Scribd Logo
Hochladen

Willkommen bei Scribd!

  • Histopatologie Practica

    Hochgeladen von

    Ioan Timaru
    51 Ansichten37 Seiten
    histopatologie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Verfügbare Formate

    PDF oder online auf Scribd lesen

    Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

    Sind diese Inhalte unangemessen?

    Dieses Dokument melden
    histopatologie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    51 Ansichten37 Seiten

    Histopatologie Practica

    Hochgeladen von

    Ioan Timaru
    histopatologie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Als PDF herunterladen oder online auf Scribd lesen
    Markieren Sie unangemessene Inhalte
    von 37
    12 Histopatologie practica 2. musculara format’ din fibre musculare netede grupate in fascicule separate de fine benzi fibroconjunctive. 3. seroasa format dintr-un strat de celule mezoteliale care acopera o banda de {esut fibroadipos in care se gisese vase gi nervi. ENCEFAL: parenchin{ fin fibrilar acoperit cu un strat subfire de fesut conjunctivo-vascular si alcatuit din celule de talie mare de forma| cu prelungiri si celule mici cu nuclei yeziculosi sau hipercromi i fara citoplasma aparenta. FICATUL: parenchimul hepatic este alcatuit di de una-doua celule grosime (cordoanele Remack), dis} hexagonale cu laturile formate prin traga porte — lobulul hepatic cenfrat dé a (Kit confin o ramura diffartera hepatica si respecti na porta, baeaut uu ufMuct biliar, toate inglobate intr-o cantitate mica de {¢: ul hépatic este le central de SS avand la periferie venulele centrolobulare 3 rdoane hepatocitare se regulat, in structuri ea unor linii ima atiile nervi, foliculi limfoizi, eventual adipocite (in uncle cazuri); la nivel duodenal, n submucoasa sunt identificate glandele Brunner (glande tubulare ramificate cu epiteliu simplu, cu celule mucoasc). oo ‘Tnusculara — alcdtuitd din doua straturi de fibre musculare netede — longitudinal extern si circular intern — intre care se gaseste plexul nervos Auerbach , 4 i Scroasa — format din scroasa peritoneal dublata de {esut conjunctiv lax LEPTOMENINGE: leptomeningele este alcatuit din doua foife: aderenté pe subslanla nervoasé, alcatuita din tesutul_conjunctiv Tax (continand vase arteriale si nervi simpatici), tapetat de celule turtite; pia mater formeaz’ mangoanc periarteriale (participa la formarca baricrci hemato-encefalice) ee membrana conjunctiva formata din fibre colagene si_elastice delicate, tapetate de un singur rand de celule turtite (meningocite), intre care sc Histopatologie practica 3 gaseste spatiul subarahnoidian. separat in at i juncti im is = 1S rol 5 prin care circul LCR. lc prin travee conjunctive, spatiu ; : La nivelul cavilajilor_ventriculare se gasesc plexurile coroide (invaginatii ale Diet mater formate dintr-un ax conjunctivo-vascular acoperit de un cpiteliu cilindric unistratificat_— cpiteliul ependimar); plexurile_coroide participa la sccretia si resorbjia LCR. Intre pia mater si arahnoida, la punctele de contact, se gasesc granulajiile lui Pachioni (structuri nodulare formate dintr-un_ singur strat de_celulc turtiic care acopera axe conjunctivo-vasculare — au ca scop filtrarea LCR inainte de patrunderea in sinusurile durale). Tesutul_cerebral_subiacent Icptomeningelui — masa fundamentala (neuropil) aparent fara structura sau cu o structura fin fibrilara, colorata palid in albastru, in care se observa nucleii_neuronilor, oligodendrogliilor si astrocitelor. MADUVA SPINARII: organ_parenchimatos prezentand jp centru o structuri tubular’ tapetata cu un cpiteliu cubic turtit, in jurul, careia se gaseste un {esut fin fibrilar cozinofil cu grupuri de cclule mari stelate 5 piramidale cu nuclei rotunzi si citoplasma bogalé cu mici nule i erorome ba Zofile, intre aceste oe Se gisesc numeroase celule mici, cu nuclei vezioulos! # ciples’ inaparet se identifica vase de tip capilar, iar la periferie un strat subjire de fosut fibro-vascular 12 Histopatologie practica 2. musculara formata din fibre musculare netede grupate in fascicule separate de fine benz fi fibroconjunctive. 3. seroasa format dintr-un strat de cclule mezoteliale care acopera o banda de {esut fibr roadipos in care se gasesc vase si nervi. ENCEFAL: parenchin fin fibrilar}acoperit cu un strat subfire de {esut conjunctivo-vascular $i alcdtuit din celule de talie mare de forma[piramidala]cu prelungiri si celule mici cu nuclei yeziculosi sau hipercromy (Kiernan )con{in o ramura di icd gi respecti u®Auct biliar, toate inglobate intr-o cantitate micd de (ésut pee Aginul hépatic este centrat de spajiul port, avand la periferic venulele centrolobularey3 3] ; nurere centrolob INTESTIN Poe aa intestinului sul —_— “So if = — a ON eee HODAaTaA gi perilobulara, far, pe de alta, din retcaua reticulinica vasculara dispusa in jurul acinilor secretori si ductclor excretoare. Acinii parotidei sunt de tip seros pur, cu un nucleu rotund dispus Central saf baval. Ductele excretoare au cpiteliu cilindric unistratificat $i sunt inconjurate de fesut conjunctiv. PIELEA: Piclea este formata din: 4 | * epiderm (origine ectodermic’), situat superficial in contact direct cu mediul extern; este alcatuit din mai multe straturi (din profunzime catre suprafaa) tratul bazal situat pe membrana bazald, format dintr-un singur rand de celule cilindrice sau cubice inalte; nucleii sunt alungiti, ovoizi, situafi perpendicular pe membrana bazala, Citoplasma este redus’, bavofili, bogata in ARN. Prezinta frecvent mitoze. : tratul spinos este format din 6-10 straturi de celule mari (15-20 microni), de forma poligonala. Nucleii sunt rotunzi, hipercromatici, citoplasma este bazofila. Celulele sunt solidarizate prin desmozomi care le confera aspectul spinos. vata granulos este format din 4 straturi_ de celule romboidale, turtite, cu iteaead nara ae 16 Histopatologie practici axul lung dispus paralel, iy suprafafa epidermului. Tn citoplasma prezinti cozinofil, format din mai multe straturi de celule aplalizate, cu citoplasm: rcata de keratin’ Nu gontine nuclei. _ ob f + dermul (de origine mezenchimala), puternic solidarizat de epiderm, estc © stryctura conjunctiva ce include vase sanguine si_limfatice, nervi gi terminatii nervoase si anexele pielii: radacina firului de par, glandele sudoripare si scbacec. Se distinge un derm superficial (papilar) si un derm profund (reticular’ — 3f ipods Hipodermul, desi nu ue parte incerta prezinta conexiuni stranse cu acesta (din derm se desprind travee colagene care patrund fn hipoderm, solidarizandu-l cu tegumentul, iar in hipoderm se gasesc uncori structurile profunde secretorii ale glandelor sudoripare), PLEURA: pleura, seroasa care captugeste cavitatile in care se afla ii, ii, este constituita: din doua foite, una parietald (care acopera. peretii PROSTATA: este un organ musculo-glandular situat imediat sub vezica urinard, contrat de uretra prostatic. Microscopic, se remarca prezenta de structuri glandulare_tubulo-alveolare cptusite de gpiteliu cubic simplu, cu B secrefie cozinofilé sau cu structuri lamelare stratificate (gj joni) in lumen; intre celulele secretorii se observa mici cclule triunghiulare (celule de rezerva). Glandele sunt separate de stroma fibrolciomiomatoasa. Glandele prostatice se deschid in canalele excretorii, captugite de un cpiteliu cilindric unistratificat, in final, acestea deschizandu-se in uretra — in apropicrea uretrei cpiteliul cilindric este inlocuit de epiteliu tranzitional. PULMONUL: Diagnosticul de plaman se pune pe prezenja urmatoarelor clementc: 1. prezenta alveolclor pulmonare (spafii cavitare optic vide cdptugite de un cpiteliu unistratificat format din celule scuamoase - pneumocite de tip I si celule cubice - pneumocite de tip I) — 2. prezenta axclor bronhovasculare care contin: a. bronhii cAptusite de cpiteliu columnar{ciliat_pseudostratifical] sau a ——_ ee bronhiole captusite 7 de celule\golumnare, hi celule fecretorii neciliate, Acclule Clara b. artere gi vene cu percte muscular neted 3. prezenta de pigment antracolic negru situat in septurile conjunctive Histopatologie practica RINICHIUL: Pe seciiuni : + Mai ea © sectiunile de fesut renal, objinute dupa includerea la parafind si colorarca cu hematoxilind-cozina, se pot Tecunoaste: ° q- zona corticalé, Prin prezenta glomerulilor renali inconjurati de tubi contorti proximali, distali si anse Henle. Glomerulii (corpusculii Malpighi) sunt alcatuifi din ghemuri de capilare anastomozate care apar suspendate intr-un spatiu delimitat de capsula Bowman, constituiti dintr-un singur_ rand de celule epitcliale aplatizate; ‘— zona medulara, constituita dintr-o mare densitate de - tubi colectori de diferite marimi. Anterstitiul rena} este constituit dintr-un {esut conjunctiv bogat vascularizat . SPLINA: splina este delimitala de o_capsuli_ din care pleacd septuri constituite dintr-un {esut_conjunctiv dens confinand si fibre clastice izolate. Parenchimul este constituit digf pulpa rosic, repreventati de 0 relea de cle sustinuté de bogata rejea de réticulina, in care se gasese toate tipurile de ech le sanguine (in special eritrocite care dau culoarea rosie acestei portiuni ae “ in Lpulpa alba, reprezentata de structuri limfoide plasate excentric in rapo i ele plasate excentric in raport cu o arteriol’, STOMACUL: cavil organ cavitar cu peretele alcatuit din mai multe straturi: Bastrica este alc uita din mai multe tipysi de clemente i gorion; epiteliile gastrice difera atat in functic Gfsinine fata de suprafafa mucoasci (epiteliu de_suprafala, cpiypiul criptclor_gastrice si epiteliul glandelor gastrice), cat si in functic d@Xegmentul gastric studiat digl, fundic sau antral). / Astfel, dinspre suprafata spre profunzime, mucoasa gastricd este ita din epiteliul de suprafaji care se invagineavd sub forma criptelor gastrice; glandele gastrice se deschid la baza criptelor, raportul intre glande si cripte variind in functie de localizare: 1:1 in zona cardiala si antrala, respectiv 3:1 in aria fundica. . Epiteliul de suprafata si al criptclor este alcdtuit din celule mucoase cu nucleul dispus bazal si mucus in citoplasm’ — vacuola unica, palid sau slab cozinofila in hematoxilina"Mayer sau Erlich, respectiv numeroase vacuole mici, cozinofile in hematoxilina Harris sau Gill. | Glandele gastrice au aspect diferit, in functic de segmentul gastric studiat: oO } in régiunca 2 al rcsifantralilglandele sunt se. ramificate si sunt Icdtuite din celule cu margini prost definite gi citoplasm: dvacuolar’ _ ~ in regiunea| fundica fandele sunt drepte, parand a continua criptele gastrice; bava plandelor este alcatuité din cclule principale care produc pepsinogen. ee wlandelor 18 Histopatologie practica confine celule principale, cclule parictale si celule mucoasc similare celor din glandele ‘Thucoase cardiale $1 pilorice. Celulele mucoase ale gatului par a avea rol in regencrare, atat pentru epitcliul de suprafaja, cat si pentru cclulele parictgle, principale si neuroendocrine. 3) Sabmacos este formata din tesut conjunctiv lax continand vase, nervi, foliguli_limfoizi; limita de separare intre mucoasd gi submucoasa este teprezentaté de muscularis mucosac (cateva fascicule de fibre musculare netede) 3] Musculara — alcatuita din dou’ straturi de fibre musculare netede — longftudinal extern gi circular intern 4 7 Scroasa — formata din scroasa peritoncala dublata de {esut conjunctiv lax TESTICUL: organ pereche delimitat la merifectn a. 1 Seen Histopatologie practic 15 interstitial. Tinerii au mai multe inele osteonale gsi mai pufine fragmente interstifiale. La nivelul osului trabecular remodelarea are loc in suprafata. PANCREAS: in structura pancreasului se deosebesc doud componente: we exocrin gi pancreasul endocrin. 4 Pancreasul exocrin este alcatuit di¢Aobulii_pancreatici Sanat excrétoare@flobulii pancreatici sunt forma{i din“acini mici, rotunzi Jari, cu lumen abia vizibil in stare de repaus; celulele epiteliale sunt cilindrice, au nucleul dispus bazal gi citoplasma bazofila datorita prezentei in mari cantitati de ARNanalele excretoare au originea in conductele intralobulare (intercalate) captusite de celule cilindrice, pujin inalte, cu citoplasm4 mai_palida decat celulele acinare; acestea se continua cu canalcle interlobulare, captusite de epiteliu cilindric cu celule _caliciforme; canalele interlobulare se deschid in ducteje pancreatice principale Wirsung gi Santorini. ; Intre acini se gasesc insule Langethans (pancreasul endocrin) formate din celule mici, cubice, cu nuclei rotunzi, situati central, cu citoplasma slab eozinofila. Lobulii sunt separati de septuri conjunctive care includ vase sangvine $1 limfatice de diferite calibre, fibre nervoasc. A: Glanda salivara de tip{ tubulo-acinos, delimitaté de o PAROTIDA: Glanda saliva if Ee re Cans amenI® af feeaik din acini cecretori si un sistem de ES SO PECU DIAN, OFF [periterigpe obse ctf un infiltrat cu{neutrofife] fn sulului_pul . leziuni _defstara Cromtgs] Cu timpul, fondul hemoragic diminud prin hemoliza hematiilor, cu aparitia depozitelor de hemosiderina. fn final teritoriul de infarct este organizat fibrgs prin intermediul unui fesut de granulatic, ny) J Infarctul miocardic (IM) acut reprezint4 0 zona de fagerara de coagalare] miocardului, datorat unui proces de ischemie prelungita. Se descriu doud tipuri de IM 4/+1M transmural,.in care necroza ischemica cuprinde peretele ventricular aproape in. loala grosimea, pe teritoriul de distribujic a unuia din cele trei trunchiuri coronare gi se asociaza de obicei cu leziuni de atcromatoz4 coronarian’ complicat’ (cypiura plgii de aterom cu dezvoltarea de trombi); 2 /+ IM subendocardic, in care zona de nectoza ischemica cuprinde de la 1/3 pana la suben i si Monar se @serva prezenta de 6 dene de lel de aterom ruptc sau dé trombi. Macroscopie. Primcle modificari observabile macroscopic, de obicei dup P Z.deong de la debut, sunt calor a mivcardului in zona de infarct. Pentru Sigurania se poate folosi fonifistarslium clocig, care in contact cu dchidrogenavele da 0 reactic de culvare, rgxu_inchis. Zona de infarct apare necolorata, datorita depletici enzimatice. Dupa, pas zig a ig aria de infarct incepe s delimiteye, pentru ca, pand in ziua a 7-a, sa previnte un[lizereu Riperemmic,}dublat 5 de ‘nea wu] Culoarca devine .yalben-maronic si progresiv albicios-cenusie (infarct aIb). Dupa onganizare, intre 4.6:asia $-a siptamgna de la debut, zona de infarct sc transforma intr-v,cigatrice glb-sidefic infaret sechelar). miocardice| igi pierd_striali le ctoptaete “de devin fhucleit previnta cromatina a dispusi fir aereEaA si infiltrarca periferici Tin de infarct Teutrofile] Acestea infilireaa pana in zi wa Ja intreaga zona | 3—¥golrefa Saga 7-2 7Jncutrofilcle sunt inlocuite treptat 3 fe vor fagocita (esutul necrovat. Progresiv se constituic uf constituit di ormatid sifibroblastekare yor organiza zona de infarc [dens colagenizat,\complet constituit mek 6-a sia 8a Eos eaay La marginca zonci de infaget, Pol fi observate fibr Segencratv) (al ie erescuti, citoplasme fbavofie.) nuclei_hi fici ie din vecinatatea zonei de infarct previnta leviynt avansate ae eee Trom| Procesul de {irombozi)const4 din aparijia _intravitam_de_coagul sistemul cardio-vascular, reprezentand 0 extensie patologic& a proceselor de normale de hemostav. Trei factori patogenici majori pot determina declangarca unui proces de tromboza: Igziunile endotcliale, alterggale, fluxului, sans normal si modificarile calitit sangelui (hipercoagulabilitate). Macroscopie. Trombii pot aparc orlunde in sistemul_cardio-vascular: cavita{i cardiace, artere, vene gi capilare. Trombii prezinté ofbaza de insertic ta peretele vasului si au © mare variatic de forma si marime in functie de locul de * formare si vechime. Trombii recengi au o culoare rosie gio consisten{a scazuta, pe cand cei vechi_prezinté o structura laminara, cu striafiialbicioase, supyafaja Tugoasd, consistenfa ferma si se desprind greu de peretele vascular. In evolutic un tromb poate eresic in dimensiuni, pand complet a lumenului vascular, sau sc poate liza datorita activitajii fibriholitice. Fragmentarea trombilor determina aparijia de trombemboli. Evolujia natural a unui tromb este spre organizare si recanalizarc, Microscopie. Trombul este constituit dintr-o retea de fibrin? care include o mas de eritrocite yi leucocite, multe in curs de liza. Procesele de or; re se realizeaz& prin consiituirca unui {esut de granulatic compus din numeroase monocite si macrofage.care vor fagocila fibrina gr resturile celulare si din vase’ de nooformafigfponstituite prin proliferare endoteliala. Se realizearA o Totea anastomovata de canale capilare care uncori pot restabili fluxul sanguin prin masa unui tromb (recanalizaie). Concomitent in masa trombului se produce o proliferare fibroblastica care in final il va organiza fibros. ———, in inl avansate Cg Ipoxic in vocindlates, zone de infarct, fiat] I e (Gtoplasn Safonate cll pienot glia Infarctul renal J6D f ‘ Infarctul renal (IR) reprezinté o zona de necroz’_ischemic4 a parenchimului renal,_produsa fic de material emboligen (cel mai frecvent trombemboli cu punct de plecare din cordul stang sau peretele aortci), fic _tromboze ale arterei renale sau a ramurilor sale. Arii de IR se pot intalnii si in ~cursul unor arterite cu determinare renala. = eee» Macroscopie. Zona dc infarct poate fi observata macroscopic dupi.24 de gre, cand apare de forma unui trunchi de piramida cu varful spre hil si baza spre ‘capsula, unde bombeazi in primele zile. Din punct de vedere patogenic, IR este Histopatologie practica 35 un ipfarclalb. La suprafata rinichiului si pe secfiune prezint o culoare alb- galbuic, fiind delimitat de un chenar hemoragic, dublat spre interior de unul alb._ |alb. In timp, teritoriul afectat de IR este organizat si transformat intr-un fesut cicatricial care apare la supratata rinichiului ca o zona deprimata alb-ccausie. Microscopie. Zona defgecro7a de coagularc)are un aspect caracteristic: ‘ dar toate _celulcle au feitoplasme omogen— £02 e (hialine)}si rae dufpicnoticiJ insperifcria leziunii se observa Saoatatomon cu fteutrofile/fagnocite si fhacrofagy. Tesutul renal din jur prezinta ‘previnta hiperemie §i si sufuziuni_hemoragice - [ Infarctul cerebral ] ? ; Infarctul cerebral este caracterizat prin(necrova e-coagulare]a unci zone de cncefal, datorita reducerii considerabile (pani Ta abolire) gf uxului sangvin prin vasele care descrvesc respectiva zona, Majoritatca infarctelor cercbrale sunt produse de citre o obstructic a) sascalat ocala, fie gmbotici. fic cmboligi. Infarctul poate aparea, de asemonca, cand arterele eerebrale suff somprimate ta nivelul pliurilor durale timpul hernicrii cerebrale, Bobcat. cand exist o reducere severs ipoert ia cercbrala gi ingustaréwtharcata a unuia sau mai multor vase. Ic embolice cat si cele compresive sunt adesca temporare si, prin_slabilizcaeicculatiei colatergle, fuxul sangvin poafe fi_cclug in aria infarctizatd; astfel, sangele patrunde din nou in vasele afectate de ischemic, fapt care le confera si o permeabilitate anormala; din acest motiv hematiile ies din_vase si pAtrund interstitial, transformand_un_infarct_alb intr-unul [Gemorazic]Cel mai frecvent afectata estefartera cerebralé medic.) Macroscopie:{ Infarctulalb tancmic) nu este identificabil cu Ee gertitudine mai devreme de[ 6-12 ore] de la debutul ischemici. Cea mai precoce modificare vizibild este o uyvard decglorare.cu scddereg/consistent is zonei afectate, astfel incdt substanla conusie devine neclar Nelimita substanta alba isi picrge-aspectul fin granular, caracteristic. Laf48-72 or. Ela ‘ecroza este bine reprezentala yi aparc[.inmuicrea’)si deginlegrarca zonci * ischemice, cuftumeficrea)onei ciroumlezionale, e¢ca ce poate produce, in ‘nfaretele mart, hernicnea cmisforclor cercbrale. in procesul de yindggarg arc loc substanjei cerebrale (ramglisment). ccea ce conduce la formarea-defghite)Aceste chiste sun travorste de ty trgpeeule, reprezentate de vase sangvine: int inconjurate de {esut glial fom. Leplomeningele. cand in uncle cavuri, poate forma poxglele. este afectat, devine ingrosal sig wc SI 3, patenchimatosi au dimensiuni peste 3 mm, unii ajungand chiar pind ladeq, dimensiuni de ordinul centimetrilor . 2. ciroza hepatic’ micronodular’ { etanoticd salititsh hensiuni de pan la 3mm 3. forma mixta Microscopie: 1 microscopic este caracterivat de slengerea arhitecturii normale, cu preventa dd nodulifseparati tlisnide fins] Nodal sunt alcdtuiti din unl sf mai multe randuri grosime; preventa de cordoane hepatocitare groasc, cU celule maimari. cu maLmull nuclei trebuic interpretate ca aspoctc regenerative: Hcpatocitcle pot preventa modificar sugestive pentru etiologia afoctiunii (gg i sgpgpi Mallory in cirord alogolicd} hepatocite .giguns gla” crozdpogncerottd fu vias hepatic B, denote defer in hemocromato7a. “Cupru si proteinisTigand pentru cupru in boala Wilson cic} (Seurte fi Lis) pot avea grosimi diferite si pot confine ¢lemente. ioflamatoni in cantitate’ variabilé; pot fi observate leziuni de hepatita de PAY Cintecfata” de intensitate variabilé procum yi faparcedeanggrord siinflamatic intranodulard (cirovd activa). acd nodulii au conturul_precis defini observ4 Focare inflamatorii sy ngerotice iptrapiarenchimatoase, Tar infiftratul inflamator septal este redus cantitativ. ciroza poate fi definitd ca inacliva.— Allerifle arhitceturale efibrova}in jurul clementelor vasculare die i tulburiricirculatorii cu anastomoze vasculare anormale intrahepatice (devierca fuxului sangvin din teritoriul unei venule centrolobulare comprimatc de fibrozA « caire o alti Venuli, mai pufin afectatd) sifslaZiin seritariul port si desvoltarea unui tablou clinic de hipertensiune portal’ ____ Vom cxemplifica aspectul microscopic cirova hepatic’ ctanolic. Se remarca prezenta de Bi mm): primele modificari care apar in urma consumul al ciruzci hepatice folosind un car de i de dimensiuni mici (sub 3 ‘dealcool constau in steatord 108 Histopatologie practica hepatocitara si, Gigrg74 perihepatocitara in zona acinara trei, precum si fibroza in jurul venulci centrolobulare. Atat timp cat expunerea la alcool continua, procesul se extinde (hepatita cronicd de etiologic toxicd — stealohepatita); apar focare de inflamatic intraparenchimatoasa, leziuni de ,hepatit de interfaja”, hepatocitele sufera importante modificari distrofice (steatoza [corpr Mallory} cpt ory} hialinul alcoolic; aglomerari perinuclgare de filamente de citokeratina cu aspect de wiggl ile intracelulare; sunt depistati mai ales _la_periferia_spatiilor_porte a_nodulilor hepatocitari in cazul cirozei). Apar punti fibroase intre spatiile fibrozate si venulcle centrolobulare aproape ocluzionatc prin fibroza, punti care fragmentcaza parenchimul in arii de dimensiuni mici (ciroza_microngdular’ caracteristic’). ] Hemocromatoza ) ms Eton, Tara posi ica de cvidentione a inl ~ celulelor necrozate dar cu ‘ara Desibilitatea de evidenticre a umbrelor Conservarea fibrelor de colag¢n gi clastice). 7 2 Ribu nda ine rterutihe, S PMY whe Cumin Cubby iunca inflamatoric renala caracterizaté prin ferite Ia nivelul parenchimulut Agentii patogeni implicafi in sunt de obicei germeni gram-negativi (Proteus, Enterococcus, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella; stafilococul este incriminat_in picloncfrita acuta din cadrul septicemiilor. Din punct de vedere al mecanismului etiopatogenic, yc descriu doua ipuri de piclonefrite acute, in functie de calea de inferred ienstopent sau scendenti. Dac& mecanismul de aparitie al piclonefritelor acute hematogene’ din cadrul septicemiilor este usor de inteles, in cazul cclor aparute pe cale ascendenta este necesara parcurgerca mai multor ctape: + aparitia une cistite infectioase)(urina din vezica urinard este sterilé — infoctarca ci apare in conditii particulare; la barbati, la care uretra este mult mai lung’, ci it sunt de reguli consecinfa catcterizatilor uretrale sau vezicale, malformatiilor tractului urinar inferior sau Ieviunilor medulare; la femei positionarea meatului coe cnli.a cisiitclor, venta a cistitelor, 6 arTaag inca taka rend Foe peri apart de regula corelate cu ativitatca sexuald sau igiona defictar8) ea + proven [reMaxului_vericorurcteral }eare si permité. ascenst infectate din verica urinara eatre ureter si de aici i pal eee Clinic, se manifesta prin febr’. frison. dyrere in flanc:,urina este tulbure ‘hematii si proteine in urind. Cea mai de sumarul de urind releva prezenta de anit temut complicafie este ruptura renal cu evacuarea extrarcnala a pt 1 rca unui abces perinefritic. ; eee ‘da chiu! este marit Arta; la nivelul gosta fe constala prezena unci arii piramidale cu bava la capsulé si varful a parila renal: prezenja do) puroi juce la aparitia de benz linjare, galbu rivelul medulare, in Gavalinfectilor ascendente in bazinet se gaseste puroi. In loncfritelor acute hematogene se constald prezenja a mai multe abcexe cazul corticale izolate sai confluente. = . . eres constata preventa de(focare supurativd in intorstitiul renal; influmenul tubular|sc observa colectii de] pohmorfonuctcare neutroftlc “[orespondentul morfologic al cilindrilor leucocitari din uring). (6) Piclonefrita cronica (Ge). - ipralcital: preventa de, [iu)este suficienté pentru afirmarea acestui lare pot apare in diferite situafii. Picloneftita’

    Das könnte Ihnen auch gefallen