Capitolul 1.

Introducere

În societatea actuală, ca urmare a dezvoltării la nivel social şi economic, individul se

confruntă cu multiple probleme. Una dintre acestea este stresul ocupaţional, generat de
solicitările muncii, cu repercursiuni asupra individului şi organizaţiei.
Stresul ne afectează întreaga viaţă şi activitate, ne scade productivitatea respectiv
performanţa afectându-ne sănătatea şi bunăstarea.
Pornind de la numărul redus de cercetări asupra stresului ocupaţional în domeniul
farmaceutic am optat pentru un design al cercetării care să permită investigarea existenţei sau
nonexistenţei stresului la locul de muncă, să explice modul în care stresul ne afectează viaţa şi să
ofere strategii de gestionare a stresului în acest domeniu.
Omul bolnav are nevoie, alături de medic, de un specialist capabil sa-i ofere datele
cele mai corecte privind utilizarea şi administrarea medicamentelor. Acesta nu poate fi altul decât
farmacistul, a cărui menire este de a face bine şi de a contribui la restabilirea sănătăţii.
Munca în spatele ghişeului, în contact permanent cu oamenii, presupune nu numai o
bogata paleta de cunoştinţe din domeniul farmacologiei, biochimiei, ştiinţei comportamentale, ci
şi o implicare din partea farmacistului, stabilirea unei relaţii optime între pacient şi farmacie.
Farmacistul este cel care asigură sănătatea fizică şi mentală a pacientului.
Această profesie se confruntă, astăzi, tot mai mult cu o creştere a cererii pentru
serviciile lor, ca urmare a creşterii numărului de personae vârstnice şi a prescripţilor
medicamentoase. De asemenea, criza economică determină probleme din punct de vedere
financiar în farmacie, prin nerespectarea termenelor de plată la distribuitori, cu repercursiuni atât
asupra personalului cât şi asupra pacienţilor.
Lucrarea este structurată pe şase capitole, cuprinzând atât parte teoretică cât şi
practică. În partea teoretică sunt prezentate diferitele abordări ale stresului, susţinerea empirică a
modelelor dezvoltate în domeniul stresului ocupational, urmărindu-se identificare stresorilor
organizaţionali şi a efectelor acestora asupra individului şi organizaţiei, precum şi a strategiilor
de management al stresului.
De asemenea, este abordat şi analizat modul în care diferenţele individuale
influenţează reacţia la stres, evidenţiindu-se principalele diferenţe individuale care au primit cea
mai mare atenţie ca moderatori ai relaţei stresor-reacţie: locul controlului, robusteţea, încrederea
în sine şi tipul A de comportament.
Partea practică a lucrării îşi propune să identifice principalele surse de stres şi modul
de abordarea a stresorilor de către personalul din domeniul farmaceutic respectiv să prezinte

1
strategii eficiente de management al stresului care să reducă stresul şi să îmbunătăţească calitatea
vieţii personalului din acest domeniu.
Se urmăreşte de asemenea determinarea unei corelaţii între stres şi satisfacţia
profesională, nivelul diferit al perceperii agenţilor stresori de către personalul farmacist în funcţie
de nivelul de educaţie, raportarea diferită la factori de stres în funcţie de locul ocupat în cadrul
farmaciei.
Cercetarea s-a efectuat pe un lot de 13 subiecţi, aplicându-se testul „Indicator de
Management al Presiunilor Socioprofesionale” şi chestionarul „Reacţie la stres”.
Rezultatele obţinute pe baza cercetării, utilizând modelul propus de French - modelul
potrivirii persoană - mediu, sunt reprezentative pentru profesia de farmacist şi asistent farmacist.
A fost perceput un nivel ridicat de stres la locul de muncă, cu efecte la nivel fizic şi psihologici..
În urma aplicării strategiilor de management al stresului ocupaţional angajaţii au fost
învăţaţi să conştientizeze sursele de stres, să modifice condiţiile care au dus la apariţia lor, să îşi
ofere recompense şi să dezvolte strategii de ajustare.