You are on page 1of 123

Comuna Pianu Asociaţia “Sprijiniţi copiii” Alba Iulia

Manualul
Animatorului socio-educativ

www.granturi-corai.ro

www.eeagrants.org
CUPRINS

Capitole/ Subacapitole/ Fișe descriptive Colaboratori Rol Pagini


I.INTRODUCERE Ilea Floare Director asociație 8
Maria
II.ANIMAȚIA SOCIO- EDUCATIVĂ ȘI ANIMATORUL SOCIO-EDUCATIV
2.1 Animația socio-educativă Truță Mihaela Membru în echipa 10
Alina de proiect
2.2 Funcțiile animației socio-educative Truță Mihaela Membru în echipa 10
Alina de proiect
2.3 ”Reguli” de aur în animația socio-educativă Truță Mihaela Membru în echipa 11
Alina de proiect
2.4 Tipuri de animație abordate în manual Truță Mihaela Membru în echipa 12
Alina de proiect
2.5 Animatorul socio-educativ Stoica Ioana Membru în echipa 12
Maria de proiect
2.6 Calitățile unui bun animator socio-educativ Stoica Ioana Membru în echipa 12
Maria de proiect
2.7 ABC-ul Animatorului Stoica Ioana Membru în echipa 13
Maria de proiect
2.8 Competențele animatorului socio-educativ Stoica Ioana Membru în echipa 13
Maria de proiect
III. JOCUL - PIESĂ DE BAZĂ ÎN ANIMAȚIA SOCIO-EDUCATIVĂ
3.1 Conceptul de joc Lazăr Augustin Membru în echipa 15
Gabriel de proiect
3.2 Categorii de jocuri Lazăr Augustin Membru în echipa 15
Gabriel de proiect
3.3 Funcțiile jocului Lazăr Augustin Membru în echipa 16
Gabriel de proiect
3.4 Scopul și rolul jocului în animația socio- Bulac Mărioara Membru în echipa 16
educativă de proiect
3.5 Elemente structurale ale jocului Bulac Mărioara Membru în echipa 17
de proiect
IV. TIPURI DE ANIMAŢIE

4.1Animaţie pentru Fişa descriptivă – Alb și Avram Traian Voluntar proiect 18


dezvoltarea fizică, negru
agilitate, Fişa descriptivă - Atenție Vasile Denis Voluntar proiect 18
coordonare, mingea!!! Marian
rezistență și Fişa descriptivă – Avioane Culda Maria Voluntar proiect 19
flexibilitate în ceață Sanda
Fişa descriptivă - Broasca-n Lazăr Claudia Voluntar proiect 19
cerc
Fişa descriptivă - Broscuța Manea Luiza Voluntar proiect 20
Fişa descriptivă - Care șir Lazăr Augustin Membru în echipa 20
sare mai departe? Gabriel de proiect
Fișa descriptivă- Calea Frate Vochița Voluntar proiect 21
ferată
Fişa descriptivă - Bulac Muncuş Voluntar proiect 21
Culegătorii Cristina
Fişa descriptivă - Cursa Bulac Mărioara Membru în echipa 22
misterioasă de proiect
Fişa descriptivă -Doboară Florea Mariana Voluntar proiect 23
mingea Elena
Fişa descriptivă – Fără 3! Ivan George Voluntar proiect 24
Viorel
Fişa descriptivă –Găleata Pascari Carolina Voluntar proiect 24
veselă
Fişa descriptivă - Găseşte-ţi Avram Maria Voluntar proiect 25
căsuţa!
Fişa descriptivă - Legați în Țîr Marinela Voluntar proiect 25
labirint
Fişa descriptivă -Mingea Ţein Liliana Voluntar proiect 26
urmărită Viorica
Fişa descriptivă - Mingile Pop Felicia Voluntar proiect 26
dansatoare
Fişa descriptivă -Nimereşte Borşan Florina Voluntar proiect 27
mingea !
Fişa descriptivă - Păsările Popa Diana Voluntar proiect 27
călătoare
Fişa descriptivă - Pescarul și Bulac Muncuş Voluntar proiect 28
peştii Cristina
Fişa descriptivă - Pescuit Costin Vasile Voluntar proiect 29
submarin
Fişa descriptivă –Poșta Popa Adriana Voluntar proiect 29
merge
Fişa descriptivă – Salut, Corlaci Ioana Voluntar proiect 30
prietene!
Fişa descriptivă - Semaforul Ştefan Maria Voluntar proiect 30
Fişa descriptivă - Schimbaţi Sinea Daniela Voluntar proiect 31
liniile!
Fişa descriptivă - Şoarecele și Mihu Rozalia Voluntar proiect 32
pisica
Fişa descriptivă - Treci Mindroc Voluntar proiect 32
peste râu Nicoleta
4.2Animaţie pentru Fişa descriptivă - Balonul Hofmeister Voluntar proiect 33
dezvoltarea buclucaș Andrada
încrederii, Luciana
colaborării între Fişa descriptivă - Bucheţele Breaz Cornel Voluntar proiect 33
echipe
Fişa descriptivă - Vinceller Elena Voluntar proiect 34
Ciocănitoarea Andreea
Fişa descriptivă – Cupa Lazea Voluntar proiect 35
Clopoțelul Viorica
Fişa descriptivă - Floricele Brînduşan Voluntar proiect 35
de porumb Mircea Alin
Fişa descriptivă – Între două Stoian Radu Voluntar proiect 36
focuri
Fişa descriptivă – Lupta Goța Radu Voluntar proiect 37
pentru cucerirea cetății
Fişa descriptivă -Mingea Toma Ioana – Voluntar proiect 38
călătoare Maria
Fişa descriptivă – Pânza de Truță Mihaela Membru în echipa 38
paianjen Alina de proiect
Fişa descriptivă – Portretul Boiț Daniela Voluntar proiect 39
meu
Fişa descriptivă – Să facem Uritescu Voluntar proiect 39
cunoștință Cornelia
Fişa descriptivă – Scaunul Popa Adrian Voluntar proiect 40
mișcător
Fişa descriptivă – Ștafeta cu Țîr Marinela Voluntar proiect 41
transport de greutăți
Fişa descriptivă – Steaua Codea Mihaela Voluntar proiect 41
stimei de sine
4.3 Animaţie pentru Fişa descriptivă – Adevărat Ioani Mihaela Voluntar proiect 42
dezvoltarea și sau fals?
formarea Fişa descriptivă – Ciobanul Hațegan Corina Voluntar proiect 42
capacităților și mielul Luciana
expresive Fişa descriptivă – Comorile Suciu Cristian Voluntar proiect 43
relaționale, prieteniei Tiberiu
întrajutorare și Fişa descriptivă – Cum mă Chira Carmen Voluntar proiect 43
inovație socială vd eu - cum mă văd ceilalți?
Fişa descriptivă – Cum se Rusu Viorica Voluntar proiect 44
simte Urechilă?
Fişa descriptivă – Evantaiul Marina Gabriela Voluntar proiect 45
sentimentelor
Fişa descriptivă – Împreună Vlasea Floare Voluntar proiect 45
reușim
Fişa descriptivă – Îți plac Socaciu Adina Voluntar proiect 46
vecinii tăi?
Fişa descriptivă –Joc de Pop Felicia Voluntar proiect 46
intercunoaștere și
comunicare
Fişa descriptivă –Magazinul Fica Delia Voluntar proiect 47
magic Florina
Fişa descriptivă – Scaunul Chivoiu Ileana Voluntar proiect 48
polemic
Fişa descriptivă – Topul Boiț Daniela Voluntar proiect 48
preferințelor
Fişa descriptivă – Turul de Petrică Maria Voluntar proiect 49
nume Mădălina
Fişa descriptivă – Uliul și Moldovan Voluntar proiect 49
porumbeii Andrei
Fişa descriptivă – Un gând Groza Denisa Voluntar proiect 50
frumos
4.4Animaţie pentru Fişa descriptivă -Colajul Calistru Iulia Voluntar proiect 51
dezvoltarea nostru
imaginației și a Fişa descriptivă- Continuă Bulac Mărioara Membru în echipa 51
creativității tu! de proiect
Fişa descriptivă- Cuvântul Filip Mariana Voluntar proiect 52
interzis
Fişa descriptivă- Desenează Popa Ramona Voluntar proiect 53
mai departe!
Fişa descriptivă- Fantomița Baciu Andrada Voluntar proiect 53
drăguță Cătălina
Fişa descriptivă- Ghici ce Marini Florina Voluntar proiect 54
desenez? Sorina
Fişa descriptivă- Ghiceşte Leterna Călin Voluntar proiect 54
repede
Fişa descriptivă- La fabrica Vasuti Nicoleta Voluntar proiect 55
de jucării
Fişa descriptivă-Liliacul Roșca Zinaida Voluntar proiect 56
suport de bomboane
Fişa descriptivă-Povestea Calistru Iulia Voluntar proiect 57
prenumelui
Fişa descriptivă- Prietenul Pop Adela Voluntar proiect 57
imaginar
Fişa descriptivă- Propoziția Mîndroc Voluntar proiect 58
ciudată Nicoleta
Fişa descriptivă- Scrie mai Marina Gabriela Voluntar proiect 59
departe!
Fişa descriptivă- Statuile vii Toma Ioana – Voluntar proiect 59
Maria
Fişa descriptivă-Utilizări Rusu Viorica Voluntar proiect 60
inedite ale obiectelor
4.5Animaţie pentru Fişa descriptivă – Atelierul Nicoară Maria Voluntar proiect 61
dezvoltarea cu lut
capacităților de Fişa descriptivă - Butonul Rusu Viorica Voluntar proiect 62
exprimare prin magic al emoțiilor
forme diferite Fişa descriptivă – Suciu Ionela Voluntar proiect 63
Descrierea unei persoane
Fişa descriptivă – Designul Hațegan Corina Voluntar proiect 63
emoției Luciana
Fişa descriptivă – Fântâna David Alina Voluntar proiect 64
miraculoasă
Fişa descriptivă - Găseşte Doncea Ana Voluntar proiect 64
mai multe înţelesuri! Mariana
Fişa descriptivă – Ghemul Miclea Andreea Voluntar proiect 65
de ață
Fişa descriptivă – Lanțul Aron Angela Voluntar proiect 65
cumpărăturilor Elena
Fişa descriptivă – Mașina de Muntean Iulia Voluntar proiect 66
spălat Margareta
Fişa descriptivă – Norul Mihu Maria Voluntar proiect 67
cuvintelor Cristina
Fişa descriptivă – Ochiul- Ivan George Voluntar proiect 68
Vocea-Corpul Viorel
Fişa descriptivă – Reclama Mîndroc Voluntar proiect 69
Nicoleta
Fişa descriptivă – Dicu Robert Voluntar proiect 70
Vânzătorul de păsări
Fişa descriptivă – Valorile Bulac Mărioara Membru în echipa 71
de proiect
4.6Animaţie pentru Fişa descriptivă – Albinuțe Lodroman Voluntar proiect 72
dezvoltarea dorinței Codruța
de exprimare prin Fişă Descriptivă -Floarea Chira Carmen Voluntar proiect 72
frumos mea
Fişa descriptivă – Farfurii Olălău Odetta Voluntar proiect 73
decorative
Fişa descriptivă – Felicitări Bulac Mărioara Membru în echipa 74
de proiect
Fişa descriptivă – Felicitări Stoica Ioana Membru în echipa 765
de sărbători Maria de proiect
Fişa descriptivă – Fericirea Popescu Maria Membru în echipa 76
înseamnă... Marcela de proiect
Fişa descriptivă – Flori de Maniu Maria Voluntar proiect 76
hârtie
Fişa descriptivă – Globuri Muntean Voluntar proiect 77
de ață Virginia
Fişa descriptivă – Mărgele Rad Andreea Voluntar proiect 77
din nasturi
Fişa descriptivă – Mărul din Stoica Ioana Membru în echipa 78
ziar Maria de proiect
Fişa descriptivă – Păpuşi Beschiu Voluntar proiect 78
din frunze pentru degete Camelia
Fişa descriptivă – Planșă Stoica Ioana Membru în echipa 79
realizată cu semințe Maria de proiect
Fişa descriptivă – Răvaşe Suciu Ionela Voluntar proiect 80
în coajă de nucă
Fişa descriptivă – Tablouri Popa Ramona Voluntar proiect 80
4.7Animaţie Fişa descriptivă - Ajută-mă! Marina Gabriela Voluntar proiect 81
educativă Fişa descriptivă – Al cui Voina Gabriela Voluntar proiect 81
glas este?
Fişa descriptivă – Basmul Brîndușan Voluntar proiect 82
internaut Mircea Alin
Fişa descriptivă – Cei care Ghibu Maria Voluntar proiect 82
fac ploaia
Fişa descriptivă – Cine a Voina Gabriela Voluntar proiect 83
vorbit?
Fişa descriptivă – Cine este Corlaci Ioana Voluntar proiect 83
și ce face?
Fişa descriptivă - Gândăceii Brașoveanu Voluntar proiect 84
și florile Carmen
Fişa descriptivă – Hai, să Uritescu Voluntar proiect 84
socotim! Cornelia
Fişa descriptivă – Inițiala Săndulache Voluntar proiect 85
unică Ioana Lidia
Fişa descriptivă- Jocul Doncea Ana Voluntar proiect 85
epitetului Mariana
Fişa descriptivă – Jocul Uțiu Ileana Voluntar proiect 86
silabelor Venera
Fişa descriptivă – Povestea Mîndroc Voluntar proiect 87
Nicoleta
Fişa descriptivă – Regăsiți Hațegan Corina Voluntar proiect 88
steagul! Luciana
Fişa descriptivă – Rezolvă Memu Claudiu Voluntar proiect 88
labirintul!
Fişa descriptivă – Trăistuța Ghib Maria Voluntar proiect 89
cu surprize Nicoleta
4.8 Animaţie Fişa descriptivă - Albina și Ghib Maria Voluntar proiect 90
culturală florile Nicoleta

Fişa descriptivă – Cântecul Borşan Florina Voluntar proiect 91


cocoșului
Fişa descriptivă – Cercuri Stinean Darius Voluntar proiect 92
concentrice
Fişa descriptivă – Sunt Cernat Carmen Voluntar proiect 92
român
Fişa descriptivă – O Ioaneş Elena Voluntar proiect 93
mimă...altfel Marinela
Fişa descriptivă – Ziare Dicusar Voluntar proiect 93
muzicale Constantin
V.ANEXE
5.1 Fotografii - Caravana de animaţie socio - educativă (2015- 2016) 94
5.2 Fotografii - Festivalul de joacă în aer liber, Cetatea Copiilor“ 99
Alba Iulia (2015)
5.3 Fotografii - Tabăra de instrurie voluntari de incluziune socială 100
Strungari (2015)
5.4 Fotografii – Centrul de zi pentru copii Strungari (2015-2016) 106
5.5 Fotografii – ”Serata lunii” Strungari (2015) 108
5.6 Impresii proiect 110
5.7 Modalități de evaluare a activităților de animație socio- educativă 115
VI. SURSE DE RESURSE 119
CAPITOLUL I
INTRODUCERE

GÂNDURI RUPTE DIN COPILĂRIA MEA

... des, tot mai des, privesc cu ochii minții la anii ce-au trecut! Mă văd alergând pe ulița copilăriei în
căutarea drumului spre cer. Asta-mi doream atunci: să zbor și să aduc din înaltul cerului lumina
stelelor și a lunii în casa noastră unde ardea o lampă alimentată cu petrol. Mai târziu am înțeles că
lumina este de mai multe feluri și ea poate fi făcută inclusiv de OAMENI , dar nu orice fel de oameni,
ci doar de către cei LUMINAȚI, adică ”cu carte, nu cu școală”. Care o fi diferența mă întrebam
atunci și am priceput încet, încet diferența dintre ” școală, educație și diplomă” și că cea mai
importantă dintre ele este EDUCAȚIA.
Gândurile care-mi vin acum în minte sunt purtate de mult albastru, și verde, și alb, și roșu, și
galben, un galben cu unduiri de grâu copt și aplecat cu grijă de secerători ca să devină pâine și câte
alte culori și miresme mă ajută acum să retrăiesc anii în care am fost COPIL. Un copil neastâmpărat
care vroia să mănânce mere doar de pe cea mai înaltă creangă, motiv pentru care am fost obligată să
învăț să urc, deoarece părinții mei spuneau ceva de genul ”vrei mere din vărf? foarte bine, urca-te
și alege ce-ți place, nu aștepta să cadă poamă mălăiață în gura lui nătăfleață.Și nu fii nesătulă,
împarte cu ceilați și când nu ai cu cine dă-i lui Dumenzeu”. Of, altă nedumerire, cum să-i dau lui
Dumnezeu, dacă eu nu-l pot vedea, nu-l pot întâlni. Cum? Ușor, m-au învățat ei, făcând bine celorlați,
muncind din greu, iubind pe cei de lângă tine și rugându-te ca toate acestea să fie de folos și să facă
lumea mai bună”. Și uite așa, am învățat să mă urc în copaci și acel urcuș a fost piatra de temelie a
altor urcușuri care au venit după multă muncă, suferință, renunțare și voință nestrămutată pentru a
schimba..... LUMEA, adică să o fac mai bună pentru că așa a fost învățătura primită. Da, cred și acum
cu tărie în transformare, știu că toate pot deveni ALTFEL, dacă vrei, acționezi și nu te lași doborât
de prima încercare mai grea, sau nereușită. Da, depinde doar de tine să faci BINE și să-l împarți cu
ceilalți pentru ca LUMEA SĂ FIE MAI BUNĂ! Ce înseamnă o lume mai bună? Pentru mine
înseamnă părinți care au unde munci, copii sănătoși, educați, veseli și care au de la cine învăța să
trăiască frumos. Și mai înseamnă posibilitatea de a te juca, pentru că el, jocul a fost și va fi cel mai
util mod de educare.
Copilărira mea a fost un amestec de bucurii, muncă grea, boală, cântec, responsabilități, doruri
și JOACĂ. Multă joacă! Jocurile copilăriei mele s-au desășurat printre clăi de fân, animale pe care
le duceam la păscut, lemne aduse împreună cu tata din pădure, lanuri înalte de porumb, cânepă și
multe flori a căror mireasmă, este suficent să închid ochii, o resimt și acum. Și mai erau jocurile
speciale din curtea BISERCII unde aveam voie să ne jucăm doar la mari sărbători.
Anii au trecut și am plecat din sătucul meu de pe Valea Glodului în lumea largă să învăț carte,
să mă luminez, pentru că părinții mei au trudit din greu ca noi, cei trei copiii ai lor, să ”fim oameni
cu carte, nu slugă la cel bogat”. Am plecat la oraș și lumea mea s-a prăbușit! A început o altfel de
copilărie, adică departe de părinți, stând în internat unde m-am simțit ca o pasăre uitată într-o colivie.
Aici, s-a născut în mine un vis frumos la care încă mai trudesc și acum, acela de a avea o școală a
mea unde copiii să se simtă bine, să fie fericiți și veseli. Nu am reușit ÎNCĂ să înființez școala, în
schimb, Dumnezeu a trimis în calea mea sute de oameni alături de care am construit pentru zeci de
mii de copii UN IMPERIU AL SPERANȚEI ȘI FRUMUSEȚII format din servicii sociale și
activități de animație socio educativă menite să- i ajute să crească frumos, să învețe, să se joace
pentru că” Jocul este cel mai bun mijloc pentru învăţare, căci prin joc, copilul învaţă uşor, fără să-şi
dea seama”. Repet, să se joace, nu să trăiască într-o lume virtuală, dominată de monştri imaginari,
filme de groază, muzică care nu reuşeşte să atingă nici o coarda a sufletului și pribegie de la cele mai
8
fragede vârste. Cred că noi, adulții, suntem datori să-i învățăm că se poate și altfel, că există şi un alt
mod de a-ți trăi copilăria, mai aproape de natură și de Dumnezeu. Să-i ajutăm să redescopere satul
românesc și jocurile care ne-au legănat nouă copilăria. Să le spunem poveşti, să citim împreună pentru
a-i ajuta să înțeleagă diferența dintre CARTE și INTERNET, să le vorbim despre bine și frumos,
despre animale, păsări şi fluturi, despre dragoste, adevăr, credință și muncă.
Cred că trăirile mele spicuite din amintiri pot fi introducere la un Manual de animație socio-
educativă care s-a născut din dorința și munca a zeci de oameni implicați în proiectul” Complex de
servicii integrate” Pianu, proiect care facilitează accesul la școală și susține incluziunea socială pentru
copiii în siuații de risc din județul Alba.
Manualul este o lucrare colectivă care sperăm să fie de folos și altor colegi care, la rândul lor, să o
îmbunătățească cu experiența și rezultatele muncii lor.

Nu uitați: Misiunea animației este de a contribui la utilitatea socială a fiecăruia!

Sociolog, Maria Ilea


Coordonator manual

9
CAPITOLUL II
ANIMAȚIA SOCIO-EDUCATIVĂ. ANIMATORUL SOCIO-EDUCATIV.

2.1 Animația socio-educativă

Animația socio-educativă consistă în promovarea și coordonarea capacităților expresive,


relaționale, de întrajutorare și inovație socială, educative și culturale, de comunicare interculturală
atât ale persoanelor, /indivizilor cât și a grupurilor. Este una/ dintre metodele cele mai răspândite în
domeniul nonformal și putem evidenția aplicabilitatea metodei în rândul tututor categoriilor de vârstă,
chiar dacă terenul privilegiat este constituit din tineri și copii.

“A anima” provine din latinescul “animus” se traduce prin “ a insufleți”, “a da viață”,


“respiratie/suflu”; un alt sens al cuvăntului “animus” ar putea defini animația în context educativ ca
fiind un principiu de reflecție, adică “a ajuta sa reflecteze”, “a controla sentimentele”. A anima nu
este un simplu gest de ”a da viață grupului”, a anima reprezintă o calitate specifică a unei acțiuni, mai
ales că animația este recunoscută ca fiind o metodă educativă.
Animația este o cale de influenţare a mediului cu care interacţionează fiecare persoană. Ea
este o modalitate de a stabili relaţii cu cetăţenii prin depăşirea spaţiului individual şi oferă posibilitate
fiecăruia de a-şi exprima opiniile şi de a-şi găsi un loc în comunitate.
Misiunea animației este de a contribui la utilitatea socială a fiecăruia. A oferi posibilitatea
fiecăruia de a-şi exprima opiniile şi ideile prin intermediul competenţelor personale înseamnă a
contribui la dialogul dintre membrii comunităţii. Animaţia valorifică imaginea de sine a fiecărei
persoane prin recunoaşterea şi dezvoltarea competenţelor individuale. Ea dezvoltă utilitatea socială a
persoanei şi îi permite să se afirme în comunitate. Elementul caracteristic animației socio-educative
îl reprezintă activitățile organizate în diferite contexte, altfel spus în toate acele locuri unde este
posibilă favorizarea întâlnirii între persoane sau între grupuri și dezvoltarea capacităților de implicare
și participare activă la viața publică, dar și favorizarea proceselor de dezvoltare personală și
autocunoaştere, integrare socială şi culturală. Metoda cea mai des folosită în animația socio-educativă
este jocul educativ.

2.2 Funcțiile animației socio-educative


a. Animația crește gradul de socializare.
Animația apare ca un mijloc de integrare și de adaptare, favorizează comunicarea, orientează energiile
spre sarcini colective.
b. Animația are funcție ludică și recreativă.
Animația reprezintă o foarte importantă modalitate de organizare a timpului liber.
c. Animația are rol educativ și de culturalizare .
Ea apare ca o alternativă la actualul mod de realizare a educației care vine să completeze formarea
școlară, eventualele carențe, reprezentând totodată un instrument de transmitere a culturii.
d. Animația permite manifestarea spiritului inovator.
Animația oferă posibilitatea descoperirii unor noi stiluri, moduri de viață, având o funcție inovatoare
prin însăși alternativa pe care o oferă.
e. Animaţia are funcție de reglare socială.
Animația permite corectarea într-o manieră lejeră a anumitor carențe, fiind ca şi tip de intervenție un
fel de asistent cultural care completează lipsurile formării și educării, integrându-i pe cei neintegrati
și marginalizați, reducând într-o anumită măsură așa-zisele “deficiențe”sau “handicapuri culturale”.

10
2.3 ,,Reguli" de aur în animația socio-educativă:
1 – Sensibilizarea și motivarea pentru joc Acestea sunt două aspecte foarte importante, care dau viață
jucătorului, indiferent de categoria de vârstă. Sensibilizarea se poate face prin afișe, invitație
personală, mesaj muzical, ghicitoare, etc. Motivarea se poate realiza printr-o bună sensibilizare,
noutatea jocului, dezvoltarea spiritului colectiv, distracția oferită.
2 – Pregătirea tehnică și materială pentru joc Pregătirea tehnică presupune fixarea unor reguli
simple, clare, care nu pot fi interpretate. Pregătirea materialelor presupune asigurarea materialelor
înainte de activitate, materialele creative și obiectele concrete contribuind la o bună motivație.
3 – Explicarea regulilor. Debutul jocului, condițiile ambianței, motivația și securitatea sunt esențiale
pentru desfășurarea jocului în bune condiții. Modul de desfășurare a jocului trebuie să fie clar explicat,
oferindu-se șansa de a pune întrebări.
4 – Construirea echipelor (dacă este cazul). Echipele trebuie să fie echilibrate în funcție de
aptitudinile fizice, psihice, afinități, vârstă.
Formarea echipelor se poate face în mai multe moduri: la alegerea participanților, prin extragerea
de bileţele, atribuirea de numere etc. sau echipe formate de către animator.
5 – Tema jocului și ambianța de desfășurare Ambianța în care se desfășoară jocul influențează modul
de desfășurare a acestuia.
Definirea unor detalii ale situației de joc: costume, expresie, decor, ambianță etc., face jocul să fie
mai atractiv. Animatorul trebuie să joace și el la fel ca jucătorii.
6 – Motivația animatorului. Pentru a juca un joc, animatorul trebuie ca el însuși să animeze jucătorii,
el este motorul ambianței, imprimă o tonicitate și un entuziasm ambianței.
7 – Animarea jocului și conduita animatorului. Animatorul se poate afla în două situații: să fie arbitrul
jocului sau să fie jucător ca și ceilalți. În ambele situații el trebuie să fie imparțial, să nu fie influențat
de jucători, să aibă grijă să fie respectate regulile, să mențină o ambianță pozitivă, să vegheze la
securitatea jucătorilor, să fie prezent, să suprevegheze ca toți participanții să fie integrați în grup și că
se amuză.
8 – Ritmul jocului, vârsta jucătorilor. Ritmul jocului trebuie să se adapteze la nevoia de mișcare a
participanților, la caracteristicile pe vârste, la curba de efort, caracteristica momentului de
desfășurare, la locul în care se desfășoară jocul.
9 – Animarea rezultatelor și concluzionarea jocului Concluzionarea jocului este procesul de reflecție
asupra experiențelor din joc. Procesul de reflecție are loc în unul sau mai multe jocuri, sesiuni,
discuții. Grupul de discuții are scopul de a clarifica reacțiile, gândurile și răspunsurile ca urmare a
experienței trăite.
10 – Evaluarea finală a acțiunii de către animator. Animatorul trebuie să evalueze derularea jocului,
între ceea ce se așteapta de la joc și ceea ce s-a întâmplat. Fiecare joc trebuie să determine o ajustare
a regulilor și, dacă este cazul, animatorul trebuie să fie capabil să întrebe jucătorii despre cum a decurs
jocul.
În primul rând animația socio-educativă are impact asupra autonomiei participanților ,aceștia
învățând să își controleze comportamentul, ajutându-i să gândească în avans și să acționeze pentru a
atinge o acţiune planificată în timp, învaţă să colaboreze, să împărtășească opiniile și gândurile altora,
învaţă să facă față provocărilor din viaţa de zi cu zi în mod spontan și creativ.
Animația socio-educativă este asemenea unei bucătării, în care avem toate resursele necesare
pentru a oferi o hrană corespunzătoare pentru sufletul și trupul nostru și al celor pe care vrem să îi
educăm. Animatorul combină aceste ingrediente în funcție de nevoile celui pe care îl educă indiferent
de vârstă: fie că este copil, fie că a ajuns la vârsta a treia, etc.
Datorită caracteristicilor de bază, indiferent ca este vorba de educația pentru conștientizarea
de sine, sau a celorlalți, animația se regăsește ca fiind un instrument valid pentru a susține /completa
sistemul educațional tradițional.
11
2.4 Tipuri de animație abordate în manual
1.Animaţie pentru dezvoltarea fizică, agilitate, coordonare, rezistență și flexibilitate;
2.Animaţie pentru dezvoltarea încrederii, colaborării între echipe;
3.Animaţie pentru dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, întrajutorare și inovație
socială;
4.Animaţie pentru dezvoltarea imaginației și a creativității;
5.Animaţie pentru dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite;
6. Animaţie pentru dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos;
7.Animaţie educativă;
8.Animaţie culturală.

2.5 Animatorul socio-educativ


Termenul de animator provine din cuvântul latin animus care se traduce „suflet”, deci
animatorul reprezintă o persoană care însuflețește, inițiază o activitate, o acțiune.
Animatorul socio-educativ are vocaţie educativă în domeniul social, cultural sau socio-
cultural, sportiv, bazându-se pe tehnici educative. În virtutea acestei vocaţii, el poate participa la
elaborarea unor răspunsuri privind: medierea socială, tehnicile de animaţie, iniţierea unor activităţi
de animaţie, dezvoltarea şi crearea unei legături sociale. Toate acestea se realizează plecând de la
necesităţile persoanelor care lucrează în mod direct cu publicul (copii, tineri, adulţi).
Munca de animator socio-educativ reprezintă o modalitate, un instrument de relaţionare cu
publicul, folosindu-se de activităţi de tip social, cultural, fizic şi sportiv. Pentru aceasta el trebuie să
cunoască şi să aplice diverse practici şi tehnici de animaţie în grup, fără să neglijeze însă relaţia
individuală.
Animatorul este acea persoană care prin intermediul fanteziei sale, a creativității și bucuriei își
propune să creeze cadrul potrivit pentru distracție, activare si exprimare liberă a persoanelor cărora
se adresează.

2.6 Calitățile unui bun animator socio-educativ


1. Animatorul are un bagaj personal de cunoștințe –cultură generală, elemente de psihologie
pentru fiecare categorie de vârstă cu care lucrează, dinamica grupurilor, anumite tehnici
practice privind muzica, jocurile, manualitatea etc.
2. Animatorul este capabil de relații interpersonale autentice:
- Comunică cu respect și sinceritate.
- Cunoaște și recunoaște limbaje nonverbale (corpul, gesturile, privirea, tăcerile, tonul vocii
etc.).
- Știe să asculte.
- Este empatic cu cei care îi sunt în apropiere .
- Știe să vorbească cu publicul, dar la fel de important este să îi determine să vorbească:
exprimarea verbală este un moment de împărtășire și înțelegere a jocului grație căreia se
comunică o experiență și/sau se poate modifica un comportament.
3. Animatorul are o abordare pozitivă a celorlalți și a situațiilor prin care trece.
4. Animatorul este autoritar, însă fără a impune celorlalți viziunea sa, știe să se poziționeze
echilibrat în relație cu eroarea și judecata.
5. Animatorul știe să se retragă la momentul potrivit. Știe că nu este un profesor care are o
programă de derulat și o clasă de condus.

12
6. Animatorul care se joacă și stie să se implice în joc acceptă că nu toată lumea vrea să se joace,
cel puțin nu de la început. Nimeni nu trebuie să se simtă obligat/constrâns să se joace, dar este
bine ca toți să se simtă implicați și atrași.
7. Animatorul care se joacă pentru că ”trebuie” sau pentru că ”e munca sa” nu va fi niciodată
convingător și implicat în a motiva publicul.
8. Animatorul nu trebuie să fie arbitru sau judecător, ci e binevenit ca ghid care însoțește publicul
în parcursul jocului.
9. Animatorul este mereu și constant în joc: este foarte important să fie primul în joc, riscând să
fie ridicol și recunoscându-și limitele, este bine ca animatorul să se regăsească și să recunoască
în sine motivația și entuziasmul pentru joc; să regăsească acea dimensiune a copilăriei care
presupune imaginație, fantezie, libertate și bucurie.
10. Animatorul cunoaște și stie să inventeze multe jocuri, știe să identifice instrumentele utile
pentru a oferi suport jucătorilor în depășirea inhibițiilor, și este capabil să creeze spațiul și să
ofere posibilitatea fiecărui participant pentru a se manifesta/exprima prin joc.
11. Animatorul știe cum să depășească situațiile neprevăzute; munca animatorului e plină de
neprevăzut, diferă în funcție de nevoile specific ale participanților și poate fi foarte diferită de
la un grup la altul; animatorul trebuie să știe să se adapteze fiecărei situații, să fie mereu
pregătit să improvizeze.

2.7 ABC-ul Animatorului


• Alege cu grijă jocul, astfel încât să se potrivească vârstei, numărului și intereselor
participanților. Majoritatea jocurilor se pot adapta necesităților grupului.
• Este ideal să fi jucat el însuși jocul ales.
• Cunoaște din timp locul unde se va desfășura jocul.
• Pregătește din timp toate resursele necesare.
• Estimează el însuși durata jocului, în funcție de capacitatea grupului.
• Pregătește unul sau două jocuri de rezervă.
• Răspunde de securitatea copiilor.
• Prezintă jocul cu entuziasm.
• Explică clar și simplu regulile jocului tuturor participanților la joc.
• Participă activ la joc.
• Are grijă ca toți membrii grupului să ia parte la joc. Subliniază importanța cooperării și
a spiritului de echipă.
• Planifică la sfârșitul jocului timpul necesar pentru evaluare.

2.8 Competențele animatorului socio-educativ


A. Competențe fundamentale :
1. Comunicarea interactivă;
2. Efectuarea muncii în echipă;
3. Dezvoltarea profesională proprie.

B. Competențe generale domeniului de activitate:


4. Elaborarea proiectelor de animație;
5. Asigurarea securității participanților la activitate;
6. Promovarea activității și imaginii organizației.

13
C. Competențe specifice domeniului de activitate:
7. Coordonarea echipei pluridisciplinare de animație;
8. Implementarea activităților de animație;
9. Implementarea proiectelor complexe de animație;
10. Dezvoltarea comportamentului pro-social.

Cadrul legislativ al animației socio-educative


Ocupația de animator în România a fost recunoscută în anul 1995 prin ”Ordnul ministrului
Muncii nr. 138 din 17 aprilie privind aprobarea Clasificării Ocuațiilor din România, inițial ocupația
de animator socio-educativ a fost introdusă în cadrul grupei minore 511-însoțitor de zbor și ghizi. Din
2 februarie 2014 aceasta aparține grupei minore 519-alţi lucrători în domeniul serviciilor personale,
conform HG 1352/2013. Animator socio-educativ (cod COR 516907)

14
CAPITOLUL III
JOCUL, PIESĂ DE BAZĂ ÎN ANIMAŢIA SOCIO -EDUCATIVĂ

,,Jocul este un impuls irezistibil prin care copilul îşi modelează propria-i statuie”
(Jean Chateau)

3.1. Conceptul de joc


Pregătirea pentru viaţă a copilului înseamnă nu numai dobândirea de către individ a unor
cunoştinţe, ci şi competenţe psihice, fizice şi atitudinale. Încă de la cea mai fragedă vârstă jocul şi
jucăria sunt tovarăşi nelipsiţi ai copilului. Fiecare copil manifestă nevoia de a se juca . Jocul răspunde
în modul cel mai fericit la particularităţile de vârstă ale copiilor. Elementul distractiv pe care îl conţine
stimulează interesul şi curiozitatea copilului .
,,Copilul este fiinţa a cărui principală trebuinţă este jocul” - spunea pedagogul Edouard
Claparede. Această trebuinţă spre joc este ceva esenţial naturii sale. Trebuinţa de a se juca este tocmai
ceea ce îi va permite să împace şcoala cu viaţa. Ajungem să considerăm jocul ca pe un exerciţiu
pregătitor pentru viaţa serioasă.
De-a lungul timpului mai multe teorii şi-au disputat onoarea de a da o definiţie a jocului. Jean
Piaget denumeşte jocul un exerciţiu funcţional care are funcţia de extindere a mediului. Jocul este
adaptare, adică asimilare şi acomodare, deci transformare a realului printr-o asimilare la trebuinţele
eului. O altă teorie este aceea că jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni, operaţii care paralel cu
destinderea, buna dispoziţie şi bucuria, urmăreşte obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală,
fizică a copilului .Această teorie se potriveşte foarte bine rolului animaţiei socio -educative.
Animaţia socio-educativă reprezintă o modalitate, un instrument de relaţionare cu participanţii
folosindu-se de activităţi de tip social, cultural, fizic şi sportiv. Există diverse practici şi tehnici de
animaţie. Piesa de bază în animaţie este jocul.
Valoarea psihologică a jocurilor este aceea că au rol în procesul de structurare a personalităţii
copilului, apare posibilitatea de autoapreciere şi socializare a copilului. Jocurile obişnuiesc copilul cu
activităţi de grup, stimulează spiritul de echipă, cultivă încrederea în forţele proprii şi încurajează
cooperarea. Folosirea timpurie a jocului în activitatea copilului este benefică dezvoltării sale viitoare

3.2. Categorii de jocuri


Deşi nu există o clasificare a jocurilor specifice animaţiei, utilizatorii metodei le-au clasificat în
funcţie de interesul celor care le utilizează.
Astfel sunt:
- jocuri libere sau coordonate de adult;
- jocuri individuale sau de grup;
- jocuri de interior sau exterior;
- jocuri sportive;
- jocuri educative;
- jocuri cu reguli.
Jean Piaget stabileşte categorii de jocuri:
- jocul exerciţiu – ca primă formă de manifestare prezentă la nivel senzoriomotor, o asimilare a
noului la eu;
- jocul simbolic – este jocul simbolic de imaginaţie în care ficţiunea depăşeşte cu mult simplul
exerciţiu al instinctelor particulare. Jocul simbolic poate să servească la lichidarea conflictelor, la
răsturnări de roluri, supunere şi autoritate la eliberarea eului;
- jocul cu reguli – ce se transmit în cadrul social de la copil la copil şi a căror importanţă creşte
odată cu vârsta, printr-o adaptare treptată, formată din asimilarea altora la sine şi acomodarea lui la
15
alţii;
- jocurile de construcţii – se dezvoltă pe baza jocului simbolic.
Ţinând cont că în animaţia socio - educativă accentul este pe educaţie şi obiective de învăţare,
există o clasificare a jocurilor din această perspectivă. Așadar, pot fi jocuri de:
- prezentare- sunt nişte jocuri simple care permit un prim contact şi o apropiere. Când
participanţii nu se cunosc acesta este primul pas pentru crearea unui grup ce lucrează dinamic şi
destins.Obiectivul acestor jocuri este cunoaşterea participanţilor la joc, respectiv a numelor şi a
anumitor caracteristici minime ale fiecăruia.
-comunicare- sunt jocuri ce încearcă să stimuleze comunicarea între participanţi şi urmăresc
să stabilească nişte roluri fixe. Obiectivele jocului sunt stimularea comunicării între participanţi,
crearea unui mediu favorabil ascultării active şi a exprimării sentimentelor.
-cooperare- sunt jocuri în care colaborarea între participanţi este un element esenţial. Se
examinează mecanismele jocurilor competitive, creând un mediu favorabil cooperării de grup.
Obiectivele jocului sunt inocularea prin intermediul mişcărilor a ideii cooperării între oameni,
realizarea coordonării mişcărilor pentru realizarea unei activităţi.
- energizare - energizarea este folosită pentru a crea o atmosferă benefică pentru desfăşurarea
jocului.
-cunoaştere - autocunoaştere- sunt jocuri destinate cunoaşterii reciproce a participanţilor la
o activitate. Obiective sunt - cunoaşterea reciprocă a participanţilor, crearea unei ambianţe pozitive
în grup.
-afirmare sau integrare în grup - sunt jocuri în care un rol aparte îl are afirmarea tuturor
indivizilor ca persoane, dar şi a grupului, conştientizarea propriilor limite. Obiective - stimularea
spiritului şi a conştiinţei de echipă.
-relaxare- în jocurile de relaxare, mişcarea şi râsul realizează mecanismul de destindere
psihologică şi fizică. Jocurile sunt prevăzute pentru a elibera energia, umorul, stimulând mişcarea în
grup.Obiective - eliberare de energii, ruperea stării de monotonie.
-încredere- sunt în mare parte exerciţii fizice pentru a pune în funcţie şi a întări încrederea
atât în sine cât şi în grup: Jocurile de încredere necesită o serie de condiţii minime pentru ca fiecare
participant să poată primi plăcere, să fie interesat şi să înţeleagă sensul jocurilor. Evaluarea la aceste
jocuri are scopul de a explica toate tensiunile şi emoţiile trăite în joc precum şi conştientizarea
influenţei personale în grup.

3.3. Funcţiile jocului


- Funcţia de adaptare ce se realizează prin asimilarea realului şi acomodarea la real ;
- Funcţia formativă, dar şi informativă – jocul fiind acela ce angajează total copilul;
- Funcţia de descărcare energetică şi trăire intensă;
- Funcţia de socializare a copilului, ceea ce se explică prin tendiţa de a se acomoda cu ceilalţi,
de a asimila relaţiile cu cei din jur la eul său. Această funcţie este prezentă mai ales la jocul
cu reguli care înseamnă acceptarea normelor exterioare lui, dar care odată asimilate, devin un
bun câştigat de copil.

3.4. Scopul şi rolul jocului în animaţia socio – educativă


Scopul principal al jocurilor, pe lângă amuzament, este de a stimula dezvoltarea inteligenţei
copilului, dorinţa de a învăţa, de a explora, o imensă curiozitate înnăscută. Aceste calităţi se dezvoltă
odată cu plăcerea de a se juca împreună cu alţii.
Sensul şi scopul jocului pot fi rezumate în următoarele principii:
- dobândirea bunei dispoziţii -copiii se pot juca o perioadă îndelungată de timp că le face
plăcere;
- eliberarea de energie şi formarea de reacţii în timpul jocului-în timpul jocului se eliberează

16
multă energie;
- reproducerea şi prelucrarea realităţii - copiii pot simula şi reda ce văd, aud şi simt în fiecare
zi;
- exersarea capacităţii de exprimare şi dezvoltere a creativităţii - la baza jocului găsim fantezia,
puterea de formare;
- stimularea capacităţii de înţelegere a legăturilor dintre situaţii - libertatea situaţiilor de joc
permit copiilor înţelegerea şi trăirea diferitelor reacţii pentru acceptarea propriei gândiri;
- trăirea activă a unui spirit de grup - toţi membrii grupului se implică individual în activitatea
de joc. Fiecare în parte contribuie la o acţiune de grup.
Jocul poate fi privit ca o activitate, ca o metodă spontană de descoperire de sine, a celorlalţi
şi a lumii. Joaca atrage după sine experimentarea, observarea a cât de departe poţi merge, aventurarea,
străduirea şi sărbătorirea.
Joaca împreună cu ceilalţi implică participare, ajutor reciproc, organizare, învăţarea felului în
care să câştigi şi să pierzi. Joaca este o metodă de introducere în viaţa societăţii, deoarece ca în viaţa
de zi cu zi există reguli cărora fiecare trebuie să se supună.
Jocurile organizate îi atrag cel mai mult pe copii deoarece fiecare participant are o
responsabilitate de care să se achite, folosindu-şi inteligenţa şi talentul, să se concentreze la ceea ce
face, stiind că victoria echipei depinde şi de el..
Prin joacă copiii învaţă că nu putem învinge întotdeauna, că trebuie să ne controlăm impulsurile
fizice, să ne stăpânim pe noi înşine.
Jocul este dovada unei bune sănătăţi fizice, psihice şi intelectuale. Pe lângă plăcere jocul îi
permite copilului să-şi stimuleze corpul şi organele de simţ, îi permite să parcurgă un mare număr de
informaţii, învaţă să-şi respecte partenerul. Deci, jocul constituie pentru copil un model de învăţare
de noi valori şi funcţii, scopul fiind socializarea prin joc şi dezvoltarea de abilităţi de viaţă.

3.5. Elemente structurale ale jocului


Principalele elemente structurale ale jocului sunt:
- Scopul – Trebuie să fie clar atât pentru animator cât şi pentru copil. Acesta se alege în funcţie de
vârsta copiilor.
-Subiectul – Subiectul se alege în funcţie de vărstă . La şcolarii mici, subiectul jocului va fi simplu,
cu reguli puţine , pe măsură ce vârsta creşte , subiectul jocului se îmbogăţeşte.
- Rolurile –pot oglindi o largă diversitate de conduite umane, trăsături de caracter, atitudini.
- Regulile –reprezintă acele reglementări de natură internă sau externă prin care acţiunile copiilor
sunt organizate şi corelate unele cu altele. Copilul învaţă treptat reguli şi învaţă să se supună, ceea ce
reprezintă un câştig imens în dezvoltarea sa socio - afectivă şi morală.
- Echipele – Când se aleg echipele se ţine seama de dezvoltarea fizică a fiecărui copil, starea
emoţională a lor, în aşa fel încât echipele să fie echilibrate.
- Acţiuni – În desfăşutarea jocului acţiunile trebuie să pornească de la uşor la greu, să fie cât mai
variate, evolutive, interesante, motivante.
- Evaluare – Evaluarea are ca scop de a explica toate tensiunile şi emoţiile trăite în joc, necesitatea
respectării regulilor jocului , precum şi conştientizarea influienţei personale în grup .
Jocul este parte integrantă a vieţii umane. A te juca înseamnă a trăi împreună.
ATENȚIE ! Regulile de joc pot fi şi reguli de viaţă.

17
CAPITOLUL IV
TIPURI DE ANIMAȚIE

4.1Animaţie pentru dezvoltare fizică, agilitate, coordonare, rezistență și flexibilitate

FIŞE DESCRIPTIVE
„ALB ȘI NEGRU” și „ATENȚIE MINGEA!”
Titlul Alb și negru Atenție mingea!

Locul de Exterior Exterior


desfășurare
Scop Dezvoltarea fizică Dezvoltarea coordonării mișcării
Grupa de vârstă 10-12 ani 8-10 ani
a copiilor
Număr 10-20 copii 10-20 copii
participanți
Durata 15-20 minute 15-20 minute
Descriere Se alcătuiesc două echipe, ,,alb” și Animatorul le cere copiilor să se așeze în
„negru”, cu un număr egal de membri, cerc, cu picioarele depărtate. Unul dintre
care stau față în față la o distanță de 3-4 copii primește mingea de la animator, iar
metri. La semnalul animatorului, acesta începe jocul deplasând-o pe sol
echipele aleargă pe terenul de joacă, spre unul dintre colegi, lovind-o doar cu
fiecare membru al echipei ,,albi” mâinile. Cei care primesc mingea se vor
încercă să atingă membrii echipei apăra tot cu ajutorul mâinilor, pentru ca
„negri”. După un interval de timp aceasta să nu le treacă printre picioare.
stabilit inițial de animator, rolurile se Dacă mingea trece printre picioarele unui
inversează și membrii echipei ”negri” copil, acesta va fi eliminat, iar cercul se va
încearcă să atingă membrii echipei ” strânge. Pentru fiecare eliminare, copilul
albi”. Fiecare adversar atins aduce câte care a eliminat va primi un punct. Jocul
un punct echipei. Echipa care se oprește când rămân 3 jucători.
acumulează cele mai multe puncte Câștigătorul va fi acela dintre ei care a
devine câştigătoare. La finalul jocului se acumulat punctajul cel mai mare.
face evaluarea în funcție de viteza de Evaluarea se face din punct de vedere a
reacție, rezistența membrilor fiecărei coordonării: sincronizarea mișcărilor în
echipe și respectarea semnalelor de pasarea mingii; agilitatea și viteza de
către aceștia. reacție a copiilor.
Reguli Animatorul: să stabilească și să Animatorul: să comunice clar regulile
comunice clar regulile jocului; să jocului și să țină evidența punctelor
stabilească un interval de timp egal acumulate de fiecare copil; să
pentru echipe; să țină evidența urmărească încadrarea în timpul alocat.
punctelor acumulate de fiecare echipă. Copiii: să se apere numai cu mâinile; să
Copiii: să respecte semnalele stea în poziție depărtat pe tot parcursul
animatorului; să atingă adversarul fără jocului.
să îl împingă; să recunoască în
momentul în care au fost atinși.
Resurse Teren minim 40 mp, fluier. Teren minim 40 mp, minge de
necesare dimensiune medie.
18
FIŞE DESCRIPTIVE
“AVIOANE ÎN CEAȚĂ” și “BROASCA-N CERC”

Titlul Avioane în ceață Broasca-n cerc

Locul de Exterior Exterior


desfășurare
Scop Dezvoltarea orientării în spațiu Dezvoltare fizică și coordonare
Grupa de vârstă 6-8 ani 6-8 ani
a copiilor
Număr 10-20 copii 10-20 copii
participanți
Durata 15-20 minute 15-20 minute
Descriere Animatorul alege un conducător de joc și Animatorul împarte copiii în două
îi oferă un fluier. Ceilalți copiii sunt echipe, fiecare echipă formând un cerc.
legați la ochi cu eșarfe. Conducătorul se Fiecare participant din cele două echipe
depărtează de aceștia la 10-15 pași și primeşte câte un numar (de la 1 la câți
fluieră scurt, de mai multe ori, la membri sunt în echipă). La comanda
intervale mici de timp. Orientându-se animatorului toţi participanţii cu
după sunetul fluierului, copiii încearcă numărul 1 pornesc în jurul cercului
să îl găsească pentru a-l atinge. Primul sărind ca şi broscuța. În momentul în care
copil care îl atinge pe conducător revin la locul lor în cerc, pornesc cei cu
schimbă locul cu acesta, ceilalți umărul 2 şi aşa mai departe, până când
participanți se dezleagă la ochi, revin la fiecare membru al echipei a sărit ca
poziția inițială și jocul începe din nou. broscuța. Jocul se termină când toți copiii
Se evaluează coordonarea: respectarea au parcurs cercul. Câștigă echipa care
semnalelor și a îndemnurilor primite din termină prima.
Se evaluează dezvoltarea fizică:
partea conducătorului de joc.
flexibilitatea și viteza de reacție a
membrilor fiecărei echipe; coordonare:
sincronizarea și susținerea reciprocă
între membrii echipei.
Reguli Animatorul: să explice modul de Animatorul: să explice modul de
desfășurare și să comunice regulile desfășurare și să comunice regulile
jocului; să aleagă primul conducător de jocului; să împartă copiii în două
joc. echipe; să ofere câte un număr fiecărui
Conducătorul: să își păstreze poziția; să concurent.
Copiii: să-şi cunoască numărul primit;
fluiere scurt, la intervale mici.
să pornească în săritură ca şi broscuţa
Copiii: să respecte regulile comunicate numai în ordinea numerelor și numai
de animator; să rămână legați la ochi după ce coechipierul a ajuns la locul lui.
până la schimbarea conducătorului; să
se deplaseze cu grijă.
Resurse necesare Teren minim 30 mp, fluier, eșarfe. Teren minim 30 mp.

19
FIŞE DESCRIPTIVE
“BROSCUȚA” și “CARE ŞIR SARE MAI DEPARTE?”

Titlul Broscuța Care șir sare mai departe?


Locul de Exterior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltare fizică. Dezvoltarea coordonării
Grupa de vârstă a 8-10 ani 12-14 ani
copiilor
Număr 10 -20 copii 10 - 20 copii
participanți
Durata 20-30 minute 20-30 minute
Descriere Copiii sunt așezați în cerc. Animatorul Animatorul trasează o linie de start.
alege o „broscuță” și o așează în Copiii sunt împărțiți în 2 echipe, egale ca
mijlocul cercului format de copii, într- număr, așezate în șiruri, în spatele liniei
un alt cerc mai mic, marcat cu creta. de start. La comanda animatorului,
Copiii din cerc își trimit unul altuia primul din fiecare echipă execută o
mingea, rulând-o pe sol, astfel încât ea săritură în lungime de pe loc. Animatorul
să treacă prin mijlocul cercului și să marchează locul până unde a sărit
atingă picioarele “broscuței “. fiecare, apoi se întorc și se așează în
Aceasta, prin sărituri, trebuie să se spatele șirului. Următorii execută aceeași
ferească să nu fie atinsă de minge. săritură de la semnul marcat de animator,
Acela care reușește să atingă picioarele după ce au sărit primii. Jocul continuă în
“broscuței “schimbă rolul cu aceasta și acest fel până când sar toți membrii
jocul continuă. echipei. Echipa care a realizat în final
Evaluarea jocului se face în timpul cea mai mare distanță de la linia de start
desfășurării privind rezistența și viteza este declarată câștigătoare.
de reacție a copiilor, coordonare: Se evaluează coordonarea: respectarea
sincronizarea mișcărilor săriturilor cu semnalelor animatorului, a îndemnurilor
deplasarea mingii. și susținerea reciprocă între membrii
echipelor.
Reguli Animatorul: să stabilească și să Animatorul: să stabilească și să
comunice regulile jocului. Să aleagă” comunice regulile jocului; să traseze linia
broscuța” prin numărătoare. de start; să marcheze liniile după fiecare
Copiii: să ruleze mingea cu atenție săritură; să împartă copiii în 2 echipe
astfel încât să nu existe riscul de egale ca număr.
accidentare. Să folosească doar mâinile Copiii: să respecte semnalele și
pentru rularea mingii pe sol. “Broscuța marcajele animatorului; să facă săritura
“să sară doar în interiorul cercului de pe loc; să își păstreze ordinea în șir.
desenat.
Resurse necesare Teren minim 30 mp, minge, cretă. Teren minim 40 mp, cretă.

20
FIŞE DESCRIPTIVE
“CALEA FERATĂ” ȘI “CULEGĂTORII”

Titlul Calea ferată Culegătorii


Locul de Exterior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor. Dezvoltare fizică și coordonare.
Grupa de vârstă 6-9 ani 8-10 ani
a copiilor
Număr 10-20 copii 10-15 copii
participanți
Durata 20-30 minute 20-30 minute
Descriere Animatorul explică modul de După explicarea modului de desfăşurare a
desfășurare a jocului și pregătește jocului şi prezentarea regulilor, animatorul
terenul pentru joc. Pe circumferinţa marchează cu ajutorul a patru steguleţe,
unui cerc mare, trasează cercuri mai colţurile unui pătrat cu latura de 10-15 m şi
mici la distanţă de două braţe. le numerotează de la 1 la 4, (se poate scrie
Numărul cercurilor mici trebuie sa cu creta numărul, în faţa steguleţului). La o
fie mai puțin cu unu decât numărul distanţă de 5-6 m de una din laturile
copiilor. În mijlocul cercului mare pătratului, trasează o linie care marchează
animatorul plasează un copil care locul de plecare şi sosire. Formează apoi
este “călătorul întârziat“. două echipe egale ca număr. Fiecare copil
Participanţii ocupă câte un cerc mic. din prima echipă, apoi din a doua echipă, îşi
La comanda animatorului toţi copiii aşează câte un obiect personal în dreptul
pornesc spre dreapta sau spre stânga, celor 4 stegulețe în ordinea numerotării.
conform indicațiilor primite, Echipele se așează în spatele liniei de
schimbând locul cu vecinul. În acest plecare. La semnalul animatorului, întregul
timp cel din centru, “călătorul colectiv aleargă spre primul steguleț şi
întârziat“, încearcă să ocupe unul din încearcă să-şi recupereze obiectul
cerculeţe. Acela care rămâne fără loc depozitat, apoi aleargă la următoarele
trece în mijlocul cercului mare și steguleţe (2, 3, 4) procedând în acelaşi fel.
devine ”călător întârziat”, jocul După ce echipele au recuperat toate
continuă conform indicațiilor primite obiectele, se întorc la linia de plecare-
de la animator. Copiii care nu ajung sosire. Echipa care a trecut prima linia de
”călători întârziați” sunt felicitați plecare-sosire şi a recuperat toate obiectele
pentru implicarea în joc. personale este declarată câştigătoare.
Evaluarea jocului se realizează prin Echipa câștigătoare este felicitată de
aprecierea verbală a vitezei de întregul colectiv. Evaluarea se face în
reacție, sincronizarea și respectarea funcție de rezistenţă, viteză de reacție și
semnalelor de către copiii. colaborarea dintre membrii echipei.
Reguli Animatorul: să aleagă un copil care Animatorul: să comunice regulile jocului;
va fi inițial ”călătorul întârziat”; să să formeze cele două echipe.
dea semnalele de pornire. Copiii: să alerge cu grijă pentru evitarea
Copiii: să se deplaseze cu faţa în accidentărilor; să alerge în ordinea
interiorul cercului mare după numerotării stegulețelor; să îşi recupereze
indicațiile animatorului, respectiv: numai obiectul personal; să își ajute

21
-cu mâinile pe şold şi cu pas coechipierii în recuperarea obiectelor
încrucişat; personale.
- cu braţele întinse în lateral şi cu pas
adăugat.
”Călătorul întârziat”: să rămână în
cerc până la semnalul animatorului.
Resurse necesare Teren minim 40 mp, cretă Teren minim 40 mp, 4 stegulețe, lucruri
personale, cretă

FIȘA DESCRIPTIVĂ „CURSA MISTERIOASĂ”

Titlul Cursa misterioasă


Locul de Exterior
desfașurare
Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor
Grupa de vârsta 10 - 12 ani
a copiilor
Număr 10 – 14 copii
participanți
Durata 15-20 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe şi prezintă modul de desfăşurare a jocului
și regulile. Fiecare echipă își alege un conducător. Toți copiii sunt legați la ochi cu
eșarfe, mai puțin conducătorul. Fiecare echipă formează un şir, conducătorul fiind
ultimul din șirul format. Pe terenul de joacă animatorul ascunde 6 obiecte, acestea
urmează să fie găsite de către copiii din cele două echipe. Echipele vor fi ghidate de
conducător prin atingeri pe umăr, respectiv:
- o atingere pe umărul drept indică direcția spre dreapta;
- o atingere pe umarul stâng indică direcția spre stânga;
- o atingere pe spate indică direcția înainte;
- o atingerea pe ambii umeri indică, stop.
Conducătorul atinge coechipierul din fața lui, iar acesta transmite semnalul spre cel
din față până când semnalul ajunge la primul copil din șir. Acesta merge spre direcţia
indicată de fiecare dată, pentru a găsi obiectele ascunse. Câștigă echipa care găsește
cele mai multe obiecte. Jocul se poate repeta , schimbând conducătorul.
Evaluarea se face pe baza întrebărilor și răspunsurilor privind coordonarea
mişcărilor, respectarea semnalelor şi colaborarea între membrii echipei. Ex: Cum v-
ați simțit fiind privați de simțul văzului? Ce dificultăți ați întâmpinat? Cum ați
depășit momentul de dificultate?
Reguli Animatorul: să împartă copiii în două echipe egale, să ofere indicații despre modul
de deplasare a șirurilor, să lege copiii la ochi, să ascundă obiectele.
Copiii: să respecte semnalele primite de la coechipieri; să nu vorbească.
Conducătorul: să ghideze echipa doar prin atingeri, fără să vorbească.
Resurse Teren minim 40 mp, eşarfe, diverse obiecte.
necesare

22
FIŞA DESCRIPTIVĂ “DOBOARĂ MINGEA”

Titlul Doboară mingea


Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor.
Grupa de vârstă a 10-12 ani
copiilor
Număr 10-20 copii
participanți
Durata 20-30 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în 2 echipe egale și trasează două linii paralele la distanța de 20 m. La
mijlocul distanței se așează un taburet pe care se pune o minge medicinală mică. Cele 2 echipe se
așează fiecare în spatele unei linii de aruncare. Copiii primesc câte o minge de oină cu care vor
încerca să doboare mingea de pe taburet. La semnalul animatorului toți copiii din prima echipă
vor încerca să doboare mingea medicinală. Dacă o doboară echipa primește un punct. Dacă a fost
doborâtă, mingea medicinală se așează din nou pe taburet și urmează să fie lovită de cealaltă
echipă. Jocul se reia de mai multe ori. Echipa care acumulează cele mai multe puncte este
câștigătoare. Se evaluează coordonarea: respectarea semnalelor animatorului și
susținerea dintre membrii echipelor.
Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să formeze 2 echipe
egale; să împartă mingile; să țină evidența punctajelor.
Copiii: să respecte linia de aruncare; să dețină o singură minge de oină.
Resurse necesare Teren minim 40 mp, un taburet, o minge medicinal, mingi de oină, cretă.

23
FIȘE DESCRIPTIVE
“FĂRĂ 3!” și „GĂLEATA VESELĂ”

Titlul Fără 3! Găleata veselă


Locul de Interior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea coordonării Dezvoltarea fizică și coordonarea
mișcărilor
Grupa de vârstă a 10-12 10-13 ani
copiilor
Număr 15-20 copii 10-20 copii
participanți
Durata 20-25 minute 30-40 minute
Descriere Animatorul aranjează copiii în Animatorul trasează o linie de start și împarte
cerc și alege pe unul dintre aceștia copiii în două echipe, egale ca număr. Fiecare
care va începe jocul. Copilul ales echipă se aliniază în șir în spatele liniei de start.
începe să numere cu glas tare de la În dreptul fiecărei echipe, la o distanță de 10 m
1, ceilalți continuă în sensul acelor de linia de start, se așează câte o găleată care
de ceasornic. Când numărătoarea conține: o haină, o pereche de pantaloni, o
ajunge la persoana care trebuie să pălărie și o pereche de ghete fără șireturi, de
spună 3 sau multiplu de 3, acea mărimi mari. La comanda animatorului, primii
persoană trebuie să bată o dată sau din fiecare echipă aleargă la găleata cu haine
de două ori din palme la alegerea din fața lor, se îmbracă repede și revin tot în
lui. În cazul în care bate o dată din alergare. Ajunși înapoi la șir se dezbracă și dau
palme numărătoarea continuă în hainele următorului coechipier pentru a se
același sens, iar, dacă bate de îmbrăca (în timp ce unul se dezbracă, celălalt
două ori, sensul de numărare se se îmbracă- ceilalți membrii ai echipei îi ajută).
schimbă. Cine greşeşte este Cei îmbrăcați aleargă spre găleată, o ocolesc și
eliminiat. Jocul continuă până se întorc pentru a continua ștafeta. Următorii
când rămân 3 jucători, aceștia sunt procedează la fel. Câștigă echipa care termină
declarați câștigători. primă ștafeta.
Evaluare se face în funcție de Se evaluează agilitatea și viteza de reacție a
sincronizarea mișcărilor cu copiilor. Din punct de vedere al coordonării se
numărătoarea, viteza de reacție și urmărește respectarea semnalelor
respectarea semnalelor de către
animatorului, sincronizarea mișcărilor și
fiecare participant.
susținerea reciprocă între membrii echipelor.
Echipa câştigătoare este aplaudată.
Reguli Animatorul: să explice modul de Animatorul: să explice modul de desfășurare și
desfășurare și să comunice să comunice regulile jocului; să formeze cele 2
regulile jocului; să aleagă copilul echipe; să dea semnalul de start.
care va începe jocul; să Copiii: să respecte ordinea din șir; să îmbrace
stabilească sensul de numărare toate hainele; să respecte traseul stabilit; să își
după fiecare eliminare. ajute coechipierii.
Copiii: să bată clar din palme; să
respecte numărătoarea; să
reacționeze repede.
Resurse necesare Sala de clasă. Teren minim 40 mp, 2 găleți, 2 haine, 2 perechi
de pantaloni, 2 pălării, 2 perechi de ghete fără
șireturi, cretă.
24
FIȘE DESCRIPTIVE
“GĂSEȘTE-ȚI CĂSUȚA” și “ LEGAȚI ÎN LABIRINT”

Titlul Găseşte-ţi căsuţa Legați în labirint

Locul de Exterior Exterior


desfășurare
Scop Dezvoltare fizică Dezvoltare fizică și coordonare.
Grupa de vârstă a 10-12 ani 12-15 ani
copiilor
Număr 20-30 copii 10-20 copii
participanți
Durata 20-30 minute 20-30 minute
Descriere Pe suprafaţa terenului de joc animatorul Animatorul desenează cu creta un
desenează cercuri, cu 2-3 mai puţine labirint de aproximativ 10 m lungime,
decât numărul copiilor. La primul și lat de 0,5 m. Se formează perechi de
semnal al animatorului, aceștia aleargă câte doi copii și se leagă de câte un
pe terenul de joacă. Animatorul poate picior unul lângă celălalt. Pe rând
folosi comenzi suplimentare: săritură pe perechile trebuie să treacă prin labirint
un picior, mers cu spatele, etc. La al de la un capăt la celălalt, sărind pe
doilea semnal, fiecare copil caută să stea piciorul legat fără să se sprijine pe
cu picioarele într-un cerc. Cei care nu au piciorul liber. Aceștia vor fi
reușit să găsească un cerc liber vor fi cronometrați, iar perechea care
eliminați. Animatorul reia semnalele de parcurge labirintul în cel mai scurt timp
mai multe ori; după fiecare eliminare a este câștigătoare. Perechea câștigătoare
copiilor, va elimina și 2-3 cerculețe. este felicitată de colegi.
Jocul se termină când mai rămân doar 3 Se evaluează coordonarea:
cerculețe și tot atâția copii. sincronizarea și susținerea reciprocă
Se evaluează agilitatea, viteza de reacție între perechi; dezvoltarea fizică:
a copiilor și respectarea semnalelor rezistența și viteza de parcurgere a
animatorului. labirintului.
Reguli Animatorul: să traseze cercurile; Animatorul: să explice modul de
să utilizeze și comenzi suplimentare; să desfășurare și regulile jocului; să
elimine copii și cerculețe la fiecare traseze labirintul, să lege perechile; să
reluare a jocului. cronometreze perechile.
Copiii: să respecte semnalele și Copiii: să se deplaseze în labirint doar
comenzile animatorului; să ocupe un pe piciorul legat; să respecte traseul
singur cerc; să stea cu ambele picioare labirintului fără a depăși marcajul.
în cerc; să se deplaseze cu grijă.
Resurse necesare Teren minim 40 mp, cretă. Teren minim 40 mp, cretă, sfori,
cronometru.

25
FIȘE DESCRIPTIVE
“MINGEA URMĂRITĂ” și „MINGILE DANSATOARE”

Titlul Mingea urmărită Mingile dansatoare


Locul de Exterior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor Dezvoltare fizică și coordonare
Grupa de vârstă a 12-14 ani 12– 14 ani
copiilor
Număr 10-20 copii 10-20 copii
participanți
Durata 15- 20 minute 15 -20 minute
Descriere Copiii sunt așezați în cerc, cu fața Animatorul prezintă copiilor modul de
spre centru. Animatorul oferă la desfăşurare a jocului, trasează linia de
doi copii câte o minge de culori plecare(A) , linia de sosire (B) şi împarte copiii
diferite. Copiii care primesc
în perechi. Perechile se aşează în spatele liniei
mingea trebuie să fie la o distanță
de aproximativ 2 metri. La de plecare în poziţia ,,spate în spate”. Fiecare
semnalul animatorului ei pasează pereche primeşte câte o minge de tenis, care va
mingile din mână în mână spre fi aşezată pe sol, şi câte un suport de care este
dreapta căutând ca cele două atârnată o altă minge de tenis. La semnalul
mingi să nu se întâlnească. În animatorului, perechile deplasează mingea de
cazul în care mingile se întâlnesc, pe sol, din punctul A în punctul B. Deplasarea
jocul se oprește și pasarea
mingii se face prin balans sincronizat, numai
mingilor se efectuează spre stânga.
În cazul în care unul dintre copii prin lovituri repetate cu mingea atârnată de
scapă mingea, acesta iese din joc, suportul amplasat între cei doi copii, aflaţi
iar animatorul dă un nou semnal ,,spate în spate”. Prima echipă care reuşeşte
de începere a jocului. Jocul să deplaseze mingea din punctul A în punctul
continuă până când rămân 5 copii. B este câştigătoare. Jocul se poate relua de mai
Aceștia sunt declarați câștigători și mule ori. Echipa câştigătoare este aplaudată de
sunt felicitați de colegi. Se
către ceilalţi colegi.
evaluează viteza de reacție,
agilitatea copiilor și respectarea Se evaluează dezvoltarea fizică: rezistența și
semnalelor și a îndemnurilor flexibilitatea; coordonarea: sincronizarea
primite. mișcărilor și susținerea reciprocă în realizarea
sarcinilor.
Reguli Animatorul: să stabilească și să Animatorul: să traseze punctele A și B pe
comunice regulile jocului; să dea terenul de joacă; să grupeze perechile; să
semnalele de începere de fiecare pregătească mingile atârnate de sfoară.
dată. Copiii: să deplaseze mingea de pe sol doar cu
Copiii: să respecte semnalele și ajutorul suportului; să păstreze poziția ,,spate
indicațiile animatorului; să paseze în spate”.
mingile repede.
Resurse necesare Teren minim 30 mp, 2 mingi de Teren minim 40 mp, mingi de tenis, sfoară şi
culori diferite. suporţi (băț 20 cm) de care sunt prinse mingile,
cretă.

26
FIȘE DESCRIPTIVE
„NIMEREŞTE MINGEA “ și “PĂSĂRILE CĂLĂTOARE”

Titlul Nimereşte mingea Păsările călătoare

Locul de Exterior Exterior


desfășurare
Scop Dezvoltarea coordonării mișcărilor Dezvoltare fizică
Grupa de vârstă a 8-10 ani 10-12 ani
copiilor
Număr 10-20 copii 20-30 copii
participanți
Durata 20 – 30 minute 15-20 minute
Descriere Animatorul comunică modul de Animatorul organizează copiii în
desfăşurare şi regulile jocului, apoi perechi, unul în faţa celuilalt, așezați
împarte copiii în două echipe. Toţi copiii într-un cerc mare. Aceștia formează
unei echipe primesc câte o minge mică. ”cuibul„ iar în interiorul cuibului se află
Mingea de volei este legată de către câte un copil, care reprezintă ”pasărea”.
animator cu o sfoară şi atârnată de coşul Animatorul alege 1-3 copii pe care îi
de handbal, poarta de fotbal, etc. Copiii aşază în centrul cercului mare şi care
se aliniază pe un rând, la 4-5 m de reprezintă „păsările fără cuib”.
mingea suspendată. La semnalul animatorului: „Păsările
La semnalul de începere a jocului, zboară!” copiii aleargă în toate
copilul din prima echipă ţinteşte mingea direcţiile, imitând zborul păsărilor.
de volei. Urmează primul copil din La semnalul următor: „Păsările în
echipa a doua. Jocul continuă cu cuib!” fiecare pasăre caută să se aşeze
alternarea loviturilor fiecărui copil din în interiorul unui cuib, rămânând alte
cele două echipe. Pentru fiecare lovitură „păsări” fără „cuib”.
care nimereşte mingea, echipa va primi ”Păsările” rămase fără cuib trec în
un punct. Echipa cu cele mai multe centrul cercului şi jocul se reia de mai
puncte este câştigătoare. Jocul se poate multe ori. După mai multe repetări
repeta de mai multe ori. ”cuiburile„ și ”păsările” schimbă
Se evaluează coordonarea mişcărilor, rolurile.
respectarea semnalelor și susținerea Se evaluează dezvoltarea fizică:
reciprocă între membrii echipelor. agilitatea și viteza de reacție; Se pot
Echipa câștigătoare este aplaudată de pune întrebări:” În care din roluri v-ați
către întregul colectiv. simțit mai confortabil? De ce?”.
Reguli Animatorul: să comunice regulile Animatorul: să explice modul de
jocului; să dea comanda de începere a desfășurare a jocului; să aleagă prin
jocului; să totalizeze punctele obținute numărătoare ”păsările” care nu au cuib
de fiecare echipă. inițial; să dea semanlele.
Copiii: să respecte semnalele Copiii: să respecte semnalele și
animatorului; să arunce cu atenție indicațiile animatorului; să alerge cu
mingea; să arunce în direcția mingii de grijă; să imite zborul păsărilor, când au
volei. acest rol.
Resurse necesare Teren minim 30 mp, minge de volei, Teren minim 40 mp
mingi mici, sfoară.

27
FIȘA DESCRIPTIVĂ „PESCARUL ŞI PEŞTII”

Titlul Pescarul și peştii


Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea coordonării mişcărilor
Grupa de vârstă 10-12 ani
a copiilor
Număr 10-20 copii
participanți
Durata 30 - 40 minute
Descriere Copiii sunt pe terenul de joacă. Animatorul explică modul de desfăşurare a jocului,
apoi delimitează vizibil un cerc cu diametrul de 8-12 m. Numeşte doi căpitani care
îşi aleg pe rând coechipierii, formându-se două echipe egale ca număr. Prin tragere
la sorţi se stabileşte rolul fiecărei echipe, cei din exteriorul cercului, pescarii”, cei
din interiorul cercului, peştii”, apoi fiecare echipă îşi ocupă locul. Peştii se
răspândesc în voie pe toată suprafaţa cercului. Pescarii primesc o minge mică, după
care se depărtează la o anumită distanţă de cerc (animatorul decide distanţa).
Copilul care are mingea trebuie să o ţină în aşa fel încât cei din interior să nu ştie
la cine se află. Întreaga echipă se apropie de cerc. Când ajung la marginea cercului,
căpitanul pescarilor adresează întrebarea: Primită este mingea?”. Căpitanul peștilor
răspunde: Primită!”. După acest dialog, pescarii” aleargă în jurul cercului, iar cel
care are mingea încearcă să atingă un, peşte” prin aruncarea mingii. Dacă
încercarea nu a reuşit copilul este eliminat din joc. Dacă încercarea a reuşit şi un
copil a fost atins, acesta este eliminat, iar coechipierii lui trec la contraatac, în
scopul de a atinge cu mingea un jucător din echipa” pescarilor”.” Pescarii” atinși
de minge sunt eliminați. Jocul continuă până când una dintre echipe rămâne doar
cu 2 membri.
Evaluarea se face privind coordonarea mişcărilor în timpul aruncării mingii, și
sunținerea reciprocă între membrii echipelor.
Reguli Animatorul: să explice clar regulile jocului, să aleagă prin numărătoare doi
căpitani; să decidă distanța de deplasare a pescarilor.
Copiii: să arunce cu grijă mingea, să ascundă mingea de ochii peștilor; să ajute
căpitanul în pasarea mingii.
Căpitanii: să pună întrebări și să răspundă, să încurajeze coechipierii.
Resurse necesare Teren minim 40 mp, minge mică, cretă, bilețele cu rolul fiecărei echipe.

28
FIȘE DESCRIPTIVE
“PESCUIT SUBMARIN” și “POȘTA MERGE”

Titlul Pescuit submarin Poșta merge


Locul de Exterior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltare fizică și coordonare Dezvoltare fizică
Grupa de vârstă a 8-11 ani 6-9 ani
copiilor
Număr 10 - 20 copii 10-20 copii
participanți
Durata 20 -30 minute 20 -30 minute
Descriere Jocul se desfăşoară pe un teren de minim 40 Animatorul aranjează copiii în cerc
mp pe care animatorul îl împarte în două părţi și desenează cu creta în jurul
egale printr-o linie trasată pe sol. De o parte picioarelor fiecărui copil un
a liniei este ,,plaja”, de partea cealaltă cerculeț. Animatorul alege un
,,marea”. După prezentarea modului de copil care va fi” poștașul” și îl
desfăşurare a jocului, animatorul împarte așează în mijlocul cercului mare
copiii în două grupe. O grupă reprezintă format de copii. Fiecare copil, mai
peştii, care stau in ”mare„ și o grupă pescarii puțin poștașul își va alege un nume
submarini , care stau pe ”plajă”. La semnalul de oraș.
animatorului, pescarii intră în apă pe rând, Poștașul strigă: „Poșta merge de la
câte unul pentru a prinde peşti. Pescarii pot București la Brașov “(menționează
sta sub apă doar atât cât le ajunge ,,oxigenul” numele a două orașe pe care copiii
(emiţând sunetul aaaaa în continuu). Peştii le-au ales). Copiii care au numele
prinşi sunt duşi la mal de către pescari, cât celor două orașe trebuie să facă
mai repede până nu li se termină,,oxigenul”, schimb de locuri, timp în care și
în caz contrar se transformă în peşti şi rămân poștașul încearcă să ocupe
în apă. Jocul se termină când în una dintre cerculețul unuia dintre ei. Cel care
echipe mai rămân trei copii, fie ,,peşti”, fie rămâne fără cerc devine „poștaș”
,,pescari”. Aceştia sunt declaraţi câştigători. iar vechiul” poștaș” îi primește
Jocul se poate relua cu schimbarea rolurilor. numele de oraș și jocul continuă.
Evaluarea se face din punct de vedere al Se evaluează agilitatea, viteza de
coordonării: respectarea semnalelor și reacție a copiilor și respectarea
susținerea reciprocă; dezvoltarea fizică: semnalelor” poștașului”.
rezistența și viteza de reacție a copiilor.
Reguli Animatorul: să formeze cele două echipe; Animatorul: să explice modul de
să dea semnalul de intrare a pescarilor în desfășurare și regulile jocului; să
apă. aleagă primul” poștaș”.
Copiii: să respecte semnalele animatorului; Copiii: Să țină minte numele
să emită sunetul” aaaa” atâta timp cât sunt în orașului; să ocupe un singur cerc;
apă pentru a nu fi transformați în pești. să respecte semnalele “poștașului”.
Poștașul: să strige corect și cu voce
tare numele celor 2 orașe.
Resurse necesare Teren minim 40 mp, cretă. Teren minim 30 mp, cretă,
ecusoane cu numele orașelor
(opțional).

29
FIȘE DESCRIPTIVE
„ SALUT, PRIETENE „ și “SEMAFORUL”

Titlul Salut , prietene Semaforul


Locul de Exterior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltare fizică Dezvoltare fizică și coordonare
Grupa de vârstă a 7-10 ani 6-8 ani
copiilor
Număr 15 -20 copii 15-20 copii
participanți
Durata 15 -20 minute 20-25 minute
Descriere Jocul se desfăşoară pe un teren de Animatorul trasează o linie de start și toți
minim 30 mp. După prezentarea copiii vor sta în spatele acesteia.
jocului şi a regulilor acestuia, Animatorul va sta la aproximativ 30 m de
animatorul aranjează copiii în cerc şi linia de start și va avea în mână un cartonaș
desemnează un copil care va începe verde și unul roșu. Acestea vor fi arătate
jocul. Acesta aleargă în jurul cercului, aleatoriu, atunci când este arătat cel verde,
atinge uşor un coleg pe umăr şi toți copiii aleargă spre animator.
continuă alergarea. Cel atins aleargă în La culoarea roșie toți copiii rămân pe loc.
sens invers colegului. Când se Cei care se mișcă la culoarea roșie vor fi
întâlnesc , cei doi se opresc, se salută ,, întorși de la linia de start. Câștigă persoana
Salut,prietene!,” apoi îşi continuă care ajunge prima la animator. Jocul se
alergarea, încercând să ocupe locul poate relua de mai multe ori.
liber. Cel care rămâne fără loc Se evaluează agilitatea şi viteza de reacție
continuă alergarea şi atinge alt coleg a copiilor; coordonarea: sincronizarea
pe umăr. Jocul se încheie când toţi mișcărilor și respectarea semnalelor
copiii s-au salutat . animatorului. Copilul câștigător este
Evaluarea se face din punct de vedere aplaudat de colegi.
a rezistenței și a vitezei de reacție a
copiilor.
Reguli Animatorul: să formeze cercul; să Animatorul: să explice modul de
desemneze primul copil care va începe defășurare și regulile jocului; să schimbe
jocul. repede culorile ”semaforului”; să întoarcă
Copiii: să respecte sensul de alergare; la start copiii care s-au mișcat la culoarea
să salute obligatoriu la întâlnirea cu roșie.
”prietenul”; să ating pe umăr copiii Copiii: să respecte semnalele animatorului;
care nu au alergat. să își păstreze traiectoria.

Resurse necesare Teren minim 30 mp. Teren minim 40 mp, cretă, cartonaș verde
și roșu.

30
FIŞA DESCRIPTIVĂ” SCHIMBAŢI LINIILE!”

Titlul Schimbaţi liniile!

Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea fizică și coordonare
Grupa de vârstă a 12-14 ani
copiilor
Număr 10 - 20 copii
participanți
Durata 30- 40 minute

Descriere Cu ajutorul a 8 fanioane animatorul jalonează două linii la distanță de


10-30 m una de alta. Se formează două echipe, egale ca număr, şi fiecare echipă
se aliniază pe un rând, în spatele liniilor delimitate inițial. La semnalul
animatorului, echipele aleargă înspre linia opusă şi caută să ajungă cât mai repede
şi să se alinieze în spatele acestei linii. Pentru a îngreuna traversarea, în
centru, cu ajutorul a patru fanioane, două pentru o echipă şi două
pentru cealaltă, se delimitează câte o poarta de aproximativ 1 metru lățime
prin care urmează să se facă trecerea. Plecarea poate avea loc stând în diferite
poziţii ( în picioare, ghemuit). Procedeul de deplasare poate fi diferit – alergare,
săritură într-un picior etc., în funcție de comanda animatorului. Câştigă echipa
care a reuşit să se alinieze prima, cu întregul efectiv în ordinea iniţială.
La sfârșitul jocului se evaluează dezvoltarea fizică: rezistența și viteza de reacție a
copiilor; coordonarea: sincronizarea și susținerea între membrii echipelor.
Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să delimiteze cele două
linii; să aleagă modul de deplasare.

Copiii: să respecte semnalele animatorului; să respecte linia de plecare; să


respecte traseul stabilit; să păstreze ordinea inițială.

Resurse necesare Teren minim 40 mp, fanioane ,cretă.

31
FIȘE DESCRIPTIVE
“ȘOARECELE ȘI PISICA” și “TRECI PESTE RÂU”

Titlul Şoarecele și pisica Treci peste râu


Locul de Exterior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltare fizică Dezvoltarea coordonării mișcărilor.
Grupa de vârstă a 6-9 ani 7-10 ani
copiilor
Număr 15- 20 copii 20 – 25 copii
participanți
Durata 20-30 minute 20-25 minute
Descriere După prezentarea modului de Pe terenul de joacă, animatorul trasează
desfăşurare a jocului, animatorul două linii paralele la distanță de 20 metri
aranjează copiii în cerc, prinşi de una de alta. Spaţiul delimitat reprezintă râul
plin cu crocodili pe care îl vor traversa
mâini. Cercul are 1-2 porţi, adică
copiii. La o distanță de 5 metri de una dintre
acolo copiii nu se prind de mâini. linii animatorul trasează o linie de start. În
Animatorul alege un copil care este spațiul delimitat de cele două linii paralele,
„şoarecele”, acesta va sta în interiorul animatorul desenează din loc în loc cercuri
cercului, iar alt copil ales va fi”pisica” care reprezintă insulele salvatoare în ,,râul
și va sta în exetriorul cercului. Pisica plin cu crocodili”. Copiii sunt împărțiți în 2
încearcă să prindă şoarecele. echipe.Aceștia se așează în şiruri, în spatele
liniei de plecare. La semnalul animatorului,
Copiii din cerc uşurează fuga
echipele vor traversa pe rând râul, sărind din
şoarecelui, permiţându-i intrarea sau cerc în cerc, până ajung pe malul celălalt al
ieşirea din cerc prin ridicarea braţelor. râului. Săritura se va face de pe loc pe
Pisica este însă împiedicată să treacă ambele picioare, cu balansarea braţelor
prin acest inel, ea putând folosi numai înainte şi înapoi, cu uşoară flexare a
cele două porţi existente. Dacă pisica genunchilor. Copiii se vor deplasa în aceași
a prins şoarecele, o altă pereche aleasă ordine pe care o au în șir și vor fi
cronometrați de animator. Jocul se termină
de animator continuă jocul. Jocul se
când toţi copiii au traversat râul. Va câştiga
reia până când toți copiii au avut cel echipa ai cărei jucători au parcurs traseul în
puțin un rol. timpul cel mai scurt, fără a cădea în „apa cu
Evaluarea se face din punct de vedere crocodili”.
a agilității și a rezistenței copiilor. Se Evaluarea jocului se va face oral de către
urmărește susținerea reciprocă între animator cu privire la coordonarea
mișcărilor pentru deplasarea în săritură,
”șoricel„ și copiii din cerc.
respectarea semnalelor și susținerea
reciprocă între membrii echipelor.
Aceştia vor Animatorul: să comunice regulile Animatorul: să formeze cele două echipe; să
traversa jocului; să aleagă perechile care dea semnalele de pornire; să cronometreze
râulReguli reprezintă ”șoarecele” și „pisica”. echipele.
Copiii: să păstreze poziţia iniţială pe Copiii: să respecte semnalele animatorului;
tot parcursul jocului, să încurajeze să respecte linia de plecare; să execute
şoricelul. corect săritura .
”Șoarecele și pisica”: să își păstreze
rolurile; să circule doar pe unde au
acces.
Resurse necesare Teren minim 30 mp. Teren minim 30 mp, cretă, fluier,
cronometru.

32
4.2 Animaţie pentru dezvoltarea încrederii, colaborării între echipe

FIȘE DESCRIPTIVE
“BALONUL BUCLUCAȘ” și “BUCHEŢELE”
Titlul Balonul buclucaş Bucheţele
Locul de Exterior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea încrederii și colaborării între Dezvoltarea colaborării între
echipe echipe
Grupa de vârstă 13-15 ani 8-10 ani
a copiilor
Număr 10-20 copii 15- 20 copii
participanți
Durata 25-30 minute 15- 20 minute
Descriere Animatorul pregătește un teren cu o linie de Animatorul explică modul de
start și una de sosire, între care va amplasa desfăşurare a jocului. Copiii vor
diverse obstacole. Împarte copiii în două reprezenta florile din care se vor
echipe, iar copiii se vor aranja în șir. Aceştia vor forma bucheţele de 2, 3, 4… flori.
avea la dispoziţie câte un balon umplut cu apă, La semnalul animatorului, copiii se
pe care-l vor ţine în gură şi cu care la semnalul vor grupa conform numărului
animatorului fiecare trebuie să treacă prin toate strigat. Cine nu-şi găseşte buchet
obstacolele prevăzute de joc. La pornirea pe va fi eliminat din joc. Jocul se
traseul cu obstacole, echipele vor fi termină când rămân 3 jucători,
cronometrate de animator. Obstacolele constau aceștia fiind câștigătorii. Jocul se
în: trecerea prin tunelul întunecat, traversarea reia de câte ori este posibil.
bârnei de echilibru,trecerea prăpastiei. Echipa Câștigătorii vor primi un premiu la
care trece de linia de sosire în cel mai scurt timp alegerea animatorului .
va fi câştigătoare. La sfârșitul jocului animatorul
Se evaluează spiritul de echipă: încrederea în evaluează spiritul de echipă:
forțele proprii, încrederea în ceilalți și gradul colaborarea în grup și gradul de
de implicare a membrilor echipei. Echipa implicare a copiilor.
câștigătoare va fi aplaudată.
Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a Animatorul: să strige clar numărul
jocului; să formeze terenul cu obstacole; să de flori din buchet.
lase baloanele cu apă dezlegate; să Copiii: să se grupeze cu atenție
cronometreze fiecare echipă. pentru a nu se accidenta; să
Copiii: să respecte semnalele animatorului; să respecte numărul strigat de
parcurgă întreg traseul cu obstacole; să nu animator.
golească apa din baloane intenționat.
Resurse Teren minim 40 mp, un sac menajer de 2 Teren minim 30 mp, premii.
necesare m(tăiat ), cretă, un buştean, o bancă de
înălţime mică pentru înlocuirea bârnei de
echilibru, baloane umplute cu apă; cronometru.

33
FIŞA DESCRIPTIVĂ “CIOCĂNITOAREA”

Titlul Ciocănitoarea
Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea colaborării în echipă
Grupa de vârstă 11-14 ani
a copiilor
Număr 20-30 copii
participanți
Durata 30-35 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe egale ca număr și le așează în linie, una în
fața celeilalte, la o distanță de 10-12 m. Copiii se numerotează astfel încât cei care au
același număr să se găsească față în față. La mijlocul distanței, între cele două echipe, se
așează un taburet. Fiecare echipă își alege un rol, prin tragere la sorți: una este atacantă,
cealaltă apărătoare. La semnalul animatorului, copilul cu numărul respectiv din echipa
atacanților fuge repede la scaun și caută să-1 atingă de cât mai multe ori, apoi fuge
înapoi. Apărătorul fuge și el în același timp, căutând să-1 atingă pe atacant. Fiecare
atingere a scaunului se notează cu câte un punct. În caz de atingere a atacantului, se
inversează rolurile echipelor. Punctelele membrilor unei echipe se adună și câștigă aceea
care acumulează punctajul cel mai mare.
Se evaluează spiritul de echipă: încrederea în forțele proprii și ale celorlalți, gradul
de implicare a echipei. Echipa câștigătoare este felicitată de colegi.
Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să strige clar numărul; să
țină evidența punctajului.
Copiii: să respecte linia de start și semnalul animatorului; să recunoască dacă au fost
atinși de apărător.
Resurse Teren minim 40 mp , un taburet, bilețele cu roluri.
necesare

34
FIȘE DESCRIPTIVE
“CLOPOȚELUL” și “FLORICELE DE PORUMB”

Titlul Clopoţelul Floricele de porumb


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea încrederii și colaborării în Dezvoltarea colaborării în echipă
echipă.
Grupa de vârsta 6-9 ani 6 -8 ani
a copiilor
Număr 10-16 copii 10-15 copii
participanți
Durata 20-30 minute 10-20 minute
Descriere În sala de sport animatorul agaţă un clopoţel Animatorul explică modul de
de o bară la înălţimea de 2m. și trasează o desfășurare a jocului. Copiii sunt nişte
linie de start(de aruncare) la o distanță de floricele de porumb care sar continuu
aproximativ 3 metri de traiectoria acestuia. într-o tigaie pe ambele picioare, cu
Împarte copiii în 2 echipe egale, și îi aliniază mâinile lipite de corp.
în șir în spatele liniei de start. Fiecare copil Dacă se ating de alt coleg ,,se lipesc”,
din cele două echipe, primește câte o minge adică vor sări în continuare împreună
de ping-pong și pe rând încearcă să atingă ţinându-se de mână, păstrând poziția
clopoţelul cu aceasta. Când un jucător inițială. Jocul se termină când toţi
nimereşte clopoţelul echipa acestuia copiii ,,s-au lipit” și au format un
primeşte un punct. Jocul se reia de cel puțin întreg. Jocul se poate relua de mai
3 ori. La finalul jocului se totalizează multe ori.
punctele de către animator, iar câștigătoare Evaluarea se face pe baza
este echipa care a acumulat cele mai multe întrebărilor și a răspunsurilor, privind
puncte. colaborarea între ,,floricele” și gradul
Variantă: animatorul alege un copil care va de implicare a fiecărui participant.
apăra clopoţelul , încercând să prindă Ex: Cum s-au simţit ,,lipiţi”? Când s-
mingea din zbor înainte să ajungă la au descuract mai bine, sărind singuri
clopoţel. sau,,lipiți”?
Se evaluează spiritul de echipă: încrederea în
forțele proprii și ale celorlalți și colaborarea
între membrii echipei.
Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice Animatorul: să explice clar jocul; să
regulile jocului; să formeze cele două observe copiii care se „lipesc„ pentru
echipe; să țină evidența punctajului. a sări în continuare împreună.
Copiii: să respecte linia de aruncare; să Copiii: să sară pe ambele picioare cu
arunce o singură dată, când le vine rândul. grijă; să țină mâinile lipite de corp; să
Apărătorul(variantă): să apere clopoțelul rămână lipiți dacă s-au atins de un alt
prin prinderea mingii; coleg/colegi.
Resurse Sala de sport minim 30 mp, clopoţel, șnur, Sala de clasă.
necesare mingi de ping-pong , cretă.

35
FIŞA DESCRIPTIVĂ” ÎNTRE DOUĂ FOCURI”

Titlul Între două focuri


Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea colaborării în echipă.
Grupa de vârstă a 12-15 ani
copiilor
Număr 20 -30 copii
participanți
Durata 30-40 minute
Descriere Spaţiul de joc este delimitat de animator printr-un dreptunghi mare, împărţit în două printr-o linie
de centru. Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale, având fiecare câte un căpitan. Fiecare
echipă ocupă o jumătate de teren, iar căpitanii trec în spaţiul liber din spatele terenului
ocupat de echipa adversă. Unul din căpitani primește mingea prin tragere la sorţi. Jocul
constă în aceea că jucătorii unei echipe (cei din teren) şi căpitanul încearcă să atingă cu mingea
pe adversari. Aceştia evită mingea sărind, alergând sau ferindu-se. Cei atinși de minge sunt
eliminați. Mingea poate să nu fie aruncată direct, ci pasată în prealabil între jucători şi căpitan,
pentru a deruta pe adversari. Mingea revine adversarilor, dacă unul din jucătorii echipei
respective a reuşit să o prindă în mâini. Jocul nu se opreşte, ci continuă în acelaşi fel, doar că de
data aceasta se apără cealaltă echipă. Jocul se tremină când una dintre echipe elimină toți
adversarii din teren. Câștigătoare este echipa care a eliminat adversarii. Căpitanii sunt felicitați
verbal pentru modul în care au coordonat membrii echipei.
Se evaluează spiritul de echipă; colaborarea între jucători și gradul de implicare a fiecărui
particiant.
Reguli Animatorul: să stabilească și să comunice regulile jocului; să delimiteze spațiul de
joc. Copiii: să rămână în limitele terenului propriu; să arunce mingea cu grijă.
Căpitanii: să prindă mingea dacă iese în afara terenului; să paseze mingea echipei; să
arunce mingea cu grijă.
Resurse necesare Teren minim 30 mp, minge de handball, cretă.

36
FIŞA DESCRIPTIVĂ
“LUPTA PENTRU CUCERIREA CETĂŢII”

Titlul Lupta pentru cucerirea cetăţii


Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea colaborării în echipă.
Grupa de vârstă a 12-15 ani
copiilor
Număr 20-24 copii
participanți
Durata 30-40 minute
Descriere Animatorul trasează pe terenul de joc 5 cercuri cu diametrul de 3 m. Patru dintre ele vor fi trasate
în patru colţuri, delimitând astfel un pătrat. Cel de al cincilea cerc denumit ”cetate” va fi trasat în
mijlocul pătratului. Distanța de la cercul din centru la cele din colţuri va fi de 5-6 m.
Se formează patru echipe, respectând egalitatea numerică. Fiecare echipă ocupă un loc într-unul
din cele patru cercuri aflate pe colţuri. Jucătorii se dispun în cerc, ținându-se de mâini.
La semnalul animatorului, echipele aleargă, în formaţia iniţială, înspre cetate, şi se luptă pentru
a pune stăpânire pe cetate. Lupta se dă prin împingerea jucătorilor adverşi, care au ocupat o
porţiune din cetate şi scoaterea lor în afara ,,cetăţii”. Jocul se termină când una dintre echipe a
reuşit să intre în cetate cu întregul efectiv, fără însă a strica lanțul mâinilor în timpul jocului. Acea
echipă va fi declarată câștigătoare.
La sfărșitul jocului se evaluează spiritul de echipă: cooperarea dintre membrii echipei și
implicarea acestora, încrederea în forțele celorlalți și modul în care au reușit să păstreze forma
inițială.
Reguli Animatorul: să comunice regulile jocului; să formeze echipele și cercurile; să
elimine echipa care devine agresivă.
Copiii: să respecte semnalul animatorului; să ”pornească la atac” fără să se lovească; să
păstreze forma inițială.
Resurse necesare Teren minim 40 mp, cretă .

37
FIȘE DESCRIPTIVE
“ MINGEA CĂLĂTOARE” și „PÂNZA DE PAIANJEN”

Titlul Mingea călătoare Pânza de paianjen


Locul de Exterior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea colaborării în echipă. Dezvoltarea încrederii și a colaborării
în echipă.
Grupa de vârsta 12– 15 ani 12-15 ani
a copiilor
Număr 10- 20 copii 10-20 copii
participanți
Durata 10 – 15 minute 30-40 minute
Descriere Copiii vor fi împărțiți de către animator Între doi stâlpi (copaci) animatorul
în două echipe egale ca și număr de construiește o pânză de paianjen din
jucători și îi aranjează în șir. Explică sfoară. Apoi împarte copiii în echipe
apoi modul de desfăşurare a jocului. egale ca număr. Toți membrii din
Fiecare echipă primește o minge. fiecare echipă trebuie să treacă dintr-o
Primul din șir plasează mingea sub parte în alta a pânzei prin ochiurile
bărbie și o pasează următorului din formate fără să atingă vreun fir. Dacă un
șir(fără să o atingă cu mâna), care o ochi al pânzei este folosit acesta este
prinde tot sub bărbie. Mingea trece pe blocat de animator cu bandă de lipit.
la fiecare membru al echipei. Dacă Fiecare echipă are la dispoziție 10
mingea cade, revine la primul din șir. minute pentru stabilirea strategiei. După
Jocul se termină când una dintre echipe stabilirea strategiei echipele vor trece
duce mingea până la capătul șirului în prin ochiurile pânzei de păianjen.
cel mai scurt timp. Aceasta este Câștigă echipa care reușește să treacă
declarată câștigătoare. fără să atingă vreun fir sau cea care va
Evaluarea jocului se face verbal de atinge cele mai puține fire.
către animator, privind modul de Se evaluează încrederea în forțele
colaborare între membrii echipei și proprii și ale celorlalți, strategia
gradul de implicare a fiecărui copil adoptată și colaborarea între copii. Se
pentru îndeplinirea sarcinilor. vor purta discuții despre problemele
întâmpinate în rezolvarea sarcinii.
Reguli Animatorul: să comunice clar regulile Animatorul: să stabilească și să
jocului; să formeze cele două echipe. comunice regulile de desfășurare a
Copiii: să paseze mingile de la unul la jocului; să formeaze cele două echipe și
altul fără a folosi mâinile; să păstreze pânza de păianjen.
ordinea în șir. Copiii: să folosească un ochi al pânzei
un singur copil; să ajute coechipierii să
treacă pe partea cealaltă.
Resurse necesare Teren minim 30 mp, 2 mingi mici. Teren minim 30 mp, ghem de sfoară, o
rolă cu bandă de lipit.

38
FIȘE DESCRIPTIVE
“PORTRETUL MEU” și „SĂ FACEM CUNOŞTINŢĂ”

Titlul Portretul meu Să facem cunoştinţă


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea încrederii, colaborării între Dezvoltarea colaborării între copii.
copii.
Grupa de vârstă a 7-10 ani 9-10 ani
copiilor
Număr 15 –20 copii 10-15 copii
participanți
Durata 25-30 minute 15-20 minute
Descriere Animatorul împarte fiecărui copil o Copiii sunt aşezaţi în cerc de către
foaie pe care acesta va schița o figură animator. Acesta explică desfășurarea
umană , ce îl va reprezenta. jocului și regulile. Animatorul îşi spune
În dreptul fiecărei părți a corpului, numele şi adaugă un obiect pe care și-ar
copilul va scrie ce îi place să facă cu dori să îl cumpere. Obiectul pe care vrea
acea parte a corpului și pentru ce are să îl cumpere începe cu primul sunet al
nevoie de ea. Animatorul precizează numelui său, exemplu: ,,Eu sunt Tincuţa
timpul necesar pentru executarea şi vreau să cumpăr un trandafir.’’ Jocul
desenelor. După expirarea timpului se continuă cu fiecare participant, fiecare
strâng desenele și se împart din nou, spunând numele și obiectele pe care
aleatoriu, copiilor. Se cere fiecărui doresc să le cumpere cei din fața lui,
participant să prezinte, pe rând, desenul apoi își spune numele și ce vrea să
pe care l-a primit, iar ceilalţi cumpere el. Ex:...Ea este Tincuţa şi vrea
colaborând, încearcă să ghicească al să cumpere un trandafir, eu sunt Andrei
cui portret este. Dacă nu se ghicește, și vreau să cumpăr un ananas. Dacă un
după trei încercări, autorul se prezintă. participant nu memorează toate numele
Jocul se încheie după ce toţi copiii au și cumpărăturile anterioare, acesta va fi
prezentat desenele. Sunt felicitaţi copiii ajutat de următorul copil. Toți copiii
care au ghicit personajul . sunt felicitați pentru participarea la joc.
Se evaluează spiritul de echipă: Se evaluează colaborarea între colegi:
încrederea în forţele proprii şi în forţele încrederea în forțele proprii și ale
celorlalţi, colaborarea între copii. celorlalți.
Reguli Animatorul: să prezinte regulile Animatorul: să explice desfășurarea
jocului și timpul necesar pentru jocului și regulile; să înceapă jocul.
executarea desenelor. Copiii: să menționeze toate numele și
Copiii: să îndeplinească corect sarcina cumpărăturile anterioare; să îi ajute pe
primită; să se încadreze în timp; să fie cei care nu reușesc singuri.
sinceri în realizarea portretului.
Resurse necesare Sală de clasă, coli de desen, creioane. Sală de clasă.

39
FIŞA DESCRIPTIVĂ “SCAUNUL MIȘCĂTOR”

Titlul Scaunul mișcător


Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea încrederii și a colaborării în echipă.
Grupa de vârstă a 12-14 ani
copiilor
Număr 10-20 copii
participanți
Durata 20-30 minute
Descriere Animatorul aranjează copiii în șir cu cei mari la mijloc și cu cei mici la margini,
fără distanță între ei. Aceștia se cuprind unul pe celălalt de mijloc. La comanda
animatorului copiii se întorc spre stânga sau spre dreapta și se unesc capetele șirului.
Apoi se îndoaie lent genunchii și fiecare se așează pe genunchii (scaunul) celui din
spate. La semnalul animatorului pornesc toți cu piciorul stâng păstrând poziția
șezut. Jocul continuă până când unul dintre membri se dezechilibrează și cercul se
destramă. Se reia jocul schimbând sensul de mers.
După câteva încercări se evaluează întregul colectiv privind gradul de implicare a
fiecărui participant, colaborarea și încrederea în ceilalți.
Reguli Animatorul: să prezinte regulile; să stabilească sensul de deplasare.
Copiii: să respecte semnalele animatorului; să respecte sensul de deplasare; să
păstreze genunchii și călcâiele apropiate.
Resurse necesare Teren minim 40 mp.

40
FIȘE DESCRIPTIVE
„ŞTAFETA CU TRANSPORT DE GREUTĂŢI” și “STEAUA STIMEI DE SINE”

Titlul Ștafeta cu transport de greutăți Steaua stimei de sine


Locul de Exterior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea colaborării în echipă. Dezvoltarea încrederii în sine și în
ceilalți.
Grupa de vârstă a 10-12 ani 10—14 ani
copiilor
Număr 21-30 copii 10- 15 copii
participanți
Durata 20 -30 minute 30-40 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe Animatorul împarte copiilor câte o
multiplu de 3, apoi trasează o linie de start foaie A4 pe care este desenată o
și una de sosire la o distanță de aproximativ stea cu cinci colţuri. Fiecare copil
20 m. una de cealaltă. Fiecare echipă îşi va scrie numele în mijloc şi cinci
formează grupe de câte 3 copii în spatele trăsături de caracter pe fiecare colț.
liniei de start. Copiii din margine îi Foaia va circula pe la toţi
transportă pe cei din mijloc cu ajutorul unui participanţii care vor scrie pe foaie
băț gros, pe care acesta se așează, ținându- ce cred despre acea persoană, îi dă
se cu brațele de după gâtul celor care îl sfaturi sau o vorbă bună etc. Când
transportă. La semnalul animatorului , foaia ajunge din nou la proprietar
primii 3 pleacă și parcurg cât pot de repede jocul se opreşte. Se discută pe
distanța dintre cele două linii. După ce trec marginea celor scrise de colegi
linia de sosire, jucătorii care și-au (dacă sunt de acord sau nu cu ce au
transportat coechipierul rămân acolo. scris ceilalţi despre el).
Cel care a fost transportat se întoarce cu Evaluarea se face prin întrebări și
toată viteza la linia de plecare și predă bățul răspunsuri: Cum v-ați simţit în
următorilor 3 care pornesc în cursă. Jocul se timpul jocului? Este ceva ce ați
termină când ambele echipe au trecut linia schimba la voi? Sunteți de acord cu
de sosire. Câştigă echipa care a terminat cele scrise de colegi?
prima cursa.
Se evaluează spiritul de echipă: încrederea
în forțele proprii și ale celorlalți, gradul de
implicare a membrilor echipei. Echipa
câștigătoare este felicitată.
Reguli Animatorul: să explice modul de Animatorul: să explice modul de
desfășurare a jocului și regulile; să formeze desfășurare a jocului; să înceapă
echipele; să traseze spațiul de deplasare. discuțiile despre fiecare participant.
Copiii: să respecte semnalele animatorului; Copiii: să fie corecţi în aprecieri; să
să plece din spatele liniei de start; să fie originali în completarea
transporte cu grijă coechipierul. părerilor.
Resurse necesare Teren minim 40 mp , 2 bețe grose și lungi Sala de clasă, hârtie A4, creioane.
de aproximativ 1 metru, cretă.

41
4.3 Animaţie pentru dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale, întrajutorare și
inovație socială

FIȘE DESCRIPTIVE
“ADEVĂRAT SAU FALS” și “CIOBANUL ȘI MIELUL”

Titlul Adevărat sau fals Ciobanul si mielul


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităților Dezvoltarea și formarea capacităților
expresive relaționale expresive relaționale
Grupa de vârstă a 8-10 ani 7-9 ani
copiilor
Număr 10-15 copii 10-20 copii
participanți
Durata 20-30 minute 20-30 minute
Descriere Animatorul împarte copiilor foi Animatorul alege un copil din clasă care va fi
de hârtie. Aceștia își notează 3 ”ciobanul”. Acesta se plimbă printre bănci, se
lucruri despre ei însuși: două oprește din când în când și întreabă:
dintre acestea să fie adevărate, -N-ați văzut mielul meu?
iar al treilea fals. Fiecare citește Copiii răspund:
ce a scris. Restul copiilor -Nu, cum arată?
ghicesc care au fost lucrurile Ciobanul descrie un copil din clasă. Ex:
adevărate scrise şi care false. -Mielul meu este de statură potrivită, are ochii
Jocul se termină când toate foile albaștri, părul blond, este ordonat, disciplinat,
au fost dezbătute. politicos, învaţă bine etc.
Se evaluează capacitatea de Copilul care ghicește cine este ”mielul” ia
relaționare: transmiterea și locul ciobanului și continuă jocul. Jocul se
receptarea mesajelor, susținerea sfârșește când un copil reușește să joace rolul
reciprocă și nivelul de cunoștere ciobanului de trei ori. Câștigătorul este apreciat
între colegi. Copiii care au verbal pentru receptarea corectă a mesajului
ghicit de cele mai multe ori sunt primit.
apreciați verbal de către Se evaluează transmiterea și receptarea
animator. mesajelor de către copii și modul de relaționare
între colegi.
Reguli Animatorul: să explice modul Animatorul: să explice desfășurarea jocului și
de desfășurare și regulile regulile; să ceară informații despre ”miel”
jocului; să țină evidența dacă nu este descris suficient.
copiilor care ghicesc. Copiii: să asculte descrierea ciobanului.
Copiii: să scrie doar 3 Ciobanul: să se exprime corect; să descrie cât
caracteristici; să fie realiști în mai detaliat ”mielul„; să recunoască dacă un
scrierea caracteristicilor; să fie copil ghicește cine este ”mielul” descris.
corecți în apreciere.
Resurse necesare Sală de clasă, foi de hârtie, Sala de clasă.
pixuri.

42
FIȘE DESCRIPTIVE
“COMORILE PRIETENIEI” și “ CUM MĂ VĂD EU – CUM MĂ VĂD CEILALȚI”

Titlul Comorile prieteniei Cum mă văd eu – cum mă văd


ceilalți
Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea și formarea capacităților Dezvoltarea și formarea capacităților
expresive relaționale și inovație socială. expresive relaționale, întrajutorare
Grupa de vârstă 8-10 ani 8-10 ani
a copiilor
Număr 15-20 copii 15-20 copii
participanți
Durata 30-40 minute 30-40 minute
Descriere După prezentarea modului de Animatorul împarte copiilor câte un
desfăşurare a jocului, animatorul post-it. Copiii sunt îndrumați să scrie
distribuie copiilor câte o coală de hârtie și pe post-it o calitate personală și un
le cere să-și deseneze conturul palmei. Pe defect, iar colegii îl prind pe spatele
fiecare deget vor scrie două calități, o lui cu ace de gămălie. Fiecare copil se
dorință, numele unui prieten, o reușită, deplasează prin clasă timp de 10
apoi vor desena în palmă un simbol al minute și scrie în continuare pe post-
prieteniei. După terminarea sarcinii de iturile colegilor, calități sau defecte
lucru, animatorul îi antrenează într-o ale acestora. După expirarea timpului
discuţie despre calitățile scrise pe fiecare alocat, se desprind post-iturile şi
deget și despre simbolurile prieteniei, fiecare copil îl prezintă completat de
încurajându-i să vorbească deschis despre colegi. În continuare vor primi un
calităţile lor. La finalul discuțiilor, copiii șablon în formă de omuleț, cu sarcina
decupează „palmele” și le lipesc pe foi de de a -şi desena faţa așa cum se văd și
flip-chart, realizând o inimă sau o floare, cum se simt după ce au aflat părerea
un copac etc. ce reprezintă un simbol al colegilor despre ei. La final se lipesc
prieteniei pentru întregul grup. Se felicită omuleții pe flip-chart într-o „horă a
copiii pentru realizarea prieteniei”.
colajului(simbolului) format din palme. Evaluarea se face verbal discutându-
Se evaluează verbal modul de relaționare se despre calități și defecte și cum
dintre copii: transmiterea și receptarea afectează acestea relaționarea cu
mesajelor precum și noutatea adusă în ceilalți.
realizarea simbolurile desenate.
Reguli Animatorul: să explice clar jocul și Animatorul: să prezinte clar jocul și
regulile acestuia. regulile lui.
Copiii: să respecte ordinea cerinţelor de Copiii: să scrie frumos și corect; să fie
pe fiecare deget; să prezinte simbolurile
sinceri în apreciere.
prieteniei, motivând alegerea făcută .

Resurse necesare Sala de clasă, coli de hârtie, carioca, Sala de clasă, post-ituri, ace de
foarfecă, lipici, flip-chart. gămălie, carioca, șabloane cu omuleți,
flip-chart.

43
FIŞA DESCRIPTIVĂ „CUM SE SIMTE URECHILĂ?”

Titlul Cum se simte Urechilă?


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale
Grupa de vârstă a 6-7 ani
copiilor
Număr 10-15 copii
participanți
Durata 10-15 minute
Descriere Animatorul spune copiilor că le va prezenta povestea iepurașului Urechilă. În
timpul povestirii poate folosi un iepuraș de pluș, pentru dinamism. După fiecare
întâmplare povestită, întreabă copiii: ”Cum credeți că se simte iepurașul?” Îi
încurajează să se exprime deschis și îi poate ajuta, sugerând câte un sentiment
potrivit. Animatorul prezintă povestea iepuraşului Urechilă.
Într-o zi, iepuraşul Urechilă s-a trezit de dimineaţă după ce a visat ceva frumos.
Cum crezi că se simţea iepuraşul? (Invită-l să răspundă). Îi era foarte foame şi i-
a cerut mamei sale un morcov. Mama sa i-a dat morcovul şi l-a mângâiat pe
urechi, spunându-i că o să se facă un iepuraş tare zglobiu. ( Cum s-a simţit
iepuraşul când mama i-a spus acest lucru?). Iepuraşul a întrebat-o pe mama lui
dacă poate să iasă la joacă. Mama îi răspunde că poate ieşi la joacă după ce îşi va
face patul . (Cum s-a simţit atunci iepuraşul?). După ce şi-a făcut patul, Urechilă
a ieşit afară din casă. Acolo s-a întâlnit cu prietenii lui, alţi iepuraşi mai mici. (Ce
a simţit iepuraşul când i-a văzut?). Au început să construiască un castel în nisip.
O iepuroaică mică i-a dărâmat din greşeală castelul. (Cum s-a simţit atunci,
Urechilă?) Iepuroaica şi-a cerut scuze şi cei doi s-au împăcat şi au decis să
construiască împreună un alt castel. (Ce a simţit iepuraşul?). Peste o oră mama
iepuraşului l-a chemat în casă pentru a mânca. (Cum s-a simţit când a plecat în
casă?) Animatorul încurajează copilul să denumească cât mai multe emoţii pe
măsură ce răspunde la întrebări. La început poate că va fi tentat să răspundă
numai cu bine/rău, aşa că animatorul poate să îi sugereze alte emoţii. De
asemenea poate să explice de ce au apărut unele emoţii. Spre exemplu la
întrebarea “Cum s-a simţit Urechilă când iepuroaica i-a stricat castelul de nisip?”,
dacă spune că s-a simţit trist, animatorul adăugă “pentru că a muncit mult ca să
iasă frumos”. De asemenea putem folosi secvențe din viața de zi cu zi a copilului,
pentru a observa cum se simte el în acele momente. La finalul povestirii, se face
evaluarea verbală pe bază de întrebări și răspunsuri despre modalitățile de
relaționare între prieteni, exemplu: Cum ați fi reacționat dacă ați fi fost în locul
iepurașului? Dar în locul mamei? Copiii care au formulat cele mai frumoase
răspunsuri sunt felicitați.
Reguli Animatorul: să formuleze întrebari clare și scurte; să ajute copiii să răspundă cât
mai detaliat.
Copiii: să formuleze răspunsurile prin propoziții scurte;
Resurse necesare Sală de clasă, iepuraș de pluș.

44
FIȘE DESCRIPTIVE
„EVANTAIUL SENTIMENTELOR” și “ ÎMPREUNĂ REUȘIM”

Titlul Evantaiul sentimentelor Împreună reușim

Locul de Interior Interior


desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor expresive de Dezvoltarea capacităţilor
relaţionare,inovaţie socială expresive de relaţionare
Grupa de vârstă a 10-12 ani 8-10 ani
copiilor
Număr 15-20 copii 20-25 copii
participanți
Durata 20-30 minute 30-35 minute

Descriere Copiii stau în bănci şi ascultă explicaţiile date Animatorul împarte copiii în
de animator referitoare la modul de mici grupuri (de la 5 la 7 copii).
desfăşurare a jocului. Animatorul împarte Alege un copil care va juca rolul
copiilor câte o foaie de hârtie din care se va soarelui. Fiecare grupă este în
confecţiona un evantai în felul următor - pe picioare pe câte un ziar care are
primul pliu, copiii îşi scriu numele, după care rolul de ”gheaţă”. Soarele face
plasează foaia mai departe colegului din gheaţa să se topească -rupe din
spate. Acesta face următorul pliu pe care scrie ziar- pe rând, de la fiecare grupă.
o trăsătură de caracter a proprietarului Pentru a rămâne pe bucata de
evantaiului şi o dă mai departe până ce fiecare gheață grupa se restrânge, iar cei
foaie ajunge din nou la cel de la care a pornit. care ”cad în apă” se retrag.
Când evantaiul a ajuns la proprietar, Înainte ca blocul de gheaţă să fie
animatorul numeşte pe rând copiii care vor prea mic, animatorul „trimite”
citi trăsăturile de pe fiecare evantai şi vor face câte o barcă de salvare (un
comentarii pe marginea celor scrise. Jocul se scaun) pentru fiecare grupă.
termină când toţi copiii şi-au prezentat Ultimii copii se salvează
evantaiul. atingând scaunul. Grupul care
Se face o evaluare pe bază de întrebări și are cei mai mulți salvați câștigă
răspunsuri privind capacităţile de relaţionare jocul. Grupa câștigătoare este
cu colegii, inovația socială: dorința de apreciată verbal.
schimbare și îmbunătățire a atitudinii Se evaluează capacitatea de
fiecăruia. Exemple de întrebări: relaționare a copiilor: susținerea
Ce ai simţit când ai deschis evantaiul? Eşti de reciprocă pentru a reuși să
acord cu cele spuse de colegi? Ce ai schimba rămână în final o grupă cu un
la tine acum? număr cât mai mare de membri.
Reguli Animator: să prezinte jocul și regulile; să Animatorul: să explice modul de
înceapă discuțiile cu copiii. desfășurare și regulile jocului; să
Copiii: să scrie o caracteristică realistă; să trimită „barca de salvare„.
scrie fără să citească cele scrise anterior de Copiii: să atingă scaunul cu
ceilalți colegi. mâna.
Soarele: să rupă bucăți mici de
ziar.
Resurse necesare Sală de clasă, foi de hârtie, creioane. Sală de clasă, ziare, scaune.

45
FIȘE DESCRIPTIVE
“ÎȚI PLAC VECINII TĂI?” și “JOC DE INTERCUNOAȘTERE ȘI COMUNICARE”

Titlul Îți plac vecinii tăi? Joc de intercunoaștere și


comunicare
Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor expresive de Dezvoltarea capacităţilor
relaţionare expresive de relaţionare
Grupa de vârstă 8-10 ani 7-10 ani
a copiilor
Număr 15-20 copii 15 – 20 copii
participanți
Durata 20-30 minute 20-30 minute

Descriere Copiii se așează pe scaune în cerc. Animatorul Animatorul prezintă copiilor


alege un copil care stă în centrul cercului pe modul de desfăşurare a jocului şi îi
un scaun. Copilul din mijloc se adresează unui aranjează în perechi. Copiii își vor
participant cu întrebarea: ”îți plac vecinii tăi?” adresa reciproc un set de întrebări,
Dacă cel întrebat răspunde ”da”, întrebarea timp de cinci minute pentru a afla
este pusă unui alt copil. Dacă răspunsul este mai multe lucruri unul despre altul.
“nu”, jucătorul din mijloc întreabă “Pe cine Exemplu: „Care este jucăria
preferi?”. Cel întrebat răspunde: Prefer pe preferată?”, „Ce îți place mai mult
Marius(exemplu). la colegul de bancă?”, „Cum îl
În acel moment toți copiii care au prenumele
cheamă pe prietenul tău cel mai
cu sunetul M (Maria, Marius etc.) precum și
bun?”. După expirarea timpului,
cei doi vecini ai copilului întrebat, își schimbă
fiecare copil își prezintă partenerul
locurile între ei. Copilul din mijloc caută să
de joc folosind informațiile
ocupe un scaun, iar un alt copil va rămâne în
primite. Jocul se termină atunci
mijloc pentru a continua jocul. Dacă la
întrebarea ”îți plac vecinii tăi?” răspunsul este când toţi copiii au fost prezentaţi.
”da”, cel din mijloc se adresează unui alt copil, Se evaluează capacitatea de
până primește răspunsul ”nu„. După mai relaționare: transmiterea,
multe repetări cei care nu au ajuns pe scaunul receptarea și aplicarea mesajelor.
din mijloc sunt declarați câștigători. Se Copilul care face cea mai
evaluează capacitatea de relaționare: frumoasă descriere va fi aplaudat.
transmiterea și receptarea mesajelor și
aplicarea acestora. Câștigătorii vor fi apreciați
prin aplauze.
Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a Animatorul: să formeze perechile;
jocului; să aleagă copilul care va sta prima să urmărească fiecare descriere.
dată în centru. Copiii: să fie atenți la răspunsurile
Copiii: să păstreze liniștea; să răspundă sincer colegului; să fie sinceri în
la întrebări; să își schimbe locul când este caracterizarea făcută.
nevoie.
Resurse necesare Sala de clasă, scaune, ecusoane cu Sala de clasă.
nume(opțional)
46
FIȘA DESCRIPTIVĂ „MAGAZINUL MAGIC”

Titlul Magazinul magic


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea și formarea capacităților de întrajutorare și inovație socială
Grupa de vârstă a 7-10 ani
copiilor
Număr participanți 20-25 copii
Durata 20-30 minute
Descriere Animatorul amenajează pe o bancă din sala de clasă un mic „ Magazin magic” în
care sunt puse următoarele obiecte: un creion, o lupă, un avion de hârtie, un pahar,
un inel etc. Le spune copiilor că din „ Magazinul magic” își pot achiziționa obiecte
cu super puteri pe care le vor folosi atunci când își doresc. Animatorul formează
grupe de 4-5 copii. Fiecare grupă își alege un lider. Se trage la sorți numărul
echipelor și se stabilește ordinea intrării în magazin. Se stabilește în cadrul echipei
ce obiecte magice doresc să cumpere și ce puteri magice îi vor atribui obiectului
cumpărat. După cumpărarea obiectelor, liderii prezintă alegerile făcute și super
puterile pe care obiectele cumpărate le vor oferi. Câștigă echipa care a descries
cele mai inovatoare super puteri.
Evaluarea se face prin întrebări și răspunsuri, exemplu: De ce ați ales acest
obiect?, Ce superputere are el?, Cum v-a venit idea de a oferi la schimb?,Cum v-
ați simțit jucându-vă în echipă acest joc? Ce ați aflat nou despre voi? Dar despre
ceilalți? Se evaluează ideile noi pe care fiecare grup le are în legătură cu super
puterile obiectelor.
Reguli Animatorul: să prezinte jocul și regulile; să amenajeze ”magazinul magic” .
Copiii: să respecte ideile colegilor; să propună idei de super puteri.
Liderul: să prezinte ideile grupului.
Resurse necesare Sala de clasă, un bol cu bilețele, un creion, o lupă, un avion de hârtie, un pahar,
un inel etc.

47
FIȘE DESCRIPTIVE
„SCAUNUL POLEMIC” și “TOPUL PREFERINŢELOR”

Titlul Scaunul polemic Topul preferinţelor


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea și formarea capacităților Dezvoltarea și formarea
expresive relaționale, de întrajutorare capacităților expresive relaționale
și inovație socială
Grupa de vârstă 12-14 ani 7-10 ani
a copiilor
Număr 10-20 copii 15-20 copii
participanți
Durata 30-40 minute 15- 20 minute
Descriere Animatorul amenajează sala cu scaune în Pe tablă sau pe un panou special
formă de U, cu un scaun în mijloc. animatorul așează imagini care
Animatorul va citi o listă cu reguli care să reprezintă: o pădure, un părculeț de
provoace participarea la discuţii. Apoi se vor joacă, un calculator, o carte de
relua regulile,una câte una. După ce ascultă povești, o bicicletă, o minge, un
regula, participanţii se vor aşeza în partea MP3 , telefon mobil etc.şi explică
dreapta a scaunului din mijloc dacă sunt de desfăşurarea jocului.
acord cu regula citită, în partea stânga a Pe rând, fiecare participant va
scaunului dacă nu sunt de acord, iar la mijloc merge la tablă sau panou și va
se vor aşeza cei indecişi. Fiecare grupă desena o inimioară în dreptul
formată își va alege un reprezentant. Pe rând, imaginilor preferate (maxim 3
fiecare reprezentant al celor trei grupe imagini). La sfârșitul jocului
formate se aşează pe scaunul din mijloc şi animatorul numără câte inimioare
încearcă să aducă argumente pentru a adunat fiecare imagine și se
afirmarea poziţiei adoptate, încercând să-i realizează un top al celor mai
convingă pe ceilalţi să-şi schimbe opinia. îndrăgite imagini. Fiecare copil
Dacă majoritatea sunt pe scaune în dreapta, argumentează alegerea făcută.
regula devine regulă de grup. Se continuă la Evaluarea se realizează prin
fel cu celelalte reguli până când vor fi întrebări și răspunsuri despre
dezbătute toate. Jocul se încheie cu citirea motivarea alegerilor făcute. Se
regulilor devenite ,,reguli de grup”care vor fi evaluează gradul de utilitate a
afişate la avizier. Evaluarea se face verbal tuturor lucrurilor alese ca și
privind capacitatea de relaționare: preferințe ale copiilor.
transmiterea, receptarea și aplicarea
mesajelor, precum și îmbunătățirea atitudinii
față de importanța regulilor de grup.
Reguli Animatorul: să citească regulile clar. Animatorul: să prezinte jocul și să
Copiii: să găsească argumente realiste. aranjeze imaginile; să realizeze
Liderii: să vorbească doar când sunt pe topul preferințelor în funcție de
scaunul din mijlocul formei U . numărul inimoarelor.
Copiii: să fie sinceri; să aleagă
maxim trei imagini.
Resurse necesare Sală de clasă, scaune, listă cu reguli. Sala de clasă, tablă/panou, diverse
imagini, cretă/carioca.
48
FIȘE DESCRIPTIVE
“TURUL DE NUME” și “ULIUL ȘI PORUMBEII”

Titlul Turul de nume Uliul și porumbeii


Locul de Interior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea și formarea Dezvoltarea și formarea capacităților
capacităților expresive relaționale, expresive relaționale, de întrajutorare
de întrajutorare
Grupa de vârstă 12 – 14 ani 12-15 ani
a copiilor
Număr 10 – 20 copii 10 - 20 copii
participanți
Durata 20-30 minute 25-30 minute
Descriere Copiii sunt așezați în cerc. Animatorul delimitează spațiul de joc cu
Animatorul explică desfăşurarea creta, trasând pe sol o formă de pătrat sau
jocului. Alege un copil căruia îi dă cerc. Explică apoi modul de desfăşurare a
un ghem de sfoară. Ghemul este jocului. Alege un copil care va fi ”uliul” și
aruncat de la unul la celalalt, care va sta în centru spațiului cu o minge în
aleatoriu. Copilul care prinde mână. Ceilalți copii vor fi numiți
ghemul îşi spune repede numele și ”porumbei” și se vor plimba pe spațiul de
o pasiune, apoi dă ghemul mai joc. Uliul va arunca mingea stând pe loc şi
departe până ajunge la toţi copiii. încercând să atingă un porumbel. Porumbeii
se feresc cum pot pentru a nu fi atinși de
Se țese o pânză, capetele ei fiind
minge. Porumbelul atins va deveni
ținute de copii. Se reface traseul în
obligatoriu uliu și va colabora cu celălalt la
sens invers, fiecare copil spunând
transformarea porumbeilor în ulii. În acest
numele și pasiunea celui de la care
scop ulii pot să-și paseze mingea de la unul
a primit ghemul. Dacă cel care
la altul, înainte de a arunca spre porumbei.
primeşte ghemul nu spune corect Uliul care are mingea este obligat să stea pe
numele şi pasiunea celui de la care loc în timpul aruncării spre porumbei.
a primit ghemul inițial, este ajutat După ce se ajunge la un număr de 5-6 uli,
de ceilalți. Jocul se termină când animatorul va striga ”ulii” şi jocul se
ghemul este refăcut. întrerupe pentru a verifica cine sunt ,,ulii”şi
Evaluarea se face verbal privind cine sunt,,porumbeii”. Ulii vor ridica brațele
capacitătea de relaționare: în sus, iar ,, porumbeii” vor lua poziţia
receptarea și transmiterea corectă a ghemuit. Jocul se termină când toți
mesajului,precum şi spiritul de porumbeii au devenit uli.
întrajutorare dintre copii. Toți Se evaluează verbal capacitatea de
copiii sunt apreciați pentru relaționare: susținerea reciprocă și percepția
aplicarea mesajelor. copiilor.
Reguli Animatorul: să explice jocul și Animatorul: să explice jocul și regulile; să
regulile; să aleagă pesoana care aleagă „uliul” inițial.
începe jocul; Copiii: să rămână în spațiul de joc; să
Copiii: să reacționeze repede; să
recunoască dacă sunt atinși de minge;
arunce ghemul cu grijă; să îi ajute
pe cei care nu își amintesc numele Uliul: să arunce mingea cu grijă; să stea pe
și pasiunile anterioare. loc când aruncă mingea;
Resurse necesare Sala de clasă, ghem de sfoară. Teren minim 40 mp, minge.

49
FIŞA DESCRIPTIVĂ “UN GÂND FRUMOS”

Titlul Un gând frumos


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea și formarea capacităților expresive relaționale.
Grupa de vârstă a 10-12 ani
copiilor
Număr participanți 10-20 copii
Durata 20-30 minute
Descriere Animatorul împarte câte un bilețel fiecărui copil. Pe bilețel copiii vor scrie un
gând frumos, un citat, o urare gândindu-se la o persoană din grup, al cărei nume
va fi scris pe bilețel. Bileţelele se strâng, apoi fiecare trage la sorţi un bileţel şi îl
citeşte, menționând pentru cine a fost scris. Toţi copiii trebuie să participe.
Evaluarea se face pe bază de întrebări și răspunsuri despre capacitatea de
relaționare: transmiterea și receptarea mesajelor. Exemple: Cum s-au simțit cei
cărora le era adresat bilețelul? Cât este de importantă pentru voi aprecierea celor
cu care relaționați?
Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului; să împartă bilețelele.
Copiii: să scrie frumos; să noteze numele persoanei căreia îi este adresat biletul;
să păstreze liniștea când se citesc biletele; să fie sincere.
Resurse necesare Sala de clasă, coli hârtie, bol, pixuri.

50
4.4Animaţie pentru dezvoltarea imaginației și a creativității

FIȘE DESCRIPTIVE
“COLAJUL NOSTRU” și “CONTINUĂ TU”

Titlul Colajul nostru Continuă tu


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității Dezvoltarea imaginației și a
creativității
Grupa de vârstă 6 - 9 ani 8 - 10 ani
a copiilor
Număr 20-25 copii 10 - 20 copii
participanți
Durata 30-40 minute 20-30 minute
Descriere Înainte de începerea jocului ,animatorul Copiii sunt împărțiți de animator
aminteşte copiilor date importante despre în două echipe, aşezate în șir
cum a făcut Dumnezeu lumea în cele şapte indian. În fața grupelor se aşează
zile, numite zilele creaţiei. Animatorul câte un panou pe care sunt prinse
împarte copiii în şapte grupe, fiecare grupă foi de hârtie. Primul membru al
reprezentând o zi din săptămână şi explică echipei desenează un simbol pe
modul de lucru. Vor primi următoarele foaie. Pe rând, copiii vor
materiale: hârtie glasată de diverse culori, continua să adauge câte un
forfecuțe, carioca sau creioane colorate, un element simbolului până îl
carton A3 și lipici. Câte un copil desemnat transformă într-un desen. La
de animator, din fiecare grupă ,va extrage un final se analizează desenele şi
bilețel dintr-un bol, pe care este scrisă câte o animatorul împreună cu ceilalți
cifră de la 1 la 7. Zilele creației sunt desemnează cel mai reuşit şi
reprezentate de fiecare grupă, folosindu-se de interesant desen. Jocul se poate
materialele primite timp de 20 minute,mai continua pe tematici.
puţin grupa a şaptea care vor fi observatori. (anotimpuri, animale, flori).
La finalul celor 20 minute se vor ordona Animatorul face evaluarea verbal
lucrările. Fiecare grupă descrie pe scurt zilele privind imaginația:
creației. Observatorii vor decide care lucrări originalitatea adusă de fiecare
au respectat adevărul privind ,,creaţia”. membru al echipei; creativitatea.
Se evaluează imaginația , originalitatea și Se felicită echipa câștigătoare,
realismul de reprezentare a zilelor creaţiei, iar lucrările cele mai reușite se
creativitatea: grafica, lingvistica prezentării. pun la expoziție.
Reguli Animatorul: să prezinte pe scurt ,,Crearea Animatorul: să împartă
lumii”. materialele necesare; să
Copiii: să folosească toate materialele puse la urmărească modul de realizare a
dispoziție; să respecte timpul de lucru.
desenelor.
Observatorii: să fie corecţi în aprecierea
lucrărilor. Copiii: să lucreze individual; să
deseneze un singur element.
Resurse necesare Sala de clasă, hârtie glasată colorată, Sala de clasă, panouri, foi de
creioane colorate, carioca, lipici, forfecuță, hârtie, markere, carioca, creioane
cartoane A3, bilețele cu zilele săptămânii. colorate,.

51
FIŞA DESCRIPTIVĂ
“CUVÂNTUL INTERZIS”

Titlul Cuvântul interzis

Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității

Grupa de vârstă 10 - 12 ani


a copiilor
Număr 14 - 20 copii
participanți
Durata 25 - 30 minute

Descriere Animatorul împarte copiii în 3 echipe și stabilește împreună cu aceștia 3 cuvinte


interzise, apoi le scrie pe tablă. Aceste cuvinte nu se vor folosi în răspunsurile pe
care copiii la vor da întrebărilor puse de animator. Întrebările vor fi formulate în
așa fel încât să ceară în răspunsuri cuvântul interzis. Pentru fiecare răspuns
corect, al echipei care nu folosește cuvântul interzis, aceasta primește un punct.
Jocul se termină când cele 3 cuvinte au fost folosite pentru fiecare echipă.
Echipa câștigătoare este aceea care a acumulat cele mai multe puncte.
Se dau copiilor exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt. Ex.:
Cuvântul interzis “ a cincea ”
Întrebare : - În ce clasă sunteţi voi ?
Răspuns : - Noi suntem în clasa care urmează după clasa a IV-a
Întrebare : - În ce bancă stă copilul Ionescu ?
Răspuns : - Copilul Ionescu stă în banca din spatele copilului X .
Întrebare : - În ce clasă au fost anul trecut copiii din clasa a VI-a ?
Răspuns : - Anul trecut copiii din clasa aVI-a au fost în clasa în care suntem noi
acum .
Animatorul evaluează verbal imaginația: noutatea și originalitatea răspunsurilor ;
iar din punct de vedere al creativității se evaluează modul de formulare a
răspunsurilor. Echipa câștigătoare este aplaudată de întreg colectivul.
Reguli Animatorul: să formuleze întrebări clare; să țină evidența punctajelor.
Copiii: să formuleze răspunsuri prin propoziții.

Resurse necesare Sala de clasă, tablă, cretă.

52
FIȘE DESCRIPTIVE
“ DESENEAZĂ MAI DEPARTE” și “FANTOMIȚA DRĂGUȚĂ”

Titlul Desenează mai departe Fantomița drăguță


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității Dezvoltarea imaginație și a
copiilor creativității
Grupa de vârstă 8-10 ani 7 -9 ani
a copiilor
Număr 10-20 copii 10-15 copii
participanți
Durata 20-30 minute 30 - 40 minute
Descriere Animatorul spune copiilor că vor juca un Animatorul împarte copiilor
joc care cere îmbogăţirea formei date materiale reciclabile necesare pentru
inițial unui desen, apoi împarte tuturor realizarea unei ”Fantomițe”. El
copiilor foi A4 . Oferă spre observare o explică acestora cum se pot
planşă pe care au fost desenate valorifica materialele reciclabile
elemente: o mână, un cap de peşte, un pentru a realiza lucruri frumoase. Se
triunghi, o pălărie, o frunză, o petală. Cere lasă copiii să dea frâu liber
copiilor să aleagă dintre elemetele imaginației. La sfârşitul activităţii
prezentate pe acelea potrivite (cel mult copiii vor organiza o expoziţie şi vor
două elemente) pentru a realiza o desemna cea mai reuşită lucrare.
compoziție în 10 minute. Fiecare copil va Evaluarea se face privind
continua pe foaia A4 îmbogăţirea creativitatea: modul de folosire a
elementului ales. La expirarea timpului, materialelor și originalitatea
copiii își prezintă pe rând compoziția şi produsului final.
motivează alegerea făcută. Copilul care are cea mai reușită
Evaluarea se face privind imaginația: lucrare este felicitat de ceilalți
originalitatea și realismul lucrării finale; colegi.
creativitatea: îmbinarea elementelor pentru
realizarea compoziţiei.
Reguli Animatorul: să ofere desene specifice Animatorul: să explice modul de
vârstei copiilor; realizare a ”fantomiței”.
Copiii: să aleagă două elemente pentru Copiii: să folosească toate
realizarea compoziției; să se încadreze în materialele primate.
timpul limită; să prezinte detaliat alegerea
făcută.
Resurse necesare Sala de clasă, planșa pe care sunt desenate Sala de clasă, materiale reciclabile
elemente, foi de desen, creioane (tuburi de hârtie, peturi, pahare de
colorate/acuarele. unică folosință, doze) hârtie, lipici,
creioane colorate, carioca, acuarele.

53
FIȘE DESCRIPTIVE
” GHICI CE DESENEZ?” și “GHICEŞTE REPEDE”

Titlul Ghici ce desenez? Ghiceşte repede


Locul de Interior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginaţiei. Dezvoltarea imaginaţiei
Grupa de 7-9 ani 12 -14 ani
vârstă a
copiilor
Număr 10-16 copii 15 - 20 copii
participanți
Durata 20 - 25 minute 20 - 25 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe. Jucătorii sunt pe terenul de sport
Membrii echipelor stabilesc un desen pe aşezaţi în cerc. Animatorul le spune
care îl vor realiza pe foi de flip-chart, jucătorilor că în momentul când
fiecare membru adăugând câte un elemet primesc mingea trebuie să spună o
până va fi complet. În timp ce fiecare localitate cu o literă a alfabetului (în
membru dintr-o echipă adaugă câte un ordine alfabetică). Primul va spune o
elemet desenului, echipa adversă trebuie să localitate cu sunetul A, următorul cu B
ghicească ce desen urmează să se și așa mai departe. Cel care scapă
finalizeze. Fiecare echipă are dreptul la 3 mingea sau nu răspunde repede iese
încercări de a ghici. Urmează cealaltă din joc. Jocul se termină când rămâne
echipă, la final aceea care a ghicit din cele un singur jucător care este şi
mai puține încercări este câștigătoare. Jocul câştigătorul.
se reia de mai multe ori, cu desene diferite, O alta formă a jocului: se pot folosi
până când toți copiii reușesc să deseneze. nume de flori, animale etc. tot în
Se evaluează jocul în funcție de ordine alfabetică.
creativitatea și imaginația fiecărei echipe: Evaluarea se face verbal privind
grafica, originalitatea și realismul imaginația: denumirile folosite să fie
desenului. Echipa câștigătoare este reale. Câștigătorul jocului este felicitat
aplaudată de întreg colectivul. de colegi.
Reguli Animatorul: să prezinte modul de Animatorul: să prezinte clar regulile și
desfășurare a jocului și regulile; să modalitatea de desfășurare a jocului;
cunoască fiecare desen stabilit de grupe; Copiii: să răspundă repede; să păstreze
Copiii: să adauge un singur element; să ordinea alfabetică;
deseneze repede; să dea răspuns când toată
grupa este de acord.
Resurse Sala de clasă, foi de flip -chart,creioane Teren minim 30 mp, minge.
necesare colorate.

54
FIȘA DESCRIPTIVĂ „LA FABRICA DE JUCĂRII”

Titlul La fabrica de jucării


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea creativității și imaginaţiei
Grupa de vârstă 6 - 8 ani
a copiilor
Număr 10 - 15 copii
participanți
Durata 15 - 20 min
Descriere Animatorul spune copiilor să îşi imagineze că lucrează într-o fabrică de jucării. În
această fabrică sunt foarte mulţi adulţi însă nu sunt copii. Uneori adulţii nu îşi mai
amintesc cum se jucau ei când erau copii şi de multe ori nu ştiu exact ce jucării mai
sunt pe placul celor mici. De aceea ei au nevoie de ajutorul şi de ideile lor.
Animatorul alege o jucărie la întâmplare pe care o prezintă copiilor. Sarcina
acestora este să găsească cât mai multe îmbuințări pe care cei de la fabrica de jucării
să le facă, astfel încât să devină o jucărie mai interesantă şi mai atractivă. Se
presupune că cei de la fabrică ştiu să facă orice fel de modificări. Copiii trebuie
să aducă cât mai multe soluţii. Pe măsură ce copiii încep să spună cum se poate
îmbunătăţi jucăria, animatorul notează toate răspunsurile pe o foaie. Se pot propune
diverse jucării. Jocul se termină când jucăriile au fost îmbunătățite.
Se evaluează imaginația: noutatea, originalitatea și utilitatea propusă pentru jucării;
creativitatea: prin materialele propuse pentru îmbunătățirea jucăriilor.
Reguli Animatorul: să prezinte jocul și regulile copiilor; să noteze răspunsurile pe foaie.
Copiii: să propună fiecare minim o îmbunătățire; să spună de ce jucăria are nevoie
de întrebuințarea adusă.
Resurse Sala de clasă, jucării, foi, pix.
necesare

55
FIŞA DESCRIPTIVĂ “ LILIAC SUPORT DE BOMBOANE”

Titlul Liliac suport de bomboane


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginației
Grupa de vârstă a 7 - 9 ani
copiilor
Număr participanți 10 - 20 copii
Durata 30-40 minute
Descriere Animatorul împarte copiilor tuburi de hârtie, pe care le vor picta cu culoare
neagră. După ce se usucă se îndoaie tubul de hârtie pentru a avea o zonă
închisă şi se lipește. Din alt carton pictat cu negru se decupează aripi si se
lipesc pe tubul de hârtie. La final se fac detaliile cu carioca (ochi, gura) și
liliacul este gata pentru a fi umplut cu bomboane. Toți copiii sunt felicitați
pentru produsele realizate.
Se evaluează verbal imaginația copiilor: utilitatea și noutatea produselor.
Reguli Animatorul: să explice procesul tehnologic și să împartă materialele
necesare;
Copiii: să folosească cu responsabilitate resursele; să folosească cu grijă
foarfeca.
Resurse necesare Sala de clasă, tuburi de hartie, carton, lipici, foarfecă, acuarelă neagră,
pensule.

56
FIȘE DESCRIPTIVE
„POVESTEA PRENUMELUI” și “PRIETENUL IMAGINAR”

Titlul Povestea prenumelui Prietenul imaginar


Locul de Interior Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginației și a Dezvoltarea creativității
creativității
Grupa de vârstă 12 - 14 ani 8 -10 ani
a copiilor
Număr 15 - 20 copii 10 - 15 copii
participanți
Durata 30-40 minute 30 - 35 minute
Descriere Animatorul aranjează copiii în cerc, Animatorul îi așează pe copiii într-o
apoi le împarte ecusoane şi le explică poziţie lejeră cu ochii închişi și le cere să-
modul de desfăşurare a jocului. şi imagineze o împrejurare specială, un loc
Fiecare copil îşi va scrie pe ecuson preferat (pe Pământ sau chiar în spaţiul
prenumele şi va desena un simbol extraterestru). Li se prezintă modul de
care îl reprezintă. În continuare, desfăşurare a jocului şi regulile acestuia.
animatorul desemnează primul copil În continuare le prezintă o poveste, și le
care va prezenta istoricul prenumelui spune că ”ajung la o casă, unde vor
său. (cine l-a mai purtat în familie, ce descoperi o piesă specială. Pe un perete se
semnificaţie are etc.). De asemenea găseşte o uşă care alunecă lent în sus,
va explica ce reprezintă simbolul descoperind mai întâi picioarele, apoi faţa
desenat şi motivează alegerea făcută. unui prieten deosebit, pe care nu l-au
Jocul se termină când toţi copiii şi-au întâlnit înainte niciodată. Acest prieten nu
prezentat istoricul prenumelui şi şi-a încălcat niciodată cuvântul şi atunci
motivarea alegerii lui. când copiii au nevoie să vorbească cu
Se evaluează verbal imaginația: cineva, i se pot adresa, i se pot destăinui,
gradul de realism al descrierii și îi pot cere sfatul, etc. Uşa se închide.”
creativitatea: grafica simbolului şi Copiii deschid ochii. Se așează în cerc şi
limbajul folosit în motivarea alegerii toți copii povestesc ceea ce şi-au imaginat.
lui. Toți copiii vor fi felicitați pentru Evaluarea se face verbal urmărind
descrierile prezentate. creativitatea: lingvistica folosită în
prezentarea povestirii.
Reguli Animatorul: să împartă resursele Animatorul: să prezinte povestea rar, pe
necesare; să aleagă copilul care va un ton calm; să încurajeze copiii înainte de
începe prezentarea descrierilor. începerea povestirii.
Copiii: să prezinte explicit Copiii: să păstreze ochii închiși cât timp
semnificația prenumelui și a animatorul povestește; să prezinte logic
simbolului; să păstreze liniștea când ceea ce și-au imaginat.
ceilalți prezintă descrierea.
Resurse necesare Sala de clasă, ecusoane, creioane. Teren minim 30 mp.

57
FIȘA DESCRIPTIVĂ „PROPOZIŢIA CIUDATĂ”

Titlul Propoziţia ciudată

Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginației și a creativității
Grupa de vârstă 10-13 ani
a copiilor
Număr 10 - 15 copii
participanți
Durata 20-30 minute

Descriere Animatorul notează pe bilețele o serie de propoziţii scurte, corecte şi complete,


dar care să cuprindă un element de nebunie, ciudăţenie în structura lor, exemplu:
Vaca albastră înoată pe lună. Apoi împarte copiii în două echipe, care îşi vor
alege un lider. Liderii vor alege câte un bilețel cu propoziția ciudată și se vor
aşeza fiecare pe un scaun, față în față. Cei doi lideri vor începe o conversație
de 3 minute în care sunt strecurate cuvintele din propoziția ciudată în ordinea
scrisă pe bilețel. Fiecare echipă trebuie să ghicescă propoziția ciudată de pe
bilețelul liderului echipei adverse. Cel care ghicește primul propoziția ocupă
locul liderului de pe scaun și alege un alt bilețel. Jocul continuă până când s-au
citit toate bilețelele.
Evaluarea se face pe bază de întrebări și răspunsuri privind creativitatea -
lingvistica folosită în realizarea conversației, imaginaţia-originalitatea
conversaţiei.
Reguli Animatorul: să scrie propozițiile ciudate; să scrie propoziții scurte; să
urmărească corectitudinea propozițiilor;
Copiii: să formuleze propoziții scurte; să menționeze toate cuvintele de pe
bilețel; să zică propoziția doar când este completă.
Liderii: să formuleze propoziții cu câte un cuvânt din propoziția ciudată; să
respecte ordinea cuvintelor de pe bilețele; să anunțe din câte cuvinte este formată
fiecare propoziție de pe bilețele.
Resurse necesare Sala de clasă, hârtie, creioane, două scaune.

58
FIȘE DESCRIPTIVE
“SCRIE MAI DEPARTE” și “STATUILE VII”

Titlul Scrie mai departe Statuile vii

Locul de Interior Interior


desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginaţiei Dezvoltarea imaginaţiei și a
creativității
Grupa de vârstă a 11 - 13 ani 6 - 9 ani
copiilor
Număr participanți 20 - 25 copii 10 - 20 copii
Durata 20 - 30 minute 20 - 30 minute

Descriere Animatorul așează copiii în bănci şi îi Animatorul împarte copiii în 3-4


împarte în trei grupe (pe rânduri). grupe. Fiecare grupă își alege o temă
Fiecare grupă primeşte o foaie de pe care o va mima în fața colegilor
hârtie. Primul copil începe o (film, poveste, desene animate etc.) și
compunere despre o temă oarecare şi o comunică animatorului. După 5-7
scrie două propoziţii, apoi o dă mai minute în care grupele își pregătesc
departe colegului din spatele lui, care rolurile, vin pe rând în fața colegilor
va completa compunerea cu alte două și mimează scena. Echipa care
propoziții. Ultimul din grupă după ce ghicește prima scena mimată obține
completează cele două propoziții un punct. Jocul continuă cu celelalte
aduce compunerea primului copil, iar echipe și se poate relua cu teme
acesta o citește în faţa colegilor. Cea diferite. La finalul jocului echipa cu
mai frumoasă și complexă compunere cele mai multe puncte este
va fi expusă în fața clasei. câștigătoare.
Evaluarea se face verbal de către Se evaluează imaginația:
animator și copii, privind imaginația: originalitatea și noutatea rolurilor
originalitatea, noutatea și realismul precum și creativitatea fiecărui
compunerilor. membru. Se premiază cel mai original
rol interpretat.
Reguli Animatorul: să explice modul de Animatorul: să explice modul de
desfășurare și regulile jocului; să desfășurare și regulile jocului; să
formeze cele trei grupe; să împartă cunoască temele alese de echipe; să
foile. țină evidența punctelor;
Copiii: să completeze compunerea în Copiii: să dețină un rol în scenetă; să
maxim 3 minute; să scrie fiecare câte 2 păstreze liniștea când ceilalți
propoziții. mimează.

Resurse necesare Sala de clasă, foaie de hârtie, creioane. Sală de clasă, premiu pentru cel mai
original rol.

59
FIȘA DESCRIPTIVĂ “UTILIZĂRI INEDITE ALE OBIECTELOR”

Titlul Utilizări inedite ale obiectelor


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea imaginaţiei
Grupa de vârstă a 8- 10 ani
copiilor
Număr participanți 10 - 15 copii
Durata 20-30 minute
Descriere Animatorul le spune copiilor că oamenii de obicei folosesc obiectele din jur
într-un singur fel, deşi în realitate acestea pot fi utilizate în mai multe moduri.
Animatorul formează o listă cu obiecte pe care o prezintă copiilor. Dacă
copilului ii place să se exprime prin scris, îi oferă o foaie pe care să îşi noteze
ideile. Dacă dimpotrivă preferă să vorbească, îl încurajează să spună toate
utilizările neobişnuite ale unui obiect, care îi trec prin minte. Este foarte
important ca în timp ce copilul spune sau îşi scrie ideile să fie încurajat să
continue, fără să fie criticat sau dezaprobat. Jocul se încheie în momentul în
care pentru obiectele de pe listă s-au găsit cel puțin 3 întrebuințări inedite.
Se evaluează imaginația ținând cont de originalitatea și utilitatea obiectelor.
Copilul care a găsit întrebuințări inedite la cele mai multe obiecte este aplaudat
de colegi.
Reguli Animatorul: să prezinte jocul clar; să încurajeze copiii să găsească cât mai
multe întrebuințări ale obiectelor;
Copiii: să găsească cel puțin o întrebuințare inedită.

Resurse necesare Sala de clasă, hârtie , creioane.

60
4.5Animaţie pentru dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite

FIŞA DESCRIPTIVĂ ”ATELIER CU LUT”

Titlul Atelier cu lut


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea încrederii în exprimarea liberă.
Grupa de vârstă 13 - 15 ani
a copiilor
Număr 10-15 copii
participanți
Durata 25 - 30 de minute
Descriere Fiecare copil primește o bucată de lut şi o foaie albă pe care se așează bucata de
lut. Sarcina este să modeleze lutul și să îi dea o formă utilă. După 10 minute copiii
se opresc din lucru. Fiecare își prezintă lucrarea într-un mod cât mai original.
Se evaluează ritmul de lucru al copiilor și exprimarea liberă în prezentarea lucrării
și a utilității acesteia.
Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului; să ceară detalii despre
motivarea alegerii făcute în realizarea formei din lut.
Copiii: să folosească toată bucata de lut; să se încadreze în timp; să explice cât
mai detaliat etapele lucrării.
Resurse Sala de clasă, lut, foaie albă, şerveţele.
necesare

61
FIȘA DESCRIPTIVĂ “BUTONUL MAGIC AL EMOŢIILOR”

Titlul Butonul magic al emoțiilor


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităților de exprimare prin forme diferite
Grupa de vârstă a 6 - 8 ani
copiilor
Număr participanți 5 - 10 copii
Durata 15 - 20 minute
Descriere Animatorul spune copiilor sub formă de poveste că a găsit într-un loc special
un buton magic. Acesta are puterea de a-l ajuta când este furios sau supărat pe
cineva. Tot ce trebuie să facă în acele situaţii este să spună cum se simte (de
exemplu: mă simt furios!) să apese pe buton şi să aştepte un minut, timp în care
butonul îşi face efectul magic şi emoţia care îl supără scade. Când furia (sau
supărarea, tristeţea) scade, butonul magic va face astfel încât să îi apară în minte
o idee despre ce se poate face pe viitor când va mai apărea acea emoţie negativă.
Se face o probă a butonului care va sta într-un loc în care copilul îl poate vedea
şi îl poate folosi ori de câte ori are nevoie. Atunci când apasă butonul ,copilul se
va liniști. După un timp se poate renunța la buton, spunându-i copilului că acesta
este atât de puternic încât trebuie doar să se gândească la el și orice emoție
negativă dispare.
Evaluarea se face prin discuții despre exprimarea liberă: verbală sau non-
verbală
a copilului.
Reguli Animatorul: să trezească curiozitatea copilului prin modul de prezentare a
jocului; să încurajeze copiii să folosească butonul magic ori de câte ori au
nevoie.
Copiii: să-și exprime liber emoțiile.
Resurse necesare Sala de clasă, un buton confecționat din carton sau plastic.

62
FIȘE DESCRIPTIVE
„DESCRIEREA UNEI PERSOANE” și „DESIGNUL EMOȚIEI”

Titlul Descrierea unei persoane Designul emoției


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităților de exprimare Dezvoltarea capacităților de exprimare
prin forme diferite prin forme diferite
Grupa de vârstă a 8 -9 ani 12 - 14 ani
copiilor
Număr 10 – 15 copii 15 - 20 copii
participanți
Durata 20 - 30 minute 20 - 30 minute
Descriere După ce împarte copiii în două echipe, Animatorul propune discutarea
animatorul va prezenta modul de diferitelor emoții: furie, invidie, bucurie,
desfăşurare şi regulile jocului. Fiecare teamă, singurătate etc. și să găsească un
echipă, consultându-se, își alege o cuvânt care descrie cel mai bine cum se
persoană din echipa adversă pe care o simt copiii în momentul în care jocul
va descrie folosind cât mai multe începe. Copiii sunt îndrumați să închidă
însușiri. Se acceptă exprimarea unei ochii și să-și imagineze cum arată
însușiri o singură dată. După emoția. Ce culoare are? Ce formă are?
prezentările colegilor, persoana Fiecare să selecteze două, trei culori care
descrisă va argumenta dacă însușirile o să descrie cel mai bine emoția pe care o
caracterizează sau nu. Jocul se reia cu simte și să o deseneze simbolic. După
descrierea altor personae, alternând reprezentarea grafică a simbolurilor
echipele. Jocul se termină când au fost fiecare copil își descrie emoția. Jocul se
descrise toate persoanele din cele două termină când toți copiii și-au prezentat
echipe. Echipa care a fost cea mai stările emoționale.
apropiată de adevăr va primi de fiecare Se evaluează exprimarea liberă: verbală
dată, câte un punct. Câștigătoare va fi și non-verbală în descrierea stărilor
echipa cu cele mai multe puncte emoționale și a simbolurilor.
acumulate.
Evaluarea se face din punct de vedere
al exprimării libere: descrierea verbală
și spiritual de observație.
Reguli Animatorul: să țină evidența punctelor. Animatorul: să explice modul de
Copiii: să folosească însușiri realiste; desfășurare a jocului; să ofere informații
să fie sincere. despre diferitele emoții în cazul în care i
se solicit.
Copiii: să fie sinceri; să identifice cel
puțin două culori pentru o emoție; să
prezinte detaliat stările emoționale.
Resurse necesare Sala de clasă. Sala de clasă, hârtie de desen , culori.

63
FIȘE DESCRIPTIVE
“FÂNTÂNA MIRACULOASĂ” și “GĂSEŞTE MAI MULTE ÎNŢELESURI”

Titlul Fântâna miraculoasă Găseşte mai multe înţelesuri


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare Dezvoltarea capacităţilor de exprimare
prin forme diferite prin forme diferite
Grupa de vârstă a 8 - 10 ani 12-14 ani
copiilor
Număr 10 -15 copii 7-10 copii
participanți
Durata 20 - 30 minute 25-30 minute
Descriere Copiii sunt așezați în cerc pe scaune. Animatorul alege un copil care părăsește
Cercul este considerat ca fiind clasa penru câteva minute, apoi
marginea unei fântâni miraculoase împreună cu restul copiilor caută un
care îi transformă în alte ființe sau cuvânt care are mai multe înțelesuri.
obiecte. Copiii își imaginează că (exemplu: toc- cu el se scrie, se află la
fântâna îi transformă într-o insectă, o fiecare uşă etc.). După alegerea
mașină, o floare, un aliment etc. și cuvântului, copilul de afară este adus în
motivează ce ar face dacă dorința le-ar clasă şi în mod organizat colegii îi spun
fi îndeplinită. două sau mai multe înţelesuri ale
Exemplu: Dacă aş putea fi o altă aceluiaşi cuvânt. Copilul trebuie să
vieţuitoare din lumea animală, aş ghicească despre ce cuvânt este vorba.
fi......... pentru că............; Dacă aş fi o Dacă nu ghicește primește indicații
pasăre aş fi........... pentru că......... suplimentare din parte copiilor. Jocul
Jocul se termină după ce toți copiii și- continuă cu alte cuvinte, fiecare copil
au exprimat dorințele. Cea mai părăsind sala cel puțin o dată.
frumoasă descriere a dorinței este Evaluarea se face pentru exprimarea
premiată. liberă a copiilor în timp ce oferă
Se evaluează exprimarea liberă: informații despre cuvântul ales și din
verbală, mimico-gestuală folosită în punct de vedere al spiritului de
descrierea dorințelor. observație: atenția copilului la
informațiile primite pentru a ghici
cuvântul ales.

Reguli Animatorul: să prezintă jocul; să Animatorul: să prezinte descrierea


aleagă împreună cu copiii cea mai jocului și regulile; să cunoască cuvântul
frumoasă descriere. ales de copiii.
Copiii: să exprime clar alegerile Copiii: să folosească o singură dată un
făcute. cuvânt; să ofere înțelesuri potrivite
pentru cuvânt.
Resurse necesare Sala de clasă, scaune, premiu. Sala de clasă;

64
FIȘE DESCRIPTIVE
“GHEMUL DE AȚĂ “și “LANȚUL CUMPĂRĂTURILOR”

Titlul Ghemul de ață Lanțul cumpărăturilor


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor de Dezvoltarea capacităţilor de exprimare
exprimare prin forme diferite. prin forme diferite.
Grupa de vârstă 12 - 14 ani 12 - 14 ani
a copiilor
Număr 10 - 15 copii 10-15 copii
participanți
Durata 30 - 40 minute 20 - 25 minute
Descriere Copiii stau în picioare formând un Animatorul se aşează într-un cerc
cerc şi ascultă atenţi explicaţiile împreună cu copiii şi prezintă modul de
animatorului referitoare la modul de desfăşurare a jocului. El începe jocul prin a
desfăşurare a jocului. Animatorul spune un obiect /piesă de îmbrăcăminte
începe jocul. El ţine de capătul firului
etc. pe care doreşte să îl cumpere dintr-un
de aţă al unui ghem, pe care îl aruncă
magazin Exemplu: merg la cumpărături și
spre un copil, exprimându-şi printr- cumpăr o rochie. Următorul jucător trebuie
un cuvânt starea de spirit din acel să spună obiectul primului jucător și
momentul (de exemplu: “liniştit”). obiectul pe care vrea el să îl cumpere:
Cel care prinde ghemul îl aruncă "Merg la magazin și cumpăr o rochie și 1
altui copil , având grijă să ţină aţa şi
kg de banane". Al treilea copil spune cele
să rostească la rândul lui alt cuvântdouă obiecte anterioare şi adaugă
(de exemplu “foame”). După ce cumpărăturile lui. Jocul continuă în acest
fiecare copil a spus un cuvânt, mod, până ajunge din nou la animator.
„pânza” formată din aţă se aşează pe Dacă în timpul jocului cineva greșește sau
sol, cu atenţie , fără să se strice forma.
încurcă ordinea, va primi drept pedeapsă să
La final se poartă discuţii despre spună repede " Când am zis c-am zis c-am
starea de spirit cea mai neobişnuită zice, că tu zici c-am zis c-am zice, nici n-
menţionată. am zis c-am zis c-am zice, da tu zici c-am
Se evaluează modul de exprimare zis c-am zice". Dacă nu poate spune jocul
liberă a stării de spirit a fiecărui copil,
de cuvinte, copiii propun altă pedeapsă.
atenţia şi ritmul cu care reuşeşte săApoi jocul continuă. Se poate repeta de mai
arunce ghemul şi să îşi exprime multe ori.
starea. Evaluarea se face privind spiritul de
observaţie al participanţilor: atenţia, ritmul
şi implicarea în joc.
Reguli Animatorul: să prezinte jocul şi Animatorul: să explice regulile jocului; să
regulile; să înceapă jocul. înceapă jocul.
Copiii: să spună cuvântul în timp ce Copiii: să respecte ordinea cumpărăturilor;
aruncă ghemul; să păstreze ghemul să folosească o altă cumpărătură de fiecare
un timp scurt. dată.
Resurse necesare Sala de clasă, ghem de ață. Sala de clasă.

65
FIŞA DESCRIPTIVĂ” MAȘINA DE SPĂLAT”

Titlul Mașina de spălat


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite
Grupa de vârstă 8 - 10 ani
a copiilor
Număr 15 - 21 copii (nr. impar)
participanți
Durata 25-35 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în două şiruri şi îi aranjează faţă în faţă. Un copil rămane
fără pereche şi are sarcina de a trece prin cele două șiruri numite “maşina de spălat”.
Când ajunge în dreptul primei perechi din șir se oprește și asteaptă să fie „spălat”,
adică: cei doi colegi îi pun mâna pe umăr și îi spun o caracteristică, o calitate
personală sau un lucru bun despre el. Cel „spălat” mulţumește și trece mai departe.
Când iasă din “maşina de spălat” copilul alege pe altcineva care va trece prin
,,maşina de spălat”. Jocul se termină când toţi copiii vor trece prin “maşina de
spălat.”
Se evaluează modul de exprimare liberă a copiilor, verbală şi nonverbală, precum
şi implicarea acestora în joc.
Reguli Animatorul: să formeze cele două şiruri; să aleagă primul copil care trece prin
mașina de spălat.
Copiii: să facă afirmaţii pozitive; să treacă o singură dată prin “maşina de spălat”.
Resurse necesare Sala de clasă.

66
FIŞA DESCRIPTIVĂ “NORUL CUVINTELOR”

Titlul Norul cuvintelor


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite
Grupa de vârstă 7 - 10 ani
a copiilor
Număr 14 - 20 copii
participanți
Durata 30-40 minute
Descriere Pe tablă/coli flip-chart animatorul scrie 20 de cuvinte. Acestea vor desemna 10
beneficii și 10 riscuri asociate utilizării internetului. Animatorul desenează un soare
fără raze pe tablă (acesta va reprezenta beneficiile) şi un nor (acesta va reprezenta
riscurile), apoi prezintă jocul şi regulile lui. Împarte copiii în 4 grupe. Fiecare grupă
va identifica pe rând un beneficiu şi un risc pe care încearcă să îl explice în termeni
accesibili lor. Dacă celelalte grupe sunt de acord cu explicaţia dată, grupa adaugă
câte o rază soarelui pentru beneficiu explicat sau o picătură norului pentru un risc
explicat. Pentru fiecare explicaţie acceptată, grupa respectivă primeşte un punct.
Jocul se termină când au fost explicate toate cuvintele, iar câştigătoare este grupa
cu cele mai multe puncte. Se discută despre diferenţa dintre razele de soare şi
numărul de picături.(dacă este cazul) Grupa câştigătoare este aplaudată de celelalte
grupe.
Se evaluează modul de exprimare liberă a grupei în descrierea beneficiilor şi a
riscurilor precum şi implicarea acestora în descriere.
Reguli Animatorul: să explice modul de desfăşurare a jocului; să scrie cele 20 cuvinte; să
ţină evidenţa punctelor.
Copiii: să explice minim un beneficiu şi un risc; să facă o descriere complexă.
Resurse Sala de clasă, coli flipchart, tablă de scris, marker, cretă, carioca.
necesare

67
FIȘA DESCRIPTIVĂ” OCHIUL - VOCEA – CORPUL”

Titlul Ochiul – Vocea – Corpul


Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare liberă

Grupa de vârstă 12 - 15 ani


a copiilor
Număr 12-18 copii
participanți
Durata 20 - 30 minute
Descriere Animatorul formează echipe de câte 3 persoane și aşează mingi(în funcție de
numărul echipelor) în diverse locuri pe terenul de joacă. Fiecare membru al echipei
alege un bileţel pe care scrie unul din cuvintele: ochiul, vocea, corpul, astfel va şti
ce parte a echipei va reprezenta. Se vor aranja în şir după cum urmează: „corpul”-
„vocea”-„ochiul”. „Corpul” şi ,,vocea” sunt legaţi la ochi cu o eşarfă. Animatorul
va indica „ochiului” din fiecare echipă mingea la care trebuie să ajungă. Ţelul
fiecărei echipe este să ghideze „corpul” către o minge aşezată în teren. Cei care
vor dirija sensul de mers a echipei sunt „ochiul” şi „vocea” în următorul mod:
„ochiul” vede unde este mingea şi atinge „vocea” pe umărul drept dacă trebuie să
se deplaseze la dreapta, pe umărul stâng dacă trebuie să se deplaseze la stânga şi
pe spate dacă trebuie să se deplaseze în faţă. La rândul ei, „vocea” va da comanda
vocală de deplasare „corpului” în funcţie de indicaţiile „ochiului”. Jocul se termină
când toate echipele au ajuns la mingea indicată de animator. Câştigă echipa care
ajunge prima la minge. Echipa câştigătoare este aplaudată.
Evaluarea se face din punct de vedere al exprimării: verbal şi nonverbal; şi a
spiritului de observaţie: implicarea, ritmul de deplasare, atenţia pe care o
dovedește fiecare echipă.
Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului şi regulile; să scrie
bileţelele; să aranjeze mingile pe teren; să observe echipa care a găsit prima
mingea.
Copiii: să respecte sarcinile care îi revin în funcţie de bileţele.
Resurse Teren minim 40 mp, eşarfe, mingi, bileţele, pix.
necesare

68
FIȘA DESCRIPTIVĂ “RECLAMA”

Titlul Reclama
Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite
Grupa de vârstă 10- 11 ani
a copiilor
Număr 15 - 20 copii
participanți
Durata 30-40 minute
Descriere Animatorul explică semnificația reclamei ca fiind o modalitate prin care o persoană
își exprimă propriile valori, opinii politice, preferințele muzicale și poate fi așezată
în diferite locuri. În urma discuțiilor, copiii sunt împărțiți în grupe și fiecare grupă
va primi materialele necesare pentru realizarea unei reclame. Se acordă 15 minute
pentru realizarea acesteia. Fiecare echipă își alege tema după preferințe (poate fi
reclama unui produs, eveniment artistic etc.). După expirarea timpului fiecare
echipă își prezintă reclama și motivația alegerii. Echipa care a realizat cea mai
frumoasă reclamă este câștigătoare.
Se evaluează exprimarea liberă: modul de prezentare al reclamei și spiritul de
observație: implicarea și ritmul de lucru a echipelor.
Reguli Animatorul: să explice semnificația reclamei pe înțelesul copiilor.
Copiii: să se încadreze în timp; să participe toți membrii unei echipe în realizarea
și prezentarea reclamei.
Resurse necesare Sala de clasă, materiale necesare (hârtie, foarfecă, lipici, creioane colorate etc.)

69
FIŞA DESCRIPTIVĂ” VÂNZĂTORUL DE PĂSĂRI”

Titlul Vânzătorul de păsări


Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite
Grupa de vârstă a 8 -10 ani
copiilor
Număr 15 - 20 copii
participanți
Durata 20 - 30 minute
Descriere Animatorul aranjează copiii în cerc pe scăunele și desemnează pe unul dintre ei
cu rolul de „vânzător de păsări” și 2 „cumpărători”. „Vânzătorul” dă fiecărui copil
un nume de pasăre, fără să audă „cumpărătorii”. La începerea jocului, unul dintre
„cumpăratori” se apropie de „vânzător” şi-l întreabă:
-Ai o pasăre de vânzare?
Acesta îi răspunde :
-Da, ce pasăre vrei?
„Cumpărătorul” denumeşte o pasăre oarecare. Dacă aceasta se află printre cele cu
care au fost numiţi copiii, „pasărea” respectivă se ridică de pe scăunel şi se duce
la „cumpărător”; dacă ”vânzătorul” nu are această pasăre,”cumpărătorul” își
pierde rândul și vine al doilea „cumpărător”, care procedează la fel. Jocul continuă
în același mod până se cumpără toate păsările. La sfârşit, cei doi „cumpărători” se
prind de mâini, iar „păsările” cumpărate trec în spatele lor şi se prind de mijloc.
Animatorul trasează o linie și ambele echipe la semnalul acestuia încercă prin
tracţiuni să o treacă pe cealaltă peste linia despărţitoare. Câştigătoare este
declarată echipa care a reuşit să rămână în spatele liniei despărțitoare.
Se evaluează exprimarea verbală dintre ”vânzător„ și „cumpărători” și spiritul de
observație: ritmul și implicarea copiilor când cele două echipe formate de
cumpărători se ”întrec în puteri”.
Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare și regulile jocului; să aleagă
vânzătorul și cumpărătorii; să dea semnalul de începere a jocului.
Copiii: să-și păstreze numele dat de vânzător; să ocupe în șir ordinea în care au
fost ”cumpărați”.
Cumpărătorul şi vânzătorul: să ocupe primul loc din șir.
Resurse necesare Teren minim 30 mp, scăunele, cretă.

70
FIŞA DESCRIPTIVĂ ” VALORILE”

Titlul Valorile
Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităţilor de exprimare prin forme diferite
Grupa de vârstă 12- 14 ani
a copiilor
Număr 10 - 20 copii
participanți
Durata 30-40 minute
Descriere Animatorul cere copiilor să scrie cinci trăsături de caracter pe o coala A4. Fiecare
copil va renunţa pe rând la câte o trăsătură până ajunge la una singură, pe care o
consideră cea mai importantă. După ce toți copiii au ajuns la trăsătura finală, pe
rând fiecare își va motiva alegerea făcută. Jocul se termină după ce toţi copiii şi-au
motivat alegerea. Cea mai reușită prezentare va fi apreciată de colegi.
Evaluarea se face pe bază de întrebări și răspunsuri privind exprimarea
liberă,atenţia,gradul de implicare a tuturor participanților la joc.
Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului.
Copiii: să scrie numai cinci trăsături; să fie sinceri în scrierea trăsăturilor.
Resurse Sala de clasă, hârtie , creioane.
necesare

71
4.6 Animaţie pentru dezvoltarea dorinței de exprimare prin frumos

FIȘE DESCRIPTIVE
“ALBINUȚELE” și ”FLOAREA MEA”

Titlul Albinuțele Floarea mea


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea abilităților manuale. Dezvoltarea dorinței de exprimare prin
frumos
Grupa de vârstă a 8 - 10 ani 8 - 10 ani
copiilor
Număr 15 - 20 copii 15 - 20 copii
participanți
Durata 30-40 minute 20 - 30 minute
Descriere Animatorul explică modul de Animatorul împarte copiilor coli de
desfășurare a activității. Pentru hârtie pe care sunt desenate flori cu trei
realizarea corpului albinuței este petale şi explică sarcina de lucru. Copiii
nevoie de o coală de hârtie A4,
își scriu în centru numele, iar pe fiecare
înjumătățită. Aceasta se colorează
după dorința fiecăruia, se rulează și se dintre petale răspunsul în ordine la
prinde la spate cu un capsator, întrebările: Ce-mi place la mine? Ce-mi
formând un tub. Urmează place să fac? Cum mă port cu ceilalți?
confecționarea aripilor. Fiecare Se colorează apoi floarea și se
confecţionează aripile după decupează. Fiecare copil își prezintă
imaginaţia sa, apoi le colorează și le floarea și motivează alegerea făcută.
lipeşte în locul în care a fost capsat
Florile sunt” plantate” apoi pe un câmp
corpul. Antenele se formează din fâșii
subțiri de hârtie și se lipesc în partea verde (este desenat un câmp verde pe o
superioară a tubului. Cu carioca se foaie de flipchart).
desenează fața. După ce au fost Se evaluează simțul estetic: cromatica și
terminate albinuțele, se aranjează manualitatea.
toate într-o expoziţie pentru a
desemna cea mai reuşită albinuţă,
aceasta va fi premiată.
Evaluarea se face din punct de vedere
al simțului estetic: cromatica și
dimensiunea produselor; manualitate:
îndemânarea și dexteritatea copiilor.
Reguli Animatorul: să explice modul de Animatorul: să explice modul de lucru;
desfășurare; să împartă materialele să scrie întrebările pe tablă.
necesare. Copiii: să răspundă sincer la întrebări;
Copiii: să respecte pașii de să păstreze ordinea răspunsurilor.
confecționare; să utilizeze resursele
cu atenție.
Resurse necesare Sala de clasă, hârtie A4 colorată, Sala de clasă, coli de hârtie cu flori
foarfecă, capsator, lipici, carioca, desenate, carioca, foarfeci, flipchart,
premiu. tablă, cretă, lipici.

72
FISA DESCRIPTIVĂ “FARFURII DECORATIVE”

Titlul Farfurii decorative


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea abilităților manuale ale copiilor
Grupa de vârstă 10-12 ani
a copiilor
Număr 10-15 copii
participanți
Durata 30-40 minute

Descriere Animatorul explică modul de realizare a farfuriilor și împarte copiilor


materialele necesare (șervețele cu modele, farfurii de unică folosință, foarfece,
lipici, lac protector, pensule). Pentru început copiii dezlipesc părțile componente
ale fiecărui șervețel, fiind utilizată partea superioară cu model. Decupează
modelele de pe acestea, cu un cm în jurul conturului modelelor, apoi rup cu
grijă marginea desenului, astfel încât să nu se observe pe unde a fost decupat cu
foarfeca. Într-o farfurie de unică folosință copiii pun pe toată suprafața lipici,
într-un strat subțire, pe acesta aranjează modelul decupat, bine întins. După ce
lipiciul începe să se usuce aplică un strat subțire de lac protector. Farfuriile vor
fi expuse și cea mai frumoasă farfurie va fi premiată.
Se evaluează simțul estetic: cromatica și dimensiunea produselor; manualitatea
și dexteritatea copiilor în realizarea farfuriilor.
Reguli Animatorul: să prezinte modul de realizare a farfuriilor; să aleagă împreună cu
copiii cea mai frumoasă farfurie.
Copiii: să folosească toate materialele primite; să respecte pașii de realizare a
farfuriilor.
Resurse necesare Sala de curs, șervețele colorate, foarfecă, lipici, farfurii de unică folosință, lac
protector, pensule, premiu.

73
FIȘA DESCRIPTIVĂ “FELICITĂRI ’’

Titlul Felicitări
Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea simțului estetic.

Grupa de vârstă 10 - 12 ani


a copiilor
Număr 15 - 20 copii
participanți
Durata 30-40 minute
Descriere Animatorul împarte copiilor coli de hârtie A4, de diferite culori şi explică
modul de lucru pentru a confecţiona felicitări, folosind materiale diferite. Copiii
împart coala în două şi formează o felicitare. Pentru decorarea felicitării copiii
decupează diferite forme, floricele etc. din hârtia colorată și le lipesc în
interiorul felicitării. Din rafie verde vor confecţiona tulpina şi frunzele florilor.
Rafia se ondulează cu ajutorul unui creion sau foarfece și se lipeşte lângă floare.
Pe marginea din stânga felicitării, copiii lipesc dantelă de diferite culori. În
interiorul felicitării, copiii vor scrie un text frumos pentru o persoană dragă. La
final felicitările vor fi expuse și toți copiii vor fi apreciați pentru ceea ce au
realizat.
Evaluarea se face privind simțul estetic: cromatica, dimensiunea produselor și
combinarea materialelor.
Reguli Animatorul: să explice clar modul de realizare al felicitării;
Copiii: să folosească toate materialele primite; să scrie un text de minim 4
rânduri;
Resurse necesare Sala de clasă, coli de hârtie colorate A4, rafie verde, dantelă colorată, floricele,
lipici, foarfece, creioane colorate, pixuri.

74
FIŞA DESCRIPTIVĂ “ FELICITĂRI DE SĂRBĂTORI”

Titlul Felicitări de sărbători


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea simțului estetic
Grupa de vârstă 7 - 10 ani
a copiilor
Număr 15 - 20 copii
participanți
Durata 30-40 minute
Descriere Animatorul împarte copiilor coli de hârtie colorată. Aceștia taie hârtia la
dimensiuni de aproximativ 24/16 cm apoi o îndoaie în jumătate și vor forma
felicitarea. În funcție de sărbătoare (Paște, Crăciun) copiii desenează pe hârtie de
alte culori elemente specifice (Iepuraș, ouă roșii, Moș Crăciun, brad împodobit
etc.) le decupează și le lipsec atât pe exteriorul felicitării cât și în interiorul
acesteia. În interior se lasă liber un spațiu în care fiecare copil va scrie câteva
cuvinte pentru persoana care va primi felicitarea.
Evaluare se face privind simțul estetic: cromatica, dimensiunea produselor,
combinarea materialelor și utilitatea felicitărilor realizate.
Reguli Animatorul: să explice modul de realizare a felicitării.
Copiii: să folosească toate materialele primite; să scrie un text de minim 4
rânduri; să scrie numele persoanei cui îi este destinată felicitarea; să folosească
minim 5 elemente specifice sărbătorii.
Resurse necesare Sala de clasă, coli de hârtie colorate, creioane, carioca, foarfecă, liniar, lipici,
pixuri.

75
FIȘE DESCRIPTIVE
“FERICIREA ÎNSEAMNĂ…” și “FLORI DIN HÂRTIE”

Titlul Fericirea înseamnă…. Flori din hârtie


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea dorinţei de exprimare Dezvoltarea simțului estetic și a
prin frumos manualității
Grupa de vârstă 7 - 9 ani 9 - 11 ani
a copiilor
Număr 10 - 15 copii 10 - 15 copii
participanți
Durata 20 - 30 minute 30 - 40 minute
Descriere Pe câteva bilețele animatorul scrie Animatorul împarte copiilor coli de hârtie
diferite stări, emoții (fericire, colorate. Aceștia le taie fâșii lungi, late de
tristețe, somnolență, nervozitate 1,5 cm, pe una din margini se crestează
etc.). Fiecare participant la joc, pe franjuri la dimenisuni de 0,3 cm-0,5 cm.
rând, va extrage un bilețel. Acesta, Copiii aleg o hârtie de altă culoare pe care
în funcție de ceea ce scrie în o taie tot în fâșii dar mai scurte și mai
conținutul lui va exprima emoția înguste. Fâșiile mai mici se rulează și
printr-un comportament. Ceilalți formează mijlocul florii. Pe acesta se pune
copii vor încerca să identifice lipici și începe rularea fâșiei mai mari
emoția exprimată în funcție de crestate, cu franjurile în partea de sus care
comportamentul acestuia. Copilul vor forma petalele florii. Când ajung la
care ghicește va primi un punct. La capătul fâșiei pun lipici și termină floarea.
final, cel care acumulează cele mai După ce lipiciul s-a uscat, copiii aranjează
multe puncte este declarat petalele spre exterior. Florile pot fi
câștigător. Copilul câștigător va fi păstrate separat sau lipite pe o planșă.
felicitat de întregul colectiv. Se evaluează simțul estetic: cromatica și
Se evaluează îndemânarea și dimensiunea produselor; manualitatea:
dexteritatea copiilor înin a-si utilizarea ambelor mâini și îndemânarea
exprima diferite stări, prin copiilor în procesul de realizare.
comportament.
Reguli Animatorul: să explice modul de Animatorul: să împartă materialele și să
desfășurare a jocului; să scrie explice pașii pentru realizarea florilor;
bilețelele; să știe ce bilețel extrage Copiii: să respecte pașii menționați de
fiecare copil pentru a urmări animator; să folosească cu grijă foarfecele.
comportamentul acestuia; să ofere
un indiciu dacă nici un copil nu
ghicește starea exprimată; să țină
evidența punctajelor.
Copiii: să exprime starea scrisă pe
bilețel fără să vorbească.
Resurse Sală de clasă, bilețele, pix. Sala de clasă, hârtie colorată, foarfecă,
necesare lipici,șervețele, planșă(opțional).

76
FIȘE DESCRIPTIVE
“GLOBURI DE AȚĂ” și “MĂRGELE DIN NASTURI”

Titlul Globuri de ață Mărgele din nasturi


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea dorinței de exprimare prin Dezvoltarea simțului estetic.
frumos.
Grupa de vârstă a 7-9 ani 7-9 ani
copiilor
Număr 10-15 copii 10 -15 copii
participanți
Durata 20-30 minute 20-30 minute
Descriere Animatorul împarte copiilor baloane şi După ce prezintă materialele pe care
explică ce trebuie să lucreze fiecare. le vor folosi şi explică modul de
Aceștia umflă baloanele astfel încât să lucru, animatorul împarte copiilor
ajungă la mărimea unui glob obișnuit. nasturi de diferite mărimi.
Se înoadă pentru a păstra aerul. Cu o Pe o ață groasă de aproximativ 50 cm
pensulă, copiii întind cu grijă aracet pe lungime, copiii vor înşira nasturii
suprafața balonului și peste acesta pentru a realiza şiraguri de mărgele.
înfășoară ață groasă. După ce se usucă La unul din capetele aţei se
aracetul, se sparge balonul cu un ac și se realizează un nod, apoi se întroduce
înlătură cu grijă prin spațiul dintre firele nasturele. În continuare se înşiră
de aţă. La final, ața trebuie pictată. nasturii, iar după fiecare nasture se
Globurile pot fi folosite pentru decor. Se realizează câte un nod. La final, se
realizează o expoziţie cu lucrările unesc cele două capete. Lucrările
copiilor şi se felicită toţi copiii. terminate se vor aranja într-o mică
Se evaluează cromatica, dimensiunea expoziţie,iar copiii sunt evaluaţi.
produselor și utilitatea acestora, Se evaluează îndemânarea,
manualitatea: îndemânarea copiilor în cromatica, utilitatea și combinarea
procesul de realizare a globurilor. materialelor în realizarea produselor.
Reguli Animatorul: să explice modul de Animatorul: să explice modul de
desfășurare a procesului. realizare a mărgelelor.
Copiii: să lucreze cu grijă; să respecte Copiii: să folosească nasturi de toate
pașii de realizare a globurilor din aţă. dimensiunile.
Resurse necesare Sala de clasă, baloane, ață groasă, Sala de clasă, ață, nasturi, liniar,
aracet, pensule, ac, acuarele. foarfecă,

77
FIȘE DESCRIPTIVE
“ MĂRUL DIN ZIAR “și “PĂPUŞI DIN FRUNZE”

Titlul Mărul din ziar Păpuşi din frunze


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea abilităților manuale ale Dezvoltarea dorinței de exprimare prin
copiilor. frumos.
Grupa de vârstă a 10-12 ani 6- 7 ani
copiilor
Număr 10-15 copii 15-20 copii
participanți
Durata 30-35 minute 30-35 minute
Descriere Animatorul împarte copiilor câte un Animatorul împarte copiilor materialele
măr și ziare, pe care le vor rupe în necesare (tuburi de carton, lipici, frunze,
bucățele mici. Pe măr copiii întind crenguțe, nasturi mici, ochi din plastic) şi
aracet, peste care vor lipi bucățele de explică modul de lucru pentru realizarea
ziar. Continuă acest proces până când păpuşilor.
mărul va fi învelit în mai multe straturi În partea superioară a tubului de hârtie,
de ziar. Se lasă să se usuce. După ce a copiii lipesc frunza care va forma capul
fost complet uscat, copiii taie mărul în păpușii. Vor lipi apoi ochii şi vor desena
jumătate și îi scobește conținutul gura şi nasul. Pe părţile laterale ale
acestuia. Jumătățile de ziar în formă de tubului se aplică rămurelele pentru braţe.
măr vor fi unite și lipite cu ajutorului Pe partea din mijloc, de sus în jos, copiii
unui nou strat de aracet și bucățele de vor lipi nasturii. La final păpușile se
ziar. La final mărul se pictează cu expun în sala de clasă pentru a fi
acuarelă roșie, verde sau galbenă, evaluate.
acestea se vor expune în clasă. Se Se evaluează simțul estetic: dimensiunea
evaluează cromatica, îndemânarea și produselor și combinarea materialelor.
dexteritatea copiilor în procesul de
realizare a merelor din ziar.
Reguli Animatorul: să explice modul de Animatorul: să explice modul de
realizare a merelor și să împartă realizare a păpușilor;
materialele necesare; Copiii: să utilizeze cu grijă resursele
Copiii: să lipească minim 3 straturi de primite; să fie originali în crearea păpușii
ziar pe măr; să taie mărul doar după ce din frunze.
se usucă.
Resurse necesare Sala de clasă, mere , ziare, aracet, Sala de clasă,tuburi de carton, nasturi
pensule, cuțit, acuarele. mici, frunze, crenguțe, lipici, foarfece.

78
FIȘA DESCRIPTIVĂ” PLANȘĂ REALIZATĂ CU SEMINȚE”

Titlul Planșă realizată cu semințe


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea abilităților manuale ale copiilor și a simțului estetic.
Grupa de vârstă a 7-9 ani
copiilor
Număr participanți 10-15 copii
Durata 30-35 minute
Descriere Animatorul împarte copiilor semințe de diferite feluri și câte o planșă din
carton. Aceștia conturează pe carton cu creionul diferite forme, de la floricele
până la căsuțe sau mașini. Își aleg semințe de diferite culori și
mărimi(porumb, grâu, dovleac, floarea soarelui, orez etc.) și le lipesc în
interiorul conturului desenat. Pe toată marginea cartonului se lipesc semințe
astfel încât să se formeze o ramă. La final planșele sunt expuse în sala de
clasă.
Se evaluează simțul estetic al copiilor prin modul de combinarea a
materialelor și dimensiunea formelor realizate; manualitatea: utilizarea
ambelor mâini și îndemânarea în procesul de realizare a planșelor.
Reguli Animatorul: să explice modul de realizare și să ofere materialele necesare.
Copiii: să folosească minim 3 tipuri de semințe; să respecte conturul desenat;
Resurse necesare Sala de clasă, planșă(carton), creion, semințe de diferite feluri (porumb, grâu,
dovleac, floarea soarelui, orez etc.), lipici.

79
FIȘE DESCRIPTIVE
“RĂVAŞE ÎN COAJĂ DE NUCĂ” și “TABLOURI”

Titlul Ravaşe în coajă de nucă Tablouri


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea creativitaţii copiilor. Dezvoltarea dorinţei de exprimare prin frumos,
exersarea tehnicii Quilling
Grupa de 10-11 ani 12- 14 ani
vârstă a
copiilor
Număr 15-20 copii 15-20 copii
participanți
Durata 20 -30 minute 30-40 minute
Descriere Animatorul împarte copiilor câte o Activitatea se adresează copiilor cu o tehnică
foaie de hârtie albă, pensule și un Quilling avansată. Animatorul aminteşte
bol cu lapte. Aceștia îşi scriu o copiilor ce este tehnica Quilling şi cum vor
dorinţă pe foaia de hârtie cu folosi această tehnică . Quilling-ul este o formă
pensula înmuiată în lapte. După ce de artă care implică utilizarea de benzi de
se usucă, hârtia este împăturată şi hârtie care sunt rulate în forme diferite şi lipite
aşezată în coaja de nucă. împreună pentru a crea modele decorative.
Animatorul încălzește toate cojile Animatorul împarte materialele necesare și
de nucă şi astfel albul laptelui explică modul de lucru. În prima parte, copiii
devine maro. După ce cojile s-au vor realiza din fâșii de hârtie colorată
răcit, animatorul le împarte elementele componente ale tabloului, adică
copiilor. Aceştia scot răvaşul şi îl flori, frunze şi elementele ce completează
citesc pe rând fiecare. Cel care îşi tabloul folosind tehnica Quilling. După
recunoaşte dorinţa este invitat să finalizare se asamblează tabloul cu elementele
motiveze de ce a scris acea dorinţă. construite. Fiecare copil are libertatea de a face
Se evaluează modul în care copilul compoziţia după imaginaţia sa. După
îşi motivează dorinţa. terminarea tabloului, acesta este aşezat într-o
ramă realizată din carton. Tablourile se expun
în sala de clasă și cel mai frumos tablou este
premiat. Se evaluează cromatica și dimensiunea
produselor; manualitatea: utilizarea mâinilor și
îndemânarea în realizarea tablourilor.
Reguli Animatorul:să explice clar modul Animatorul: să explice tehnica Quilling; să
de lucru, să încălzească cojile de împartă materialele necesare.
nucă. Copiii: să folosească cu grijă unealta pentru
Copiii: să scrie doar o dorință; să răsucit și foarfecele.
recunoască când îi este citită
dorința.
Resurse Sala de clasă, foi de hârtie, lapte, Sala de clasă, fâşii de hârtie colorată pentru
necesare bol, pensule, coji de nucă, brichetă. tehnica Quilling, unealta pentru răsucit, lipici,
foarfece, carton, premiu.

80
4.7 Animaţie educativă
FIȘE DESCRIPTIVE
“AJUTĂ- MĂ! “ și “AL CUI GLAS ESTE?”

Titlul Ajută- ma! Al cui glas este?

Locul de Interior Interior


desfășurare
Scop Dezvoltarea relaționării pozitive Dezvoltarea nivelului de cunoștințe și a
între colegi. vocabularului.
Grupa de vârstă a 10 -12 ani 7- 8 ani
copiilor
Număr 15-20 copii 10-15 copii
participanți
Durata 30-40 minute 20-30 minute
Descriere Animatorul explică modul de Animatorul explică modul de desfășurare a
desfășurare a jocului. Alege un jocului. Copiii sunt așezați pe scaune în
copil care va primi o provocare semicerc. În faţa semicercului animatorul va
din partea colegilor, pe care aşeza la o mică distanţă o masă cu un scaun.
trebuie să o rezolve. Exemplu: să Acesta ”trimite la culcare” unul dintre copii.
îşi găsească haina din cuier legat Copilul se va aşeza la măsuță cu spatele la
la ochi, să-şi scoată mâncarea din colegii lui, cu braţele pe masă, cu capul pe
ghiozdan cu mâna legată la spate braţe şi va simula că doarme. În acest timp se
etc. Provocarea se alege de comun va face linişte desăvârşită pentru a se crea
condiţii de somn. Animatorul numeşte printr-
acord între toți colegii. Se
un semn copilul care va da semnalul de trezire.
urmăreşte reacţia celorlalţi la
Acesta va spune: „Trezeşte-te (numele
ajutorul pe care ar trebui să-l dea
copilului care ”doarme”)”. Copilul în cauză se
colegului. Copilul care oferă
trezeşte şi răspunde la întrebarea adresată în
primul ajutor în realizarea
cor de colegii lui: „Al cui glas este?”. În
provocării va primi la rândul lui o răspunsul său copilul va formula propoziția:
altă provocare din partea clasei. „Este glasul lui …” sau ,,Este glasul Mariei”.
Dacă copiii reușesc să rezolve Se va acorda atenţie în mod special folosirii
provocările singuri, aleg corecte a genitivului substantivelor proprii
următorul jucător care va primi feminine, ţinând seama de tendinţele școlarilor
provocare. Toți copiii care rezolvă de a extinde forma masculină. Copilul care a
singuri provocările sunt felicitați. dat semnul de trezire, va ocupa locul ”copilului
Evaluarea se face pe bază de adormit”. Jocul se opreşte când toţi copiii au
întrebări și răspunsuri despre cele răspuns cel puţin o dată la întrebare.
mai grele momente întâlnite în Se evaluează nivelul cunoștințelor:
realizarea provocărilor și modul în vocabularul și corectitudinea formulării
care au fost depășite. răspunsurilor.
Reguli Animatorul: să aleagă copilul care Animatorul: să desemneze primul copil care
va începe jocul; să aprobe ”dă trezirea”.
provocările propuse de colectiv. Copiii: să păstreze liniștea; să răspundă
Copiii: să primească fiecare cel clar .
puțin o provocare.
Resurse necesare Sală de clasă, eşarfă, diferite Sală de clasă, scaune, masă.
obiecte în funcţie de sarcina dată
jucătorilor.
81
FIȘE DESCRIPTIVE
“BASMUL INTERNAUT” și “CEI CARE FAC PLOAIA”
Titlul Basmul internaut Cei care fac ploaia
Locul de Interior Exterior
desfășurare
Scop Conştientizarea copiilor asupra Dezvoltarea capacităților de ascultare
beneficiilor-riscurilor utilizării activă.
internetului
Grupa de vârstă 12 -14 ani 8-10 ani
a copiilor
Număr 15-20 copii 10-15 copii
participanți
Durata 35-40 minute 15-20 minute
Descriere Timp de 15 minute animatorul va purta Animatorul explică modul de
discuţii despre folosirea internetului, desfășurare a jocului. Toți participanții
despre beneficiile şi riscurile acestuia. stau în cerc. Fiecare copil pe rând va
Copiii vor fi împărțiți în trei grupe și alege un gest pe care toți îl vor executa
fiecare grupă își va alege un la comanda lui. Exemple: Să aplaude; Să
reprezentant. Fiecare grupă va realiza o pocnească din degete; Să-și frece
poveste și un desen pe tema discuției mâinile; Să danseze; Să sară într-un
desfăşurate anterior, utilizând picior, etc. La început toți copiii vor face
următoarele cuvinte: internet, aceste gesturi într-un ritm lent, apoi
profesori, riscuri, beneficii, abuz ritmul va crește, imitând ploaia. Jocul se
,violenţă, monştri, pinguini, zmee, încheie în momentul în care toți copii au
online, pătrăţel. La final, dat câte o comandă.
reprezentantul fiecărei grupe va Se evaluează modul de transmitere și
prezenta povestea şi desenul. receptare a comenzilor și corectitudinea
Prezentarea cea mai interesantă va fi executării acestora.
apreciată de colegi.
Se evaluează nivelul de cunoștințe:
vocabularul și limbajul folosit, precum
și logica dintre desen și poveste.
Reguli Animatorul: să ofere cât mai multe Animatorul: să fie cât mai explicit la
informații despre utilizarea internetului prezentarea jocului; să ajute copiii cu
în discuția purtată. comenzi când aceștia își epuizează
Copiii: să folosească toate cuvintele sursele.
date. Copiii: să respecte comenzile; să aleagă
Reprezentanții: să prezinte clar minim un gest; să aleagă doar gesturi
povestea și desenul. noi; să păstreze un ritm comun.
Resurse necesare Sala de clasă, coli flipchart, carioca. Teren minim 30 mp.

82
FIȘE DESCRIPTIVE

“CINE A VORBIT?” și “CINE ESTE ŞI CE FACE?”

Titlul Cine a vorbit? Cine este şi ce face?

Locul de Exterior Interior


desfășurare
Scop Dezvoltarea capacităților de Dezvoltarea nivelului de cunoștințe,
ascultare activă dezvoltarea vocabularului
Grupa de vârstă a 7- 8 ani 6-7 ani
copiilor
Număr participanți 10-15 copii 10-15 copii
Durata 15 -20 minute 15-20 minute
Descriere Animatorul așează copiii în cerc și Copiii stau în bănci. Animatorul explică
explică desfășurarea jocului. În desfășurarea jocului. La semnalul acestuia,
mijlocul cercului aşează un copil copiii vor închide ochii, așezând capul pe
legat la ochi. Animatorul indică bancă. În acest timp animatorul proiectează pe
printr-un gest un copil, care cu glas ecranul din fața clasei silueta unui animal. La
schimbat îl va întreba pe cel legat întrebarea ”Cine este și ce face?”, copiii vor
la ochi, în şoaptă : “Cine sunt?”. privi imaginea proiectată pe ecran. Unul dintre
Dacă jucătorul din mijlocul copii va fi desemnat de animator să răspundă.
cercului ghiceşte cine a fost, Răspunsul copilului întrebat va cuprinde atât
schimbă rolul cu cel deconspirat. În numele animalului cât și o acțiune pe care
cazul în care acesta nu ghicește, va acesta o poate efectua. Copiii care cunosc și
primi o provocare din partea celui alte acțiuni specifice animalului respectiv vor
care a întrebat ”Cine sunt?”. Jocul completa răspunsul colegului lor.
continuă în acelaşi fel până când Exemplu: Câinele: 1. Latră 2. muşcă 3. roade
toți copiii au fost, pe rând, în oase 4. păzeşte casa.
mijlocul cercului. Jocul se continuă cu proiecția altor siluete de
Evaluarea se face în funcție de animale până când toți copiii au răspuns la cel
corectitudinea răspunsului și viteza puțin o siluetă proiectată pe ecran.
de reacție a copiilor. Evaluarea se face pe parcursul jocului în
funcție de nivelul de cunoștințe: corectitudinea
limbajului și a vocabularului folosit.
Reguli Animatorul: să explice corect Animatorul: să explice clar desfășurarea
desfășurarea jocului; să jocului; să aleagă pe rând toți copiii pentru a
aprobe/dezaprobe provocările răspunde.
propuse.
Copiii: să respecte semnalele animatorului; să
Copiii: să păstreze liniștea și
identitatea celui care întreabă; să ofere răspunsuri diferite și reale; să vorbească
vorbească doar cei propuși pentru doar când le este permis.
dialog.

Resurse necesare Teren minim 30 mp, eșarfă Sala de clasă, video proiector, ecran, imagini
cu siluetele animalelor.

83
FIȘE DESCRIPTIVE
“GÂNDĂCEII ȘI FLORILE” și “HAI SĂ SOCOTIM”

Titlul Gândăceii și florile Hai să socotim


Locul de Exterior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea interesului pentru Formarea deprinderilor de calcul oral şi
îndeplinirea sarcinilor. scris
Grupa de vârstă 6-7 ani 10-12 ani
a copiilor
Număr 15-25 copii 20-30 copii
participanți
Durata 20-30 minute 15-20 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în două Animatorul împarte copiii în două echipe.
grupe diferite ca număr. O grupă Primii copii din fiecare echipă vin în faţa
”gândăceii” altă grupă ” florile” iar clasei şi extrag dintr-un săculeţ câte un
un copil va fi ales ”pasărea”. Grupa bileţel pe care sunt scrise exerciţii de
„gândăceilor” este mai mare ca matematică. Pe tablă ,fiecare copil din
număr decât grupa ”florilor”. cele două echipe, în ordine, rezolvă
Gândăceii roiesc în jurul florilor ce exerciţiile, ceilalţi urmărind dacă
stau pe loc(sau se leagănă ușor), iar la răspunsurile sunt corecte sau nu. Pentru
comanda animatorului „Ascundeți-vă fiecare exerciţiu corect rezolvat , echipa
că vine pasărea!” fiecare gândăcel va obține câte o bilă albă , în caz contrar
caută să se ascundă în spatele unei va primi câte o bilă neagră. Fiecare
flori. ”Gândăceii” prinși de pasăre pereche va proceda la fel. Jocul se va
înainte să se ascundă sunt puși să sfârşi când fiecare copil din cele două
execute o pedeapsă. Jocul se reia de echipe va extrage câte un bilet şi va
mai multe ori. Se pot schimba rezolva exerciţiile. Echipa care a obţinut
rolurile între ”gândăcei” și ”flori” în cele mai multe bile albe este declarată
reluarea jocului. câştigătoare și este aplaudată de colegi.
Se evaluează implicarea și Se evaluează nivelul de cunoștințe:
corectitudinea copiilor în executarea corectitudinea și rapiditatea în rezolvarea
pedepselor. exercițiilor de matematică.
Reguli Animatorul: să explice desfășurarea Animatorul: să pregătească bilețele cu
jocului; să aleagă ”pasărea”. exerciții; să urmărească rezolvarea
Copiii: să își respecte rolurile; să exercițiilor; să țină evidența bilelor.
execute pedepsele primate. Copiii: să calculeze cât mai repede; să
Pasărea: să prindă cu grijă gândăceii; extragă un singur bilețel; să rezlve sarcina
să spună o pedeapsă hazlie. de pe bilețelul extras.

Resurse Teren minim 30 mp. Sala de clasă, sac cu bilețele, tablă, cretă,
necesare bile albe și negre.

84
FIȘE DESCRIPTIVE
“INIȚIALA UNICĂ” și „JOCUL EPITETULUI”

Titlul Iniţiala unică Jocul epitetului


Locul de Interior
Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea nivelului de cunoștințe și a Dezvoltarea nivelului de cunoștințe.
comunicării între colegi.
Grupa de
10-12 ani
vârstă a 12-14 ani
copiilor
Număr 10-15 copii 10-20 copii
participanți
Durata 25-35 minute 30-40 minute
Descriere Animatorul explică desfășurarea jocului Animatorul alege o sintagmă nominală
și scoate un copil din clasă pentru 1 (substantiv + substantiv, substantiv +
minut. În acest timp, ceilalți copiii aleg adjectiv etc.) sau verbală (verb + adverb,
numele unei zone geografice. Revenind verb + complement direct/indirect, verb +
la locul desfăşurării jocului, cel scos complement circumstanţial) dintr-un text
pentru un minut afară trebuie să (ex.: jalnic dor din „Sfârşit de toamnă” de
ghicească cuvântul stabilit de colegi, V.Alecsandri). Copiilor li se solicită să
adresându-le diverse întrebări. Copiii alcătuiască alte îmbinări prin înlocuirea
trebuie să răspundă la ȋntrebări astfel unuia din termenii sintagmei date de
ȋncât ultimul cuvânt din enunţ să conţină profesor (ex.: adânc dor, mistic dor,
iniţiala cuvântului căutat. flămând dor, aprig dor, vag dor, apus dor,
Exemplu: Cuvântul ales este vechi dor, jalnic ţipăt, jalnic gând, jalnică
“Dunărea”, -Este munte?, -Nu este dorinţă, jalnică impresie, etc.). Animatorul
munte, nici deal. (Astfel se descoperă că adresează un şir de întrebări (ex.: Care e
iniţiala cuvântului căutat este d.)-Este dorul cel mai adânc? Când renaşte un dor
oraş?-Nu, dar trece prin Drobeta, etc. apus? Cum renaşte el? etc.) care le vor
Când copilul ghicește, animatorul alege ajuta pe copii să dezvolte, pe cât posibil,
un alt copil care va părăsi sala pentru a se 2-3 sintagme alese (ex.: Atunci, la
alege un nou cuvânt de ghicit. Jocul se despărţire l-a năvălit cu o privire jalnică.
reia de mai multe ori până când toți copiii Acum un dor apus i-a renăscut în suflet.
sunt puși să ghicească cuvintele alese. Cel mai adânc din doruri e doru - dor).
Evaluarea se face din punct de vedere a După răspunsurile date, ajutați de
vocabularului, limbajului, corectitudinii animator, copiii vor da o definiție a
întrebărilor și a răspunsurilor oferite de epitetului.
copii. Se evaluează nivelul de cunoștințe:
vocabularul, limbajul folosit și
corectitudinea răspunsurilor.
Reguli Animatorul: să prezinte jocul și regulile; Animatorul: să prezinte modul de
să cunoască cuvântul ales; să aleagă desfășurare a jocului; să aleagă sintagma;
copiii care trebuie să ghicească cuvintele. să adreseze întrebări scurte.
Copiii: să pună întrebări scurte; să dea Copiii: să alcătuiască minim2 îmbinări;
răspunsuri scurte; să părăsească sala o să ofere răspunsuri corecte.
singură dată; să vorbească pe rând.
Resurse Sala de clasă. Sala de clasă, texte literare.
necesare
85
FIŞA DESCRIPTIVĂ “JOCUL SILABELOR”

Titlul Jocul silabelor


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea limbajului și a vocabularului
Grupa de 6-8 ani
vârstă a
copiilor
Număr 15-20 copii
participanți
Durata 20 – 30 minute
Descriere Animatorul aranjează copiii pe scaune în cerc și explică modul de desfășurare a
jocului. Organizează în introducere câteva exerciţii de analiză a structurii unor
cuvinte cunoscute, pentru a familiariza copiii cu noţiunea de silabă. După ce
animatorul le va da exemple de silabe, copiii pot asocia pronunţarea silabelor cu
bătăi ritmice din palme. Animatorul pronunţă pe rând o silabă din cele mai frecvent
întâlnite în structura cuvintelor: ma, na, da, ca, etc. şi lasă timp de gândire copiilor
apoximativ 20 secunde, pentru a forma cuvinte cu silaba dată.Menţionează ca
regulă de formare a cuvântului, locul silabei în cuvânt.(la începutul cuvântului, la
mijlocul cuvântului,la sfârşitul cuvântului). Va desemna printr-un gest copilul care
va răspunde. Ceilalţi vor căuta alte cuvinte care să cuprindă aceeaşi silabă şi pe
rând vor face cunoscute cuvintele. Copilul care găsește cele mai multe variante,
primește o bulină roșie. La final, se numără bulinele, fiind declarat câștigător cel
care a adunat mai multe buline. Evaluarea se face privind nivelul de cunoștințe:
vocabularul copiilor și corectitudinea formării cuvintelor. Câștigătorul este felicitat
de colegi.
Reguli Animatorul: să explice noțiunea de silabă; să stabilească de la început locul silabei
în cuvânt; să provoace toţi copiii la răspuns;
Copiii: să respecte regula de formare a cuvântului.
Resurse Sala de clasă, scaune, buline roșii.
necesare

86
FIȘA DESCRIPTIVĂ ”POVESTEA”

Titlul Povestea
Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea unor tehnici de memorare eficientă.
Grupa de vârstă 8-10 ani
a copiilor
Număr 10-15 copii
participanți
Durata 30- 35 minute
Descriere Animatorul arată copiilor o foaie pe care sunt desenate 20 de obiecte. Ei le
privesc timp de două minute şi încercă să memoreze cât mai multe dintre acestea.
Animatorul le solicită ca după ce privesc imaginile, să încerce să creeze o
poveste care să cuprindă toate obiectele reținute, și să noteze povestea pe o
hârtie. După 10 minute, pe rând, copiii își vor prezenta povestea în fața clasei.
Pentru fiecare obiect desenat, reținut și folosit în conținutul povestirii se primește
un punct. Copilul care adună cele mai multe puncte este câștigător. Acesta este
felicitat de întregul colectiv.
Se evaluează vocabularul folosit de copii, corectitudinea și logica povestirii
prezentate, ținându-se cont de numărul de obiecte memorate de pe foaie.
Reguli Animatorul: să deseneze cele 20 de obiecte; să țină evidența punctajelor.
Copiii: să rețină obiectele desenate fără să le noteze; să se încadreze în timpul
limită pentru observarea obiectelor și pentru scrierea poveștii.

Resurse necesare Sala de clasă, hârtie, creion, fișă imagini, opţional: cronometru.

87
FIȘE DESCRIPTIVE
“REGĂSIȚI STEAGUL” și “REZOLVĂ LABIRINTUL”

Titlul Regăsiți steagul Rezolvă labirintul

Locul de Interior Interior


desfășurare
Scop Dezvoltarea memoriei vizuale. Conşientizarea copiilor despre beneficiile
și riscurilor utilizării internetului
Grupa de vârstă a 8-9 ani 12 -14 ani
copiilor
Număr 10-20 copii 15-20 copii
participanți
Durata 30-35 minute 30-40 minute
Descriere Copiii sunt așezați în bănci și Animatorul împarte copiii în 3-4 grupe.
privesc cu atenție culorile și Fiecare grupă are la dispoziţie o foaie de
elementele unui steag arătat de flipchart , o coală A4 roşie şi una verde. Pe
animator timp de un minut. foaia de flipchart vor desena un labirint. Pe
Aceștia au ca sarcină reconstituirea foaia roșie vor desena 6 simboluri haioase
steagului, în 10 minute, fără a-l mai pentru riscurile utilizării internetului şi pe
vizualiza. După expirarea timpului foaia verde vor desena 6 simboluri pentru
fiecare copil își prezintă steagul beneficiile folosirii internetului. Aceste
reconstituit. Câștigă acel copil al desene vor fi decupate şi lipite de-a lungul
cărui steag seamănă cel mai mult labirintului. Desenele de pe coala verde
cu steagul original. vor indica drumul cel mai simplu, iar cele
Evaluarea se face prin întrebări și roşii un drum complicat.
răspunsuri: Cum ați reușit să La final, fiecare grupă își prezintă
memorați elementele și culorile? labirintul format şi explică semnificaţia
Ce parte a steagului a fost mai greu desenelor. Grupa care a format cel mai
de reconstituit? Cum este cel mai interesant labirint şi a realizat cea mai
logic să reținem cât mai multe interesantă prezentare, este aplaudată de
elemente cu ajutorul memoriei colegi.
vizuale? Se evaluează nivelul de cunoștințe;
vocabularul, corectitudinea și logica în
realizarea desenelor și labirintului.
Reguli Animatorul: să prezinte modul de Animatorul: să explice modul de
desfășurare a jocului; să prezinte desfășurare a jocului.
steagul. Copiii: să lucreze în liniște; să respecte
Copiii: să lucreze individual; să regula culorilor pentru desenele care vor
reconstituie steagul doar cu fi lipite în labirint; să prezinte detaliat
elementele amintite; să păstreze labirintul format.
liniștea pe durata jocului; să rețină
elementele steagului fără a le nota
pe foaie.
Resurse necesare Sala de clasă, coli albe,creioane, Sala de clasă, coli flipchart, carioca, foi
carioci, steag. A4 verzi și rosii, lipici, foarfecă, creioane.

88
FIȘA DESCRIPTIVĂ “TRĂISTUȚA CU SURPIZE”

Titlul Trăistuța cu surprize


Locul de Interior
desfășurare
Scop Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre carcateristicile diferitelor obiecte.

Grupa de vârstă a 6-7 ani


copiilor
Număr 15-20 copii
participanți
Durata 25– 35 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în două echipe și le prezintă o ”trăistuța cu
surprize” în care se găsesc diverse obiecte(unul pentru fiecare copil). Fiecare
echipă își desemnează pe rând câte un copil, care va fi legat la ochi cu o eșarfă.
Acesta va extrage din trăistuță un obiect, îl pipăie şi precizează forma,
încercând să ghiceasscă ce anume este. După precizarea formei, copilului i se
dă eșarfa jos și poate adăuga alte caracteristici ale obiectului (mărime,
culoare, grosime, întrebuințare etc.). Pentru fiecare caracteristică a obiectului
identificată echipa primește un punct. Pe rând membrii echipelor vor
identifica câte un obiect, punctele obținute de aceștia se adaugă echipei din
care face parte. Câștigă echipa care obține cele mai multe puncte, iar aceasta
va fi aplaudată de colegi.
Se evaluează nivelul de cunoștințe: vocabularul și limbajul copiilor folosit în
exprimare și corectitudinea carcateristicilor identificate.
Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare și regulile jocului; să împartă
copiii în două echipe egale; să țină evidența punctajelor.
Copiii: să păstreze eșarfa pe ochi până identifică forma obiectului; să spună
minim două caracteristici ale obiectului.
Resurse necesare Sală de clasă, eşarfe, săculeț, diferite obiecte.

89
4.8 Animaţie culturală

FISA DESCRIPTIVĂ “ ALBINA ȘI FLORILE”

Titlul Albina și florile


Locul de Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea deprinderilor de manifestare prin cântec colectiv.
Grupa de vârstă a 6-7 ani
copiilor
Număr 10-16 copii
participanți
Durata 20-30 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în două grupe egale, una este grupa albinelor cealaltă
este grupa florilor. Albinele stau într-un colţ, reprezentând stupul, iar florile
împrăştiate prin sală. Fiecare floare își alege un nume, fără să îl facă cunoscut
albinelor. Albinele cântă:
„Albinuţa a plecat / Să culeagă miere / Pe o floare s-a aşezat / Şi nectar îi cere”.
În timp ce albinele cântă, una dintre albine ”zboară” prin sală și se aşează lângă
o floare, încerând să ghicească numele acesteia. Dacă ghiceşte, florile îi cântă:
„Ai ghicit, ai ghicit / Floarea cea aleasă /Fericit, fericit, / Poţi s-o duci acasă!”,
și floarea va fi transformată în albinuță.
Dacă nu ghicește numele florii se cântă: „N-ai ghicit, n-ai ghicit, / Ce bine ne
pare / De acum ai să fii /Ca şi noi o floare!”, iar albinuța va fi transformată în
floare, primind un nume din partea florilor. Astfel, când se ghiceşte se
consideră un punct pentru albinuţe, iar când nu, se acordă punct pentru
floricele. Jocul continuă până când una dintre grupe a mai rămas cu 2 jucători.
Câștigă echipa care are cele mai multe puncte.
Evaluarea se face din punct de vedere al exprimării prin cântec: păstrarea
ritmului și a intonației corecte.
Reguli Animatorul: să prezinte modul de desfășurare a jocului și regulile; să formeze
cele 2 grupe; să ajute florile să își aleagă numele; să țină evidența punctajelor.
Copiii: să cânte în cor; să își păstreze numele.
Resurse necesare Sală de clasă.

90
FIŞA DESCRIPTIVĂ “CÂNTECUL COCOŞULUI”

Titlul Cântecul cocoşului


Locul de Exterior
desfășurare
Scop Dezvoltarea deprinderilor de manifestare prin cântec și dans colectiv.
Grupa de vârstă a 6-7 ani
copiilor
Număr 5-10 copii
participanți
Durata 15-20 minute
Descriere Animatorul aranjează copiii în cerc și trasează un cerculeț în jurul fiecăruia.
El împarte rolurile copiilor: unul este “moşul” şi stã în mijlocul cercului
format de copii, iar restul copiilor primesc nume de animale: cocoş, vulpe,
câine, lup, urs etc. Copiii se țin de mână, se învârtesc şi cântã:
“Şi era un moş /Şi avea un cocoş/ Ah, ce mai cocoş./ Cum cântã la moş./ Cântã
cocoşule -bis
Scoalã, joacã, moşule./ Şi-a venit o vulpe/ Să-nhaţe cocoşul. /Ah! Ce mai
cocoş,/ Cum cântã la moş!/ Cântã, cocoşule!-Bis
Sari şi joacã moşule!/ Şi-a venit un câine/ Să-nhaţe pe vulpe./ Ah! Ce mai
cocoş,/ Cum cântã la moş!/ Cântã, cocoşule! -Bis
Sari şi joacã moşule!/ Şi-a venit un lup/ Să-nhaţe pe câine,/ Câinele pe vulpe,/
Vulpea pe cocoş,/ Ah! Ce mai cocoş,/Cum cântã la moş!/ Cântã, cocoşule!-bis
Sari şi joacã moşule!/ Şi-a venit un urs/ Să-nhaţe pe lup,/ Lupul pe câine,/
Câinele pe vulpe,/ Vulpea pe cocoş,/ Ah! Ce mai cocoş,/Cum cântã la moş!/
Cântã, cocoşule!-bis
Sari şi joacã moşule!
În timp ce se cântă, copilul care își aude numele se apropie de moș imitând
animalul pe care îl reprezintă și se prinde de mijlocul moșului, următorul copil
se prinde de mijlocul celui dinainte lui, și așa mai departe. Aceştia dansează,
conduşi de moş. La versul “Cântă cocoşule” din ultima strofã, toţi spun:
“Alungă-i pe toţi, moşule!”. După aceste cuvinte, toţi aleargã să ocupe un loc
în “cerculeţ”, inclusiv moșul. Cel care rãmâne fãră cerculeţ, îndeplineşte rolul
de “moş” şi jocul se reia de mai multe ori.
Evaluarea se face verbal, privind comportamentul artistic al copiilor: modul
de a cânta, a dansa și de a interpreta rolurile pe care la reprezintă.
Reguli Animatorul: să explice modul de desfășurare a jocului; să împartă rolurile și să
dea nume copiilor;
Copiii: să își păstreze numele primit; să alerge cu grijă; să ocupe un singur cerc;
Resurse necesare Teren minim 40 mp, cretă.

91
FIȘE DESCRIPTIVE
„CERCURI CONCENTRICE” și “SUNT ROMÂN”

Titlul Cercuri concentrice Sunt român


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea deprinderile de manifestare prin Recunoașterea obiceiurilor și
dans colectiv. a tradițiilor românești.
Grupa de vârstă a 6-7 ani 13-14 ani
copiilor
Număr participanți 15-20 copii 15-20 copii
Durata 15-20 minute 30-40 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în două grupe. Copiii se împart în echipe de
Acestea formează două cercuri concentrice, câte 4-5 membri. Animatorul
copiii din cercul exterior stau cu fața întoarsă așează întru-un săculeț
spre interior, iar copiii din cercul interior stau cu bilețele pe care sunt scrise
fața spre exterior. Fiecare copil dintr-un cerc diverse obiceiuri și tradiții
are în fața sa un corespondent din celălalt cerc. românești. Fiecare echipă
Animatorul pornește muzica și cercurile încep extrage un bilețel și
să danseze, cercul exterior în sensul acelor de exemplifică prin joc de rol
ceasornic, iar celălalt cerc în sens invers. sarcina de pe bilețel. Pentru
Deplasarea se face cu viteză mică, iar în pregătirea jocului de rol,
momentul trecerii prin fața unui partener, cei echipele au la dispoziție 5-7
doi își bat palmele (doar când se întâlnesc față minute, apoi îl prezintă în fața
în față, în timpul dansului unul dintre ei poate fi clasei. Jocul de rol care imită
cu spatele). Când muzica se oprește cele două cel mai bine realitatea este
cercuri se opresc și fiecare jucător se declarat câștigător.
îmbrățișează cu cel din fața lui. Animatorul Se evaluează nivelul la care
pornește din nou muzica și jocul continuă. Jocul copiii recunosc și reconstituie
se termină când muzica se oprește și copilul obiceiurile și tradițiile
dintr-un cerc are în fața sa corespondentul pe românești exprimate prin
care l-a avut la începutul jocului. Toți copiii cântec, dans și mimă.
sunt felicitați pentru participare.
Evaluarea se face din punct de vedere al
exprimării prin dans, ritmul de mișcare și
corectitudinea acestuia în funcție de tipul
melodiilor.
Reguli Animatorul: să explice sensul de deplasare a Animatorul: să explice modul
fiecărui cerc; să pornească și să oprească de desfășurare a jocului; să
muzica. scrie bilețelele.
Copiii: să își păstreze locul în cerc; să danseze Copiii : să păstreze primul
pe tot parcursul jocului. bilețel extras; să participe toți
membrii unei echipe la
realizarea jocului de rol.
Resurse necesare Sala de clasă, CD player. Sala de clasă, săculeț,
bilețele.

92
FIȘE DESCRIPTIVE
“O MIMĂ…ALTFEL! „ și „ ZIARE MUZICALE”

Titlul O mimă…altfel! Ziare muzicale


Locul de Interior Interior
desfășurare
Scop Dezvoltarea exprimării non- Dezvoltarea deprinderile de manifestare prin
verbale dans colectiv.
Grupa de vârstă a 8-10 ani 9-11ani
copiilor
Număr participanți 10-20 copii 15- 20 copii
Durata 30 - 40 minute 20 - 30 minute
Descriere Animatorul împarte copiii în Animatorul răspândește pe jos pagini de ziar
perechi. Fiecare pereche în funcție de numărul participanților (una
extrage dintr-un bol un bileţel pentru fiecare) , pornește muzica şi copiii
pe care este scris numele unei încep să danseze. Când acesta întrerupe
poveşti. Cei 2 membri melodia, fiecare copil caută să ocupe una
pregătesc timp de câteva din paginile de ziar. Când muzica începe din
minute o scenă din poveste, nou, aceștia părăsesc ziarele și dansează.
apoi o mimează astfel încât Animatorul elimină o pagină de ziar și
ceilalţi să ghicească povestea. oprește din nou muzica, moment în care
Perechea care ghicește prima fiecare jucător încerarcă să ocupe o pagină
primește un punct. Căștigă de ziar liberă. Acela care nu a găsit o pagină
perechea care are cele mai de ziar disponibilă iese din joc. Copiii care
multe puncte. Echipa ies din joc vor dansa în continuare pentru a-i
câștigătoare este felicitată. încurca pe ceilalți, dar nu vor ocupa paginile
Evaluarea se face privind de ziar. Procesul se reia de mai multe ori,
exprimarea non-verbală: animatorul eliminând pe rând câte o pagină
actoria și mima folosite de de ziar. Jocul se termină când rămâne un
participanți pentru a prezenta singur copil pe o pagină de ziar. Câștigătorul
povestea. este felicitat de colegi.
Evaluarea se face privind exprimarea prin
dans, ritmul de mișcare și corectitudinea
acestuia în funcție de tipul melodiilor.
Reguli Animatorul: să explice modul Animatorul: să elimine câte o pagină de ziar
de desfășurare a jocului; să de fiecare dată când muzica se oprește.
scrie pe bilețele povești Copiii: să danseze de fiecare dată când
cunoscute de copii; să țină muzica pornește; să ocupe o singură pagină
evidența punctajelor. de ziar.
Copiii: să mimeze cele mai
reprezentative momente din
poveste; să participle ambii
membri.
Resurse necesare Sala de clasă, bol cu bilețele. Sala de clasă, pagini de ziar, CD-player.

93
CAPITOLUL V

ANEXE

5.1. Fotografii - Caravana de animație socio – educativă (2015-2016)

94
95
96
97
98
5.2 Fotografii – Festivalul de joacă în aer liber ,,Cetatea Copiilor” Alba Iulia (2015)

99
5.3 Fotografii – Tabara de instrurie voluntari de incluziune socială Strungari (2015)

100
101
102
103
104
105
5.4 Fotografii – Centrul de zi pentru copii Strungari (2015-2016)

106
107
5.5 Fotografii – ,,Serata Lunii” Strungari (2015)

108
109
5.6 Impresii proiect

110
111
Mă bucur foarte mult că şcoala noastră a fost implicată în acest proiect. Animatorii au fost
primiţi în şcoală cu multă bucurie de către copii. Am observat o schimbare de atitudine la aceşti
copii. Erau mai destinşi la ore după activităţile de animaţie. Mulțumim celor care s-au gândit la şcoala
noastră când au demarat acest proiect, mulțumim pentru implicare și pentru binele adus școlii.
Cu stimă, director Andron Nicolae ,Şc.Gim. ,,I. Agârbiceanu" Alba Iulia

Am asistat cu plăcere la activităţile desfăşurate în şcoala noastră de animatorii socio -


educativi şi pot să spun că aceste activităţi au avut un impact deosebit asupra copiilor. Felicitări
animatorilor şi celor care au demarat un asemenea proiect.
Codruţa Lodromat, inspector şcolar, I.S.J Alba

Este pentru prima dată când lucrez într-un asemenea proiect. Îndrumaţi de animatorii socio -
educativi am desfăşurat activităţi relaxante pentru copii. Mă bucur că am participat ca voluntar în
acest proiec deoarece am învăţat lucruri noi şi pentru mine şi pentru copiii mei.
Prof. Negrescu Elena, Şc.Gim. ,,I.Agârbiceanu" Alba Iulia

Apreciez foarte mult munca animatorilor socio - educativi veniţi să instruiască voluntarii şi să
desfăşoare activităţi de animaţie cu copiii din școala noastră. Am asistat la câteva activităţi de
animație şi cred că sunt benefice pentru copiii mai retraşi deoarece aceștia au fost atrași spre acest
gen de activităţi.
Prof. Suciu Ionela, Dir. Şc. Gim. ,,D. Prodan" Săliştea

112
În opinia mea, activitățile de animație care constituie obiectul proiectului ”Complex de
servicii integrate” Pianu și care s-au desfășurat în școala noastră au fost binevenite în rândul copiilor,
având un impact pozitiv care a contribuit la reducerea abandonului școlar, reducerea absențelor dar
și la îmbunătățirea procesului instructive-educativ și a comportamentului fiecărui copil. Vă
mulțumesc pentru tot ceea ce ne-ați oferit.
Dir. Prof. Doncea Ana - Mariana, Școala Gimnazială Almașu Mare

Activitatea desfășurată de către membrii ”Asociației Sprijiniți copiii” cu copiii din școala
noastră, îi ajută pe aceștia să-și dezvolte tipul de personalitate specifică, să fie altruiști, toleranți, să
participe la aceste activități impunându-și anumite idei și opinii care se încadrează în timpul activității
respective. De asemenea, copiii învață că pot dobândi cunoștințe noi și diverse prin jocuri, concursuri,
activități sportive.
Prof. Țîr Marinela, Școala Gimnazială Augustin Bena Pianu de Jos

I-am primit cu brațele deschise pe animatorii socio-educativi în școala noastră deoarece au


desfășurat activități attractive pentru copiii aflați în situații de risc și au contribuit la îmbunătățirea
situației lor școlare. Îi felicit pe cei care au demarat acest proiect.
Dir. Elena Ignat, Școala Gimnazială Avram Iancu Alba Iulia

De fiecare dată când am desfășurat activități cu animatorii socio-educativi am constatat că


copiii mei sunt mult mai atenți la ore se concentrează mult mai bine și socializează cu ceilalți copii
antrenându-se în joc.
Prof. Bulac Muncuș Cristina, Școala Gimnazială Avram Iancu Alba Iulia

Fiecare nou început îţi făureşte vise, speranţe, dar şi dorinţa de a cunoaşte oameni noi. Asta
simţeam la demararea proiectului.
Activităţile susţinute de animatorii Asociaţiei „Sprijiniţi copiii”, atelierele de lucru care s-au
organizat în timpul proiectului au fost foarte productive şi s-au desfăşurat într-o manieră
profesionistă.
Cu voi, am învăţat multe, nu doar pe plan profesional, ci şi pe plan personal. Am învăţat că
putem fi generoşi, glumeţi, primitori, bine organizaţi dar mai ales foarte calzi şi mărinimoşi.
Mulţumim pentru tot ce ne-aţi arătat şi ne-aţi învăţat. Datorită vouă suntem mai bogaţi
sufleteşte. Încheiem acest proiect cu sufletele împlinite.

Prof. Floare Vlasea, Şcoala Gimnazială Singidava Cugir

Prin parteneriatul Şcoala Gimnazială Pianu de Sus – Asociaţia „Sprijiniţi Copiii”, în unitatea
şcolară s-au desfăşurat activităţi extraşcolare sub îndrumarea animatorilor.
Activităţile animatorilor socio – educativi, au propus elevilor variate posibilităţi de dezvoltare
prin implicarea lor în diverse activităţi de orientare intelectuală, culturală, educativ – distractivă
realizate prin animaţie, ca mijloc de socializare, educare şi dezvoltare armonioasă a personalităţii
copilului.
Copilul a fost plasat în centrul activităţilor desfăşurate pentru a-i întări simţul de autonomie
personală, de autoapreciere şi de valorificare a relaţiilor interpersonale. Un aspect important ţine de
faptul că animatorii oferă activităţi puţin practicate în şcoală, ce pun în valoare capacităţi ale copilului,
diferite de programa de învăţământ, în acest mod cointeresând chiar copiii, care au probleme la
învăţătură şi care văzându-se lideri în unele activităţi pot fi motivaţi şi în activităţile şcolare. Aceste
113
activităţi extraşcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii copilului şi ocuparea
eficientă a timpului liber, asupra dezvoltării abilităților personale și sociale necesare vieții.

Dir. Prof. Popescu Maria Marcela, Școala Gimnazială Pianu de Sus

Fiecare copil simte nevoia să își petreacă timpul într-un mod cât mai plăcut alături de colegii
lui, și cum poate fi acest lucru mai simplu, decât jucându-se. Activitățile desfășurate de animatorii
Asociației Sprijiniți Copiii ajută elevii să devină mai activi, datorită momentelor de recreere,
destindere și implicare. Prin participarea la diferite activități, elevii își dezvoltă propia personalitate.
Mulțumim pentru implicarea tuturor în școala noastră.

Înv. Maniu Maria, Școala Gimnazială Strungari

Asocierea la acest proiect cu Asociația Sprijiniți Copiii și Comuna Pianu a adus noutate în
rândul activităților desfășurate în cadrul școlii noastre. Am rămas plăcut surprinsă de bucuria și
nerăbdarea cu care copii așteaptă sosirea animatorilor. De fiecare dată când participă la activitățile
desfășurate de animatorii socio-educativi, copiii învață lucruri noi, își dezvoltă imaginația, spiritul
competițional și abilitatea de a colabora în echipă.

Institutor Ghib Maria Nicoleta, Școala Gimnazială Săsciori

La implementarea proiectului, la nivelul unității noastre de învățământ, am colaborat foarte


bine cu echipa de proiect, atât în stabilirea grupului țintă cât și în desfășurarea activităților de
animație socio-educativă.
Vă mulțumim că ați ales școala noastră, mulțumim pentru implicare și pentru tot ceea ce a
venit din partea Aspciației ”Sprijiniți Copiii” Alba Iulia.

Prof. Olalau Odetta, Școala Gimnazială Avram Iancu Zlatna

Este prima dată când iau parte la acest gen de activități și totodată este o onoare pentru mine
că am avut ocazia să fac parte din acest proiect frumos bine pus la punct, prin care, cu ajutorul
animatorilor socio – educativi, am realizat că putem face lucruri mărețe pentru oameni... mici, care
au nevoie de cât mai multe zâmbete. Vă mulțumesc pentru toate momentele frumoase și pentru toate
lucrurile noi ce m-ați învățat în Tabăra de voluntariat. Sunteți cea mai tari!

Voluntar, Dicu Robert, Președinte Consiliul Copiilor Colegiul Tehnic I.D.Lăzărescu Cugir

Proiectul în care m-am implicat ca și voluntar m-a ajutat foarte mult. Am acumulat noi
informații, am dobândit noi calități, am realizat lucruri de care nu credeam că sunt capabilă și am
cunoscut oameni pe care îi apreciez din toate punctele de vedere. Dar, mai presus de orice, acest
proiect mi-a oferit șansa de a mă implica în activități cu copiii, de a învăța cum să mă comport cu
aceștia, șansa de a le vedea zâmbetul pe buze și încântarea sclipind în ochi. A fost o onoare să fiu
voluntară în cadrul acestui proiect.

Voluntar, Manea Luiza, Consiliul Copiilor Colegiul Național David Prodan Cugir

114
5.7 Modalități de evaluare a activităților de animație socio-educativă

În cadrul manualului sunt 119 jocuri și acțiuni de animație socio educativă și fiecare dintre
acestea are precizate în fișa de descriere și aspecte referitoare la evaluare. Pledăm pentru practicarea
evaluării, deoarece animația este o intervenție planificată, care are un scop de atins, o anume cantitate
de resurse, inclusiv de timp, și animatorul este dator să măsoare derularea acțiunilor între ce s-a
planificat și ce s-a obținut. Mai mult decât atât, având în vedere mutațiile care trebuie generate prin
animația socio educativă este necesar ca acestea să fie evaluate concret și realist pentru a decide care
dintre tipurile de animație și acțiunile punctuale sunt cele mai eficace.
Ca oricare altă acțiune de evaluare și cea aferentă animației socio –educative se bazează pe principii,
criterii, subcriterii, modalități concrete de culegere, prelucrare și interpretare a informațiilor aferente
acestui proces, dar și pe valorificarea rezultatelor în propunerea de modificări atât de conținut, cât și
a regulilor de desfășurare.
Dintre tipurile de evaluare care se pot utiliza menționăm:

Scrisă, pe bază de
instrumente
standardizate

Verbală, pe bază de
criterii

Autoevaluarea , pe bază
de criterii, sau cerințe
comune

Indiferent de tipul utilizat, considerăm foarte important să se aplice modalități de evaluare bazate pe
criterii și subcriterii foarte clar definite, fapt care va conduce la procese unitare de apreciere, iar
notarea să se realizeze prin acordarea de puncte, fapt care diferențiază foarte mult acest proces de
cel practicat în școală unde se practică notele și calificativele. Dintre cele utilizate de echipa noastră
amintim:
- Observația participativă
- Jurnalul animatorului
- Portofoliul
- Studiul de caz
- Discuțiile de grup
- Măsurarea nivelului de participare

115
Aplicând modalitățile de evaluare menționate mai sus am constatat că preferințele copiilor
diferă în funcție de grupa de vârstă și scopul pentru care a fost aplicat jocul. Tipurile de animație care
au produs cele mai multe mutații/schimbări/ impact au fost:
- animația pentru dezvoltarea încrederii, colaborării între echipe,
- animația pentru dezvoltarea imaginației și a creativității,
- animația pentru dezvoltare fizică,
Prelucrarea datelor culese în timpul proceselor de evaluare a condus la concluzia că mutațiile cele
mai frecvente au fost:
- copiii sunt mai curioși și mai interesați de tot ce este nou;
- se implică activ și au un ritm mai alert în tot ceea ce fac,
- au învățat să își controleze mai bine mișcările;
- și-au dezvoltat încrederea în forțele propii, devenind mai” curajoși”,
- au înțeles că este ușor și plăcut să lucrezi în echipă, alături de colegi.
Menționăm faptul că în procesul de evaluare echipa noastră culege informații de la copii și despre:
- ceea ce s-a întamplat pe parcursul activităţii,
- modul în care s-au simțit participanții,
- ce au descoperit/ învățat despre propria persoană,
- cum pot utiliza ceea ce au învățat,
În urma evaluării jocurilor am observant și o schimbare în atitudinea copiilor față de sine și față de
ceilalți, trăirea unor sentimente de plăcere și de bucurie. S-a constat că animația socio–educativă a
avut impact asupra autonomiei copiilor, aceștia învățând :
- să își controleze comportamentul,
- să gândescă în avans / în perspectivă,
- să valorifice experiențele trăite în timpul jocului,
- să acționeze pentru a rezolva o sarcină individuală sau de grup,
- să colaboreze, să împărtășească punctele de vedere și gândurile celor de lângă ei,
- să facă față provocărilor din viața de zi cu zi, în mod spontan si creative.

116
Model Fișă de evaluare a impactului
Instrumentul de evaluare de mai jos are rolul de a facilita munca animatorului de apreciere cât mai
concretă a mutațiilor produse de către acțiunile de animație. În fișă au fost incluse 8 tipuri de animație
și pentru fiecare dintre acestea s-au enumerat câteva exemple de jocuri descrise în manual. Totodată,
s-au stabilit două criterii cu câte patru subcriterii fiecare, așa cum rezultă din fișa de mai jos. De
exemplu, la criteriu ”dezvoltare fizică” noi am utilizat subcriteriile : agilitate, rezistență, flexibilitate,
viteză. În timpul desfășurării jocului/acțiunii de animație se observă toate aceste subcriterii și
animatorul acordă un punct pentru fiecare subcriteriu îndeplinit, direcție în care marchează una din
coloanele aferente gradului de îndeplinire, conform legendei de mai jos:
4- se constată evoluție la toate cele patru subcriterii;
3- se constată evoluție la trei subcriterii;
2- se constată evoluție la două subcriterii;
1 - se constată evoluție la un subcriteriu;
La fel se procedează cu toate subcriteriile.
Nr. Tipuri de animație Exemple de jocuri Criterii de evaluare / Grad de
Crt desfășurate subcriterii îndeplinire
4 3 2 1
1 Animaţie pentru Nimerește Dezvoltare fizică
dezvoltarea mingea, Să vină la (agilitate/ rezistență/
fizică, agilitate, coșul cu mere, flexibiliate/viteză )
coordonare, Ștafete, Trasul Coordonare (sincronizare-
rezistență și frânghiei, Muştele respectarea semnalelor/
flexibilitate şi păianjenul îndemnurilor/ susținere
reciprocă)
Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

2 Animaţie pentru Pânza de păianjen, Spiritul de echipă


dezvoltarea Să facem (încrederea în forțele
încrederii, cunoștință, proprii/ încrederea în forţele
colaborării Scaunul mișcător, celorlalţi/ colaborare în
între echipe Gășește mingile, echipă,grup, pereche/ grad
Ţară, ţară vrem de implicare a echipei)
ostaşi
Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

3 Animaţie pentru Zidul urlător, Capacitate de relaționare


dezvoltarea și Mișcarea (receptarea mesajelor/
formarea interzisă, transmiterea
capacităților Adevărat sau fals, mesajelor/aplicarea
expresive Împreună reușim, mesajului/ susținerea
relaționale, Magazinul magic reciprocă)
întrajutorare și Inovație socială
inovație socială (dorința de schimbare/
noutate/ îmbunătățirea
atitudinii/ percepție)
Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

117
4 Animaţie pentru Cuvântul interzis, Imaginație
dezvoltarea Desenează mai (noutate/ originalitate/
imaginației și a departe, utilitate/ realism)
creativității Fantomița Creativitate
drăguță, Ghici ce (lingvistică/grafică/
desenez, muzicală/ materiale inedite)
Recită în mai
multe feluri
Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)
5 Animaţie pentru Valorile, Norul Exprimarea liberă
dezvoltarea cuvintelor, (verbal/ nonverbal/
capacităților de Descrierea unei paraverbal/ mimico-gestual)
exprimare prin persoane, Spiritul de observație
forme diferite Vocabularul (atenție/ implicare/ ritm/
emoţiilor, distributivitate)
Reclame
Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

6 Animaţie pentru Ateliere lucrative Simțul estetic


dezvoltarea (cromaj/ dimensiunea
dorinței de produselor/ utilitate/
exprimare prin combinarea materialelor)
frumos Manualitate
(utilizarea unei mâini/
utilizarea ambelor mâini/
îndemânare/ dexteritate)
Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

7 Animaţie Ajută-mă, Nivel de cunoştinţe


educativă Cine este și ce (vocabular/ limbaj/
face?, corectitudine/ logică)
Hai să socotim,
Inițiala unică,
Fazan

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)


8 Animaţie Ziarele muzicale, Comportament artistic
culturală Cercuri (muzică/ dans/ actorie/
concentrice, mimă/pantomimă)
Meserii, Cântecul
cocoșului,

Total ( se totalizează pe verticală punctele obținute)

118
VI. SURSE DE RESURSE
http://www.nonformalii.ro
www.mmuncii.ro
Asociația Sprijiniți Copiii Alba Iulia – Suport de curs animator socio-educativ
Asociația CREATIV, Ghidul animatorului socio-educativ, București 2007
Asociația ”Sprijiniți copiii” Alba Iulia, Manual Animatorului socio- educativ, Alba Iulia 2009
Cloparede, Edouard - ,,Psihologia copilului şi pedagogia experimentală,,- EDP Bucureşti,
1975

119
Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului Ro10 - CORAI,
program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială
Valoarea finanţării proiectului: 1.943.931,60 lei

Editorul manualului: Asociaţia ”Sprijiniţi copiii”


Data publicarii : mai 2016
Date contact proiect:
Comuna Pianu, str. Principală, nr. 94, tel/fax: 0258.761.111
Asociaţia ”Sprijiniţi copiii” , Str. Cloşca, nr. 244, tel./fax: 0258.813.800
www.complexpianu.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009-2014.
Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor.