc din gurd. Noi Insd, cu toate blAstAmele lui, mai
puindu-i In alte nopti cateva poste, §i fAcandu-i-se talpele
numai o rand, a fost nevoit sA-§i iee alpAlita spre Hum-
le§ti, lehAmetindu-se de popie §i lAsand toate merindele sale
"in stApanirea noastrd. IndatA dupd asta, Gatlan scrise lui
0§lobanu
labile Oeobene,
MA inchin cu sAnAtate dela golAtate, despoietii din urmA.
De n'aveti ce manca acolo, poftim la noi. sA postim cu totii
Al tAu voitor de bine
ZAHARIA
MARE CAPITAN DE POVTE.

Peste vro cateva zile am mai Valet gustul de popie unuia


care venise In gazdA la noi din proaspAt Nic'a lui Constan-
tin a Cosmei, din Humulegi, se dusese §i el cu talpele be§i-
cate pe urma lui 0§lobanu. 5i cu atat mai bine ; cAci tot 1§i
pierdeau vremea In zadar. lar TrAsnea, fiind mai chilos §1
mai tare de cap, rabdA el cat rabdA, §i dacA vede cA-1 rAz-
bim cu po§tele, se mutd la altd gazdA, luanduli partea de
merinde. $i cu astd randuiald am rAmas noi, acum, numai
trei, la PavAl ciubotarul eu, Gatlan, vAru-meu loan, pore-
dit Mogorogea §i mo§ Bodrangd, pe deasupra. Vdru-meu,
care vdzuse de patima celorlalti, luase obiceiu In toatd sara,
www.digibuc.ro
61

la culcare, coase manicile contä§ului §i varanduli pi-


cioarele Inteinsele dormià fArd. grijä. Vorba ceea : Paza
trece primejdiea rea.
Aproape de Cráciun, Paväl fäca o pdreche de ciubote de
iuft värului meu loan, cu care era prieten, unghie §i carne.
Doi 'icusari plätise Mogorogea lui ' Paväl pentru ciubote.
Dar, ce-i drept, fAceau paralele acele ; cdci pusese piele
talpä de fund §i erau cusute de tocmald. Numai
scarti uitase Paväl, sd puie... §i pentru asta, rdu i s'a stricat
inima lui Mogorogea. Noroc mare cd era o iarnd geroasd §i
.omätul ajuta la scartait.
In vacantie, ne ducem acasä, §'apoi vorba Tiganului cu
Cräciunul Costite de porc afumate, chiste §i
buft umplut, trandafiri usturoieti §i slänind de cea subtire,
acute de casä, Mete la un loc, fripte bine In tigaie, §i cu
mämäligutä caldd.., se duc unse pe gat. Mai face el Vranul
alte feluri de mancdri gustoase, and are din ce le face.
Si multämitä Domnului, pdrintii no§tri aveau de unde ; cdci
särdciea nu se oplo§ise Inca la u§a lor, pecand §tiu eu. $i sa
nu-mi uit cuvantul : petrecem noi särbdtorile frumos la LA-
rinti, In. Humule§ti, §i dupa .Boboteazd, ne Intoarcem iar la
Folticeni, la' Paväl, gazda noasträ. Pe la §coald, mai dam
noi a§à, cateodatd, de formd. Dar, la drept vorbind, nici
n'aveam ce cdutd ; cdci bucheaua poate s'o Inv* i acasä,
cine vrea. lar cine nu, ferice de dansul $i eu unul eram
dintr'acei fericiti : cand e vorba de credintä, ce-ti mai trebue
Invätäturä ? Dela mo§ Bodrangd, zic §i eu cd aveai ce In-
vätd ; fluierul sdu te fäcea sd joci färä sd vrei, i pove§tile
lui, nu-ti dau vreme de dormit. Afard de asta, mai aveam noi
cu ce ne trece vremea, cand voiam : tencup, ba tdbdcdreasca
sau concina, ba alteori, noaptea, ne puneam la taclale, pand
se fdcea ziva albd. lar In sdrbdtori o luam häbduca prin
cele sate, pe unde §tiam cd se faC hori. In Rädä§eni, sat
mare, frumos §i bogat, am jucat la trei jocuri Inteo sin-
gura zi : unul din Mail tomnatici, la care venise fetele cele
mai tinere ; altul de fläcdi tineri, la care venise fetele cele
statute ; iar al treilea, de copilandri, la care venià cine poftià.
Fläcdii abia se legänau In joc, §i hora se Invartià foarte
Meet. Fetele nu a§teptau rugate, ca pe-aiurea, ci fiecare
desprindea manile a doi fläcdi, unde-i veneà la socoteald,
spuneà bund ziva ! §i urnià jocul Inainte. Värd-meu, fu-
dulindu-se cu ciubotele cele noud, juca numai langa fata
vornicului, sorà cu cra§mdrita cea frumoasä din Folticeni. $i
.Gatlan, care juca langa mine, Imi spuse la ureche :
www.digibuc.ro
62

Las, cd-i vedé tu ce-am sd-i fac lui Mogorogea ; de i-a


ticni ziva de azi, pdcat sA-mi fie !
Taci, mdi, zic eu, ce mai vorbe§ti In bobote ; cd s'a
manié omul §i s'a duce §1 el acasA,
Ei, §'apoi ? ce mare pagubd ! Vorba ceea : DacA s'a
da baba jos din cdrutd, de-abia i-a fi mai u§or iepei". Si
jucdm lnainte.
Sara ne Intoarcem la gazdA, §i Mogorogea, Met grijuliv,
l§i curAtd ciubotele frumos §i le pune la uscat pe vatrA, de-o
parte, cum fAcea totdeauna. A treia zi, dupd asta, ciubotele
vdru-meu, se nip hdbuc In toate pärtile... Si el, supdrat la
culme, se leagd de PavAl, sd-i facA altele In locul acelora,
ori sA-i deie banii InddrApt numaidecat.
Mi-ai pus piele scoaptA, carpaciule, zise Mogorogea
Infuriat ; a§à fel de prieten Imi e§ti ? Haiti I alegeti una din
cloud ; cdci altfel, dai cinstea pe ru§ine, Iti trantesc ciubotele
de cap I auzitu-m'ai ? .
PavAl, ne§tiindu-se vinovat, zise cu dispret :
la ascultd, dascAle Mogoroge, nu te prea Intrece cu
vorba, cd nu-ti §ade bine. Pe cine faci carpaciu ? Dupd ce-ai
purtat ciubotele atata amar de vreme, umbland toatd ziva in
podgheazuri §i le-ai scrombdit pe la jocuri §1 prin toate
oorhanele §i coclaurile, acum ai vrea sd-ti dau §i banii Ina-
poi, ori sA-ti fac In loc altele noud ? Dar §tii cd e§ti ajuns
de cap ! Nu ti-i destul cd m'ai ametit, puindu-ti sfarloagele
pe calup, trAgandu-le la §an §i ungandu-le aici, pe cuptior,
la nasul meu, In toate diminetile ? Ba decäte-ori mi-ai pus
§i po§te la picioare ; §i eu, ca omul cel bun, tot am tdcut
§1 ti-am rAbdat. Imi pare rdu cd e§ti gros de obraz ! Ei, las,
cd te-oiu sluji eu, de acum, dacd ti-i vorba de-a§a !
Ce spui, carpaciule, zise väru-meu ; §i tu md mogoro-
ge§ti ? D'apoi numa'n ciubotele tale am stat eu, bicisnicule ?
Inca te obrAznice§ti ? Acu§ te-oi otanji cu ceva, de nu teli
puté hrdni In toatd viata ?
Pandce mi-i otanjl, zise PavAl, eu acu§ te cindtuiesc
frumu§el cu dichiciul ; Inteles'ai ?
Vdzand noi, cd era cat pe ce, sA se Incaiere la bAtaie, ne
punent la mijloc, §i-i ImpAcdm cu mare greu. loan sd mai
dea un irmilic lui PavAl, iar el sd-i cdputeze ciubotele, §i
pace bund.
Mai glumiau ei dupd. aceasta cane-cane§te, dar lui Mogo-
rogea nu-i ie§ia dela inimd afrontul ce i-1 Muse Paval.
In sAptdmana Hartii sau Carneleaga, mo§ Vasile, viind la
www.digibuc.ro
63

Folticeni, "'titre alte merinde, aduce feciorului sail §1 trei


purcei grijiti gata.
Bine-ai venit sändtos, tatA, zise loan särutându-i mâna.
AsA-i cd ne-ai nimerit ?
Bine v'am gdsit sdnAtosi, mdi MO, rdspunse mo§
Vasile. D'apoi vorba ceea : Nimeresc orbii Suceava §i eu
nu eram sA vA nimeresc ? Apoi, din vorbd, In vorbd, ne
Intreabd : Ei ce mai zice Mecetul despre popia voasträ ?
Are gAnd sä vA deie drumul degrabd ? Cdci eu, drept sä vd
spun, m'am sAturat de-atAta zdruncen §i cheltuiald.
Nu se zice Mecet, ci Catihet, tatA, räspunse loan,
rusinat.
Na, na, na, Mdria ta ! par'cd asta grijd am eu acum ?...
Vorba ceea : nu-i Tanda, ci-i Manda ; nn-i tei-belei, ci-i belei-
tei... de curmeiu. Si ce mai atata incunjur ?... Mecet, Bere-
chet, Plescan, cum s'a fi chemând, loane, stiu a ne jttpeste
bine, zise mo§ Vasile. S'apoi ci-cd popa-i cu patru ochi L.
la mai bine rugati-vd cu toatä inima sfântului Hdra§c Ni-
colai dela Humulesti, doar v'a ajuta sd vd vedeti popi
odatd. I S'apoi atunci .., ati scdpat §i voi cle-asupra nevoii :
bir n'aveti a da, si havalele nu faceti ; la mese §edeti In
capul cinstei §i mancati tot plAcinte §i gdini fripte. lar la
urmä vd. pläte§te §i dintdritul... Vorba ceea : picioare de cal,
gurd de lup, obraz de scoarta §i pantece de iapA, se cer
unui popä, §i nu-i mai trebue altd-ceva. Bine-ar fi, Doamne
iartd-mä, ca fetele biserice§ti sd fie mai altfel I. .. Dar. ..
veti fi auzit voi, cd popa are mand de luat, nu de dat ; el
mAnâncd si de pe viu, §i de pe mort. Vedeti cât de bine
trdie§te Mecetul, WA sd munceascd din greu ca noi... Nu-
mai... dd... : darul se cinste§te !... loane, eu ti-am ochit un
potcapic, zise mo§ Vasile, la pornire. CatA de nu te lAsA pe
tânjald, pune mana pe afi§tat mai rdpede §i vin'acasd :
cdci loana lui Grigora§ Rosu, dela noi, a§teaptd cu neräb-
dare, sa-ti fie preuteasä. Mai rämâneti cu sändtate, dascAle
Zaharie §i nepoate, cd eu m'am dus !
Mergeti sdnAtos, mos Vasile, zicem noi, petrecândul-
pând mai Incolo ; §i vA rugdm, spuneti pdrintilor,d in partea
noasträ, cd ne afläm bine §i-i dorim.
Dupd ce se duce mo§ Vasile, eu zic lui Ion, cu binisorul :
Vere, ia sd frigem In astA sard un purcel de ceia,
cd tare mi-i clod Mogorogea, nätâng §i zgArcit cum erà,
incepe a strigA la mine :
MA ! ia ascultati ; eu nu-s Nicd Oslobanu, sA md su-
citi cum vreti voi... Cu ce mA hräniti, cu aceea am sA vd
www.digibuc.ro
64

hrdnesc. Nu \TA dau nici o bucdticd de purcel, mAcar sd


crApati 1
lar de nu, cel ce zice rdspunde Gatlan.
Amin, ble§tesc eu, cu jumdtate de gull.
5i eu md anin ; spuse PavAl de dupd sobA.
Amin, ne-amin, §tergeti-vd pe bot despre purcei, zise
Mogorogea, cu ciudd ; Inteles-ati ? Nu tot umblati dupd
bunAtAti ; mai mancati §1 rdbddri prdjite, cd nu v'a fi nimica I
la lAsati-1 incolo, mdi ; sta-i-ar In gat pe cea lume,
zise Zaharia.
5i ne punem, dragd Doamne, la Invdtat. InsA, fie vorba
Intre noi, nu ne era a Invdta, cum nu i-i canelui a tinge
sare. In sobd arsese un foc stra§nic ; II InvAlisem §i astu-
pasem, cdci era ger afar/. Mo§ Bodrangd se Incurcase, nu
§tiu pe unde In sara aceea, §1 Pavd1, neav and lucru ca alte
dAti, se culcase de vreme. lar Mogorogea nddAjduindu-se
In potcapicul tAtane-sau, adormise Inaintea lui PavAl, cu
picioarele In manicile contd§ului, dui:4 obiceiu §i hordia
zdravAn. Vorba ceea : Lasd-md, sd-te las 1" Mai tarziu
stangem §i noi lumanarea §i ne culcdm ; Insd nu puteam
adormi, gandindu-ne la purcel.
Mdi Zaharie, nu mai ai tu vro po§tA de cele undeva ?
zic eu Incet.
Nu, bre 1 rdspunse Zaharia §i mai Incet ; §i, Doamne t
ce bine-ar fi sd trantim una lui Mogorogea. Dar panA la
po§a, pand la nu §tiu ce, na cutita§ul meu, taie Inceti§or
cusutura dela maneca lui Mogorogea In dreptul enei talpe,
dd-i o parleald bund cu niste chibrituri de ieste, care ard
mocnit, §i las' dacd i-or mai ticni purceii... Numai catd de
nu te moco§i atata...
Add cutita§ul Incoace, zic eu, §i la toatA Intam-
plarea, cred cd nu mA vei da prin §perld §i nu-1 vei ldsa
sd md ban. !
Nici vorbd nu mai rdmane, zise Zaharia ; dd-i par-
leald Inainte, fdrd grijd.
Atunci... Imi ieu eu inima In dinti §i fac tocmai a§a, cum
fusesem povatuit de &Nan : taiu cusutura Inceti§or, §i
tin catu-ti-i smocul de chibrituri aprinse la cAlcaiul vdru-
meu, unde era pielea mai groasd, pa.nd ce-1 rdzbe§te fo-
cul. 5i cand rAcne§te odatA cat ce poate, eu svarrr I chi-
briturile din manA, tu§tiu ! la spatele lui Zaharia, §Fncepem
a hordi, de par'cd dormiam cine §tie de cand... Ion Insd,
Impiedecat cu picioarele In manicile contd§utui, cdzuse ali-
www.digibuc.ro
65

vanta la pamant, zvarcolindu-se ca §erpele §i blAstAmandu-ne,


cum ti venia la gurA :
Vai 1 osandi-v'ar Dumnezeu, sA vA osandeascA, soiuri
ticAloase, ce santeti 1 Nime n'are cap sl se odihneascA In
casa asta, de raul vostru 1 Cine oare mi-a f Acut §otiea ? Pe
Zaharia §i Nick fi aud horaind §i nu cred sA fi Indraznit...
Numai cA hotomanul de PavAl mi-a fAcut-o... be-l-ar tAunii
sA-1 bee, and i-a fi somnul mai dulce 1 Si Inca se preface
cA doarme, ticalosul 1 Ia sl-I InvAt eu a-§i mai bate altl-
data joc de om.
Si rapede iè cu cle§tele un carbune aprins din vatra, §i
cu dansul pe cuptior, la PavAl. 5i cum dormik sarmanul,
cu fata In sus, ii pune carbuncle pe pieptul gol, zicand :
Na I satura-te de facut §agA cu mine, carpaciule 1
Atunci se aude un racnit spAimantator, §i odatA cu rAc-
nitul, PavAl, izbind cu picioarele In sobk o §i darma la
pAmant. 5i, in buimAceala ceea, trezindu-se cu Ion fata'n
fatd, unde nu se Incinge intre dan§ii o bAtaie crancenA ;
§'apoi stA de-i prive§te, dacA te rabdA inima...
SAi, Zaharie, cA se face moarte de orn in casa asta, §i
noi avem sA dam samA, zic eu, tremurand ca varga, de hick
Ho, ma 1 ce vA este, zise Zaharia, sArind ca un vultur
Intre dan§ii. Casa de oameni de treaba se chiamA asta ?...
farA eu, amandea pe u§A afark plangand, §i Incep a rAcni
cat Imi lua gura, strigand megie§ii... Oamenii saria bui,
maci, care dincotro, crezand cA-i foc, ori ne taie cAtanele,
Doamne fere§te !... Caci era o§tire nemteasca In Folticeni
pe vremea aceea. Dupace se mantuie clAcupara asta, lumea
ne lasA, In cat ne-a gäsit §i se Inpra§tie huiduindu-ne. Sa
fi vazut ce blAstAmAtie §i gAlArnoz era in casa : fere§tile
sparte, soba daramatk smocuri de pAr smuls din cap, sange
pe jos, PavAl cu pieptul ars §i Ion cu calcaiul fript §edeau
la o parte gafaind ; eu cu Zaharia, de alta, mirandu-ne de
cele Intamplate... ; iar nevinovatii purcei fiind spanzurati in
find& la rAcealk nu se §tie ce s'au facut 1... Zaharia dela
o vreme, voind a curma tacerea, zise :
Canta-le de-acum, Mane : Cei fArA prihank aliluia I
§i nu mai tanji atata dupA dan§ii ; se vede a a§a le-a fost
scris, mititeii I.,.
Ia nu mai clAmapAn1 §1 tu din gurA, mAi, rAspunse
Ion, plin de nAduh ; ati tot strigat asupra lor §i iaca vi s'a
fAcut pe voie.
P. S. S. Dr. Veniamin PoeitanPMeeteanci. Ion Creangd 5
www.digibuc.ro
60

In vorbele acestea, viind si mos Bodrängd chiurluit, incepe


a-si face cruce dela usd.
Ei, mosule, zic eu ; place-ti, cum ne-ai gdsit ?
Pavd1, care pAnd atunci sezuse ca mut, uitändu-se prin
casd amdrit, zise :
la ascultati, dascälilor : ca sd se mântuie toatä di-
honia, cdrdbAniti-vd dela mine si ma lAsati In pace !
Noi, bucurosi c'am scdpat numai cu atdta, ne ludm ce mai
avem si ne mutdm la un ferar peste drum, dimpreund cu
mo§ Bodrängd, mängaitorul nostru.
Prin postul cel mare sd rdspandeste vuiet printre das-
call despre desfiintarea Catihetilor §i trecerea celor mai
tineri dintre noi la Socola.
' Na-ti-o buff& cd ti-am frAnt-o, zise Träsnea : cdnd
la dick nu-i nimicä. Vorba ceea : Ne-am pricopsit cu cai
cu tot..." Dracul md puneA sd-mi bat capul cu gramatica ?...
De §tiam asta, mai bine §edeam acasd ; si cu banii cati s'au
dat, pe ici-pe colea, i§i prindeä tata altd nevoie.
D'apoi noi, ziserd dascdlii cei Insurati, oftänd ; ne-am
calicit cu desdvdr§ire ; zimti, ba oite, ba stupi, ba cai §i
boi, s'au dus ca pe gura lupului ! Pdrintele Catihetul sd
trdiascd !...
Ia tdceti, bre, rdspunse Zaharia ; banu-i ochiul dra-
cului, s'a mäntuit vorba 1... Ce-1 mai cisluiti atAta pe bie-
tul catihet ? Par'cd numai el e de-aceia ?.., 5'apoi §i voud,
nu §tiu zdu, cum v'a mai intrA cineva In voie. Vorba
ceea : Hai In car I Baiu ! Hai in cdrutd 1 Baiu I Hai
in teleagd Baiu ! Hai pe jos ! Baiu ! Ziceti mai bine
cd vA trageti la teapa voastrd, ca apa la matcd. Eu-s mai
bucuros a s'a intdmplat asta. La Socola sd mergem, daca
voim sd iesim dobd de carte L. Acolo-s profesorii cei mai
invdtati din lume, dupd cum aud eu.
La Socola ! strigd dascAlii cei mai tineri.
Duceti-vd pe pustii, dacd vd place ; duce-v'ati in-
vdrtindu-vä ca ciocdrlia, strigd cei bdtrani I
5i asa, aproape de Pasti, ne-am razletit unii de altii,
§1 la Socola a rdmas sd meargä cine-a vrel in toamna
viitoare, anul 1855.

www.digibuc.ro
AMINTIRI DIN COPILARIE
IV

GAnduri de alugárie. Drumul spre Iasi.


Me§ Luca si Zmeii lui. LA SOCOLA.

Cum nu se tid scos ursul din barlog, täranul dela munte


strämutat la camp, si pruncul dezlipit dela sanul mamei
sale, a§a nu Ind dam eu dus din Humule§ti, in toamna
anului 1855, and veni vremea sä plec la Socola, dupd
staruinta mamei. Si oare de ce, nu m'a§ fi dat dus din
Humule§ti, nici in ruptul capului, cand mereu imi spuneà
mama, cd pentru folosul meu este aceasta ? Iaca de ce nu :
dragulitd Doamne ! eram §1 eu acum holteiu, din pdcate !
i Ia§ii, pe cari nu-i vdzusem niciodatd, nu erau aproape
de Neamt, ca Folticenii, de unde, toamna tarziu §i mai
ales prin caslegile de iarnd, fiind noptile mad, md pu-
team rdpezi din and In and, paslind-o, asa cam pe dupd
toacd §i tot Inainte, sara pe lung, cu tovaräsii mei la
clAci In Humule§ti, pe unde §tieam noi, tinand tot o fuga
.ca telegarii ; §i dupa ce jucam cat jucam, furam cate-un
sdrutat dela cele copile sprintare, §i pand'n ziud, fiind
ie§iti din sat.., cam pe la pranzul cel mare, ne-aflam iar
In Folticeni ; trecand desculti, prin vad, in dreptul Belli,
Moldova, Inghetatd pe la margini, si la dus §i la 1ntors, de
ne degera mäduva 'n oase de frig 1 Inima Insä ne era fier-
binte, a ce gandiam si izbandiam. Dela Neamt la Folticeni
si dela Folticeni la Neamt, era pentru noi atunci o nalmd
de loc. Dar acum se schimbà vorba : o cale scurtä de cloud
po§te, dela Folticeni la Neamt, nu se potrive§te c'o Intin-
dere de sese poste, lungi §i obositoare, dela Ia§i pand la
Neamt. Cdci nu vd pail §agd : dela Neamt pand la Ini, e
catu-i dela Ia§i pand la Neamt ; nici mai mult, nici mai putin.
Si mai bine sa rämai pe loc, loane, chitiam In mintea mea
cea proastä, decat sd plangi nemangdiet §i sd te usuci, de
dorul cui stiu eu, vdzand cu ochii L. Dar vorba ceq: Ursul
nu joacd de bund voie. Mort; copt, trebue sä fac tie cheful
mamei, sd plec WA vointa, §i sa las ce-mi era drag !
www.digibuc.ro
68

Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgd-


toare si limpede ca cristalul, In care se oglinde§te cu mâh-
nire, Cetatea Nearntu de-atatea veacuri Dragi-mi emu.
tata §i mama, fratii §i surorile §i bdietii satului, tovardsil
mei din copildrie, cu cari In zilele geroase de iarnä, md
desfdtam pe ghiatd §i la sdniu§; iar vara, in zilele frumoase-
de särbAtori, cantand §i chiuind, cutrieram dumbrAvile §1
luncile umbroase, prundul cu §tioalnele, tarinile cu holdele
campul cu florile §i mandrele dealuri, de dupd care-mi zam-
biau zorile, in zburdalnica varstd a tineretei 1 Asemenea
dragi-mi erau §Azdtorile, clAcile, horele §i toate petrecerile-
din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire 1 De
piatrd de-ai fi fost §i nu se putea sä nu-ti §alte inima de
bucurie, and auziai uneori, in puterea noptii, pe Mihai
scripcariul din Humule§ti, umbland tot satul cate c'o droae
de Mai dupd dansul §i cantand :
FrunzA verde de cicoare, De picau frunzele jos ;
AstA noapte pe rAcoare cAntA, cu gIas subtire
CAnta o priveghetoare Pentru- a noastrA despArtire ;
Cu viersul de fatA mare; ofti
cAntA, cu glas dulos, Inima de ti-o rupeA I
5i cate §i mai ate nu canta Mihai lAutarul, din gull §i
din scripca sa rdsunAtoare ; §i cate alte petreceri pline de
veselie, nu se fAceau pe la noi, de-ti pdrea tot anul zi de
sArbatoare 1 Vorba unei babe : SA. dea Dumnezeu tot and
sd fie särbätori §i numai o zi de lucru : si atunci sd fie
praznic §i nuntd". Apoi lasd-ti, Mete, satul cu tot farmecul
frumusetilor lui, §1 pasd de te du in loc strdin §i a§a de-
pärtat, dacd te lasd pardalnica de inimA 1 5i doar mA §i
siliam eu, intr'o pdrere, s'o fac a IntAlege pe mama, cd pot
sd mA bolnAvesc de dorul ei... si sd mor pintre sträini cd.
väru-meu Ion Mogorogea, Gheorghe TrAsnea, Nicd 0§Io-
banu §i altii s'au läsat de invdtat §i, despre asta, tot mä-
nand pane pe langd parintii Mr. Dar zadarnicd trudd !
Mama avea alte ganduri ; ea Imi pregatia, cu ingrijire, cele
trebuitoare, zicandu-mi, dela o vreme, cu asprime :
Mane, catä sd nu dam cinstea pe ru§ine §i pacea pe
galceavä L.. Ai sd pleci unde zic eu. 5i Zaharia lui &Nan
merge cu tine. Luca Mo§neagu, megie§ul nostru, vd duce
cu cdruta cu doi cai, ca ni§te zmei. la, mai bine, rdpezi-te
pand la el, de vezi, gata-i de drum ? CA mane desdimineatd,
cu ajutorul Domnului, plecati.
Nu mä duc, mama ; nu mA duc la Socola, mAcar sa
www.digibuc.ro
69

md omori, ziceam eu, plangand cu zece randuri.de-lacrAmi I


trdiesc ei oamenii si färä popie.
Degeaba te mai sclifoge§ti, Ioane, rdspunse mama cu
nepdsare ! La mine nu se trec aestea... Pare-mi-se cd stii
-tu moarea mea... Sä nu md faci, ia acus, sä ieu cule§erul
din ocnitd, si sä te desmierd, cat e§ti de mare I Apoi chiamd
pe tata si-i zice hotdrItor : Spune-i §i d-ta bdietului, omule,
ce se cuvine, ca sáji iee nädejdea si sd-§i caute de drum.
Mai rdmane vorbd despre asta, zise tata, posomorit.
Are sd urmeze cum §tim noi, nu cum vrea el ; cd doar nu-i
(le capul sAu. Cand m'ar bate numai atata grijd, mdi femeie,
ce mi-ar fi ? Dar eu md lupt cu gandul, cum sd-i port de
.cheltuialä ; cdci banii nu se culeg dela trunchiu, ca sur-
51 la i§ti vro sese, afard de dansul, dad. rdman
.acasd, nu li mai trebue nimica ? Dar fiind el, cel mai mare,
morocul sAu ; trebue sd cautdm a-1 sburdtAci, cdci nu se
stiu zilele omului ! 51 poate vreodatd sd fie §i el sprijin
pentru istiialalti.
Vdzand eu, cd nu-i chip de stat Impotriva pdrintilor, in-
cepui a md gandi la pornire, zicand, in sine-mi, cu amArd-
'dune : Ce näcaz pe capul meu! Preutii nostri din sat n'au
-mai trepAdat pe la Socola, si mila sfantului ! nu-i incape
.cureaua, de panteco§i ce sant. D'apoi cAlugärii : o adund-
turd de zamparagii dugli§i, din toatd lumea, cuibdriti prin
mandstire, ce nu ajung ? ! 51 eu sd in§ir atatea scoli : In
Humule§ti, la Bro§teni In crierii muntilor, In Neamt, la Fol-
ticeni, §i acum, la Socola, pentru a cdpätä voie sd md
--fac, ia, acolo un popd prost, cu preuteasd §i copii ; prea
mult mi se cere !
Acus ii spun mamei, cd md duc la cAlugärie, In Neamt ori
la Secu. 5i cu catd carte stiu, cu catd nu §tiu, peste cativa
ani, pot scajung dichiu la vrun mitoc, §i sd strang un §tiu-
beiu plin de galbeni, ca pdrintele Chirila§, dela jugärit, din
Vandtorii Neamtului. 5'apoi atunci... pune-ti cuvioase Ilarie,
plosca cu rachiu la sold, icri§oare moi, cat se poate de
multe, §i altceva de gustare in buzundrile dulamei, pis-
brau, pe sub rasd, comanacul pe-o ureche, §i,
cu sabia Duhului in mand §1 pletele in \rant, ia-o la papuc,
peste Piciorul RAu" spre Drama afurisitd", dintre Seca
Agapia din deal, unde toatd vara se aude cantand cu
glas ingeresc :
Ici, in vale, la parAu,
Mielu§a lul Dumnezeu!
www.digibuc.ro
70

Iar cAte-un glas gros, rAspunde :


Hop kleu dela Duräu,
Berbecul lid Dumnezeu L..
CAci WA sA vreu, aflasem si eu, päcdtosul, cAte ceva
din tainele cAlugAresti, umblând vara cu Meta dupA....
bureti, prin partile acele, de unde prinsesem §i gust de
cAlugArie... Stii, ca omul, cuprins de evlavie.
InsfArsit, ca sA nu-mi uit vorba, toatä noaptea cea dina-
inte de plecare, panA s'au revArsat zorile, m'am frAmân-
tat cu gandul, fel si chip, cum as puteA Indupleca pe mamar
sA ma duc mai bine la mânästire ; si tocmai cAnd eram
hotArit a spune mamei aceste, iaca 0 soarele rAsare,
vestind o zi frumoasA, si Luca Mosneagu, InsurAtel de-al
doilea, a cArui tânärä nevastA avusese grijA sä-1 treziascA
la timp si sA-1 pregAtiascA de pornire... se §i aude strigând
afarA : Gata sAnteti ? Haidem ! cA eu v5 astept cu caii
Inhämati". Mama, atunci mA si ia rApede, rApede, la pornit,
fArA sA am cAnd ii spune de alugArie.
$i, scurtA vorbA, ne adundm, cu rudele lui Zaharia, at
ale mele, In ogradä la mo§ Luca, sArutAm noi mâna pA-
rintilor, luându-ne rAmas bun cu ochii Inecati 'in lacrAmi,
si dupA ce ne suim in cArutA, supArati si plânsi ca vai de
noi, Luca Mosneagu, harabagiul nostru, si dA biciu cailor,
zicAnd nevestei sale, care InchideA poarta dupA noi :
OlimbiadA, ie sama bine de borta ceea ! CAci ni§ti porci
spArgAnd gardul Intr'un loc, se InAdise In grAdinä, la
pApusoi...
Era dimineata, In ziva de tAerea capului Sfântului loan
BotezAtorul, cAnd ie§iam din Humulesti ; si fetele §i flä-
cAii, gAtiti frumos, ca In zi de sArbAtoare, foiau prin
sat In toate pArtile, cu bucuria zugrAvitá pe fete ! Numai
eu cu Zaharia, ghemuiti In cAruta lui mos Luca, ne du-
ceam surgun, dracului pomanä ! CA mai bine n'oiu puteà
zice.
Rogu-te, mânA mai tare, mos Luca, zic eu, sA nu
se mai uite satul ca la urs, la noi !
Luca mosneagu, Insä, mâna cum stieâ el ; cAci smArtoagele-
lui de cai erau vlAguiti din cale-afarA, si slabi 0 ogârjiti
ca ni§te map de cei lesinati, nu, zmei, cum ziceâ mama,
care nu stiea cum sA mA urneascA mai degrabA din casA.
Fire-ar afurisit sA fie, cine a mai desfiintat si catihe-
Vile cele, tocmai acum In vremea noastrA, zise Zaharia lui
www.digibuc.ro
71

Gâtlan, plin de nAduh, dupd ce-am iesit la drum, afa0.


Când sa-ti petreci si tu tineretea, apucd-te de cArturärie
par'cä are omul zece vieti 1 Tot umblând noi din scoalä in
scoald, mai mult ia asa de frunza frdsinelului", mâne-poi-
mâne avem sd ne trezim niste babaldci gubavi si oftigosi,
numai buni de fdcut popi; iesiti din Socola.
Ce zici dumneata, mo§ Luca; despre unele ca acestea ?
Ce sä zic, dascAle Zaharia ; stim noi cum vi-s formele ?
Eu trebuie sd vd duc la locul hotdrit, si de-aci Incolo,
cum v'a sluji capul. Hi, autii tatei, sä ne Intoarcem, cdt
mai degrabd. acasä.
Când auziam noi pe mo§ Luca, pomenind cu drag de
cask si când mai vedeam cum rämân satele si locurile
frumoase In urmd, si tot altele necunoscute se infatoseazd
inainte-ne, supdrarea noastrd crested la culme ! Pentru f ie-
care fântând, pdräu, välcicd, dumbravd, si alte locuri drá-
gälase ce ldsam in urmd-ne, scoteam câte-un suspin adânc
din piepturile noastre ! i dupd mintea ce-o aveam, ne-am
fi Tutors Inapoi chiar atunci, de nu eram dati in sama lui
mos Luca, de care ne rusinam, ca si de pärintii nostri.
Dupd un scurt popas, fäcut la podul dela Timisesti, dept
Moldova, pornim inainte spre Motca si suim, Incet-incet,
codrul Pdscanilor. Apoi, din vârful acestui codru, mai arun-
cdm nemernicii de noi, câte-o cdutdturd jalnicd spre muntii
Neamtului : urieii munti, cu vdrfurile ascunse In nouri, de
unde purced izvoarele §i se revarsd pardele, cu rdpejune,
soptind tainic In mersul lor neincetat, si ducat-11d poate cu
sine multe, multe patimi i ahturi omenesti, sä e inece in
Dundrea mdreatä
Ei, ei I mdi Zaharia, zic eu, coborIndu-ne la vale spre
Pdscani de-acum si muntii i-am pierdut din vedere, si insträi-
narea noastrd este hotäritä, cine stie pentru câtä vreme !
Cum ne-a fi scris dela Dumnezeu sfân. tul, zise Zaha-
ria, cu glasul aproape stâns. S'apoi rämase dus pe gân-
duri tot drumul, pand la Bldgesti, peste Siretiu, unde ne-a
fost si masul in noaptea aceea. Dar vai de masul nostru !
Aici, pe prispa unui rotariu, putin de nu erà sd rämânem
chiori. De cu sarà i pând la miezul noptii, am stat numai
Inteo fumärae de baligi, ca la carantind, si tot ne-au cosit
tântarii.
Asa-i vieata campeneascd, zise mos Luca, ciosmolin-
du-se si InvArtindu-se ca pe järatic, de räul tantdrimii. Cum
treci Siretiul, apa-i rea si lemnele pe sponci ; iar vara te
innAdu§i de cAldurd si tantarii te chinuiesc amarnic. N'asi
www.digibuc.ro
72

trAi la camp, Doamne fereste ! Halal pela noi Apele-s dulci


limpezi ca cristalul §i reci ca ghiata ; lemne, deajuns ; vara
umbrA §i rAcoare In toate pArtile ; oamenii, mai säntosi,
mai puternici, mai voinici si mai voiosi, iar nu ca i§ti depe
la camp : sarbezi la fata §1 zbarciti, de par'cA se hränesc
numai cu ciuperci fripte, In toatä viata lor.
Stii una, Mo§ Luca, zise Zaharia dela o vreme ; gAi-
nusa-i spre asfintit, raritile de-asemine si luceafärul de ziuä,
de acum trebuie sA räsarA ; haidem sA pornim la drum !
CA bine zici, dascAle Zaharie ; par'cA ti-a ie§it un
sfant din gurA. Decal ne-om tot Invarti §i ciosmoli pe iastä
prispA, mai bine sA scuram din cale. CAci mare-i Dumne-
zeu, ne-a feri el de Intampläri I i asà, luandu-ne ramas
bun dela gazdA, care era tot afara culcat, pe altA prispä,
plecAm. si cum iesim in sleah, pärerea noasträ de bine :
Intalnim cativa oameni cu niste cara cu dranitä, mergand
spre ; ne IntovArAsim cu dansii, de frica lAiesilor din
Ruginoasa, §i hai, hai 1 hai, hai I panA'n ziuä, iacätä-ne In
Targul-Frumos, unde am si Injunghieat cativa harbuji In-
Wales, de ne-am potolit deocamdatä §i foamea, si setea.
Apoi, dupl ce s'au hodinit caii, am pornit Inainte, spre
Podu-Iloaei ; §i de aici, tot inainte, spre Iasi, mai mult
pe jos, deck In cdruta, cAci zmeii lui Mos Luca, se muiese
de tot ; si taranii nostri glumeti, cum sant ei, ne tot sfi-
chiuiau, In treacAt, care din cotro, de ni era mai mare
rusinea, de rusinea lui Mo§ Luca. lar, mai ales, pe la
asfintitul soarelui, tocmai and intram In Iai, pe rohatca
PAcurari, un fläcäoan, al dracului ne-a luat In its cum se
cade, zicand :
Movie, ia sama de tine bine telegarii ceia, sA nu
iee vant ; cA lasul ista-i mare, si Doamne fereste, sA nu
faci vro primejdie L..
Atata i-a trebuit lui Mo§ Luca, §'apoi lasa pe dansul ;
eke parastase §1 panaghii, toate i le-a ridicat... I-auzi,
Dac'ar sti el, chiolhänosul §i ticAitul, de unde-am
pornit asta noapte, §'ar strange lioarba acasä : n'ar mai
dardäi degeaba asupra cAisorilor mei ! S'apoi doar, nu vin
ei acum Intaiasidatä la Iasi, s6.-mi dee povät unul ca
dansul, ce randuialä trebue sA pAzesc Patruzecile mane-sa de
golan Daca n'a stat oleacA, sA4 Invät eu a mai lid de
altädatä drumetii In ras1
VAzand noi, cA ne ieu oamenii tot peste picior, §i pe
Mos Luca tulburat din cale-afarA, cum eram In cdrutä,
ne acoperim peste tot c'un tol, zicand eu cam cu snail :
www.digibuc.ro
73

Mo§ Luca, de te-a Intreba cinevi, de-acum inainte, de ce


trag caii a§a de greu, sa spui ca aduci ni§te drobi de sare
dela Ocna, §i las, daca nu te-a crede fiecare L..
Ei, apoi ?! Stiutu-v'am eu, a §1 voi mi-ati fost de-
ace§tia, zise Mo§ Luca, mergand pe langa cai, plin de nä-
duh ; nu ma faceti, ca. ia, acu§ Ara ard cateva jordii prin
tolul acela, de \TA trece spurcatul L..
Auzind noi ce ni se pregate§te, ghiontitu-ne-am unul pe
altul, chicotind Inadu§it, §i ca mai ba sa zicem, nici
cam I Insfar§it, dupa. multe §fichiuri ce-a primit mo§ Luca
dela unii-altii, cum e lumea a dracului, mergand noi In
pasul cailor, din hop In hop, tot fnainte prin ratacaniile
depe ulitile Ia§ilor, am ajuns Inteun tarziu, noaptea, In
cieriul Socolei §i am tras cu caruta sub un plop mare,
unde-am gäsit o multime de clascalime, adunata depe la
catihetii din toate judetele Moldovei : uniia mai tineri,
iar cei mai multi, cu ni§te tarsoage de barbe cat bada-
nalele de mari, §ezand pe iarba, Impreuna cu parintil lor,
§i preuti, §i mireni, §i marturisinduli unul altuia pa-
catele I.

www.digibuc.ro
POPA DUHU
Cine-a Intâlnit vreodatd In calea sa un pope, imbrecat a*
strae seräcute, scurt la stat, smolit la fate, cu cap!
ple§, mergând cu pas rar, incet §i gânditor, rdspunzand in-
desat sluga dumitale" cui nu-1 treceä cu vederea, cescend
ca zgomot, când nu-§i gdsià omul cu care se ste ade vorbe,
fäcând lungi popasuri prin aleiele ascunse ale grädinilor
publice din Ia§i, câte cu o carte In mane, treserind la
cântecul päsärelelor §I oprindu-se cu mirare, lânge mo§inoa-
iele de furnici, pe care le numià el republici Intälepte",
desmerdând iarba §i florile câmpului, icoane ale vietii
omene§ti, pe care le uda c'o lacrimä fierbinte din ochii
sei, §i apoi cuprins de foame §i obosit de ostenealä §i
gandire, I§i luà cdtinel drumul spre gazdd, unde-1 a§teptà
sereciea cu masa Intinsä l
Acesta erà pärintele Isaiia Duhu, nescut In satul Co-
geasca-Veche, din judetul Ia§i.
Patru pareti streini, afumati §i imbrecati cu rogojini;
teancuri de traftoloage grece§ti, latine§ti, bulgäre§ti, fran-
tuze§ti, ruse§ti §i române§ti, pline de painjeni §i arun-
cate In nereguld, prin cele unghere, un lighean de lut
cu ibric pentru spälat, In mijlocul odeii, aperie pe jos,
gunoi §i gandaci, fojgeind In toate pertile ; o pâne uscatä
pe masä §i un motan ghemuit dupd sobe, era toatd averea
s fintiei-sale.
Mare de inime ; iar de gut-A §i mai mare, pärintele
Duhu nu se Invrednicise de o viate mai bund ; dar se
vede cd, nici poftià el una a§a de vrerne, ce nu-si astern-
Ora gura catre mai marii säi, mecar sa-1 fi picat cu lu-
mânarea.
De copil, In seminarul Socola, unde a Invatat carte mai
mult singur decât dela profesori i'§i punea degetele pe
o piatre §i le betea cu alta, de dude cd nu scriu frumos ;
se lovea cu pumnul peste cap, când vedea ce nici dascAlul
nu putea sd-i tälmeceascd bine ceva §i vai de §colarii care-1
sminteau dela invätäturd !
www.digibuc.ro
75

A§a fiind el, ci-cd unul dintre calugärii Socolei" a zis


t ä e bun de alugar, numindu-I duh diavolesc" §i (de unde
panä unde) l-a §i dlugärit §i Duh i-a rämas numele. lar
el, Isaia-Teodoreseu se isedlea I. Si din §colar, profesor a
ajuns la Socola ; §i duh din duhul sàu a dat §colarilor sai

1. Isaia Te.odorescu a fost profe sor la seminarul central dela


Socola", cu Intreruperi. Intre 1836-40 era suplent (suplinitor) at
catedrel de I. latind §i pedagogie. Intre 1843-44 prof. de istorie biblicd,
omiletia §i mArturisirea ortodoxd. In 1851 II gäsim profesor de istorie;
In Uctombrie, 1858, profesor de isforia bisericeasa §i tdicuirea Nou-
lui A§ezdmânt. Un timp a fost profesor la seminarul dela mdrastirea
Neamtului. La 24 Aprilie, 1861, a fost numit iard§i profesor la semV
nand Veniamin, de teologia dogmatica, morall §i pastorald (cl. V-VI)-
La 20 Aprilie 1864, este numit §1 director al seminarului, in lo-
cul lui Clement Nicolau, conduand seminarul pând la 12 Januarie
1865, and vine iard§i Clement Nicolau. In calitatea de director, la_
19 Iulie 1864, lsaia se pIange mitropoliei cà profesorii sunt prof ani,.
§i cà prin urmare, impreund cu obiectele, predau si spiritul profan.-
iar ministerului raporteazd, cd muzica bisericeascd se predd a§a de
nesatisfdator, inat copiii nu pot sa ante in biserica, cu ocazia sat.-
bätorilor crAciunului, and se duc acasä.
Mitropolitul Meletie (1843-1848) nu vedea bine pe Isaia, de aceia
il trimite, (Impreund cu Melchisedec) la mdnästirea Neamtului ca sd.
se odihneasca acolo pdnd-i va rechiema, dar aceastd rechemare nu
mai avu loc, pdnd la moartea despotului mitropolit (1848). (Ziartd.
Preutuld, Ia§i, 1861, No. 21, p. 163). In 1863, Isaia era egumen la
mdnästirea Aron Vodd din fa§i (Preutuld, 1863, Nr. 12, p. 289).
La 1864 scoate ziarul bisericesc : Predicatorul moralului Evan-
gelicu sau alu Umaaitritel. Reclactori : Arizimandritul Isaia Teo-
dorescu§i Iconomul Constantin Stiubei. Girant responsabil Iconomul
Grigorie Folescu. Dela No. 6 rämdne redactor numai arhim. Isaia.
Teodorescu ; iar dela No. 7, ia §i pe Icon Constantin Butiureanu
Dela No. 11 se lasd §i girantul responsabil Folescu §i rämdn Isaie
Teodorescu §i Const. Butiureanu, redactori responsabili. Ziarul apdrea
de cloud ori pe sdptämdnd : Mercurea §i Sambdta. No. 1, anul I apare
SAmbâtä 3 Octomvrie, 1864. Are aproape numai predici. No. 1 incepe
cu: Cuvântu rostitu ta Biserica Seminariei Inaintea elevilor, cu
moto: Bine vestiti din zi In zi, mantuirea Dumnezeului nostru (Ps.-
95, vers. 2). Despre sine spune (No. 2) astfel: Providential mi s'a
dat numele de Isaia, dupd numele ieroarhimandritului Isaia Giufcd,
Inmormântat imprejurul acestui sf. loca§ §i fost egumen aice, in
timpul meu de aur, in timpul tineretelor mele, and m'am disvoltat
in institutul acesta". Acest Giu§a face un cuvânt de felicitare atre
www.digibuc.ro
76

o bucata de vreme. Dar purici multi nu facea Inteun loc,


Doamne fere§te ; cáci era duh (neastamparat §i) neIm-'
pacat, chiar cu sine Insu§i. Nici lacom de avere, nici de
cinuri ; multumit cu cat avea, cu cat n'avea, and te mieri
ce, nu-i venea la socoteala ; ia-ti poi:4 dasagii §i toiagul
§i pe ici ti-e drumul. Vorba ceea : Geasta cu trepädatele
ca nu's departe satele".
Aci era la Socola, aci in Ia§i, aci la mandstirea §1 In
Targul - Neamtului profesor, de unde cutreera muntii, in
sudoarea fruntii §i mai la tot pasul canta :
Ruinata cetatuie ce acopere-acel munte
*i de unde ochiul vede, lucruri multe.
Apoi :
Pe o stanca neagra, intr'un vechiu castel
Unde curge 'n vale un rau mititel.
lar la urma urmelor :
Pasare galbena 'n cioc
Rau mi-al cantat de noroc L.
Si tot a§a. §i iar a§a, panä i se facea viata neagra §i
aci, §'apoi iar se intorcea in Ia§i, Indrägindu-i, pentru o
bucata de vreme.
Duh neastampárat §i cutezator, in predicile sale de pe
amvoanele bisericilor, intepa ca viespea, zicand :
Elisei a curatit de lepra pe Neeman Sirianul, trimetan-
du-1, sa se scalde 'n apa lordanului. lara eu Ara trimet la
Cacaina, ca sa va curatiti de lepra ignorantei §i a trandaviei.
Odata era o floare numitä ru§inea fetelor, foarte its-
pandita In tara la noi ; dar de and au luat mar§avele de
moda" lacul gospodinelor romance, aceastä floare a inceput
a dispare din gradinile §i tarinile noastre.
Cine are urechi de auzit, sa auda !
Iar pe cei slugarnici, mandri §i luxo§i, ii arata cu dege-
tul, zicand :
Fatarnice, a zis Hristos, curata mai intai partea cea
din latintru a paharului §i a blidului, ca sa fie §i cea din
afará curata.
Si ate §i mai Cate, publicate prin jurnalul Predicato-
arherei". Predicatorul moral. Evangelicu... No. 23 din 23 Dec.
1864. La Academia-romana se afla numai anul I. 1864, din acest
ziar (P. IV, 2430).
www.digibuc.ro
77

rul Moralului Evanghelic", redactat de Idansul, pana i-a


luat Chiriarhia puterea de predicator. Dar pärintele Duhu
nu i-a tors ma-sa pe limbä.
Odata, slujind un episcop oarecare, (ba chiar mitropolitul),
de hramul bisericii Buna-Vestire din laci, pärintele Duhu intra
In Biserica, se Inchina rar pe la icoane, §i cum era multa
lume adunata §i episcopul sta In strana arhiereasca, im-
bracat pompos ci cu mitra pe cap, parintele Duhu se
opre§te In fata-i §i zice In gura mare, clätinand din cap :
Dragul mamei Canilic, §ede Mitropolit....
Unde-i neneaca-ta sa te vada I" Apoi oftand adanc, mai
adaoga : Cand yeti vedea uriciunea pustiirii, stand la
locul unde nu se cade sà stee, sa §titi cà aproape este
sfarcitul, a zis Hristos".
Dui:4 aceea se trage, cu dispret, din fata episcopului, §1
iecind din biserica, i§i cauta de drum. lar ceilalti papi, in-
lemniti, cu mainele la piepte cat pe ce sa cada ametiti din
picoare, de frica ci de rucinea arhiepastorului.
Nu tarziu dupa aceasta, Mitropolitul face pe parintele
Duhu arhimandrit cu mitra, adica Ii cla voie sä poarte
straie de mii de lei, MA sa aiba cu ce sä le cumpere.
Si pärintele Isaia, In loc sa umble mortic, ca alti popi
dupà cercitorit, land ci pe viu ci pe mort, ca sä aiba cu
ce se impopotana, el dimpotrivä, zicea ca este de alta.
parere, §i anume. Decat sa dai de pomana la calici Sam-
bäta, mai bine ceva de Milt mahmurilor, Martia".
Odata, chemand epitropul unei biserici mai sal-Acute pe
parintele Duhu, sa slujeasca de hram, sfintia-Sa §i-a atarnat
la piept, o cruce mare de lemn, legata cu o sfoarà groasä
de canepa, zicand :
Iarta-ma Doamne, ca te-am spanzurat cu ata, neavand
lant de aur, nici de argint, cu care te spanzurä mai marii
mei... Arhiereii....
La manästirea Neamtului, stand adeseori de vorba cu
staritul Naftanail, pärintele Duhu Ii zicea, sfichiunindu-1,
ca Rucii din aceasta lava romaneasca s'au puiezit, ca §1
holera, adusa In Moldova, pe cozile cailor rusecti, la 1828.
Staritul ne mai putandu-i sta impotriva, zicea dela o vreme :
Hai pacam parinte Isaiia", cinstindu-1 cu rachiu Indulcit cu
miere, pahar dupa pahar, pana ce pärintele Duhu spunea :
Lasa-md In pace, cuvioase, ca se Invartecte lumea cu
mine de-atata aghiasma ruseasca ; mai bine sa nu ne Im-
päcäm. Si Incepea a-i canta pe glas al doilea (irmosul
urmator) :
www.digibuc.ro
78

Umblata-au Israil, prin valul cel invAluito


C'un ulcior legat de gat §i c'un curcan fript.
CA s'a proslAvit
Apoi antifoanele betivilor, pe glas al patrulea :
Din tineretele mele, multe oale i ulcele, se luptä cu mine ;
Dar mai multe pAhArele, ate stele sunt pe ceriu...
Ploscuta mea, lubit vas, Vai I sArace boloboace,
PasAre, cu dulce glas; De te-ai face mai Incoace
Eu la gurA te ridic, SA ne strangem vreo cativa
Tu imi canti coglic 1 coglic Noi spre mintuirea ta.
Si nu mA 'ndur sA te las, S.-or mai veni vr'o doi-trei
CAci mA plesne§ti tot in nas... ti-om pune cApAtal,
S'orn aduce un popl rus
te-om da Ftt fundu'n sus.
Unui arhimandrit grec, ce blagoslovea pe diacon la
slujbd : SA indrepteze Domnul pa§ii lui, spre tot lucrul
bun", pärintele Duhu li zise :
Mai bine sd Indrepteze Domnul pa§ii vo§trii peste
Dunärea, cuvio§ilor, cd destul ne-ati pangdrit biserica §i
neamul, cu smeritele voastre blagoslovenii.
Profesorului Columb dela Liceu, care zise odatd pdrinte-
lui Isaiia Build dimineata Duhule !" el li rdspunse :
Multämesc cadavrule 1 i cred cd ai la §tiintä cd
cuvintele : popd §1 profesor se Incep cu pocoi" ca
substantivul, porcule.
Popilor de mir, pe cari ti numea Haldei, le canta anti-
foanele urmdtoare:
Diaconii §1 cu pochii, Iar mamelor preutese
De tre¡i ce sunt, de-abia vAd cu ochii, Bella din cap, nu le mai iese.
cate ponturi (§i ponosuri) nu da dintransul, de-i era
lui lehamite cate-odatd, sd se mai Intalneascd cu cineva §i
sA-1 mai starneascd la vorba.
Odatd, ie§ind supArat dela Miiropolie, II 1nta1ne§te
Arbore dela Barnovschi §i 11 Intreabd :
De .unde vii, PArinte Isaiie ?
Nu §tiu.
In cotro ai luat-o pdrinte Isaiie ?
. Nu §tiu.
Cum a§a, de nu §tii, nici de unde vii, nici Incotro
tie duci ?
www.digibuc.ro
79

lath' cum, rdspunse pärintele Duhu : când eram baiat


stupeam In palma stangd, apoi tranteam cu muchea palmei
ceilalte in stupit §i in care parte särea el, Intra'acolo
apucam §i eu.
Si acum tot a§a faci ? Intrebd pärintele Arbore.
Tot, (batär sd crape dracul).
Dar dacd din intâmplare ar sdri stupitul In spre
Golia, cum ti s'ar pärea ?....
Dar §tii cä m'ai ars, Haldeule, zise pärintele Duhu,
luandu-§i tälpd§ita, Dundre de manios.
La cea din urmä, strângand pdrintele Duhu para Cate
park §i- a comisionat cärti spiritiste §i cetindu-le, ci-cd a
iiS, cdtre oarecine :
Aceste cdrti, Incäpand pe mâna unor §arlatani igno-
ranti, ai sd auzi vorbindu-se ea fac minuni ca sfintii.
$i sfânt sd fie rostul pärintelui Duhu, cdci tocmai a§a
s'a intamplat.
Intr'una din zile, neavand el, cu ce sä-§i cumpere pane,
le-a luat cu vravul §i le-a vândut directoraplui unei §coale
primare, cu te mieri ce. Si, de-atunci Inceputul Spiriti§tilor
in la§i. De-atunci Grigore Nazianzul, Efrem Sirul, Solomon
Inteleptul §i alti räposati de veacuri, nu se mai pot lini§ti
In morminte : Intrebare peste Intrebare, li se face. Si-apoi
ia sd nu rdspundd, cd dracu-i a lor, pe §apte ani.
Auzind pärintele Duhu cä s'a facut svon prin Ia§i despre
ni§te näzdrdvdnii ca aceste, ci-cd s'a luat Sfintia sa pe
ganduri zicând :
Vai de cel ce se sminte§te, dar niai vai de cel, prin
care vine sminteala /
Si poate O. din aceastd pricind bolndvindu-se greu §i-a
dat duhul, tocmai cand ajunsese ingrijitor la Biserica
Nicorita din Tatara§i ; de unde aproape fiindu-i tintirimul
Eternitatea, §i-a luat acolo casd de veci fie-i tdrana
avail' §i de-atunci ca mai ba sd-1 vadd cineva, WA--
ddind, pe ulitile Ia§ilor.

A.
www.digibuc.ro
MO5 ION ROATA 51 UNIREA.
La 1857, pecAnd se fierbeA Mama in la§i, boierii mol-
doveni liberali, ca de-al-de Costache Hurmuzachi, M. Kogäl-
niceanu §i altii, au gäsit cu cale sA cheme la Adunare §i
ativa tärani frunta§i, cAte unul din fiecare judet, spre a
luà §i ei parte la facerea acestui märet §i nobil act natio-
nal. Cum au ajuns tAranii In la§i, boierii au pus mAnä dela
mänd, de i-au ferchezuit frumos §i i-au ImbrAcat la fel, cu
cheburi albe §i cume noul, de se mirau taranii ce berechet
i-a gäsit. Apoi, se zice, cA i-ar fi dat pe sama unuia dintre
boieri, sä le tie cuvant, ca sA-i facä a Intelege scopul che-
märii lor la Ia§i.
Oameni buni, §titi pentru ce sAnteti chemati aici
intre noi, zise boierul cu blAndeta.
Vom §ti, cucoane, dacä ni-ti spune, räspunse cu
sfialä, un Oran mai bätrAn, scärpinându-se in cap.
Apoi iaca ce, oameni buni : de sute de ani, douä
tari surori, cre§tine §i megie§e, _Moldova noasträ §1 Va-
lahia sau Tara MunteneascA, de care poate-ti fi auzit
vorbindu-se, se sfA§ie §i se mAnAncA intre dansele, spre
cumplita urgie §i peire a neamului românesc. Tari surori
§1 cre§tine, am zis, oameni buni ; cAci precum ne InchinAm
noi Moldovenii, a§a se Inchinä §i fratii no§tri din Valahia.
Statura, vorba, hrana, Imbräcämintea §i toate obiceiurile
Cate le avem noi, le au intocmai §i fratii no§tri Munteni.
Tad megie§e, am zis, oameni buni ; cAci numai pAräua§ul
Milcov, ce trece pela Foc§ani, le desparte. SA-1 säcgm dar
dintr'o sorbire" §i sA facem sfanta Unire, adicA Infratirea
doritä de strAmo§ii no§tri, pe care ei n'au putut s'o faca,
In Imprejurdrile grele depe atunci. laca, oameni, buni, ce
treabA cre§tineascA §i frumoasä avem de fAcut. Numai
Dumnezeu sh ne-ajute Inteles-ati, vä rog, oameni buni,
pentruce v'am chiemat ? Si daca aveti ceva de zis, nu vA
sfiiti, spuneti verde, moldovene§te, ca la ni§te frati ce vA
www.digibuc.ro
81

santem. Ca de aceea ne-am adunat aici, ca sä ne luminam


unii pe aljii §i DUmnezeu sa ne lumineze pe toji, cum a
'§ti el mai bine !
Intelegem, cucoane, a§a a fi, raspunsera cajiva jarani
mai ru§ino§i ; ca Ida, daca nu-ji §ti dumneavoastra, ce-i pe
lume, noi järänimea dela coarnele plugului, avem sa §tim,
ce-i bine §i ce-i rau ?
Ba eu, drept sa Ara spun, cucoane, n'am Injeles I ci-ca
zise, cu Indrasneala, unul dintre jarani, anume Ion Roatei.
*'apoi chiar daca ne-am pricepe §i noi la cate ceva, cine
se mai uitä In gura noastra ? Vorba ceea, cucoane : TA-
ranul, cand merge, tropde§te §i cand vorbege, hodoro-
ge§te" sa ierte cinstitä faja dumneavoastra. Eu socot ca
treaba asta se putea face §1 fara de noi ; ca da, noi §tim
a Invarti sapa, coasa §i secera, dar dumneavoastrd Invartiji
condeiul ; §i cand vreji, §tiji a face din alb negru §i din
negru alb. Dumnezeu v'a ddruit cu minte, ca sa ne po-
vatuiti §i pe noi, prostimea...
pa nu, oameni buni, s'a trecut vremea aceea, pe
cand numai boierii Wean totul In jara aceasta, §'o stor-
ceau, dupa plac. Astazi, toji, dela Viadica pana la opinca,
trebue sa ludm parte la nevoile §i la fericirea jarii. Munca
§i ca§tig, datorii §i drepturi, pentru toji deopotriva.
Le spuse boerul apoi alespre originea Romanilor, cum
§i de cine au fost ei adu§i pe aceste locuri ; despre su-
ferinjele lor §i cum au ajuns a fi dezbinaji §i Impra§tieji
prin alte tari. Le dd el pilde ate §i mai multe : cu zmocul
de nuele, cu taurii Invralbili §i, Insfar§it, se sile§te bie-
tul cre§tin, din rasputeri, a-i face sa. Injeleaga, care sant
roadele binefacatoare ale Unirii, aducandu-le aminte ca.
tot pentru unirea tuturor" se roaga §i sfanta biserica,
In toate zilele, mai bine de 1850 de ani.
Ei, oameni buni, cred cä acum ali priceput !
Priceput cucoane, cat se poate de bine, raspunserä
mai toji. Dumnezeu sd va ajute la cele bune 1
Ba eu tot nu, cucoane, raspunse mo§ Ion Roatd.
Dumnezeu sa ma ierte, mo§ Ioane, dar dumneata, cum
vad, e§ti cam greu de cap ; ia haidem In gradind, sä va
fac a Injelege §i mai bine. Mo§ loane, vezi colo In
ograda, la mine, bolovanul cel mare ?
Il vedem, cucoane.
la fa bine, §i add-1 ici langa mine, zise boerul, care
§edea acum pe un All, In mijlocul järanilor.
P. S. S. Dr. Veniamin Poeitan-PMe§teanu. Ion Creanga. 6.

www.digibuc.ro
82

S'avem iertare, cucoane, n'om puté ; cà doar acolo-i


greutate, nu §agä.
la cearcA §i vezi.
Mo§ Roatä se duce §i vrea sd rAdice bolovanul, dar nu
poate.
Ia du-te §i dumneata, mo§ Vasile ; §1 dumneata, bade
Hie ; §i dumneata, bade Pandelachi.
In sffir§it, se duc ei vro 3-4 tAraniurnesc bolovanul
din loc, il ridicA pe umere §i-I aduc lângA boer.
Ei, oameni buni, vedeti ? S'a dus mo§ Ion §i n'a putui
face treaba singur ; dar când v'ati mai dus ativa in-
teajutor, treaba s'a fAcut, cu mare u§urintA ; greutatea n'a
mai fost aceea§i.
Povestea cántecului :
Unde-i unul, nu-i putere Unde-s multi, puterea creste
La nevoi si la durere ; i dusmanul nu sporeste.
A§a §i cu Unirea, oameni buni I Credeti dumneavoastrA,
cd de-a ajua Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia,
avem sA fim numai atAtia? Fratii no§tri din Transilvania,
Bucovina, Basarabia §1 cei de peste DunAre, din Macedonia
§i de prin alte parfi ale lumii, numai sä ne vadA cA trAim
bine, §i ei se vor bucurà §i. ne vor iubi, de n'or mai indrAzni
du§manii, in vecii vecilor a se lega de Români. D'apoi fratii
no§tri de sânge : Frantujii, Italienii, Spaniolii §i Portugezii,
ce a§teaptA ? La orice intAmplare, Doamne fere§te, stau gata
sAii verse sângele pentru noi... Unirea face puterea, oameni
bun!. Ei, acum cred c'ati inteles §1 rAs-inteles ?
Ba eu, unul, sA ertati dumneavoastrA, cucoane, fncA
tot n'am inteles, rdspunde mo§ RoatA.
Cum se face asta, mo§ Ioane ? Mai bine ce v'am tAL-
mAcit, §1 un copil puteà sA l'nteleagA.
Mai a§a, cucoane, rdspunserA ceilalti.
Mo bane, zise acum boerul cam tulburat de multA
obosealA ia spune dumneata, in legea dumitale, cum ai
ihteles, cum n'ai Inteles, decand se face atäta vorbA ; sA
auzim §i noi I
DA, cucoane, sA nu vA fie cu supArare ; dar dela
vorbA §i panAla faptA este mare deosebire... DumneavoastrA,
ca fiecare boer, numai ne-ati poruncit, sA aducem bolovanul,
dar n'ati pus umArul impreunA cu noi la adus, cum ne
spunpati adinioarea, cl deacum toti au sA iee parte la sar-
cini : dela VIAdicA panAla opina. Bine-ar fi, dac'ar fi a§A,
www.digibuc.ro
83

cucoane ; cáci la räzboi Inapoi §i la pomanä nävalä, paCcA mt


-prea vine la socotealä...
lar dela bolovanul d-voasträ... am Inteles a§a Oa
acum, noi täranii am dus fiecare cate-o piaträ mai mare
sau mai micA pe umere ; InsA acum santem chemati a purtä.
Impreunä, tot noi, opinca, o Wined, pe umerele noastre...
SA dea Domnul, cucoane, sA fie altfel, cä mie (unuia) nu
ani-a pärea rAu...
La aceste vorbe, täranii ceilalti au inceput a strange din
aimere, a se uita lung unul la altul- §i a zice :
la, poate cA §i Roatä al nostru sA aibä dreptate !...
lar boerul, luandu-i Inainte cu glume, a Inghipt gälu§ca
a täcut molcum.

MO ION ROATA I VODA CUZA


Intre täranil frunta§i, care au luat parte Impreunä cu
cu episcopii §i cu mitropolitul tärii, la Divanul
_Adhoc" din Moldova, In 1857, era §i mo§ Ion Roatà, om
cinstit §i cuviincios, cum sant mai toti taranii romani, de
pretutindene. Numai atata, cA 1T1Q§ Ion Roatä, dupA Cate
väzuse §i dupA cate pätise el In vieata sa, nu prea punea
lemei pe vorbele boiere§ti §i avea gadilici la limbA ; adicA
spunea omului verde In ochi, fie cine-a fi, and II scormolea
ceva la inimA. Aà e täranul : nu prea §tie multe. Si mo§
Ion Roatd, fiind Oran, cum v'am spus, de§i se'nvrednicise a
acum printre boieri, nu aveà ascunzAtori In sufletul säu.
In Divanul Adhoc" din Moldova erau boieri de toatä
nana : §i mai mari, §i mai ; §i mai bätrani, §i mai tineri ;
mai Invatati, §i mai neInvätati ; cum ii apucase timpul.
Intre ace§ti din urmä erau de-al-de bätranul Alecu ForAscu,
tporeclit §i Tololoiu, Grigore Cuza, §i alti cativa de-al-de
ace§tia, care, tiindu-se de obiceiurile strämo§e§ti, In toate
sarbAtorile, ascultau cu evlavie slujba bisericeaseA dela Ince-
put panala sfar4it, cantand §i cetind la stranä, deavalma cu
dascälii §i preutii bisericii ; iar la zile mari, ca sA le tic-
-neascA veselia, ImpArteau bucatica de pane cu orfanii, cu
NAduvele §i cu alti nevoie§i, cum apucase din pArinti.
ajungea capul, atata fAceau §i ei pe vremea bor.
Dumnezeu sA-i ierte §i sA-i odihneascä, unde-or fi, acolo, cA
.bune inimi aveau.
Dar sA ne Intoarcem iar la Divanul Adhoc". Aici, ca
In toate adundrile, de felul acestora, se fAcea vorbd mutt& ;
www.digibuc.ro
84

§1 erg lucru firesc sg se facd, fiind In luptg timpul de fatet


cu eel trecut, pentru cea mai dreaptg cauzg a neamului
românesc : Unirea, sfânta Unire I
Boierii cei mai tineri, crescuti de mici In strgindtate, nu-
mai cu frantuzeascd §1 nemteascd, erau cârtitori asupra
trecutului §i cei mai guralii, totodatg. .Vorba, portul §i
apucgturile batrâne0i, nu le mai veneà la socoteald. $i
din aceastg pricing, uniia, In aprinderea lor, numeau pe
cei bdtrâni : rugini Invechite, i§licari, trigoi" §i ale le-
mai vènea In minte, dupd cum le erg §i cre§terea ; dA,
InvAtati nu-s ?...
Nu-i vorbd, cd §i nAtAngia unor bdtrâni erg mare.
Uneori, când se mânieau, dAdeau §i ei tinerilor cate-un
ibri§in pela nas, numindu-i : bonjuristi, duelgii, panta-
lonari, oameni smintiti la minte §1 ciocoi Infumurati, le-
Wall de lege, stricAtori de limn §i de obiceiuri". Irt
a§g Imponci§are de idei, se aflau boierii bdtrâni cu ti-
neretul din Divanul Adhoc" al Moldovei ; cu toate cd §i
unii §i altii erau pentru Unire. Numai atâta cg bgtrânii
voiau Unire cu tocrnala; iar tinerii, Unire fare/ socotealet,.
cum s'a §i fAcut.
Toate ca toatele, dar mare luptd aveau uniia dintre
boierii tineri cu cuconul Alecu Fordscu, care, una-doud,
li tolocdneg, mustrdndu-i : Ba, cg nu vorbesc drept ro-
mâne§te, cum vorbeau pgrintii lor, ci au corchezit graiul
stArno§esc, de nu-i mai Intelege nimene ; ba cd umblati cu
§urubele, sA ne trageti butucul ; ba cg face omul cu cineva
o tovArd§ie di de micA, §i tot urmeazd Invoeald intre pdrti,
iar nu a§a cu ochii Inchi§i cgd dacg n'ai carte, n'ai parte,
scurtd socoteald ; ba cd de cand cu strAingtatea, v'ali In-
strdinat §i legea, §i limba, §i inima, §1 chiar dragostea
sAtenilor ; i dupg nepgsarea §i rgsipa ce o facem, svArlind
banul pe lucruri de nimica, putin mai avem de Instrginat,
§i nu-i departe vremea aceea, pe cât vdd eu. Intrebati pe
bietii nimernici de sdteni, sd spuie ei, dacä mai cunosc
cine le e stApan. Au rdmas ca ni§te card ai nimänui, sAr-
manii oameni I Cine se scoald mai de dimineatg, acela e
mai mare In sat la ei, de-i horopsege §i-i tuhae§te mai
Mu decdt pe vite ! Ciocoismul §i strginii sg trdiascg, §i las
pe dAn§ii, cd ne scot ei la covrigi ; ba cg vai de tara care
- ajunge s'o puie copiii la cale" ; ba cd, vorba multg, sArg-
cia omului ; §i, dacd li-i treaba de-a§g, facA ei, ce-or §ti,
cg el mai bine se duce acasA, cd-i ploud caii In spate §i-i
stau vitele cu dintii la stere, din pricina slugilor cgrora
www.digibuc.ro
85

putin le pasA de munca stäpanului. 5i cate §i mai cate


vazdrAvanii de-al-de-aceste. Las pe bAtrani sA te descante
sä te judece ei, In legea lor, cA nu-li mai trebuie alt
popä... i iaca asa, cu de-al-de cuconul Alecu Foräscu.
Acum vine alta la rand ;
Inteuna din zile, cum vorbea frumos un boier dintre
cei tintri, iaca §i mos Ion Roatä sare cu gura
Aveti bunAtate de vorbiti mai moldovene§te, cucoane,
sä ne dumirim i noi ; cAci eu unul, drept sA vä spun, cd
nu pricep nimica, pAcatele mele !
Un oarecare boier, Intampinä atunci pe mo§ Ion Roatä,
zicandu-i, ca glas poruncitor i räutAcios :
Dar ce nevoe mare este sA intelegi tu, mojicule ! Ta-
ca-ti leoarha, dac'ai venit aici : c'apoi Intoarce-ne vom noi
acasä, si helbet I nu ti-a lua nime din spate, ce §tiu eu..
Auzi, obrAznicie I Tu... cu optzeci de mii de fdlci de motie,
§i el un ghiorlan, c'un petec de pämänt, §i uite ce
face, alAturea cu mine 1...
Mo§ Ion Roatä, simtindu-se lovit tianä In suflet, räs-
punde atunci, cu glas plangAtor :
Dar bine, cucoane, dacA nu va fost cu plAcere sa
pricepem si noi ate ceva din cele ce spuneti dumnea-
voasträ, de ce ne-ati mai adus aici, sä vd bateti joc de noi ?
Ei, cucoane, cucoane ! Put ernic esti, megie§ Imi esti, ca
rAzAs ce mA gäsesc, si stiu bine cA n'are sA-mi fie moale;
and m'oiu intoarce acasä, unde mA asteaptä nevoile. Dar
sA nu VA fie cu supärare. ia, palmele aceste täränesti ale
noastre, strApunse de pälämidA §i pline de bätäturi, cum
le vedeti, vä tin pe dumneavoasträ, de atata amar de vreme,
si va fac de huzuriti de bine ; §i mai mult cleat atata :
orice venetic, In tara asta este oplosit de dumneavoasträ,
§i-1 priviti cu neptisare, cum ne suge sangele, si theti, si-1
imbrAtosati I Numai noi, vite de muncA, vA santem dragi,
ca sarea In ochi... Din mojiti, din ghiorlani, §i din dobitoci,
nu ne mai scoateti Dumnezeu sA ne ierte, §i sä ne iertati
.si durnneavoastrA, cucoane, dar cu adevärat, asa est e : v'ati
deprins a luà focul totdeauna cu manile noastre cele
§i tot noi cei horopsiti
Rant sA-ti fie rostul, mo§ loane, cl ai vorbit din
durere, räspunse atunci, cuconul Alecu Foräscu ; §i sant
fericit, cd stai alAturea cu mine. Decat un bonjurist c'o
¡nand de InvatAtura, mai bine un taran cu un car de minte
La aceste vorbe, multi dintre boieri s'au simtit atin§i ;.
www.digibuc.ro
86

cel cu pricina... a rAmas ca opgrit. Iar Colonelul Alexandra


Cuza a dat mgna prieteneste cu mos Ion Roatg.
InsfArsit, dupg multe desbaleri furtunoase, urmate lit
Divanul Adhoc", s'a Incuviintat Unirea ; §1 apoi deputatit
s'au Intors fiecare pe la vetrele lor.
Peste ativa ani dupg aceasta, treand Caza- Vodd spre
Bucuresti, a poposit la Agiud, unde l-a intAmpinat o multime
de lume, ca pe un Domnitor.
Printre lumea ce se Inghesueg, cu treabg, färà treabg,.
iacg se zgreste o hartie fAlfaind pe deasupra capetelor
multimii, In vârful unei pràjini. Cuza-Vodd, Intelegand cä
trebuie sA fie vr'un suflet neajit, face semn, sg i se des-
chidg calea. Si când colo, un Oran biltrgn cade In genunchi
dinaintea Domnitorului, sgrutându-i mgna, cu lacrgmile in
ochi §1 dându-i hârtia, scrisg pe toate fetele.
He, he I mos Ion Roatg, prietenul i tovargsul mett
cel vechiu din Divanul Adhoc", lucru negAndit ! Rgdicg-te,
mos Mane, si spurie mi, fIrg sfialg, ce durere ai ? Ti-a fgcut
cineva vr'un neajuns ?
Mo§ Ion Roatg, vgzand cg dupg atatia ani de zile, nu 1-a_
uitat Colonelul Alexandru Cuza, i cd l-a primit, cu atata
bungtate, a inceput a plânge, cu hohot si a-1 rugg sg-i
c ete ascg
Vodg, fiind gata de plecare, si vgzAnd ea hârtia lui mos-
Roatg cuprinde multg polologhie, zise cu blândete ce ai de
spus, cA mai,bine am sg inteleg I
Atunci, mos Roatg, viinduii n sine, Incepe a se jAlui,..
cum urmeazg :
Luminarea VoastrA I
De and cu pgcatul cela de Adhoc", n'am mai avut
bung, cu megiesul meu cel puternic, stApanul unei mosii
foarte mari, pe care-I cunosti Mgria-Ta. N'am gândit,
nenorocitul de mine, cd un boier asa de mare, putred de
bogat §1 cu Invgjäturg, sg-si puie mintea cu unul ca mine,.
de la niste vorbe nesocotite ce le-am zis §1 eu atunci,.
Inteun ngcaz. Numai Dumnezeu, sg-i deie sängtate si bine,
dar amarnic m'a lovit, in avere §i In cinste I Crede, Mgria-
Ta, cä nici eu n'am fost asa de sec, Intre cei de-o samg
cu mine. Dar de cum am ajus acasg, goang si prigoang pc
capul meu, din partea boierului, In tot feliul :
Intgiu si'ntgiu, a pus Inadins pe feciorii boieresti, sg-mi
caute pricing si sA mg aducd la sapg de lemn. Si Acestia,
ca oameni färä judecatg si pismasi, fgceau toate chipurile
satanicesti, sau ei deadreptul, sau prin altii, cum sg deie
www.digibuc.ro
87

vitiparele mele, mdcar un pas, pe mo§ia boereascd ; §'apoi,


sub cuvant cd a fAcut stricAciune, sd mi le poatd utide
fArd nici o crutare I $i, astdzi Impu§cd-i porcii ; mane
vacile §i boil ; poimane, cAi§orii ; In altd zi ie-i oile dina-
poi, cu grAmada §i du-le la curte ; Iti poti Inchipui, Maria-
Ta, -ce urgie grozavd era pe capul meu l
VAzand eu dela o vreme, cd nu mai Inceteazd cu jafurile,
mi-am luat inima'n dinti, §i m'am dus la boieriu sd md
jAluesc. $1 boierul, In loc de un cuvant bun, m'a scuipat
drept In obraz, de fatA cu slugile sale §i cu alti oameni ce
se aflau atunci la curte, Meat am crezut cd a cdzut ceriul
pe mine, de ru§ine ! Ba Ina, m'a §i amenintat, cd altddatd,
de mi-a mai calca piciorul In ograda boiereascd, are sd
porunceascd sd md Intindd la scard §i sd md batd cu biciul 1
$1 ,cu randuiala asta, MAria-Ta, In cativa ani de zile m'au
calicit cu desAvar§ire, §i mi-a rddicat §i cinstea, care, pentru
mine, a fost cel mai scump lucru I
Cuza-Vodd, a stat neclintit, §1 s'a uitat tintd la mo§ Ion
Roatd, cat a vorbit el. $i and 4 isprävit vorba, Vodä i-a
pus doua M§ieuri de napolioni in mänä, zicându-i, cu bu-
ndtate : _

Tine, mo§ boane, acest mic dar dela mine, §i intam-


pind-ti nevoea, de azi pe mane, cum te-a lumina Cel de
Sus. Iar pe boier, lasd-1 l'n judecata lui Dumnezeu, cad
El nu bate cu ciomagul".
Lui mo§ Ion Roatd i se umpla din nou ochii de lacrAmi,
§i sdrutand maim lui VodA, ca semn de multdmire, zise
oftand : .
Dar cu ru§inea ce mi-a fdcut, cum rdmane, Mdria-Ta ?
.Cu ru§inea, iaca a§a rdmane, mo§ [cane, zise Cuza-
Vodd, sdrutandu-1 pe-un obraz §i pe altul, In fata multimii
adunate acolo. Dute §i spune sAtenilor dumitale, mo§
Ioane, CA pe unde te-a scuipat boierul, te-a sdrutat Domni-
torul tdrii §i ti-a §ters ru§inea.

CALICUL DELA TALPALARI


Ina nu sunt 40 de ani, de cand mahalaua ce vine In
partea stangd de dindosul Academiei, 4se numea Calicimea
Domneascd ; iar ulita, care astAzi pnartd numele de Petru
Rare§, mai Inainte era ticsitd de calici privilegiati, cari mi-
§uiau, ca furnicile, in toate partile. In partea aceea a locu-
lui, trAia un calic bdtran §i orb din na§tere, cu numele
www.digibuc.ro
88

Haralambie. Ca unul ce era mai vechi decât toti calicii din


acea mahala, avea un loc anume de cer§etorit, la u§a Bise-
ricii Talpalari, careia i se mai zicea §1 Biserica din Cali-
cime". Mow Haralambie, cer§etorea la acea bisericd §i In
acea parte de loc, de mai bine de 50 ani ; a§a cä toti Ca-
licii de mai Incoace, fie mai tineri, fie mai bdtrani, Ii pd-
zeau, cu ultd sfintenie, coltu§orul lui, chiar §1 tfl vremea
and el n'ar fi venit, In ziva aceed, la bisericd.
Odatd, de hramul bisericii, nu §tiu de unde se prip4e§te
pe acolo, un calic cu totul nou i necunoscut de nimeni,
In partea aceea, §i cum intrà §i ie§ed lume multd, calicul
cel necunoscut, se apazd pe locul batranului Haralambie,
care tocmai atuncea venea §i el. Cand simti orbul cá i s'au
Inalcat toate drepturile vechi, care pand atunci nu Indräz-
nise nimeni, sd-i facd una ca asta, se Infurie grozav ; §'apoi,
vorba ceea Fereasca Dumnezeu de bätaia orbului ; când
incepu a Invarti carjä, In dreapta §i In stänga, credeai cd
se risipe§te pdmantul.
Chiar In clipa aceea, idtd cá sose§te §i mitropolitul So-
fronie, ca sä slujeasca de hram, §i cum bdtranul orb era
Infuriat §i batjocorea, cu vorbe aspre, ridicd deodatd cdrja;
ca sà dea In capul vinovatului, §i and colo, trage una In
spinarea mitropolitului, a§a de tare, cd i-a plesnit anteriul
Bietul mitropolit, galben la fatä, de spaitnä §i de durere,
Incepu sd dojeneascd pe batranul orb, cu cuvinte mai mult
pärinte§ti.
Da ce, Prea-Sfinte, rdspunse Calicul, cum ai crede Sfin-
tia ta, sd las pe un venetic, pripd§it din toatd lumea, sd
vie §i sä-mi calce toate drepturile mele, de calic vechiu
de ba§ calic ? Dar, cine nu §tie cà neam din neamul meu,
aici am calicit cu toIi, §1 pot zice cd, chiar intreg neamul
meu a tinut §i tine Inca pe umerii lor, zidurile acestei bi-
serici ? Si astdzi, sä vie un vanturd-tara, cine §tie de
unde, §i sä se atingd de drepturile mele ? Las'ai vin eu
de hac : Am sd-i scot mai Intâi ochii, sd rdmdie chior ca

1. Mitropolitul Sofronie, se tragea din familia boereasca a Miele-


fttlor, cu mo§ie frumoasa i conac boeresc la &rbefti, jud. Vaslui.
Cu metania dela Secu. A fost episcop al Hu§ilor 25 ani. La 1851 s'a
suit pe scaunul mitropoliei Moldovei §I Sucevei §1 a pastorit panä la
1860, cand a fost exilat la manastirea Slatina, unde §1 muri. In vre-
mea arhipastoriel lui, a lnflorit Invatätura teologica, lucurajata de
dansul §i a crescut evlavia §1 viata sfanta In popor.
www.digibuc.ro
89

§i mine, §i cand Vai muri, pot sA-i dau de mo§tenire locul,


dar pAnä atunci, sAb fereascä Dumnezeu, pe toatä lumea, cl
nu mA las, odatä cu capul...
MO$ NICHIFOR COTCARIUL
Mo§ Nichifor, nu-i o Inchipuire din pove§ti, ci e un om,
ca toll oamenii ; el a fost odatä, cAnd a fost, trAitor In ma-
halaua Tutuenii din TArgul Neamtului, dinspre satul VAnA-:
torii Neamtului. Cam pe vremea aceea trAia Mo§ Nichifor
In Tutueni, pe cAnd bunicul bunicului meu fusese cimpoia§
la cumAtria lui Mo§ Dediu din VAnAtori, fiind cumAtru mare
Ciubär-Vodä, cAruia Mo§ Dediu i-a ddruit patruzeci §i noud
de mioare oache§e numai de cAte un ochiu ; iarA popA,
unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc Clopotarul dela mAnAs-
tirea Neamtului, care fAcuse un clopot mare la acea mAnAs-
tire, cu cheltueala lui, §i avea dragoste sA-I tragä singur la
särbAtori mari : pentru aceea Ii §i ziceau Clopotarul. Tocmai
pe acea vreme &Ala §i Mo§ Nichifor din Tutueni,
Mo§ Nichifor era harabagiu. CArutt lui, de§i era ferecatA
cu teie, cu curmeie ; Insä era o cArutä bunA, incApAtoare §i
IndemAnatecä. Un poclit de rogojini oprea §i soarele §i
ploaea de a rAzbate In cAruta lui Mo§ Nichifor. De inima
cärutii atarnau, pAcornita cu fele§tiocul §i posteuca, care se
izbiau una de alta, cAnd mergea cAruta §i faceau : tronca,
franca I tronca, tranca 1 IarA In belciugul dela carambul
de desubt din stanga, era aninatà o bArditA, pentru felu-
rite IntAmpläri. Doud iepe, albe ca zdpada, iuti ca focul, se
sprijiniau mai totdeauna de' oi§tea cärutei. Mai totdeauna,
dar nu totdeauna ; cAci Mo§ Nichifor era §i giamba§ de cai
§i cAnd Ii venea la socoteald, fAcea schimb, ori vindea cAte-o
iapd, chiar In millocul drumului, §i atunci, rAmAnea oi§tea
goalä pe de-o parte. li plAcea mo§neagului sA aibA tot iepe
tinere §i curätele ; asta era slabiciunea lui. MA yeti tntreba
poate : de ce iepe §i totdeauna albe ? Vä voiu spune §i
aceasta: iepe, pentrucA Mo§ Nichifor tinea sA albA präsilA; §i
albe, pentrucA albeata iepelor ziceà el ti slujia de Mum-,
noaptea la drum.
Mo§ Nichifor, nu era dintre aceia, cari sA nu §tie cA nu-i
bine sä te pui vezeteu la cai albi §i slugA la femei" ; el
§tiea §i asta, dar iepele erau ale lui §i cAnd le grijia,
grijite erau, iarA cAnd nu, n'avea cine sd-i bAnuiascA.
Mo§ Nichifor, fugià de cArAu§ie, deli scotea ochii ; el se
feria de rädicAturi, pentrucA se temea de surpAturä.
www.digibuc.ro
90

Harabagiea ziceà el e mai bunA : cA ai a face tot


cu marfA vie, care, la deal se dA pe jos ; la vale, pe jos ; iat
la popas, In cAruta. Mo§ Nichifor aveà o biciu§cA de cele
de cânepd, impletitA de mAna lui §i cu §fichiul de mAtasA,
cu care pocnià, de-ti luà auzal. Si cu incArcat §i cu des-
cArcat, la deal, Mo§ Nichifor se da jos, ca sA nu se spe-
teascA iepele. Chirie§ii, vrAnd-nevrAnd, trebuiau sA se deie
§1 ei ; cAci li erà lehamite de morocAneala lui Mo§ Nichi-
for, care IndatA troncAnea eke una, cam de-aceste :
la mai dati-va §i pe jos ; cAci calul nu-i ca dobitoctd
acela care sA poatA vorbi.
DacA §tiai sA potrive§ti din gât pe Mo§ Nichifor, apoi
erà cat se poate de §Agalnic. De intâlnià vrun om cAlare,
pe drum, intrebà : Departe ai lAsat pe VodA, voinice ? *I.
apoi indatA da biciu iepelor, zicând :
Alba'nainte, alba la roate,
Oistea goall pe de-o parte.
Hii 1 opt-un cal, ca nu-s departe Galatii, hill!!!
De intAlnià pe drum neveste §i fete mari, cântà cântece
§Agalnice, de-al-de-aceste :
Când cu baba m'am luat,
Opt ibovnice-au oftat :
Trei neveste cu bärbat
*i cinci fete dintr'un sat. s. a.
Ei, ei ! Apoi, zi cA nu-ti venia sA porne§ti la drum, ma-
ales In luna lui Mai, cu asemenea orn vrednic §1 deapuruf
rea vesel. CAteodatA numai, când prin dreptul crA§mei te
fAceai niznai §i nu §tieai sA potrive§ti din gât pe Mo§ Nichi-
for, nu-1 prea vedeai In cheji buni, dar §i atunci tot rApede
mAna, dela 0 crA§mA pAngla alta:..
Mai ales, Intr'un rând, ii picase lui Mo§ Nichifor douA
iepupare, care mergeau de minune la drum. Dar la cra§mAa.
mort-copt, trebuiau sA steie ; cAci le cumpArase &fa un popA,
nefiind pe vremea aceea pojArnicii, de unde sA cumpere
altele, care sA tie fuga tot intru una L..
Spuneà tata, cA i-au spus §i lui bAtrânii, care auziserA
din gura lui Mo§'Nichifor, cA pe vremea aceea erà bine sA
fii- harabagiu In TArgul Neamtului ; cA te-apucau pea-mânile.
Cum ie§iai din Varatic, intrai in Agapia, §i cum igiai din
Agapia, in-trai in Varatic ; apoi in RAzboeni, apoi pe la
www.digibuc.ro
91

mitoace, §i aveai mu§terei, de nu erai bucuros ; ba sd-i


duci la Peaträ, ba la Folticeni, ba pela iarmaroace, ba la.
manästirea Neamtului, ba la Secu, ba la lava, ba In toate
pärtile, pela hramurL
Tot tata mai spunea, ca ar fi auzit dela bunicul buniculuf
meu, a protopopul dela Neamt, de pe vremea aceea, ar fi zis
unor cAlugärite, care pribegiall In sAptdmana mare prin targ :
Maicelor !
Blagoslove§te, cinstite pdrinte I
De ce nu vä astampärati In manästire §i sä vA cAutati
de suflet, mAcar In sAptämana patimilor ?...
Apoi dA, cinstite parinte, ci-cd ar fi räspuns de, (ctr
smerenie) : lana asta ne mAnancd ; pdcatele noastre, dar n'anz
mai venl noi 1 CAci, Cam §tii sfintia ta, mai mult cu seiacut
ne hränim ; 0 apoi, de nu curge, mäcar picurA §i cine mi§a
tot pi§cd... /--
Protopopul atunci (sármanul), ci-cA ar fi oftat (din grew.
Inghitand noduri...) §i ar fi dat vina tot pe Mo§-Nichiforr
zicand : .

De-ar cräpa odatd sA crape 0 harabagiul, care v'a.


adus, c'atunci §tiu cd n'ar avea cine, sä vd mai cdrällä-
neascd a§A de, des pela targ.
Si ci-cd auzind Mo§ Nichifor de aceasta, cumplit s'ar fi
mahnit In sufletul Mu si s'ar fi jurat, cu jurämänt, ca sd
nu mai aibd aface cu parte duhovniceascd, cat a till el ;
cAci, din pAcate, era §i. evlavios Mo§ Nichifor 0 tare se mu
temea, sd nu cadA sub blästdmul preotesc ! De-aceea, grab-,
nic a §1 alergat la schitul Vovkleniea, la pusnicul Chiriac,
din sfanta Agurd, care-§i cAnia pärul §i barba cu cire§e.
negre, §i In Vinerea Seacd (prea cuviosul) cocea oul -la
lumanare, ca sd mai upreze din cele pAcate... i apoi (ha-,
rabagiul nostru) s'a hotArit ca de-acum Inainte, sd aibS-
aface, mai mult cu parte negustoreascd.
Numai negustorul, zicea Mo§ Nichifor, trAie§te din gut
sAu §i pe sama lui. Cand Intrebai : pentru ce ? Mo§ Nichic
for, räspundea tot glumet : Pentrucd n'are Dumnezeu stäpan.
De glumet, glumet erà Mo§ Nichifor, nu-i verbA, dar fle
multe ce craduse peste dansul, se fäcuse cam hursuz.
13Abdtfea lui, dela o vreme incoace, nu §tiu ce avea, crt_
Incepuse a Scartil : ba c'o doare ceea, ba c'o doare ceea,
ba i,e fAcut de nalit, ba cd i-e fAcut pe ursitA, ba a i,e
fAcut de plansori §i tot .umbla, din _baba In babA, cu des
cantece 0 cu oblojele, trick lui Mo§ Nichifor acestea nu-ii
www.digibuc.ro
92

prea veniau la socoteala §i de aceea nu-i erau acum mai


niciodata boii acasa ; ba chiar se Muse bucluca§, hartagos
§i de tot hapsin, când sta ate dotia-trei zile, pe langa casa,
That biata babu§ca lui era bucuroasa (uneori §i räsbucu-
roasä In sufletul ei), sä-1 van' cum I-a vedea, urnit de-acasä.
Se vede (lucru), ca §i Mo§ Nichifor era fäcut pe drumuri, caci
cum ie§ià afar& la drum, par'ca era altul ; nu mai sta din pocnit
cu biciul, de §uguit cu toti drumetii, pe cati Ii intalnia §i de
povestit despre toate locurile insemnate, pe unde trecea.
Inteo dimineatä, Mercuri Inainte de Dumineca-Mare, Mo§
Nichifor deciocalase caruta §i-o ungeà ; and numai iaca
se treze§te la spatele lui cu jupân Strut din Targul Neam-
tului, negustor de Wan, king, ghilealä, sulimineala,
boia de par, chiclazuri, piatra vanätä, piatra sulimanului
sau piatra buna pentru facut alifie de obraz, saki; fu-
mud §i alte oträvuri.
Pe vremea aceea nu era spiterie In Targul Neamtului, §i ju-
panul Strut aducea, pentru hatarul Calugärilor §i a calugarite-
lor, tot ce le trebuià. Mai faceà el, nu-i vorba, §i alte ne-
gustorii... lnsfar§it, nu §tiu cum sa va spun, era mai
mult deck duhovnicul, ca fall de dansul nu puteau manästirile.
Muni dimineata, Mo§ Nichifor I
Bunä sa ti fie inima... jupâne Strut. Da, cu ce treaba
ai venit pe la noi ?
la, nora-mea vrea sa mearga la Peatra. Cat sa-ti dau
ca *sai mi-o duci ?
D'apoi a fi avand chilota multä, cum e treaba d-voastra,
jupane, .zise Mo§ Nichifor, scarpinandu- se In cap ; numai
nu i vorba, ca poate sa aiba, cäci §i caruta mea e larga,
poate sa Incapa Inteinsa cat de malt. Apoi, färä sa ne
zbatem, jupâne Strut, mi-i da §eisprezece lei, un irmilic de
aur, §i ti-oiu duce-o, §tii, colea, ca .pe patina ; ca, dupa
--canyvezi;caruta, acum am adus-o dela Incaltat §i i-am
mai tras §i-o -unsoare de cele a dracului, de are sa mearga
cum li sucala.
Ai sa la§i cu noua lei, Mo§ Nichifor, §i te-a mai
cinsti §i fecioru-meu la Piatra.
Apoi dar, da I cu bine sa dea Duinnezeu, jupane Strut.
Ma bucur §i eu ca-i tocmai Ii dricul iarmarocului §i poate
mi-a pica ceva §i and oiu veni inapoi. Numai a§ vrea
sa §tiu, când avem sa pornim ?
$i acuma, Mo§ Nichifor, (Ina e§ti gata.
Gata, jupane Strut ; numai s'adap iepu§oarele iestea.
Du-te §i d-ta de-ti pune nora la cale, ca acti§ te-ajung §i
eu dinurmä
www.digibuc.ro
93

cum era mo§ Nichifor strädalnic §I iute la trebile lui,


rdpede svarle ni§te co§olind In cdrutd, a§terne de-asupra
o päreche de pocläzi, inhamd iepu§oarele, 1§i ia cojocul
Intre umere §i biciul in mand §i tiva, Mete I N'apucase
jupanul Strul a ajunge bine acasä, §i Mo§ Nichifor, §i
träsese cdruta dinaintea u§ii.
Malca a§a era numele nurorii lui jupan Strul a ie§it
afard, sä-§i van harabagiul. S'apoi, povestea cantecului :
las'cä era dela Piaträ de locul ei, dar era §i Imbujoratä.
Malca... din pricina plansului a se despärte§te de socri ;
pentrucd Intaia§i data venise ea la Neamt, de cale pri-
mard la socri, cum se zice la noi. Cdci, nu erau mai mult
de cloud sAptänfani, de chid se märitase ea dupd. Itic,
feciorul lui jupan Strul, sau mai bine ar fi sd zic, In voea
cea bunk cd se märitase Itic dupd Malca ; cdci el läsase
casa pärinteascd, dupd cum li-i obiceiul, §i la cloud sdp-
tänfani, ltic a adus pe Malca la Neamt, a Incredintat-o
In mana pärintilor lui §i s'a intors rdpede la Peaträ, sd se
ghindeasai pi nighistorie.
Da'te-ai tinut de cuvant, Mo§ Nichifor !
Apoi dd, jupane Strul, vorba-i vorbd ; eu nu ma cio§-
molesc atata ; cA, la drum e bine sd porne§ti cat de dimi-
neatä ; iar sara sd popose§ti de vreme !
Oare-i ajunge pand desard la Peaträ, Mo§ Nichifor I
A...ra ! da ce stai de vorbe§ti, jupane Strul ? Eu
gandesc, de mi-a ajuta Dumnezeu, pe dupd amiazd, sa-ti
pun (deabinele) nora In Peatrd.
D-ta, Mo§ Nichifor, e§ti orn purtat, §tii mai bine decal
mine ; dar totu§i, te rog, sd mai cu bdgare de mild, ca sl
nu-mi prävdli nora 1
Da'cd doar, nu-s harabagiu de ieri de-alaltderi, ju-
pane Strul. Am mai umblat eu, c'o multime de cucoane,
cu maice, boeiroaice §i cu alte fete cinstite, §i, slava Dom-
nului ! nu s'au plans de mine... Ia, numai cu maica Evlampia
desägdrita din Väratic, am avut §1 eu odatä o leacd de clen-
ciu : a oriunde mergea, ave.a obiceiu sd-§i lege vaca din-
apoia arutei, pentru schivirnisald, ca sd aibd läpti§or la
drum ; §i cu asta-mi aduceà mare supärare : pentrucd vaca
ca Vaca, inn irosià ogrinjii din cdrutd, ba cateodatä rupea
leuca, ba la deal, se smucia, de era Intr'un rand cat pe
ce sd-mi gatuiascd iepu§oarele. 5i eu, cum ii omul la
näcaz, Indräzniam sä zic : Mdicutd, de ce e§ti scumpd la
Wale .§i ieftind la Mind ? Ea atunci, se uita gali§ la
mine §i-mi zicea, cu glas duios : la taci, §i d-ta Mo§
www.digibuc.ro
94

Nichifor ; tad, nu mai strigà atata pe biata vacii§oarA ;


pentruca ea, ntititica, nu-i vinovata cu nimic. Parintii pus-
/lid din sfanta Agura, mi-au dat canon sa mananc lapte
numai dela o VacA, ca sa nu Imbatranesc de graba ; §i da,
ce sa fac ? trebuie sa-i ascultam, ca sfintiile lor §tiu mai
multe deck noi, pacAtoasele ! Dac'am auzit asa, am
zis §i eu, In gandul meu, ca are Intru catva dreptate
mica desagArita, §i am läsat-o In plata lui Dumnezeu ;
pentrucA am vazut-o cA este pidosnica §i voie§te, cu
.orice chip, sa se adape numai dela un izvor. D-ta, ju-
pane Strul, cred ca nu mi-i face nacaz la drum §1 cu vaci,
.5i apoi, jupane§ica Malca, unde-a fi vale mare ori deal
mare, s'a mai da §i pe jos, cate-oleaca ; mai ales cA acum
e o frumusete afara, la camp, de turbA haita I Da, ia sA
nu ne trecem vremea cu vorbele. Hai sui, jupanesia
.Akalca, sA te duc la barbatel acasA ; (ca) §tiu eu, cum ii
treaba nevestelor celor tinere, cand nu-s barbatii cu clan-
sele : fac zambre §1 trag acasa, cum trage calul la traista
cu orz,
Iaca ma sui, mos Niehifor 1 5i-odatA Incep cu totii
a carabAnl la saltele cu puf, perni mol, o legaturA cu
clemancare §1 alte maruntisuri. Apoi Malca I§i ia ziva bunA
clela socri si se sue de-asupra saltelelor, In fundul cArutei,
bra mos Nichifor se asvarle pe capra, cla bici epelor si lasa
pe jupanul Strul §i cu ai sal, cu lacramile pe obraz.
Prin targ, asa mana de tare mo§ Nichifor, de ti se
pAreA ca zboara iepele, nu alta ceva.
Prundul, satul si dealul Humulestilor le-a trecut Inteo
clipa. Dela Ocea pana aproape de Grumazesti, a tinut
numai o fuga.
Dar, de pela Grumaze§ti Incolo, mo§ Nichifor a tras o
clusca de rachiu, din plosca lui cea de Bra§ov, si-a aprins
luleaua §i a inceput a lasa iepele mai la voie.
Doamne, jupane§ica, Doamne ! Vezi satul ista, mare
li frumos ? Se chiama Grumazestii. De-a§ avè eu atatia
gonitori In ocol si d-ta (atatia) baeti, cati cazaci, cApcani
si alte lifte spurcate au cazut morti aici, din vreme In
vreme, bine-ar mai fi de noi !
SA te-auda Dumnezeu, sA am bAeti mo§ Nichifor !
Asemene §i eu gonitori, jupane§icA,.. cA de blieti
nu mai trag nadejde, pentruca baba mea e o sterpAtura :
n'a fost harnica sa-mi facA nici unul ; nu i-ar muri multi
Inainte, sA-i moara 1 De-oiu pune eu marine pe piept, are
sa ramaie caruta asta de haimana §i iepu§oarele de izbeli§te 1
www.digibuc.ro
95

Nu te supdra, no§ Nichifor,_ zise Ma Ica, cd poate asA


a fost sa fie dela Dumnezeu ; pentruca a§a scrie §i la noi,
In cArti, despre unii, a tocmai la batranete au facut
copii !
la lasä-md, jupaneasä, cu agile cele 'a d-voastra,
In pace, cd eu §tiu, ce §tiu eu ; degelba mai bati apa'n
chita sä s'aleagd unt, a nu s'alege niciodatä. Am auzit
§i eu, spunand in bisericd, la noi, a pomul care nu - face
roada, se taie §i In foc sa aruncd". Apoi ce-ti trebue mai
bunà vorba decdt asta ? Ba zau, Inca ma mier c'am avut
räbdare sá tin casd cu baba parfacum. In privinta asta,
E. mai buna legea d-voastra de-o mie de ori. Nu-ti face
una copii, iei alta. Nu face nici aceea, alta. 5i dela o
vreme, trebue sd nimere§ti una blagoslovia de Dum-
nezeu ; da nu ca la noi, sd fii nevoit sd trde§ti cu una
beteagd pänd la sfär§itul vietii ; §i copii, tufä I CA doar
Dumnezeu cel mare §i puternic, nu s'a rastignit numai
pentr'un orn, pe lumea asta. Nu-i a§à jupâne§icd ? Mai
zi, daca ai ce !
Poate sa fie §'a§a, mo§ Nichifor.
Ba chiar a§à-i, jupâne§icd dragä, cum iti spun eu.
Ptru ! ciii !... Da bund bucatä am mers. Doamne, cum se
ja ornul ista la drum cu vorba si and se treze§te, cine
§tie unde a ajuns ; bun lucru a mai läsat Dumnezeu sfantul
§i tovärd§ia asta! Ili ! I zmdoaicele tatei, Indemnati inainte !
laca §i codrul Grumaze§tilor, grija negustorilor §i spaima
ciocoilor. Hei ! jupâne§ica, de-ar avea codrul ista gura
sd spuie, cdte a vazut, cumplitä pätäranie ne-ar mai auzi
urechile ; §tiu cd am aved ce ascultà!
Da ce-a fost pe-aici, mo§ Nichifor ?
Of ! jupâne§icd, of I Ce-a fost, sl nu dea Dumnezeu
sd mai fie 1 Dar avea cinevä cap, sd treacd pe-aici WA
sä fie jafuit, bätut ori omorit ? Nu-i vorba, cd acestea se
intampla mai mult noaptea deCat ziva. Insä pe mine unul,
de n'a§ gill Intr'un ceas rdu, pand acum, da ! m'a ferit
Dumnezeu. Lupi §i alte dihanii mi-au ie§it Inainte, cate-
odata, dar nu le-am facut nimica ; le-am dat bund pace,
m'am facut cd nici nu-i vAd §1 ei s'au dus in treaba for,
A... ra 1 mo§ Nichifor, nu mai spune de lup, cl
tare md tem !
V'am spus O. erà §dgalnic mo§ Nichifor §i and spuneä
cdte una, ori te tineai cu mâna de inima, rafand, ori te
faceA sa-ti sail inima din loc, de fricd.
www.digibuc.ro
96

laca un lap vine spre noi, jupane§ica


Vai de mine, min Nichifor, unde sa m'ascund eu ?
Despre mine, ascunde-te unde §tii, cA eu unul ti-am
spus ca, nu mA tem nici de-o potae Intreaga.
Atunci, biata Malca, de fricA, s'a Incle§tat de gatui lui
mo§ Nichifor, §i s'a lipit de (Mitsui, ca lipitoarea. A §ezut
ea a§a, cat a a§ezut §1 apoi a zis tremurand
Unde-i lupul, mo§ Nichifor ?
Unde sa fie ? Ia a trecut drumul -pe dinaintea noastra,
§i a Intrat in pAdure. Dar cat pe ce erai sa mA gatui,
jupane§ica, §i apoi dacA scapam iepele, Viu cA era frumos.
N'apuca a sfar§1 bine mo§ Nichifor §i Malca zise catinel :
Sa nu mai zici, vine Input, mo§ Nichifor, cA ma vari
In toate boalele !
Nu ca zic eu, da chiar vine, iacatä-l-Ai 1
Valeu 1 Ce spui ?!
Si iar se ascunde langA mo§ Nichifor.
Ce-i tartar, tot tartar ; Iti vine a te juca jupanesica,
a§a-i ? $i dupa cum \Tad, .ai noroc ca eu 1ml tin firea,
nu mA prea tem de lup ; dar sä fie altul In locul meu...
Nu mai vine lupul, mo§ Nichifor ?
Apoi, na ; e§ti de tot ppzna§a §i d-ta ; prea des vrei
sA vie, cA doar nu-i de tot copacul cate un lup ; la pe- la
sfantul Andrei, umblä §i ei mai cate multi la un loc. 5'apoi,
vAnAtorii ce pAzesc ? La goanä mare, crezi d-ta ca putini
lupi dau cinstea pe ru§ine, läsandu-§i pieile zAlog ? SA
mai räsufläm iepele oleacA. laca §i Dealul Balaurului"
jupane§icA ! la, aici a cAzut odata un balaur grozav de mare,
care värsa jaratic pe gurA i cAnd §uera, clocotea codrul,
gemeau vaile, fiarele tremurau §i se bateau cap In cap,
de spaimä ; §i tipenie de otn, nu cuteza sA mai treacA pe aici.
Valeu! §i unde-i balaurul, mo§ Nichifor ?
D'apoi mai §tiu eu, jupAne§icA ? PAclurea-i mare, el
§tie unde s'a fi Infundat. Unii spun ca, dupa ce a mancat
foarte multi oameni §i a ros toata coaja copacilor din codru,
ar fi crapat, chiar aici, In locul acesta. Dela unii am auzit
spuind ca i-ar fi dat lapte de vaca neagra §1 cu aceasta 1-ar
4 fäcut sa se ridice iar la cer, de unde a cazut. Mai §tiu §i
eu pe cine sa mai cred ?... cl oamenii vorbesc, vrute §1
nevrute. Noroc numai, ca eu unul §tiu solomortii §i nu ma
prea tern, nici de balauri. Pot sa prind §erpele din culcu§,
cum ai prinde d-ta un puiu de gAina din pätul.
Da ce-s acele, solomonii, mo§ Nichifor ?
Ei, jupane§icA draga ; asta nu se poate spune, Eu,
www.digibuc.ro
97

babei mele cA merge pe dougzeci si patru de ani, de când


m'am luat cu dânsa --- si ce n'a f Acut ea ? Si cât nu m'a
cihAit de cap, s'A-i spun ; si tot nu i-am spas. Si ea, din
pricina asta are sA moark and a muri : de nu i-ar muri
multi mnainte, a atunci, mi-as luà si eu una tinericA si mAcar
trei zile sd trAesc, In ticnd cu dânsa, cum stiu eu, si apoi
s'A moll M'am sAturat Oa 'n gat, de mucegaiul de babk
a hojma mA morocAneste §i-mi scoate ochii cu cele tinere.
Când gandesc, amArItul de mine, cA am sA mA Intorc iar la
dânsa acas'A, Imi vine sA turbez, sA ieu campii, nu altA-ceva.
Ia lasA, lask mos Nichifor, cl asa sânteti d-voastrá,
bArbatii.
Ei, ei 1 jupanesick latI-ne si aproape de vârful codru-
lui. Ia mai dA-te si d-ta 9 leacA pe jos, pAnWom sui dealul,
cA nu mi-i de alta, dar mA tern cA-i intepeni in cArutA.
Uit'te florile cele frumoase, de prin marginea pAdurii,
cum umplu vAzduhul de miroznA. Si d-ta sA cezi ghemuitä
acolo, nu-i pAcat de Dumnezeu ? 1
MA tern de lup, 'mos Nichifor, zise Malca, tremurând.
la mai sfArseste odatA cu lupul cela ; altA ceva n'ai
de vorbit ?
StAi dark sA mA dau jos !
Ptru I di !... sai binisor pe ici, pe crucea cArutei. Ho...
pa ! Ia acum, te vAd si eu cA esti voinicA ; asa mi-i drag sA
fie omul : Mat, nu ouat.
Si pe când Malca culegeà niste dumbravic, sA. ducA lui
Itic, mos Nichifor stAtuse In loc §1 nu § tiu ce bichirià §i
cisluik prin prejurul cArutei. Apoi rApede strigA :
Gata esti jupftnesica ? Hai, sui si sA pornim, cu aju-
torul lui Dumnezeu, cA de-acum e tot vale mai mult.
Malca, dupA ce se suie, IntreabA :
Oare nu-i drziu, mos Nichifor ?
D'apoi, de-acum sântem scApati de-asupra nevoii ; acus
te pun In PiatrA. S'odatA dA biciu iepelor zicând :
Alba 'nainte, alba la roate,
Oistea goall de-o parte.
Hli I opt-un cal, cl nu-s departe Galatii, hii I I I
N'apuc'a merge nici douzeci de prAjini si prrr ! se rupse
un capAt 1
Na : asta Incl-i una !
Vai de mine, mos Nichifor, avem sA inoptAm In pAdure I
Ia nu mal menl a rAu, jupânesicA hAi, cA doar n'am
pAtit eu asta, numai odatA In vieata mea. PanA-i ImbucA
P. S. S. Dr. Veniamin PocitanPlomiteanu. Ion CreangA. 7
www.digibuc.ro
98

d-ta ceva si iepele iestea si-or §terge gura c'oleaca de cop-


link eu am si pus capatul.
Cand se uita mos Nichifor la belciug, bardita nicairi !
Apoi toate-au fost, cum au fost, zise mos Nichifor,
Incretind din sprancene si oterandu-se, dar asta pica de
coapta. Bat'o Dumnezeu de baba, s'o bad ! Uit'te cum Ingri-
jeste ea de mine ; asa-i ca nu-i securea ?
Malca, sarman and mai aude si asta, Incepe a suspina
si a zice : al\
Mos Nichifor, ce ne facem noi ?
Ia las', jupanesica, nu te Imput,ina cu inima, ca tot
mai am o leaca de nadejde. 'odata scoate bulicherul din
teaca, II da pe amanariu si Incepe a ciocarti un garnet de
stejar, din anul trecut... L-a taiat el, cum l-a Mat, apoi a
Inceput a cotrobal prin chilna carutei, sa gäseasca niste
franghie ; dar de unde O. iei, daca n'ai pus ?
Daca vede si vede, taie baierile dela traistä, mai cape-
teala din capul unei iepe si face cum poate, de leaga el
garnetul, unde trebuia ; pune roata la loc, vara leuca, suceste
lamba si o strange la scara ; apoi Isi aprinde cioanca si zice :
Iaca, jupanesica draga, cum învata nevoia pe om, ce
se faca... cu mos Nichifor tutuianul, nu piere nimene la
drum. De-acum, numai sa te tii bine de carambi si de spe-
teze, ca am sa man iepele iestea, de au sa scapere, fugind.
Da, sa stii d-ta, ca babei mele n'are sa-i fie moale, and
m'oiu Intoarce acasä. Am s'o ieu de canepa dracului si am
s'o Invät eu, cum trebue sa caute altadata de barbat ; a
femeea nebatuta, e ca moara neferecata. Tine-te, jupane-
sica ! Hi I he ! !
S'odata încep iepele a fugi, de paraiau roatele si säria
colbul In naltul ceriului. La vr'o cateva obraturi, garnetul
s'a Infierbantat, s'a muiat si... foflenchiu ! iar sare roata 1
Bre I c'anapoda lucru ; se vede a azi dimineata mi-a
iesit Inainte vrun popa sau dracul stie ce I
Mos Nichifor, ce facem noi ?
Om face noi ce-orn face, jupanesica. Dar acum, de-o
data, linisteste-te acolo si taci molcom. Bine ca nu s'a
Intamplat asta in mijlocul campului, undeva. Lemne, slava
Domnului, sant de-ajuns si de 'ntrecut In padure. Poate si
ne-ajunga cineva din urma, ori sa ne Intampine cineva
dinainte, O. sa-mi Imprumute vro sacure. 5i cum vorbia,
numai ce iata ca vede viind un orn dinainte, cu traista in bat.
Bun Intalnisul, om bun I Asa-I ca s'a stricat drumul,
In Mijlocul carutii ?
www.digibuc.ro
la las' gaga la o parte, mai omule ; gi mai bine vin'
de-mi aluta sa pun capätul ista, ca vezi ca-mi crapa inima
'n mine, de nacaz.
D'apoi eu ma grabesc s'ajung la Oglobeni. D-ta poti
sa mai asta noapte gi In padure ; nu cred ca-i muri de urit !...
Ma mier ca nu ti-i oarecum, sa-ti fie, zise Nichifor
posomorit : egti un chiag zbarcit, mai ca gi mine, gi iaca
ce-ti urla prin cap.
Da nu-ti fie cu banat, orn bun, ca am uguit gi eu.
Bun Minas I Te-a Invätà Dumnezeu, ce sa faci... gi s'a tot
dus inainte.
Vezi, jupanegica draga, catu-i de-a dracului lumea
asta ? Numai dupa plegcuit umblä. la sa fie un antal cu
vin ori rachiu gi sa vezi atunci, ar gedea carul stricat at:lta
limp in mijlocul drumului ? Cum vad eu, tot mog Nichifor
are sa faca ce-a face. la sa mai fac o Incercare.
Si iar incepe a MA alt garnet... Mocogegte el, cat moco-
egte, pana-I pune gi pe-acela. Apoi di biciu iepelor gi iar
mai trage un ropot ; and, numai iata a ajunge roata de-o
legitura gi iar se rupe capatul...
Acuma, jupanegica, ca-mi vine sa zic gi eu ca omul
,cela, ca. are sa ne fie masul In padure.
Vai de mine gi de mine, mog Nichifor, ce spui ?
la spun gi eu, ce vad cu ochii. Uite-te 1 nu vezi gi
d-ta, ca da soarele dupa deal gi noi tot pe loc stam ? Da,
nu-i nimica, jupanqica ; sa n'ai nici o grip, ca gtiu eu o
poiana In padure, chiar aici pe-aproape ; sa tragem acolo
.gi santem, ca gi in casä la noi. Locul e ferit gi iepele au
.ce pagte. D-ta te-i culca In caruta gi eu te-oiu strajui
toata noaptea. Helbet, o noapte nu-i legata de gard ; a
trece ea, cum a trece ; dar a pomeni ea, baba mea, ate
ziligoare-a avea, de nacazul acesta ; ca numai din pricina
ei, mi se trage...
Apoi dar, fa cum gtii, mog Nichifor, numai sa fie bine.
Las', jupanegica, nu-ti face voie rea, ca are sa fie cat
se poate de bine.
S'odata, mog Nichifor apuca epele de darlog, gi car-
negte caruta, g'o tarägte cum poate, 'Ana In poiana.
laca, jupanegica, ce raiu a lui Dumnezeu e aici ; sa
tot traegti, sa nu mai mori 1 Numai d-voastra nu santeti
depringi cu ce-i frumos pe lame. la mai da-te oleaca pe
jos, OM se mai vede, ca sa strangem nigte targiuri gi sa
facem toata noaptea foc, sa fuga tantarii gi toate On.;
&line de pe lume 1
www.digibuc.ro
4
100

Biata Malcd 1 vede §i ea, a tot de una Ii e acum. Se dä


jos §i Incepe a strange la tdrsuri.
Doamne 1 bine-ti mai sede, jupânesia ; par'ed esti
una de-a noastre. Nu cumva a tinut vreodatd tatäl d-tale
orândä In sat, undevA ?...
Ba a tinut multä vreme, ratosul dela Bodesti.
Apoi, md miram eu, de ce vorbesti asà de bine mol---.
doveneste §i aduci la mers cu de-a noastre. De-acum, n'am
sd te mai cred, a te temi de lup. Ei 1 ei 1 cum ti se pare
aici, In poiand ? Asd-i cd erd sd mori, si sd nu §tii ce-i
frumos pe lume ? la auzi privighetorile ce haz fac ? la auzi
turturelele cum se IngAnd !
Mo§ Nichifor, oare n'om pati ceva In noaptea asta ?
Ce-a zice Itic ?...
Itic ? Lui Itic i s'a päreA, c'a prins pe Dumnezeu
de-un picior, cand te-a vedeA acasä.
Da, ce crezi d-ta, a Itic §tie ce-i pe lume ? Cum sunt
Intâmpldrile la drum ?
Ask numai sä se mute de pe vatrd pe cuptior, stie
§i hleabul de baba mea, de-acasd. Jupâne§ica, ia sd te
vedem, §tii cum sd faci focul ?
Malca aseazd gätejele. Mos Nichifor scapArd, si Indatd
atâta amândoi focul. Apoi Mos Nichifor, zice :
Vezi, jupânesicd, cum pârâe de frutnös gätejele ?
\TM, mos Nichifor, dar Imi tremurd Mima In mine
de fria 1
Ii...ra ? Da ce, Doamne iartd-md, par'cl esti din nea-
mul lui Ific. Da, fii mai cu Mimä o leacd 1 Ori dad e§ti a§à .

de fricoasä, apoi sui In cdrutä sit te-asterne pe somn, cd


noptea-i numa un ceas ; acus se face ziud 1
Malca, Imbärbätatd de mos Nichifor, Se suie in arutd.
si se culcd. lard mos Nichifor, Isi aprinde luleaua, asterne
cojocul si se pune intr'o rdld jos, langd foc ; §i pdc, pâc I
pdc, pâc ! din lulea, cât pe ce erà sd-1 prindä somnul ;--
and numai ce iatä cd-i sare o santee pe nas 1
Ptiu, drace l Asta trebue sd: fie santee din gdtejele cu-
lese de Malca, a tare m'a firpt... Dormi, jupânesia Mala ?
Par'cd erà sa ma prindä somnul o leaa, mos Nichifor,
dar mi-au venit o multime de näluciri prin cap si m'am
trezit.
Si eu mai tot asà. am Ain Mi-a skit o scântee pe
nas si mi s'a späriet somnul, de par'd am dormit o noapte
Intreagd. Las'a, poate sa mai doarmä cineva de rdul
nebunelor istor de privighetori ? Par'cd-si fac de cap, nu
www.digibuc.ro
101

altaceva. Da acum li-e §i lor vremea sä se drAgosteascA...


Dormi, jupane§icd ?
Parcd iar erà sA md prindd somnul, mo§ Nichifor.
*tii una, jupAne§icA ? Mie-mi vine sA stâng focul, a
tocmai acum, In durdtul ista, ini-am adus aminte cd dihania
de hip adulmecd §i vine dupd fum.
StAnge-1, mo§ Nichifor, dacd-i a§a.
Atunci mo§ Nichifor, odatd Inèepe a turna la tArAnA peste
foc §i-1 Indclu§A.
De-acum, jupAne§icA, dormi fArd grijd, cd Indatd se
face ziuA. Na : c'am stâns focul, §i am uitat sd-mi aprind
luleaua. Dar, las cA am scdpArdtori. 'Td-vd pustia privi-
ghetori, sA vA WA, cd §tiu, cA vd drAgostiti bine 1
Mai §ede mo§ Nichifor a§à pe gAnduri, pAtiä-§i gAte§te de
bdut luleaua 4 apoi se scoald bini§or §i se duce in vArful de-
getelor, langd cdrutd. Malca Incepuse a hordi putin. Mo§
Nichifor o clatind inceti§or §i zice :
JupAne§icA, jupAne§icd 1
Aud, mo§ Nichifor, rAspunse Malca, tresArind, spAi-
mAntatd.
*Hi ce-am gandit eh, cAnd am stat langd foc ?
Ce, mo§ Nichifor ? 1
la dupd ce-i adormi d-ta, sA Tncalec pe-o iapd §i sd
mA rApAd acasd la mine, sd-mi acluc un capAt §1 securea
§i cAnd s'a zdri de ziud, sAnt aici.
Vai de mine, mo§ Nichifor, ce vorbe§ti ? 1 Vrei sd mA
gdse§ti moartd, de fricA oare, cAnd 11 yen!?
Ba sd te fereascA Dumnezeu, de una ca asta jupAne-
§icd. Ea las', nu te spdimantA, cd am zis §i eu, ia a§a o
vorbd in vant.
Ba nu, mo§ Nichifor 1 De-acum, nici nu vreau sd mai
dorm ; mA dau jos §i am sd §ed toad noaptea land d-ta.
Ba paze§te-ti treaba, jupAne§icd ; §ezi bini§or unde
§ezi, cd bine §ezi1
Ba iaca vin.
Todatd se dd jos §i vine pe iarbA, lAnga mo§ Nichifor-
i, ba unul una, ba altul alta, dela o vreme i-a furat som-
nul pe-amAndoi, §i-au adormit du§i. 51 cAnd s'au trezit
ei, erà ziulica albd 1...
laca, jupAne§icd §i sfAnta ziud 1 Scoa1A-te §i hai sA
vedem, ce-i de facut ? Vezi, cd nu te-a mAncat nimica ?
Numai frica ti-a fost mai mare.
Malca, In vorbele iestea, iar a adormit.. Iar mo§ Ilichifor,
ca omul cu grija, s'a suit In car* §i-a inceput a scormoli
www.digibuc.ro
102

In toate pArtile, pe supt co§olind §i numai iatä cd dd de


secure, de-o funie §i. de-un sfredeleac, pe pomo§tina cdrutei.
laca, pdcatele mele ! Cine-i cu pagubA, §i cu pdcat ;
mä miram eu, sd nu se Ingrijeascd biata babd de mine,
pând Inteatâta. Pentru c'am nApästuit- o, chiar pe sfanta
dreptate, am sd-i duc un fes ro§ §i un tulpan undelemniu,
ca sä-§i mai aducd aminte de tinerete. Eu, se vede, cd
m'am luat eri cu luleaua. Dar biata, baba mea, bund-rea
cum este, tot a §tiut ce-mi trebue la drum ; numai nu le-a
pus la locul lor... Dar, ti-ai gAsit sd §tie femeea trebile bdr-
batului I .
Jupâne§icA, jupane§icd I
Ce-i, mo§ Nichifor ?
Da nu §tii una ? 1 Scoald-te, cd am gäsit, §1 secure §i"
frânghie §i sfredel §i tot ce-mi trebue.
Unde, mo§ Nichifor ?
la pe supt buclucurile d-tale. Numai n'au avut gurä.
sd rAspundA. Am pdtit §i noi, ca un cer§etor, care §edeh.
pe comoard §i cerea milostenie. Da bine cd s'au gdsit §i
ac um ; tot biata babd se vede cd le-a pus.
Vezi cât e§ti de avan, mo§ Nichifor, cum ti-ai IncArcat
sufletul de pAcate ? L..
Apoi dA, jupâne§id, vdd §i eu, cd am gre§it, de-am
ponegrit-o a§A de tare, cdtrd d-ta. Da, de-acum, am sd-i
cânt §i eu un cântec de ImpAcare :
Särmana babu§ca mea 1
Fie bunA, fie rea,
Am sa tin casa cu ea.
S'odatd suflecA, mo§ Nichifor mânecile, taie un sulhariu,
(le fag §i face un capdt minunat. Apoi II a§azd, cum trebue,
pune roata la loc, Inhamd iepele, iese Incet-Incet la drum
§i zice :
Sui, jupdne§icd, §i haidem sd mergem de-acum.
lepele fiind hränite §i odihnite bine, pe la pranzul cel
mare i-au pus In PiatrA.
laca, te-ai vdzut §i-acasA , jupâne§icA.
Slavd lui Dumnezeu, mo§ Nichifor, cd §i'n pädure
nu mi-a fost rAu...
AO este jupâne§icA, nu-i vorbd, dar, ca la casa omului,
nu- i nicAiurea.
Si din vorbd In vorbd, au §i ajuns la poarta lui jupan
Itic I Itic tocmai venià dela §coalA, §1 când a vdzut pe
Malca, nu mai §tieâ, ce sd mai facd de bucurie. Dar când a
www.digibuc.ro
103

mai auzit §i despre intamplarea ce au avut, §i cum i-a


scApat Dumnezeu, din primejdie, nu §tiea cum sA multumeasca
lui mo§ Nichifor. Cu ce nu 1-au ddruit ei ? CA se mill §1
el singur, ce dAduse peste dânsul. A doua zi, mo§ Nichifor
a pornit inapoi cu alti mu§terii. Si and a ajun acasd, era
foarte vesel, Inc& nu §tiea baba lui ce I-a gäsit, de-i a§a
de cu chef, cum nu mai fusese multd vreme.... Dupd
aceasta, tot la cloud trei sAptAmani, jupane§ica Malca venia
In Neamt la socri §i se Intorcea acasA, numai cu mo§ Ni-
chifor, f Ard sd se mai teamd de lup...
Dupd un an, sau dupd mai multi, mo§ Nichifor s'a rAsu-
flat, la un Oh& cu vin, cdtrA un prieten al sdu, despre In-
tamplarea din codrul Sdlaurului" §i frica trasA de jupd-
neasa Malca... Prietenul lui mo§ Nichifor, s'a rdsuflat §i el
catrd alti prieteni ai sdi ; §i de-atunci oamenii, cum Is oa-
menii, (ca sA-i puie sange rAu la inimd...) au Inceput a po-
recli pe mo§ Nichifor §1 a-i zice : Nichifor Cotcariul, Ni-
chifor Cotcariul ; §i poate acum a fi oale §i ulcioare §1
tot Nichifor Cotcariul i-a rAmas bietului orn numele §i pand
In ziulica de astAzi.

POVESTI
FATA BABEI $1 FATA MO$NEAGULUI
Era odatä un mo§neag §'o baba ; §i mo§neagul avea o
fatA §i baba iar o fatA. Fata babei era slutd, lene§A, Of-
noasA §i rea la inimA ; dar, pentrucd era fata mamei", se
alinta cum s'alintA cioara 'n lat, ldEand tot greul pe fata
mo§neagului. Fata mo§neagului Insd era frumoasä, harnicd,
ascultAtoare §i bund la inimd. Dumnezeu o Impodobise cu
toate darurile cele bune §i frumoase. Dar aceastA fatd bund
era horopsitd §i de sora cea de scoartA §i de mama cea
vitrega. Noroc de la Dumnezeu cd era o fatA robace §i rdb-
dAtoare ; Cad altfel ar fi fost vai §'amar de pielea ei.
Fata mo§neagului la deal, fata mo§neagului la vale ; ea
dupa gAteje prin pAdure, ea cu tAbuetul In spate la moard,
ea Insfar§it, In toate pArtile dupA treabd. Cat era ziulica de
mare, nu-§i mai strangea picioarele ; dintr'o parte venià §i'n
alta se ducea. S'apoi baba §i cu odorul de fiicd-sa, tot car-
titoare §i nemultdmitoare erau. Pentru babd, fata mo§neagu-
lui era piatrA de moard in casd ; iar fata ei, busuioc de
pus la icoane.
www.digibuc.ro
104

and se duceau amandouä fetele In sat la §ezdtoare, sara,


fata mo§neagului nu se Incurca, ci torcea cate-un ciur plin
de fuse ; iar fata babei 1ndruga §i ea, cu mare-ce, cate-un fus ;
§'apoi and veniau amandoud fetele acasa, noaptea tarziu,
fata babei sdrià iute peste parlaz, §i ziceà fetei mo§neagu-
lui, sd-i dee ciurul cu fusele, ca sa-1 tie, pand va sari §i ea.
Atunci fata babei, vicleand cum era, lua ciurul §i fuga in
casa la baba §i la mo§neag, spuind, ca ea a tors acele
fuse. In zadar fata mo§neagului spunea in urmä, cd acela
este lucrul manilor sale, cad indatä o apucau de obraz
baba §i cu fiica-sa §i trebuia numai deck sa rdmaie pe-a lor.
and venia Duminica §i sarbätorile, fata babei era impopo-
tata §i netezitä pe cap, de parc'.o linsese viteii. Nu era joc,
nu era clacd, In sat, la care sä nu se ducd fata babei ; iar
fata mopeagului era opritä, cu asprime, dela toate aceste.
S'apoi, and venia mo§neagul, de pe unde era dus, gura
babei umbla, cum umbla melita: cd fata lui, nu ascultd, cd-i
u§ernica, cd-i lene§d, cd-i soiu rdu,.. cd-i laie, cd-i bälaie,
§i cd, s'o alunge dela cask s'o trimeätä la slujbA, unde §tie,
cd nu-i de chip s'o mai tie, pentruca poate sd inäräveascd
§i pe fata ei.
Mo§neagul, fiind un gurd-cascd, sau cum Ili vrea sä-i
ziceti, se uità In coarnele ei, §i ce-i spuneà ea, sfânt era.
Din inimd bietul mo§neag, poate c'ar fi mai zis cate-ceva ;
dar acum apucase a canta gAina la casa lui §i cueo§ul nu'
mai avea nici o trecere ; §'apoi, ia sä-1 fi pus pdcatul sa se
Intreacd cu dedeochiul, caci baba §i cu fiica-sa, il umpleau
de bogdaprosti. Intr'una din zile, mo§neagul find foarte
amärlt, de cate-i spunea baba, chema fata §i-i zise :
Draga tatei, iaca ce-mi tot spune md-ta de tine : cd
n'o asculti, ea* e§ti rea de gurd §1 Inärävitä, §i cd nu este
de chip, sa mai stai la casa mea ; de aceea, du-te §i tu in-
cotro te-a Indreptà Dumnezeu, ca sd nu se mai fad atata
galceava la casa asta, din pricina ta. Dar te sfatuiesc ca
un tata ce-ti sdnt cd ori§i unde te-i duce, sä fii supusa,
blajind §1 harnicd ; caci la casa mea, tot ai dus-o cum ai
dus-o, c'a mai fost mila pärinteascd la mijloc I Dar prin
strAini, Dumnezeu §tie peste ce soiu de sämantä de oameni
li da ; §i nu ti-or puteà rdbda, cate ti-am räbdat noi.
Atunci, biata fatd, vdzând cd baba §1 cu fiicdsa voesc
cu orice chip s'o alunge, sdruta maim tatd-sau §i cu la-
crämi In ochi, porne§te in toatä lumea, depärtandu-se de
casa parinteascd, fail nici o nädejde de Intoarcere I
merse ea cat merse pe-un drum, 'Ana ce, din intamplare, ii
www.digibuc.ro
105

ie§i Inainte, o cdtelu§a bolnavä, ca vai de capul ei, §i slabd


de-i numarai coastele ; §i cum vazit pe fan, ii zise :
Fatä frumoasä §i harnica, fie-ti mild de mine §i mä
grije§te, a ti-oiu prinde §i eu bine vrodatä. Atunci fetei
i se facii mild ; §i luand catelu§a o späld §i-o griji foarte
bine. Apoi o lasä acolo, §i-§i cauta de drum, multämitä
fiind In suflet, cä a putut sävar§i o faptd buna. Nu mer se
ea tocmai mult §i numai iaca ce vede, un par frumos §i
Inflorit, dar plin de omizi, In toate pärtile. Parul cum vede
pe fata, zice :
Fata frumoasa §i harnicd, grije§te-ma §i curata-ma de
omizi, ca ti-oil prinde §i eu bine vrodatä.
Fata, harnicd cum era, curati pärul de usaturi §i de
omizi, cu mare Ingrijire §i apoi se tot duce Inainte sä-§i
caute stäpan. Si mergand ea mai departe, numai iaca ce
vede o fantana malitä §i parasitä. Fantana atunci, zice :
Fata frumoasa §i harnica, Ingrije§te-md cd ti-oiu prinde
§i eu bine vreodata.
Fata, rane§te fantana §i-o grije§te foarte bine ; apoi o
lasä §i-§i cauta de drum. Si tot mergand mai departe, nu-
mai iaca ce dd de-un cuptior nelipit §i mai-mai sd se a--
sipeasca. Cuptiorul, cum vede pe fatä, zice :
Fata frumoasä §i harnica, lipe§te-ma §i grije§te-mä,
ca poate ti-oiu prinde §i eu bine vrodatä.
Fata care §tiea, ca. de facut treaba nu mai cade coada
nimanui, l'§i sufleca manicile, aka lut §i lipi cuptiorui, Il
humui §i-1 grill, deli era mai mare dragul sa-1 prive§ti.
Apoi IV spälä frumu§el manile de lut §i porni iaräsi la
drum. $i mergand ea acum, zi §i noapte, nu §tiu ce Mat,
ca se rataci ; cu toate aceste, nu-§i pierdù nadejdea In Dum-
nezeu, ci merse tot lnainte, panace, Inteuna din zile desdi-
mineatd, trecand printr'un codru intunecos, dd de-o poiand
foarte frumoasä, §i In poianä vede o casuld umbritä de
ni§te lozii pletoase ; §i cand s'apropie de acea casa, numai
iaca o babd, hntampind pe fan, cu blandeta, §i-i zice :
Da ce cauti, prin aceste locuri, copilä, §i cine e§ti ?
Cine sä fiu, matu§d I Ia o fata särack fard mamd §i
tatd, pot zice ; §i numai Cel-de-sus, §tie cate-am tras, decand
mama, care m'a facut, a pus manile pe piept I Stäpan
caut ; §i necunoscand pe nime, §i umbland, din loc In loc,
m'am ratacit. Dumnezeu Insä, m'a povdtuit de-am nimerit
la casa d-tale §i te rog sa-mi dai sälä§luire 1
Sarmand fed I zise bätrana, cu adevärat numai Dum-
nezeu, te-a Indreptat la mine §i te-a scapat de primejdii.
www.digibuc.ro
106

Eu sant, sfanta Duminica. Sluje§te la mine astazi §i fii in-


credintatd, a mane, n'ai sä ie§i cu manile goale, dela
casa mea.
Bine, maicuta, dar nu §tiu ce trebi am sa fac.
Ia sa-mi lai copila§ii, care dorm acum §i sA-i hrane§ti ;
apoi sa-mi faci bucate ; §i cand m'oiu Intoarce eu dela bi-
serica, sd le gäsesc, nici red, nici fierbinti, ci cum Is mai
bune de mancat. $i cum zice, batrana §i porne§te la biserica,
iarA fata, sufleca. manicile §i s'apucA de treaba. Intâi i
'ntai face lAutoare ; apoi iese afarA §i Incepe a striga :
Copii, copii, copii veniti la mama, sd Ara lee
$i and se uitä fata, ce sa van ? Ograda se umpluse §i
pddurea fojgAià de-o multime de balauri §i de tot soiul de
jivine mici §i mari ; 'Msg. tare In credinta §i cu nädejdea la
Dumnezeu, fata nu se sperie, ci le ia pe ate una §i le lae
§i le Ingrije§te, cat se poate mai bine. Apoi s'apucd de
fäcut bucate, §i cand a venit sfanta DuminicA dela biserica.
§i a väzut copiii läuti frumos §i toate trebile bine fäcute,
s'a umplut de bucurie ; §i dupAce-a §ezut la mast a zis
fetei, sa se suie In pod, §i sa-§i aleaga de-acolo o lada carea-
vrea ea §i sa §i-o iee ca simbrie ; dar, sa n'o deschidä
pan' acasa la tata-sau. Fata se suie In pod i vede acolo
o multime de läzi unele mai vechi §i mai urate, altele mai
noui §i mai frumoase. Ea Insa, nefiind lacomä, îi alege
pe cea mai veche §i mai urata dintre toate. $i cand sa de
cu (Musa jos, sfanta DuminicA cam Increte§te din spran-
cene, dar n'are incotro, ci binecuvinteaza pe fata, care 1§i
ia lada In spate §i se Intoarce spre casa parinteasca, ca
bucurie, tot pe drumul, pe unde venise. Cand pe drum, jam
cuptiorul grijit de dansa, era plin de placinte, crescute §i
rumenite... 5i mama fata la pläcinte, §i manca, hat
bine ; apoi îi mai ia cateva la drum, §i porne§te. Cand mai
Incolo, numai iaca fantana Ingrijitä de dansa era Ora pa-
na'n gura, cu apd limpede, cum 1i lacrima, duke §i rece,
cum 1i ghiata. $i pe colacul fantanii erau douä pahare de
argint, cu care a taut la apa, 'Ana s'a räcorit. Apoi a luat
paharele cu sine §i a pornit inainte. $i mergand mai
departe, iaca pArul grijit de dansa era Incarcat de pere,
galbene ca ceara, de coapte ce erau, §i ca mierea,
Pärul, vAzand pe fata, §i-a plecat crengile 'n jos §i ea a
mancat la pere §i l'a luat la drum, cate i-a trebuit. De-acolo
mergand mai departe, iaca se intalne§te §i cu cAtelu§a,
care acuma era voinica §i frumoasa, jail la gat purta o
salba de galbeni, pe care a dat-o fetei ca multumitä, pen-
www.digibuc.ro
107

trucd a cautat-o la boald. 51 de aici fata, tot mergand Ina-


inte, a ajuns acasd la tatd-sdu. Moreagul cand a vAzut-o,
i s'au umplut ochii de lacrimi §i inima de bucurie. Fa ta
atunci scoase salba §i paharele cele de argint §1 le (la td-
tane-sdu ; apoi deschizand lada Impreund, nenumdrate her-
ghelii de cai, cirezi de vite §1 turme de oi, ies din ea,
Moat mosneagul, pe loc a intinerit, vdzand atatea bogkii
lard baba a Minas opdritd §i nu §tiea ce sd facA, de ciudd.
Fata babei atunci §i-a luat inima 'n dinti §i a zis :
Las'mamA, cd nu-i pradatd lumea de bogAtii ; mA
duc sd-ti aduc eu, mai multe. 5i cum zice, porne§te ctr
ciudA, trAsnincl §1 plesnind. Merge §i ea cat merge, tot pa
acel drum, pe unde fusese fata mo§neagului ; se intalne§te
§i ea cu cAtelu§a cea slabd §1 bolnavd ; (Id §1 ea de pAruk
cel ticsit de omide, de fantana malitd §1 seacd §i pdrdsitd
de cuptiorul cel nelipit §i aproape sd se rasipeascd dar
and o roagd si cdtelu§a, pArul, fantana §1 cuptiorul
ca sA Ingrijeascd de dansele, ea le rdspundea, cu ciudd
in bkae de joc :
Da cum nu I cd nu mi-oiu fe§teli eu manutele tätu
cutii §i a mknucutii 1 Multe slugi ati avut ca mine ?
Atunci, cu toatele §tiind, cd mai usor ar putea cApäta ci-
neva lapte dela o vacd stearpA, cleat sd te indatoreascA a
fatd alintatd §1 lene§d, au ldsat-o sd-§i urmeze drumul In.
pace 0 n'au mai cerut dela dansa, nici un ajv tor. 5i mer-
gand ea tot inainte a ajuns apoi §i ea la sfanta Dumi-
nicd dar si aici s'a purtat tot hursuz, cu obrAznicie §i
prosteste. In loc sA facd bucatele bune i potrivite §1 sd
lee copiii sfintei Duminici, cum i-a lAut fata mosneagului
de bine, ea i-a opArit pe toti, de tipau §i fugiau nebuni, de
usturime 0 de durere. Apoi bucatele le a fAcut afumate,.
arse §i sleite, de nu mai era chip sd le poatd luà cineva
im gurd... 51 and a venit sfanta Duminicä dela biserick
§i-a pus manile 'n cap, de ceeace a gäsit acasd. Dar
sfanta Duminicd, blandA §1 Ingkluitodre, n'a vrut sd-§i puie
mintea c'o sturluibatecA §i c'o lene§d de fatd ca aceasta ;
ci i-a spus, sA se suie in pod, sd-§i aleagd de-acolo o ladd,
care i-a pläcea §i sd se ducd In plata lui Dumnezeu. Fata'
atunci, s'a suit §i §'a ales lada cea mai noud §i mai fru-
moasä, cdci Ii plAcea sA iee, cat de mult, §i ce-i mai bun.
§i mai frumos, dar sä fad. slujbd bunk nu-i plAcea. Apoi
cum se odd jos din pod, cu lada, nu se mai duce sd-§i iee-
zi ua build 0 bine cuvantarea dela sfanta Duminicd, ci
porne§te, ca dela o casä pustie §i se tot duce inainte ; §i
www.digibuc.ro
108

merged, de-i pdrâiau cAlcdele, de fried sd nu se räsgândeascd


sfânta Duminied, sd porneascd dupd dansa, s'o ajungd §i
sd-i iee lada. 5i când ajunge la cuptior, frumoase pläcinte
erau Intrinsul 1 Dar când s'apropie sd iee dintr'insele §i
t Ali prindd pofta, focul o ardea §1 nu poate hid. La fân-
land a§ijderea, pähdrutele de argint, nu-i vorbd, erau, §1
iântAna plink cu apd pAnd In gurd ; dar and a vrut fata
sd puie mâna pe pahar §i sd iee apd, paharele pe loc s'au
kufundat, apa din fântând, intr'o clipd a secat §i fata de
sete s'a uscat L.. Când prin dreptul pärului, nu-i vorbd, cd
pared era bAtut cu lopata de pere multe ce aveà, dar cre-
kleti c'a avut fata parte sä guste vro una ? Nu, cdci Oral
s'a fAcut de-o mie de ori mai nalt de curn erà, de-i ajun-
sese crengile in nouri. 'atunci... scobe§te-te, fata babei In
dintL Mergând mai Inainte, cu cdtelu§a Ina s'a IntAlnit :
satbd de galbeni avea §i acum Ia gât ; dar cand a vrut fata
sd i-o iee, cdtelu§a a mu§cat-o, de i-a rupt degetile §i n'a
läsat-o sd puie mâna pe dAsa, I§i mu§ca fata acum de-
getelele marnucutii i ale tätucutii, de dudd §1 de ru§ine,
dar n'avea ce face. Insfar§it, cu mare-ce a ajuns §i ea
acasd la md-sa, dar §i aici nu le-au ticnit bogdtia, cdci
kleschizând lada, o multime de balauri au e§it dintr'insa §1
pe loc au mancat pe baba cu fatA cu tot, de pared n'au
mai fost pe lumea asta, §i apoi s'au fdeut balaurti nevAzuti
cu ladd cu tot. .

Iar mo§neagul, a rdmas lini§tit din partea babei, §i avea.


nenumArate bogätii ; el a märitat pe fiicd-sa dupd un om
bun §i harnic. Cuco§ii cântau acum pe stalpii portilor, In
prag §1 toate partite ; iar gdinile nu mai cântau cuco§e§te
la casa mo§neagului, sä mai facd a rau ; c'apoi atunci nici
zile multe, nu mai aveau. Numai atata cä, mo§neagul a
ramas ple§uv §i spetit, de mult ce-1 netezise baba pe cap
§1 de cercat In spatele lui cu cociorva, dacd-i copt malaiul.

SOACRA CU TREI NURORI


Erd odatä o babA, care aveà trei feciori, nalti ca ni§te
brazi §1 tari de vârtute, dar slabi de minte.
0 rAzA§ie destul de mare, casa bdtrâneascd, cu toatä
pojijiea ei, o vie cu livadd frum8asd, vite §i multe päseri
alcAtuiau gospoddriea babei. ge langd acestea, mai avea
strânse §i pardlute albe, pentru zile negre ; cdci lega paraua
cu zece noduri §i tremura dupä ban.
Pentru a nu rdzleti feciorii de pe langd sine, mai durd
www.digibuc.ro
log

Ina cloud case aldture, una la dreapta i alta de-a stänga


celei batrânesti. Dar tot atunci, luä hotärtre nesträmutata
a tineä feciorii $i viitoarele nurori, pe langd sine In casa
bdträneascd $i a nu orândui nimic pentru ImpArtealä, pAnA
aproape de moartea sa. Aà Mai ; radeà inima babei,
de bucurie, când &Ida numai, cAt de fericitd are sd fie,
ajutatd de feciori $i mangAiatd de viitoarele nurori. Ba de
multe ori ziceà, In sine : Voiu privegheâ nurorile, le-oiu
pune la lucru, le-oiu struni i nu le-oiu lAsA nici pas a ie$i
din casa, In lipsa feciorilor mei. Soacrä-mea fie-i tarna
upard asà a fdcut cu mine. Si bArbatu-meu Dumne-
zeu sd mi-1 ierte t nu s'a putut plânge, cä 1-am Inplat,
sau i-am räsipit casa... de$i, cateodatd erau bAnuiele,.. $i
md probozià... dar acum, s'au trecut toate 1
Tustrei feciorii babei, umblau In cdrdgie $i c4tigatt
multi bani. Celui mai mare Ii veni vremea de insurat, $1.
baba simtind asta, umbla val-vartej, sd-i gäseascd mireasd
$i In cincilese sate, abie, abie putù nimeri una, dupd placul
ei nu prea tandrà, nand $i wativd, Insd robace $i su-
pusd. Feciorul nu ie$1 din hotdrIrea maicd-sa, nunta se fActi
$i baba 1$i lud ame$a de soacrd ; ba încä, netdiatd la gut%
care InsemneazA, cA soacra nu trebue sa fie cu gura mare
sd tot cArteascd, de toate cele.
Dupd ce s'a stAr$it nunta, feciorii s'au dus la treaba lor,
iar nora, rämase cu soacra. Chiar In acea zi, cdtrd sarä, baba
incepù sd pue la cale vieata nurori-sa. Pentru babd, sita
noud nu mai avea loc In cuiu. De ce mi-am fdcut cleVe ?
Ca sd nu md ard, zicea ea. Apoi se suie iute In pod $1
scoboard de acolo, un $tiubeiu cu pene, rämase tocmai de
la rdposata soacrd-sa, ni$te chite de cânepd si vreo cloud
dimerlii de pdsat.
latA ce-am ganclit eu, noro, cà poti lucrà npptile.
In asoaea de alAture, fusele in oboroc sub pat ; iar furca,
dupd horn. Când te-i säturà de strujit pene, vei pisa ma-
lai $i and va veni bärbatu-täu dela drum; vom face
plachie cu costite de porc, de cele afumate, din pod, $1,
Doamne, bine vom mâncA Acum deodatd, pand te-i mai
odihni, iè furca In br4u $i pand mâni-dimineatd sd gAte$ti
fuioarele aceste de tors, penele de strujit i malaiul de
pisat. Eu md las putin, cä mi-a trecut ciolan prin ciolan,
cu nunta voastrd. Dar tu sd $tii, cd eu dorm iepurege; $i
pe langd iti doi ochi, mai am unul la ceafd, care $ede
pururea deschis i cu care vAd i noaptea i ziva, tot ce
se face prin casa. Ai Inteles, ce ti.am spus ?
www.digibuc.ro
110

Da, mAmuca. Numai, ceva de mancare...


De mancare ? 0 ceapä, un usturoiu §'o bucatä de mä-
tnAliga rece din polita, sAnt destul pentru o nevastä ta-
närä ca tine.. Lapte, bran* unt §i ouä de-am putea sclipul
sä ducem In targ, ca cä facem ceva parale ; cAci casa s'a
mai Ingreulat cu un manau §i eu nu vreau sd-mi pierd
comandul.
Apoi cand insera, baba se culca pe pat, cu fata la pa-
rete, ca sä n'o supere lumina dela opait, mai dand a In-
telege nurori-sa ca. are s'o privigheze ; dar somnul o
cuprinse indatd, §1 habar n'avea de ce face norA-sa. Pe
cand soacra hordia, dormind dusk blajina norA migala
prin cask acu§ la strujit pene, acu§ ImbAla tortul, acu§
pisa mälaiul §i-1 vântura de buc. $i dacd Enachi se punea
pe géne-i, ea indata lua apä rece §i-§i späla fata, ca nu
cumva s'o vadd neadormita soacra, §i sA-i banuiascà. Aà
se munci biata nork pänä dupd miezul noptii ; dar despre
ziuk somnul o dobori, §i adormi §i ea intre pene, caiere,
fusele cu .tort §i bucul de malaiu. Baba, care se culcase
odata cu gAinile, se sculk cu noaptea 'n cap §i Incepa a
trant1 §'a plesni prin cask Incat biata nor& care de-abia
atipise, de voie, de nevoie, trebui sa se scoale, sd särute
mana soacrei §i sA-i arAte ce-a lucrat. Incet, incet, nora s'a
clat la brazdd §i baba era multämità cu alegerea ce-a facut.
Peste cateva zile, arau§ii sosesc, §i tänära nevastä, vA-
zandu-§i barbätelul, mai uitä din cele näcazuri 1
Nu trece mult §i baba pune la cale §1 pe feciorul cel
tnijlociu ; §i-§1 ié un suflet de nork Intocmai dupA chipul
§i asemAnarea celei de'ntai : cu deosebire numai, cA aceasta
era mai In varsta §1 ceva Incruckata, dar foc de harnick
Dupa nunta, feciorii se duc iara§i In carAu§ie §i nurorile
ratan iar cu soacra acasa. Dupd obiceiu ea, le dA de lucru
cu masurà §i cum insereaza, se culca, spuind nurorilor, sä
fie harnice §i dandu-le de grijä, ca nu cumva sa adoarmä,
cd le vede ochiul cel neadormit.
Nora cea mai mare, tAlmacl apoi celeialalte despre ochiul
wacrd-sa cel a-toate-vAzdtor, §i a§a, una pe alta, se indem-
nau la treaba §i lucrul ie§ia garla din mainile lor. lara soacra
huzuria de bine.
. Dar binele cateodatä ageaptä §i rau. Nu trece
tocmai mult §1 vine vremea de Insurat §i feciorului celui
mic. Baba Insa, vola cu orice chip, sa alba o troita ne-
despartita de nurori... De-aceia §i chitise una de mat
Inainte. Dar nu-i totdeauna, cum se chite§te, ci-i §i cum se
www.digibuc.ro
111

nimereste. Inteo bunA dimineatA, feciorul mamei ti §i aduce


o nora pe cuptioriu. Baba se scarmânâ de cap, dA la deal,
dA la vale, dar n'are ce face §i, de voie, de nevoie, nunta
s'a f Acut, §i pace bunA I
DupA nuntA, barbatii din nou se duc la treaba lor si
nurorile rAmAn iar cu soacra acasa. Baba iarA§i, le dA de
lucru, cu mAsurA, §i cum vine sara, se culca dupa obiceiu.
Cele douâ nurori, vazand pe cea mai tAnarA codindu-se la
teal* Ii zic : Ean nu te codi, cA mAmuca ne vede.
Cum ? Eu väd cA doarme. Ce fel de vorbA e aceasta ?
Noi sA lucrAm §1 ea sA doarmA ?
Nu cautA cA hordeste, zise cea mijlocie, mAmuca are
la ceafa, un ochiu neadormit, cti care vede tot ce facem,
§'apoi, tu nu §tii cine-i mâmuca, n'ai mâncat niciodatâ
moarea ei.
La ceafa ?... Vede toate ?... N'am mâncat moarea ei ?...
Bine a mi-am adus aminte... Dar ce mâncAm noi, fetelor,
hâi ?
Ia rAbdAri prAjite, dragâ cumnAticd... Iar dacA e§ti
flâmAnda, ia §i tu o bucatA de mAmAligà din coltar si cu
ni§te ceapâ si mânâncâ.
Ceapâ cu mArnAligA ? D'apoi neam de neamul meu
n'a mâncat asA bucate. Da slânina nu-i In pod ? Unt nu-i ?
ouA nu-s ?
Ba sAnt de toate, ziserA cele douâ, dar sânt a mA-
mudi.
Eu cred a tot ce-i a mAmucAi e s'al nostru, §1 ce-i
al nostru e ei. Fetelor, häi I s'a trecut de sagâ.
Voi lucrati, ca eu mA duc sa pregâtesc cevh de-a mâncArii,
stii colè, cevA mai omene§te ; s'acus vA chem §1 pe voi.
Doamne ce vorbâ ti-a e§it din gull ziserâ cele douâ.
Vrei sA ne-aprindem paie In cap ? SA ne zvarlA baba pe
drum ?
Las' dacA va dureA capul. CAnd v'a IntrebA pe voi,
sâ dati vina pe mine §i sA läsati sA vorbesc eu, pentru toate.
Apoi dar... da I... fa cum §tii ; numai sa nu ne bagi §i
pe noi In belea.
Hai, fetelor, tâceti, gura vA meargâ ; cl nu-i bung
pacea si mi-e dragâ galceava. Si iese cântand:
Vai saracu omu prdst
Bun odor la cas' a fost.

Nu trece nici un ceas la mijloc, §'un cuptior de pläcinte,


www.digibuc.ro
112

cAtivA pui parliti la frigare §1 prdjiti In unt, o stra-


chinoaie de brAnzA cu smantand §i tnämäliguta era gata.
Apoi iute, chiamd §i pe celelalte cloud In bordeiu §i se pun
la masd cu toatele.
Hai fetelor, mâncati bine si pe Domnul lAndati, cd
eu mA rApäd In cramd s'aduc s'un cofdel de vin, ca sd
meargA pläcintele aceste mai bine pe gât.
Dupd ce-au mäncat s'au bäut bine, le-a venit a cântà,
ca -rusului, din gura gArliciului :
Soacra-soacrä, poana acrA 1 De te-ai coace-un an §i-o veil,
De te-ai coace cAt te-ai coace, Tot e§ti =A §i email.
Dulce tot nu te-i mai face... Ie§i afarà
De te-ai coace toat6. toamna. Ca o para ;
E§ti mai am% deal coarna ; Intrà 'n casa
Ca o coas5.;
ezi in unghiu
Ca un junghiu.

S'au mâncat, §'au bAut, §'au cântat, pftnä au adormit cu


toatele, pe loc.
Când se scoald baba, In zori de zita, ia nurori, clacA ai
de uncle. lese afarA, spärietA, clA Incolo, clA pe dincolo, §1
când Infra In bordeiu, ce sd van ? Bietele nurori jäliau pe
soacrd-sa... Pene ImprA§tiete pe jos, färämäturi de blide, a-
runcate In toate pärtile, cofdelul de vin rästurnat ti-
alosie mare I...
Da ce-i acolo ? strigd baba inspAimântatd I
Nurorile atunci sar arse In picioare ; §i cele mai mari
incep a tremurd ca varga, de fricA, §i lasä capul In jos, de
rusine. Iar cea cu pricina, räspunde :
Da bine, märnucä, nu §tii c'au venit tätuca §1 cu nil-
muca si le-am fäcut de mâncare, §i le-am scos un cofdel
de yin ; si de-aceea ne-am chefäluit §i noi oleacd laca,
chiar mai dineaoara s'au dus.
Si m'au vdzut cuscrii cum dormiam ?
D'apoi, cum sA nu te vadA, mAinucd ?
S'apoi, de ce nu m'ati sculat ? mâncà-v'ar ciuma sd
vd manânce l
D'apoi ciA, mAinucA, fetele estea au spus, cA d-ta vezi
tot §i de-aceea am gândit cd esti manioasä pe tätuca §1 pe
mäinuca, de nu te scoli. Si ei, erau a§A de mfthniti, de mal
nu le-a ticnit mâncarea.
www.digibuc.ro
Ei lasà, ticAloaselor, cä v'oiu dobzala eu, de-acu 'nainte.
Si de-atunci, nurorile n'au mai avut zi bund in casA cu
baba. Cand ii§i aduceà ea aminte de puicile cele nadolence O.
boghete, de vini*orul din crania, de risipa ce s'a fAcut cu
munca ei, §i c'au vAzut-o cuscrii, dormind aca lafdiatA,
cum era, cal:4 de ciudA §i rodea In nurori, cum roade cariut
In lemn.
Se lehAmitisera, pana §i cele douA, de gura cea rea a
babei ; *i cea mai tanAra, gasi acum prilej, sA-i facA pe obraz
§i sA oranduiasca tot-odata *I moctenirea babei, prin o dieata.
ne mai pomenita pang. atunci, §i iatA cum :
Cumnatelor, zise ea, intr'o zi, and se aflau singure In
vie. Nu putem tral in casa aceasta, de n'om face toate chi-
purile, sA scApam de harca de baba.
Ei cum ?
SA faceti, cum v'oiu MOO eu, §i habar sA n'aveti.
Ce sA facem ? Intreba cea mai mare.
Ia sA dam busta In casd la baba, §i tu s'o iei de ca-
nepa dracului §1 s'o tiasnecti cu capul de paretele cel
despre rasarit, cat ii puteà ; tot aca sA faci §i tu cu capul
babei, de pAretele cel despre apus ; §'apoi, ce i-oiu mai face
§i eu, veti vedea voi.
D'apoi, cand or veni ai noctri ?
Atunci, voi sA vA faceti moarte 'n pApu§oi, sa nu spu-
neti, nici lae nici Mae. Oi vorbi eu §i cu dan§ii, ci las',
dacA va fi cevà.
Se Induplecarä ci cele douA, IntrarA cu toatele In cask
luarA pe baba de par, Vo izbira cu capul de pareti, pand i-1
dogirA. Apoi cea mai tanarA, fiind mai §ugubata ,decat cele
doua, trante§te baba In mijlocul casei §'o framanta cu pi-
cioarele, §'o ghigose§te, ca pe dansa ; apoi ii scoate limba
afarA, i-o strapunge cu acul §i i-o presurA cu sare §i cu pi-
periu, aca. Ca limba, Indata se umflA §i soacra nu mai putù
zice nici care I Si slabd §i stalcita, cum erà, cazU la pat bol-
nava, de moarte. Apoi nurorile, dupa sfAtuirea celei cu pri-
cina, acezara baba Intr'un a§ternut curat, ca sa-§i mai aducA
aminte de and era mireasa ; §i dupd aceia, Incepura a scoate
din lada babei valuri de panza, a-§i dà ghiont una alteia §i
a vorbi despre starlici, toiag, nasalie, poduri, pàraua din
mana mortului, despre gainile ori oaia de dat peste gro apa,
despre strigoi §1 Cate alte nazdrAvAnii Infioratoare ; Inca
numai acestea erau de Ajuns, ba §i de intrecut, s'o Ore In
groapa, pe biata baba.
www.digibuc.ro
P S. S., Dr. Veaiainia PocitanPloepteana. Ion Creang6. 8
114

laca fericirea visatd de mai tnainte, cum s'a implinit l


Pe and se petreceau aceste, iaca s'aud scartaind ni§te
card ; bArbatii veneau. Nevestele Ior, le ies tntru Intampinare
§i dupd sfAtuirea celei mai tinere, dela poartd s'artmcd in
gatul barbatilor §i incep a-i lua cu vorba §i a-i desmirda,
care de care mai mdgulitor.
Dar ce face mdmuca ? Intrebd cu totii de-odatd, and
dejugau boii.
Mdmuca, le lud cea mai tandrd vorba din gurd, md-
muca nu face bine, ce face ; are de gand sd ne lese sdnAtate,
sArmana.
Cum ? ziserd barbatii inspdimantati, scdpand rdsteele
din mand.
Cum ? la sant vreo cincilese zile, de cand a fost sd
ducd viteii la suhat §i un vant rdu, pe semne a dat peste
dansa, sArmana L.. lelele i-au luat gura §i picioarele.
Fiii se rApdd, atunci cu totii In cask la patul mane-sa ; dar
biata babd era umflatd cat o bute i nici nu putea ble§ti
mdcar din gut% ; simtirea ins& nu §i-o pierduse de tot. $1
vdzandu-i, i§i mi§cA putin mana §i ardtd la nora cea mare
§i la pdretele clespre rdsdrit, apoi ardtd pe cea mijlocie §i
pdretele despre apus, pe urmd pe cea mai tandrd §i jos in
mijlocul casei; dupd aceea de-abia putù aduce putin mana
spre gurd §i indatd cdzù, intr'un le§in grozav.
Toti plangeau §i nu se puteau dumerl, despre semnele ce
face mama lor. Atunci nora cea tandrd zise, (prefecandu-se
cd plange §i ea):
Dar nu tntelegi ce vrea mdmuca ?
Nu, ziserd ei.
Biata mAmucd, lasä cu limbd de moarte : cd fratele cel
mare sd iee locul §i casa cea despre rdsdrit ; cel mijlociu cea
despre apus ; iar noi, ca mezini ce santem, sd rdmanem aici,
in casa bdtraneascd.
CA bine mai zici tu, nevastd, rdspunse bdrbatu-sdu.
Atuni ceilalti, ne mai avand Incotro §ovdi, diata rdmase
bung. Malta.
Baba muri chiar In aceia§ zi §i nurorile despletite, o bociau
de vuia satul. Apoi, peste cloud zile, o ingropard cu cinste
mare §i toate femeile din sat §i de prin meleagurile vecine
vorbeau despre soacra cu trei nurori §i ziceau ; ferice de
dAnsa, c'a murit, cd §tiu cd are cine-o boci 1
www.digibuc.ro
115

CAPRA CU TREI IEZI


Era odatA o capri, care avea trei iezi. Iedul cel mare
§i cu cel mijlociu, dau prin bat de obraznici ce erau ;
fait cel mai mic, era harnic §1 cuminte. Vorba ceea :
Sant cinci clegete la o mand §i nu samAnA toate, unul
c u altul.
Intr'o zi, capra chiamA iezii de pe-afarA §i le zice ;
Dragii mamei copila§i eu mA duc In pAdure, ca sA
mai aduc ceva de-ale mancAri. Dar voi, Incuieti u§a dupA
-mine, ascultati unul de altul §i sA nu cumva sA deschideti,
IAA ce nu-ti auzi glasul meu. Cand voi veni eu, am sl
vA dau de §tire, ca sA md cunoa§teti, §'am sA vA spun a§a

Trei iezi, cucueti, Drob de sare


U§a mamei descueti; In spina re.
CA mama v'aduce void: MälAie§
Frunze 'n buze, In cAIcae.g,
Lapte 'n tate, Smoc de flori
Pe subsuori.

Auzit-ati ce-am spus eu ?


Da, mAmucA, ziserA iezii.
Pot sA am nAdejde In voi ?
SA n'ai nici o grije, mAmucA, apucarl cu gura Inainte
cei mai mari. Noi santem odatA bAeti §i ce-am vorbit odatA,
vorbit tAmane.
Dacd-i a§A, apoi veniti sA VA sArute mama 1 Dumnezeu
sA vA apere, de cele rAle §i mai rAmaneti cu bine
Mergi sAnAtoasA, mat/luck zise cel mic, cu lacrimi In
ochi, §i Dumnezeu sA-ti ajute, ca sA te Intoarne cu bine, §i
sA ne-aduci de mAncare.
Apoi capra iese §i se duce In treaba ei. Iar iezii, Inchid
lu§a dupa dansa §i trag zAvorul. Dar vorba veche : PAretii
au urechi §i fere§tile ochi. Un du§man de lup, §'apoi
§titi care ? chiar cumAtrul caprei, care demult panda
vreme cu prilej, ca sA pape iezii, trAgea cu urechea la pare-
tele din dosul casei, and vorbiA capra cu dan§ii.
Bun zise el, in gandul sAu. la acit mi-e timpul... De
i-ar Impinge pdcatul sA-mi deschidA u§a, halal sA-mi fie 1
$tiu cA i-a§ carnosi §1 l-a§ jumuli I
www.digibuc.ro
116

Cum zice, §l vine la u§d ; §i cum vine, §i Incepe :


Trei iezi cucueti. Prob de sare
Mamei u§a descueti, In spinare.
CA mama v'aduce voug : MAllie§
Frunze 'n buze. In cAlcAe§,
Lapte 'n tâte, Smoc de flori
Pe subsuori.
Hai l deschideti, cu fuga, dragii mamei I cu fuga 1
la I bdieti, zise cel mai mare, sariti §i deschideti up,.
cd vine mama cu demâncare.
Särdcutul de mine 1 zise cel mic. Sa nu cumva sa facet!
pozna sä deschideti, cd-i vai de noi I Asta, nu-i mdmuca..
Eu o cunosc de pe glas ; glasul ei nu-i ap de gros §i rd.-
gu§it, ci-i mai subtire §i mai frumos !
Auzind acestea, lupul se duse la un fierar §i puse sä4
ascute limba §1 dintii, pentru a-§i subtià glasul ; §'apoi In-
Intorcându-se, Incepù iar :
Trei iezi cucueti.
Mamei u§a descueti l
Ei, vedeti ? zise iarä§ cel mare ; dacd md potrivesc eu
voud? Nu-i mdmuca, nu-i mdmuca. D'apoi cine-i dacd
nu-i ea ? CA doar §i eu am urechi. Md. duc, sd-i deschid.
Bädicd I bädicd I zise iard§ cel mic, ascultati-mä §i pe
mine l Poate mai de-apoi a yen! cineva §i-a zice :
Deschideti up
CA vine matu§a i

Vatunci voi trebue numaidecât sd deschideti ? D'apoi nu.


§titi cd mdtup-i moartd, de când lupii albi §i s'a fäcut
oale §1 ulcioare, särmana ?
Apoi dä l nu spun eu bine ? zise cel mare. la de-atunci
e rdu in lume, de cand a ajuns coada sä- fie cap... Dacd te-i
potrivi tu acestora, Ii tineA mult §i bine pe mdmuca afard.
Eu unul ma duc sd deschid...
Atunci mezinul se Arad iute In horn, §i sprijinit cu picioa--
rele de prichiciu §i cu nasul de funingine, tace ca pe§tele
§i tremurd ca varga de fricd. Dar frica-i din rain, särmana I
Asemene cel mijlociu, tu§ti ! iute sub un ghersin ; se 'nghe-
mue§te acolo, cum poate, tace ca pämântul, §i-i tremurd
carnea pe dânsul de fricd : fuga-i ru§inoasä, da-i sdnätoasä L.
Insd cel mare, se dd dupd u§d, §1 sd tragd, sa nu tragd ?
www.digibuc.ro
117

1nsfareit, trage zavorul.., Cand ia L.. ce sä vadA ? S'apoi


mai are cand vedea ?... cad lupului ii scapärau ochii,
-sfArAià gatlejul, de flamand ce era. Si nici una nici doua
hat 1 pe ied de gat, ii räteaza capul pe bc, ei-1 manânck aea
de lute ei cu aea pofta, de-ti parea ca nici pe-o masea n'are
pune. Apoi se linge frumueel pe bot, i incepe a se
Invarti prin casA, cu neastampar, zicand :
Nu etiu, pärerea m'a amagit, ori am auzit mai multe
glasuri ? Dar, ce Dumnezeu? Parc'au Intrat In pamant... Unde
sä fie, unde sa fie ? Se iteete el pe acolo, se iteete pe
dincolo, dar pace buna iezii nu-s nicaieri 1 MA L.. ca mare
-minune-i i asta... dar nici acask n'am de coasä..., ia sa
mai odihnesc o leaca aste bAtrânete.
Apoi se indoale de pie cam cu greu el se pune pe chersin.
când s'a pus pe chersin, nu etiu cum s'a fäcut, ca ori
chersinul a crapat, ori cumatrul a stranutat... Atunci iedul
de sub chersin, sa nu tad ? Il paetea pAcatul ei-1 mama
spinarea, saracutul 1
SA-ti fie de bine, nanaeule !
A L.. ghidi 1 ghidi t ghidue ce eeti 1 Aici mi-ai fost I la vi-
Ina'ncoace la nanaeelul, sA te pupe el 1
Apoi radica chersinul binieor, Inefaca iedul de urechi e1-1
flocdeete ei-I jumuleete i pe acela, de-i merg peticile 1...
Vorba ceea : toata pasarea pe limba ei piere.
Pe urmd se mai invarte, cat. se mai invarte prin casd,
doar a mai gäsi ceva, dar nu mai gäseete nimic, cdci iedul
cel cuminte, tacea molcum In horn, cum tace peetele In bore
la foc, Daca vede lupul i vede, ca nu mai gaseete nimic,
îi puue In gaud una : aeaza cele doua capete cu dintii ran-
jiti In fereeti, de ti se pareà ca rid ; pe urma unge toti
paretii cu sange, ca sa facd el mai mult In ciuda caprei,
§'apoi iese cauta de drum.
Cum a ieeit duemanul din cask iedul cel mic se dd iute
los din horn ei incuie up bine. Apoi Incepe a se scArmanà
de cap ei a plange, cu amar. dupa fratiorii sAi.
Dragutii mei fratiori I De nu s'ar fi induplecat, lupul
nu i-ar fi mâncat 1 Si biata mama nu Vie de asta mare
urgie, ce i-a venit pe cap. Si boceete el el boceete, pana
11 apueä leein I Dar ce era sa le lacA ? Vina nu era a lui
ce-au cautat, pe nas le-a dat.
Cand jalia el aea, iaca ei capra veniA cat putek Incar-
cata cu de-ale mandril ei gâfuind. Si cum venia, cat de
colo, vede cele doua capete, cu dintii rânjiti In fereeti.
www.digibuc.ro
118

Dragii mainucutei, dragi, cum a§teapta ei, cu bucurie


-§i-mi rad Inainte, and ma vad I
BAietii mamei, blieti,
Frumu§ei §i cucueti...

Bucuria caprei nu era proasta. Dar and s'apropie bine,


ce sa vada ? Un fior rece, ca ghiata, Ii trece prin vine, pi-
cioarele i se taie, un tremur o cuprinde In tot trupul §i ochil
i se painiinesc. $i ce era, nu era bine 1... Ea Insä, tot merge
pan' la u§ä, cum poate, crezand ca parerea o In§ala... §i cunt
ajunge, i Incepe :
Trei iezi cucueti, Drob de sare
Memel u§a, deseueti, In spinare.
CA mama v'aduce vota : Maläie§
Frunze 'n buze, In Wag,
Lapte 'n fate, Smoc de flori
Pe subsuori.
Atunci iedul mezin care acum era §i cel de'ntai §1 cei
de pe urrnd sare iute, §i-i deschide up. Apoi s'arund In
bratele mane-sa, §1 cu lacrämi de sange, Incepe a-i spune :
Mamuca, mainuca, uit'te ce-am patit noi 1 Mare foc §1
potop a cazut pe capul nostril I
Capra atunci, holband ochii lung prin cask o cuprinde
spaima §i ramane Incremenitä L. Dar mai pe urmä Imbar-
batandu-se, §i-a mai venit putin In fire, §'a Intrebat :
Da, ce-a fost aici, copile ?
Ce sa fie, mamuca ? la, cum te-ai dus d-ta de-acasa,
n'a trecut tocmai mult §i iaca s'aude cineva, Wand la u§a
§i spunand :
Trei iezi cucueti,
Memel tt§a, descueti ..

$i frate-meu cel mare, /Mang §i neastampärat curn


11 §tii fuga la u§a, sa deschida.
5'atunci I
Atunci eu m'am varIt iute in horn §i frate-meu cel
mijlociu sub chersin ; iara cel mare, dupa cum Ili spun, se
da, cu nepäsare dupa u§a §i trage zdvorul.
5'atunci ?
Atunci, grozavie mare 1 Islana§ul nostru §i prietenul
d-tale, cumätrul lup, se §i arata In prag.
www.digibuc.ro
11s

Cine ? CurnAtru-meu ? El, care s'a jurat pe pArul säu,


cA nu mi-a spArieà copilasii niciodatA?
Apoi clA, mamA ! Cum vezi, i-a umplut de spArieti 1
la las' cA. 1-oiu InvAtà eu 1 DacA mA vede cA-s o vAduvA
sArmanA si c'o casA de copii, apoi trebue sA-si batA joc de
casa mea ? si pe voi sA vA puie la pastramA ? Nici o faptA
fArA platA... TicAlosul §i mangositul 1 IncA se rânjià la mine
ateodAtA si-mi fAceA cu mAseaua... Apoi, doar eu nu-s de-
acelea, de care crede el : n'am sArit peste garduri, niciodatA,
de când sânt. Ei, taci cumAtre, cA te-oiu dobzglà eu ! Cu
mine ti-ai pus boii In plug ? A poi, tine minte, cA ai sA-i scoti,
fArA coarne 1
Of ! mAmucA, of 1 Mai bine taci si lasA-1 In plata lui
Dumnezeu! CA stii cA este o vorbA : Nici pe dracul sA-I
vezi, da nici cruce sa-ti faci 1
Ba nu, dragul mamei 1 CA pAnA la Dumnezeu, sfintii
Iti ieu sufletul. 5'apoi tine tu minte, copile, ce-ti spun eu :
cA de i-a mai da lui nasul, sA mai miroase pe-aici, apoi las' 1...
Numai tu, sA nu cumva sA te rAsufli cuiva, ca sA prindA
el de veste.
5i de-atunci, cAutà si ea, vreme cu prilej, ca sd facA pe
obraz cumAtru.sAu. Se pune ea pe gAnduri si stA In cum-
pene, cum sA dreagA §i ce sA-i facA.
Aha 1 ia acu i-am gAsit leacul, zise ea, in gandul ski.
Taci ! CA i-oiu face eu cumAtrului una, de si-a muscà. labele...
Aproape de casa ei, ell o groapA aciâncA : tocmai acolo-i
nAdejdea caprei.
La cada cu dubalà, cumAtre lup, cA nu-i de chip L.
la de-acù, se'ncepe fapta. Hai la treabA, cumätrita, cA lupul
ti-a dat de lucru !
5i asà zicAnd, pune poalele 'n brAu, isi suflecA mânecile,
atAtà focul si s'apucA de fAcut bucate. Face ea sarmale, face
plachie, face alivenci, face pascA cu smântAnA si cu ouä, si
fel de fel de bucate. Apoi umple groapa cu jaratic si cu
lemne putregAioase, ca sA ardà focul mocnit. DupA asta
asazA o leasA de nuiele numai intinatä, si ni§te frunzad peste
dânsa ; peste frunzad toarnA tArnA §1 peste tArnA asterne o
rogojinA. Apoi face un scAues de cearA, anume pentru lup.
Pe urmA, lasA bucatele la foc sA fiarbA, si se duce prin
pAdure sA caute pe cumAtru-sAu si sA-1 poftiascA la praznic.
Merge ea cat merge, prin 'codru. pand ce clA de-o prApastie
grozavA si IntunecoasA, si pe-o tihArae, dA cu crucea peste lup.
BunA vremea, cumAtrA. Da ce vânt te-a abAtut pe-aici ?
BunA sa-ti fie inima, cumAtre, cum ti-i cAutAtura... apoi
www.digibuc.ro
--- 120

dd, nu §tii d-ta, cA nevoea te duce pe unde nu ti-i voea ?


Ia, nu §tiu cine-a f ost pe la mine pe-acasà, In lipsa mea, cá
§tiu cA mi-a facut-o bunA
Ce fel, cumatrita dragA ?
la, a gAsit iezii singurei, i-a ucis §i i-a crampotit, de
le-am plans de mila Numai vaduvA, sa nu mai fie cineva 1
Da, nu mai spune, cumAtrA
Apoi de-acum, ori sA spun, ori sl nu mai spun, cA tot
una mi-i. Ei, mititeii, s'au dus cAtrA Domnul, §i datoria ne
face, sA le cautAm de suflet. De aceea, am fAcut §i eu un
praznic, dupA puterea mea, §i am gasit de cuviinta sA te
poftesc §i pe d-ta, cumatre, ca sA mA mai mangai...
Bucuros, dragA cumAtrA, dar mai bucuros eram and
m'ai fi chemat la nuntA.
Te cred, cumAtre, d'apoi dA Nu-i cum vrem noi, ci-i
cum vra Cel-de-sus.
Apoi capra porne§te Inainte, plangand §i lupul dupA dansa,
prefAcandu-se cA plange.
Doamne, cumatre, Doamne, zise capra suspinand. De
ce ti-e mai drag In lume, tocmai de aceea n'ai parte.
Apoi dA, cumAtrA, cand ar §ti omul ce-ar pap, dinainte
s'ar pàzi. Nu-ti face §1 d-ta atata inimA, rea, cA odatA avem
sa mergem cu totii acolo.
A§a este, cumatre, nu-i vorbA. Dar sArmanii gAgalici, de
cruzi, s'au mai dusl
Apoi, da, cumatrA, se vede cA §i lui Dumnezeu ii plac
tot pui§ori, de cei mai tineri.
Apoi, dacA i-ar fi luat Dumnezeu, ce mi-ar fi ? D'a-
poi a§a ?
Doamne, cumAtrA, Doamne 1 Oiu face §i eu ca pros-
tul... Oare nu cumva nenea Martin a dat raita pe la d-ta
pe-acasA ? CA mi-aduc aminte, cA 1-am Intalnit odatA prin
zmeuri§, §i mi-a spus cA dac'ai vrea d-ta dai un Wet,
sa-1 invete cojocAria.
i din vorba 'n vorbd, din una 'n alta, ajung pan'acasA
la cumAtra.
Ia poftim, cumAtre, zise ea, luand scaue§ul §i punandu-1
deasupra groapei cu pricina, §ezi colè §i sA ospAtezi o leack
din ceeace ne-a dat Dumnezeu 1
RAstoarna apoi sarmalele In strachinA §i i le pune dinainte.
Atunci lupul nostru incepe a mat-Ica halpov ; §i gogalt,
gogalt, goat, It mergeau sarmalele intregi pe gat.
Dumnezeu sa ierte pe cei rAposati, cumAtrA, cA bune
sarmale ai mai facut 1
www.digibuc.ro
121

Si cum ospAta el, buf 1 cade fail sine, in groapa cu jara-


tic, caci scAue§ul de cearA s'a topit, §i leasa de pe groapl
nu era bine sprijinitA : nici mai bine, nici mai rAu, ca pen-
tru cumAtru.
Ei, ei ! Acum scoate, lupe, ce-ai mancat ! Cu capra ti-ai
pus In card ? Capra ti-a venit de hac.
Valeu, cumatra, talpele mele ! MA rog scoate-ma, cg-mi
arde inima 'n mine !
Ba nu, cumatre ; c'a§a mi-a ars §i mie inima dupA ie-
zisorii mei I Lui Dumnezeu li plac pui, de cei mai tineri ;
mie Insa-mi plac §i de 1§ti mai bAtrani, numai sa. fie bine
fripti ; §tii cole, sa treaca focul printein §ii.
Cumatra, ma parlesc, ard de tot, mor, nu ma Vasa.
Arzi, cumatre, mori, cAci nici viu nu esti bun I De-abie
i-a mai trece baletului istuia de spariet, cA mult par Imi tre-
buia de la tine, ca sa-1 afum 1 Ti-aduci aminte, dihanie rAu-
tacioasa §i spurcata, and mi te-ai jurat pe pärul tau ? Si
bine, mi-ai mancat iezi§orii I
MA ustura inimA 'n mine, cumatrA ! MA rog scoate-ma,
§1 nu-ti mai face atata osanda cu mine !
Moarte pentru moarte, cumatre, arsurA pentru arsura,
a bine-o mai plesni§i dinioare, cu cuvinte din scripturA.
Dupa aceasta, capra §i cu iedul au luat o capita de fan
§i-au aruncat-o peste dansul, in groapA, ca sa se mai poto-
Hasa' focul... Apoi, la urma urmelor, napadira asupra lui si-i
mai trantirA In cap cu bolovani §i cu ce-au apucat, pana-1
omortra de tot. Si a§a s'a pagubit sarmana caprg §1 de cei
doi iezi, da §i de cumAtru-sgu, lupul ; pAguba§a a ramas, §i
paguba§d sa fie !
Si auzind caprele din vecinatate, de una ca asta, tare le-a
mai parut bine. Si s'au adunat cu toatele, la priveghiu, 0
unde nu s'au a§ternut, pe mancate §i pe Mute, veselindu-se
Impreung...
$i eram §1 eu acolo de fata, si'ndatA dupa aceea, am In-
calecat iute pe-o §ea §i-am venit de v'am spus povestea asa ;
§i-am mai Incalecat pe-o roatd §i v'.am spus jitiea tdatA ; 0
unde n'am mai Incalecat §1 pe-o capsunä, §i v'am spus
oameni buni, o mare si gogonata minciuna.

www.digibuc.ro
122

DANILA PREPELEAC
Erau odatá Inteun sat, doi frati §1 amandoi erau insurati.
Cel mai mare era harnic, grijuliv §i chiabur, pentrucd unde
punea el maim, punea §i Dumnezeu mila, dar n'avea copii.
lar cel mai mic era sdrac. De multe ori fugia el de noroc
si norocul de dânsul, caci era lenes, nechitit la minte si
nechibzuit la trebi 1 §'apoi mai avea §i o multime de copii 1
Nevasta acestui sarac era muncitoare si build la inimä; iar
a celui bogat era pestritá la mate si foarte zgarcità. Vorbd
veche : tot un bou, s'o belea". Fratele cel sdrac One
sä fie de päcate tot avea §i el o päreche de boi
dar cola.: porumbi la pAr, tinerl, nalti de trup, tapo§i la
coarne, amandoi cudalbi, tintati In trunte, cioldno§i §i gra§i
cum sânt mai buni de Injugat la car, de iesit cu dan§ii In
lume §i de fäcut treabd. Dar plug, grapd, teleagd, sanie,
car, cârcee, coasä, hreapcd, täpoiu, greblii §i ate alte lucruri
ce trebuesc omului gospodar, nici ca se aflau la casa acestui
orn nesocotit. Si când avea trebuinta de asemenea lucruri,
totdeauna supdrà pe altii; iard mai ales pe frate-sdu, care
avea de toate. Nevasta celui bogat, de multe ori fäcea zile
fripte bärbatului, ca sd-1 poatä descotorosi de frate-säu. Ea
zicea adeseori :
Frate, frate, dar pita-i cu bani, bärbate.
Apoi dd, mdi nevastä, sangele apd nu se face. Dacd nu
1-oiu ajuta eu, cine sä-1 ajute ?
Nevasta, ne mai avand incotro, tacea §i Inghitia noduri.
Toate ca toatele, dar carul sdu, era de haimana. Nu tre-
ceau doud-trei zile la mijloc, §i se trezià la usa ei cu Dänild,
cumnatu-säu, cerând sd i imprumute carul : ba sä-§i aduca
lemne din pädure, ba fdind dela moard, ba cdpiti din fa-
rina', ba multe de to ate.
MAI frate, zise l'nteo zi, cel mai mare, istuialalt : mi-e
lehamite, de frätiea noasträ L. Tu ai boi, de ce nu-ti
Inchipue§ti s'un car ? Al meu 1-ai hârbuit de tot. Hodorog I
In colo, hodorog I pe dincolo : carul se stria S'apoi, stii
vorba ceea : DA-ti pool pintenii §i bate iapa cu cdlaiele.
Apoi dä, frate, zise istalatt, scdrpinandu-se In cap, ce sd fac?
Ce sd. faci ? SA te 'nvät eu : boii tdi sânt mari §i fru-
mosi ; ie-i §i-i du la iarmaroc, vinde-i si cumpärd altii mai
mici §i mai ieftini ; iar Cll banii rämasi, cumpärd-ti si un
car, si iaca te-ai fäcut gospodar.
Zicand aceste, se duce la dansul acasä, i§i iè boii de
funie §i porne§te cu ei, spre targ. Dar, cum am spus, omul
www.digibuc.ro
123

nostru era un orn de aceia, cAruia-i mancau drill din traista,


§i toate trebile, cate le fAcea, (le facea) pe dos. Targui
era cam departe §i iarmarocul pe sfar§ite. Dar cine poate
sta Impotriva lui Danila Prepéleac ? Ca a§a -Ii- era porecla,
pentruca atata odor avea §1 el pe Fangà casa, facut de maim lui.
El tufle§te cu§ma pe cap, o Indeasä pe urechi §i habar n'are
Nici nu-i pasä De Nichita
De Nastasl ; Nici atâta 1
Mergand el, cu Duman §i Täla§man ai sai, tot Inainte
spre iarmaroc, tocmai pecand suia un deal lung §i trAganat,
alt om venia dinspre targ cu un car nou, ce §i-1 cumpArase
chiar atunci §i pe care-1 trAgea cu manile (singur), la vale
cu propele §i la deal cu opintele.
Stai prietene, zise ist en boii, care se tot zmuceau
din funie, vazand troscotul cel fraged §i mandru de pe
langa drum. StAi putin cu carul, c'am sa-ti spun ceva.
Eu a§ sta, dar nu prea vrea el sä stee. Dar, ce ai
sa-mi spui ?
Carul dumitale parca merge singur.
D'apoi... mai singur, nu-1 vezi ?
Prietene, §tii una ?
Stiu, dacd mi-i spune.
Hai sä facem treampa : da-mi carul, §i na-ti hoi Nu
vreau sa le mai port grija'n spate : ba fan, ba ocol, ba sd
nu-i mAnance lupii, ba de multe de toate... Oiu fi eu vrednic
sä trag un car, mai ales dacd merge singur.
Sugue§ti, mäi omule, ori ti-i Inteadins ?
Ba, nu §uguesc, zise Dann'.
Apoi dar, te vad ca e§ti bun mehengiu... zise cel
cu carul ; mai gäsit inteun chef bun ; hai, noroc sä dea
Dumnezeu ! Sd-ti aibi parte de car, §i eu de boi !
Apoi dd carul, î§i ia boii, pleacä pe costi§d 'lute() parte
spre padure §i se cam-mai duce. Istalalt, (adica Dann), zise
In gandul sau
Taci, ca- i cu buche ; 1-am potcovit bine... De nu
cumva s'ar rAsgandi ; dar parch*, nu era tigan, sd intoarca.
Apoil§i ia §i el carul §i porne§te tot la vale, inapoi spre casa.
Aho ! car nebun, aho! Cand te-oiu Incarca zdravan cu
saci dela moara, ori cu fan din tarina, atunci sä mergi a§AE
Si cat pe ce, cat pe ce, sa nu-1 iee carul inainte.
Dar, dela o vreme, valea s'a sfar§it, §i s'a inceput un
deal ; cand sa-1 sue la deal, suie-1 daca poti Harti
Incoace ; scarp 1 incolo, (parti Incolo), carul se da Inapoi.
Na I car, mi-a trebuit, car am gäsit !
www.digibuc.ro
J24

Apoi, cu mare greu, hartoe§te canil Intr'o parte, 11 opre§te


In loc, se pune pe protap §i se a§terne pe ganduri,
MA !... asta Incd-i una! De-oiu fi eu Dänild Prepeleac,
am präpädit boii ; iar de n'oiu fi eu acela, apoi am gAsit
o cdrutä... Ba e Prepeleac, ba nu-i el...
Cand iaca un orn, treceà iute spre targ, c'o caprA de
vanzare.
Prietene, zise DAnild, nu mi-i da apra ceea, sA-ti
(tau carul ista ?
Apoi... dd... capra mea, nu-i de cele sdritoare, §i-i
bunä de lapte.
Ce mai la deal, la vale ; bunk nebund, na-ti carul §i
4A-mi-o !
Cela, nu se pune de pricind : dd capra §i ia carul. Apoi
a§teaptd pand vin alte care, de-1 leagd dinapoia lor, §i se
duce In treaba lui, spre casA, läsand pe DAnild gurd-cascd
tot pe loc.
Bun, zise Prepeleac. la, pe ist cu capra §tiu Incaltea,
a bine 1-am boit...
la apoi §i el capra, §1 porne§te iar spre targ. Dar capra
tot caprd ; se smucid, In toate partile, Incat Ii era acum
lehamite de dansa.
De-a§ ajunge mai degrabd In targ, zise Prepeleac, sA
scap de ilea asta.
5i mergand el mai departe, iaca se Intalne§te c'un orn ce
venià dela targ, c'o gascA in brate.
Bun Intalni§ul, orn bun, zise Dahill
Cu bine, sA dea Dumnezeu!
Nu vrei sd facem schimb, sd-ti dau capra asta §i sa-mi
dai gasca ?
N'ai nimerit-o ; cd nu-i gascd, ci-i gansac. L-am
cumpArat de sätnantd.
Da, da-mi-1, dd-mi-11 cA-ti dau §i eu o sämantä bunä...
De mi-i da ceva adaos, poate sd ti-1 dau ; iarä de nu,
norocul ga§telor de-acasä ; cd are sä facd un otrocol prin
ele, de s'a duce vestea !
Insfar§it, dur la deal, dur la vale, unul mai dd, altul
mai lasA, §i Prepeleac mAritA capra 1 Apoi In§facd gansacul
§i pleacA tot inainte, spre targ ; cand ajunge In targ, gansacul
dorit de ga§te, VIA cat ii hid gura : ga, ga, ga, ga 1
Na 1 c'am scApat de dracul, §i-am dat peste tatA-sdu :
aista md asurze§te. Las cd te Insor eu §i pe tine acu§, mdi
buclucaple.
$i trecand pe land un negustor, cu puugi de vanzare,
www.digibuc.ro
125

ciA. gansacul pe-o pungl de cele pe talger §i cu baerile


lungi, de pus in gat. Ia el punga, o suce§ter o Invarte§te,
§'apoi zice :
Na ti-o frantA, a ti-am dres-o I Dinteo pAreche de boi,
de-a mai mare dragul sA te uiti la ei, am rämas c'o pung&
goalà. MAi, mAi, mAi I Dar §tiu a nu mi-i acum Intaia§
data', sA merg la drum ; dar parcA, dracul mi-a luat mintile.
Mai §ede el cat §ede, de cascd gura prin targ §i apoi t§i
ia tAlAita spre casA. $i ajungand In sat, se duce drept la
frate-sAu... ca sA-i ducA bucurie.
Bine v'am gäsit, With' 1
Bine-ai venit, frate DAnilA I Da mult ai zAbovit la targ I
Apoi dA, Will : m'am pornit cu graba, §i m'am in-
talnit cu zAbava.
Ei, ce veste ne mai aduci de pe la targ I
la, nu prea bunA ! bietii boi§orii mei, s'au dus ca
pe gura lupului.
Vro dihanie a dat peste dan§ii, ori ti i-a furat cineva ?
Ba, i-am dat eu singur, cu mana mea, bAdita.
Apoi spuse din capAt toatd Intamplarea, pe unde-a fost
§i ce-a pAtit; iar la urma urmelor zise :
$' apoi, ce mai atata vorbA lung5, dintr'o pAreche de
boi, m'am ales c'o pungd, §'apoi §i asta pute a pustiu,
bA ditA drag I
MA, da drept sA-ti spun, cd mare nAtArAu mai e§ti 1
Apoi dA !... baditA ! pan'aici, toate-au fost, cum au
fost, da de-acum am prins eu la minte. Numai ce folos ?
Când e minte Când e brânzä,
Nu-i ce vinde ; Nu-i bArbantà.
laca Ili dau §i dumitale punga asta, eft* eu n'am ce face
cu dam. $i te mai rog, de toti Dumnezeii, sA-mi impru-
muti, mdcar odatd carul cu boii, s'aduc niste lemne din pd-
dure, la nevastA §i la copii, cA n'au scantee de foc In vatrA,
sArmanii ! 5'apoi, ce-a da Dumnezeu, cred ca nu te-oiu mai
supArà.
Ptiu I mA ! zise frate-sAu, dupA ce 1-a lAsat sA sfar-
§iascA. Se vede cd Dumnezeu a umplut lumea asta, cu ce-a
putut. laca-ti mai dau odatA carul, dar asta ti-a fi cea de
pe urmA.
Lui DAni1A, atata i-a trebuit. la acum carul cu boii frA-
tine-sdu §i... porne§te. Cum ajunge In pAdure, chite§te un
copac, care era mai mare, §1 trage carul langA el ; §1 fArd
a MA copacul, sA cadd In car de-
sA dejuge boil, incepewww.digibuc.ro
126

odatA. Trebi de-a lui DAnilA Prepeleac L. BocAne§te el,


cat boane§te, and brr ! cade copacul peste car, de-1 sfarmk
§i peste boi, de-i ucide !
Na ! cA fäcui pacostea §i frAtine-meu. Ei, ei, acum
ce-i de fäcut ?... Eu cred cA, ce-i bine, nu-i rAu : DAnilA
face, DAnild trebue sA desfacA. MA duc sA vdd, n'oiu putea
smomi pe frate-meu, sA-mi Imprumute §1 iapa, sA fug apoi
cu ea in lume ; iar copiii §1 nevasta, sA-i las In §tirea Celui-
de-sus.
A§a zicand, porne§te, §i mergand prin pAdure, s'a rAtAcit ;
dupA multA trudA §i buimAcealk In loc sA lasA la drum, dA
de un hele§teu §i vAzand ni§te li§ije pe apA, zvArr 1 cu
toporul intr'insele, cu chip sd ucidA vr'o una §i s'o ducd
-pe§chi§ frAtine-sAu. Dar li§itele nefind chioare, nici moarte,
au zburat, toporul s'a cufundat §i Prepeleac a rAmas,
Wand din buze.
MA 1... cA rAu mi-a mai mers astAzi 1 Ce zi pocitA 1 Se
vede cA mi- a luat 'cineva din urmA.
Apoi dA din umere §i porne§te 1 Mai merge el cat merge,
Oa ce cu mare greu, gAse§te drumul. Apoi o ia la papuc
§i hai I hai 1 hai ! hai 1 ajunge in sat la frate-sAu, §i pe loc,
carpe§te o minciunk care se potrivik ca nuca In pArete.
Frate, mai fA-mi bine §i cu iapa, sA man boii de cA-
lare 1 In pAdure a plouat grozav §i s'a f Acut o mazgA §i-
un ghetu§, de nu te mai poli de fel tinea pe picioare.
MA ! zise frate-sAu, se vede cd tu ai fost bun de di-
lugArit, iar nu de trAit In lume ; sA necAje§ti oamenii §i sA
chinue§ti nevasta §i copiii 1 Haiti 1 lipse§ti dinaintea mea §i
du-te unde-a dus surdul roata §i mutul iapa; ca sA nu mai
aud de numele tAu!
lapa 1 Las pe DAnilA I a §tie el unde-a duce-o : sA-§i iee
iertAciune dela boi, §i ziva-bunA dela car. Apoi iese pe u§d,
pune mAna pe iapA §i pe-o secure §i tunde-o 1 Cand se
treze§te frate-sAu : ie lapA, dacA ai de uncle 1 Prepeleac era
tocmai la hele§teul din pAdure, sl caute toporul. Aici, ii
trAsni In cap lui DAni1A, cA el ar fi bun de cAlugAr, dupA
vorbele frAtine-sau.
Am sA durez o mAnAstire, pe paji§tea asta, de are
sA se ducA vestea In lume, zise el. Si deodatA se §i apucA.
Face mai Intaiu o cruce, §'o Infige In pAmant, de InsamnA
locul. Apoi se duce prin pAdure §i Incepe a chiti copacii
trebuitori : ista-i bun de amanare, cela de tAlpi, ista de
grinzi, ista de tumurugi, cela de costoroabe, ista de toacA ;
§i tot- a§a dondAnind el din gurk iaca se treze§te dinaintea
lui c'un drac, ce ie§isewww.digibuc.ro
din iaz.
127

Ce vrei sa faci aici, mai omule ?


Da, nu vezi ?
Stai, ma, nu te-apuca de nazbatii. lazul, locul §1 pa-
durea de pe-aici sant ale noastre.
Poate-i zice ca §i ratele de pe apà sant ale voastre
§i toporul meu din fundul iazului. V'oiu Invata eu sd puneti
stapanire pe lucrurile din lume, cornoratilor I
Dracul, neavând ce-i face, hugiuluc I in iaz, §i O. de §tire
lui Scaraoschi, despre omul lui Dumnezeu, cu näravul dra-
cului. Ce sä faca dracii ? Se sfatuesc intre dan§ii, §i Sca-
raoschi, cdpitenia dracilor, gäse§te cu cale, sä trimeata pe
unul din ei, c'un burduf de bivol, plin cu bani, sä-1 dee
pusnicului Danila, ca sa-1 poatä matura de-acolo.
Na-ti, ma, bani ! zise dracul trimes ; §i sa te caraba-
ne§ti de-a ici, a de nu, e rail de tine !
Prepeleac, se uitä la cruce, se uitä la drac §1 la bani...
da din umere, §'apoi zice : -
Aveti noroc spurcatilor, ca-mi sant mai dragi banii
cleat pusniciea, a v'a§ arata eu voua !
Nu te pune In poara, mai omule, cu Imparatul iadu-
lui; ci mai bine, ia-ti bani§orii §i cauta-ti de nevoi.
Apoi, lasa banii §i se Intoarnä in hele§teu, unde gase§te
pe Scaraoschi, tare mâhnit pentru pierderea unei comori
a§a de mari, cu care ar fi putut dobandi o multime de su-
flete. Prepeleac, In acest timp, se chitià, cum ar face sä
vada banii acasa la dansul.
Bun, zise DATUM. Nici asta, nu se ia din drum. Tot
manästiri sa croe§ti, daca vrei sä te bage dracii 'In sama,
sa-ti vie cu bani de-a gata la picioare §i O. te faca putred
de bogat.
Pe cand se Ingrijà el, cum O. duca banii acasa, iaca un
alt drac din iaz, i se Infati§eazA Inainte, zicandu-i :
Mai omule I Stäpanu-meu s'a räzgandit : el vra. mai
Intaiu sa ne cercam puterile, §'apoi sä iei banii.
la acu-i acu, zise Prepeleac, In gândul sdu, oftand.
Dar este-o vorba : Tot bogatul minteos §i tânarul frumos.
Danila mai prinsese acum la minte
Puterile ? Ei, cum §i In ce fel ?
lea cum : dintru'ntai §i dintru'ntai, care dintre noi
amandoi va la iapa ta In spate §i. va Inconjurà iazul de
trei ori, WA s'o pue jos §i sa se räsufle, ai aceluia sd
fie banii 1
*i. cum zice, §l umflä dracul iapa In chca §i Intr'o clipa
Inconjura iazul de trei ori. Prepeleac vazand atata putere
www.digibuc.ro
t
128

din pa rtea dracului, nu-i prea veni la socotealä, dar tot


1§i tinù firea §i zise :
Mai Michiduta, doar eu te credeam mai tare decat
e§ti. A§A-i ca tu ai luat iapa In spate ? Insä eu ti-oi luau-o
numai Intre picioare.
*i Indata se §i asvarle pe iapd §i Incunjurd iazul de trei
ori, WA sg se räsufle. Dracut atunci, se mira mult de asta,
§i neavand ce mai zice, iscodi alta.
Acum sä ne Intrecem, din fuga, zise el.
Mai, Michiduta ! da cu mine ti-ai gäsit, cd pop tu sa
te Intreci din fuga ?
D'apoi cu cipe ?
Vind Incoace, sa-ti arat eu cu cine !
Apoi merge Impreuna cu dracul, In ni§te porumbei, unde
vede un iepure dormind §i i-1 arata.
Vezi tu colo pe cineva, ghemuit jos §i mititel ?
NW.
Acela-i copilul meu, cel mai mic. Atine-te ! *i. and
l'oiu trezi din somn, sa te iei dupd el. *'odatä §i strigä :
u 1 ta ! na ! na ! na ! ..
Atunci iepurele sare, §i dracul dupi el. Fug ei cat fug §i
dela o vreme, dracul pierde urma iepurelui. PAM acum toti
radeau de Prepeleac, dar acum a ajuns sa radd el §i de
dracul. Pe and Dann se tinea cu mana de inima, rdzand
de prostiea dracului, iaca §i acesta se Inturna gafuind.
Ma ! da sprinten §i sprintaroiu copil mai ai, drept
sa-ti spun I Cand afroape sa pun mana pe dansul, i-am
perdut urma, §i sa te dud, duluta !
Samänä tatane-sau, sireicanul, zise Dann. Ei ? Mai
ai poftd sa te'ntreci §i cu mine ?
Ba mai pune-ti pofta 'n cui ! Mai bine sa ne Intrecem,
din tranta.
Din trantä ? Doar de-ti e greu de viata. Ma ! Tot am
auzit din batrani, ca dracii nu-s pro§ti, d'apoi cum väd eu,
tu numai nu dai In gropi, de prost ce e§ti. Ascultä. Eu am
un unchiu batran, de 999 de ani §i 52 de säptdmani ; §i
de-1 vei puteà tranti pe dansul, atunci sä te incerci §i cu
mine, dar cred ca ti-a da pe nas !
Zicand acestea, porne§te Inainte §i face semn dracului cu
maim, sa vie dupa el. In fundul pädurii, sub ni§te stand, se
afla o vizunie de ur§i, peste care daduse Prepeleac, umbland
cateodata, ca pusnic ce se gäsea, dupa vlastäri sälbatici §i
dupa zmeura. Ajungand ei aproape, Danila zise :
laca lamp] unchiului meu. Infra Inlauntru ; ai sa-1
www.digibuc.ro
129

gAse§ti dormind In cenusa, cu nasul In taciuni. De vorbit,


nu poate vorbi, a maselele si dintii i-au cazut mai bine
de-o mie de ani ..
Dracul, cand n'are ce face, stiti ce face... Intrd Inlauntru
§i incepe a-§i purta codita cea barligatä, pela nasul unchia-
§ului. Atâta i-a trebuit lui mos Ursila §'apoi las' pe dansul !
Deodata, sare manios din barlog, hat ' dracul subsuoarä si-I
strange, cu atata putere, de era, bietul drac, sa-si dee sufle-
tul, §i ochii i-au e§it afara din cap, cat cepele de mari.
Na 1 nu cauti, §'o gäsesti, zise Danila, care privid de
departe, välma§agul acesta §i se stricà de rds. Dar nu §tiu
ce face dracul, ca face el ce face §i, cu mare greu, Scapa
din labele lui mo§ Ursila. Dann, cum vede pe drac scApat,
bun teafar, se face cA-1 scoate.
la las, mai omule, las ! nu-ti mai face obraz. Daca ai
§tiut, ca ai un bunic a§a de grobian, pentru ce m'ai indem-
nat sa ma lupt cu el ?
Da ce ? Nu ti-a placut ? Hai §i ou mine I
Cu tine, §i numai cu tine, m'oiu Intrece din chiuit ; si
care-a chiui mai tare, acela sä iee banii.
Bun !... zise DAnila, In gand ; las ca te-oiu chiui eu !
MAi Michidutd ! Ia, chiuie tu intai, sd aud cum chiui.
Atunci dracul sa crAce§te, c'un picior 14 asfintit §i cu unul
la rAsArit ; s'apuca zdravan, cu manile de tortile ceriului,
casca o gura cat o surd si cand chiuie odatä, se cutremurd
pArnantul, vaile rasuna, marile clocotesc si pestii din ele se
spade ; idracii ies afara din iaz, cata frunzä §i iarba ! *i. o
leaca numai, de nu s'a räsipit bolta ceriului. Danila insa
§edea calare pe burduful cu banii §i tinAndu-§i firea, zise :
Ma I da numai a§A de tare poti chiul ? Eu mai nu
te-am auzit. Mai chiuie odata !
Dracul chiuie si mai grozav.
Tot nu te-am auzit. Inca odatä !
Dracul chiuie si a treia oarä, as.A de tare, de credeai cd
s'a rupt cevd. Inteinsul.
Acum, nu te-am auzit nici atata... A§A-i c'a venit §i
randul meu ?
Mai a§A. !
MAi Michiduta! dud oiu chiul eu, ai sa asurze§ti,
§'au sa-ti sara creerii din cap. Inteles-ai tu ? Insa eu iti pri-
esc bine, daca-i vrea sa ma asculti.
In ce fel ?
P. S. S. Dr. Veniamin Poeitan-PMeateanu. Ion Creangä. 9
www.digibuc.ro
130

Ia sa-ti leg ochii §i urechile c'un §trergar, dacd vrei


sa mai traie§ti.
Leagà-mi, ce §tii §i cu ce §tii, numai sa nu mor !
Atunci Danila, leagd stans c'un §tergariu gros, de calti,
ochii §i urechile dracului, ca la baba oarba" ; apoi ia o
drughineata groasa de stejar, In mâna, caci at erà de pusnic
Danild, tot mai mult se bizuia In drughineata decAt in
sfânta cruce, §i pac I la tampla dracului cea dreaptd, una !
A...leu 1 destul ! nu mai chiui.
Ba, nu! StAi Sarsaila 1 tu cum ai chiuit de trei ori ?
Trosc ! §i la stânga, una.
Va-leu ! destul !
Ba nu-i destul. si-i mai trage §i 'n numele taalui,
una 1
Auleo ! striga dracul Ingrozitor ! Si cu ochii legati,
cum era, vaicArAndu-se grozav §i zvarcolindu-se ca §erpele,
se aruncd In iaz, spunând lui Scaraoschi cele Intamplate, §i
OA nu-i de §uguit cu vrajitorul acesta.
Danila Msg. oftà din greu langsd burduful cu bani §1 se
tot frdmantà cu gândul, ce-i de facut ? Cand iaca al treilea
drac i se Infati§eaza lnainte, c'un buzdugan strapic de
mare In mana, pe care 11 trante§te la pamânt §i zice :
Mai omulel ia acum sd te Arad. Cine-a azvarli buz-
duganul ista mai tare in sus, ai aceluia sd fie banii.
Na ! Danild zise el In gandul sat' a§a-i c'ai sfe-
dit-o ? Dar vorba ceea : Nevoea Invata pe carau§.
Ian zvarle-1 tu Intai, mai dracule !
Atunci dracul ia buzduganul de coada §i cand II zvArle
se suie a§à de tare, de nu se mai vede ; §i abia dupa trei
zile §i trei nopti, cazand jos, cu mare stra§nicie, s'a cufundat
In fundul pamântului de s'au zguduit temeliile lumii.
Ia zvArle-I §i tu acum, zise dracul Ingâmfat.
L-oiu zvârli eu, nu te Ingriji : dar scoate-1 mai Intai
la fata pamantului, cum a fost §i la tine.
Dracul ascultd §i-1 scoate.
Haiti I mai rapede, mai rapede, ca n'am timp de
a§teptat.
Mai ingadue§te putin, tartarule, ca nu te trag copiii
de poale.
Dracul ingaduie, cad n'are incotro. Nu trecii mult §i ziva
se calatori. Ceriul era limpede §i luceferii sclipitori, radeau
la stele ; ¡all luna, scotand capul de dupa dealuri, se legana
In vazduh, luminand pdmantul.
Da, nu-1 mai zvarli, omule ?
www.digibuc.ro
131

Ba am sa-1 zvarl de-acum : dar Iti spun Inaite, sä te


§tergi pe bot despre dânsul.
De ce ?
laca, de ce : vezi tu colo In luna ni§te pete ?
Le vAd.
Acolo-s fratii mei din ceea lume. i, Doamne, mare
nevoie mai au de fier, pentru potcovit caii. Uite-te bine §i
vezi, cum imi fac semn cu maim, sa le dau buzduganul ista.
.*'odata §i pune mâna pe dansul.
Stai, nepriceputule, ca buzduganul ista 11 avem lasat
mo§tenire dela stramo§ul nostru §i nu-1 putem da nici pentru
toata lumea. *'odata-i §i zmunce§te buzduganul din mana §i
fuga cu el In iaz, spunând lui Scaraoschi, ce era sa pateasca
cu buzduganul. Atunci Scaraoschi, Ingrijit §i manios grozav,
.cheama inaintea sa toata drAcimea §i bätu din picior, stri-
gaud :
Acum In clipA, sa se aleaga unul dintre voi, tare sa
TneargA §i sa afuriseasca pe acest proclet §i vrajma§ cnmplit.
Pe loc §i vine unul inaintea sa, tremurand.
Sa traiti, Mar§avia voastra I Eu ma duc sA Indepli-
aiesc nelegiuita voasträ poruna.
Mergeti ! §i dacA-i fi me§ter. §i-i izbuti, sa §tii c'am sa
te fac mai mare.
Atunci dracul porne§te, c'o falca'n ceriu §i cu una In pa-
mânt, si Inteo clipA ajunge la pusnicul Dänilä.
Mai omule, zise dracul. Tu cu §michiriile tale, ai tul-
burat toata drAcimea ; da actiq am sa te vâr i eu, In to ate
grozile mortii. Hai sA ne blästämäm, §i care dintre noi a-
inândoi, a fi mai me§ter, acela sa iee banii 1 'odata §1
Incepe dracul a boscorodi din gurA §i a descântà, si nu §tiu
.ce face, de-i pocne§te lui DAnila un ochiu din cap. SAracul
Prepeleac I Se vede ca i-a fost scris, tot el sa räsplateasca
§i pdcatele iepei fratine-sau, ale caprei, ale gansacului lo-
godit §1 ale boilor uci§i In pädure. Pe semne blästämul
gâ§telor vaduvite 1-au ajuns, sarmanul
Doamne 1 multe mai are de pätimit un pusnic adevarat,
-and se departeazA de poftele lume§ti §i se gande§te la
lapte bune Prepeleac pusnicul, se stricase acum de tot
cu dracul... S'apoi, ce este mai ginga§ deck ochiul ? Dä-
nilá de durere, dar oricat il durea de tare, el tot
tinù inima cu dintii, §i zise :
Nu mA sparii tu cu de-al-de-aceste, demon spurcat ce
e§ti. Am sa te fac sa-ti mu§ti manile §i sä ma pomene§ti,
In toatd vieata ta 1
www.digibuc.ro
132

DA, dA, nu mai dondAni atata din gurd, §i blastämä.


§1 tu acum, sA te vtid cat e§ti de me§ter.
Ai sä iei burduvul cu bani in spate §i-ai sA mergi la
casa mea, cAci blästämurile pArinte§ti, nu-s la mine. In-
teles-ai ?
5i cum zice, IncalecA §i DAnilä pe burduv ; iarl dracu-i
umflä In spate §i zboarA, iute ca gandul, taman la casa lui
Dänilä Prepeleac. Copiii ì nevasta lui, chnd au vAzut un
bivol zburand pe sus, au rupt-o de fugA inspämântati.
Dänilä MA a inceput a-i strigh pe nume, §1 ei cunoscând
glasul lui, s'au oprit.
Dragii tatei bAieti 1 Ian veniti Incoace §i aduceti ea
voi §i blästämurile pArinte§ti: ragila §i pieptenii de pieptä-
nat chili !
BAietii incep a curge toti, care din cotro, cu blästämurile
pArinte§ti, In manä. Ii venise acum §i lui Dänild apa
la moarA.
Puneti maim, copii, pe jupanul ista, §i incepeti a-I
blAstätna, cum Iti tl §i voi mai bine, ca sä-i placA §i
dumisale.
Atunci, lasA pe copii, cA §i dracul fuge de dan§ii. Au
täbärät cu totii pe dânsul i l-au schingiuit, dupA placul lui
DänilA 5i-a inceput dracul a VIA cat Ii Inà gura ; §i scd-
pând cu mare greutate din mânile lor, har§chit §i stalcit,
cum erà, a läsat §i bani §i tot, i s'a dus pe urlati, dupA
ceilalti.
IarA DänilA Prepeleac, ne mai fiind supArat de nimenea
scApand acum de-asupra nevoii, a mâncat §i-a bAut §i s'a
desfätat panä la adânci bAtrânete, vAzandu-§i pe fiii fiilor
sAi, Imprejurul mesei sale,

PUNGUTA CU DOI BANI


Era odat'o babA §i un mo§neag. Baba aveh o gAinA §i
mo§neagul un cuco§ ; gAina babei se ouà de cate cloud ori
pe fiecare zi, §i baba mânch o multime de ouä, iar mo§-
neagului nu-i dh nici unil. Mo§neagul Intr'o zi, pierdù
rAbdarea §1 zise :
MAi babA, mânânci, ca In targul lui Cremene. la dA-
mi §i mie ni§te oud, ca sA-mi prind pofta mAcar.
Da, cum nu, zise baba, care erà foarte zgarcitä. DacA
ai poftA de ouä, bate §i tu cuco§ul tAu sA fack §i-i mânch;
eu a§a am bAtut gAina, §i iacAtd-o cum se ouA.
www.digibuc.ro
133

Mosneagul, pofticios §i hapsin, se i dupd gura babei, §i


de ciudA, prinde, iute §i de grabd cocosul, §i-i dd o Mtn
bunk zicand :
Na I ori te oud, ori du-te dela casa mea, ca sl nu mai
stric mAncarea degeaba.
Cocosul, cum scapd din mAnile mosneagului, fugi de-
acasd §i umblA pe drumuri, dezmetic. $i cum mergeA el
pe un drum, numai iaca gAseste o pungutd cu doi bani.
Si cum o gdseste, o §i. ia In clont, §i se Intoarnd cu clAnsa
inapoi, spre casa mosneagului. Pe drum, IntAlne§te o trA-
surd, c'un boier si cu niste cucoane. Boierul, se uitA cu
Ware de seamd la cucos, vede In clontu-i o pungutA §i
zice vezeteului :
Mai I ia dd-te jos §1 vezi ce are cocopI cela in plisc ?
Vezeteul, se dd lute jos din capra trdsurii, si c'un feliu
de me§te§ug, prinde cuco§ul, §i luandu-i punguta din clont,
o clA boierului. Boierului o ia (fArd pasAre), o pune In bu-
zunar si porne§te cu trAsura Inainte. Cucosul, supdrat de
asta, nu se lasA, ci se ia dupd trAsurd, spuind, neincetat :
Cucurigu I boieri marl,
Dati pungula cu doi bani I
Boierul Inciudat, cdnd ajunge In dreptul unei fAntAni,
zise vezeteului :
MA ia cucosul ist obraznic §i-1 dA in fAntAna ceea.
VezeteuL lard§ se dd jos din capra trdsurii, prinde iards
cucosul asvarld In fAntAnd. Cucosul, vdzand aceastA
mare primejdie, ce sA facA ? Incepe a Inghiti la apA ; si
'nghite i 'nghite, pAnd ce Inghite el toatA apa din MI-
Apoi zboard de-acolo afard si iardsi se ia in urma
trAsurii, zicAnd ;
Cucurigu I boierl marl,
Dati punguta cu dot bani I

Boierul vAzdnd aceasta, s'a mirat cumplit si a zis :


MA I da al dracului cucos i-aista ! Ei las ! cd ti-oiu dà eu
tie de cheltuiald, mAi crestatule §i pintenatule ! Si cum
ajunge acasA, zice unei babe din bucAtArie, sd ia cucosul,
sd-1 asvdrle Intr'un cuptior plin cu jdratic si sA pue o les-
pede la gura cuptioriului. Baba, cdnoasA la inimA, de cu-
vAnt : face cum i-a zis stApAnu sdu. Cuco§ul, cum vede §i
astd mare nedreptate, incepe a vdrsa la apd ; §i toarnd el
toatd apa cea din fantand pe jAratec, pAnd ce stinge focul
de tot §i se rdcore§te cuptioriul ; ba Inca face 0 o apAde
www.digibuc.ro
134

prin cash, de s'a Indräcit de ciudd, hârca dela bucdtárie.


Apoi cla o bleanda lespezii dela gura cuptioriului, iese
teafär §1 de-acolo, §i fuga la fereasta boierului §i Incepe a
tranti cu ciocul in geamuri §i a zice :
Cucurigu 1 boleri mari,
Dati punguta cu doi bani 1
Mdi, cd mi-am gásit beleaua cu dihaniea asta de
cuco§! zitse boierul, cuprins de mirare. Vezeteu 1 ia-1 de pe
capul meu, §i-1 svarle In cireada boilor §'a vacilor ; poate
vr'un buhai, Infurieat, i-a veni de hac : 1-a luà in coarne
§'om scApa de supdrare. Vezeteul iard§, ia cuco§ul §i-1
zvarle In cireadd l Atunci, bucuria cucoplui 1 Sd-1 fi vdzut
cum Inghip la buhai, la boi, la vaci §i la vitei ; pan'a
Inghitit el toatä cireada, §'a fäcut un pântece mare, mare
cat un munte. Apoi iar vine la fereastd, Intinde aripile in
dreptul soarelui, de Intunecd de tot casa boierului §i
iard§ Incepe :
Cucurigtz ! boieri mar!,
Dati punguta cu doi bani 1
Boierul cand mai vede §i astä dändAnae, cräpa de ciudd
§i nu §tiea ce sd mai facd, doar va scApà de cuco§.
Mai std. boierul cat mai stA pe ganduri, pand-i vine iard§.
In cap úna :
Am sA-1 dau In haznaua cu banii ; poate va Inghitt
la galbeni, i-a stà vreunul In gat, s'a Inecà §'om schpà de
dansul. Si cum zice, umflä cuco§ul de-o aripd, §i-1 zvarle
In haznaua cu banii; cäci boierul acela, de mult bändrit ce-
avek nu-i mai §tiea numärul L... Atunci cuco§ul, inghite at
läcomie, toti banii §i lasd toate läzile pustii. Apoi iese §i
deacolo, el §tie cum §i pe unde, se duce la fereasta
boierului §1 iar incepe :
Cucurigu ! boieri mari,
Dati punguta cu doi bani!
Acum, dupd toate cele Intamplate, boierul, väzand cd
n'are ce-i mai face, i-azvarle punguta. Cuco§ul o ia de jos.
cu bucurie, se duce in treaba lui si lasd pe boier In pace.
Atunci toate paserile din ograda boiereascd, vAzand voini-
ciea cuco§ului, s'au luat dupd dansul, de ti se ph rea cd-i
o nuntä §i nu altdceva ; jail boierul Intristat, se uita gal4
cum se duceau §i pasärile sale, §1 zise oftând :
www.digibuc.ro
135

Ducl-se §i cobe §i tot, numai bine ca am scapat de


belea ; caci nici lucru curat n'a fost aici !
Cuco§ul iinsä, mergeà tanto§, iar pasarile dupd dansul, §1
merge el cat merge, pana ce ajunge acasä la mo§neag, §i
de pe poartä Incepe a canta : cucurigu ! ! cucurigu ! ! !
Mo§neagul, cum aude glasul cucoplui, iese din casg, cu
bucurie ; §i çand I§i arunca ochii spre poarta, ce sa vada ?!
Cuco§ul sail era ceva de späriet : Elefantul ti se pärea
purice pe langa acest cuco§ I S'apoi In urma lui veniau
carduri nenumärate de pasari, care de care mai frumoase,
mai cucuete §i mai boghete. Mo§neagul, vdzand pe cuco§ul
säti a§a de mare §i de greoiu, si Incurajat de-atata amar
de galite, i-a deschis poarta. Atunci cucosul i-a zis :
Star:4'1.1e, a§terne un tol aici, In mijlocul ograzii.
Mo§neagul, iute, ca un prasnel, a§terne tolul. Cuco§ul a-
tunci se aseaza pe tol, scuturd puternic din aripi, §i Indata
se umple ograda §i livada mo§neagului, pe langa pasdri, §i
de cirezi de vite ; iarà pe tol toarnd o movila de galbeni,
care sträluciau la soare, de-ti luau ochii ! Mosneagul, vazand
aceste mari bogätii, nu §tieà ce sd faca de bucurie, särutand
mereu cuco§ul §i desmerdandu-1.
Atunci, iaca §i baba venià, nu §tiu de unde ; §i cand a
vazut unele ca acestea, numa-i sclipeau räutacioasei, ochii
In cap §i plesnia de ciudä.
Movege, zice ea, ru§inata. Dä-mi §i mie ni§te galbeni
Ba, pune-ti pofta'n cuiu, mäi baba. Cand ti-am cerut
oug, §tii ce mi-ai räspuns ? Bate acum §i tu gäina, sa-ti
aduca galbeni ; c'asà am lodtut eu cucosiul, §tii tu din
a cui pricing. ... si iatd ce mi-a adus !
Atunci baba se duce In poiata, gabueste gaina, o apucä
de coada §i o ia la bätaie, de-ti venià sä-i plangi de milä !
Biata Oink cum scapa din manile babei, fuge pe drumuri.
5i cum mergeà pe drum, gase§te §i ea o margicA, §'o in-
ghite ; apoi repede se intoarce acasä la baba, §i Incepe de
pe la poartä : cot, cot, cotcodac ! ! Baba iese cu bucurie
Inaintea gdinii. Wna sare peste poartd, trece iute pe langa
babd, §i se pune pe cuibariu ; §i dupd un ceas de §edere
sare de pe cuibariu, cotcodacind. Baba atunci se duce cu
fuga, sa afle ce i-a facut gäina !... 51 cand se uita in cuibar,
ce sa vadd ? Gaina se ouase o märgicä L. Baba, and
vede ca §i-a Mitt joc de dansa, o prinde §'o bate, s'o
bate, pan'o omoara in bdtaie I 5i asa baba cea zgarcita
§1 nebuna a Minas de tot sarack lipitä pamantului De-ad'
a mai manca §i rdbdäri prajite, in loc de oua ; ca bine
www.digibuc.ro
136

§i-a fAcut ras de Oink §i-a ucis-o, WA sä-i fie vinovatä


cu nimica, särmana I
Mo§neagul InsA era foarte bogat ; el §i-a fäcut case mari
§i grAdini frurnoase, §i trAia foarte bine. Pe baba, de milA,
a pus-o gAinäritä ; iar pe cuccq, II purta In toate pärtile
dupä dansul, cu salbA de aur la gat §i Incältat cu ciubo-
tele galbene §i cu pinteni la cAlcaie, de ti se pArea cd-1
un irod de cei frumo§i, iar nu cueoe, de fdeut eu bore.

IVAN TURBINCA
Aura, ci-c6 era odatä un rus, pe care 11 chema Ivan. *i
rusul acela, din copilArie, se trezise In oaste. 5i slujind el
cateva soroace de-a randul, acum era bdtran. Si mai-marii
lui vAzandu-1, cd §i-a fäcut datoria de osta§, 1-au slobozit
din oaste, cu arme cu tot, sä se ducä unde-a vrea, dandu-i
§i douà carboave de cheltuialà.
Ivan atunci multami mai marilor sal, §1 apoi luandu-§i
rAmas bun dela tovard§ii lui de oaste, cu cari mai trase
cate-o du§cä cloud de rachiu, porne§te la drum, cantand.
$i cum merge Ivan, §ovAind, and la o margine de drum,
and la alta, färd sA §tie unde se duce, putin mai 1naintea
lui mergeau, din Intamplare, pe-o cArare läturalnicA, Dum-
nezeu §1 cu sfantul Petre, vorbind, ei §tiu ce. Sfantul Petre
auzind pe cineva cantand din urmä, se uitä Inapoi §1 cand
colo vede un osta§, mätähäind pe drum, In toate pärtile.
Doamne, zise atunci sfantul Petre, späriet, ori hai
sd ne gräbim, ori sd ne ddm !rite() parte ; nu cumva osta§ul
cela sA aibd härtag §i sA ne gäsim beleaua cu dansul. *Hi
c'am mai mancat eu odatä dela unul ca acesta o chelfänealä.
N'ai grijä, Petre, zise Dumnezeu. De drumetul care
cantä, sa nu te temi ; osta§ul acesta e un om bun la inimA
§i rnilostiv. Vezi-l-ai ? Are numai cloud' carboave la sufletul
sAu ; §1 drept cercare, hai, fd-te tu cer§etor, la capAtul ista
de pod, §1 eu la celalalt, §i sA vezi cum are sd ne dee
amandouä carboavele de pomanA, bietul om 1 Adu-ti aminte,
Petre, de cateori ti-am spus, cA unii ca ace§tiia au sd mo§-
teniascd Impärätiea cerurilor.
Atunci sfantul Petre se pune jos, la un capät de pod ; iar
Dumnezeu la celälalt, §i incep a cere de pomanä.
Ivan, cum ajunge In dreptul podului, scoate cele cloud
carboave de unde le avea stranse §i dA una lui sfantul Petre
§i una lui Dumnezeu, zicand :
www.digibuc.ro
137

Dar, din dar, se fase raiul. Na-vd I Dumnezeu mi-a


dat, eu dau si Dumnezeu iar mi-a da, a are de uncle. Si
apoi Ivan Incepe iar a canth §i se tot duce Inainte.
Atunci sfantul Petre, zice, cu mirare :
Doamne, cu adevärat, bun suflet de om e acesta, §i
n'ar trebui sd meargd nerdsplätit dela fata Ta.
Dar, Petre,las' cd am eu purtare de grijd pentru
dansul. Apoi Dumnezeu porneste cu sfantul Petre, §i cat
ici, cat colè, ajung pe Ivan, care-o duceh tot Inteun cantec,
de parca erh toatd lumea a lui.
Build calea, Ivane, zise Dumnezeu. Dar anti, canti,
nu te'ncurci.
Multdmesc d-voasträ, zise Ivan, tresärind. Dar de unde
§tii, ash de bine, CA ma cheamd Ivan ?
D'apoi dacd n'oiu sti eu, cine altul are sä §tie ? rds-
punse Dumnezeu.
Dar cine esti tu zise Ivan cam sbor§it, de te lauzi
a §tii toate ?
Eu sant cer§etorul, pe care 1-ai rniluit colo la pod,
Ivane. Si cine O. sdracilor, Imprumutä pe Dumnezeu, zice
Scriptura. Na-ti Imprumutul Inapoi, ad noi nu avem tre-
buintä de bani. Ia, numai am vrut sä dovedesc lui Petre
cat e§ti tu de milostiv. Afld acurn, Ivane, a eu sant Dum-
nezeu, §i pot sh-ti dau ori ce-i cere dela mine ; pentrucd §i
tu e§ti om, cu dreptate si darnic.
Ivan atunci, cuprins de fiori, pe loc s'a desmetit, a azut
In genunchi dinaintea lui Dumnezeu, §i a zis :
Doamne, dacd e§ti tu, cu adevdrat Dumnezeu, cum
zici, rogu-te, blagosloveste-rni turbinca asta, ca ori pe cine-
oiu vreà eu, sa-1 var IntrInsa ; §i apoi, sá nu poatd ie§i de-
aici, WA Invoirea mea.
Dumnezeu atunci zarnbind, blagoslovi turbinca, dupd do-
rinta lUi Ivan, §i apoi zise :
Ivane, carol te-i säturà tu de umblat prin lume, atunci
sà vii sd sluje§ti §1 la poarta mea, aci nu ti-a fi rdu.
Cu toatä bucuria, Doamne ; am sä vin nurnaidecat,
zise Ivan. Dar acum deodatd, mä duc sd vád, nu mi-a pia
cevh la turbina ? Si zicand aceste, apucd peste ampi de-a-
dreptul, spre niste curti mari, care deabih se zäriau Ina-
intea lui, pe culmea unul deal. Si merge Ivan §i merge §i
merge, pand cand pe Insdrate ajunge la curtile cele. Si cum
ajunge, Infra In ogradd, se Infdtoseazd Inaintea boierului
si cere gdzduire. Boierul acela, ci-cd era cam zgarcit, dar
vázancl a Ivan este orn Impärätesc, n'are ce sa facd. Si
www.digibuc.ro
138

vrand-nevrand, poronceste unei slugi sd-i dee lui Ivan ceva


de mancare, si apoi sd-1 culce In niste case nelocuite, unde
culca pe toll musafirii, cad veniau, a§a ni-tam, ni-sam. Sluga,
ascultand porunca stApanului, ia pe Ivan, Ii dd ceva de
mancare si apoi 11 duce la locul hotädt, sA se culce.
Las' dacd nu i-a da odihna pe nas, zise boierul In.
gandul säu, dupdce orandul cele de cuviintä. $tiu cd are
sd aibA de lucru la noapte. Acum sd vedem, care pe care ?
Ori el pe draci, ori dracii pe dansul.
Cad trebuie sd vd spun, cd boierul acela aveà o pAreche
de case, mai deoparte, In care se zice, cA locuia necuratul.
$i tocmai acolo poruncl sd culce i pe Ivan !
Ivan Insa, habar n'avea de asta. El, cum a intrat In odaia
unde I-a dus omul boierului, §i-a pus armele In randuiald,
s'a inchinat dupd obiceiu i apoi s'a tologit a§a imbracat,
cum era, pe un divan moale ca bumbacul, punandu-si tur-
binca, cu cele cloud carboave sub cApAtai, si asternandu-se
pe somn, cAci de-abià II tineau picioarele, de trudit ce era.
Dar poate bietul, sA se odihneascd ? Cdci, cum a stalls
lumanarea, odatd Se trezeste cA-i smunceste cineva perna de
sub cap si o aruncä cat colo ! Ivan atunci, puind mana pe
sabie, se scoald räpede, aprinde lumanarea i incepe a.cduta
prin casA, In toate pärtile, dar nu gäseste pe nimene.
MAi ! dar acest pdcat ? Ori casa asta nu-i curatA, oti
s'a cutremnrat pämantul, de mi-a sArit perna de sub cap ;
§i eu umblu bAdAdAind, ca un nebun. Ce-or mai fi i cutre-
murile ieste, zise Ivan, mai Wand cateva cruci pand la
pämant i apoi iar se culcd. Dar cand sd atipeasca, deodatä
se aud prin casd o multime de glasuri, care de care mai
uricioase : unele miorläiau ca mata, altele covitau ca porcul,_
unele ordcdiau ca broasca, altele morndiau ca ursul ; md
rog, fel de fel de glasuri schimonosite se auziau, de
nu se mai stieà ce mama dracului sd fie acolo. Ivan atunci
se cam pricepe ce-ar fi asta.
Apoi stAi dar ! cd are Chira socotealä, cum vAd eu.
Si odatd Incepe a striga puternic :
Papl na turbinca, ciorti
Atunci diavolii odatd incep a se cArAbAni, unul peste al-
tul In turbincd, de parcd-i aducea vantul. $i dupäce tilted
ei cu totii Inläuntru, Ivan Incepe a-i ghigosi muscAleste.
Dupd aceea leagd turbinca strans la gurd, o pune sub cap,
mai trantindu-le prin turbincd ni§te ghionturi ruse§ti, colea
cum stià el, de da inima din draci. Apoi se culcA cu capul
pe dansii, si ne mai fiind supArat de nimene, trage Ivan un
www.digibuc.ro
139

somn de cele pope§ti... Dar cand pe aproape de cantAtori,


Scaraoschi, capetenia dracilor, vazand cA parte din slugile
lui se zabavesc, porne§te cu gräbire la locul §tiut, sä le caute,
ajungand Inteo clipa, se vara, el §tie cum 0 pe unde,
In odaie la Ivan, §i-i §terge o palma prin somn, cat ce
poate. Ivan atunci sare ars, §1 odata striga :
Pawl na turbinca I
Scaraoschi atunci, infra §i el MA vorbä, 0 se inghesuie§te
pesie ceilalti demoni, cad n'are Incotro.
Ei, las cd va judec eu acu§, necuratilor ; voiu scoate
incul din voi, zise Ivan tulburat Cu mine v'ati &if de
¡mat ? Am sd vä mu§truluesc, de au sa ran §i cainii de voi
Si odatä se Imbraca §i se Inarmeazd Ivan, cu toate ale lui
§i ie§ind af arA, Incepe a face un tärAboiu, de s'a sculat toatä
ograda In gura lui.
Dar ce-ai pAtit, ma pohontule, de te-ai sculat cu
noaptea 'n cap, 0 faci a§A larmA ? zisera oamenii boierului,
cari dau chiori unul peste altul, de parcA aveau orbul gäinilor
Ce sd pätesc, zise Ivan darz, ia ! am cAptu§it ni§te
iepuroi, §i am de gand sa-i jumulesc.
Boierul In zgomotul ista, se scoald §! el §i IntreabA : ce
vuiet e acolo prin ogradd ?
la, mai toata noaptea nu ne-am putut odihni din pri-
cina rusului celuia. Dracut §tie ce are, ci-ca a prins ni§te
iepuroi, §i vrea jumuliasca, sA iertati dumneavoastrd
In vorbele aceste, numai iata CA se InfAto§eazd §i Ivan
Inaintea boierului, cu turbinca Wind de draci, cari se zbd-
teau ca pe§tii In var§ä.
Iaca, gospodin, cu cine m'am vanzolit toatd noaptea....
dar incaltea, ti-am curätit §i eu casa de draci, §i vi-i aduc
poclon desdimineatä. Poronce§te sa-mi aduca ni§te palace, cä
am sa-i bat la stroiu, sa pomeneascä ei cat or träi, cd au
dat peste Ivan, robul lui Dumnezeu.
Boierul, väzand aceasta, pe deoparte l-a cuprins spaimä,
iar pe de alta, nu mai §tiea ce sä faca de bucurie ; cAci multe
sdrindare mai ddduse el pana atunci pela popi, In toate
pärtile, ca poata izgoni dracii dela casa, §i nici ca fusese
chip. Dar se vede ca pan' acuma le-a fost §i lor veleatuL
Cu Ivan §i-au gäsit popa 1
Bine, Ivane, zise boierul, cu multumire. SA-ti aducd.
palce cate vrei, §i fa-ti datoria cum §tii : c'apoi om, oiu fi
§i eu, helbet !
In sfar§it, nu trece mult la mijloc, iacd se pomene§te Ivan
cu un car plin de palce, cum Ii plAcea lui. Le ia el §i le
www.digibuc.ro
140

leagd la un loc, tot câte doud-trei, dui:4 cum 14i §fied me§-
te§ugul.
Dar pand la vremea asta, se adunase imprejurul lui Ivan
lot satul, ca sd vadA de patima dracilor. CAci lucru de mi-
rare erd aceasta, nu §agA ! Atunci Ivan, deslegd turbinca in
fata tuturor, numai cal poate sg. Incapd mâna, §i luând câte
un drAcu§or de cornite, mi ti-1 arded cu palcele, de-i crApd
pielea. $i dupd ce-1 rAfuid bine, ti da drumul, cu tocmeald,
sA nu mai vie pe acolo altädatd.
N'oiu mai veni, Ivane, câte aved eu, ziced
ucigA-I-crucea, cuprins de usturime §i se tot duced Impu§cat.
lar oamenii ce priviau, §i mai ales bâietii, le§inau de rfts.
Dar mai la urma urmelor, Ivan scoate de barbd §i pe Sca-
raoschi §i-i trage un frecu§, de cele moschice§ti, de-i frigea
sufletul
Poftim ! Dupd bucluc umbli, peste bucluc ai dat, mai
jupâne Scaraoschi. SA te Inveti tu de altAdatA a mai Wm-
-ful oamenii, Sarsailk spurcat ce e§ti ! $i apoi, dându-i drumul,
.nal fuge §i Scaraoschi dupd ceilalti, ca tdunul cu paiul...
Dumnezeu sä te Inzileasck zise atunci boerul, cu-
prinzAnd pe Ivan In brate §i sdrutandu-1. De-acum, rAmdi
la mine, lvane ; §i pentrucl mi-ai curatit casa de draci am sl
-te tin, ca pe palmA.
Ba nu, gospodin, zise Ivan. Mâ duc sA slujesc pe
Dumnezeu, Impäratul tuturor. $i zicând aceste, se Incinge
sabia, pune turbinca la §old, I§i ià ranita In spate §i pu§ca
(le-a umAr, §i pornind, se tot duce inainte la Dumnezeu. lard
privitorii, cu cAciulele In mânä, Ii urau drum bun, ori In-
cotro s'a Intoarce.
CAlâtorie sprâncenatä, zise boierul ; de rämâneai, imi
.erai ca un frate; iar de nu, Imi e§ti ca doi.
Mi se pare mie, cA §i boientl, cat erd de boier, luase frica
turbindi, de nu-i pdrir a§d de rdu dupd Ivan, care-i fäcuse
AtAta bine.
Ivan Insg, nici nu se gandià la asta; el îi cAutd acum
.de drum, Intel:dud din orn In orn, unde §ede Dumnezeu.
Dar toti pe cap Ii Intrebk dddeau din umere, ne§tiind ce sa
rAspundA, la a§d Intrebare ciudatA.
Numai sfântul Neculai trebuie sA §tie asta, zise Ivan,
scotand o iconita din sari §i sdrutând-o, pe dos §i pe fata.
atunci, ca prin minune, se §i treze§te Ivan la poarta ra-
iului ! $i nici una, nici douA, odatä Incepe a bate in poartd
cat ce puted. Atunci sfAntul Petre, Intreabd dinlduntru :
www.digibuc.ro
141

Cine-i acolo ?
Eu.
Cine eu ?
Eu, Ivan.
Si ce vrei?
Tabacioc este ?
Nu-i
Votchi este ?
Nu-i
Femei sant ?
Ba.
Lautari sant ?
Nu-s, Ivane, ce ma tot cihaesti de cap ?
Dar unde se gäsesc de aceste ?
La iad, Ivane, nu aici.
Mai I dar ce sAra cie lucie pe-aici pela raiu, zise Ivan,
si ne mai lungind vorba, Indata si porneste la iad. 5i, el
§tie pe unde cotigeste, ca nu umbla tocmai mult si numai
iata ca cla si de poarta iadului. $i atunci, odata lncepe a
bate in poarta, strigänd :
Ei ! Tabacioc este ?
Este, raspunde cineva dinlautru.
Votchi este ?
Este.
Femei sant ?
Dar cum O. nu fie ? !
Lautari sant ?
Ho, ho I Cali poftesti !
A 1 harao, harao ! Aici e de mine ! Deschideti iute,
zise Ivan, tropäind §i frecanduli mainile.
Dracul dela poarta, gandind ca e vrun mustereu vechiu
de-a lor, deschide ; si atunci numai iata ca se trezesc, pe
nenteptate cu Ivan Turbinca !
Vai de nof si de noi ! zisera atunci dracii, scarmä-
nandu-se de cap, In toate partile; asa-i c'am pätit-o ? Ivan Ins/
poronceste sa-i aduca mai de graba votchi, tabacioc, läutari
§i femei frumoase, cd are gust sä faca un guleaiu.
Se uitä dracii unii la altii, si vazand a nu-i de chip de
stat impotriva lui Ivan, Incep a-i aduce care din cotro rachiu,
tiutiun, lautari si tot ce-i poftià lui Ivan sufletul. Umblau
dracii In toate partile, iute ca prasnelul, §i-i ikrau lui Ivan
In voie cu toate cele, caci se temeau de turbinca, ca de nu
§tiu ce, poate mai rau deck sfanta cruce. .

Dela o vreme, se chefaluie§te Ivan, cum se cade, si uncle


www.digibuc.ro
142

nu Incepe a chiui prin iad §i a juca horodinea §i cazaneinca,


luand §1 pe draci §i pe draicoaice la joc, cu nepus in masä ;
§i In vartejul cela, rästurna täräbi §i toate cele, In toate
partile, de-ti venia sa te strici de Os, de isnoavele lui Ivan.
Amù, ce sa facd dracii, ca sä-1 urneasca de-acolo ? Gandese
ei, se sucesc ei, se framanta ei cu mintea, fel §1 chip, dar
nici unuia nu-i vine 'n cap, ce sa faca. Talpa iadului Insa,
mai ajunsa de cap decat toti dracii, zise atunci lui Scaraoschi :
Haram de capul vostru, de n'as fi eu aici, ati pap voi
§i mai rau decat a§a. Aduceti-mi degrabd o putinä, o piele
de cane §1 doua bete, sa fac o juarica, cum stiu eu, i
acu§ vi-1 matur de-aici. Si atunci, Indatä i se aduc cele
cerute, si tälpoiul, face iute o darabana ; si apoi furi§lndu-se
de Ivan, iese cu dansa afara §i Incepe a o bate, ea de raz-
boiu : br... br..,
Ivan atunci Isi vine In simtire §1 intr'un buc, iese afara,
cu pusca la umar, sa van' ce este ?
Talpa iadului atunci face tu§ti ! Inläuntru, si dracii tronc !
Inchid poarta dupa Ivan, §i puind zavoarele bine, bucuriea
lor ca au scapat de turbincä. Bate el Ivan In poarta cat
ce poate, se racadue§te el cu pu§ca, dar au prins ei acum
dracii la minte.
Ei las', cornoratilor I de mi-ti mai pica vrodata In
mana, turbinca are sa vA §tie de §tire. Dracii Insa, nu ras-
pundeau nimica din läuntru.
\Thad Ivan ca portile iadului sant ferecate In toate
partile, si ea dracii n'au gand sä-i deschida, se lehämeteste
el acum §i de läutari §i de tabacioc, §1 de votchi si de tot,
§i porneste iar la raiu, sä slujiasca pe Dumnezeu.
Si cum ajunge la poarta raiului, dinafarä, se §1 pune
acolo de strajä, si stä neadormit zi si noapte, tot inteuna,
fail sa se clinteascä din loc.
Si nu mult dupA aceasta, numai WA ca vine §i Moartea
§i vrea numaidecat sa intre la Dumnezeu, ca sa primeasca
porunci.
Ivan atunci li pune spaga In piept §1 zice :
57ot1, Vidma, (pe .romaneste : Ce-i, strigoaica ?")
uncle vrei sa te duci ?
La Dumnezeu, Ivane, sa vedem ce mi-a mai poronci.
Nu-i voie, zise Ivan ; las'ea ca ma due eu, sa-ti aduc
raspuns.
Ba nu, Ivane, trebue sa ma duc eu.
Iv an atunci, vazand ca moartea cla chioara peste dansul,
se strop§e§te la ea, zicand :
www.digibuc.ro
143

Papl, Vidma, na turbinea I


Moartea atunci, neavand Incotro, se bagA In turbincA, §i
acu§ icne§te, acu§ suspinA, de-ti veniA sA-i plangi de milA.
lar Ivan, leagA turbinca la gurA cu nepAsare, §'o aninA in-
tr'un copac. Apoi incepe a bate In poartA. Sfantul Petre
atunci deschide, §i cand colo, se treze§te cu Ivan.
Ei, Ivane, doar te-ai sAturat acum de umblat prin lume,
dupA crancalacuri.
M'am sAturat §i m'am prea sAturat, sfinte Petre,
Ei, §i ce vrei acum ?
la, vreu sA mA duc la Dumnezeu, sa-i spun ceva.
Bine, Ivane, du-te ; nu ti-i opritA calea. De-a putere-a
fi, acum e§ti de casa noastrA.
Ivan atunci, se duce deadreptul inaintea lui Dumnezeu,
§i zice :
Doamne, nu §tiu dacA ai la §tiintA ori ba, dar eu
slujesc la poarta raiului, de multA vreme. $i acum vine Moar-
tea §i IntreabA ce mai poronciti !
Spune-i Ivane, din partea mea, cA poroncesc sä moarA
trei ani de zile dearandul, numai oameni bAtrani, a§a ca
tine... zise Dumnezeu, zAmbind cu bunAtate.
Bine, Doamne, zise Ivan, uitandu-se cam lung la
Dumnezeu. MA duc sA-i spun, cum ai poroncit.
Si ducandu-se el, scoate Moartea dela inchisoare, §i-i zice :
Dumnezeu a poroncit ca sA mAnanci trei ani de zile
de-arandul, numai padure batrand ; de cea tanArA sA nu te
atingi 1 Inteles-ai ? Hai, porne§te, §i-ti fa datoria !
Moartea atunci porne§te prin codri, supAratA ca vai de
ea, §i Incepe a roade la copaci bAtrani, de-i pocniau fAlcile.
$i dui:4 ce se Implinesc trei ani in capAt, iar porne§te la
Dumnezeu, sa primiascA porunci. Dar and §tiea cl are sA
dee peste Ivan, i se tAiau picioarele, §'o strangea In spate
de fricA.
Turbinca ! Afurisita de turbind, mA vArA in toate boa-
lele, zicea Moartea, suspinand. Decat, n'am Incotro ; tre-
bue sA mA duc, zise oftand.
Insfar§it, merge ea, nu merge, §i dela o vreme ajunge la
poarta raiului. Dar cand colo, dA iar cu ochii de Ivan I
Tot aici e§ti, Ivane, tot ?
...._. Ba bine a nu, zise Ivan, fAcand stanga'mprejur §i
puindu-se drept in calea mortii. Dar unde gandiai sA fiu,
cand asta mi-i slujba ?
Gandiam cA te-i fi mai dus prin Iume, dupA berbant-
lacuri de-a tale.
www.digibuc.ro
144

Da a doar de lume am fugit; o §tiu eu, cat e de


dulce §1 amara, bat-o pustiea §'o batd. Lui Ivan i-s roase
urechile de dansa. Dar ce-ai slabit a§a, Vidmä ?
De bunatatile tale, Ivane ; acum cred, a nu ti-i mai
face blästam cu mine, mi-i da drumul sa intru la Dumneze,
ca tare mare treabd mai am.
Da, cum nu ; ia mai pune-ti pofta la o parte, ca doar
nu piere lumea,.. nu cumva ai pofti oare sa te pui la tai-
fasuri cu Dumnezeu ?
Dar §tii ca te prea Intreci cu §aga, Ivane.
Aà ti-i treaba ? Inca ma iei la trei parale ? Papl na
turbinca, Vidma !
Moartea atunci se vara in turbinca, §i Ivan o pune la
pastrama, zicand :
$oparcai cu cine §oparcai, dar cu Ivan nu soparcai.
Dumnezeu Insa stiea de toate acestea, dar voia sa mai
fad §i pe chef ul lui Ivan, nu tot pe-a Mortii ; caci multe bu-
natati mai Muse §i ea In vieata ei
Ia deschide, sfinte Petre, zise Ivan, Wand apoi la
poarta.
Sfantul Petre deschide, §i Ivan se duce iar de se Infato-
§eaza 1naintea lui Dumnezeu i zice
Doamne, Moartea Intreaba ce mai polonciti ? $i sa
nu va suparati, Aar tare-i neastamparata §i avana, drept sa
Ara spun ; §ede ca pe spini, §i vrea numaidecat sa-i dati
raspuns.
Du-i raspuns, Ivane, cA poroncesc sa moara de-acum.
Mainte, trei ani de zile, dearandul, numai oameni tineri; §i
alti trei ani de zile, sa rnoara numai copii obraznici.
Bine, Doamne, zise Ivan, inchinandu-se pana la pa-
mant. Ma duc sa-i spun, cum ai poroncit.,. §i cum ajunge
Ivan dinafara de poarta, scoate Moartea din turbinca, §i-i
zice :
Dumnezeu a poroncit, ca de-acum Inainte, sa mananci
trei ani de zile dearandul, numai padure Mara ; §i alti trei
ani de zile, numai vlastari fragede, rachitica, amicele, nuiele
§i altele de sama acestora ; de padurea cea batrana sa nu
te-atingi, ca-i pozna I Auzit-ai, Vidma Hai porne§te 'Jana
te \tad, si-ti fa datoriea, cu sfintenie.
Moartea atunci inghitand noduri, porne§te prin dumbravi,
lunci §i huceaguri, suparata ca vai de capul ei. Si de voie,
de nevoie, Incepe, cand a roade copaci tineri, and a forfaca
smicele §i nuiele, de-i paraiau mäselele §i o dureau §elele
§i grumazii, Intinzandu-se pe sus, la plopii cei Inalti, §i ple-
www.digibuc.ro
145

candu-se atata, pe la rAdacinile celor tufari, dupA mladite,


fragede. Se zAmoria §i ea, sarmana, cum putea. Insfar§it, s'a
chinuit Moartea a§a, trei ani de zile dearandul, §1 Ina alti
trei ani, §i dupA ce i se implinesc cei §ese ani 'de osandA,
iar porne§te la Dumnezeu, sa vadA ce poronci i-a mai dA ?
Nu-i vorba, ca §tiea Vidma ce-o a§teaptA, dar, ce era sA faca ?
Turbinca, manca-o-ar focul s'o mAnance, zicea Moartea,
ducandu-se la raiu, ca §i and ar fi mers la spanzuratoare.
Nu §tiu ce sa mai zic §i despre Dumnezeu, ca sA nu gre§esc.
Pe semne, c'a ajuns §i el In mintea copiilor, Doamme iartA-
ma, de i-a dat lui Ivan cel nebun, atata putere asupra mea.
Bine mi-ar pArea sA-I vad §i pe Dumnezeu int'o zi, cat e
de mare §i puternic, In turbinca lui Ivan ; ori de nu, mAcar
pe stantul Petrea ; numai atunci mi-ar crede ei mie.
Si mergand ea bodroganind, vrute §t nevrute, ajunge
la poarta raiului ; §i and dA iar de Ivan, i se Intuneca lumi-
na dinaintea ochilor §i zice oftand :
Dar bine, Ivane, iar ai de end sa ma chinuie§ti cu
turbinca ceea a ta ?
Ba dac'a§ avea mai multa putere, ti-o spun drept,
a ti-a§ scoate ochii, ca la dracul §i te-a§ frige pe frigare,
zise Ivan, cu ciudA, ca din pricina ta s'a prapAdit atata
amar de lume, dela Adam §1 pana astAzi. Papl na turbinca,
Vidma I Si deacum, nici mai spun lui Dumnezeu despre
tine, hoanghina bAtrana, ce e§ti ! Tu §i cu Talpa ladului,
santeti potrivitA pareche. Imi vine, sa vA rup cu dintii
de buni§oare ce santeti. Am sa te tin la pastramA, hat
§i bine. De acum in turbincA au sa-ti putreziasca dola-
nele. lia, ha!
Suspina ea moartea, dar pace buna. Ivan parca nici
n'o vede, nici n'o aude. Insfar§it, trece ea a§A o bucata de
vreme, cat a fi trecut, i intr'una din zile, vine Dumnezeu
la poarta, sa van ce nAzbatii mai face Ivan, cu turbinca
ceea.
Ei, Ivane, ce mai dirigue§ti ? Moartea n'a mai venit
pe-aici ?
Ivan atunci, !Asa capul In jos, §i Wand, Incepe a face
fete fete. lard moartea, raspunde Inabusit, din turbincA :
lata-ma-s, Doamne, pusA la opreala : M-ai lasat, de
rasul unui §uiu ca Ivan, nenorocita de mine !
Dumnezeu atunci deslegA turbinca, da drumul mortii §i
zice lui Ivan :
Ei Ivane, destul deacum ; ti-ai trai t traiul §i ti-ai
P. S. S. Dr. Veniamin Pocitan-Ploeeteann Ion Creanga. 10
www.digibuc.ro
146

tnancat malaiul. De milostiv, milostiv e§ti ; de bun la inima,


bun ai fost, nu-i vorba ; dar dela o vreme Incoace, cam
de pe cand ti-am blagoslovit turbinca aceasta, te-ai facut
prea nu §flu cum. Cu dracii dela boierul cela, ai fäcut
bara-para. La iad, ai tras un guleaiu, de ti s'a dus vestea
ca de popa tuns. Cu moartea te-am lasat pana acum, de
ti-ai facut mendrele, cum ai vrut ; n'ai ce zice. Dar toate-s
pana la o vreme, fAtul meu. De acum ti-a venit §i tie ran-
dul sá mori ; n'am ce-ti face. Trebue sa dam fiecAruia ce
este al sAu, cAci §i moartea are socòteala ei : nu-i lAsatA
numai a§A degeaba, cum crezi tu.
Ivan atunci, vazand cà s'a trecut de §aga, se pune In
genunchi dinaintea lui Dumnezeu §i-1 roaga, cu lacrimi,
zicand :
Doamne ! Rogu-te, sa fiu ingAduit macar trei zile, in
care sa-mi grijesc sufletul, sA-mi lucrez racla, cu mana
mea asta slAbAnoagA, §1 sa mA avez singurel Intansa ; §i
dupa aceste, faca moartea ce va voi cu mine, cad vAd eu
bine, cA mi s'a strans funia la par. Incep a slabi, vAzand
cu ochii.
Dumnezeu ii Invoie§te cererea aceasta §i apoi luandu-i
turbinca din stapanire, 11 dà. pe seama Vidmei, ca dupa trei
zile, sl-i iee sufletul !
Ivan acum, ramaind singur, suparat ca vai de el, pe
de-o parte, ca i-a luat Dumnezeu turbinca, pe de alta, ca
are sa moark s'a pus pe ganduri.
MA rog, ia sA stau §i sa-mi fac socoteala, cu ce m'am
ales eu, cat am trait pa lumea asta, zise Ivan in gandul
sAu. In oaste, am fost numai de sbucium : hais haram, cea
haram ! De-atunci incoace am umblat ià a§A, teleleu Ta-
nasA. M'am dus la raiu, dela raiu la iad, §i dela iad iar
la raiu. i tocmai acum la click n'am nici o mangaiere. Raiu
mi-a trebuit mie, la vremea asta ? la a§à pate§ti, dacA te
strici cu dracul ; aici la sarAcaciosul ista de raiu, vorba ceea :
MA goalA, traista u§oard": §ezi cu banii In pungA §i
duci dorul la toate cele. Mai mare pedeapsa decat asta,
nici cA se mai poate ! Votchi nu-i, tabacioc nu-i, lAutari
nu-s, guleaiu nu-i, nimica nu-i ! Mai am numai trei zile de
trait, §i te-ai dus, Ivane, de pe fata pAmantului I Oare
nu-i de fAcut vre-o §michirie, panA mai este Inca vreme ?
In sfar§it, mai stA el Ivan oleaca, a§A cu fruntea rAza-
matA pe manA, §i-i trAsne§te In gand una :
Taci, cA i-am dat de me§te§ug 1 Incaltea ce-a fi, a fi ;
www.digibuc.ro
147

idar degeaba n'are sl fie. MI eu bine, cA tot de una


mi-e acum.
Si odata se duce Ivan rApede, cu cele cloud cArboave, el
.§tie unde, si cumpArA unelte de teslärie, douA lätunoi groase,
patru balarnale, cAteva piroane, douA belciuge §i un lAcAtoi
zdravAn si se apuck de-si face el singur o drägutA de
raclA, sä poatä sedeA §i Impäratul IntrInsa :
Iacä, Ivane, si casa de veci, zise el. Trei coti de pA-
mânt, atâta-i al Mu! Vezi In ce se Incheie toatä scofala
de pe lumea asta ?
. Dar n'apucA Ivan a sal* bine vorba din urmä, §i nu-
rnai iacA se §1 trezeste cu Moartea In spate. _

Ei, Ivane, gata e§ti ?


Gata, räspunse el, zAmbind.
DacA esti gata, hai AseazA-te mai repede In raclA, cA
n'am vreme de pierdut. Poate mA mai asteaptä §i altii, sA
le dau rävas de drum.
Ivan atunci se pune in raclä, cu fata In jos.
Nu asà, Ivane, zise moartea.
Dar cum ?
Pune-te cum trebue sA sadä mortul.
Ivan se pune intr'o rAnA, §i lasA picioarele spAnzurate
afarA.
Dar bine, Ivane, una-i vorba, alta-i treaba : mult ai
sA mA tii ? Pune-te, mAi frate, bine, cum se pune I
Ivan atunci se Intoarce iar cu fata 'n jos, cu capul 136-
1A1Au Intr'o parte si iar cu picioarele afarA.
A...ra...ca de mine si de mine Dar nici atâta lucru
stii ? Se vede cA numai de blästämätii ai fost bun, In
lumea asta. Ia fugi de-acolo, sä-ti arät eu, nebunule ce esti
Ivan atunci iese din raclA, si stA In picioare umilit. IarA
Moartea, având bunAtate a dAscAli pe Ivan, se pune 'n
raclA, cu fata 'n sus, cu picioarele Intinse, cu mânile pe
,piept §1 cu ochii Inchisi, zicand :
laca a§a, Ivane, sä te-asezi.
Ivan atunci, nu pierde vremea §i face tranc 1... capacul
deasupra ; Incue läcata, §i cu toatä rugAmintea Mortii,
umflä racla In spate §i se duce, de-i (IA drumul pe-o apa
mare, curgatoare, zicând
Na 1 cA ti-am fAcut conetul. De-acum, du-te, pe apa
Sambetei. Si sa iesi din racIA, cAnd te-a scoate bunica din
groapA. Mi-a luat el Dumnezeu turbinca, din pricina ta,
dar Incaltea, ti.am fAcut-o bunA si eu.
Ei, ei, Doamne, zite apostolul Petru, vezi de ce s'a
www.digibuc.ro
148
:
mai apucat Ivan al sfintiei-Tale ? Bine-a mai zis, cine-a
: Daca dai nas lui Ivan, el se suie pe divan".
Dumnezeu atunci, vAzand pânä unde merge Indrasneala
lui Ivan, a Inceput a se cam lua pe ganduri, de nazdrava-
niile lui $i a§a, a zis Dumnezeu, sa se desfacA sacriul
acolo unde era, §i sa iasa Moartea la liman, ca sa-§i raz-
bane §i ea acum pe Ivan. Si Inclata s'a facut a§a ; §1 and
nici nu visa Ivan, ca are sa mai dee vreodata ochii cu Moar-
tea, numai iaca ce se treze§te cu dansa, fata 'n fata, zi-
candu-i :
Dar bine, Ivane, a§a ne-a fost vorba ?
Ivan atunci a ramas incremenit, fArA sA mai poata zice
un cuvant macar.
Ind te faci niznai ? Ei, Ivane, Ivane I Numai rab-
clarea §i bunAtatea lui Dumnnzeu, cea WA de margini poate
sa precovar§eascA faradelegile i Indaratnicia ta. De de-
mult eral tu matrA§it din lumea asta §1 ajuns de batjocura
ciracilor, daca nu-ti infra Dumnezeu in voie, mai mutt
deck Insu§i Fiului sAu. Sa §tii, Ivane, cA de-acum inainte
ai sa fii bucuros sa mori ; §1 ai sa te tarai In brand, dupa
mine, rugandu-mA sa-ti ieu sufletul, dar eu am sa ma fac
ca te-am uitat, §i am sa te las sa trae§ti, cat zidul Goliei
§i Cetatea Neamtului, ca sa vezi tu, cat e de nesuferita
vieata, la a§a de adanci batranete I
Si 1-a I sat moartea, de izbeli§te, sa traiascA
Cat e lumea §i pAmântul
Pe cuptor nu bate vantul.
Si a§a, vazand Ivan ca nu mai moare, zise In sine :
Oare nu cumva de-acum mi-oi da cu paru'n cap, de
raul Vidmei ? Ba zAu, nici nu gandesc. Dee-§i ea, dacA
vrea.
ci-cA atunci, unde nu s'a apucat §i el, In ciuda Mor-
i tii, de tras la mahorca §i de chilit la tuica §i holercA, de
parc'o mistuia focul.
Guleai peste guleai, Ivane, caci altfel Inebune§ti de
urat, zicea el.
DA, ce era sA facA bietul om, and Moartea-i chioarA §i
nu-1 vede ?...
$i a§a, a trait Ivan, cel fAra de moarte, veacuri nenu-
marate. i poate cA §i acum a rnai fi trAind, dacA n'a fi
murit.
www.digibuc.ro
149

POVESTEA UNUI OM LENES


Cicd era odatd Inteun sat, un orn, grozav de lene§ ; de
lene§ ce era, nid imbucAtura din gull nu §i-o mesteca. $i
satul, vdzAnd cd acest orn, nu se dd la muncd, nici In ruptul
capului, hotArt sd-1 spAnzure, pentru a nu mai da pildd de
lenevie §i altora. $i a§a, se aleg vreo doi oameni din sat §i
se duc la casa lene§ului, 11 umfld pe sus, li pun Inteun car
cu boi, ca pe un butuc nesimtitor, §i hai cu dAnsul, la locul
de spAnzurdtoare.
A§a era pe vremea aceea.
Pe drum se IntAlnesc ei cu o trdsurd, In care era o cu-
coand. Cucoana, vdzand In carul cel cu boi un orn, care
sAmAna a fi bolnav, Intrebd cu mild, pe cei doi tdrani, zicAnd :
Oameni buni 1 Se vede eh* omul cel din car e bol-
nav, sArmanul, §i-1 duceti la vro- doftoroaie undeva, sd se
caute.
Ba nu, cucoand, rAspunse unul dintre tdrani ; sA ierte
cinstitä fata dumneavoasträ, dar aista e un lene§, care nu
credem, sä fi mai avand päreche In lume ; §i-1 ducem la
spanzuratoare, ea sd curatim satul de-un trAndav.
Alei oameni buni, zise cucoana, InfiorAndu-se ; pd-
cat sArmanul, sd moard ca un cane, fArd de lege 1 Mai bine
d uceti-1 la mo§ie la mine ; iacdtA curtea, pe costi§a ceea.
Eu am acolo un hambar, plin cu posmagi ; ia a§a pentru
imprejurAri grele, Doamne ferege A mânca la pos-
magi, §i a trAi §i el, pe lAngd casa mea ; cd doar §tiu cd
nu m'a mai pierde Dumnezeu, pentr'o bucAticA de pane.
DA, sAntem dafori a ne ajuta unii pe altii.
la-auzi, mAi lene§ule, ce spune cucoana ; cd te-a pune
la cotet, Intr'un hambar cu posmagi, zise unul dintre sa-
teni. laca peste ce noroc ai dat, batd-te intunericul sd te
batd, uriciunea oamenilor 1 Sai de grabd din car §i multA-
me§te cucoanei cd te-a scApat dela moarte, §i-ai dat peste
bel§ug, luAndu-te sub aripa dumisale. Noi gAndiam sa-ti
dAm sopon §i frAnghie. lar cucoana, cu bunAtatea dumisale,
Iti dd adApost §i posmagi ; sd tot trAie§ti, sA nu mai mod
SA-§1 pue cineva obrazul pentru unul ca tine §i sA te hrà-
niascA ca pe un trAntor, rnare minune-i §i asta 1 Dar tot de
noroc sA se planga cineva. Bine-a mai zis, cine-a zis cd
Boll ara §i caii mänâncA". Hai, dd rdspuns cucoanei, ori
a§a, ori a§a, cd n'are vreme de stat la vorbA cu noi.
Dar mueti-s posmagii, zise atunci lene§ul, cu jumd-
tate de gurd, fArà sA se arneascA din loc.
www.digibuc.ro
150.
Ce-a zig ? Intreba cucoana pe sateni.
Ce sa zica, milostiva cucoana, raspunde tutu], ia, In-
treaha ca, mueti-s posmagii ?
Vai de mine §i de mine, zise cucoana cu mirare ;
Inca asta n'arn auzit I Da el, nu poate sa si-i moaie ?
Auzi, mai lene§ule : te prinzi sa moi posmagii sin-
gur, ori ba ?
Ba, raspunse lene§ul. Trageti mai bine, tot lnainte I ce-
mai atata grija, pentru asta pustie de gurt I
Atunci unul dintre sateni, zise cucoanei :
Bunatatea dumneavoasträ, milostiva cucoana, dar de-
geaba mai voiti a strica orzul pe gage. Vedeti bine, ca
nu-1 ducem noi la spanzuratoare, numai a§à de flori de
cuc, sa-i luarn näravul. Cum chititi ? Un sat Intreg, n'ar
fi pus oare manä dela mana, ca sä poata face dintrinsul.
ceva ? Dar ai pe cine ajuta ? Doar lene-ai Imparateasä mare,
ce-ti bati capul I
Cucoana atunci, cu toata bunavointa ce aveä, se leha-
metege §i de binefacere §i de tot, zicand
Oameni buni, faceti dar, cum v'a lumina Dumnezeu r
lar satenii, duc pe lene§ la locul cuvenit, §i-i fac felul.
si iaca a§a a scapat §i lene§ul acela de säteni §i satenii
aceia de dansul.
Mai poftiasca deacum §i alti leneg In satul acela, daca
le da maim §i-i tine cureaua.
S'am Incälicat pe-o ea, i v'am spus povestea a§a.

FAT-FRUMOS FIUL EPEI


Amù, cica era odata un orn, care avea o eapa.
Inteo zi, vroia omul sa bage eapa In ocol §i ea nu vrea
nici In ruptul capului ; §i tnciudandu-se omul pe dansa,
Incepù a o bate ; atunci eapa a sarit peste gardul de razlogi
§i a fugit tntr'o padure departata. Eapa era a fatà, §i peste
noapte a Mat un Wet, tn loc de manz, care Met s'a
chemat Fat-Frumos, fiul epei. $i Met ca acela, nici ca mai
era altul prin meleagurile acelea §i era frumos §i cregea ca
din apa ; cat cregea el Intr'o zi, altul cregea intr'un an,
$i and a linplinit anul, socotind baietul, In gandul sau,
ca-i destul de voinic, s'a dus prin codru §i a chitit un stejar,
care era mai gros, pe care a vrut sa I smulga din pämant,
dar n'a putut.
Vazand el, ca s'a Incurcat In slabaciune, s'a Intors plin de
www.digibuc.ro
151

mahnire la ma-sa si a rugat-o, ca sa-i mai deie Inca un am


de zile tata. Ma-sa, 1-a mai lasat un an de zile sa suga, §1
la anul, ducandu-se Weill iar In codru, la stejarul cu pri-
cina, 0 umflandu-1 in brate, I-a smuls din parnant, ca pe o
buruiana, §i 1-a svarlit Intr'o tiharae, ca pe o surcia Apoi
Indata s'a dus la ma-sa §i i-a zis : Mama, de-acum Inainte,
ma duc sa-mi caut ni§te tovara§i, dupa gandul meu, ca sa
fac §i eu v'o isprava In lume". Si cum a zis, a 0 pornit,
§i mergand el prin codri, de naduh ce era si de osteneala,
a insetat 0 nu gäsea nicairi apa sa beie ; dar tot horhaind
el Incoace §i incolo, dela o vreme, a dat peste un parau, a
carui apa venea grozav de tulbure.
Dar ast pacat l Oare ce sa fie, de vine apa cu mal In
doua, pe a§a seceta mare, zise Fat-Frumos. *i mergand el,
pe scursura paraului, tot in susul apei, ca sa afle care-i
pricina, numai iaca ce Intalne§te un orn, care naruia muntii
in mana, de-i facea lama 0 apoi Ii arunca in parau. Fat-Fru-
mos, vazand a omuI acesta tulbura apa, s'apropie de clan-
sul, 0-1 intreaba rastit :
ma, da cu asta t'ai gasit de jucat ? Pentru ce na-
rue§ti muntii 0 tulburi apele ?
Iaca vorba l da' ce ai tu ? Aista i me§te§ugul meu ; nu
§tii ca ma chiama Sfarma-Piatra ? SA nu cumva sa mai bles-
te§ti ceva din gura, c'acu§ te sfärm 0 pe ttne I
Pe mine ? Pe semne tu n'ai auzit Inca de Fat-Frumos,
Fiul Epei ?
N'am auzit, nici de tretinul epei, necum (da-de-cum)
de Fiul Epei, zise Sfarma-Piatra, zambind pe sub mustete.
Inca te faci a rade ? Las' ca te fac eu acu§, sa razi
manze§te. Hai la luptä, fartate, sa- ti arat eu, cine-i Fiul
Epei.
Bucuros ; da' din ce vrei ? Din luptä sa ne luptärn, ori
din sabii sa ne taiern ?
Ba din luptä, ca-i mai dreapta, zise Fiul Epei.
Atunci Sfarma-Piatra, umfland pe Fiul Epei In brate, 1-a
izbit In pamant, de a intrat, pana 'n genunchi. Fiul Epei se
scoala de jos, in§faca §i el pe Sfarma-Piatra §i cand II trail-
te§te odatd, 11 cufunda Ora 'n brau. Sfarma-Piatra se scoalä
de jos manios §i cand mai apuca odatä pe Fiul Epei In brate,
Il trante§te, de se cufunda pana 'n subsuori. Atunci Fiul
Epei se scoala si el de jos infuriat si cand Alai trante§te
§1 el odata pe Sfarma-Piatra, 11 cufunda pana 'n gat, iute
ii la palo§ul §i vrea sa-i reteze capul. Sfarma-Piatra, va-
zandu-se atunci In primejdie, se roaga de iertare 0 zice ca
www.digibuc.ro
152

se prinde frate de cruce cu Fiul Epei §i-i va da ascultare


la tot ce i-a poroncl. Fat-Frumos il iartä si scotandu-1 din
pamant, Ii da palo§ul sä-1 särute §i apoi pornesc Impreuna.
i mergand ei cateva zile tot prin codru, Fiul Epei a ba-
gat de sama, pe unde mai mersese el, ca copacii care erau
atunci drepti, acum sant strambi §i cei strambi drepti. VA-
zand el asta, zise caträ Sfarma-Piatra :
MA, da oare ce dracul sa fie, de copacii i§tia din
drepti, se fac strambi §i din strambi, drepti ?
*Hu eu, ce bazdaganie sa mai fie §1 asta, zise Sfarma-
Piaträ 1
Si mergand Inainte, tot mirandu-se de asta, numai iaca ce
vad un orn, care tocmai atunci apucase un copac mare de
varf si-1 stramba, ca sa faca din el cujba, de pus ceaunul.
Fiul Epei, 11 intreba :
MA, de ce te-ai apucat tu de slutit copacii ?
Da ce ai tu de asta ? Acesta-i me§te§ugul meu. Nu
§tii ca ma cheamd Stramba-Lemne, si de-i mai cracni ceva,
acu§ Ai sucesc gatul §i tie.
Ce-ai zis, sä ma strambi ? 1 D'apoi se vede ca tu n'ai
auzit Inca de Fat-Frumos, Fiul Epei.
Nici n'am auzit §i nici nu vreau s'aud, zise Stramba-
Lemne, Indarjindu-se.
Apoi dad n'ai auzit, hai la lupta, sä te fac eu ca
s'auzi 1
Bucuros 1 asta a§teptam §i eu 1 Hai, din luptä sä ne
luptam, ori din säbii sa ne taiem ?
Ba din luptd, ca-i mai dreapta, zise Fat-Frumos.
Atunci Stramba-Lemne apuca pe Fiul Epei In brate §i-I
trante§te, de se cufunda pana 'n glesne. Fiul Epei, ridican-
du-se de jos, apuca si el pe Strambä-Lemne §i cand 11 tran-
teste, se cufunda pana'n genuchi. Stramba-Lemne se ra-
dica manios §i apuca pe Fat-Frumos, il izbe§te, de se cu-
funda 'Yana 'n brau. Atunci Fiul Epei se ridica §i el furios
§i cand apuca pe Stramba-Lemne, 11 trante§te de se cufundä
pana 'n gat ; scoate iute palo§ul §i vrea sa-i reteze capul.
Dar Stramba-Letnne, vazandu-se In primejdie, se roaga de
iertare, zicand ca se prinde si el frate de cruce cu Fat-Fru-
mos, si-i va da ascultare, la tot ce-i va porunci. Lui Fat-
Frumos, facandu-i-se milk l-a iertat §i pe acesta, l-a scos
din pamant, i-a dat palosul sa-1 sarute si apoi a pornit §i
s'a dus impreunä cu dan§ii la md-sa §1 cum a ajuns i-a zis :
Mama, de acum Inainte rämai sanatoasä, ca eu mi-am
gäsit tovaräsi §i ma duc cu dansii, In lumea lui Dumnezeu.
www.digibuc.ro
153

Iaca-ti dau naframa asta §i and Ii vedea trei picaturi de


sange pe dansa, sa stiti ca atunci am murit §i sa vii, sä mä
cauti. *i cum a zis aceste, a §i pornit cu tovaräsii sai.
*i tot mergand ei, zi §i noapte, prin päduri, codri pustii,
trite() tarzie vreme, au dat de ni§te curti foarte mari si fru-
moase ; §i ducandu-se ei acolo si intrand Inlauntru, n'au IA-
zut pe nimeni, ci numai o. masa lilting, plina cu fel de fel
de bucate, §i fiind ei grozav de flämanzi, s'au pus sa ma-
nance. Bucatele erau foarte bune §i gustoase ; dar nu se
pricepeau ei, cine sa le fi facut, caci, dupa cum va spui, nu
väzuse acolo pe nimeni. Dupace s'au saturat ei bine, au
pornit la vanat, §i apoi, In toate zilele, pe vremea aceea,
veneau de mancau domneste §i iar se duceau la vanat.
Dar, dela o vreme Incoace au bagat ei da sama, a bu-
catele nu mai sant a§a de bune, ca mai Inainte §i se mirau
ce sa fie oare ? *i stand ei pe ganduri, Fat-Frumos zise :
Fratilor, mie mi se pare ca bucatele acestea-s pripite,
si trebuie sä fie ceva la mijloc. la sa A:TIM tu, mai Stramba-
Lemne, §i sa vezi, care-i pricina ? Ca noi ne ducem la vanat
§i mane, cand ne-om intoarce, sa ne dai raspuns.
Si cum pornesc ei, Stramba-Lemne se face o surcica si se
pune sub laita. Nu trece multd vreme la mijloc si numai iaca
ce vede el o pociturk intrand pe u§a : la stat de o palma §i
cu barba de un cot ; cu capul cat nuca, cu ochii cat talgerile,
qu manele cat fusele, cu picioarele cat drugii §i cu §ezutul
cat o fata de arie. Acesta era Statu-palmä-barba-cot", aria-
§ul zmeilor. *i cum Infra pe ug, odata ia un topor §i se
duce drept la surcia §'o buchiseaza bine, cu muchia topo-
rului. Pe urma se apaza la masa si Inteo clipa, linge tot ce
era pus pe dansa ; apoi iese §i se duce, el §tie unde.
Cum s'a dus smeul, numai iaca se scoboara din pod, prin-
tr'un loc tainic, trei zane foarte frumoase §1 rapede fac
alte bucate, le pun pe masa si apoi zanele se fac nevazute.
Stramba-Lemne, stalcit cum era, vedea de sub laitä, tot ce
se petrecea ; dar II luase frica §1 nu mai avea nici o putere.
Nu mult dupa aceasta, iaca vin si FAt-Frumos §i Sfarma-
Piatra dela vanat. Si intrand In cask Incep a striga :
Unde e§ti, mai Stramba-Lemne ?
la aici sant §1 eu §i stalcit ca vai de el, e§ind de
sub laita, incepu sa le povesteasca ce i s'a Intamplat.
Vazand Fat-Frumos, a Stramba-Lemne n'a facut nici o
isprava, a hotarit ca sa ramaie de panda Sfarma-Piatra ; iar
el §i cu Stramba-Lemne au pornit la vanat. Si cum s'au
dus ei, Sfarma-Piatra, se facu o pietricia §i se puse sub
www.digibuc.ro
154

laita ; si nu trece mult §i numai iaca vede intrAnd pe usa


pocitura de Statu-palmA-barba-cor, care ia toporul, se duce
deadreptul la pietricica si dupace o buchiseaza i pe dansa
bine, apoi se pune la masa §i mAnânca. Dupace s'a sAtu-
rat, a esit §i s'a dus la treaba lui. laca zânele, care se sco-
boara, fac iute alte bucate, le a§eazA pe masa si apoi iarasf
se fac nevazute.
CAnd se Intorc Fat-Frumos §i StrâmbA-Lemne dela vânat,
gAsesc pe Sfarma-PiatrA, stAlcit ca vai de el ! Intreaba, ce
a vAzut ? Dar n'a spus nici el mai mult, decal tot ceeace
spusese si Strâmba-Lemne.
Mai ! da' ticaiti mai sAnteti, zise fiul Epei. Degeaba
va mai lAudati voi, cu strAmbatul lemnelor §i cu sfärdmatul
pietrelor, dacd n'ati putut prinde o onanie ca aceea §i niste-
femei. la sA ramân eu acum §1 duceti-va voi la vânat, sa ve-
dem ce are sa fie ?
Atunci, tovaräsii lui pornesc ; iar Fat-Frumos se face un
palos §i se pune In cuiu, dupd. u§A. Nu trece mult la mijloc-
si iaca, Statu-palmd-barba-cot vine, cu o falca In ceriu si ctt
una In pamânt, §i cum infra pe usd, Fat-Frumos sare lute-
din cui, apuca pe Statu-Palmä de barbd si scotându-1 afara,
11 duce la un copac gros, pe care crApAndu-1 dealungul cu
palo§ul, baga pe Statu-Palma cu barba In crapatura si apof
scotând palosul, copacul se strAnse la loc §i pocitura rä-
mase prigs cu barba In copac. Apoi, Fdt-Frumos Intorcân-
du-se In casa se sui prin locul tainic, ca sA prinda fânele ;
ele cum l'au vAzut, au vrut sa fuga, dar n'au avut cAnd,
caci Fat-Frumos, ca fulgerul a fost langa ele si le-a §i prins..
Tocmai atunci, iaca Infra §i tovara§ii lui.
Ei, ei, mAi fratilor, iaca cine ne fAcea nota bucate
s'apoi Inca sa vedeti, cine mama pe cele bune. SA stAm mai
intaiu la masA, §i apoi vA voiu arAtd eu, ce face frumuselul
de oaspete.
Se pun cu totii la masa §i dupa ce ospäteaza In ticna,
apoi se scoald si se duc la copac. Dar cand colo, vad ch
copacul erd zmuls din pämânt I Se uitä ei, In toate pArtile
si numai iaca Fiul Epei zare§te pe Scaraoschi, suindu-se In
vazduh, cu copacul atArnat de barba...
Ei lAs, cd oiu pune eu vrodatA mAna pe tine, striga
FAt-Frumos Infuriat. larA Statu-palmd-barba-cot, raspunse :
SA ne Intalnim la gura Tadului de acum intr'un an, si
cum a zis, nu s'a mai vAzut.
DupA asta, Fat- Frumos a luat de sotie pe zdna cea mica,
care erd cea mai frumoasa din toate Pe cea mijlocie o dAdd
www.digibuc.ro
155

lui Sfarma-Piatra ; iar pe cea mare, lui StrambA-Lemne.


La saptämana, dupd ce s'au insurat el, FAt-Frumos §1 cu
tovarA§ii sai, fiind du§i la vanat, au venit la clan§ii acasA
trei fii ai lui Statu-palmd-barba-cot, au furat zanele, s'au
facut -nevazuti cu dansele §i le-au luat lor de neveste. $i
cand s'au Intors Fdt-Frumos §i cu ai sai dela vanat, ia ne-
veste dacA ai de unde. Nu se pricepeau ei, unde sA fie 1 $i
väzand a nu mai vin de nicairi, au Inceput sä le caute
peste tot locul, dar negasindu-le, se puse pe gAnduri §1
Indatä Ii ven1 In minte lui Fät-Frumos, cd Uria§ul zmeilor
trebue sd-i fi facut sotia. 5i a§a, s'a hotArlt Fiul Epei, sä
piece numakiecat la gura iadului, ca sd Intalneasca pe Statu-
palma-barba-cot. Si luAndu-§i tovarä§ii, au pornit. $i rber-
gand ei, cale lungd sA le-ajungA, au trecut peste noua mad
§1 peste noud tari, cälcand codri §i. pustietäti ingrozitoare.
$i Insfar§it, dupd multd truda §i primejdie, pe care numai
ni§te voinici ca dan§ii au putut sA le Infrunte, au ajuns la
gura iadului, tocmai In ziva, and se Implinise anul, de and
Statu-palma-barbA-cot scApase din marine lui Fdt-Frumos,
cu copacul atknat de barbd. Statu-palmä-barbd-cot II
a§tepta afara, cu toatd ostea lui, care era catd frunza §i
iarba, de nu mai IncapeA pe locurile acele.
FAt-Frumos, vazand atka amar de oaste, Intreba pe
Strambd-Lemne, cat poate sa taie ? Strambd-Lemne raspunse,
cd poate sd taie, pand ce va ajunge sangele la bail §i atunci
moare §1 el.
Dar tu, Sfarma-Piatra, ce putere ai ?
Eu pot sa taiu pana ce va ajunge sängele In subsuori
§1 atunci mor §i eu.
Dar tu, mai Fat-Frumos, cat pc:4i Ma ? Intrebard cei-
Ialti.
Apoi, eu pot sd taiu pana deasupra capului, cat 'Diu-
putea ajunge cu värful paloplui §i panA ce a trece sangele
de un cot deasupra paloplui, Vapoi mor §i eu.
Dacd-i a§a, incep eu, zise Stramba-Lemne ; §i odatA
§i Incepù a taia la zmei, de-i potopea, §i cand sangele ajun-
sese pana In brat], Stramba-Lemne cazù jos §i muri.
Atunci Sfarmd-Piatra Incepù a täia Inainte, pAna ce a-
junse sangele la subsuort §i apoi cazù §1 el mort. Venind
acum §i randul lui FAt-Frumos, Incepù §i el a tAia Inainte
pand ce s'a radicat sangele de un cot, mai sus de vkful pa-
loplui §1 atunci numai deck cazù §i el mort.
In acest timp numai iaca se §i arata pe naframd cele trei
picAturi de sange, despre care spusese Fät-Frumos mane-sa,
www.digibuc.ro
156

and a pornit de acasd. Si cunoscând eapa, cd acesta este


semnul pierderii fiului ski, a §1 pornit In grabd sd-1 caute.
Si fiind ea nAzdrävand, dupd multd trudd §i cautare, 1-a §i
.aflat ; §1 Imprd§tiincl sdngele cu picioarele, sufld asupra fiu-
lui ski §i atunci el a §i Inviat. i deschizAnd ochii §1 vaand
pe md-sa, langd dansul, zise:
Doamne, man* Doamne 1 din greu mai adormiseml
Dormiai tu, fdtul meu, mult §i bine, dacd nu eram eu
sd te Inviez, dragul mamei.
Mama, Inviazd incai §1 pe Sfarmd-Piaträ, care s'a lup-
-tat voinice§te, aldturea cu mine §i n'a jignit pand acum Intru
nimic frateasca noastrá tovärd§ie, cáci nu mai pot till fArd
.de dânsul. Ea se Induplecd de rugdmintele fiului sau, sufld
asupra lui Sfarmd-Piatra §i-1 Invie §i pe dânsul.
Dar pe Strambd Lemne, mamd, ai sd-11a§i pentru ve§-
nicie, sä zacd WA suflare, In noroiul acest de sdnge inche-
gat ? I Inviazd-1 §1 pe dânsul, cáci §1 el särmanul §'a pus
viata in primejdie, pentru sfânta noasträ tovArd§ie. Atunci
md-sa oftä §i zise : Dragul mamei, drag 1 eu am avut nu-
mai trei suflete §i dacd 1-oiu mai da §i pe acesta, cu ce mai
rdmân ? Atunci trebue sd mor !
Mamd 1 zise Fdt-Frumos, d-ta tot e§ti de acum ba-
trand ; dd §i sufletul acesta lui Strâmbd-Lemne §i ti-oiu
face o Ingropare framoasä ; Lard mormântul ti 1-oiu acoperi
cu flori.
Atunci eapa, Induio§atd de cuvintele fiului sdu, sufld §i
asupra lui Strâmbd-Lemne, care pe loc Invid ; lard ea, §i azu
jos moartä I Fdt-Frumos o Ingroapd, dupd fägaduintd, §i-i
presurd flori de-asupra mormântului.
Dupd aceasta, fAcurd ei un hdrzob, cu care sd-§i dee dru-
mul In iad, pentru ali cauta nevestele, cdci numai in iad nu
le autase §i tocmai acolo trebuiau sd fie.
Si cum mantuird ei de fäcut hdrzobul, Fat-Frumos zise
lui Strambl-Lemne, sä-§i ded el mai Intâi drumul §i dacd
nu va puted suferi sd ajungd panä jos, sd scuture tare de
hdrzob, §i atunci ei '11 vor trage afard. Stâmbd-Lemne se
§1 pune In hdrzob, §i tovard§ii lui, Incep sd-1 sloboadd cu In-
zetul, dar nu ajunge pând pe la jumdtate §1 scuturd de
hdrzob. Atunci tovard§ii trasera hdrzobul afard §i Intreband
pe Strâmbd-Lemne, de ce a scuturat, el spuse cd se cutre-
nurd iadul de §ueräturi §i urlete Ingrozitoare, de care m'am
späriet.
Atunci Fdt-Frumos hotdrl, ca sd se scoboare S faring-
Piaträ, care se §i puse in hârzob, zicând ca sd-1 scoatä §i
www.digibuc.ro
157

pe clansul, cand va scutura. Si dandu-i drumul, cand a a-


juns pe la jumdtate, a inceput §i el a scutura. Atunci tova-
rd§ii lui 11 scoaserd afard §i intrebandu-1, de ce a scuturat,.
a spus 0 el tot aceea ce spusese §1 StrambA-Lemne.
Vdzand Fdt-Frumos, cd tovard§ii lui sant a§a de frico§i,
se hotárt sA se scoboare el singur, §1 le spuse cd lui, de ce
va scutura mai tare de harzob, de ce sA-i dea drumul mai
afund, §1 cand nu va mai scutura de fel, sd §tie ei a el a
ajuns jos, §i cd sd-1 a§tepte acolo, pand ce se va intoarce at
zanele. 5i cum a zis, s'a 0 pus in harzob ; iard tovard§i lui
au Inceput sd-i dea drumul. $i de ce scutura el mai tare,
de ce-i dAcleau 0 ei drumul mai afund, pand ce, Insfar§it, a
ajuns In fundul iadului. Ajungand aici, se mai odihni putin
§i apoi pomi sA caute nevestele. Si tot mergand el Inainter
iaca vede ni§te curti mari, §i apropiindu-se de dansele, nu-
mai iaca -ce dd de zana cea mai mare, care spdla niste cd-
me§i la fantand. Cum se vAzurd, se imbrAti§ard, §i intrand in
casd, Fdt-Frumos Intrebd pe zand, cd ce putere are zmeul
ei §i uncle se and el acum ? Ea spuse cd-i dus la vanat 0
and se Intoarce zvarle buzduganul de trei mile de loc 0
izbe§te In poartd, din poartd in u§d, §i din u§d se pune in
cuiu ; §i atunci bucatele trebue sd fie, nici reci, nici calde,
cum Is mai bune de mancare. Si cum vorbeau, se §1 aude
buzduganul izbind In poartd, din poartd In u§d, §i din u§d
se pune In cuiu. Atunci zana spdimantatd, zise lui FR-
Frumos : fd-te ce te-i face, cd te prdpAde§te zmeul I
Da cd doar n'am inviet eu din morti, ca sd. mai mor
§i de mana unui cane de zmeu. 5 'odatA ia buzduganul din
cuiu 0-1 zvarle Inapoi de §ase mile de loc §i apoi ese in ca-
lea zmeului, punandu-se de pandd, sub podul de aramd, care
se alla la poarta curtii.
Zmeul, vdzand a buzduganul trece Inapoi, cu atata putere,
oftd 0 zise : MAI I da grei oaspeti trebue sd mai fie la mine
acasä. Apoi intorcandu-se dupd buzdugan, ia, In spinare
'11

0 porne§te spre cask 0 cand la podul de aramd, calul


zmeului incepe a sfordi 0 a da Inapoi. Atunci zmeul cld pin-
teni calului 0 zice : De 1 cal zelud (nebun)1 manca-ti-ar
corbii carnea, 0 lupii oasele ; cd doar §tiu cd, nu-i fiul epei
FAt-Frumos pe aici.
Ba dacd if cauti, il gdse§ti §i pe aici, rdspunse FAt-
Frumos, iegind de sub pod. A§a-i, cd mi-ai incdput In ghiare,
cane de zmeu ce e§ti I gandeai cd nu te-oiu gdsi ? Hai la
luptd, sA te invdt eu, cum sd mai furi nevestele altora I
www.digibuc.ro
158

Din luptA sl ne luptAm, ori din säbii sA ne täiem ?


.zise zmeul.
Ba din luptA, cA-i mai dreaptA, zise FAt-Frumos.
Si descAlecând zmeul, s'apucarA de luptA 5i se luptarA ei
o zi de varA panA'n sarl, 5i pe la asfintitul soarelui, 'Fat-
Frumos birui pe ZITIell §i-1 lAsA mort la pätnânt, dupd care II
hOcui in bucAti, cu cal cu tot, Maud dintein§ii douA gra-
mezi. Apoi intrA In casA 5i spuse zânei, a a scApat-o de
zmeu §i ca sA fie gata de drum, când se va intoarce, cAci el
se duce sA scape 5i pe celelalte surori ale sale dela cânii
de smei.
ZAna II indreptA Incotro sd apuce, ca sA gAseascA mai
de gran pe sorA-sa cea mijlocie ; 51 FAt-Frumos, fArA multA
zAbavA, i5i luA ziva bunA 5i pomi. $i mergând el incotro ii
.arAtase, pe la amiazA, iaca vede ni5te curti 5i mai frurhoase
de cAt cele dintaiu ; §i apropiindu-se de dânsele, dA 5i de
zâna cea mijlocie, care 5i ea tocmai atunci spAla ni§te cA-
ane§i la fântAnA. Cum se vAzurA amIndoi, se imbräti§arA. $i
intrând in casA, Fat-Frumos intrebd pe zAnA, cA ce putere
are zmeul ei 5i unde se aflA el acum ? Ea rAspunse, cA-i la
vAnat §i cand se tntoarce, zvârle buzduganul de §ase mile
de loc 5i izbege In poartä, din poartA in u5A 5i din u§d se
pune In cui. $i atunci bucatele trebuie sA fie, nici reci nici
calde, cum is mai bune de mâncat. Pe când incA vorbeau
ei, se 5i aude buzdugannl izbind in poartA, din poartä hi
Iti5A §i din u5A se pune in cuiu. Atunci zAna, zise InspAimân-
itatA : Ascunde-te, FAt-Frumos, cl de te-a gäsi zmeul aici,
le face mii §i fArâme.
Ba 1-oiu fArArna eu, cum am f Armat 5i pe anele de
-frate-sAu, zise FAt-Frumos, care 51 ia buzduganul din cuiu
e§ind afark 11 azvárle inapol de 12 mile de loc. $i apoi
dese intru intAmpinarea zmeului, punându-se de Orin, sub
podul de argint dela poartA. Zmeul, vAzAnd cd buzduganul
sAu, trece Inapoi cu atata putere, suspinA i zise : Da grei
oaspeti trebue sA mai fie la mine acasA, de vreme ce mi-au
grimes buzduganul inapoi. Apoi, Intorcându-se 5i el dupa
buzdugan, il ia 5i porne§te cu dânsul spre casA. Când la po-
dul de argint, calul incepe a sAri. In douA picioare, a sforAl
5i a da Inapoi. Atunci Zrneul Infuriat, ii clA pinteni §i zice :
De 1 cal nebun, mânca-ti-ar carnea corbii 5i oasele lupii,
'De ce te temi ? CA doar §tiu cA, nu-i FAt-Frumos, fiul
Epei pe aici 1
Ba dacA-1 cauti ti gAse§ti 5i pe aici, rispunse FAt-Fru-
rmos, le§ind de sub pod. A5A-1, cA mi-ai cAzut in labA, -cAne
www.digibuc.ro
159

de zmeu ce e§ti I Hai la luptd, sit te invAt eu, curn si mai


furi nevestele altora.
Din luptd sd ne luptArn, ori din säbii sä ne tdiem ?
zise smeul.
Ba din luptA, cd-i mai dreaptA, zise Fdt-Frumos. Si
.1trändu- se la luptd, se luptard ei, cloud zile de-a rândul §i a
doua zi, tocmai pe la srar§itul soarelui, FAt-Frumos
rue§te, li taie In bucAti, cu cal cu tot, §i mai face alte cloud
grdmezi
Dupd aceea se duce In casA §i spune zânei, a a scApat-o
pe dânsa de cânele de zmeu, §i cA sd fie gata de drum,
pc and se va Intoarce pe aici, aci el se duce sA scape §i
pe nevasta lui, de cânele de zmeu, cel mai mare. ZAna Il
Indreaptd incotro sd apuce, ca sd gdseasa mai de grabd
pe sora sa cea micd. Si FAt-Frumos, fArá multA zdbavA t9i ia
ziva bund §i porne§te. Si mergAnd el, Incotro Ii arAtase, pe
la prânzul cel mare, iaca vede ni§te curti mult mai frurnoase,
cleat cele ce vdzuse panA acuma ; §i oprindu-se la dânsele,
nurnai iaca ce vede §i pe iubita lui sotie, care tocmai acuma
ghiled §i ea ni§te pAnzd la fântând. Cum se vdzurd amândoi,
se Imbráto§ard, cu ochii inecati In lacrdmi, §i intrAnd In casA,
FAt-Frumos IntrebA, cA ce putere are zmeul ei §i unde se
.af1d el acuma ?
Ea spuse cA e dus la vánat §i and se Intoarce zvârle
buzduganul de 12 mile de loc, §i izbe§te In poartA, din
poartd in u§A §i din u§d se pune In cuiu. S'atunci bucatele
trebue sA fie, nici reci, nici calde, cum Is mai bune de
mâncare. Si când spunea ea acestea, se §i aude buzduganul
izbind In poartd, din poartA in u§d §i din up se pune In
cuiu. Atunci zdna, cuprinsd de spaimA, ImbrAto§e pe FAt-
Frumos si-i zice : FA-te ce te-i face, cd de te-a gAsi zmeul
aici, te prApAde§te.
Ba 1-oiu prApAdi eu, cum am präpAdit §i pe cei doi
câni de frati ai lui. S'odatd §i ia buzduganul din cuiu §i-1
zvârle Inapoi de 24 de mile de loc §i apoi iese In calea zmeu-
lui, punându-se de pândä, sub podul de aur dela poartA.
Zmeul, vdzand cA buzduganul sAu trece Inapoi cu atata
putere, zise Ingrijit : MAI, da' grei oaspeti trebue sA mai
lie la mine acasd, de s'a lntors buzduganul Inapoi, cu atdta
putere. Apoi, Intorandu-se dupd buzdugan, Il ia i porne§te
cu clansul spre casd. Si cAnd la podul de aur, calul zmeu-
lui Incepe a slit a sfordi §i a da inapoi. Atunci zmeul, and
pinteni calului, : De 1 cal nebun, manca-ti-ar corbii carnea
www.digibuc.ro
160

§i lupii oasele ; ca doar §tiu ca nu-i Fat-Frumos, Fiul Epei,


pe aid.
Ba daca-1 cauti, 1'1 gäse§tf §i pe aici, rlspunse Fdt-
Frumos, e§ind de sub pod. A§A-i ca mi-ai Incdput In laba,
cane de zmeu ce e§ti ? Hai la lupta, sa te invat eu, cum sa
mai furi nevestele altora.
Din luptä sa ne luptam, ori din sabii sa ne Meru ?
zise zmeul.
Ba din luptä, ca-i mai dreaptd, zise Fat-Frumos.
luandu-se la lupta, se luptarä trei zile §i trei nopti de-aran-
dul ; §1 a treia zi pe la amiazä, cand arded soarele mai tare,
Inca luptandu-se ei, de aprin§i ce erau, . din gura lui Fat-
Frumos e§ea o parA verde, iara din gura zmeului e§ea o
para ro§ie ; §i tocmui pe atunci trecea pe deasupra lor un
vultur. Zmeul, cum 11 vede, zice :
Vultur, vultura§ I Du-te §i ada cloud. picaturi de lapte,
una rece §i una calda, pe cea rece toarna-o pe mine, iar pe
cea caldd toarna-o pe canele ista de Fdt-Frumos, ca ti-oiu
da un hoit sa mananci.
Atunci Fat-Frumos, iii zice §i el:
Vultur, vultura§ I Du-te de add doud picaturi de lapte,
una rece §1 una calda : pe cea rece toarna-o pe mine, iar pe
cea calda pe canele ista de zmeu, ca ti-oiu da, §ese hoituri
sa mananci.
Vulturul cum aude aceasta, alearga lute §i intr'o clipa
aduce cele cloud picaturi de lapte : pe cea rece o toarna pe
Fat-Frumos, de se rdcore§te ; jar pe cea calda o toarna pe
zmeu, de se aprinde -ci mai tare, §i atunci Fat. Frumos bi-
rui pe zmeu, scoase palo§ul §1-1 Ma In bucati, cu cal cu tot,
de Mai dintrIn§ii iar doua grämezi. Dupa aceasta, inträ In
casa §i spune nevestei lu:, a a scapat- o §i pe dansa. Apoi
luand-o cu dansul, se duse pe la celelalte surori, le luä §i
pe ele §i apoi cu totii se duse(rd) la gura iadului. Harzo-
bul era scoborit §i Fat-Frumos scutura tare de el, ca sa dea
de §tire tovara§ilor lui, ca a sosit. Apoi punand zanele cate
una In harzob, tovaraqii o trasera afarl. Venind acum ran--
dul sa scoatä §i pe Fat-Frumos, el care era nazdravan, Via
ca tovaraVi lui vreau sa-1 piarda §i de acea, In loc sä se
pund el, puse un bolovan mare In harzob §1 tovard§ii trice-
purd a-I trage afarä, dar cand pe la jurnatate, fratii lui de
cruce II dadura drumul cu harzob cu tot, socotind ca de
acum Inainte 1-au prapadit. ,
www.digibuc.ro
161

DIVERSE'
ACUL SI BAR OSUL
Acul. Mo§ule ! de ce e§ti zurbagiu ? Te sfädesti necontenit
cu sot-64a nicovala, tipati si faceti larind de-mi tiue urechile.
Eu lucrez toatä ziva §i nimeni nu-mi aude gura.
Iaca mä L. da de unde-ai ie§it, Ocala ?
De unde-am ie§it, de unde n'am ie§it, eu iv spun 0
nu faci bine ceea ce faci.
Na I. vorba ceea : a ajuns oul mai cuminte decat
gain& KM Mete, trebue sä §tii, cd din sfäddliea noasträ
ai iesit ; §'apoi, tu ni cauti pricind ?
Md rog, iertati-mä ! cd dacd n'ar fi fost focul, foile,
pleaftura §i omul, care sd vd facd §i sä va dee nume, ati fi
rdmas mult §i. bine In fundul pdmantului ruginite, ca vai de voi.
Mäsurd-ti vorbele, Mete 1 Auzi, soil nicovald, cum
ne rade acusorul ?
Aud, dar n'am gurd sd-i rdspund ; §1 vdd, dar trehtie
sli räbd.
Vorba ceea, soro : Sede harbu'n cale §1 rade de oale"..
Mai pu§chiule 1 ia sä vedem, ce-ai fäcut tu mai mult decal noi ?
Ce-am fäcut §1 ce fac, indatä t'oiu spune. Ca sd nu
lungesc vorba, hainele bärbäte§ti si femeie§ti, din cre§tet
pat& 'n tälpi, si alte nenumärate lucruri frumoase §i
scumpe, Mil de mine nu se pot face. Mergi la croitoriu,
inträ In bordelu, sue-te In palat, ai sl Ind gäse§ti. Fetele
md pun In cutiute aurite, 'rid infig la pernute de mdtasä §i
ingrijesc de mine, ca de un mare lucru.
Da In stogul de fan, nu vreip sä te pue, mititelule ?
Nici In stogul de fan, dar niti trantit Intr'un ungher
al fieräriei, ca tine. la spune-mi : te mai ia cineva In maul
decat fierarul ?
Ia ascultd, te prea Intreci cu §aga, piciule 1 Dacd §dzi
la einste sl toti Ingrijesc de tine, cum zici, de ce le I'm-
.pungi degetele ?
Da, impung pe casa-gurd cel somnoros, pentrucä
voesc sd iasA din maim lui, prin ajutorul meu, multe lu-
cruri folositoare si frumoase. Tu, pentruce bap fierul cel
culcat pe nicovald si ruginit ca §i tine ? Nu ea sa fadi din el
lucruri mai bune §i mai frumoase ?
MAL. da bun e§ti de gurd !
Si de gurd, dar §i de lucru.
Ei blue, tu mi-ai In§irat verzi §i uscate ; ia stdi, sa-ti
P. S. S. Dr. Veniamin PocitanPloerleanu. Ion CreangA. 11
www.digibuc.ro
162

spun §i eu pe ale mele : toporul, barda, ciocanul, clegele,


vätraiul §i nenumäratele unelte §i ma§ini de fer, unele de o
märime urie§d ; iar altele mici §i bicisnice ca tine, pututu-s'au
face, pând n'au trecut printre nicovald §i baros ?... Casa, bi-
sericile, corabia, pu§tile, tunurile §i alte lucruri nenumd-
rate, a0-i cä n'ar fi, de nu eram eu ? Tu imi spui de haine
frumoase ; eu t'oi spune de cask de sapd, de säcere, de
coasä §i de plug ; tu 1ml spui, mai malt de frumos, eu t'oiu
spune de cele neapeirat trebuincloase.
Mä faci sä te apuc iar la scdrmanat, mo§ule baros.
Haine i-au trebuit omului Intaiu ; cdci nu erà sä amble, cu
piekea goalä §i descult, ca gd§tele.
Te-ai incurcat n socoteli, mäi -Mete ; ba de mâncare
§1 casä i-a trebuit omului Intäiu ; §'apoi haine frumoase
cum zici tu ; cu rufe de-ale tale, Iti ghiordesc matele de
foame. Ai auzit vorba ceea cd : Golätatea Inconjurk iard
foamea dä de-a dreptur
Mäi I da ruginit mai e§ti I
Ruginit, cum sânt, eu v'am fácut §i trebue sd ascul-
tati de sfaturile mele.
Aà este, dar te prea lauzi ; las' mai bine sä te laude
altii. Si tu faci trebi bune, §i eu ; numai atâta cA tu faci
lucruri mai din topor, eu mai delicate ; tu §dzi totdeauna cu
ferarul cel uns de cdrbuni ; iar eu §dcl cu croitorul §i cu tot
feliul de persoane.
lar ai Inceput, ghibirdic fudul §i guraliu ? Croitoriul
tAu trebue sä Impungä mai mult de zece ori, pand fera-
riul rrieu mä rddicd odatd ; croitoriul tdu rupe altä data, pe
zi câte zece ace ; ferariul tusk md are pe vieatä : ba mä
poate läsä i de zestre, la copii de copiii sdi. S'apoi, Inca
una : cine dintre ace§ti doi me§teri e mai grebänos §i mai
gubau? Fierariul meu ori croitoriul täu ?
Mo§ule I egi baträn §i multe mai §tii ; fie de-a dumitale.
Bine, mititelule I la acum ai venit de-acasä. Zi mai bine
cd industria sau me§tepgurile, noi le-am adus In lume ; cä.
bogatiile cele mari, noud se datoresc. Mi-ai zis ruginit, §iti-ai
zis cioplit ; mie Imi pare bine, ca stränepotii mei, sa fie mai
ciopliti deck mine ; cu timpul se cioplesc toate... Numai, nu
vA fudulfti §i nu uitati obär§ia voastrd ; ca nu camya, sd vä do-
pliti prea tare, §i sa rämâneti, care färd urechi, care WA dinti,
care Mil gull, care WA zimti ; adeck ni§te cioarse, de nici o
treat* C'apoi atunci iard§ mi-ti ajunge, dram la Oa§ §i
sord-mea nicovala \FA va tinea In spate ; iar eu vä voiu
bate, pe rudd pe sämäntä, ca sa prindeti la minte.
www.digibuc.ro
163

PROSTIA OMENEASCA
A fost odata, când a fost : ca daca n'ar fi fost, nu s'ar
povesti, ci ca un purice ar plesni,
Noi nu suntem de pe and pove§tile, ci santem mai din-
coace, cu vro dotta-trei zile : de pe când se potcovià puri-
cele cu nota-zeci §i nouà de oca de fier la un picior §i tot
i se pareh ca-i u§or §i Inca se mai potcoveà cu o coaja
de nuca §i se ducea In inaltul cerului, la sfânta rugd, po-
ve§ti sa. ne-aduca".
Ci-ca erà odata, un om Insurat, §1 omul acela traià la un
loc cu soacra-sa. Nevasta lui, care aveh copil de tâta, erà
cam proastä ; dar §i soacra-sa nu era tocmai hâtra. In-
tr'una din zile, omul nostru iese de-acasa dupa trebi, ca fie-
care orn. Nevasta lui, dupa ce- §i scalda copilul, 11 Infä§á
§i-i dete tâta, 11 puse In albie langa soba, caci erà iarna 1
apoi It legänä §i-1 desmerda, pana ce-1 adormi. Dupa ce-1
adormi, stätù eà putin pe gânduri, §'apoi Incepa a se boci,
cat ii luh gura : Aiilio 1 copila§ul meu, copila§ul meul
Mama ei, care torcea dupd horn, cuprinsä de spaima,
svarli fusul din mânä §i furca din brâtt cat colo, §i sarind
färä sine, o intreba cu spaima :
Ce ai, draga mamei, ce-ti este 1
Mama, mama 1 copilul meu are sd moati,
Când §i cum ? ..
latd cum : vezi drobul cel de sare pe horn ?
Il vad. $i ?I_
De s'a sui mAta, are sa-1 tranteasca drept In capul co-
pilului, sa mi-1 omoare 1
Vai de mine §i de mine, ca bine zici fata mea ; se vede
ca i s'au sfar§it mititelului zilele 1
$i cu ochii pironiti la drobul de sare de pe horn §i cu
manile incle§tate, de parcd le legase cineva, Incepura a-1
boci amândoua, ca ni§te smintite, de clocotià casa. Pe and
se slutiau ele, cum Ara spun, numai iaca §i tatäl copilului
infra pe u§ä, flämând §i necäjit, ca vai de el.
Ce este ? Ce v'a gasit, nebunelor ?
Atunci ele, viinduli putin In sine, Incepurä a-§i §terge
lacramile §i a-i povestl, cu mare jale, despre Intâmplarea
neIntamplata...
Omul, dupa ce le asculta, zise cu mirare : Bre 1 multi
pro§ti am vazut eu, In vieata mea, dar ca voi n'am mai va-
zut. Ma A a... duc in toata lumea 1 $i de-oiu gasl mai pro§ti
decât voi, m'oiu mai 1ntoarce acasa ; fara de nu, ba...
www.digibuc.ro
164

Aà zicAnd, oitä din greu, ieI din casä, fArA sä-si iee
ziva Nina, si plecA supArat i amArIt, ca vai de orn !
Si mergand el bezmetic, fArA sA stie unde se duce, dupa
o bucatä de vreme, oprindu-se inteun loc, i se Intamplä
iar sä vadA ceva, ce nu mai vAzuse un orn, tineä putin un
oboroc desert, cu gura spre soare, apoi repede-1 insfAca si
intrà cu dAnsul Intr'un bordeiu ; pe urma iar iesiä, II puned
iar cu gura la soare, si tot ash fAceA... Drurnetul nostril
nedumerit (se opri) si zise :
BunA ziva, om bun
Multämesc dumitale, prietene !
Da ce faci aid ?
Ia mA trudesc de vro douA-trei zile, sA car pocitul
ista de soare In bordeiu, ca sA am lumina si nici cA-I pot...
Bre I ce trudA, zise drumetul. N'ai vrun topor la In-
dämänä ?
Ba am.
le-1 de coadA, sparge ici, i soarele va intrA singur
inläuntru...
Indatä Mai ash, iar lumina soarelui intrA In bordeiu.
Mare minune, orn bun, zise gazda; de nu te-aduceA Dumne-
zeu pe la noi... eram sA imbAtränesc, cArând soarele cu oborocul.
IncA un tont, zise drumetul in sine, si plea
Si mergAnd el tot Inainte, peste cAtva timp, a ajuns intr'un
sat ; i, din intAmplare, se opri la casa unui orn. Omul de
gazdA fiind rotar, îi lucrase un car si-I injghebase In casA,
in toatA intregimea lui ; s'acum, voind sA-1 scoatä afarA,
trAgeä de protap, cu toatA puterea, dar carul nu esiä..
Stiti pentru ce ? Asa : usile erau mai strAmte decât carul.
Rotarul voia acuina sA taie uorii, spre a scoate carul. Noroc
insA cA drumetul 1-a Invätat, sä-1 desfacA In toate pArtile lui,
sä le scoatA pe rand afard, si apoi iarAsi sd-1 injghebe la loc.
Foarte multumesc, om bun, zise gazda ; bine m'ai invä-
tat. Ia uitä-te dumneata ! Era sä däram bunätate de casA, din
pricina carului.
De-aici, drumetul nostru, mai numArând un nätArAu, merse
tot tnainte, pftnä ce ajunse iar la o casA. Acolo, ce sA vadA ?
Un orn, cu un täpoiu in mänä, voià sA arunce niste
din tindä In pod.
Din ce in ce, dau peste dobitoci", zise drumetul In sine.
Da, ce te frAmAnti aa, om bun ?
Ia vreau sA svärl niste nudi In pod si täpoild ista,
batA-1 scarba sA-1 batA, nu-i nici de-o treabA,.
www.digibuc.ro
165

CA, degeaba te trudesti, nene I Poti sä-I blästämi cat


le-i blästämä, habar n'are tdpoiul de scarbd.
Ai un oboroc ?
Da, cum sd n'am.
Pune nucile Inteansul, ie-I pe umär si sue-le frumusel
in pod ; tapoiul e pentru paie §i fan ; iar nu pentru nucL
Omul ascultä §1 treaba se fAcu Indatä.
Drumetul nu zäbovi nici aci mult, ci pleacd, mai numärand
fr alt neghiob.
Apoi de aici, merse mai departe, pand ce ajunse, ca sd
mai vadä aiurea si altä näzbatie (la care nu se putu opri
{le its). Un cm legase o vacä cu funia de gat si suindu-se
pe-o surd, unde avea aruncat o leach' de fan, tragea din
rasputeri de funie, sä urce vaca pe still. Vaca ragea cum-
plit, si el, nu mai putea de ostenit.
Mai omule ! zise drumetul, facandu-si cruce ; dar ce
vrei sä fa, i ?
Ce sd fac, mä'ntrebi ? Da nu vezi ?
Ba vdd, numai nu pricep.
la härarnul ista, e Marisa de fodme si nu vrè, nici
In ruptul capului, sä vie dupa mine, sus pe iastä surd, sä
manance fan....
Stäi putin, crestine, cd spanzuri vaca I la fanul §i.-I dä
jos la vaca !
Da, nu s'a irosi ?....
Nu fii scump la tarate si eftin la Mina.
Atunci omul ascultd si vaca scdpd cu viatä.
Bine m'ai Invdtat, orn bun I Pentru'un lucru de nimica,
era cat pe ce, sd-mi gatui vaca !
Asa, drumetul nostru, mirandu-se si de aceastä mare
prostie, zise In sine : Mata tot s'ar fi putut Intampla sä.
deie drobul de sare jos de pe horn ; dar sa cari soarele In
casä cu oborocul, sä arunci nucile In pod cu täpoiul si sa
tragi vaca pe surd la fan, n'arn mai gandit I".
Apoi drurnetul se Intoarse acasä si petrecu pe langd ai
sai, pe care-i socoti mai cu duh, deck pe cei ce-i vazuse In
calAtoria sa.
'am incAlecat pe-o yea,
*'am spus povestea a§à,
'am IncAlecat pe-o roatd,
*'am spus-o voud toatd.
*'am incllecat pe-o cdp§und,
*i. v'am spus, oameni buni, o mare minciund.
www.digibuc.ro
166

URSUL PACALIT DE VULPE


Era odata o vulpe, vicleanä, ca toate vulpile. Ea umblase
o noapte Intreagá dupa hrana si nu gäsise nicAiri. Facan-
du-se ziva albä, vulpea iese la Inarginea drumului si se
cuIcA sub o tufa, gandindu-se, ce sa mai facä, sa poatä gäsi
cevà de mâncare.
Sezand vulpea, cu botul Intins pe labele de dinainte, Ii
vine miros de peste. A tunci ea ridica pujin capul i uitân-
du-se la vale, In lungul drumului, zäreste venind un car
tras de doi boi.
Bun 1 gandi vulpea. laca hrana ce-o asteptam eu. Si
Indatä ese de sub tufa si se lungeste In mijlocul drumului,
ca si cum ar fi fost moarta.
Carul apropiindu-se de vulpe, järanul ce mana boii o vede
si crezând ca-i moarta, cu adevarat, striga la boi : Aho I
aho 1 Boii se opresc. Täranul vine spre vulpe, se uitä la ea
de aproape si vazându-o ca nici nu suflä, zice : Bre 1 da cunt
naiba a murit vulpea asta aici ? 1 Tiii L.. ce frumoasä ca-
javeid am sä fac neVestii mele din blana istui vulpoi.
Zicand asa, apuca 'vulpea de dupa cap si târând-o panä la
car, se opinteste s'o arunca deasupra pestelui. Apoi strigä
la boi : hais1 Joian, ceal Bourean. Boii pornesc.
Taranul mergea pe langa boi tot Indemnh sa mearga
mai iute, ca s'ajunga degrabA acasä si sa iee pielea vulpii.
Insä, cum a pornit boii, vulpea a si inceput cu picioa-
rele a impinge pestele din car jos. Täranul mana, carul
scarjaih, i pestele din car, cädea.
Dupä ce hoaja de vulpe a aruncat o muljime de peste pe
drum, biniii...sor sare si ea din car, 0 cu mare grabä, In-
cepe a strange pestele depe drum. Dupa ce l'a strans grä-
man, II ia, II auce la vizunia sa, i incepe a manca, cä
taaa...re-i mai era foame.
Tocmai când Incepuse a mama, iaca vine la dansa ursul;
Buna masa, cumatra 1 Tiii1 da ce mai de peste ai
Da-mi i mie cä taaa...re, mi-i poftä 1
la mai pune-ji pofta'n cuiu, cumatre, cA doar nu pen-
tru gustul altuia m'am muncit eu. Daca ji-i asa de poftä,
du-te moaie coada'n bank ca mine, si-i avea peste sà
mänânci.
Invaja-mä, te rog, cumAträ, cA eu nu stiu, cum se
prinde pestele.
Atunci vulpea, ranji dinjii c zise : Alai, cumatre da nu
tii ca nevoia te ducewww.digibuc.ro
pe unde nu ji-i voia ite invaja ce nici
167

gande§ti. Asculta, cumatre : vrei sa mananci pe§te ? Du-te


de sara la baltoaga cea din marginea padurii, vara-ti coada
In apa ci stai pe loc, fail O. te micti, panä despre zitiä ;
atunci, smuncecte vartos spre maI i ai sä scoti o multime
de pe§te, poate Indoit §i 'ntreit, de cat am scos eu.
Ursul, ne mai zicand nici o vorba, alergä 'n fuga mare la
bältoaga din marginea padurii ci-ci Ora 'n apa toatä coadal...
In acea noapte Incepuse a bate un \rant rece, de Ingheta
limba 'n gura ci chiar cenucea de sub foc. Ingheata zdravan
ci apa din baltoaga, ci prinde coada ursului ca Intr'un
clecte. Dela o vreme, ursul ne mai putând de durerea cozii
O. de frig, smuncecte odata, din toata puterea. $i, sarmanul
urs ! in loc sa scoata pecte, ratnâne far' de coada !
Incepe el acum a mornal cumplit, §'a sari in sus, de du-
rere. $i 'nciudat pe vulpe, ca 1-a amagit, se duce s'o ucida
In batae. Dar cireata de vulpe ctie cum sa se fereasca de
mania ursului. Ea ecise din vizunie ci se varase In scorbura
until copac din apropiere ; §i and vazù pe urs ea' vine far'
de coada, Incepii a strigb .:
Hei cumatre 1 Dar ti-au mâncat pectii coada, ori ai
lost prea lacom c'ai vrut sa nu mai ramaie pecti In balta ?
Ursul, auzind ca Inca-1 mai ia §i 'n ras, se Inciudeaza §i
mai tare §i sä rapede iute spre copac ; dar gura scorburii
fiind strânitä, ursul nu putea sa Incapa Inläuntru. Atunci
el cauta o creanga cu carlig ci incepe a cotrobal prin scor-
bull, ca sa scoatä vulpea afara ci sä-i deie de cheltuialä
Dar and apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga : Trage,
natäräule 1 mie nu-mi pasa, ca tragi de copac..." lar când
anina arligul de copac, ea striga : Valeu, cumatre 1 nu
trage, ca-mi rupi piciorul 1"
In zadar s'a näcäjit ursul, de-i curgeau sudorile, ca tot
n'a putut scoate vulpea din scorbura copacului.
$i iaca aca a Minas ursul, pacalit de vulpe 1

INUL SI CAMESA
- 5tii tu, cameca draga, ce erai odata ?
Ce sa. fiu ? Eram ceea ce ma vezi : came0 alba, cu
care se Imbraca oamenii.
Nu-i asa ! ai fost o samanta, apoi o burueana clati-
nata de vant, ca toate buruenele ; ap naltä, subtire, tocmai
de potriva mea ; erai in cu floricica albasträ, fata mea. Când
ai fost crescut ci copt, cum sant eu acum, oamenii te-au
www.digibuc.ro
168

smulg din pämânt, te-au legat in fuioare, te-au pus copäcel


§i te-au läsat la soare, ca sd te usuci, Dupd aceea, te-au cul-
cat pe tol §i te-au bätut cu bete, ca sa-ti scoatd sämânta ;
apoi bätut §i stalcit cum erai, te- au dus la baltd si te-au
pus In topitoare (topild), unde ai stat vro zece zile, ca sä
te tope§ti ; adecd, sa-ti putrezeascd hlujul. Dupd asta, te-au
scos §i te-au pus Mil§ la soare, ca sd te usuci, räzdinându-te
de gardul, pe care esti intinsä acum. Fiind uscat, te-au me-
litat §i hlujul tdu s'a prefAcut In posderie, iar cojita ta, in
fuior ; femeile apoi te-au rägilat, te-au periat si te-au fäcut
fuior frumos §i moale ca mätasa ; din fuior te-au fäcut caer,
te-au pus in furcd §i au inceput a toarce, prefäcându-te In
tort sau atd. Tortul 1-au depAnat (rä§chiet) pe rd§chitoriu.
spre a-1 face cedeap ; cAlepele s'au fiert cu le§ie, sä se Inäl-
beasca ; apoi le- au pus pe vdrtelnitd, de care au inceput
a le depänà pe mosoare cu letca ; de pe mosoare te-au urzit
pe urzoiu ; te-au luat §i te-au invälit pe sulul de dinapoi,
punând vergele printre páturi, ca sa nu se hrentueascd ur-
zala ; §1 fuscei printre rost, ca sä nu se Incalceascd natra.
Dupd asta, te-au nevedit, trecându-te prin ite §i prin spatd ;
§i, cu ajutorul slobozitorului, al zdvorului §i al lop:1PM,
te-au Intins In stative, legându-le de sulul de dinainte, de
unde se incepe gura pdnzii. Cälepele läsate pentru bätäturd,
le-au depAnat pe tevi cu sucala ; apoi punând tevile In su-
veicd, au inceput a tese : adecd a trece beiteitura prin urzald,
cu ajutorul talpigilor (cAlcAtorilor), al scriptdor §i al ite-
bor. Ca sd se indeseascd firele, bätätura se bate cu vatale,
Intre care e a§ezatä spata. Si iaca a§d, te-au prefäcut In
panzA. Când erà cald afard §i frumos, femeile te-au dus la
baltä si te-au ghilit ; apoi te-au fiert cu le§ie si jar te-au
ghilit, pânä te-ai InAlbit. Când erai albd cum trebue, te-au
uscat, te-au fäcut väldtuc, te-au croit §i au fäcut din tine,
ceeace esti acum.
Mica burueand, nu stiu de unde-ai mai scos atatea
despre mine.
Hei, dragd, dar poate cd nu stii, cd oamenii mai fac
pâtizA §i din sora noasträ cdnepd §1 din fratele nostru bum-
bac ; ba §*i din inghimpätoarea urzicd, mai fac un feliu de
pánzd. Dar In fabrici, se tes feliu-de-feliu de panzeturi, mult
mai usor §i In timp mai scurt,
Bre ! multe mai auzi 1
Mai a§teaptä cd n'am sfär§it Ind, Din Om* sau
rufd, peste câtva timp ai sd te faci tear% din care se face
scamd pentru bolnaviiwww.digibuc.ro
din spitale §i pentru soldatii räniti
= 169
In batAlie. Apoi te cautd ca tuba de leac, sd facd la fabricd
din tine heirtie.
Mare minune mi-ai spus, dragd burueand, zise cdme§a.
De-ar fi a§d, apoi toate lucrurile nu sant ceeace se vdd ; ci altd-
ceva au fost odatd, altdceva sant acum, si... altdceva au sä fie.
Tocmai a§à, soro 1
Gardul pe care e§ti tu Intinsd acum, a fost altddatä
pädure. Ce are sd fie de-acum Inainte ?
Matasa : frunza de dud, Intratä in pantecele unor gandaci...
Varul, ce-a fost mai Inainte ?... Dar funiile §i odgoanele ?... §. a.
FEMEILE LENEg DELA TARA AU CANTECUL ACESTA.
Puseiu pânza. i de led... toatd-i spartd 1
Când da frunza Pe sulul de dinapoi,
o gAtiiu 0 sutd de lätunoi,
La Sdn-Väsiiu, Pe sulul de dinainte
i-mi pdrù cd ma grábiiu .. Cioprea le mai tine minte.
Tesuiu un cot Pintre ite si 'ntre spatd,
i-1 svârliiu in pod ; Paste-o iapd de§dlatd;
Tesui o natra, Pintre ite §1 fuscei,
*'o svârliitt in vatrd. Pa§te-o scroafd cu purcei...
*i de lunga-i, ca o pungd.

OLTENII IN IA
Ce rasund ? Ce s'aude ? lasmele otravitoare
Ce glas dulce românesc ? Duhul räu si necurat,
Ce Mai ca bradul verde Vai I destul ne-au supt puterea
Ochii nostri ii uimesc ? *i viata ne-au secat.
Sant olteni, scaparea noastrd De pe ochii vo§trii rupeti
Bucurafi-vii iereni, Panza 'ntinsa de durmani!
Voi cu inima cre$tina Voi cu inima erertind
Cumparafi dela Olteni. Nici un ac dela jidani!
Oltul falnic, prin copii-§i Fratii certe-se 'ntre dânsii
Zice Prutului, scârbit : Fiii cu pdrintii lor,
Dulce frate fii in pace Dar bldstdm cu foc s'ajungd
Steaua ta a räsdria.. Pe acel cuteettor
La cel glas de mângdiere Care fail de iubire
Geme sufletu 'n durmant S'ar uita la cei Munteni!
Voi eu. inima erestina Aseultati Romani euvantu-mi:
Nici un ac dela jidani! Cumparafi dela Olteni!
Micd e lumina incl 1 *i atunci viata noastrd
Dar credinta 'n cel de sus Precum râul cristalin
In pdrintele dreptatii Se va scurge limpezità
*1 'ntunerecu-i rdpus I De otravd §i venin.
Soarele frumos lucl-va Mortii no§tri n'or mai plânge
Bucurati-vd lereni! Sub calcdie de dumani
Voi cu inima ereqtina Sus dar inimile voastre:
Cumparati dela Olteni! Nici un ac dela jidani!
www.digibuc.ro
SA TIRICE
(Versurl inedite)

Azi am bani, azi am parale, Onorabili qi cochete,


Azi de lume joc imi bat, i voi bravi judecatori,
In Cazin §i 'n Tribunale Eu cunosc a voastrá sete:
Sunt primit §i 'mbrato§at, Credeti toti in bani§ori.
Sund, sund; pungd sund Sund, sund, pungd sund
Cd toli joacd pe-a ta strand. Legea rea, tu o faci bund.

Sa am rang sau boerie Fara nicio 'nvätatura


Eu trec astazi de 'nvatat
Astea lucruri sunt prea mici
Toti se uita 'n a mea gura.
tiu armeni §1 greci, o mie Cand punguta mi-a sunat,
Boeriti pe irmilici. Banul la toti face nume
Banul te ridica 'n lume.
Sund, sund, pungd sund Sund, sund, pungd sund,
Legea rea, tu o fact bund. Lumea rea tu o faci bund.

Astazi curtea ma pofte§te


Post sau slujba, ca sa-mi _dea
titi de ce ma magule§te ?
CA mi-e pungulita grea.
Sand, sund, pungd sund
Clici toti joacd pe-a ta strund.

CAND ERAM IN FLOAREA MEA


Cand eram in floarea mea Dar un hot de vanator
Sburam ca o pasarea Imi intInse un lati§or
*i zburam din craca 'n craca i ma prinse de-un picior,
N'avea nime ce sa-mi fad. i ma ba.ga in colivie

Mai mult moarta... decat vie.


www.digibuc.ro
171

MISIUNEA PREOTULUI LA SATE


Toti sätenii pronuntd cu drag cuvintele de mo§-popd
näna§-pärinte prin urmare, toti vAd In pdstorul lor sufle-
tesc un tatd bun §i iubit, precum se cade sä i fie.
Cum trebue Insd ca acest pärinte sd conducd pe sätenii,
care cu mandrie §i dragoste, se numesc ei singuri copii ai lui ?
Mai tntai de toate, preotul Wean, trebue sd-§i Inceapd.
cariera, cu blandete §1 devotament. Sd fie un model de mo-
ralitate §i de muncd, WA de care, misiunea lui nu va putea
produce roadd bund. Inima lui trebue sä fie totdeauna des-
chisd, sfaturile lui sA fie o comoard nesfar§itd. Prin aceste
mijIoace Increderea poporenilor Hind cuceritd in timp foarte
scurt, preotul trebue apoi sA §tie profita repede de asta,
pentru a pune temelie solidd misiunii sale de conducAtor aI
poporului, care i s'a Incredintat de cAtre Dumnezeu §i natiune
Pentru ca preotul la sate, §d-§i poatd Indeplini misiunea,
cu destuld demnitate, trebue sd fie mai Intai de toate un
econom bun, silitor §1 muncitor, care sd IntruneascA tot deo-
datd cele trei calitäti indispensabile unui apostol sd fie
Inveitätor bland §i con§tiincios, doftor färä sete de argint,
§i judeditor impartial. Cu aceste trei calitAti, succesul misiu-
nii preote§ti, este pe deplin asigurat.
Precum am zis ; InfAto§area preotului pentru Intaia oarA
!titre poporeni, trebue sà fie astfeliu, ca sd fad o bund im-
presie asupra lor, §i sA le ca§tige simpatia §i Increderea.
Acestea vor constitui o armd puternicd, care-i va servi mi-
siunea de minune. Pornit pe astd cale, preotul trebue sd
viziteze pe toti fiii sdi suflete§ti. Cand un preot se ive§te
pentru prima oard in comuna sa, el e vizitat dacd nu de
toti cel putin de o mare parte a popordnilor sAi. Datoria
lui e sd le Intoarcd vizita, intrand In cdsutele poporenilor.
Astd intrare sd fie InsA, insotita de sfaturi §i de Invätäturi
sincere. Cu aceastä ocaziune, preotul mai Intai de toate,
trebue sA pund fn vederea sAtenilor §1 sd le laude frumusetile
locului, sd le explice, In mod poporal, plAcerile si foloasele
ce pot trage din natura ce-i Inconjoard, §1 de care lor mai
mult &cat la toll, le este dat, a se bucura. Printre aceste
conversAri, sA amestece anecdote morale, exemple de iubire
reciprocd §i dreptate, §i sA le nareze ate un pasagiu mai
glorios din istoria sttämo§ilor, prin care sd de§tepte in-
mdcar cat de putin, con§tiinta nationala, atat de amor-
titd. Dupd acestea preotul sd facd poftirea tuturor de-arandul,
www.digibuc.ro
172

cu barbati §i femei, cu bdtrâni §i tineri; ca sd vind In dumi-


neca cea mai deaproape cu toti la Bisericd, deoarece are sd
le spund ceva folositor. Atentiunea lui apoi, sd se concen-
treze mai ales asupra §coalei, dacd exitstd. Sd intre in mij-
locul copiilor, sä le spund cAte o rugdciune frumoasd §i
sA-i Invete a pästra dragoste si supunere pentru pärinti,
cdtre invätätori §i cdtre toti oamenii... Acesti copii apoi,
la reIntoarcerea lor acasd, vor spune pdrintilor, ce frumos
le-a vorbit popa, §i asta va câ§tiga pentru dânsul si mai
mult Incd, simpatia si Increderea poporenilor.
Astfeliu dark in dumineca viitoare sätenii Imbrdcati in
costumele lor nationale särbätoresti se vor afla desigur la
bisericd cu totii, dimpreund cu femeile si copilasii lor, §i
se vor grupa In giurul preotului, pentru a asculta ceea ce
le-a promis. Atunci preotul, investit In haine sacerdotale, sd
facd o intrerupere pela mijlocul liturghiei, §i cu o autäturd
blândk dar serioasä tot-odatd, sd inceapd cu'n limbagiu
poporal §i clar a vorbi, cam astfel :
..Fiii mei ! Eu aici, infälosez pe Domnul nostru Iisus Hris-
tos, care VA zice prin gura mea : Iubiti-vd unii pe altii, pre-
cum Eu v'am iubit pe voi, cdci de pe aceasta vd vor cuno§-
te toti cd sunteti buni cre§tini, dacA veti avea dragoste Intre
voi ! Dragii mei ! Toti avem trebuinta unii de altii, cei
sdraci de cei bogati, §i cei bogati de cei sdraci. Cänd cei
bogati \TA Inlesnesc la trebuintä, voi cei mai putini avuti
nu crutati bratele voastre pentru a le veni intr'ajutor, când
aceia vA cheamä. Nu pizmuiti fericirea vecinului vostru, cd
§i el, ca si voi, a cA§tigat-o, -prin sudoare §i bung economie.
Siliti-vd ca, prin hArnicie §i cinste toti sd vd faceti deopotrivd.
lubitii mei I Iatä fiii vo§trii, ingrijiti de Domnul Invdtätor,
care este asemenea pdrintele lor §i fratele nostru, cdci el le
dd hrana mintii si a inimii. In curând vor §ti a ceti, a scrie,
a socoti §i a se ruga lui Dumnezeu. Ei vor §ti peste putin,
si VA vor povesti lucruri frumoase, despre iubita noastrd tail
si despre Dumnezeu. Nu intarziati a-i dà la invdtäturd §i
nu crutati nimic pentru invätätura lor, cdci prin invd-
tAturd, ei se vor face si inai. buni la inimd §i mai luminati la
minte. Ei vor sti sd Inteleagd mai bine, care este dreptul
vecinului, §i care este dreptul lor, pentru a §i-1 putea apära.
Ei vor §ti munci mai bine pärnântul, din care vor trage
foloase mai mari. Ei vor sti sä-si Ingrijeascd vitele, de care
atârnd In parte, hrana lor de toate zilele. In scurt, ei vor §ti
a statornci gospodäriile pe temelia economiei si a bunei
rândueli, trägänd singuri folosul din munca lor ; pe când
www.digibuc.ro
173

omul WA Invatatura §i MA bund crepere din casa pärinteasca,


este In§elat de toti §i u§or se asvarlä In bratele lenevirii,
betiei §i altor räutati, pierzand pe langä sänätate Inca §i
numele cel bun §i roada muncii sale, capigata cu sudoare.
Dragii mei I Siliti-va cu totii, a pläti la vreme datoriile
voastre cätre obpe §i cätre carmuire, pentru ca, tot spre
folosul vostru §i al tarii, o faceti aceasta. Veti fi auzit cA
Hristos Incd a plätit bir, macar a a fost Fiul lui Dumnezeu !
Fiii mei I Inteun an sant 52 de dumineci §1 alte sfinte sär-
bätori ; In toate sä ne Intalnim aicea, pentru a O. 'nvata
cele ce sant bune §i de folos, precum ne poruncepe Dumnezeu.
Dupa St Liturghie, mergeti pela casele voastre §i dati
trupului hrana sa, apoi Intruniti-vä la mine acasä, unde va
poftesc, cu toatä dragostea, ca sä petrecem aceasta sfantä
zi Impreund. Binecuvantarea Domnului sa fie peste voi I".
Peste douA trei oare, sätenii se adunä la casa parohialk
unde preotul trebue sa le prepare o petrecere nobila §i atra-
gAtoare. Mai 'nainte de toate, sa le vorbeasc5 despre trebile
gospodAriei, sA le dea unele sfaturi practice, despre agricul-
turä §i desne cultivarea viilor. Apoi sä introducd naratiuni
istorice, sa-i punA a recita balade §1 doine populare, despre
faptele strAmoplor §i despre pornirile inimii lor. Apoi sa se
'ntinda o horä drAgäla§ä, de cAtre giunii §i giunele roman-
cute, In care timp preotul sä converseze cu WI-MIR, despre
educatiune, cAsätorie §i despre virtutile familiei. Apoi sa le
arate stricaciunea ce provine din belie, pentru care scop
sl le desfa§ure, prin exemple, degradarea §i nenorocirea ce
se nape din acest villa odios, ce conrupe, din ce In ce mai
tare, sangele cel curat al säteanului, släbindu-i istetimea §i
vigoarea bratelor. In feliul acesta, sätenii se vor reantoarce
ca renäscuti la vetrele lor, vor vizita mai rar cra§mele §i
vor preferi petrecerile cele duminicale, la casa preoteasca, §1
mai tarziu, pe la unii din fruntapi satului. Cine nu recun-
noape apoi, cat bine ar rezulta din acest sistem, din aceastä
reformä a vietii sociale dela sate ? Sätenii, ocupati In fiecare
zi de sdrbätoare cu Invätäturi morale, sfaturi folositoare §i
petreceri nobile, ar §ti sä intrebuinteze zilele de lucru, cu
mai multd vigoare §i ar scApa, In scurt timp, de mreaja
primejdioasa §i sugrumAtoare a veneticilor, ce au curajul a
profita de simplicitatea lor, pentru a-i specula §1 exploata.
MAIO ai deveni avuti §i din ce In ce mai folositori societatil.
Proprietarul ar trage mai mult folos, din proprietatea sa
cAqi literal sail ar fi fAcut la timp. Preotul n'ar mai li peri-
tor de foame, caci ,,vredniQ. este luerätorul de pIata. `sa 1"..
www.digibuc.ro
174

Un lucru e neapärat, a nu se scapa din vedere. Preotul,


pe langa alte bune calitäti, mai trebue sd poseaeld o dozd
blind de curagiu §i energie, pentru a brava obstacolii, ce
are sd Intampine, chiar la cea Intai Incercare a grelei sale
misiuni. Cei mai puternici obstacoli, trebue sd-i a§tepte din
partea cra§marilor Evrei, care sant cei mai neampácati
du§mani ai moralitdtii §i de§teptärii poporului. Veninoasa lor
bäuturä nu poate avea trecere, decat pand atunci, and
poporul este tinut In orbie sufleteascd. Tot asemeni obstacoli
se pot a§tepta §i din partea arenda§ilor streini, al cdror in-
teres este exploatarea bietului popor. Misiunea preotului
Usk poate gäsi uh sprijin puternic, in proprietarii romani,
cu simtdmante loiale §i nationale. Avem chiar unele exemple
despre asemeni proprietari, cari In unire cu preotul, au
§tiut sä facd din comunele lor, un cuib de build gospodarie
§i de moralitate ; durere 'MA cd azi aceste exemple bine-
fdatoare sant cam rare 1 ...
Asta este In scurt nobila misiune a preotului la tail. Dea
cerul ca ea sä se poatd indeplini, cat mai urgent §i cu
resultate, cat de strälucite, cäci ardet Phlegon L. Pentru
aceasta insä, se cere o instructiune suficientä §i o pozitiune
materiald mai convenabilà, pentru preotii no§tri. Sustrageti
dela dan§ii aceste mijloace, neapdrat trebuincioase §i mi-
siunea lor la sate va rämane mai pe gios, decat a celui
de pe urmä päzitor de vite... i prin asta, nu sufere oare
prosperitatea !Aril §i a natiunii ?

www.digibuc.ro
- 175. -
TALMACIREA UNOR CUVINTE PUTIN OBISNUITE

Aburc = ma sul. Aburca-ma 'n Antifon= Cantare bisericeascii,


spate; aburca-ma 'n caruta. ce se cant& in doua strAni.
Aciud (a se) = a se lini§ti; a Apdrae sau apdrie=Apa mul-
se adaposti inteun We ta, varsata pe jos.
Adulmec = A gasi (cainele) Ara, rostita §1 a a Ara I sau ara-
urma vAnatului sau a sta- ca'n-de-mine, forma pres-
panului, dupA miros. curtata din saraca 'n-de-mi-
Ahotnic -7= lacom ; pofticios peste ne, exprima o mirare ames-
masura de ceva. tecatA cu ciuda. Cum se poa-
Aista, aiasta, aictia, aiestea --= te oare, una ca asta ?
Acesta, aceasta, ace§tia, a- Arzuliu arzator, doritor peste
cestea. masura de ceva.
Alble = Matca unui rAu. i Aftern a§ez. MA a§tern pe
covata sau copaie, In care treaba. Ma a§tern pe man
se scalda copiii mici, sau se care sau pe bautura. MA
leagana ca s'adoarma. a§tern pe somn. Cum ti-i a-
Aleg = Se scot In relief diferite §terne aa vei dormi.
flori la tesut. Se aleg co- Astrligaciu = Table de lemn,
voare, §tergare etc. pe care se intinde talpa.
Alint = Desmierd, rasfat pe ci- Alipesc MA prhide somnul.
Dorm u§or. Ma fora somnul.
Alivanta = A cazut alivanta Avan = Stra§nic, cumplit, crud.
(cat e de lung) ; de-a tumba. Badana bidinea de väruit.
Alivenci = Un soiu de placinte
Bahia apa stAtuta, cu mi-
ros greu. Mla§tinife.
moldovene§ti ; fAcute din M- Baiu negatiunea, ba, adica :
ina de papu§of, cernutA prin nu vreau.
sita cea deasa. Se coc in Balcda = o fata mare de trup
cuptior, a§ezate pe frunze §i cam proasta. Lene§a, a
de curechiu (varza). Deasu- bea se urne§te clela pamant.
pra Wr, calde, se pune unt
§i smantana. Foarte gustoase. Balmul = 0 mancare aleasa.
Amandea lute, fuga. E§i a- táraneasca. La stanà se face
Ia-ti talpa§ita. din jintuit (scursura grasa
Amar MuIt de tot. S'a facut din ca§ul dulce framAntat) §l
atata amar de grail. MIA de papu§oiu, fierban-
du-se §i mestecandu-se ca
Anzdnare = Lemne groase, cW- mamaliga. In sat, se pune
plite in patru muchi §1 a§e- smAntana, in Wc de jintita.
zate In picioare, cu un ca- Bálmujite =-- ,,lncurcate", bol-
pat in talpa casei §1 cu ce- mojesc = incurc, amestec
lalt in costoroabe. Intre ele una cu alta.
se pun, unul deasupra celui- Banat = banuiala, vina. SA nu
fait, lemnele de InfundAtura, va fie cu banat.
cari alcatuesc paretii casei. Bdnuese = pripun. Alt inteles:
A mdnd -= Pe maul. A apuca pe Luati, ma rog, §i ospatati §i
maul. A lua repede. nu bdnuifi.
Amir, arnag = Acorn, acu§i. Bárdnesc = Stamen cu tot
Anapoda = Pe dos, cludat. dinadinsnl.
AnTh = A anina, a scale de Bdrbdritd = putina, in forma
ceva, a ataxna. unui bolobocel lungaret, in
Antal = Vas mare de stejar, po- care se.tine branza sau lapte
loboc (boloboc) de pastrat vin acru.
www.digibuc.ro
1.76

Bdrligat = CArligat ; cum e. Burduv = sac de piele in care


coada porcilor, a daprelor. ciobanii bat brânza de oi.
Bdrlog = Vizuina ursului dar Burzuluit = mânios. S'a buzu-
§i locuinta cuiva. luit vremea. S'a bo§umflat.
Ba =intai; ba§ calic, cel intaiu Busta = dau busta, busna, dan
intre calici. nAvalA, nAvAlesc ca la pomand.
Bdtdturd= Firele intrebuintate Colamandros= amestecat, fArà
la tesut sunt de douA feluri : rânduialA, de felurite lucrurit
unele pentru urzeald, altele neregull, harababurA, gdIA-
pentru beitdturd, care se bat gie, treabl tigânedscd.
la tesut, cu vatalele. Callitorie sprdncenatd = cA-
Batdr = barem, mdcar. lAtorie bunA (ironic). CA1A-
Bdzddganie --= arAtare, ciudA- - toile sprâncenatA, cati te-or
tenie, drAcovenie.
Beano = färâ sA §tii bechiu ; intâlni, toti sA te batA
mAcar o boabA. Cdlepe de tort = bAt lung,
Bedreag = butucul, pe care având cloud crAcane la fie-
se croiesc cismele". care din capetele lui, pe care
Benchiu = Semn negrq in frun- se deapAnA ldna toarsA ; da-
te, fäcut cu stupit §i colb cA insA se deapara cânepa,
depe cAlcdiul incAltamintei, atunci se chiamA rA§chitor.
ca sA nu se deoache copiii., Tortul 1-au depAnat (rA§chiet)
Bernevici = Cioareci, imbrd- pe rd§chitor, spre a-1 face
cAminte tArâneascA, in locul cAleape de tort.
pantalonilor. Calic (in Moldova) = sarac,
Bibiluri = HorboticA micA tri- cer§etor. Gol pistol.
unghiularA, care se pune pela Calup = calapodul ciubotaru-
poalele cAme§ilor tArAne§ti. lui : calup de sopon = bucatA
Bindisesc= Nu bindisesc, nu-mi de sApun.
pasA, nu duc grijA de asta. Canavafd = o tesAturA mai de
Bleandd = Ghiont, flea§cA, rând, pentru otrepe.
brânciu, scatoalcA. Cdnepa dracului = porecla
Bleftesc = Abia vorbesc. pArului femeesc.
Blidisi = a-i pAsà, a purta Cdneriu (cânos) = rAu la inimd,
grig. ca §I cdinele.
Bobote = Vorbe§te in bobote, Cdntece sculdfele = cântece la
fArA sA §tie cum e lucrul : auzul cArora fe scoli la joc.
A vorbi in dodii. Cântece sAltArete. -
Bocnd=-. TeapAn de inghet Ciu- Canurd, canuri = lâna sau
botele se udaserA §i apoi in- cânepa rAmasA in piepteni,
ghetaserd. Puteai bocAni in dupd tragerea fuiorului.
ele.
Bongoase = pove§ti hAzo ase' Cap& = capAtul osiei la drute.
palavre, glume. CI:Pan (OpcAun) orn cu ca-
Buc Intr'un buc, lute() clipA. pul de câine, din pove§ti.
Budihace =arAtare, sperietna- Cdptufesc am cAptu§it ni§te
re, matahal A. iepuroi. I-am prins.
Buhul (buh) = Svon ; i se dusese Cdrceie = cârligul de lemn
buhul, mersese vestea, s'a dus sau de fier, cu care se leagA
pomina. tânjala de protap, când se
Buimac zApAcit, bezmetic, injugd 4 sau 6 boi.
Tram, ametit. arnileagd= sAptArnana penui-
Bulicheriu porecla unui cutit timA, inainte de postul mare.
rAu, cioarsA. atinel = Inceti§or, cdt pe ce,
Burduhos r= burtos, bärdAhA- cat p'aci.
nos, umflat. Ceapan = om rAu la inimA.
www.digibuc.ro
177

Clzeji toane, ndbäddi. Cobdit = zdbavnic, slab, bol-


Chersin o covatd scurtd. §1 nAvicios, incet la treabd.
adâncA, pentru pldmddit coca. Cobe = o boald a gdinilor.
Chiclazuri = piatrd verde o- Coblizan = lungdu, ie§it din
trAvitoare, doctorie. rândul copiilor, flAcdu.
Chicotesc = rdd pe ascuns, rad Cocioabd = casA micA §i rea ;
cu haz, de cineva. bujdd, bojdeua.
Chi lug = tuns chilug, pâtid la Cociorbd = uneltd de lemn cu
pieIe. Chilugul cu care se pi- care se trage jdratecul dm
seazd sarea In piud (chiud). cuptor §i... tbagi plAcintele.
Chitneriu = chimir, curea de Coclauri = rdpi prApAstioase,
incins, in care i§i pdstreazd, locuri sAlbatece.
ciobanii mai ales, punga cu Coltar = un mic dulapa§, a§e-
bani §1 chiseaua cu tutun. zat la coltul caselor tardne§ti.
Ciotcd = grAmadd, ca o cioatä Comdnd = banii, vitele §1 lu-
fArà odrasle. Cioatd. crurile trebuincioase la in-
Chiraleisa Kyrie eleison (doam- mormântarea cuiva.
ne milue§te), strigAtul copii- Condcdrie, conocdrie oratie
lor când merg cu preotul la In versuri, ce se roste§te la
ajunul Bobotezei. La ajunul nuntile tArdne§ti.
Crdciunului strigd miiihoho, Condac Scurtd cântare bi-
imitând strigAtul de bucurie sericeascA.
al dobitoacelor, din noaptea . Conet capdt, sfAr§it. I am
când s'a ndscut lisus Hristos. fAcut conetul, sfAr§itul.
Chirandd = Tiganca bdtrand, Conteis = o haind bldnitd tdrd-
femeie ticAloasd. neascA, lungd §i groasA.
Chive' = caltabo§, cartabo§. Corhand = coastd de deal Malt,
Chisleag = Laptele ce rAmâne cu suprafata neregulath, pe
dupd luarea smântânii. care pasc vitele.
Chitcdit = chitit, socotit, care Coropcar = negustor ambulant ;
nu se pripe§te la treabd. coropca = o ladd cu mAr-
Chiud = piuà de bdtut sumanii, furi, care se poartd in spate.
de pisat sare §. a. Tolba§. Marghidan cu mA-
Cieriu = ceair, locul unde pasc runtiuri de vdnzare, care
caii, viteii, mieii, etc. umblà prin sate.
Cihdesc =. bat capul, stAruesc Coscogeme, coscogè, coscoge-
in tot felul, in ruatul capului. mite = Inalt, foarte mare.
Cimotie = rudenie, rubedenie, Cosesc = bat pe cineva rdu,
Cindtuesc = a curAti o pasere il bat, de.1 rup In co§.
pe dinlduntru, aruncându-I Cosolind ovAz cosit de verde,
matele afará i tdindu-o bu- pentrn a-1 face fan.
cdti. De asemenea un pe§te. Costoroabe = bârne late §1
Cioancd = pipd, lulea ; se zice groase, a§ezate pe capetele
§1 la vaca cu un corn rupt. grinzilor casei ; In ele se prind
Ciosmoli = a se svärcoli, scar- cdpriorii.
pinându-se. Cotarld porecld data câini-
Cisluesc = pun la cale ceva, potae, prig.
stau la disld. Cotruld = covru, unde stau, de
Ciucur = plin ciucur de rdie, obiceiu, mdtele §i copiii.
pIM de raie peste tot trupul, Cuibeirit = desprins sA steie nu-
ciucure la perdele etc. mai in cask ca gdina in cuibar.
Clout = cioc, plisc de paseri. Culeser (Culiser)= bdt cu care
Mai moaie-ti clontul, mai se mestecA mdmdliga, Metes-
moaie-ti gura (leoarba). feu, fAcAlet.
www.digibuc.ro
- 178 -
Calla -= vas de lemn, in care Gabuesc = gabjesc, pui maim
ciobanii mulg oile. pe cineva. li dai un frecu§.
Desägetritá = care umbla cu Geivozdit ingramadit, ghe-
desagii in spate, dupg. capatat. muit, stramtorat..
Dichiciu (galeant) = o custura Gherghiriu = camara boltita,
de lemn, cu care se fac flo- unde taranii pastreaza lucruri
rile pe talpl. mai de pret.
Dichiu = ingrijitor, econom la Ghibeicesc (a ghibaci) = A drege
manastire, administrator. ceva stricat ; ghibaci = istel.
Dihai = mai dihai, mai ceva, Ghibirdic Om mic de stat,
mai abitir. copil neastamparat.
Deavolna = deajuns, dindestul. GhiduFie --= comicarie, cara-
Dimerlie = masura veche de ca- ghiozlac.
pacitate pentru cereale, ba- Glzigosesc indes unul peste
nita. altul, batandu-i ; bat pe In-
Dinfäritut darea ce, se zice, fundate pe cineva.
cà plateau crestinii unui turc, Ghijoagei = porecla pentru caii
fiindcl §i-a ostenit dintii,man- batrani si slabi.
cand in casa lor. Mint --= un instrument de lemn,
Discotorosesc (ma) = ma disco- in forma nasului de orn, cu
torosesc, ma scap de cineva care selage§te = cisma.
sau de ceva. Ghiol = baltoagä, apa adancii.
Dobalez = te-oiu dobeala eu, Ghiotura (cul cu nemiluita,
te-oiu bate la spinare, t'oiu fara masura.
veni de hac. Gig, pl. giguri = pänura de su-
Dollot = rabuiala, pacura cu mani. Un gig de surnani este
care-§i ung ciubotele taranii. o roata sau un val, ca de
Draguf = a ajunge dragus le 60 WO metri. In Ardeal vig.
ails, a ajunge sa te rogi de Pentru panza se intrebuin-
mine sau de cineva. teaza cuvintele. val, veilellue,
Drele Bureti ce cresc pe lemn veiiug. Sumanul e sau lain
§1 deci si pe podelele umede (cenu§iu) sau negru, facut din
dela casa. aI doilea rand de tunsoare,
Dric = dricul iarmarocultii, mij- care se chiama : land de noa-
bocul balciului. Dricul caru- ten, adeca de la oaia din al
lui, dric de transportat mortii. doilea an.
Dubai?"' argäseala. Porecla Glagore = minte, pricepere, is-
pentru vitele moi §i lene§e. tetitne.
Dugliq = soinnoros, lene§. Ii Gligan = orn mare §i prosto-
place a face treaba ca §i cái- Ian. Cat minti-i gliganul.
nelui a linge sare. Grebei nos = ghebos, cocosat.
Dulanzei = manta lunga de pus Grobian = mojic, necioplit.
in spate. Gubav= slabanog, bolnavicios,
Duman = numele boulai Mat galbagios la fata.
Dumineca. Guleaiu chef, petrecanie cu
Duscä -= Bea de du§ca. Bea, bautura mina §i altele.
farà sa se räsufle. Hcibäuca = a umbla habäuca,
Enache (Ene) = I-a venit somn, a umbla creanga, razna.
i-a venit mo§ Ene pela gene. Hcibuc bucatà dintr'o haina,
Fac = li fac felul, 11 omor. a rupe habuc, a rupe bucati.
Felegunsul = porecla, pentru Hac i-a veni de hac, 11 tine
cei tunsi pi ea mic. in frau, ii va face capatul, 11
Fräsinel =sA umblati ca frunza va omorl.
frasinelului ; sä umblati crean- Hälesc Manancä repede si
ga, hoinari. cam pe ascuns. Halesc mingea.
www.digibuc.ro
- 179 -
Hangul= A acompania pe cineva. Lodbd = despicAturd mare de
A-i da vant, li tii hangul. lemn.
Hapsin= lacorn, rdutdcios. Mocaf ale = neajunsuri, neca-
Heirars (hdra§c) = Cuvântul je- zuri.
rarh schimonisit. Mezii pdresli = jumdtatea
Harchind = bucatd, harchind postului mare. Se numArd
de sldnind, o bucatd mare. oudle.
Rârsit = rdutticios, zgarc it, avar. Mezin --= copilul cel mic la pa-
Ildrsoaga= troscot, barbd lungd rinti, prâslea.
§1 incalcitd. Michidutti = drdcu§or ; se zice
Hdrsti -=1 hâtIti câte-un colac, §i de copiii neastâmpArati.
hap ! §tergem câte un colac. Mijoarca = joc de copii, de-a
Hand = mai multe piei im- mijoarca, de-a prinsul. In Ar-
pAturite, cu cari se large§te deal, de-a mija.
cdputa cismei. Mitoc, metoc = Schit in oraq,
Ildtru = de§tept, ajuns de cap. unde gAzduesc cAlugdrii sau
Havaled, havalèle = biruri, clad cAlugAritele unei mândstiri
boere§ti, podvezi ; astdzi, ne- Moare = Zamil de varzd (cu-
voi zilnice rechiu murat) sau de castra-
Haznd = vistierie, tezaur de veti murati. Fire, toand, ca-
bani. Hasna de apii. racterul cuiva
Heiu, heiuri = acarete, casa §i Moartá'n pdpusoi --= TAceti ca
toate heiurile dimprejurul ei. chiticul. Las-o moartd'n pa-
IThlbert == las pe mine. Om pusoi, las-o uitatd ; nu te mai
is eu I $tiu ce sd fac. osteni sd descoperi adevdrul.
Hélge = alb cum e helgea, alb A tdcea, ca porcu'n pdpu§oi.
ca zdpada, cum ii ghiocul Moglan Mojic, grosolan §i'n
lucru rdu, stricat, hâr- de ob§tie, prost la minte.
bu;t. Motocei = un fel de ghemu-
Hojma = mereu, infr'una, fArd §o are, canafi.
contenire. Musclzea,(mu§tea)=Uneltd cis-
Hojmaltiu -= om inalt, lung. mdreascd, cu care se a§eazd
Hostler =--- Rdmd§ita neagrA, calupul, se bate talpa §i se
din fagurii stor§i de miere §i neteze§te pielea.
de ceara, prin incdlzire. Isloaten, noateni = lânA tunsd
Hustis = o monedd veche de in al doilea an depe oi. In
90 parale, ca §1 sorocovatul anul IntAi se cheamd : mite.
(sfantul). Ocnitti = firidA (bortd), la so-
lcusar (icosar) = monedd tur- bele tArdne§ti.
ceased de argint, 20 lei vechi. Otdnjesc Ologesc sau chin-
Inc, pl. incuri, incote = sbur- tesc pe cineva.
dAciune, hârjoneald, rasete. ()tic =lopAtica de curAtit brdz-
Incaltea == incai. darul plugului la arat.
Irmilic monedd turceascd de Otrocol= fac târcol, turburare.
14 lei vechi. Paidle = a da paiele copiilor,
fulfd un fel de cremA de a le dal vânt, a le primi
post, fAcutd din samântd de obrAzniciile.
canepd, pisatd §i fiartd. SA Palancd = cânepa, trântitä
pune peste turte ce se fac In toatd palanca la pdmânt,
Moldova, la ajunul CrAciu- cAlcatd, pdtulità.
nului §1 a Bobotezei. Parimii Extrase din V. T.
Leoarbd (lioarbd) = porecld (Facere §i Intelepciunea lui
pentru gurd (flioarcd). A leor- Solomon), care se citesc la
bdi, a vorbi prostii (pe Vecerniea sdrbdtorilor mari.
câmp). Pasd = mai pasd de dA ochii
www.digibuc.ro
180

cu matu§a, mai indrasne§te. cum II sucala, repede. Sued-


Pascd, (poa§c5.)= tutun prost ; lese = starui pentru a capata
mahorca. ceva. Bat capul cuiva.
Paslesc = o iau la sänatoasa, $upuresc (a se §upuri)
fug, o §terpelesc. strecor, ma furi§ez.
Pepteinusi, fo§alai = Unelta de Tabacioc tutun, poa§ca.
descâlcit lana Taftd = Neted ca matasa, pe-
Poala Sdntei-Meiriei=o planta deplin.
frumos mirositoare, cu care Tencusd Joe de copii, cu Ufl
se freaca stupii albinelor când cutita§, care se infige in pa-
se prind roii. mânt.
Poard = nu te pune'n poara Tapanjele (tapangea) = palme
cu lumea, nu te pune rau. date la spinare, mai ales co-
Pbgan urit §1 murdar. piilor când fac ghidu§ii.
Pogheazuri, Podgheazuri Cete Tigoare = putoare. Porecla de-
de oameni cari umbla dupa ocara, celor
prada. A umbla In podghea- Traftoloagd carte veche,
zuri A umbla haimana. tarfaloaga, ce-i cad foile.
Poghibale (pughibale) = f iinte Trataji trataji sau trata§i,
inrautatite, dispretuite. numiti §i tratage,au fost cea
Posmagi paine uscata, pes- MUM carte incepatoare. Se
meti. incepeau cu cruce ajuta.
Prujiturl glume, fleacuri ; Tureatcd = partea ciubotei,.
vorbe de claca. care Invale§te piciorul dela
Puricale= tot felul de fructe ; glezne Ora la genunchi.
mere, pere, etc. Turture mere turture, mere
Ratos = han, arciuma. acrisoare. Sau §i ni§te pasa-
Rohatcd = bariera (la intrarea ruici de pane, care se pun in
iii ora§). pomul de pe colacii mortului.
Sclifosesc plang in sila. Scli- Turturi = ghiata prinsa de
fosala, plânset prefacut. musteti §i barba, iarna cand
Scroambe ciubote largi, us- e ger.
cate ì rale.
Sgtitie =-- se zice in Moldova Vidmd = vrajitoare batrana,
unei copile neastamparate, dracoaica, strigoaica.
dar istete. *trengarita. Zdmordsc (mA) = imi prind
$parlesc = am par lit-o la pofta, imi tin 'zilele, de azi
balta, am fugit la scaldat. pe maine.
Staniste= locul unde se aduna Zamparagii flacaii ce-§i trec
vitele in popas. vremea mai mult cu somnul
$tioalnd = loc adânc, in albia §1 lenea. Oameni de nitnica,.
unui rau. muera tici.
Sucald = unealta de depanat Zdplaz gard, uluci Waite pe,
batatura pe tevi. Merge stalpi de stejari.

NOTA. In vara anului 1938 am vizitat casa unde s'a näscut


Ion Creangd in Humule§ti, azi o mahala a târgului Neamt. Casa
taraneasca, cu 5-6 odai §1 iatace ; sobá mare, cu vatra larga de fiert
oalele §i cu polite de lemn, cuptor cu ocnita (firida). Nu prea inalta,
dar incapatoare. Bucataria de vara langa poarta de intrare in ograda.
Are loc larg prin prejur cu arbori fructiferi §i grädina de zarzavat §i.
flori. 0 stapane§te un urma§ a familiei lui Creanga, gospodar cu sotie
§1 copiii, Anton Clziorpec. Liceul de baeti din Sighipara a pus o les-
pede de marmora alba pe peretele din dos.
www.digibuc.ro
TABLA DE MATERIE
1. Prefatä p. 3 11
2. Prefatd scrisd de L Creanget la opera sa 11
3. Fragment de autobiografie (neterminatd) 11 12
4. Amintiri din copildrie. I ,, 13 27
5. . . II . . . " 28 45
6. . r III ,, 46 66
7.
.1

/I
ri " 67 73
8. Popa Duhu " 74 79
9. Mos Ion Roatä si Unirea " 80 83
10. Mos Ion Roatd si Von Cuza " 83 87
11. Calicul dela Talpalari " 87 89
12 Mos Nichifor Cotcariul ,, 89-103
13. Povesti. Fata Babei si fata mosneagului 103-108
14. ., Soacra cu trei nurori P/ 108-114
15. Capra cu trei iezi . " 115-121
16. ,, DAnild Prepeleac II 122-132
17. ., Punguta cu doi bani . 132-136
18. " Ivan Turbincd " 136 148
19. Povestea unui om lenes ,, 149-150
20. " Fdt-Frumos Fiul Epei X 150 160
21. Diverse. Acul si Barosul 161-162
22. .. Prostia omeneasca , 163-165
23. ,, Ursul päcälit de vulpe 166-167
24. 11 Inul si cdmesa 167-169
25. " Temeile lenese dela tara au can-
tecul acesta ), 169
26. ,, Oltenii In Iasi " 169
27. " Satirice " 170
28. ,, and eram In floarea mea . " 170
29. ,, Misiunea preotului la sate . . " 170-174
30. " Thlinäcirea unor cuvinte putin
obisnuite 175-180
www.digibuc.ro
LUCRARI P,UBLICATE CA PREOT
1. NaturA $i Dumnezeu. Conferinta tinutd la societ. stud. in teolo-
gie, publicatd in ziarul Vocea Bisericii". I, (Nr. 10-15 si 22-22) Buc. 1894.
2. Raportul intre MoralA i Drept. Conferinta publicatd in
ziarul Vocea Bisericii". II, (Nr. 6-9, Bucuresti, 1895.
3. Rudenia $1 afinitatea ca impediment la cAsAtorie, in dr. ro-
man, roman qi bisericesc. Tezd de licenta in teologie. TipArita cu
ajutorul Fundatiei Universitare Carol I". - Bucuresti, 1897.
4. Teologul, ziar bisericesc, in colaborare cu mai multi colegi.
Redactia §i Administratia la domiciliul sàu, str. sf. Ionicd 13. Buc. 1897.
5. Conpendiu de drept bisericesc al Bisericii ortodoxe romdne
in comparatie cu celelalte confesiuni. Bucuresti, 1898.
6. Istoria Bisericil române, dela crestinarea Românilor §i pand
in ziva de astdzi (In litografie). Bucuresti, 1898.
7. Biserica Aromânilor, in revista Scoala §i Biserica" II, 1900
§i Consolatorul", II. - Bucure§ti, 1900.
8. Mitropolia Proilaviei, in rev. : coala si Biserica". Bhc. 1904.
9. Notite istorice asupra bisericii sf. Voevozi" din Bucuresti.
Tiprirità cu cheltuiala primdriei capitalei. Bucure§ti, 1904.
10. Satul Sducestilor (jud. Bacdu), in revista : In ore libere"
(Nr. 4-6.. - Bacdu, 1905.
11. Infiintarea capelei române din Paris.- Arhimandritul lo-
safat Snagoveanu. Bucuresti, 1913.
12. Metoda de predare a religiunii in $coalele secundare.
Bucuresti, 1913. Pr. 30 lei.
13. Biserica româneasch din Basarabia. Buc. 1914. Pr. 25 lei.
14. Inarmarea sufleteascA a ostasului român, in colaborare
cu Icon. C. Nazarie. Editia I. 1917, Bitrlad si editia II-a 1918, Iasi.
15. Scrisori din calea spre Egypt si Palestina, publicate in
ziarul Crucea". Bucuresti, 1926.
16. Un paraclis românesc la lerusalim, in revista : Biserica
ortodoxd romdnA", 1926 si 1927, p. 560-561.
17. Patriarhatele Bisericii ortodoxe. Tezrt de doctorat in
Teologie". Bucuresti 1926.
18. Geneza demnitAtii patriarhale i patriarhatele Bisericii
ortodoxe. Bucuresti, 1926. Pr 50 lei.
19. Popa Sapcâ. O fatd bisericeascA revolutionarrt dela 1848,
in ziarul Crucea-, 1926.
20. Patriarhatul Romani& si chemarea lui in viitor. Buc.
1926. Pr. 10 lei.
21. Capela rornineascA din Lip3ca. In revista Biserica orto-
doxrt romAnd` lye lunile: lulie-August, Bucuresti, 1927.
22. Sz.Tisori din strAinAtate. Din calea spre Sf. Monte Athos",
in ziarul Crucea". Bucuresti, 1928.
23. Capela româneasa. din Baden-Baden. Bucuresti, 1928.
Extrasa §1 in brosurd. Pr. 25 lei.
24. Mergfind invAtati toate neamurile... Bucuresti, 1928.
25. Arhim. Nichifor Iliescu (Sprâncean5), in rev. Biserica
ortodoxrt romdtirt" pe lanuarie §i Noemvrie, 1928.
26. Dezastrele cutremurilor de pâmânt in Tara sfântA
rAsArit, in rev. Biserica ortodoxri romAnd" pe Mai, 1927.
27. Biserici românesti din Lemberg (Lwow), in revista : Bi-
serica ortodoxA romAnA", pe lunie 1928.
28. leromonahul Anania Melega, in revista : Biserica ortodoxA
romdnA", pe lanuarie 1929.
29. Capela româneascA din Viena. Bucuresti, 1929
30. Legislatia Bisericei ortodoxe. Jurisprudente, in rev. Bi-
serica ortodoxrt romdnd", pe Aprilie 1929.
31. Rolul $i insemnAtatea Consistnriului spiritual Central, in
www.digibuc.ro
promovarea justitiei bisericesti, Jurisprudente, in revista : Biserica
ortodoxrt romilnA" pe Noemvrie 1929.
LUCRARI PUBLICA-TE CA ARHIEREU
32. Biserica ortodoxft a Jugoslaviei, in revista : Biserica orto-
doxA romând", pe lulie-August, 1929. - Publicata ca preot.
33. Biserica ortodoxi Albanezti, in rev. Biserica ortodoxA
romAnA", pe Februarie si Martie. 1933.
34. Arhim. Veniamin Ciitulescu, in rev. Biserica ortodoxA
romând", pe Aprilie, 1930.
35. Episcopia Strehaii, In rev. Biserica ortodoxA romInA", pe
Iu lie si Algust, 1930.
36. Szolile catihetice din Eparhia Hu§ilor, in rev. Biserica
ortodoxA romAnd", pe lunile : Octomvrie, Noemvrie si Decemvrie, 1930.
37. Sofronie Viirnav, in revista Biserica ortodoxA romAnA" pe
Februarie-Aprilie 1931. ExtrasA si in brosurA. Pretul
38. Istoria mitropoliei Proilaviei, in rev. Biserica ortodoxA
romAnd", pe lunile: Mai, Septemvrie si Octomvrie, 1931.
39. Nicolae lorga, fata cu neamul românesc qi Biserica strd-
mo$eascii, in rev. Biserica ortodoxA romAnA", pe Nov. §i Dec , 1931.
40. Vechea episcopie a Hotinului, in revista Biserica orto-
doxd romanA", pe Ianuarie-Noemvrie, 1932. ExtrasA §i in brosurd
41. Eplscopul Melchisedec, ca scolar in seminarul dela Sucola,
in rev. Biserica ortodoxA romAnA", pe Mai, 1932.
42. Schitul Rafaila-Vaslui. In: Buletinul episcopiei Husilor, pe
lunile: Iulie-August, 1932.
43. Din corespondentele lui Melchisedek, ca delegat de minister
la scoalele din Basarabia sudicd, Bdrlad, Tecuci fi Galafi. In : Bu-
letinul episcopiei Husilor, pe Februarie-Martie, 1933.
44. Arhimandritul Melchisedek, profesor §i rector al Semi-
narulut din Hu$i, 1856. In Buletinul episcopiei Husilor pe Mai 1933.
45. Schitul de maici Golgota (Vaslui) in revista : Billetinul
Episcopiei Hufilor, IX 1933, No. 13.
46. Prohodul Domnului §1 Mintuitorului nostru lisus Hristos.
Ed. I-II, Husi, 1932-1933.
47. Infiintarea seminarului din Hu§i, in revista: Buletinul
Episcopiei Husilor X, 1934 No. 1.
48. Viata sfintei mucenite Chiriarchi. Husi, 1934.
49. Localul seminarului din Hu§i, in Buletinul episcopiei Hu-
silor, IX 1933. No. 10.
50. Schitut Miline§ti (Vaslui), in revista : Buletinul Episcopiei
Husilor, Fevruarie. 1934.
51. Harta Eparhiei Hu§ilor. 1931.
52. Schitul Hu§i, in rev. Cronica Husilor". Hi si, 1935. No. 3;
53. Metoacele Episcopiei Husilor, in rev. Cronica Husilor.
5, Husi. No. 4, p. 107-117.
54. Buletinul Episcopiei Hu§ilor pe 1932-Martie 1935.
55. Mergind invätati toate neamurile- Editia II Buc. 1935.
56. Momente din viafa $i activitatea lui Melchisedek, intre
(411, ii 1856-1861. - Bucuresti 1936.
57. Istoria mitropoliei Proilaviei (BrAilei) si a vechii episco-
F i a Hotinului. Bucuresti. 1936.
58. Arhiereii vicari in Biseri, a ortodoxA romfineascA. Vicarii
hiepiscopiei Bucure§tilor, mitropoliei Ungro-Vlahiei si patriarhiei m-
ane. Bucuresti. 1137.
59. L'église orthodoxe roumaine de Paris. 1937
60. Biserica ortodoxil româneasci din America. Bucuresti 1937.
61. Ion Creangi la 100 de ani dela nasterea lui (1837 - 1937).
Tip. Sf. ManAstiri Cernica-Ilfov
www.digibuc.ro
,PRETUL 70 LEI..