C 4 Morbiditate - BT .BNT

Morbiditate.
Bolile tra s isi ile și

netransmisibile ca probleme de
să ătate pu li ă.
Curs Studenti anul V,

Facultatea de Medicină
Dis ipli a de Să ătate Pu li ă și
Management
UMF Carol Davila Bu urești
An univesitar 2017-2018
Morbiditatea
 Morbiditatea, în termeni simpli, se referă la nivelul de
oală și de invaliditate caracteristic unei populații.
 În mod tradițio al, spe ialiștii s-au concentrat asupra
impactului pe care îl are mortalitatea (rezultatul final al
or idității asupra populațiilor și numai în ultimii ani
odată cu reșterea spera ței de viață , accentul s-a
deplasat mai mult în dire ția morbidității.
 Profilul de morbiditate al unei populații poate fi tradus în
nevoi de servicii medicale și stă la baza pla ifi ării de
servicii medicale.
 Distri uția morbidității afe tează, în mod dinamic,
caracteristicile de mortalitate ale populației și o poziția
de ografi ă viitoare a acesteia.
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureşti
Defini ii
 Morbiditatea reprezi tă fe o e ul de asă al
î ol ăvirilor apărute î tr-o populaţie defi ită, î tr-o
a u ită perioadă de ti p, î ge eral u a ale daristi .
 Evenimentul consemnat este apariţia/preze ța bolii,

defi ită a odifi area stării de să ătate, adi ă a stării de
bine fizic, psihic şi social pe care aceasta o presupune -
a se ța să ătății .
 U itatea statisti ă de o servare este î ol ăvirea”, sau
î a ordarea lo gitudi ală, persoa a ol avă.

Populatie la
risc
Cazuri
existente
Decese,
vindecări,
etc.
Dupa Principles of Epidemiology for Public Health (EPID600), Victor J. Schoenbach, Department of 4
Epidemiology, Gillings School of Global Public Health,University of North Carolina
Concepte relevante
Există ai ulți ter e i are des riu a se ța să ătății :
Deficiență - orice pierdere sau anomalie a structurii sau a
fu ției psihologi e, fiziologi e sau a ato i e;
Incapacitate (dizabilitate) - o restri ție sau lipsă a apa ității
de a efectua o activitate în mod sau în intervalul considerat
or al pe tru o fii ță u a ă;
Handicap - un dezavantaj pentru un anumit individ, care
rezultă di tr-o defi ie ță sau incapacitate, are li itează
sau î piedi ă î depli irea u ui rol or al î fu ție de
vârstă, sex și fa torii so iali și ulturali pe tru a el i divid.

Criteriile utilizate pentru
caracterizarea bolilor
 preze ţa olii
 u ărul de oli are se găses la o persoa ă
 fre ve ţa olii la u grup di populaţie
 gravitatea bolii
 i pa tul asupra să ătăţii
Î adrarea g osologi ă el ai fre ve t utilizată este ICD 10 -

clasifi area OMS a olilor are pu e a e t pe auza olilor şi
organul atins), dar există u eroase alte lasifi ări după
riterii psihiatri e, si pto e, defi ie ţe, i apa itate .
Disciplina de Sanatate Publica si Management,

Studiul or idității
• Prezi tă i porta ţă pentru:
 Ela orarea şi i ple e tarea ăsurilor de preve ţie
 Controlul bolilor într-o populaţie
 Pla ifi area î grijirilor de să ătate
 Cer etarea etiologiei şi ta loului li i al olii
 Estimarea impactului social şi economic asociat bolilor.
• Măsurarea or idităţii într-o populaţie tre uie să ţi ă o t de

ur ătoarele ele e te:
- olile su t u o ept di a i şi evolutiv
- separarea să ătăţii de oală u este uşoară
- u fe o e or id poate fi o servat şi i terpretat diferit de
bolnavi sau de profesioniști di spe ialități distincte.
Morbiditatea – particularită i
Înregistrarea morbidităţii este puternic influenţat de:
 Accesibilitatea serviciilor medicale
 Calitatea serviciilor medicale
 Performan a diagnosticului
 Corectitudinea codific rii
 Adresabilitatea popula iei.
Evoluţia bolii poate fi c tre:

 vindecare,
 cronicizare,
 complicaţii (incapacitate, handicap, etc.),
 Deces. Catedra de Sanatate Publica si Management,

Documentele purtătoare de
informaţii
Documente medicale curente:
• registrul de o sultaţii
• fişa edi ală
• foaia de o servaţie
• registrele de pa ie ţi
I for aţiile furnizate de:

• sistemele de monitorizare şi supraveghere,
• anchetele şi studiile special concepute pentru analiza
anumitor aspecte ale fenomenului.

Tipuri de morbiditate
Clasi su t des rise ur ătoarele tipuri de or iditate:
 Reală – totalitatea azurilor de oală existe te la ivelul u ei
o u ităţi.
 Diag osti a ilă – cazurile diagnosticabile cu probele care
există î preze t.
 Auto-per epută resi ţită – refle tă starea de să ătate
per epută de i divid.
 O ie tivă – este ea ăsura ilă prin anchete epidemiologice
siste ati e utilizâ d i stru e te de ăsură sta dardizate
De multe ori, la nivelul individului sunt posibile asocieri de
mai multe boli, fenomen numit comorbiditate.

Tipuri de morbiditate (2)
MORBIDITATE REALĂ
MORBIDITATE
DIAGNOSTICABILĂ
MORBIDITATE Cu os ută
la nivelul
DIAGNOSTICATĂ populației

Măsurarea morbidită ii
observate
 Abordare transversal (un an calendaristic)
 Abordare longitudinal (o cohorta sau o

genera ie)

Abordări în măsurarea morbidită ii
observate
 În func ie de debut
- Cazuri noi – inciden a
- Cazuri noi+vechi – prevalen a
 În func ie de gravitate
- Morbiditate cu incapacitate temporar de munc (ITM)
- Morbiditate cu invaliditate
- Morbiditate spitalizat
- Mortalitate pe cauze medicale (cazul de îmboln vire
care determin decesul).
Incidenţa îmbolnǎvirilor
 Definiţie: fe o e ul apariţiei azurilor oi de
oalǎ î tr-o populaţie defi itǎ şi î tr-o perioadǎ
defi itǎ de ti p.
 Unitatea de observare: azul nou de oalǎ - cazul

de oalǎ diag osti atǎ, înregistrat pentru prima
datǎ la a eeaşi persoa ǎ i difere t de o e tul
apariţiei se elor li i e sau odifi ărilor
paraclinice.
Mǎsurarea fenomenului
 În abordare transversală a fenomenului (an

calendaristic):
 Indicatori de intensitate (frecvenţǎ) – rate care mǎsoarǎ
frecvenţa de apariţie a cazurilor noi în toatǎ populaţia luatǎ în
studiu sau în subpopulaţii.
 Indicatori de structurǎ (ponderi, proporţii) – structura
cazurilor noi în funcţie de o serie de caracteristici (vârstǎ, sex,
mediu social, cauzǎ etc).
 În abordarea longitudinalǎ a fenomenului:

 rata cumulativǎ a incidenţei
 rata medie a incidenţei (densitatea de incidenţǎ)
Factori care influen ează
inciden a
 Modificarea stilului de via
 Modificarea virulen ei factorilor incrimina i în producerea
bolii
 Apari ia unor noi determinan i ai bolii
 Eficacitatea interven iilor de prevenire
 Evolu ia temporal a bolii
 Apari ia unor noi metode de diagnostic
 Modific ri în structura pe grupe de vârst a popula iei
 Modific ri în clasificarea bolilor
 Migra ia.
Prevalen a
Prevale ţa → fre ve ţa azurilor de oală existe te (cazuri noi
şi ve hi de oală într-o populaţie la u o e t dat (prevalenţa
de moment) sau într-o perioadă (prevalenţa de perioadă).
 Unitatea de observare → azul de oală ou sau ve hi .

 Prevale ţa este utilă ai ales în studiul bolilor cronice
 Supravieţuirii
 Poverii bolilor
Rata de prevale ţă depi de de două o po e te: i ide ţa olii şi

durata bolii.
Rata de prevale ţă = Rata de i ide ţă * Durata olii
Factorii care influen ează
prevalen a
• Apariția de cazuri noi de boală

• Creșterea efectelor terapeutice • Scurtarea duratei bolii
dar fără vindecare • Reducerea i ide ţei
• Durata mare a bolii • Creșterea ratei de
• Îmbunătățirea facilităților de vindecare a cazurilor
diagnostic • Rata î altă a fatalităţii
• Îmbătrânirea populației asociate bolii
• Creșterea duratei medii a vieții • Emigrarea cazurilor.
• Imigrarea bolnavilor
• Emigrarea persoanelor
sănătoase.

Morbiditate - în func ie de consecin e
 Reflect doar îmboln virile care au produs incapacitate de diverse
tipuri şi gravit ţi. Astfel acesta poate fi:
Morbiditate cu incapacitate temporară de muncă (ITM) .
 Sursa informaţiilor o constituie certificatul de concediu medical
iar unitatea de observare este certificatul medical iniţial
Morbiditate cu invaliditate – se refer la bolile grave care produc
afectarea severă şi nereversibilă a capacităţilor funcţionale ale
individului.
 Sursa de informaţii o constituie decizia de pensionare pe caz de
boală.
Morbiditate spitalizată - frecvenţa îmbolnǎvirilor care determinǎ

spitalizarea bolnavilor
 Sursa de informaţii o constituie raportarea spitalelor (diagnosticul
principal la externare)
Bolile transmisibile i
netransmisibile
Disciplina de S n tate Public i Management, 20

UMF "Carol Davla" Bucureşti
inta interven iilor de sănătate publică
S n tatea Public - tiin a i arta de
• a preveni boala 1.PREVENIRE

1
2.
• a prelungi via a SUPRAVEGHERE
2
cazuri
• a promova 3. PROMOVAREA
3 s n tatea COMPORTAMENTELOR
SANATOASE
prin efortul organizat al societății

(Acheson 1988)
Ce este o problemă de sănătate
publică?
Resurse
disponibile Nevoi de
pentru s n tate
CONDITIA PREVALENTA
sastisfacerea
SE POATE CONDI IEI nevoilor
PREVENI? (B/FR)
?
IMPACTUL EXIST
INTERVEN II?
ASUPRA TRATAMENT
INDIVIDULUI DISPONOIBIL
IMPACTUL
ASUPRA
SOCIET II

Boli transmisibile i boli
netransmisibile
 Evaluarea comprehensiv a poverii bolii – Global burden
of disease - Studiu al B ncii Mondiale1990
 Indicatorul DALY - m suratoare a st rii de s n tate a
popula iei care combină informa ii despre mortalitate
i informa ii despre condi ii non-fatale
 DALY - ani de via ajusta i prin dizabilitate – disability
adjusted life years
 DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost due
to Disability )
 Speran a de via ă fără dizabilitate /Healthy Life Years
 Ani de via ă sănătoasă- Years of Healthy Life
Sursa informaților:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina
Evoluţia HLY la bărbaţi, în România şi UE
HLY B Ro 2015= 59 HLY B max UE 2015= 72.6 HLY B min UE 2015= 51.8
Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

Evoluţia HLY la femei, în România şi UE
LY F Ro2015=59,4 LY F max UE 2015=74.6 LY F min ue UE2015=54.1

DALY= disability adjusted life years
 DALY - ani de via ajusta i prin dizabilitate
 1 DALY = 1 an de via s n toas pierdut
 Suma DALY pentru o popula ie – m sur toare a

diferen ei dintre actuala stare de s n tate a popula iei
i situa ia ideal a s n t ii (întreaga popula ie tr ie te
pân la vârste avansate, f r boal i dizabilitate)
 DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost

due to Disability )
Sursa informatiilor: WHO , Health statistics and information system
Ratele DALY la 100.000 persoane
standardizate, pe categorii de cauze,
România, 2010

DALY pe cauze la femei, DALY pe cauze la
România 2010 bărbaţi, România 2010

BOLILE TRANSMISIBILE (BT)

BT – caracteristici
 Cauzate de micro-organisme patogene (viru i, bacterii,
parazi i, fungi) care se transmit de la om la om prin aer,
ap , produse alimentare, etc.
 La nivel mondial se fac eforturi pentru a controla aceste
boli, prin m suri de s n tate public (vaccin ri, sanita ie,
etc.), dar ele reprezint înc o important povar a bolilor
(estimare OMS - în 2020 vor ajunge la 22% din DALY)
 Noi boli transmisibile apar (ex: ebola), unele vechi reapar,
în contextul schimb rilor sociale i de mediu
 Exist metode epidemiologice de prevenire, supraveghere
i control pentru multe dintre BT.
Defini ii
 Epidemia – apari ia unei boli într-un teritoriu cu o
frecven superioar frecven ei a teptate
Nr. de cazuri care indic prezen a unei epidemii variaz în func ie de:
 natura agentului infec ios,
 m rimea popula iei receptive,
 existen a unor expuneri anterioare,
 timpul i locul apari iei expunerii.
 Endemia – boala care este de obicei prezent într-o

regiune sau la o popula ie, cu o inciden relativ mare
comparativ cu alte popula ii (ex. malaria).
 Pandemia – o epidemie care cuprinde un teritoriu mai
larg (cel pu in 2 continente).
Disciplina de Sănătate Publică și 31
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Categorii de BT considerate
probleme de SP în România
 Tuberculoza Importate:
 Infec ia HIV/SIDA  Infec ia cu virusul West-Nile
 Boli cu transmitere  Infec ia cu virus Zika
sexual  Ebola
 Hepatitele virale
 Rujeola

Tuberculoza – problema de SP
România
 RO- Regiune endemic
 Progrese în sc derea inciden ei,
dar:
 15.195 cazuri (2015) reprezint
24% din totalul de la nivel UE
 Inciden a de 6 ori mai mare
decât media UE
 68% cazuri - masculin
 Rate mari pentru adul i – pop. 66,64
activa
 Program na ional de
supraveghere, diagnostic i 11,37
tratament,
 Problema aderen a la program
Sursa: Health for all, 2017
 MDR TB
33
Disciplina de Sănătate Publică și Management,
Infecţia HIV/SIDA
 România - context particular legat de infec ia HIV:
nr mare cazuri detectate la copii i nou-n scu i (1987-1991)
 O creştere a num rului cazurilor de HIV s-a înregistrat pân
în 2010
 num rul total cumulativ de cazuri de HIV i SIDA
înregistrate, începând cu anul 1985 – iunie 2017, a fost
22520
 In perioada 1985-2017 s-au înregistrat 7163 decese
datorate SIDA
 iunie 2017, un num r de 14655 persoane cu HIV/SIDA
erau în via .
Disciplina de Sănătate Publică și Management, 34

5,85
3,55

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 35

Boli cu transmitere sexuală (BTS)
 Sifilis
 Chlamidia
 Infec ia gonococic
 Altele
 Program na ional de s n tate

 Testare gratuit
 Tratament
 Educa ie sanitar – comportament sexual
Disciplina de Sănătate Publică și 36
Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Hepatitele virale
 Hepatita cu virus A – inciden a mai mare decât media UE
(aproape dubl ), vaccinare (în caz de inunda ii)
 Hepatita cu virus B - zon endemic , vaccinarea nou-n scu ilor,

- risc cronicizare (10% adul i, 25-90% copii),
- risc carcinom hepatic.
Grupuri risc Hep B:
Grupuri risc Hep B:
 consumatorii de droguri intravenoase,
 nou-n scuţii din mame
 persoanele care fac acupunctur sau
infectate,
tatuaje,
 copiii din colectivit ţi,
 persoane care tr iesc sau c l toresc în
 lucratorii din s n tate,
zone endemice,
 dializaţii,
 persoane cu mai mulţi parteneri sexuali/
homosexuali.

Rujeola
 19000 cazuri noi în regiunea EU/EEA în 2017 (ianuarie-
oct 2017), 44 decese
 7570 cazuri noi în Romania – cel mai mare num r de

cazuri!, urmat de Italia i Germania
 87% dintre cazuri - persoane nevaccinate
 Pentru întreruperea transmiterii este necesar ca

acoperirea vaccinal cu a doua doz de vaccin s fie
de minimum 95% (important pentru evitarea transmiterii
la copii sub un an).
https://ecdc.europa.eu/en/news-events/measles-eueea-current-outbreaks-latest-data-and-trends-
october-2017
BOLILE NETRANSMISIBILE
(BNT)

No iuni generale (1)
 Problem important de s n tate public - principala
cauză de mortalitate şi de morbiditate la nivel mondial
 Estimari OMS privind BNT :

 determin aprox 60% din decese/an la nivel mondial (38
mil. decese./an in 2012), 40% dintre ele fiind premature
 determina aprox. 46% din povara global a bolilor; care

va creşte la 60 – 70% în anul 2020
 80% din decese – determinate de BCV, tumori, boli

respiratorii, DZ,
 75% din decese – in tarile cu venituri mici si medii.

 Creşterea marcat a prevalen ei bolilor cronice este
responsabil de:
 sc derea duratei medii a vieţii,
 creşterea nivelului de mortalitate,
 sc derea calit ţii vieţii
atât în regiunea european cât şi în întreaga lume.
 În Europa, 75% din povara bolii exprimat prin DALY în

anul 2000 este atribuibil acestor afecţiuni şi se aşteapt
ca, pân în anul 2020, s creasc pân la 80%.

OMS estimeaz c Impact major în sc derea incidenţei
principalii factori de bolilor cronice pe termen scurt:
risc pentru bolile
cronice sunt:  schimbarea obiceiurilor alimentare,
 Fumatul,  creşterea activit ţii fizice,
 Inactivitatea fizic ,  renunţarea la fumat si alcool,
 Dieta nes n toas ,
pot preveni
 Consumul de alcool.
80% din bolile coronariene,
90% din cazurile de DZ tip 2 şi
1/3 din cancere.

Caracteristici epidemiologice (1)
1. Nu au o etiologie cunoscut ;
2. Perioada de latenţ mare;
3. Debutul greu de reperat în timp;
4. Necesit un management susţinut, pe o perioad de mai
mulţi ani, chiar decenii;
5. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele s race - modificarea
comportamentului alimentar, sc derea nivelului de activitate
fizic şi creşterea consumului produselor din tutun la nivel
mondial, ca rezultat al urbaniz rii, industrializ rii, dezvolt rii
economice şi globaliz rii pieţei alimentare;
6. Responsabile de mari disparit ţi în starea de s n tate atât între
state, cât şi în interiorul acestora (cea mai mare parte a
deceselor prin boli cronice provine din ţ rile s race - impact mult
mai mare în populaţiile s race sau marginalizate)
Caracteristici epidemiologice (2)
7. Au caracter plurifactorial (asocierea diabetului zaharat cu
hipertensiunea arterial creşte de 19 ori riscul de accident
vascular cerebral)
8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;
9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este
determinat de un num r relativ redus de factori de risc :
 fumatul,
 consumul de alcool,
 comportamentul alimentar,
 inactivitatea fizică,
 carcinogenii din mediu.
10. Sunt o consecinţ explicabil a tranziţiei demografice

11. Necesit intervenţii susţinute la nivel internaţional şi naţional,
pentru a fi prevenite şi controlate.
Tendinţe pe plan naţional
 modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modific ri
importante în ultimele decenii,
 creşterea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalit ţii

datorate acestora,
 creşterea ponderii populaţiei vârstnice,
 acţiunea multipl a factorilor de risc biologici, de mediu,

comportamentali şi influenţa condiţiilor socio-economice şi
a serviciilor de s n tate.

Principalele boli cronice
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare 17,5 milioane decese,
◦ hipertensiunea arterial ;
45% din decesele BNT
◦ cardiopatia ischemic ;
◦ bolile cerebrovasculare. (2015)
2. Tumori
◦ cancerul de col uterin; 8,8 milioane decese,
◦ cancerul bronhopulmonar; 22% din decesele BNT
◦ cancerul de colon şi rect (2015)
3. Bolile aparatului respirator
◦ BPOC 3.9milioane decese,
◦ Astmul 11% din decesele BNT
4. Bolile aparatului digestiv (2015)
◦ Boli digestive
◦ Hepatite cronice şi ciroza
5. Boli de metabolism şi nutriţie 1,5 milioane decese,
◦ Diabetul 4% din decesele BNT
◦ Obezitatea (2015)
6. Bolile psihice

1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
 Reprezint principala cauză de deces la nivel mondial şi

nu au graniţe geografice, economice sau sociale.
 Anual apar în lume 32 de milioane de cazuri noi de boli

cardio şi cerebrovasculare.
In 2015, 17 milioane cazuri au fost fatale (30% din totalul
deceselor la nivel mondial), din care:
 7 milioane se produc prin cardiopatie ischemic ,
 6 milioane prin boala cerebrovascular
 4 milioane prin hipertensiune arterial .
 Prevalenţa acestor boli nu este cunoscut , dar OMS

estimeaz c anual supravieţuiesc unui infarct miocardic
sau unui accident vascular cerebral peste 20 de milioane
de indivizi, dintre care o mare parte necesit ulterior
îngrijiri medicale şi sociale foarte costisitoare.
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare
In România
 Constitue principala cauz de mortalitate, fiind
responsabile de 58% din num rul total al deceselor în
anul 2016.
 Rata standardizat de mortalitate prin aceste boli se

situeaz cu mult deasupra mediei europene, fiind de
peste dou ori mai mare decât media UE.
 Din aceast categorie de boli, cele mai importante

pentru România sunt:
 hipertensiunea arterial ;
 cardiopatia ischemic ;
 bolile cerebrovasculare.
448,92
192,05
Sursa: Health for all, 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, 51

2. Tumori (1)
 La nivel mondial, determin 13,3% din numarul total al
deceselor.
 Dinamica în creştere, în special în ţ rile s race.
 Factorii de risc incriminaţi în apariţia cancerelor:

 Tutunul, responsabil de 30% din decesele prin cancer
 Dieta, care determin circa 30% din tumori în ţ rile
dezvoltate i 20% în ţ rile în curs de dezvoltare
 Supragreutate/obezitate (leg tur cu cancerul de
esofag, colon, sân, endometru, rinichi).
Se consider c factorii comportamentali joac un rol
major în apariţia cancerului, mai importan i decât
factorii genetici.
2. Tumori (2)
În România
 constituie a doua cauza de deces -20% din totalul
deceselor în 2016.
 Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.
 Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin

tumori sunt urm toarele:
 cancerul de sân;
 cancerul de col uterin;
 cancerul bronhopulmonar;
 cancerul de colon şi rect.

176,05
161,93

Estimated age-standardized rates (World) (incidence and mortality), both sexes, Romania in 2012
Data source: GLOBOCAN 2012

Graph production: Cancer Today (http://gco.iarc.fr/today)
© International Agency for Research on Cancer 2016
Estimated age-standardized rates (World) (incidence and mortality), both sexes, European Union (EU-28)
in 2012
Data source: GLOBOCAN 2012

Graph production: Cancer Today (http://gco.iarc.fr/today)
© International Agency for Research on Cancer 2016
3. Bolile cronice ale aparatului
respirator
 A treia cauz de deces în România,
 Între ţ rile europene, România ocupa locul 9 la mortalitatea din
aceast cauz .
 Cele mai mari rate standardizate de deces prin boli respiratorii
s-au înregistrat în Danemarca, Ungaria, Marea Britanie, Irlanda,
Olanda, Belgia, Croa ia, Cehia (date statistice între 2012-2014).
 În structura bolilor aparatului respirator se constat sc derea
ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi creşterea
deceselor prin boli respiratorii cronice.
 În România, cele mai importante cauze de morbiditate şi
mortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate BPOC
şi Astmul bronsic.

R=18,96
EU=17,07

4. Bolile aparatului digestiv
România
 Locul 4 în Regiunea European la mortalitatea prin boli
digestive, dup Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan.
 Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive în Uniunea
Europeana, cu o rat standardizat de mortalitate dubl
faţ de media europeana.
 Locul 3 la morbiditatea spitalizat prin boli digestive.
 A treia cauz de deces, determinând circa 6% din totalul
deceselor.
 Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţ
accentuat de creştere pân în anul 1997, dup care a
înregistrat o evoluţie cvasiconstant .

52,6
26,44
Sursa: Health for all, 2017 Disciplina de S n tate Public i Management, 60

5. Boli de metabolism şi nutriţie
Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică din
ce în ce mai importantă la nivel mondial, prin:
 costurile directe i indirecte pe care le determin ,
 prevalenţa şi complicaţiile asociate,
 cauz major de mortalitate prematur , de accidente
vasculare cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare
periferice, malformaţii congenitale, de incapacitate pe termen
lung şi de sc dere a calit ţii vieţii
Modelul morbiditatii
◦ În ţ rile dezvoltate, marea majoritate a diabeticilor sunt
peste vârsta de pensionare,
◦ în ţ rile în curs de dezvoltare diabetul afecteaz persoane
de vârst medie (35-64 de ani).
 Mortalitatea prin diabet (2016) însumeaz 1.5 milioane
decese atribuite direct diabetului şi circa 3,7 milioane
decese/an, atribuite complicaţiilor acestuia (sursa WHO
Diabetes Infographic 2016)
11,14
7,26

6. Bolile psihice
 Problem actual de s n tate public , prin incidenţa şi
prevalenţa în continu expansiune.
CONSECIN E:
 o evoluţie îndelungat , o mare putere invalidant
 afecteaz atât individul, cât şi familia i comunitatea
 recuperarea necesit eforturi considerabile şi timp îndelungat
 povară nedefinită - sc derea productivit ţii, suicid, incapacitate de
munc pe termen variabil, implicarea în îngrijirea persoanei
bolnave a altor membri ai familiei, costul susţinerii sociale a acestor
persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitiv
precar a copiilor proveniţi din p rinţi cu astfel de afecţiuni, etc.
 povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, înc lcarea
drepturilor omului
 Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat.
 peste 870.000 de persoane se sinucid anual, în condiţiile în care
unele studii arata faptul ca numai 15-20% din totalul cazurilor de
suicid au o cauz absolut patologic , restul având la baz conflicte
psihologice sau sociale.

C 4 Morbiditate - BT .BNT

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originaltitel

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

C 4 Morbiditate - BT .BNT

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

Morbiditate.

Bolile tra s isi ile și

Curs Studenti anul V,

 Evenimentul consemnat este apariţia/preze ța bolii,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Î adrarea g osologi ă el ai fre ve t utilizată este ICD 10 -

Disciplina de Sanatate Publica si Management,

• Măsurarea or idităţii într-o populaţie tre uie să ţi ă o t de

 Calitatea serviciilor medicale

 Corectitudinea codific rii

 Adresabilitatea popula iei.

Evoluţia bolii poate fi c tre:

 complicaţii (incapacitate, handicap, etc.),

 Deces. Catedra de Sanatate Publica si Management,

I for aţiile furnizate de:

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

Catedra de Sanatate Publica si Management,

 Abordare transversal (un an calendaristic)

 Abordare longitudinal (o cohorta sau o

Catedra de Sanatate Publica si Management,

 Unitatea de observare: azul nou de oalǎ - cazul

 În abordare transversală a fenomenului (an

 În abordarea longitudinalǎ a fenomenului:

 Unitatea de observare → azul de oală ou sau ve hi .

Rata de prevale ţă depi de de două o po e te: i ide ţa olii şi

• Apariția de cazuri noi de boală

Disciplina de Sanatate Publica si Management,

Morbiditate spitalizată - frecvenţa îmbolnǎvirilor care determinǎ

Disciplina de S n tate Public i Management, 20

• a preveni boala 1.PREVENIRE

prin efortul organizat al societății

Disciplina de S n tate Public i Management, 22

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

 1 DALY = 1 an de via s n toas pierdut

 Suma DALY pentru o popula ie – m sur toare a

 DALY = YLL (Years of Life Lost ) + YLD (Years Lost

Sursa informatilor:Teza de doctorat dr. Eclemea Irina

Disciplina de S n tate Public i Management, 28

Disciplina de S n tate Public i Management, 29

 Endemia – boala care este de obicei prezent într-o

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

Disciplina de S n tate Public i Management, 32

Disciplina de Sănătate Publică și Management, 34

UMF "Carol Davla" Bucureşti

Sursa: Health for all, 2017

UMF "Carol Davla" Bucureşti

 Program na ional de s n tate

Management, UMF "Carol Davla" Bucureşti

 Hepatita cu virus B - zon endemic , vaccinarea nou-n scu ilor,

Disciplina de S n tate Public i Management, 38

 7570 cazuri noi în Romania – cel mai mare num r de

 87% dintre cazuri - persoane nevaccinate

 Pentru întreruperea transmiterii este necesar ca

Disciplina de S n tate Public i Management, 40

 Estimari OMS privind BNT :

 determina aprox. 46% din povara global a bolilor; care

 80% din decese – determinate de BCV, tumori, boli

 75% din decese – in tarile cu venituri mici si medii.

 În Europa, 75% din povara bolii exprimat prin DALY în

Disciplina de S n tate Public i Management, 42