DRAGOŞ MĂNDESCU

CRONOLOGIA PERIOADEI TIMPURII A CELEI DE-A DOUA

EPOCI A FIERULUI (SEC. V-III A.CHR.) ÎNTRE CARPAŢI, NISTRU
ŞI BALCANI
 COLECŢIA TEZE DE DOCTORAT
COORDONATOR SERIA ISTORIE
IONEL CÂNDEA

Coperta: foto Liviu Dumitru

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MĂNDESCU, DRAGOŞ
Cronologia perioadei timpurii a celei de-a doua Epoci
a Fierului : (sec. V-III A. CHR.) : între Carpaţi, Nistru şi Balcani /
Dragoş Măndescu. - Brăila : Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2010
Bibliogr.
Index
ISBN 978-973-1871-65-3
903

 2010 Editura Istros a Muzeului Brăilei

Muzeul Brăilei
Piaţa Traian nr. 3
RO-810153 Brăila
ROMÂNIA

ISBN: 978-973-1871-65-3
 DRAGOŞ MĂNDESCU

CRONOLOGIA PERIOADEI TIMPURII A CELEI

DE-A DOUA EPOCI A FIERULUI
(SEC. V-III A.CHR.)
ÎNTRE CARPAŢI, NISTRU ŞI BALCANI

ANEXE: CATALOG ŞI ILUSTRAŢIE

MUZEUL BRĂILEI EDITURA ISTROS

BRĂILA, 2010
 CUPRINS

Catalogul descoperirilor din prima parte a celei de-a doua epoci a fierului
din spaţiul cuprins între Carpaţi, Balcani şi Nistru............................... 7
Ilustraţie ....................................................................................................... 181
 CATALOGUL
DESCOPERIRILOR DIN PRIMA PARTE A CELEI DE-A DOUA EPOCI A FIERULUI
DIN SPAŢIUL CUPRINS ÎNTRE CARPAŢI, BALCANI ŞI NISTRU

Prezentul catalog însumează 701 intrări. Dacă este îndeajuns de cuprinzător sau nu, n-
aş putea da un răspuns categoric în privinţa aspectului cantitativ. Cel mult, din acest punct de
vedere, catalogul de faţă poate fi raportat, cu o anumită doză de relativitate dată de fluctuaţia
limitelor cronologice, la rezultate ce vizează zone subsumate arealului aici tratat: pentru zona
nord-vestului Bulgariei, catalogul întocmit de Nikola Theodossiev cuprindea 255 puncte datând
din ultimele cinci secole ale erei vechi (Theodossiev 2000, 105-147); pentru spaţiul dintre
Carpaţii Orientali şi Prut în secolele V-II a.Chr., Silvia Teodor realiza un repertoriu alcătuit din
438 puncte cu descoperiri (Teodor 1999, 133-184); extinzând atât spaţiul cercetat (Carpaţii
Orientali – Nistru), cât şi parţial limitele cronologice (sec. VII-III a.Chr.), Tudor Arnăut a
înaintat un repertoriu de 540 localităţi cu descoperiri arheologice la care se adaugă 87 puncte cu
descoperiri numismatice (Arnăut 2003, 182-287). Catalogul întocmit recent de Emilian Teleagă
pentru descoperirile funerare cu importuri greceşti în inventar, din spaţiul tratat aici în perioada
cuprinsă între sec. VI şi începutul sec. III a.Chr., este alcătuit din 204 intrări (Teleagă 2008, 5-
54). Dacă obiectivul dominant nu a fost dictat de aspectul cantitativ, steril în sine, ceea ce am
urmărit cu adevărat în etapa elaborării catalogului a fost ca rezultatul să fie unul reprezentativ şi
suficient de complet prin cuprinderea unei cât mai mari baze de date de la care să pot porni într-o
încercare de ordonare a potenţialelor valori cronologice, având drept ţintă elaborarea unei
scheme evolutive a începutului Latène-ului balcano-carpato-nistrean. Tocmai de aceea, catalogul
este structurat pe puncte cu descoperiri, în cadrul fiecărui punct centrul de greutate căzând pe
complexele închise, reconstituirea acestora, atât descriptivă cât şi grafică, fiind de cele mai multe
ori tributară bibliografiei. Am urmărit consecvent ilustrarea grafică a fiecărei intrări din catalog,
ilustraţia fiind, de asemenea, grupată pe complexe. Acolo unde bibliografia nu oferea suportul
grafic necesar reconstituirii unui complex, situaţia respectivă este menţionată explicit în textul
catalogului.
Punctele cu descoperiri reperate prin periegheze au fost lăsate deoparte, cu rare
excepţii, date de asocieri relevante de piese. De asemenea, au fost de cele mai multe ori lăsate
deoparte şi coloniile greceşti de pe litoralul vest-pontic, utilizând numai acele date (de regulă
inventare funerare) a căror însemnătate s-ar putea răsfrânge direct asupra situaţiilor din
Barbaricum-ul de multe ori atât de apropiat spaţial, precum şi complexele închise sau contextele
arheologice în care artefactele greceşti sau elenistice se asociau cu piese autohtone.
Complexele închise notate între paranteze drepte – de exemplu: [Depozitul 2] – au fost
astfel marcate şi individualizate de mine, optând în cazurile respective pentru o notare unitară la
nivelul sitului, evitând exprimările şi notaţiile de multe ori confuze, ambigue ori inconsecvente
din publicaţiile de origine prin care, nu de puţine ori, respectivele complexe s-au impus în
literatura arheologică.

Prescurtări folosite frecvent în catalog: arg. = argint; B = bordei (bordeie); B: =

bibliografie; brz. = bronz; c. = capac; Cpl. = complex; D: = datare generală; fe. = fier; fib. =
fibulă (fibule); fib. Lt = fibulă (fibule) de schemă Latène; fib. tr. = fibulă (fibule) de schemă
tracică; frg. = fragment (fragmente) / fragmentar; Gr = groapă (gropi); gr. = [incineraţie] în
groapă; inc. = incineraţie; înh. = înhumaţie; L = locuinţă (locuinţe) de suprafaţă; M = mormânt
(morminte); m. = [ceramică lucrată la] mână; r. = [ceramică lucrată la] roată; T = tumul
(tumuli); u. = urnă; vf. = vârf (vârfuri).
8 Catalog

Siglele utilizate în catalog pentru instituţiile deţinătoare de materiale arheologice:

ANSNY American Numismatic Arheologie Varna

Society, New-York MID Muzeul de Istorie Dobrič
CMB Complexul Muzeal „Iulian MIDg Muzeul de Istorie Dolgopol
Antonescu” Bacău MII Muzeul de Istorie Isperich
CMJNPN Complexul Muzeal Judeţean MIL Muzeul de Istorie Loveč
Neamţ, Piatra Neamţ MILom Muzeul de Istorie Lom
CMT Complexul Muzeal „Curţile MIM Muzeul de Istorie Moscova
Domneşti” Târgovişte MINAC Muzeul de Istorie Naţională
CNARB Cabinetul Numismatic al şi Arheologie Constanţa
Academiei Române, MIO Muzeul de Istorie Orjahovo
Bucureşti MIPl Muzeul de Istorie Pleven
FIB Facultatea de Istorie, MIPr Muzeul de Istorie Preslav
Universitea din Bucureşti MIRa Muzeul de Istorie Razgrad
FIUPSC Facultatea de Istorie, MIRu Muzeul de Istorie Ruse
Universitatea Pedagogică de MIŠ Muzeul de Istorie Šumen
Stat, Chişinău MISi Muzeul de Istorie Silistra
IAB Institutul de Arheologie MISv Muzeul de Istorie Svištov
„Vasile Pârvan” Bucureşti MITa Muzeul de Istorie Tărgovište
IAD Institute of Arts, Detroit MITe Muzeul de Istorie Teteven
IAEC Institutul de Arheologie şi MITu Muzeul de Istorie Tutrakan
Etnografie Chişinău MIV Muzeul de Istorie Vraca
IAI Institutul de Arheologie Iaşi MIVT Muzeul de Istorie Veliko
ICEMT Institutul de Cercetări Eco- Tărnovo
Muzeale, Tulcea MJAP Muzeul Judeţean Argeş,
KMV Kunsthistorisches Museum, Piteşti
Viena MJBt Muzeul Judeţean Botoşani
MAEC Muzeul de Arheologie şi MJBz Muzeul Judeţean Buzău
Etnografie Corabia MJG Muzeul Judeţean „Teohari
MAO Muzeul de Arheologie Antonescu” Giurgiu
Odessa MJGTJ Muzeul Judeţean „Alexandru
MBB Muzeul Brăilei, Brăila Ştefulescu” Gorj, Târgu Jiu
MBS Muzeul Bucovinei, Suceava MJIAOS Muzeul Judeţean de Istorie şi
MBT Muzeul Banatului, Timişoara Artă Olt, Slatina
MCGO Muzeul Civilizaţiei MJIAPP Muzeul Judeţean de Istorie şi
Gumelniţa, Olteniţa Arheologie Prahova, Ploieşti
MCM Muzeul Callatis, Mangalia MJIG Muzeul Judeţean de Istorie
MDJC Muzeul Dunării de Jos, Galaţi
Călăraşi MJIS Muzeul Judeţean Ialomiţa,
MESP Muzeul Ermitaj, Sankt- Slobozia
Petersburg MJTA Muzeul Judeţean Teleorman,
MGPG Muzeul Gheorghe Petre, Alexandria
Govora MJVRV Muzeul Judeţean Vâlcea,
MIAS Muzeul Institutului de Rmnicu Vâlcea
Arheologie Sofia MJV Muzeul Judeţean „Ştefan cel
MIAV Muzeul de Istorie şi Mare” Vaslui

8
 Catalog 9

MMB Muzeul Municipiului MOC Muzeul Olteniei, Craiova

Bucureşti MOH Muzeul Orăşenesc Huşi
MMC Muzeul Municipal MOO Muzeul Orăşenesc Oneşti
Câmpulung-Muscel MOR Muzeul Orăşenesc Roman
MMNB Muzeul Militar Naţional, MOT Muzeul Orăşenesc Tecuci
Bucureşti MPFDTS Muzeul Porţile de Fier,
MMNY Metropolitan Museum, New- Drobeta-Turnu Severin
York MRAM Muzeul Rezervaţiei
MNIBS Muzeul Naţional de Istorie al Arheologice Madara
Bulgariei, Sofia MVF Muzeul Vrancei, Focşani
MNIMC Muzeul Naţional de Istorie a ŞM Şcoala Mahmudia
Moldovei, Chişinău ŞS Şcoala Sarichioi
MNIMI Muzeul Naţional de Istorie a ŞŞ Şcoala Ştorobăneasa
Moldovei, Iaşi USMC Universitatea de Stat a
MNIRB Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău
României, Bucureşti UZ Universitatea Zaporojie
MOB Muzeul Orăşenesc Bârlad
10 Catalog
 Catalog
1. 2 MAI (com. Limanu, jud. Constanţa,
România) – Pl. 1A
M tumular izolat, situat în partea de V a
satului. Descoperire întâmplătoare, făcută în
1961, cu ocazia unor lucrări edilitare. Săpătură
de salvare efectuată de Constantin Preda.
Dromos şi cameră funerară rectangulară
(dublă, cu boltă) din blocuri de calcar, în care
au fost găsite două schelete umane, jefuite.
Frg. ceramice elenistice timpurii, cu firnis
negru.
D: sfârşitul sec. IV - sec. III a.Chr.
B: Preda 1962; Irimia 1984, 76, nota 53/3.
2. ADAMCLISI-„C.A.P.” (com. Adamclisi,
jud. Constanţa, România) – Pl. 1B
Necropolă inc. u. (?). Descoperiri
întâmplătoare făcute în mod repetat de-a
lungul anilor, în 1960, 1962, 1093 şi 1969.
În 1960 au fost descoperite întâmplător două
M inc. u. Un alt M inc. u. c. a fost descoperit
în 1963: vas cu două toarte asemănător
amforelor arhaice greceşti (u.) şi cană r. (c.).
Alt M inc. u. a fost distrus în anul 1969 – cană
bitronconică r. cu corpul mult bombat (u.) şi
vas bitronconic r. cu gât cilindric şi buza lată
perforată diametral-opus (ofrandă).
Dintr-un loc necunoscut de pe raza localităţii
(poate tot din necropolă) provine o amforă
elenistică descoperită în 1962. Izolat, au fost
găsite şi vf. săgeată brz.-semne premonetare.
D: sec. V-IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 27, pl. 2/1, 4; 20/8; Aricescu
1971, 224; Mitrea 1984b, 119; Protase 1971,
15; Teleagă 2008, 5, pl. 3/3, nr. catalog 1.
3. ADÂNCATA (-FLORIILE)-„Dealul
Cişmelei” (com. Aliman, jud. Constanţa,
România) – Pl. 1C
Aşezare getică fortificată. Cercetări de
suprafaţă şi descoperiri întâmplătoare.
Alături de obişnuita ceramică getică se
remarcă mult material ceramic greco-elenistic,
inclusiv amforic – Chios, Thasos, Heraclea
Pontică, Sinope, Rhodos, Samos, Cos,
Pseudo-Cos; brăzdar de plug fe., topor cu
aripioare fe., cosor fe., un vf. lance fe., două
vf. săgeţi brz. de „tip scitic”, fib. tr. I 3 brz.,
două vf. săgeţi-semne premonetare brz. şi un
tezaur (?) alcătuit din 58 astfel de piese
premonetare (46 turnate special, 10 adaptate
11
din vf. săgeţi propriu-zise şi două de
Apollonia Pontică), patru drahme Histria arg.
şi o monedă brz. de la Alexandru cel Mare.
D: sec. V-II a. Chr. MINAC.
B: Irimia 1999; Talmaţchi 1994; Irimia 2000;
Irimia 2004; Irimia 2004-2005; Irimia et alii,
în CCA 2005, 55-56; Talmaţchi 2002-2003,
360, 369-370, nr. catalog 49-103.
4. ADÂNCATA (com. Aliman, jud.
Constanţa, România) – Pl. 1D
M izolat (?) descoperit întâmplător, în vatra
satului, în 1972-1973.
Amforă Heraclea Pontică cu ştampilă
englifică dreptunghiulară pe două rânduri:
’V
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 91-92, fig. 7/1; Teleagă 2008,
5, nr. catalog 2 şi 153.
5. AGATOVO-„Režova” (obština Sevlievo,
oblast Gabrovo, Bulgaria)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Spadă de fier, tip akinakes, gardă cordiformă
şi mâner cu terminaţii în formă de antene.
D: sec. V a.Chr.
B: Milčev / Kovačev 1967, 40-42, fig. 2.
6. AGIGEA-„I.A.S.–Livada”, jud. Constanţa,
România) – Pl. 2A
Gr de cult (?). Descoperire întâmplătoare
făcută într-un şanţ de irigaţii, în anul 1972,
complexul fiind distrus atunci în totalitate.
Materialele au fost recuperate de Radu
Ocheşeanu.
Materiale: amfore Heraclea Pontică şi Thasos
cu grâu carbonizat, fragmente amforice, frg.
ceramice locale m., unele dintre ele sparte
intenţionat şi arse secundar, un vas miniatural,
ceramică grecească de lux (fragmente de
kylix, lekythos, bol), oase de animal, unele
arse, un fragment de grătar de cuptor.
Caracterul descoperirii este incert, cel mai
probabil o Gr rituală (ofrande arse pe un
rug?).
D: sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 62-63, pl. IV/6; VI/2; VII/2;
XXI/1-2; Teleagă 2008, 5, nr. catalog 3A.
12 Catalog
7. AGIGEA (com. Agigea, jud. Constanţa,
România)
Necropolă tumulară. Descoperire
întâmplătoare, necropola fiind distrusă de
excavaţiile pentru canalul Dunăre-Marea
Neagră.
În anul 1983 au fost distruşi mai mulţi T,
recuperându-se (de către Livia Buzoianu şi
Gabriel Custurea) inventarul parţial al unui M:
două amfore, una de Thasos şi cealaltă de
Heraclea Pontică. Tot în timpul aceloraşi
lucrări de excavare ar mai fi fost descoperite
peste 20 de astfel de amfore. Din necropola
tumulară de la Agigea mai este semnalat un
picior de amforă de Mende.
D: sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 92; Irimia 1984, 67; ; Teleagă
2008, 5, nr. catalog 3B.
8. AGIGHIOL-„Movila lui Uţă” (com. Valea
Nucarilor, jud. Tulcea, România) – Pl. 2B; 3
M tumular înh. izolat. Săpătură de salvare
efectuată în perioada 19 octombrie-5
noiembrie 1931 de către Ioan Andrieşescu şi
Dumitru Berciu. M suferise deja intervenţiile
căutătorilor de comori. O parte a inventarului
a fost înstrăinat, iar ulterior alte piese au fost
distruse sau au dispărut în timpul celui de-al
doilea război mondial.
T (32 m în diametru şi circa 2 m înălţime)
conţinea o cameră funerară dublă, cu dromos,
cu ziduri din blocuri de piatră, in care au fost
descoperite oasele unui bărbat şi ale unei
femei, precum şi o altă cameră (descoperită
intactă), opusă dromosului şi fără a comunica
cu camera mare dublă, în care zăceau
scheletele a trei cai. Totul a fost acoperit de
mantaua T realizată din pietre de formă
neregulată, peste care s-a depus mâl (folosit ca
liant) şi apoi pământ.
Camera funerară principală (3 x 3 m) şi cea
secundară (3 x 1,3 m), ca şi dromosul (2,4 x
0,8 m) au fost realizate din blocuri de piatră de
talie, acoperite cu bârne de lemn. Un bloc de
piatră purta două litere greceşti, dăltuite: „T
Y”. Cea de-a treia cameră („camera cailor”)
avea, de asemenea, ziduri din piatră, dar
nelucrată şi nefinisată (2,6 x 2,4 m), acoperită
cu bârbe de lemn. În cadrul zidului acestei
camere a fost găsită o singură piatră finisată,
având dăltuită pe ea litera „A”.
Inventar recuperat de la localnici şi direct prin
săpăturile de salvare din 1931: coif arg. cu
unele zone aurite, două cnemide arg., 99 perle
arg., doi cercei aur în formă de amforetă, cinci
aplice triunghiulare aur, două aplici zoomorfe
din foaie de aur, o garnitură de mâner de cuţit
(?) din foaie de aur, cinci fiale arg., una dintre
ele cu inscriptia „”, două
pocale arg., aprox. 100 vf. săgeată brz. cu trei
muchii, plăci brz., frg. vf. lăncii fe., frg.
pumnal fe., verigi fe, două bile de piatră
pentru praştie, cană m. cu corpul bombat,
fundul drept şi toartă mică, frg. ceramice
attice cu figuri rosii (două vase tip lecane cu
pictură sub buză - motive vegetale în formă de
palmetă încadrate în triunghiuri şi două capace
cu scene de gineceu), frg. din două boluri cu
buza îngroşată la exterior, cu firnis negru şi cu
o bandă pictată în culoare deschisă sub buză,
mai multe amfore frg. din care două au fost
întregite (de tip Murighiol? – inf. E. Teleagă),
fără ştampile. Pe scheletele celor trei cai au
fost descoperite piese de harnaşament (două
zăbale fe., psalie arg. frg. cu extremitatea în
formă de cap de pasăre de paradă, opt aplice
arg. şi butoni brz. şi arg.) şi vf. săgeţi brz.
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MNIRB.
B: Berciu 1969, 33-76, fig. 7-54; Berciu 1971;
Berciu 1974, 40-84, 219-221, fig. 5-39;
Teleagă 2008, 5-6, fig. 2, pl. 2/4-5; 126/1-2,
nr. catalog 4.
AJAZLAR v. SVETLEN
9. ALBEŞTI (com. Albeşti, jud. Constanţa,
România) – Pl. 4
Aşezare fortificată de tip frourion, în chora
Callatisului. Perimetru fortificat cu zid de
piatră, de 40 m x 70 m şi o locuire extinsă pe
o suprafaţă de 12 ha. Cercetări sistematice
desfăşurate începând din anul 1974 sub
conducerea lui Adrian Rădulescu, până în
1999, iar din anul 2000 sub coordonarea
Mariei Bărbulescu.
Fortificaţia a relevat trei faze de construcţie,
dintre care primele două sunt datate în limitele
sec. IV a.Chr., iar faza a III-a, în care are loc
şi o extindere spre S a incintei, se datează în
sec. III şi în primele decenii ale sec. II a.Chr.
Datarea fazei mai noi a fortificaţiei se
întemeiază inclusiv pe o monedă callatiană
 Catalog
arg., din a doua jumătate a sec. IV a.Chr.,
puţin circulată, descoperită în emplecton (A.
Rădulescu / Cheluţă-Georgescu / Munteanu-
Bărbulescu 1979, 167).
În interiorul cetăţii sunt atestate trei faze de
locuire: prima faza se datează în sec. IV
a.Chr., cea de-a doua fază în a doua
jumătate/ultimul sfert al sec. IV a.Chr., iar
faza a treia se plasează în sec. III a.Chr. şi în
primele decenii ale secolului următor. Pe baza
bibliografiei pot fi reconstituite, măcar parţial,
câteva L:
- [L 1], pe latura de N (SB c. 27-37):
dimensiuni 11,5 x 5 m, cu două încăperi şi cu
câte o vatră amenajată pe axa E-V a
încăperilor; în colţul de NE al încăperii din c.
37 au fost descoperite grupat mai multe
reliefuri ceramice (Cybele, Demetra) şi altare
(lăcaş de cult?). Materialele arheologice din
ambele camere se datează la mijlocul şi în al
treilea sfert al sec. III a.Chr.
- [L 2], pe latura de S (SB c. 31-32): ştampile
de Heraclea Pontică, Sinope, Rhodos (sec. III
a.Chr.).
- [L 3], pe latura de E (SB c. 14), cercetată în
1994: materiale ceramice databile în prima
jumătate a sec. III – ştampile amforice de
Heraclea Pontică (grupa IV) şi Cnidos,
lekythos cu corp ovoidal, kantharos attic etc.
Zona din exteriorul incintei – în sectorul E –
clădiri mari, („clădirea nr. 1”: 13,1 x 6,3 m;
„clădirea nr. 4”: 18 x 7,7 m), unele având
două-trei încăperi, datând de la mijlocul şi din
al treilea sfert al sec. III a.Chr. – datare cu
monede autonome de Callatis şi Tomis şi cu
ştampile amforice Sinope şi Rhodos.
Conform raportului tehnic pentru campania
din anul 1997 (A. Rădulescu et alii, în CCA
1998, campania 1997, 5-6), în cadrul
materialului arheologic, predomină
recipientele şi ştampilele amforice, databile în
prima jumătate a sec. III a.Chr. (Heraclea
Pontică grupa IV), dar mai ales spre mijlocul
şi al treilea sfert al sec. III (Thasos, Rhodos
grupa II, Sinope ultimele grupe), ceramică
grecească de uz comun (lekythoi, cupe cu o
toartă, opaiţe, mortarium), ceramică autohtonă
(căni, vase sac, castroane), imitaţii autohtone
după forme greceşti (bol m.), statuete şi
reliefuri de cult (pentru aceste ultime două
grupe: A. Rădulescu / Buzoianu / Bărbulescu /
13
Cheluţă-Georgescu 1995-1996). Acestea se
adaugă la descoperirile mai vechi: medalion
arg. cu scenă mitologică, pond de plumb, vf.
lance fe., cuţite şi cosoare fe., kantharos West
Slope (A. Rădulescu / Cheluţă-Georgescu /
Munteanu-Bărbulescu 1979, 167). Despre
descoperirile monetare dispunem de date
incomplete: sunt amintite trei monede
descoperite cert în ansamblul sitului: o
monedă emisă de Callatis arg., din a doua
jumătate a sec. IV a.Chr., descoperită în
emplectonul zidului de incintă (A. Rădulescu /
Cheluţă-Georgescu / Munteanu-Bărbulescu
1979, 166), o altă monedă callatiană, însă brz.
(A. Rădulescu / Cheluţă-Georgescu /
Munteanu-Bărbulescu 1979, 170), precum şi o
monedă emisă de regele scit Sariakes (A.
Rădulescu 1994a, 53), descoperită în ultimul
nivel al locuirii (A. Rădulescu / Bărbulescu /
Buzoianu / Cheluţă-Georgescu 1998, 353).
Din zonă, poate chiar de pe suprafaţa sitului,
mai sunt cunoscute alte cinci piese: trei brz.
Filip II, emisiuni postume din perioada 315-
294 a.Chr., o monedă brz. de la regele trac
Amadokos II (359-351 a.Chr.) şi o monedă
brz. Chersonesul Tauric (Preda 1998-2003a,
335-336, nr. catalog 1-5, pl. 1/1-5). Ceramica
de import a fost publicată selectiv, accentul
căzând pe bolurile attice, kantharoi, căni şi
lekythoi, categorii publicate detaliat
(Buzoianu / Bărbulescu 2002-2003; 2004-
2005; 2006). Sunt menţionate şase boluri
attice cu buza invazată (prima jumătate a sec.
III a.Chr.) şi un exemplar din categoria celor
cu buza evazată (sec. IV a.Chr.), bolsal (a
doua jumătate a sec. IV a.Chr.), 15 kantharoi
(între mijlocul sec. IV a.Chr. şi mijlocul sec.
următor) şi doi kantharoi West Slope (al doilea
sfert al sec. III a.Chr.).
Într-un raport publicat în 1993 (A. Rădulescu /
Bărbulescu / Buzoianu / Cheluţă-Georgescu
1993, 138) se menţiona un total de 558
ştampile amforice, pe primele trei locuri ca
frecvenţă situându-se Sinope (241=43%),
Heraclea Pontică (131=23 %) şi Rhodos
(73=13%). În 1987 (Bărbulescu / Buzoianu /
Cheluţă-Georgescu 1987), erau menţionate 58
amfore întregi sau întregibile, repartizate
astfel după centrele producătoare: Heraclea
Pontică 21 (36%), Sinope 13 (22%), Thasos 1
14 Catalog
(2%), Rhodos 5 (9%), Cnidos 6 (10%), Cos 3
(5%), alte centre 9 (16%). MCM, MINAC.
B: Bărbulescu / Buzoianu / Cheluţă-
Georgescu 1986; Bărbulescu / Buzoianu /
Cheluţă-Georgescu 1987; Bărbulescu /
Buzoianu / Cheluţă-Georgescu 1990;
Buzoianu / Bărbulescu 2002-2003; Buzoianu /
Bărbulescu 2004-2005; Buzoianu / Bărbulescu
2006; A. Rădulescu 1994a, 53; A. Rădulescu /
Bărbulescu / Buzoianu 1986; A. Rădulescu /
Bărbulescu / Buzoianu 1987; A. Rădulescu /
Bărbulescu / Buzoianu 1990; A. Rădulescu /
Bărbulescu / Buzoianu / Cheluţă-Georgescu
1993; A. Rădulescu / Bărbulescu / Buzoianu /
Cheluţă-Georgescu 1998; A. Rădulescu /
Buzoianu / Bărbulescu / Cheluţă-Georgescu
1993; A. Rădulescu / Buzoianu / Bărbulescu /
Cheluţă-Georgescu 1995-1996; A. Rădulescu
/ Cheluţă-Georgescu / Munteanu-Bărbulescu
1979; A. Rădulescu et alii, în CCA 1997
(Campaniile 1983-1992), 4; A. Rădulescu et
alii, în CCA 1998 (Campania 1997), 5-6;
Preda 1998-2003a, 335-336, nr. catalog 1-5,
pl. 1/1-5.
10. ALBEŞTI-„Dealul Panait” (com. Vedea,
jud. Teleorman, România) – Pl. 5A
Cetate cu şanţ şi val de pământ (palisadă
vitrificată), având o suprafaţă de două ha.
Sondaje de salvare realizate de Dumitru
Berciu şi Emil Moscalu în 1967 şi Emil
Moscalu în 1968: cinci secţiuni, din care două
(109,7 m x 1,5 m şi 96 m x 1,5 m) atât pe zona
de fortificaţie cât şi în zona din interiorul
incintei. La suprafaţa valului rezultat din
palisada arsă, au fost semnalate cărămizi
dreptunghiulare, din lut amestecat cu paie. În
pământul din val au fost descoperite frg.
ceramice cenuşii r. şi un fund de amforă
Thasos, precum şi o mărgică de sticlă.
Întâmplător a fost descoperită o brăţară brz. cu
grupe de proemineţe.
Trei niveluri arheologice, bulversate de
lucrările agricole: primul aparţinând culturii
Glina, al doilea din prima epocă a fierului, iar
ultimul din cea de-a doua epocă a fierului.
Complexe din cea de-a doua epocă a fierului:
cinci B şi şase Gr menajere.
Inventar: ceramică m. (borcane cu brâu
alveolat sub buză întrerupt de apucători
laterale, ceşti cu toarta supraînălţată, străchini
cu marginea răsfrântă în afară), ceramică r.
cenuşie (chiupuri cu buza orizontală, puternic
răsfrântă în afară cu o şănţuire e margine,
precum şi străchini cu buza uşor răsfrână spre
interior), cuţite fe., vf. săgeată, zăbală, calapod
pentru ceramică, frg. amfore Thasos şi Chios.
Dintre complexe, numai în cazul Gr 6 poate fi
reconstituit (parţial) inventarul: borcan m. cu
brâu alveolat sub buză, castroane m. şi r. cu
buza invazată, aryballos ceramic, frg. brăţară
fe., muştiuc fe. de la o zăbală, fib. tr. I 1.
Se precizează că locuirea din a doua epocă a
fierului a fost de scurtă durată.
D: sec. IV a.Chr.
B: Berciu / Moscalu 1972; Moscalu 1979;
Moscalu 1983, passim.
11. ALCEDAR- „La Cordon” (jud. Orhei,
Republica Moldova) – Pl. 5B
Aşezare fortificată. Periegheze şi un mic
sondaj de verificare efectuate de G. Fedorov
în 1950 şi săpături de salvare realizate de V.
Haheu în 1986-1987. Aşezarea are aprox.
3600 mp, din care a fost cercetată o suprafaţă
totală de 1260 mp (aprox. o treime).
Un singur strat de cultură din cea de-a doua
epocă a fierului.
Complexe: trei B şi o L, o vatră, 15 Gr, la care
se adaugă un presupus loc de cult înconjurat
cu un mic şanţ. Inventarul este relativ modest:
- L 1: frg. ceramice, frg. fusaiolă, mărgică de
sticlă, seceră fe., 12 unelte de piatră şi
cremene.
- B 1: frg. ceramice, două mărgele (una de lut,
cealaltă de sticlă) şi o piesă din silex, cu
retuşuri.
- B 2: frg. ceramice, două „jetoane” modelate
din frg. ceramice, o greutate din lut şi două
mici „turte” tot din lut.
- B 3: frg. ceramice, două vase miniaturale,
cinci fusaiole întregi şi fragmentare şi unelte
de piatră şi silex.
Ceramica locală este aproape exclusiv m., un
singur frg. r. Importuri rarisime: opt frg. de
amfore din centre greceşti (atribuite după
pastă) – Thasos, Sinope, Heraclea Pontică.
Alte piese de inventar: vase miniaturale,
cuţitaşe fe., greutăţi din lut pentru războiul de
ţesut, unelte din silex şi piatră (percutoare,
piese pentru pisat, râşniţe, cute-„pietre de
praştie”), piese din os (o „patină” şi
 Catalog
străpungătoare, tub pentru păstrarea acelor),
aplică arg. cu ornament floral, mărgele din
sticlă şi lut, pandantivi din colţi de mistreţ,
cerb şi câine, fusaiole, piciorul unei cupe-opaiţ
din lut, duă rotiţe frg. din lut.
D: sfârşitul sec. VI – sec. IV a.Chr. IAEC.
B: Haheu 1998; Kaşuba / Haheu / Leviţki
2000, 49-64, pl. 24-37; Arnăut 2003, 183, nr.
catalog 3.
12. ALDENI (com. Cernăteşti, jud. Buzău,
România) – Pl. 5C
Kantharos cu firnis negru, descoperit
întâmplător în condiţii necunoscute.
D: sec. III a.Chr. MJBz.
Inedit.
13. ALEKSANDROVO-„Iamata” (obšt.
Loveč, obl. Loveč, Bulgaria)
Necropolă tumulară. În anul 1929 au fost
cercetaţi de către V. Mikov trei din cei patru T
vizibili, de mici dimensiuni (10-16 m
diametru, 0,5-0,7 m înălţime). Doi conţineau
M inc. cu depunerea oaselor pe sol şi al iar al
treilea un M înh.
Inventarul (ceramică) neilustrat.
D: sec. V-IV a.Chr.
B: Mikov 1930-1931a, 154-155.
14. ALEKSANDROVO-„Hendeklika” (obšt.
Loveč, obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 6
M tumular. Descoperire întâmplătoare, făcută
în jurul anului 1900.
Inventarul funerar cuprindea trei fiale arg.
(una dintre ele având inscripţia
„”, iar alta „”),
oenochoe brz., situlă brz. cu toartă dublă,
lighean brz.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Filov 1934a, 180-185, fig. 202-208; Arta şi
cultura 1979, 60, nr. catalog 2854-286; Kitov /
Šalganov / Krainov 1980, 22-23; Teleagă
2008, 6, pl. 1; 127/1, nr. catalog 6.
15. ALEXANDRIA-„La Vii” (jud.
Teleorman, România) – Pl. 7A
Aşezare. Sondaj efectuat în anii 1957-1958 de
către Constantin Preda, în partea de N a
oraşului actual, pe malul stâng al Vedei.
Complexe: trei B.
Inventar: ceramică m. /castron cu două toarte
15
orizontale, borcane cu brâu alveolat dispus
orizontal sub buză, paralel cu aceasta, borcane
cu apucători aplatizate plasate sub buză, ceşti
tronconice) şi r. (lecane, străchini, vase tip
amforă cu două toarte etc.), fusaiolă, frg.
figurină zoomorfă din lut, trei fib. brz. tip
Glasinac.
D: sec. VII-IV a.Chr. MJTA, IAB.
B: Preda 1959a; Preda 1959b; Preda 1960;
Preda 1961; Preda 1970; Preda 1994.
16. ALEXANDRIA-„Nanoveanca-Baraj”
(jud. Teleorman, România) – Pl. 7B
Aşezare distrusă în 1967 cu prilejul construirii
unui stăvilar pe cursul pârâului Nanov.
Recuperate frg. ceramice m. (borcane şi vase-
clopot cu brâu alveolat şi apucători) şi r.
(străchini cu buza invazată, lecane, căni).
Importuri: frg. de amfore elenistice, printre
care şi o toartă de amforă de Heraclea Pontică
(?) şi un fund de amforă de Sinope.
D: a doua jumătate a sec. IV – sec. III a.Chr.
MJTA.
B: Mirea / Pătraşcu 2006, 20, 30, fig. 32.
17. ALEXANDRIA-„Podul Nou” (jud.
Teleorman, România) – Pl. 7C
Aşezare deschisă situată pe malul râului
Vedea, distrusă de construirea podului.
Săpături de salvare efectuate în 1956 de către
Bucur Mitrea şi Constantin Preda.
Ceramică m. şi r. (pithos, krater, lecane cu
toarte orizontale, căni bitronconice, ceşti).
D: sec. IV a.Chr. MJTA.
B: Mitrea / Preda 1959; 176, 178, fig. 2;
Moscalu 1983, 21; Mirea / Pătraşcu 2006, 20,
40, fig. 31.
ANADOL v. DOLINSKOE
18. ANDOLINA (com. Ciocăneşti, jud.
Călăraşi, România) – Pl. 8A
Necropolă birituală. Cercetări sistematice
făcute în 1969 de către Niţă Anghelescu. Din
cele 15 M cercetate, patru au fost datate în cea
de-a doua epocă a fierului, iar dintre acestea,
cu siguranţă unul (M 10) aparţine culturii
getice „preclasice”:
- M 10 (inc. u.): o jumătate de amforă Thasos
(u.), vas ceramic frg., strachină r., strachină m.
D: sec. III a.Chr. MDJC.
16 Catalog
B: Turcu 1979, 176, pl. 39/1-2; Teleagă 2008,
6, pl. 4/7, nr. catalog 8.
19. ARČAR (obšt. Dimovo, obl. Vidin,
Bulgaria)
Tezaur de vf. săgeţi brz.-semne premonetare.
Descoperire întâmplătoare.
D: sec. VI-V a.Chr.
B: Mitrea 1984b, 118, nr. catalog 16.
20. ARMĂŞOAIA (com. Pufeşti, jud. Vaslui,
România) – Pl. 8B
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută înainte de 1949, când îi este donată lui
Radu Vulpe de către învăţătorul satului.
Aplică de tolbă brz., turnată. Cruciformă, în
mijloc aflându-se un medalion circular, iar
braţele ornamentate cu motive zoomorfe.
D: sec. VI-V a.Chr. IAB.
B: Niţu 1953, 3-6, fig. 1.
21. ARSURA-„Mogoşeşti” (com. Arsura, jud.
Vaslui, România) – Pl. 8C
Cetate. Suprafaţa de aproximativ 25 ha.
Sondaj arheologic realizat în 1964 de IAI şi
MOH.
Sistemul de fortificare alcătuit din două valuri
cu şanţuri adiacente pe latura de SE. Primul
val din pământ, al doilea val având un miez
din zid de piatră de râu legat cu pământ şi
bârne de lemn, acoperit cu pământ, pe creasta
valului fiind construit un „zid” din lemn şi
chirpici.
Stratul de cultură răscolit de lucrări agricole.
Nu s-au semnalat complexe închise.
Inventar: ceramică m. frg. (borcane cu brâu
alveolat şi apucători, străchini), ceramică
Poieneşti-Lukaşevka, frg. amfore Rhodos şi
Chios, câteva frg. ceramică r. cenuşie, câteva
fusaiole.
D: sec. IV-II a.Chr. MOH.
B: Teodor 1973; ; Arnăut 2003, 184, nr.
catalog 11.
22. ASEN-„Ravnata Poljana” (obšt. Teteven,
obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 8D
M izolat (?). Descoperire întâmplătoare făcută
în 1953.
Inventar: oenochoe brz., kantharos brz.
D: ultima treime a sec. IV a.Chr. MITe.
B: Gerasimov 1955, 595-596 şi fig. 6-7;
Teleagă 2008, 7, nr. catalog 12.
23. ASPARUHOVO (obšt. Dălgopol, obl.
Varna, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Monede brz.: 202 piese Filip II şi 10 piese
Alexandru cel Mare.
B: Gerasimov 1959, 363.
24. AVRĂMENI (com. Avrămeni, jud.
Botoşani, România) – Pl. 8E
M tumular izolat, de mari dimensiuni
(diametrul de circa 60 m, înălţimea maximă 8
m). Descoperire întâmplătoare făcută în 1942,
cu ocazia refacerii drumului Avrămeni-
Săveni.
Lucrările de amenajare a şoselei au scos dintr-
o margine a T un cazan brz. conic, cu un
singur picior central şi două toarte verticale
dispuse pe buză. Prezintă urmele mai multor
reparaţii. Diametrul gurii = 26,5 cm; înălţimea
totală (fără toarte) = 32,5 cm.
D: sec. IV a.Chr. (autorul publicaţiei primare
îl datează I-IV p.Chr.). MNIMI.
B: Niţu 1953, 9-11, fig. 4; Păunescu /
Şadurschi / Chirica 1976, 43.
25. BABADAG (jud. Tulcea, România)
Aşezare. Cercetare sistematică realizată de S.
Morintz, având ca obiectiv situl din prima
epocă a fierului.
Slabe urme de locuire getică. Ştampile
amforice Thasos (a doua jumătate a sec. IV
a.Chr.), Rhodos şi Sinope (prima jumătate a
sec. III a.Chr.). Dintre compexele perioadei
elenistice, sunt amintite o Gr cu frg. amfore de
import şi cu un mic vas bitronconic autohton,
precum şi o aglomerare de pietre nefasonate
legate cu pământ (zid?), printre care se aflau
frg. amfore. Mai este amintit un B descoperit
în 1992, de formă dreptunghiulară, cu vatră
făţuită, având în inventar frg. ceramice şi două
mănuşi de amforă ştampilate, de Rhodos şi
Sinope (a doua jumătate a sec. IV-prima
jumătate a sec. III a.Chr.). De pe teritoriul
localităţii provine şi o monedă Histria arg.
ICEMT.
B: Morintz 1994; Lungu 1994, 135-137;
Morintz / Jugănaru / Munteanu 1995, 222, fig.
4/4-6; 5; Morintz / Jugănaru 1995, 180, fig.
10; Mitrea 1981, 382, nr. catalog 2.
 Catalog
26. BAIKAL (fost Bešlii) (obšt. Dolna
Mitropolia, obl. Pleven, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Monede arg. Alexandru cel Mare.
B: Theodossiev 2000, 107, nr. catalog 9.
27. BANOVO-„Džambazovata curia” (obšt.
Suvotovo, obl. Varna, Bulgaria)
Necropolă. În 1950 au fost descoperite
întâmplător două M inc. u., ce fac parte
probabil dintr-o necropolă mai mare,
conţinând fib. tr. I 1 şi un vf. săgeată brz.
D: sec. IV a.Chr.
B: Margos 1961.
BAŞPUNAR v. FÂNTÂNA MARE
28. BATOVO (obšt. Dobrič, obl. Dobrič,
Bulgaria)
M izolat plan înh., orientat SE-NV, descoperit
întâmplător în 1979.
Inventar: ceramică frg. şi fib. tr. frg.
D: sec. V-IV a.Chr.
B: Vasilčin 1993a.
29. BĂICENI-„Mlada” (com. Cucuteni, jud.
Iaşi, România) – Pl. 9A
Aşezare. Cercetare sistematică realizată în anii
1964-1966 de către Attila Lászlo, zonele
săpate însumând circa o treime din suprafaţa
totală a sitului.
Două straturi distincte de cultură, mai
reprezentativ fiind cel superior, cu grosimea
de max. 0,65 m. Finalul locuirii s-a produs în
urma unui incendiu puternic.
Complexe: trei B în stratul inferior şi cel puţin
trei L, cu vatră, în stratul superior, precum şi
zece Gr.
Inventarul: exclusiv în stratul superior –
câteva frg. ceramice ce par a proveni de la
amfore rhodiene, frg. ceramice bastarnice
relativ rare (Lászlo 1969b, 89), calapod
ceramică, două vf. săgeată brz. cu trei muchii,
seceră fe. cu mânerul terminat în formă de
cârlig, vf. săgeată fe. cu peduncul şi cu două
aripioare, patru lame de cuţit fe., un topor
miniatural din lut, mărgică din lut, verigă
cupru compusă din două spirale probabil cu
terminaţie în formă de cap de şarpe; în ambele
straturi – ceramică m. (borcane, vase sac cu
brâu alveolat, străchini cu buza invazată, căni,
17
capace discoidale cu marginea uşor îngroşată),
câteva frg. atipice r., câteva frg. amforice
Rhodos (Lászlo 1969a, 79), trei frg. de la vase
de factură celtică (două frg. în nivelul inferior,
unul în nivelul superior - Lászlo 1969b, 89-90,
fig. 1/1), fusaiole, râşniţe de piatră, oase de
animale şi coarne de cerb cu urme de
prelucrare, cute, lame de silex, figurine
ceramice antropomorfe şi zoomorfe (un
fragment dintr-o figurină zoomorfă
reprezentând un porc – celtică probabil, cf.
Lászlo 1969b, 90, fig. 1/2-3 – provine din
nivelul inferior); exclusiv în stratul inferior –
ceramică m. cu lustru negru la exterior, de
tradiţie hallstattiană, între frg. remarcându-se
unul provenind de la un vas cu picior canelat.
D: sec. IV-II a.Chr. IAI.
B: Lászlo 1969a; Lászlo 1969b, 89-92, fig. 1;
Babeş 1993a, 182-183, pl. 21/1-19; ; Arnăut
2003, 186, nr. catalog 23a.
30. BĂICENI-„Laiu” (com. Cucuteni, jud.
Iaşi, România) – Pl. 9B ; 10A
Tezaur de piese de aur. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1959. Recuperat de
Marin Dinu în 1961, an în care sunt efectuate
şi câteva sondaje de control în zona
descoperirii, soldate cu recuperarea unui
fragment de tablă de aur provenind de la coif.
Nu este exclus ca tezaurul să fi aparţinut unui
M.
Conţinutul tezaurului: coif, frg. brăţară cu
terminaţiile în formă de capete zoomorfe,
colier frg., aplici de harnaşament de diferite
forme (rozete cu cinci petale, în formă de cap
de taur, în formă de tetraskelion, în formă de
grifon etc.), în total 70 piese de aur de 18 şi 23
karate, cântărind peste 2 kg.
D: sfârşitul sec. V - mijlocul sec. III a.Chr.
MNIRB.
B: Petrescu-Dâmboviţa / Dinu 1975; Petrescu-
Dâmboviţa 1995; Berciu 1969, 150-151;
Berciu 1974, 166-168; P. Alexandrescu 1988;
Arnăut 2003, 186, nr. catalog 23c.
31. BĂLĂNEŞTI-„La izvor” (com. Mărunţei,
jud. Olt, România) – Pl. 11
Aşezare. Sondaj arheologic (o secţiune de 35
m x 1,5 m) realizat în 1966 de Eugenia
Popescu.
Două faze de locuire getice: sec. V-IV a.Chr.
18 Catalog
şi sec. II-I a.Chr. În nivelul inferior a fost
cercetată o Gr cilindrică (diametrul 1 m şi
adâncimea de 1,8 m) conţinând numeroase
frg. ceramice de la circa 19 vase şi frg. de la
vetre portative, unele cu marginea înaltă, două
gresii pentru ascuţit şi un frg. de râşniţă.
Ceramica cuprinde atât vase m. cu brâu
alveolat şi apucători, strachină şi castron
invazate, căni înalte cu gâtul lung şi buza
arcuită în afară etc., cât şi vase r. din pastă
relativ fină însă slab arse, cu suprafaţa
acoperită cu o angobă cărămiziu-gălbuie
(castron bitronconic) şi din pastă fină, cenuşie
şi neagră cu luciu metalic (cană mare cu o
toartă, strachină invazată).
D: sec. VI-V a.Chr. Materialele nu se regăsesc
în inventarul MJAP.
B: E. Popescu 1968.
32. BĂLĂNOAIA (com. Frăteşti, jud.
Giurgiu, România) – Pl. 10B
M tumular izolat, distrus în condiţii
necunoscute.
Din inventar se păstrează un lebes brz. ionian
cu două toarte verticale având extremităţile
modelate în formă de capete de sileni.
D: sfârşitul sec. V a.Chr. – prima jumătate a
sec. IV a.Chr. IAB (?).
B: Pârvan 1926, 17-19, fig. 8-9, pl. 2/1-2;
Teleagă 2008, 8, pl. 126/3-10, nr. catalog 18.
33. BĂLGAREVO (fost Ghiaursuiusciuk,
obšt. Kavarna, obl. Dobrič, Bulgaria)
Tezaur monetar (?). Descoperire
întâmplătoare. Patru stateri aur Lysimach.
B: Bobceva, 29.
34. BĂLGARSKI IZVOR-„Kosuta” (obšt.
Teteven, obl. Loveč, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Monede emise de Filip II.
B: Gušterakliev 1994, 138.
35. BĂLTĂGEŞTI (com. Crucea, jud.
Constanţa, România) – Pl. 10C
M izolat, ritul neprecizat, protejat cu pietre
(„un cavou de piatră”). Descoperire
întâmplătoare făcută în 1976, în vatra satului.
Din inventar a fost recuperată o amforă
Thasos, cu ştampilă dreptunghiulară cu
legenda pe trei laturi:  /
pasăre
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia / Georgescu 1982, 132, nota 43;
Irimia 1983, 96, 98, fig. 7/7, 8/3; Teleagă
2008, 8, pl. 4/1, nr. catalog 19.
36. BĂNEASA (com. Băneasa, jud.
Constanţa, România)
Necropolă inc. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1962 sau 1963.
Un M inc. u. c. (u. amforă Heraclea Pontică, c.
fundul unei alte amfore, fără inventar). În
aceeaşi zonă, pe o arie de 300 m2 s-au găsit
oase arse şi fragmente ceramice marcând,
probabil, o necropolă inc.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Protase 1971, 16; Aricescu 1971, 224.
37. BĂTĂŞANI (com. Valea Mare, jud.
Vâlcea, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1971.
Recuperate aprox. 460 tetradrahme arg. de la
Filip II, Alexandru cel Mare (363), Filip III
(46), Seleucos I (37), Antiochos I (2),
Lysimach (1), Demetrios Poliorcetes (3) şi
imitaţii barbare (6).
D: sfârşitul sec. III a.Chr. MJVRV.
B: Poenaru Bordea / Stoica 1973, 26, fig. 1-6;
Poenaru Bordea / Stoica 1973-1975.
38. BÂCU (com. Ipatele, jud. Iaşi, România)
– Pl. 10D
M izolat, plan (?), ritul necunoscut.
Descoperire întâmplătoare făcută în 1935, cu
ocazia săpării unei pivniţe.
Inventar: vas ceramic (pierdut) şi pumnal fe.
de tip akinakes (L = 37,4 cm), cu mânerul
terminat printr-o bară transversală.
D: sec. VI-V a.Chr. În momentul publicării,
pumnalul era deţinut de descoperitor.
B: Niţu 1953, 6-7, fig. 2.
39. BÂRSEŞTI-„Lacul Dumbrăvii” (jud.
Vrancea, România) – Pl. 12
Necropolă tumulară birituală. Din cei 40 T
reperaţi, au fost cercetaţi 28 (70%).
Descoperiri întâmplătoare făcute în 1955 şi
săpături sistematice efectuate de S. Morintz în
patru campanii succesive: 1955 (T 1-3), 1956
(T 4-11), 1957 (T 12-23) şi 1958 (T 24-28).
 Catalog
Majoritatea M sunt de inc. cu oasele depuse
pe sol, dar există şi un T cu M înh. (T 3).
Şapte M secundare, în mantaua T, sunt de inc.
u. – trei fiind descoperite în campania din
1956 (Morintz 1959a, 355-356, 359, fig. 1/3),
iar alte patru descoperite în campania din
1957 (Morintz 1959b, 231, 235).
Lista T şi M de la Bârseşti despre care există
informaţii în literatură:
- T 1 (inc., săpături făcute de un sătean şi
săpături S. Morintz, 1955): akinakes fe. cu
antene, aplică brz., mai multe vf. săgeţi brz.,
frg. ceramice, vas r. din pastă cenuşie.
- T 2: ceramică m. – două străchini, vas
tronconic, ceaşcă cu o toartă, arcul unei fib.
brz. Nu au fost găsite oase (Morintz 1957,
221: „scheletele s-au descompus complet; nu
s-a găsit nici un frg. de os”, însă la fig. 1 în
centrul T sunt marcate „oase omeneşti”!).
- T 3 (două schelete umane): ceramică m. –
strachină, vas tronconic, vas clopot, toartă cu
buton, patru mărgele de stică colorată, trei
butoni brz.
- T 6: ceramică m., arcul torsionat al unei fib.
brz. cu dublu resort, mărgele de sticlă şi de
scoică.
- T 7 M 1: ceramică m., topor bipen fe.
- T 7 M 2 (T 7 conţinea probabil un M dublu):
ceramică m. – patru vase (între care o
strachină cu profil arcuit în afară, cană şi vas
cu pereţii drepţi şi brâu alveolat), akinakes fe.,
cuţit fe.
- T 8 [M1] (M principal): ceramică m., cuţit
fe.
- [T 8 M 2] (M secundar, inc. u.).
- T 10: ceramică m. – patru vase.
- T 12: ceaşcă m. (exclusiv pe baza ilustraţiei,
Morintz 1959b, fig. 2/2).
- T 13: ceaşcă m. şi akinakes fe. (exclusiv pe
baza ilustraţiei, Morintz 1959b, fig. 2/1; 3).
- T 17 (sub T a fost descoperit şi rugul unde s-
a produs incinerarea): strachină r. cu buza
evazată, frg. din două vase m., topor-ciocan
fe., vf. săgeţi brz. cu trei muchii, frg. de la alte
piese fe.
- T 18: strachină m. cu buza evazată, cu o
tortiţă pe corp (exclusiv pe baza ilustraţiei,
Morintz 1959b, fig. 1/2).
- T 19 (Morintz 1959a, 233: „mormântul se
afla într-o groapă acoperită cu plăci de
gresie”): inventarul ridicat printr-o intervenţie
19
ulterioară la M (jefuit?).
- T 24 M 1 (M principal): frg. ceramice m.
- T 24 M 2 (M secundar, inc. u.): ceramică m.
– vas pântecos cu patru apucători sub
diametrul max. (u.), ceaşcă.
- T 24 M 3 (M secundar, inc. u.): frg. ceramice
din u.
- T 25 M 1 (M principal): akinakes fe. cu
antene.
- T 25 M 2 (M secundar, inc. u.): frg. ceramice
din u.
- T 25 M 3 (M secundar, inc. u.): frg. ceramice
din u. (vas cu apucători plate).
- T 26 (nu s-au găsit oase): fără inventar.
- T 27: fără inventar.
- T 28: ceramică m. – strachină cu marginea
evazată, vas borcan şi trei ceşti.
Din T săpaţi în 1957 provin patru arcuri ale
unor fib. brz. („de forme diferite”) –
neilustrate.
D: sec. VI-V a.Chr. MVF.
B: Morintz 1957a; Morintz 1957b; Mointz
1959a; Morintz 1959b; Morintz 1961, 201-
204; Berciu 1966b, 260-261, fig. 28; ; Arnăut
2003, 188-189, nr. catalog 34, fig. 47.
40. BÂZDÂNA-„La Cetate” (com. Calopăr,
jud. Dolj, România) – Pl. 13-14
Aşezare fortificată cu zid din cărămizi de
chirpic, alcătuite din două terase (una la V,
cealaltă la E) separate de un şanţ central
(natural ?) orientat N-S. Suprafaţa aprox. 1,5
ha. Săpături sistematice efectuate de Corneliu
Mărgărit Tătulea în perioada 1980-1988.
Începând din 1993 săpături sistematice
efectuate de Vlad Vintilă Zirra.
Au fost trasate două secţiuni magistrale şi mai
multe secţiuni în zonele marginale ale
teraselor, pe fortificaţie. Cercetările reluate în
1993 au evidenţiat următoarea stratigrafie
generală, surprinsă mai clar pe terasa vestică:
nivel Coţofeni, nivel getic (sec. IV-III a.Chr.)
gros de 20-50 cm şi nivel de epocă dacică
clasică.
Fiecare terasă este delimitată de un zid de
cărămizi din chirpic aşezate unele peste altele,
fără a fi legate cu mortar şi fără a fi
întreţesute. Cărămizile alcătuiesc două
paramente, emplectonul fiind un pământ ars,
zgrunţuros, cu aspect de zgură, aspect căpătat
probabil în urma incendierii aşezării şi nu în
20 Catalog
urma aplicării unor tehnici speciale de
construcţie a zidului, aşa cum considera
autorul săpăturii. Zidul este gros de 4,2 - 4,5
m şi s-a păstrat în unele porţiuni pe o înălţime
de 1,2 m (9-11 asize suprapuse). În campania
din anul 2000, s-a constatat stratigrafic faptul
că fortificaţia aparţine cronologic Latène-ului
vechi (Vl. V. Zirra et alii, în CCA 2001-
campania 2000, 35). Au fost evidenţiate două
faze ale acestei fortificaţii: o primă fortificaţie
care închidea terasa vestică şi o fortificaţie a
terasei de E, care „a fost ridicată cândva după
încetarea existenţei funcţionalităţii fortificaţiei
cu zid care închidea terasa vestică” (Vl. V.
Zirra / Pop / Oanţă 1996, 13, 16, 19).
Stratului Latène timpuriu i-a fost atribuit de C.
M. Tătulea două faze succesive, pornind de la
descoperirea, în campania din 1983, a două
locuinţe suprapuse: prima fază datată între
sfârşitul sec. IV-începutul sec. III a.Chr., iar a
doua fază datată în sec. III şi la începutul sec.
II a.Chr. În sprijinul acestei departajări sunt
aduse argumentele tipologice aduse de patru
fib. tr. cu arcul filiform aparţinând fazei
timpurii (asociate cu ceramică attică cu figuri
roşii frg.) şi de alte şapte fib. tr. cu arcul
îngroşat şi faţetat şi cu piciorul îndoit în formă
de S, precum şi o fib. Lt B aparţinând fazei a
doua, găsită în asociere cu două fib. tr. II, cu
capătul piciorului îngroşat spre vârf. Însă
această departajare pare mai curând una
artificială, întrucât fibulele, toate brz., nu sunt
prezentate în cadrul complexelor de care
aparţineau. În Tătulea 1988-1989, 16, sunt
menţionate 18 fib. tr.
Alte piese de inventar: ceramică m. şi r.,
ceramică frg. attică cu figuri roşii pe fond
negru, fusaiole de lut ars, tipar de lut pentru
turnarea unor bare subţiri, inel spiralic lucrat
din sârmă brz., vf. săgeată brz., lame de
cuţitaşe fe., doi butoni brz. pentru curele de
harnaşament, deşeuri de sârmă şi tablă de
aramă şi zgură provenind probabil de la un
atelier de bronzier, nereperat în săpătură,
seceră fe., cataramă fe., gardă fe. de pumnal.
Pieptene os descoperit în 1998, în primul nivel
getic (Ganciu 2001-2002, 76, nr. catalog 1,
fig. 1/1).
Lângă val, în campania din 1983, a fost
descoperită o Gr ce aparţinea primului nivel
getic, ce conţinea scheletul unui copil de 10-
12 ani în poziţie chircită cu braţele ridicate.
Din săpăturile recente (campania 2004) se
remarcă inventarul complexului 3 din
secţiunea XII, la –1,65 m adâncime (inedit,
comunicat de Vl. V. Zirra în 2005, la sesiunea
muzeului din Piteşti): frg. skyphos attic cu
figuri roşii, fib. tr. brz., calapod din lut ars-
„piese de magie” din lut.
D: sec. IV-III a. Chr. MOC şi IAB.
B: Tătulea 1984; Tătulea 1988-1989; Vl. V.
Zirra / Pop 1995; Vl. V. Zirra / Pop / Oanţă
1994; Vl. V. Zirra et alii, în CCA 2001
(campania 2000), 34-36; Ganciu 2001-2002,
76, nr. catalog 1, fig. 1/1
41. BÂZDÂNA-„Cucuiova” (com. Calopăr,
jud. Dolj, România)
Aşezare fortificată. Periegheză efectuată de
Vlad Vintilă Zirra şi Dan Pop în 1993.
Fortificaţia este realizată din cărămizi de
chirpic identice cu cele folosite la zidul de
incintă de la Bâzdâna-„Calopăr”.
B: Zirra / Pop 1995, 25-26.
42. BEIDAUD-„Celabair”/„Cetate” (jud.
Tulcea, România) – Pl. 15A
Cetate. Sondaj arheologic realizat în anii 1976
şi 1977 de către Gavrilă Simion şi Elena
Lăzurcă. A fost săpată o singură secţiune (1,5
m x 140 m), avându-se drept obiectiv
principal sistemul de fortificaţie alcătuit din
două valuri de pământ (lut placat cu piatră), cu
şanţ între ele. Incinta măsoară 2,5 ha.
Stratul de cultură atinge 55 cm. Au fost
cercetate cinci locuinţe (patru L şi un B) şi 12
Gr menajere. Din locuinţe, Gr, strat de cultură
şi şanţ au fost recoltate frg. ceramice
autohtone şi greceşti. Din L 1 a fost întregit un
castron grecesc din pastă cenuşie cu buza
înclinată spre interior (Simion / Lăzurcă 1980,
47, fig. VII/1).
Din cercetări de suprafaţă provine un gât de
amforă de Chios (Simion / Lăzurcă 1980, 42,
fig. IV/9).
D: sec. V a.Chr. ICEMT.
B: Simion / Lăzurcă 1980.
BEILIC v. VIILE
 Catalog
43. BEJANOVO (obšt. Lukovit, obl. Loveč,
Bulgaria)
Tezaur monetar alcătuit din 16 monede brz.
emise de Filip II. Descoperire întâmplătoare,
făcută în 1977.
B: Gušterakliev 1994, 138.
44. BEJANOVO (obšt. Lukovit, obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 15B
Piesă izolată, descoperită întâmplător – fib. tr.
brz. II 2.
D: sec. III a.Chr. MIAS.
B: Mikov 1957, 297, 299, fig. 6.
45. BELA (fost Ruska Bela, obšt. Meždra,
obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 15C
M izolat tumular. Descoperire întâmplătoare
făcută la începutul sec. XX.
Din inventar au fost recuperate mai multe
piese brz.: spirală saltaleone, trei fib., două
brăţări şi piese de centură, specifice pentru
sec. III-II, în afara unei fib. tr. II 1, specifică
sec. IV-III a.Chr.
D: sec. III a.Chr. MIAS.
B: Mikov 1930-1931b, 176, fig. 149/20;
Theodossiev 2000, 107, nr. catalog 11.
46. BELOGRADETS (obšt. Vetrino, obl.
Varna, Bulgaria)
Piesă izolată, descoperită întâmplător –
Kamena baba.
D: Sec. VI-V a.Chr.
B: Tončeva 1972, 109 şi fig. 5-7.
47. BERTEŞTII DE JOS (com. Berteştii de
Jos, jud. Brăila, România) – Pl. 15D
M tumular înh. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1977.
Alături de scheletul defunctului se afla
scheletul unui cal. Din inventar au fost
recuperate: „hydrie grecească miniaturală” din
ceramică de bună calitate, lucrată la roată
(probabil o variantă de lekythos sau de
lagynos), mărgică de sticlă în formă de
amforetă, fusaiolă lut, mici frg. brz.
D: sec. IV-III a.Chr. MBB.
B: Harţuche 1980, 307; Sîrbu 1982, 106, fig.
3/5; Sîrbu 1983, 12-13, fig. 11/6; Teleagă
2008, 8, pl. 6/4, nr. catalog 21.
BEŠLII v. BAIKAL.
21
48. BEŞTEPE-„Cetăţuia” (com. Mahmudia,
jud. Tulcea, România)
Cetate. Sondaj arheologic realizat în 1974 de
către Gavrilă Simion. Suprafaţa totală de 25
ha. Au fost săpate doar două secţiuni,
vizându-se în special sistemul de fortificare cu
val dublu de pământ şi şanţ.
Inventarul este foarte sărac şi puţin expresiv:
frg. ceramice autohtone m. şi frg. amforice de
import – Chios, Thasos şi Rhodos.
D: sec. IV-III. ICEMT.
B: Simion 1977a.
49. BJALA (obl. Bjala, Bulgaria)
Tezaur monetar descoperit întâmplător în
1939, alcătuit din tetradrahme Filip II (s-au
păstrat 20 exemplare) şi Alexandru cel Mare
(s-a păstrat o singură piesă). MNIBS.
B: Gerasimov 1939, 342.
50. BICAZU ARDELEAN (com. Bicazu
Ardelean, jud. Neamţ, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1880. Recuperate 10 tetradrahme de
tip Huşi-Vovrieşti.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 127-128, nr.
catalog II/13.
51. BILA-„La Fântână” (com. Schitu, jud.
Giurgiu, România)
Aşezare situată pe terasa înaltă de pe dreapta
al Câlniştei. Cercetări arheologice de salvare
(şapte secţiuni de 2 m x 10 m şi o casetă)
realizate în 1987-1989 de către Cr. Schuster şi
T. Popa.
L cu vatră. Ceramică getică frg. D: sec. IV-III
a.Chr. (?). MJG.
B: Sîrbu / Schuster / Popa 1997, 239-240, fig.
4/2.
52. BOAZA (obšt. Sevlievo, obl. Gabrovo,
Bulgaria)
Aşezare (?). Descoperire întâmplătoare.
Fragmente ceramice şi doi căţei de vatră cu
reprezentarea unor capete de câini.
D: Sec. IV-III a.Chr.
B: Ovčarov 1972.
53. BODENETS (obšt. Meždra, obl. Vraca,
Bulgaria)
M tumular înh., izolat. Descoperire
22 Catalog
întâmplătoare.
Oase umane şi oase de cal. D: sec. IV-III
a.Chr. (?).
B: Theodossiev 2000, 109, nr. catalog. 21.
54. BORĂNEŞTI (com. Coşereni, jud.
Ialomiţa, România) – Pl. 15E
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1989.
Recuperate 63 drahme arg. emise de Histria
din ultima treime a sec. IV a.Chr. (mai mult de
jumătate dintre ele cu uzură accentuată) şi 21
tetradrahme de tip Filip II (nouă originale,
dintre care una contemporană şi opt postume,
bătute la Amphipolis în perioada 315-295
a.Chr., şi 13 „imitaţii fidele”).
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MJIS.
B: Poenaru Bordea / Mitrea 1994-1994, 462,
nr. catalog 1; Renţea / Poenaru Bordea 2003.
55. BORCEA-„Podul lui Traian” (fost
Cocargeaua, com. Borcea, jud. Călăraşi,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută prin 1907-1908.
Stateri aur Lysimach. Pierdut în întregime.
D: sec. III a.Chr.
B: I. Barnea 1966, 157, nr. catalog V/1;
Mitrea 1967, 379, nr. catalog 6.
56. BORCEA-500 m în aval de „Podul lui
Traian” (fost Cocargeaua, com. Borcea, jud.
Călăraşi, România) – Pl. 15F
Depozit de amfore de Thasos, de mici
dimensiuni (0,6 m înălţime), neştampilate,
descoperit întâmplător.
D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
MDJC (o amforă).
B: I. Barnea 1966, 157, nr. catalog V/2, fig.
2/2.
57. BORNIŞ-„Mâleşti” (com. Dragomireşti,
jud. Neamţ, România) – Pl. 15G
Aşezare deschisă. Cercetări sistematice
efectuate în 1979 de către Rodica Popovici,
obiectivul principal constituindu-l o aşezare
medievală.
Două L din cea de-a doua epocă a fierului,
cercetate parţial. Inventar exclusiv ceramic:
ceramică getică m. (oale borcan decorate cu
brâuri alveolate, castroane) şi ceramică „fină”
(r.? – străchini, căni, vase cu gât înalt);
ceramică bastarnică m. (grosieră barbotinată şi
fină); ceramică grecească (frg. amforice, între
care o toartă de amforă rhodiană cu ştampila
„έπί Ξενοφάνεΰς [‘Υακιν]θίου”, 210-175
a.Chr.).
D: sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
MNIMI.
B: Popovici 1981-1982; Babeş 1993a, 183, nr.
catalog 7, pl. 21/20.
58. BOROSEŞTI-„La Picior” (com. Scânteia,
jud. Iaşi, România)
Necropolă plană inc. Cercetări sistematice
efectuate de Mircea Babeş în perioada 1968-
1978.
- M 1 şi M 2 sunt Gr mari, alungite, cu
inventarul deranjat, urmele osteologice fiind
absente.
- M 3 şi M 4 inc. u. c.
- M 5 inc. gr., inventarul funerar alcătuit din
trei vase (ofrandă).
D: sec. IV-III a.Chr. IAB.
B: Babeş 1994; Arnăut 2003, 190, nr. catalog
47b.
59. BOROVAN-„Ezeroto”, (obl. Vraca,
Bulgaria) – Pl. 15H
Aşezare. Sondaj arheologic realizat în 1966 de
către Bogdan Nikolov.
Didrahmă tracică arg.
D: sec. V a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1968, 155, nr. catalog 73.
60. BOROVO-„Belenski” (obl. Ruse,
Bulgaria) – Pl. 16
Necropolă tumulară alcătuită din opt (nouă?)
T.
- [T 1]: în decembrie 1974, au fost descoperite
întâmplător în zona necropolei fragmente de la
vase arg. Săpătura de salvare ce a urmat
imediat, continuând şi anul următor (autor D.
Ivanov), a stabilit că era vorba de un T (distrus
de lucrările agricole) conţinând un M fastuos.
Ritul nu a putut fi stabilit. Din inventar au fost
recuperate cinci vase de servit si băut: trei
rhyta, un bazin şi o cană, toate arg. Trei dintre
vase (rhytonul cu protomă de cal, cel cu
protomă de sfinx şi cana) poartă inscripţia
«ΚΟΤΥΟΣ ΕΞ ΒΕΟ».
- [T 2]: este menţional şi un al doilea T, ce
 Catalog
conţinea un M inc., cu două încăperi (Gr
săpate în solul antic).
D: a doua jumătate a sec. IV a. Chr. MIRu.
B: Ivanov 1980; Ivanov 1984.
61. BOSANCI-„La Pod la Rediu” (localitate
suburbană a mun. Suceava, jud. Suceava,
România) – Pl. 17A
Grup de M. Descoperire întâmplătoare,
urmată din 1971 de cercetări arheologice
sistematice efectuate de Mircea Ignat.
- M 1 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
sub buză întrerupt de patru apucători (u.),
strachină m. cu buza invazată (c.).
- M 2 (cenotaf ?): vas m. bitronconic cu gâtul
strâns şi buza răsfrântă în afară, cuţitaş fe.
Din zonă au mai fost recuperate frg. ceramice
m., considerate ca provenind de la M distruse.
D: sec. IV a.Chr. MBS.
B: Ignat 1973; ; Arnăut 2003, 190, nr. catalog
48.
62. BRABOVA-„Pe Pădure” (com. Brabova,
jud. Dolj, România)
Fortificaţie de tip „pinten barat”, cu trei valuri
de pământ (?) şi şanţ. Primul val are miezul
din „cărămidă arsă”. Cercetări de suprafaţă D.
Berciu, C. Nicolaescu-Plopşor, V. Ciucă
(1967 şi 1983).
D: IV-I a.Chr.
B: Ciucă 1988-1989, 29-30, fig. 1.
63. BRAČIMA, (obl. Ruse, Bulgaria)
Tezaur monetar alcătuit din 10 monede Histria
arg. Descoperire întâmplătoare, făcută în
1964.
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 34.
64. BRAD (com. Negri, jud. Bacău, România)
– Pl. 17B
Aşezare de tip dava, situată pe malul stâng al
Siretului. Identificată ipotetic cu Zargidava.
Săpături sistematice între anii 1963-2001,
primele două campanii conduse de A. Vulpe,
restul de 39 de către V. Ursachi. Printr-un
număr de aproape 50 de secţiuni a fost
cercetată atât acropola în proporţie de 60%,
cât şi aşezarea deschisă, însă într-o proporţie
mult mai mică, aproximativ 7%.
Vestigii din sec. IV-III a.Chr. sunt semnalate
doar pe platoul „acropolei”. Din cele patru
23
straturi din cea de-a doua epocă a fierului
evidenţiate pe „acropolă”, cel mai vechi
(„nivelul I dacic”) este datat de coordonatorul
cercetărilor la sfârşitul sec. IV şi în sec. III
a.Chr., având o grosime redusă, de max. 30
cm. Nu sunt semnalate complexe. Inventar
reprezentativ: străchini m. invazate, vase m.
cu profil aproape drept cu proeminenţe-
apucători sub margine unite cu brâu în relief,
vas clopot cu apucători aplatizate sub
diametrul maxim, ceşti m. cu toartă
supraînălţată, cană m., ceramică grecească cu
firnis negru (frg. de la o strachină şi de la o
farfurie), frg. de amfore greceşti (Thasos?),
fusaiole, greutate din lut ars, vf. săgeată cu trei
aripioare, fib. tr. frg., fib. Lt de tip Duchcov
(sau brăţară?), frg. verigi brz. şi aplice
discoidale brz. MOR.
B: Ursachi 1995, 23, 269-272; Babeş 1996c;
Arnăut 2003, 191, nr. catalog 52.
65. BRANIČEVO-„Dvete Mogili” (obšt.
Kaolinovo, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 18
Necropolă tumulară inc. u. 12 T cu structură
de piatră (5-15 m diametru, 0,25-1,35 m
înălţime – excepţie T 10 având 4,6 m). Alţi T
distruşi de lucrări agricole. Cercetare
sistematică, între 1949-1951, efectuată de Tv.
Dremsizova, S. Maslev şi V. Antonova.
Exploraţi 11 T. Uneori mai multe u. în acelaşi
M. Se semnalează şi cazuri când în aceeaşi u.
sunt prezente oase umane amestecate cu oase
calcinate de animal. Urnele erau depuse în Gr,
iar de jur-împrejur erau dispuse ofrandele.
- T 1: vase mari m. cu proeminenţe-apucători
aplatizate sub diametrul maxim, castroane m
şi r., căni cu toarta supraînălţată r., pahar m.
cu o singură apucătoare, fusaiole, cuţitaşe fe,
monedă arg. Apollonia Pontică.
- T 2: ceramică m.–castroane tronconice,
pahare.
- T 3: ceramică m.–vas mare cu patru
proeminenţe apucători, crater, pahar tronconic
cu o apucătoare, pahar cu proemineţe şi brâu
alveolat sub buză.
- T 4: ceramică m. – strachină, cană
bitronconică cu toarta supraînălţată etc.
- T 5: frg. ceramice m. şi de amfore (?) –
neilustrate.
- T 6: frg. ceramice – neilustrate.
- T 7: frg. ceramice de la un lekythos şi de la o
24 Catalog
strachină – neilustrate.
- T 8: frg. ceramice – neilustrate.
- T 9: castron m., cană r. cu toartă
supraînălţată, pahar tronconic m., castron
grecesc cu firnis roşu, vf. cuţit fe.
- T 10 M 1: coif chalcidic brz., frg. platoşă fe.,
vf. lance fe. (neilustrate), triskel brz.,
pandantiv aur, situlă brz., fială arg. cu
inscripţia „”,
kantharos, trei amfore Thasos (numai una
ilustrată).
- T 10 M 2 (M cu puţ): oglindă brz., fib. tip
hibrid, bol greces, aplice aur şi brz.
- T 11: oale, castroane m. şi r., ceaşcă, frg.
situla ceramică, cuţit fe., cuţitaşe fe., fusaiole.
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. – primul
sfert al sec. III a.Chr. MIŠ.
B: Dremsizova 1962; Teleagă 2008, 9, pl. 5-
6/1-3; 128/2-6, nr. catalog 26.
66. BRANIČEVO-„Tomash Mahle” (obšt.
Kaolinovo, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 19A
Necropolă. Sondaj arheologic realizat de
Ţvetana Dremsizova în 1950. Au fost
descoperite două M inc. u.
- M 1: ceramică r. – krater, două castroane cu
buza arcuită în afară, castron tronconic; două
fusaiole (neilustrate).
- M 2: cană r., căniţă m., pahar m.
D: sec. IV a.Chr. MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 3-4, fig. 3.
67. BRĂDEŞTI (com. Brădeşti, jud. Dolj,
România) – Pl. 19B
Depozit de piese de harnaşament brz. (pot
proveni eventual dintr-un M). Descoperire în
condiţii necunoscute.
În total nouă piese de harnaşament brz. Patru
dintre ele sunt ornamentate cu motive vegetale
în formă de palmetă, iar alte trei sunt în formă
de albină, ultimele două piese fiind butoni
trilobaţi cu inel de prindere.
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr.
B: Nestor 1933, 149, pl. 18/4-11; Berciu
1969, 147-149, fig. 104; Berciu 1974, 162-
164, fig. 70.
68. BRĂDICEŞTI-„Odaie” (com. Dolheşti,
jud. Iaşi, România) – Pl. 20
Aşezare deschisă. Cercetări de salvare
efectuate de C. Iconomu în 1977-1980 şi
1998. Un nivel de locuire de la începutul celei
de-a doua epoci a fierului suprapus de un nivel
de locuire Poieneşti-Lukaševka.
Investigate două complexe – L şi B, ultimul
fiind mai bogat în material. Ceramica
majoritar m.: borcane „clopot” şi vase mari
piriforme, cu apucători şi brâu alveolat,
străchini invazate, cana bitronconică cu gâtul
înalt şi toartă supraînălţată, în bandă, pahare
cu un rând de mici proeminenţe de jur-
împrejur, plasate sub margine, ceşti cu pereţii
arcuiţi, cu o apucătoare sub margine, tipsii-
capace. Câteva frg. vase ceramice r., cenuşii:
cană bitronconică, urcior, două căni globulare
– una cu talpa profilată, cealaltă cu talpa tăiată
drept –, strachină cu buza invazată. Importuri:
şase frg. amfore Chios şi Thasos.
D: sec. V-IV a.Chr. MNIMI.
B: Iconomu 1999.
69. BRĂHĂŞEŞTI (com. Brăhăşeşti, jud.
Galaţi, România) – Pl. 19C
Cetate. Cercetări de suprafaţă şi sondaj (o
secţiune de 22,5 m x 2 m) realizate în 1967 de
către Mihalache Brudiu şi Paul Păltănea.
Fortificaţie din palisadă şi două şanţuri
adiacente În interior a fost reperat un singur
strat de cultură gros de 0,3-0,4 m. Ceramică
locală m. (borcane cu brâu alveolat şi
apucători, străchini cu apucători aplatizate şi
perforate dispuse sub margine), precum şi rare
frg. de amfore de import.
D: sec. IV-III a.Chr. MJIG.
B: Brudiu / Păltănea 1972; ; Arnăut 2003,
192, nr. catalog 55a.
70. BRĂILIŢA-„Cărămidăria nr. 1”
(municipiul Brăila, jud. Brăila, România) – Pl.
21
Aşezare deschisă. Descoperiri întâmplătoare şi
săpături de salvare efectuate în 1965 de
Nicolae Harţuche şi Florin Anastasiu (două
secţiuni de 20 x 2 m).
Inventar relativ sărac, deşi stratul de cultură
are grosimea de 0,4-0,7 m: ceramică locală m.
şi r., ceramică grecească cu firnis negru, frg.
kantharos West Slope, frg. bol delian original,
frg. amfore, unele ştampilate, majoritatea de
Thasos (339-263 a.Chr., după Conovici 1986,
135), dar şi din alte centre – Sinope grupele
 Catalog
IV şi V, Chios, Heraclea Pontică gr. V
(mijlocul sec. III a.Chr.), Rhodos gr. III.
D: sec. mijlocul sec. IV- primul sfert al sec. II
a.Chr. MBB.
B: Harţuche / Anastasiu 1968, 29-31, pl. 63;
Harţuche / Anastasiu 1976, 196-197, 203-208,
nr. catalog 399, 407-408, 412-421; Harţuche
2002, 150-152, fig. 111/3-4; 112, 114/5-7;
117; Sîrbu 1982, 99-100; Sîrbu 1983, 13-17;
Conovici 1986, 135.
71. BRĂILIŢA- „Cărămidăria nr. 2”
(municipiul Brăila, jud. Brăila, România) – Pl.
22
Necropolă plană inc. Descoperiri
întâmplătoare şi săpături de salvare efectuate
în 1956-1957, 1964-1965, 1967, de Nicolae
Harţuche şi Florin Anastasiu.
Au fost înregistrate 11 M (6 inc. u., 3 inc. u., 1
inc. gr. şi 1 inc. cu depunerea oaselor pe sol,
într-un M cu puţ).
- M 1 (inc. u. c.): amforă Thasos (u.) cu gâtul
şi toartele lipsă, căniţă r. cu toarta în bandă
(c.), castron m. cu apucători dreptunghiulare.
- M 2 (inc. u.): amforă grecească (u.) având pe
o toartă o ştampilă rotundă „” (Heraclea
Pontică?).
- M 3 (inc. u.): vas m. (u.), amforă grecească
(probabil Thasos).
- M 4 (inc. u. c.): vas m. cu patru apucători
dispuse în cruce şi cu patru „virgule” în relief
dispuse în jumătatea superioară (u.), frg.
ceramice (c.), căniţă m. cu toartă în bandă.
- M 5 (inc. u.): vas bitronconic m. (u.) cu gât
înalt şi corpul uşor bombat, cu gura spartă din
vechime şi apoi şlefuită, având două tortiţe
perforate vertical plasate pe diam. max.
- M 6 (inc. gr.): oenochoe greacă.
- M 7 (inc. u.): vas-amforă m. cu două toarte
(u.).
- M 8 (inc., cu puţ de coborâre, dromos şi
cameră funerară dreptunghiulară în plan cu
colţurile rotunjite, având dimensiunile de 2,1 x
1,15 m şi 1,4 m înălţime): în centrul camerei,
oasele calcinate erau aşezate direct pe sol şi
acoperite cu o jumătate de castron m., amforă
Thasos, castron m. cu patru proeminenţe-
apucători, castron tronconic m. cu gura larg
deschisă, baza îngustă şi patru mici apucători
sub buză, perforate vertical, plăsele os frg. de
la un cuţit fe.
25
- M 9 (descoperit întâmplător, inc. u.): vas m.
(distrus la descoperire), opaiţ grecesc şi două
vf. săgeţi brz. cu trei muchii (aruncate după
descoperire)
- M 10 (descoperit întâmplător, inc. u.):
borcan mare cu apucători unite de un brâu
crestat şi brâuri dispuse oblic pe corp, borcan
cu patru apucători sub buză, castron r. cu
Standring şi două toarte.
- M 11 (inc. u. c.): cană r. cu toartă în bandă
(u.), gura şi toarta sparte din vechime, frg. vas
m. (c.).
D: sec. IV - începutul sec. III a.Chr. MBB.
B: Harţuche / Anastasiu 1968, 31-35, pl. 61-
62; Harţuche / Anastasiu 1976, 192-196, 203-
205, nr. catalog 387-397, 406, 409-411,
Harţuche 2002, 152-156, fig. 111/1-2; 113-
114/1-4; 118-121; Sîrbu 1982, 101; Sîrbu
1983, 17-25, fig. 8-10; Teleagă 2008, 8-9, pl.
4/2-6; 129/7-9, nr. catalog 25.
72. BRESTAK (obšt. Vălcidol, obl. Varna,
Bulgaria) – Pl. 23A
Aşezare deschisă, cu două sectoare. Sondaj
arheologic efectuat în 1968 de către M.
Mirčev.
Un singur nivel de locuire, gros de 15-20 cm.
Inventar: ceramică m. şi r., ceramică
grecească, amfore frg. Thasos şi Heraclea
Pontică, vf. lance fe., cuţit de luptă fe., fib. tr.
III 2 brz., statuetă brz. reprezentându-l pe
Priap, fusaiole etc.
D: sfârşitul sec. IV – sec. III a.Chr. MIAV.
B: Mircev 1969a; M. Lazarov 1980b, 14, nr.
catalog 12.
73. BRESTOVICA (obšt. Borovo, obl. Ruse,
Bulgaria) – Pl. 23B
Necropolă tumulară. Cercetări sistematice
Dimităr Stančev.
- T 1: fib. hibridă brz., fib. Lt brz. frg.
- T 3: două fib. tr. I 1 brz., trei inele (două brz.
şi unul plumb) cu decor antropomorf şi
zoomorf pe placă.
D: sec. IV (T 3) şi prima jumătate a sec. III a.
Chr. (T 1). MIRu.
B: Stančev 2004, 155-159, fig. 4-5; pl. 1/7-10;
2; Teleagă 2008, 9, nr. catalog 27.
26 Catalog
74. BUBUECI (jud. Chişinău, Republica
Moldova) – Pl. 24
M tumular înh. cu diametrul de circa 30 m şi
ring de piatră (Arnăut / Ursu Naniu 1990, 351-
352) sau depozit descoperit întâmplător în
1908, cuprinde piese de origini şi influenţe
diverse: coif attic brz. aurit, cazan brz., două
falere brz. cu reprezentări antropomorfe, două
plăci (de harnaşament – pieptare? sau
garniturile unei tolbe de săgeţi) din foaie
subţire brz. cu reprezentări zoomorfe şi
antropomorfe, două piese de căpăstru brz.
(probabil psalii) cu un capăt îndoit iar celălalt
aplatizat, cuţit fe., Atribuire etnică dificil de
stabilit (scitic?, galic?, sarmatic?), la fel şi
cronologia.
D: sec. III-I a.Chr. MIM.
B: Otčet Rossijskogo Istoričeskogo Muzeja za
1908 g., Moscova, 1909, 14-15, pl. 1 (non
vidi); Harţuche 1985, 42, fig. 10/2; Schukin
1989, 63, 98, 234, pl. 20a; Babeş 1993a, 54,
219, nr. catalog 103; Babeş 1994a’; Arnăut /
Ursu Naniu 1990; Bârcă 2002; Teleagă 2008,
9, nr. catalog 28.
75. BUCU-„Pochină” (com. Bucu, jud.
Ialomiţa, România) – Pl. 25
Aşezare deschisă situată pe terasa nordică a
Ialomiţei. Afectată masiv de distrugerile
moderne. Cercetări de salvare efectuate în
1990-1994, 1998 şi 2001-2003 de către Anca
Păunescu şi Elena Renţa. Din suprapunerea
unor complexe de locuire deducem că este
vorba de o aşezare cu mai multe niveluri.
Complexe: cercetate 22 B şi mai multe Gr.
Inventar: predomină ceramica m. – categoriile
obişnuite: borcane, castroane, căni –, în
cantitate mică ceramică r. (străchini, căni,
capace, chiupuri) şi ceramică grecească de
import – frg. amfore (Thasos, Heraclea
Pontică, Sinope), frg. de kantharos, frg. opaiţ,
alte frg. cu firnis negru. Greutăţi de lut ars,
fusaiole, perle de sticlă. Inventarul metalic
extrem de slab reprezentat: două vf. săgeată
brz. cu trei muchii.
D: a doua jumătate a sec. IV – al treilea sfert
al sec. III a.Chr. MJIS.
B: Renţa 2003-2004a.
76. BUCU (com. Bucu, jud. Ialomiţa,
România)
Cazan scitic brz. – inedit. MJIS.
B: A. Vulpe 2001b, 494.
77. BUCUREŞTI-„Câmpul Boja” (Bucureşti,
Cartierul Militari, România) – Pl. 26B
Aşezare dechisă. Cercetări sistematice
efectuate în anii 1958 şi 1960 de către
Gheorghe Cazimir, M. Zgâbea şi Vlad Zirra.
Patru Gr, având un inventar sărac, reprezentat
numai prin ceramică. Aproape în totalitate
este vorba de ceramică autohtonă m.,
predominând borcanele cu pereşi arcuiţi şi
buza teşită, cu brâu alveolat sub buză întrerupt
de apucători. Într-una din Gr (Gr F) a fost
descoperită şi o buză de skyphos attic cu figuri
roşii. În poziţie secundară a apărut o fib. tr. I 1
brz.
D: sec. IV a.Chr. MMB.
B: Zirra / Cazimir 1963, 51-52 şi fig. 3.
78. BUCOVAT-„La Jidovi” (com. Bucovăţ,
jud. Dolj, România)
Cetate. Sondaj arheologic (o secţiune având
21 m x 1 m) efectuat în octombrie 1956, de
către Gloria Macovei şi Alexandru Vulpe.
Cetatea este fortificată cu sanţ şi val vitrificat
alcătuit din „turte-cărămizi” din lut, iniţial
nearse. Nivelul cu depuneri arheologice din
interiorul incintei (nimic in situ) măsoară până
la 0,52 m.
Inventar: bucăţele mărunte de chirpic, frg.
ceramice m., rare urme de cărbuni. Materialul
ceramic este extrem de redus şi destul de
inexpresiv: frg, m. cu brâu alveolat, frg. cu
apucători plate, dar şi două frg. de vase r.
cenuşii.
D: sec. V-IV a.Chr. IAB.
B: Macovei 1959.
79. BUDENI (com. Dolhasca, jud. Suceava,
România) – Pl. 27A
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare şi sondaj
arheologic realizat de Silvia Teodor.
Complexe: două B.
Inventar: numai ceramică locală m. (borcane,
castroane tronconice şi străchini cu buza
invazată).
Datare generală : sec. IV-III a.Chr. IAI.
B: Teodor 1978, 143, fig. 6/1-2; 7; ; Arnăut
 Catalog
2003, 193, nr. catalog 66.
80. BUDEŞTI-„Punctul nr. 3” (jud. Călăraşi,
România) – Pl. 27B
Aşezare situată pe terasa stângă a Dâmboviţei.
Săpături de salvare realizate de V. Sârbu şi St.
Pandrea.
Complexe: patru L (doar una publicată) şi trei
Gr:
- L 2 (nepublicată): se menţionează
descoperirea unei ştampile amforice de Sinope
– «ΔΗΜΗΤΡΙ…. ΘΕΥΓΝΗΤΕ… ΠΥΘΗΣ»
(275-270 a.Chr.) (Sîrbu et alii 1997, 151, fig.
12/2).
- L 3 (în cea mai mare parte distrusă de
intervenţii moderne): 14 greutăţi de lut ars
pentru războiul de ţesut, frg. de la trei-patru
borcane şi vase mari m., cu brâu alveolat şi
proeminenţe-apucători aplatizate.
- Gr 6: oase de animale şi frg. ceramice getice
m. şi r. şi un fund de kantharos sau skyphos
elenistic, de culoare cărămizie, cu suport
inelar (neilustrat).
- Gr. 7: două schelete umane în poziţie
neanatomică (într-un caz doar jumătatea
inferioară), un os mare de bovideu, frg.
ceramice getice m. şi r.
- Gr. 8 (parţial distrusă de intervenţiile
moderne): frg. ceramice getice majoritar m.,
dar şi la roată, o toartă de amforă grecească ce
provine probabil dintr-un centru pontic, o
greutate de lut cu orificiu transversal, şi un
mic frg. dintr-un craniu uman.
D: sec. III – începutul sec. II a.Chr. MDJC.
B: Sîrbu et alii 1997, 150-151, fig. 1/1; 2; 8-
12.
81. BUDEŞTI-„Punctul nr. 5” (jud. Călăraşi,
România) – Pl. 27C
Aşezare situată pe terasa Dâmboviţei, la 1,5
km NV de „Punctul nr. 3”. Săpături de salvare
(şase secţiuni de 10 m x 2 m şi o secţiune de
20 m x 2 m), realizate de Mihai Şimon.
Documentaţia de şantier s-a pierdut.
Au fost descoperite un B cu cuptor şi două L.
Recuperată ceramică getică m. (borcan,
strachină, castron) şi r. (strachină, castroane,
strecurătoare, krateriskos).
D: sec. IV-III a.Chr. MDJC.
B: Sîrbu et alii 1997, 152-153, fig. 13-15.
27
82. BUDEŞTI (jud. Călăraşi, România) – Pl.
28A
Piesă izolată, descoperită întâmplător în albia
râului Argeş, în 1988.
Coif de tip chalcidic brz. cu modificări
ulterioare – cele două obrăzare (cu marginile
zimţate, asemeni coifurilor arg. de la
Agighiol, Peretu şi Porţile de Fier) prinse cu
nituri.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MMB.
B: Gumă 1991, 98, fig. 9/4; Panait 1992;
Teleagă 2008, 10, pl. 129/1-6, nr. catalog 30.
83. BUGEAC (I) (com. Ostrov, jud.
Constanţa, România) – Pl. 28B
Necropolă plană inc. u. Descoperită
întâmplător în ianuarie 1965, lângă drumul
Constanţa-Ostrov. Săpătură de salvare
efectuată în acelaşi an de Mihai Irimia.
Au fost salvate patru M, toate de inc. u., două
dintre u. fiind acoperite cu plăci de piatră cu
rol de c.
- M 1 (inc. u.): Vas-„clopot” m. frg. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), două fib. tr.
brz. I 1.
- M 2 (inc. u.): amforă greacă (Heraclea
Pontică) (u.), fără inventar.
- M 3 (inc. u. c.): oală bitronconică m. cu
patru apucători (u.), placă de piatră (c.), fără
inventar.
- M 4 (inc. u. c.): crater r. (u.), placă de piatră
(c.), fără inventar.
D: sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1968, 194-202, fig. 1, 4-7; Teleagă
2008, 10, pl. 2/2, nr. catalog 31A.
84. BUGEAC (II)-„Gheţărie” (com. Ostrov,
jud. Constanţa, România) – Pl. 29-32A
Necropolă plană inc. Descoperire
întâmplătoare făcută în februarie 1966 şi
săpături de salvare transformate în cercetare
sistematică efectuate în perioada 1966-1982
de către Mihai Irimia.
Au fost descoperite 114 M: 113 inc. u. (de
regulă cu c. şi uneori protejate cu cistă de
piatră) şi inc. gr. şi un M înh. Campania 1966:
M 1-7; campania 1968: M 8-14; campania
1969: M 15-19, descoperiri întâmplătoare
1970: M 20-32; campania 1977: M 33-41;
campania 1978: M 42-69; campania 1979: M
70-80; campania 1981: M 81-104; campania
28 Catalog
1982: M 105-114. Multe alte M necercetate.
Au fost semnalate şi M distruse. De multe ori
u. se află sub o aglomerare de bolovani.
- M 1 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), strachină r.
(c.), fără inventar.
- M 2 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu brâu
alveolat sub buză, întrerupt de patru apucători
(u.), castron r. tronconic cu buza uşor invazată
şi talpă cu Standring (c.), fără inventar.
- M 3 (inc. u. c.): vas-„clopot” cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), două plăci de
piatră (c.), cană m. cu toartă cu buton.
- M 4 (inc. u. c., cu urna protejată de plăci de
piatră): crater r. (u.), castron m (c.), fără
inventar.
- M 5 (inc. u. c.): vas globular frg. m. (u.),
plăci de gresie (c.), trei mărgele din pastă
sticloasă albastră, vas miniatural m. (cupă),
talpa unei străchini.
- M 6 (inc. u. cu cistă de piatră): căniţă m. (u.),
fusaiolă tronconică.
- M 7 (inc. u. c.): vas bitronconic m. cu gâtul
strâmt şi fundul plat, cu patru apucători pe
diametrul max. (u.), bol m. (capac), cupă-
kantharos greacă cu firnis negru, cuţit fe.,
zăbală fe., partea inferioară a unui vas m.
tronconic.
- M 8 (cistă de piatră, fără oase calcinate –
cenotaf?): frg. dintr-un vas tronconic m. cu
apucători.
- M 9 (inc. în cistă de piatră): borcan m. cu
brâu alveolat sub buză, întrerupt de patru
proeminenţe, cană m., frg. tăbliţe brz. şi fe.,
verigă din tablă brz., aplică fe., brăţară brz. cu
capetele deschise, brăţară brz. frg. cu grupe de
câte trei protuberanţe.
- M 10 (cistă de piatră, fără oase calcinate –
cenotaf?): vas globular m. cu gât înalt
cilindric, fund plat şi două toarte dispuse
simetric.
- M 11 (inc. în cistă de piatră): zbală fe., două
cuţitaşe fe., vf. săgeată brz.
- M 12 (inc. u. c.): vas frg. m. (u.), pietre de
gresie nisipoasă (c.), fusaiolă bitronconică.
- M 13 (inc. în cistă de piatră): frg. ceramice
atipice.
- M 14 (inc. u. c. şi cu oasele calcinate depuse
pe un strat de pietre): borcan m. frg. (u.),
pietre (c.), fără inventar.
- M 15 (inc. u.): vas bitronconic cu gât strâmt
şi patru apucători sub diametrul max. (u.),
strachină m., căniţă m. şi frg. dintr-un borcan
m.
- M 16 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători (u.), strachină m. cu deschidere
largă (c.), pahar m., mărgele sticlă şi plumb.
- M 17 (inc. u. c.): krater r. (u.), strachină cu
marginea evazată r. (c.), strachină cu marginea
invazată, cană r. cu gât înalt şi gura trilobată.
- M 18 (inc. u. c.): vas mare m. frg. (u.), fund
vas r. (c.), cuţitaş fe.
- M 19 (inc. în cistă de piatră): oală
bitronconică m. cu gârul înalt şi două toarte
verticale.
- M 20, dublu:
- M 20a (inc. u. c.): borcan m. cu
brâu alveolat sub buză (u.), strachină r. (c.),
fără inventar.
- M 20b (inc. u.): amforă cenuşie r.
(u.), fără inventar.
- M 21 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători (u.), frg. ceramice m. (c.), fără
inventar.
- M 22 (inc. u.): vas m. cu brâu alveolat sub
buză (u.), fără inventar.
- M 23 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. (u.), vas
tronconic m. (c.), fără inventar.
- M 24 (inc. u. c. în cistă de piatră): vas-
„clopot” m. (u.), castron m. (c.), fără inventar
- M 25 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu patru
apucători (u.), vas tronconic m. (c.), cuţitaş
fe., frg. vas-sac m., frg. castron m., strachină
m.
- M 26 (?): complet distrus
- M 27 (inc. u.): borcan m. (u.), strachină r.
(c.), fără inventar.
- M 28 (triplu):
- M 28a (inc. u. c.): vas m. frg. (u.),
bol r. (c.), fără inventar.
- M 28b (inc. u.): borcan m. cu brâu
alveolat sub buză întrerupt de patru apucători
perforate vertical (u.), cană m. cu butoni (c.),
fără inventar.
- M 28c (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
(u.), strachină r. cu buza evazată (c.), două
fusaiole ceramice, clopoţel brz., cană
bitronconică r.
- M 29 (?): distrus, recuperate un vas
tronconic m. cu o apucătore în formă de
potcoavă şi un castron mare r.
- M 30 (dublu):
 Catalog
- M 30a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
(u.), castron r. (c.), trei fusaiole ceramice.
- M 30b (inc. u. c.): vas mic,
tronconic m. (u.), lecane r. (c.), fără inventar.
- M 31/a (inc. u.): vas tronconic m. cu două
apucători plate şi două în formă de potcoavă
(u.), căniţă m.
- M 31/b (inc. u.): cană r. (u.), cuţit fe.
- M 32 (inc. u. c.): vas m. frg. (u.), strachină
cenuşie (c.), fără inventar.
- M 33 (inc. u. c.): vas m. (u.), castron
tronconic r. (c.), strachină r., cană r. cu toarta
supraînălţată, două cuţite fe.
- M 34 (inc. u.): bol m. (u.), fără inventar.
- M 35 (inc. u. c.): vas sac cu brâu alveolat sub
buză (u.), castron r. (c.), fără inventar.
- M 36 (inc. u.): vas tronconic m. (u.),
fusaiolă.
- M 37 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. (u.),
strachină r. (c.), castron r.
- M 38 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători în formă de potcoavă (u.), castron r.
(c.), fără inventar.
- M 39 (inc. u.): vas tronconic m. cu patru
apucători în formă de potcoavă (u.), cană r.
- M 40 (inc. u. c.): crater r. (u.), castron r. (c.),
strachină r., cuţit fe., cute perforată.
- M 41 (dublu):
- M 41a (inc. u. c.): vas tronconic m.
frg. (u.), castron r. (c.), strachină r., cană r.,
două fusaiole, cuţit fe., bucată fe. dintr-un
obiect deformat prin ardere.
- M 41b (inc. u. c.): vas bitronconic
m. (u.), strachină r. (c.), castron r., fusaiolă,
trei mărgele din pastă sticloasă.
- M 42 (inc. u. c.): vas frg. m. (u.), castron r.
(c.), fără inventar.
- M 43 (inc. u. c.): vas ceramic (u.), castron m.
(c.), cuţit fe., brăţară brz., cuţit fe., trei
mărgele.
- M 44 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. (u.),
castron r. (c.), fără inventar.
- M 45 (inc. u. c.): vas m. frg. (u.), strachină r.
(c.), brici fe.
- M 46 (inc. u. c.): vas m. frg. (u.), strachină r.
(c.), cuţit fe.
- M 47 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
(u.), castron m. cu apucători în formă de
potcoavă (c.), fusaiolă ceramică.
- M 48 (inc. u. c.): vas m. (u.), castron r. (c.),
fără inventar.
29
- M 49 (inc. u. c.): vas-„clopot m. (u.), castron
r. (c.), strachină r., cană r., cuţit fe.
- M 50 (inc. u. c.): vas sac cu brâu alveolat
(u.), vas mare m., frg. cuţit fe.
- M 51 (inc. u. c.): vas m. cu brâu alveolat
(u.), lespede piatră (c.), fără inventar.
- M 52 (inc. u.), dublu: vas ceramic (u.),
castron (u.), vas m., lecane r., cană r.
- M 53 (inc. u. c.): vas m. (u.), castron r. (c.),
strachină r.
- M 54 (inc. u. c.): vas-„clopot” m (u.),
strachină r. (c.), fusaiolă.
- M 55 (inc. u.): vas ceramic (u.), cercel brz.,
verigă arg., mărgică sticlă.
- M 56 (inc. u.): vas sac m. (u.), castron m. cu
două apucători plate şi alte două în formă de
potcoavă, tijă fe., cuţit fe.
- M 57 (inc. u. c.): castron tronconic m. (u.),
bol r. (c.), strachină r. cu buza evazată, ceaşcă
cu toarta supraînălţată, cuţit fe. frg.
- M 58 (inc. u. c.): vas m. cu apucători şi brâu
alveolat în ghirlandă (u.), bol m. (c.), cană r.,
două cuţitaşe fe, cute.
- M 59 (inc. u. c.): vas ceramic m. (u.), castron
tronconic m. (c.), frg. vas sac, frg. amforă
Thasos.
- M 60 (inc. u. c.): crater r. (u.), strachină r. cu
decor în val pe buza răsfrântă în afară (c.), fib.
tip Glasinac cu portagrafa triunghiulară (în
urnă, printre oasele calcinate, deci apartenenţa
sa la complex nu poate fi pusă la îndoială),
cuţit fe. (Irimia 1981, 41-42, fig. 1/1, 3-4; 3/5-
6).
- M 61 (cinci urne):
- M 61a (inc. u.): vas m. bitronconic
cu o toartă şi apucători aplatizate pe diametrul
max. (u.), strachină m. cu corp carenat, buza
evazată şi apucătoare conică (Irimia 1981, 42-
43, fig. 1/2, 5; 2/2).
- M 61b (inc. u. c.): vas tip amforă r.
(u.), castron m. cu patru proeminenţe trase din
buză (c.), ceaşcă r. bitronconică cu toarta
supraînălţată, pahar m. cilindric cu un şir de
alveole sub buză (Irimia 1981, 43, 1/2; 2/1, 3;
3/3, 9).
- M 61c (inc. u.): vas sac m. cu patru
apucători aplatizate în zona mediană şi patru
butoni în jumătatea superioară (u.), fib. brz.
tip Glasinac cu portagrafa triunghiulară, cuţit
fe. (Irimia 1981, 43, fig. 2/4; 7-8).
- M 61d (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
30 Catalog
(u.), vas tronconic m. (c.), borcan m. cu brâu
alveolat sub buză, castron m. cu patru
proeminenţe trase din buză (Irimia 1981, 43,
fig. 2/5-7; 3/4).
- M 61e (inc. u. c.): castron m. cu
două apucători în formă de potcoavă alternând
cu doi butoni circulari (u.), bol r. (c.), fără
inventar (Irimia 1981, 43, fig. 3/1-2).
- M 62, triplu:
- M 62a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
(u.), strachină evazată (c.), castron r., pahar
m., bol r., două cuţite fe.
- M 62b (inc. u. c.): krater r. (u.),
strachină r. (c.), trei fusaiole, cuţit fe.
- M 62c (inc. u.): vas mic m. (u.),
fără inventar.
- M 63, dublu:
- M 63a (inc. u.c.): borcan m. (u.),
castron r. (c.), cuţit fe.
- M 63b (inc. u. c.): vas tronconic m.
(u.), castron m. (c.), frg. vas m.
- M 64, dublu:
- M 64a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
cu apucători (u.), castron r. (c.), fără inventar.
- M 64b (inc. u. c.): vas sac m. cu
proeminenţe-apucători şi un şir de alveole sub
buză (u.), bol r. (c.), strachină r.
- M 65, triplu:
- M 65a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
u apucători şi butoni (u.), bol (c.), ceaşcă r.
- M 65b (inc. u. c.): lecane r. (u.),
strachină r.(c.), ceaşcă r.
- M 65c (inc. u.): vas tronconic m.
(u.), oenochoe r., cuţit fe.
- M 66 (inc. u. c.): vas ceramic m.
(u.), castron r. (c.), fără inventar.
- M 67, dublu:
- M 67a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
(u.), strachină r. (c.), două cuţite fe.
- M 67b (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
cu apucători sub formă de potcoavă sub
margine şi apucători plate pe diametrul max.
(u.), strachină r. (c.), fără inventar.
- M 68 (inc. u. c.): vas-„cloopot” m. (u.), bol r.
(c.), strachină r., două cuţite fe.
- M 69 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu
apucători (u.), bol (r.), strachină, cană r. mare,
două fusaiole, cuţit fe.
- M 70 (inc. u. c.): castron r. (u.), castron m.
(c.), fără inventar.
- M 71 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu
apucători aplatizate (u.), strachină r. (c.), topor
bipen miniatural fe.
- M 72 (inc. u. c.), deranjat de M 73, care îi
este posterior: vas ceramic (u.), castron m.
(c.), fără inventar.
- M 73 (inc. u. în cistă de piatră): castron
tronconic m. (u.), castron m., cute.
- M 74 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu două
apucători aplatizate şi alte două în formă de
potcoavă (u.), castron r. (c.), fără inventar.
- M 75, dublu:
- M 75a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
(u.), castron mare r. (c.), strachină r.
- M 75b (inc. u. c.): vas ceramic
(u.), vas ceramic (c.), cană cu toarta
supraînălţată, vas tronconic m.
- M 76, dublu:
- M 76a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
cu două apucători în formă de potcoavă (u.),
castron mic r. (c.), strachină r., cană
bitronconică r., ceaşcă cu toarta supraînălţată,
două vf. sule fe., cuţit fe.
- M 76b (inc. u.): vas-„clopot” m. cu
patru apucători în formă de potcoavă (u.),
strachină r.
- M 77 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu
apucători aplatizate (u.), castron r. (c.), fără
inventar.
- M 78, dublu:
- M 78a: vas ceramic (u.), obiect din
sârmă fe., aplică brz.
- M 78b: vas ceramic (u.).
- M 79, dublu:
- M 79a (inc. u. c.): vas ceramic (u.),
strachină r. (c.), vf. cuţit fe, castron r.
- M 79b (inc. u. c.): vas-„clopot” cu
butoni şi apucători (u.), castron r. (c.),
strachină r.,
- M 80 (inc. u. c. în cistă de piatră): vas-
„clopot” m. cu două apucători (u.), vas cu
picior înalt şi baza concavă (c.), cană
bitronconică r. cu toarta supraînălţată
- M 81 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu două
apucători plate şi alte două în formă de
potcoavă dispuse sub diametrul max. (u.),
castron m. (c.), două cuţitaşe fe.
- M 82 (inc. u. c.): castron tronconic m. cu
zece proeminenţe verticale trase din buză (u.),
castron tronconic mână cu două apucători în
formă de potcoavă (c.), două fusaiole
bitronconice, verigă brz.-„solz” oval din tablă
 Catalog
brz. cu câte un orificiu la capete (plăcuţă de
cuirasă?).
- M 83 (inc. u. c.): borcan m. cu patru
apucători în formă de potcoavă larg deschisă
(u.), strachină m. cu patru proeminenţe trase
din buză (c.), fără inventar.
- M 84 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu brâu
alveolat şi apucători sub margine (u.), vas m.
cu corp bombat şi o apucătoare orizontală (c.),
două mărgele din pastă de sticlă colorată,
deformate de ardere.
- M 85 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu
apucători plate (u.), strachină m. cu buza
evazată (c.), două vf. săgeată brz.
- M 86 (inc. u. c.): vas tronconic m. (u.),
castron r. (c.), fără inventar.
- M 87 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători sub diametrul max. (u.), castron m.
cu buza invazată (c.), cană m.
- M 88 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu două
apucători sub diametrul max. şi alte două sub
buză (u.), castron m. cu buza invazată şi patru
butoni conici pe umăr.
- M 89 (inc. u.): vas ceramic (u.).
- M 90 (inc. u. c.): vas-sac m. cu brâu alveolat
(u.), castron r. cu buza invazată (c.).
- M 91 (inc. u.): vas-„clopot” m. c patru
apucători sub diametrul max. şi patru butoni
conici (c.), figurină antropomorfă stilizată
ceramică (amuletă?).
- M 92 (inc. u. c.): strachină m. cu două
apucători dispuse vertical (u.), vas tronconic
m. (c.), cană r., cuţitaş fe., două vf. frg. cuţit,
cute.
- M 93 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), castron m.
cu patru proeminenţe verticale trase vertical
din buză (c.), trei fusaiole ceramice.
- M 94 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători aplatizate (u.), castron r. (c.),
strachină r., borcan cu brâu alveolat sub buză,
castron m., cuţitaş fe.
- M 95 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători (u.), castron r. cu buza trasă în
interior (c.), fără inventar.
- M 96 (inc. u. c.): vas sac m. cu patru
apucători (u.), strachină m. cu patru
proeminenţe trase din buză (c.)., fără inventar.
- M 97 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători (u.), strachină r. cu marginea
evazată (c.), vas sac m. frg. cu brâu alveolat,
31
castron m. cu patru mici apucători verticale
trase din buză, cană r.
- M 98 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători pe diametrul max şi patru butoni
circulari aplatizaţi sub buz (u.), strachină r. cu
buza evazată (c.), cuţitaş fe.
- M 99 (inc. u. c.): vas bitronconic m. cu patru
apucători pe diametrul max. şi patru
ornamente în formă de cruce gamată în relief
pe jumătatea superioară a corpului (u.),
castron r. cu buza trasă spre interior (c.),
strachină r., cană bironconică r. cu două toarte
supraînălţate, trei fusaiole ceramice.
- M 100 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
sub buză întrerupt de patru apucători (u.), frg.
borcan m. (c.), fără inventar.
- M 101 (inc. u. c.): borcan m. cu un şir de
alveole sub buză întrerupt de trei apucători
(u.), castron m. cu doi butoni sub buză şi două
apucători sub formă de potcoavă (c.), ceaşcă
m. ş frg. vas-„clopot” m.
- M 102, triplu:
- M 102a (vas-„clopot” m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru butoni
sub buză (u.), strachină r. cu buza evazată (c.),
patru cuţitaşe fe., cană r.
- M 102b (inc. u. c.): vas-„clopot”
cu patru apucători sub diametrul max. şi patru
butoni sub buză (u.), strachină r. (c.), castron
r., două fusaiole bitronconice.
- M 102c (inc. u. c.): vas tronconic
m. cu butoni sub buză (u.), castron r. (c.).
- M 103 (inc. gr.): vas ceramic, vf.
triunghiular de cuţitaş fe., cuţitaş frg. cu
verigă mobilă, împungător fe.
- M 104 (inc. u. c.): vas-„clopot” cu două
apucători plate sub diametrul max. şi alte două
în formă de potcoavă în jumătatea superioară
(u.), strachină r. cu buza evazată (c.), cană r.
bitronconică.
- M 105 (inc. u.): vas-„clopot” m. frg. cu
apucători sub diametrul max. (u.), vas
bitronconic m., strachină roşie r. cu buza
evazată, frg. ceaşcă r.
- M 106 (inc. u. c.): vas bitronconic m. cu
două apucători şi doi butoni masivi cilindrici
(u.), strachină r. cu marginea evazată (c.),
castron cenuşiu r. cu marginea invazată, urcior
fără toartă r., cană bitronconică r. cu toartă
supraînălţată, frg. dintr-un vas-„sac” m. cu
brâu alveolat, două cuţitaşe fe.
32 Catalog
- M 107 (dublu, inc. u. c.):
- M 107a: vas-„clopot” m. de mari
dimensiuni, cu patru apucători (u.), frg. dintr-o
lecane „à marli” r., fără toarte, roşie,
ornamentată pe umăr cu două incizii circulare
(una orizontală şi alta „în val”) (c.).
- M 107b (inc. u. c.): vas-„clopot”
m. cu patru apucători (u.), castron r. din pastă
roşie cu buza trasă spre interior (c.), vas-„sac”
m. cu brâu alveolat, frg. strachină r. din pastă
roşie cu buza evazată, partea inferioară a unui
castron cenuşiu r., frg. castron m. cu buza
invazată, frg. vas m.
- M 108 (inc. u.): vas-„sac” m. cu brâu
alveolat (u.).
- M 109 (dublu, inc. u. c.):
- M 109a: vas-„sac” m. de mari
dimensiuni cu brâu alveolat (u.), strachină m.
tronconică, cu buza evazată (c.),
- M 109b: vas-„clopot” m. cu patru
nervuri în relief dispuse „în cruce”, vertical
(u.), vas tronconic m. cu două apucători mici
sub buză (c.).
- M 110 (înh., scheletul unui copil orientat
NNE-SSV): două căniţe m. cu toartă-
apucătoare plasată sub buză, vas mic
tronconic m., 10-12 pietricele mici, figurină
antropomorfă din lut ars reprezentând un
personaj masculin.
- M 111 (inc. gr.): două castroane r.
- M 112 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu patru
apucători sub diametrul max. (u.), strachină r.
cu buza evazată şi fundul inelar (c.), castron
bitronconic r., două cuţite cu lama curbată.
- M 113 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. cu două
apucători „în potcoavă” plasate sub buză (u.),
strachină r. (c.), castron r. cenuşiu, vas mic m.,
trei fusaiole.
- M 114 (triplu, două M inc. u. c. şi un M inc.
u.):
-M 114a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
cu patru apucători (u.), castron cenuşiu r. (c.).
-M 114b (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
cu patru apucători iar puţin mai sus patru
butoni circulari aplatizaţi (u.), castron cenuşiu
r. (c.), strachină r., trei cuţitaşe fe.
-M 114c (inc. u.): vas-„sac” m. cu
brâu alveolat şi patru apucători mici perforate
vertical (u.), ceaşcă bitronconică cenuşie r.,
cană bitronconică r. cu toarta supraînălţată.
- M 116 (inc. u.): amforă Heraclea Pontică
(u.).
D: mijlocul sec. V – sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1968, 202-234, fig. 1-3, 8-38; Irimia
1969; Irimia 1979; Irimia 1980b; Irimia
1981a, Irimia 1986b; Irimia 1992; Teleagă
2008, 10, pl. 2/3; 129/10, nr. catalog 31B.
85. BUGEAC (III)-„Canara” (com. Ostrov,
jud. Constanţa, România) – Pl. 32B
Necropolă plană inc. u. c. Descoperiri
întâmplătoare şi sondaj arheologic realizat de
Mihai Irimia în 1984.
Trei M:
- M 1 (inc. u. c., descoperit întâmplător în
1984): vas „clopot” m. (u.), castron m.
tronconic (c.), fusaiolă bitronconică, verigă
inelară brz., vas „clopot” m., frg. dintr-un
castron cenuşiu r., lespede gresie gălbuie.
- M 2 (cenotaf, în casetă din lespezi de piatră,
descoperit întâmplător în 1984): amforă frg.
de Mende.
- M 3 (inc. u. c., cercetat arheologic în 1984):
vas „clopot” m. cu apucători (u.), castron r.
(c.), cuţitaş fe., castron r., aryballos, frg. vas
„sac”.
D: începutul sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1985; Teleagă 2008, 10, nr. catalog
31C.
86. BUGIULEŞTI-„Hotar” (com. Tetoiu, jud.
Vâlcea, România)
Tezaur monetar descoperit întâmplător în anii
1956-1957, cuprinzând peste 126 piese
aparţinând tipurilor „Larissa – Apollo
Amphipolis”-„cu cap janiform” şi imitaţii
după tetradrahme de tip Filip II. Iniţial au fost
recuperate numai patru imitaţii de tip „Larissa
– Apollo Amphipolis” şi două monede
aparţinând tipului „cu cap janiform”. În 1967
au fost recuperat un lot mai mare, alcătuit din
88 imitaţii de tip „Larissa – Apollo
Amphipolis”, 27 monede aparţinând tipului
„cu cap janiform” şi cinci imitaţii după
tetradrahmele emise de Filip II.
D: sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
IAB.
B: Preda 1973, 136-137.
87. BUKJOVTSI-„Gladno Pole” (reg.
Montana, Bulgaria) – Pl. 33
Tezaur de podoabe şi vase arg. Descoperire
 Catalog
întâmplătoare făcută în 1925.
Tezaurul cuprindea o garnitură de podoabe
arg. alcătuită din şase fib. de tip macedonean
(păstrate doar cinci), unite între ele cu lanţ din
sârmă arg. împletită, precum şi două vase arg.
– un arybalos şi o cană.
În acelaşi punct a fost descoperită întâmplător
o fib. tr. brz. III 2.
D: începutul sec. IV a.Chr. MIAS (tezaurul),
MIO (fibula).
B: Popov 1926; Arta şi cultura 1979, 56, nr.
cat. 260-262; Mikov 1957, 299, fig. 8.
88. BUKJOVTSI (obšt. Orjahovo, obl. Vraca,
Bulgaria) – Pl. 34A
Tezaur de piese arg. (provenind probabil
dintr-un M tumular), descoperit în condiţii
necunoscute, în 1935.
Este alcătuit din patru vase (pahar, cană, două
fiale), aplice de harnaşament (zoomorfe, în
formă de albină şi discoidale) şi o brăţară (?)
din bară masivă arg. torsadată.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Velkov / Danov 1938, 435-438, fig. 223-
228; Arta şi cultura 1979, 51, 56, 58, nr.
catalog 226-229, 263-264.
89. BUKJOVTSI-„Sredni Vrăh” (obšt.
Orjahovo, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 34B
M. inc. u. descoperit întâmplător.
Lecane r. cu toarte verticale bifide prinse pe
buză (u.), verigă brz.
D: sec. IV a.Chr. MIO.
B: Mikov 1957, 300, fig. 1.
90. BUNEŞTI-„Dealul Bobului” (com.
Buneşti-Avereşti, jud. Vaslui, România) – Pl.
35-40.
Aşezare fortificată. Cercetare sistematică
efectuată între anii 1978 şi 1999 de către
Violeta Veturia Bazarciuc şi reluată în 2001
de un colectiv coordonat de Silvia Teodor.
Literatura dedicată acestei aşezări, pe lângă
meritele incontestabile asigurate prin punerea
în circulaţie a unui variat şi valoros material
arheologic, este marcată deseori de
contradicţii şi neconcordanţe. Chiar şi în
precizarea suprafeţei sitului se vădeşte acest
fapt: iniţial s-a arătat că aria aşezării este de 6
ha (Bazarciuc 1979b, 130), pentru ca ulterior
să se ajungă la o suprafaţă, practic, dublă –
33
10-12 ha (Bazarciuc 1980a, 164;
Bazarciuc1980b, 61). Incintă din val de
pământ, mai înalt în partea de S (9-10 m
înălţime), însă bine păstrat şi pe laturile de E
şi NE (4-5 m înălţime), dispărut pe laturile de
N şi NV datorită alunecărilor de teren
(Bazarciuc 1981, 563).
S i s t e m u l d e s ă p ă t u r ă şi ritmul
cercetării. În perioada 1978-1999 (săpătura
Bazarciuc) au fost executate nu mai puţin de
127 secţiuni [ultima secţiune efectuată
Bazarciuc, în 1999, avea acest număr (S.
Teodor et alii, în CCA 2002-campania 2001,
78)]. Prin intermediul rapoartelor succesive de
cercetare putem urmări, chiar dacă incomplet,
ritmul şi chiar metoda de cercetare a sitului.
Astfel, în privinţa sistemului de săpătură, este
menţionată o „secţiune longitudinală (S 16)”
(poate fi numită secţiune magistrală) cu
dimensiunile de 280 m x 2 m, orientată NV-
SE, perpendiculară pe val, practicată (atenţie!)
în 1980, deci abia în a treia campanie de
săpături arheologice, după alte 15 diverse
secţiuni anterioare (Bazarciuc 1983a, 211).
Perpendicular pe această secţiune magistrală
au fost orientate apoi în campaniile ulterioare
majoritatea secţiunilor noi, paralele, cu
lăţimea în general de 2 m (lungimea, probabil,
de 30 m) şi cu martori între ele de 0,8 m. De
asemenea, se poate observa că metoda
deschiderii unor casete adiacente sau nu
secţiunilor a fost larg practicat. Ritmul
cercetării a fost unul intens, susţinut: în prima
campanie (1978) s-au săpat cinci secţiuni de
30 m x 2 m şi 3 casete (Bazarciuc 1979b,
130), în 1979 – nouă secţiuni şi 11 casete
(Bazarciuc 1980a, 164), în 1980 – opt
secţiuni, dintre care una (S 16) a fost cea
magistrală, de 280 m x 2 m, iar celelalte şapte
de 30 m x 2 m, la care se adaugă cinci casete
(Bazarciuc 1983a, 211), în 1981 – 11 secţiuni
şi 14 casete (Bazarciuc 1986, 89), în 1983-
1992 se practică şi două secţiuni în val (V. V.
Bazarciuc, în CCA 1997-campaniile 1983-
1992, 14), în 1993 – cinci secţiuni (V. V.
Bazarciuc, în CCA 1994-campania 1993, 10),
în 1997-1998 – alte cinci secţiuni executate în
zona de NV a sitului (se ajunsese deja la
secţiunea cu nr. 126, cf. fişa de sit pe
www.cimec.ro), pentru ca în anul 1999 să mai
fie săpată doar o singură secţiune, cea cu nr.
34 Catalog
127. Reluarea cercetărilor, în 2001, s-a făcut
printr-o secţiune (S 128), orientată NE-SV, cu
dimensiunile de 74,5 m x 2 m, secţionând
inclusiv valul şi şanţul semnalat acum expres
pentru întâia oară (S. Teodor et alii, în CCA
2002-campania 2001, 78). Făcând un calcul
pur estimativ, rezultă că suprafaţele secţiunilor
şi casetelor practicate însumează aproape 1 ha,
ceea ce repreznită numai 10% din întregul sit.
S t r a t i g r a f i a corespunzătoare celei de-a
doua epoci a fierului. Şi în privinţa
stratigrafiei s-a manifestat un oarece echivoc.
În prima campanie, aceea din 1978, era
documentat un singur strat unitar cu materiale
getice, destul de subţire, de numai 0,25 m
grosime, ce apărea imediat sub solul actual
(Bazarciuc 1979b, 130). Campania următoare
(1979) evidenţia însă două straturi getice,
ambele de aproximativ 20-25 cm grosime
(Bazarciuc1980a, 164), situaţie ce nu mai este
însă confirmată peste doar un an, în campania
din 1980, când se revine la formula unicului
nivel getic, ce apare la -0,40/-0,45 m
(Bazarciuc 1983a, 211) şi care nu va mai fi
părăsită sau modificată ulterior (Teodoru
2000, 31). Cercetările reluate în 2001 au
confirmat existenţa unui singur strat cu
materiale arheologice datate larg în sec. IV-II
a.Chr.: „pământ negru, grunjos, cu pigment de
cărbune, fragmente ceramice şi de chirpici,
având o grosime de 0,35/0,45 m” (S. Teodor
et alii, în CCA 2002-campania 2001, 79).
C o m p l e x e:
L o c u i n ţ e. Numărul locuinţelor descoperite
în campaniile 1978-1999, după informaţiile
autoarei săpăturilor este de 69 (!), însă şi în
acest caz rezervele se impun de la sine. Ultima
publicaţie, apărută în 2000, despre situl de la
Buneşti menţiona numărul respectiv de 69
locuinţe (Teodoru 2000, 31, pl. I), însă ceea ce
ştim sigur este că locuinţa cu nr. 69 a fost
descoperită în campania din 1993 (V. V.
Bazarciuc, în CCA 1994-campania 1993, 10),
iar cercetările care au continuat până în 1999
vor fi dus şi la descoperirea altor locuinţe.
Astfel stând lucrurile, numărul complexelor
catalogate de autoarea săpăturilor drept
„locuinţe” trebuie să fie mai mare de 69, însă
este greu de crezut că toate acestea au avut
într-adevăr această destinaţie. În linii generale,
poate fi urmărit numărul locuinţelor cercetate,
pe campanii: în prima campanie (1978) au fost
descoperite primele cinci (Bazarciuc 1979b,
130), în 1979 următoarele şase (Bazarciuc
1980a, 164), în total, deci, 11, dar într-o altă
publicaţie se dă suma de zece locuinţe
descoperite în primele două campanii
(Bazarciuc 1980b, 63). În 1980 au fost
cercetate nouă locuinţe (Bazarciuc 1983a,
211), o situaţie generală publicată în 1981
menţionând numărul total de 19 locuinţe
descoperite până atunci (Bazarciuc 1981,
563). În 1981 sunt explorate alte 11 locuinţe
(Bazarciuc 1986, 89), numărul lor total
ajungând în acel an la 30 (Bazarciuc 1983b,
249), pentru ca până în 1983 acesta să crească
la 46 (Bazarciuc 1983-1984, 169). În
perioada 1983-1992 s-au mai cercetat alte 26
(V. V. Bazarciuc, în CCA 1997-campaniile
1983-1992, 14), care alăturate celor 46
descoperite până în 1983 însumează nu mai
puţin de 72 de locuinţe, cu trei mai mult chiar
decât numărul total de 69! În campania din
2001 au fost descoperite doar două locuinţe,
din care doar una a fost cercetată parţial (S.
Teodor et alii, în CCA 2002-campania 2001,
79). Asupra planului locuinţelor nu sunt dubii,
peste tot menţionându-se forma rectangulară
în plan, cu colţurile rotunjite, cu vatră în
interior, în colţul de NV sau în cel de NE.
Contradicţii apar însă, din nou, atunci când
este vorba de tipul şi de dimensiunea
locuinţelor. În unele publicaţii se menţionează
că acestea sunt L (Bazarciuc 1980b, 63;
Bazarciuc 1983a, 211), în timp ce după alte
informaţii, toate locuinţele sunt „de tip
semibordei” (Bazarciuc 1983b, 249). În
privinţa dimensiunilor locuinţelor, de cele mai
multe ori suntem asiguraţi că acestea sunt
mari, inclusiv una cu două încăperi (Bazarciuc
1979a, 34), chiar dacă suprafaţa estimată
variază de la publicaţie la publicaţie: 40-60
mp (Bazarciuc 1980b, 63), 10-12 m x 6-8 m
(Bazarciuc 1983a, 211), 40-50 mp (Bazarciuc
1983-1984, 169), 50-60 mp (Bazarciuc 1986,
89) şi, în final, 40-60 mp (Teodoru 2000, 31).
Însă dovada lipsei de consecvenţă este
evidentă şi în acest caz, atunci când se notează
că locuinţele sunt „de dimensiuni relativ mici”
(V. V. Bazarciuc, în CCA 1997-campaniile
1983-1992, 14).
 Catalog
Din informaţii disparate pot fi reconstituite, în
general numai parţial, inventarul unor
locuinţe:
- L 5: două monede arg. tip Huşi-Vovrieşti
(Bazarciuc 1980a, 168, fig. 13/1-2). Lângă L
5: fib. Lt (C) fe., cu sferă pe picior (Bazarciuc
1980b, 72).
- L 7: kantharos cu slip negru la exterior,
decorat cu palmete incizate (Bazarciuc 1980b,
69, fig. 10/1).
- L 8: strachină invazată şi strecurătoare
(Bazarciuc 1980b, 67). Lângă L 8, în S 14, a
fost descoperit tezaurul 1 din 1979 (Teodoru
2000, 36) – v. infra.
- L 10: o monedă arg. tip Huşi-Vovrieşti
(Bazarciuc1980a, 168, fig. 13/1-2; Bazarciuc
1983a, 216).
- L 11: o monedă arg. tip Huşi-Vovrieşti
(Bazarciuc 1983a, 216), lângă locuinţă.
- L 13: cleşte fe. pentru forjă, două topoare fe.,
două mici dornuri fe. (Bazarciuc 1983a, 212),
creuzet (Bazarciuc 1986, 89) (un posibil
atelier?).
- L 14: o monedă arg. tip Huşi-Vovrieşti
(Bazarciuc 1983a, 216).
- L 16: compas fe. (Bazarciuc 1983a, 212).
- L 17: vf. suliţă fe., cu lama scurtă şi
romboidală (Bazarciuc 1983a, 212; Bazarciuc
1986, 89).
- L 19: în apropierea locuinţei a fost
descoperit „depozitul nr. 2” (Bazarciuc 1983a,
212; Bazarciuc 1983b, 253) – v. infra.
- L 20: amforă întregibilă, ştampilată (? –
centrul nu este precizat) (Bazarciuc 1986, 99).
- L 21: topor fe., o fib. tr. brz., un mic tezaur
descoperit în 1981 (v. infra), Gesichtsperle şi
altă perlă din sticlă colorată (Bazarciuc 1983b,
262, 266, fig. 22; Bazarciuc 1986, 89, 98).
- L 25: trei vf. săgeţi cu aripioare „de tip
scitic” şi un vf. suliţă fe. cu lama scurtă,
romboidală (Bazarciuc 1986, 89),
Gesichtsperle (Bazarciuc 1983b, 267, fig.
21/5).
- L 26: cană r. (Bazarciuc 1986, 98).
- L 28: cană r. (Bazarciuc 1986, 98) şi o seceră
fe. (Bazarciuc 1983-1984, 171).
- L 32, cu dimensiunile 8 m x 7 m, descoperită
în colţul de NV al S 36: un tezaur de piese de
podoabă – „tezaurul nr. 2” = [Tezaurul 3] –, la
care se adaugă o brăţară arg. din bară cu
secţiune octogonală, cu capetele desfăcute
35
(Bazarciuc 1983-1984, 171), un depozit de
unelte [Depozitul 3] şi un depozit de „piese de
cult” [Depozitul 4] (Bazarciuc 1987),– v.
infra.
- L A/2001: o râşniţă frg., fib. Lt (C?–„datată
în sec. II a.Chr.”, ceramică grosieră m. din
care s-a întregit o strachină, oase de animale
(S. Teodor et alii, în CCA 2002-campania
2001, 79).
G r o p i. Numărul Gr cercetate îl counoaştem
doar cu aproximaţie. În primele două
campanii (1978-1979) a fost cercetată doar o
singură Gr (excluzând Gr în care a fost
descoperit tezaurul nr. 1) (Bazarciuc 1980b,
63), în 1980 au fost cercetate şapte Gr
(Bazarciuc 1983a, 211), iar în 1981 alte două,
gr. 10 şi gr. 11 (Bazarciuc 1986, 89). Aşadar,
în 1981 nr. Gr cercetate se ridicase deja la 11,
deşi într-un alt material se spunea de doar zece
Gr (Bazarciuc 1983b, 249). Asupra
conţinutului (eventual inventarului) Gr se fac
prea puţine precizări. În literatura existentă nu
am găsit prezentat decât conţinutul unei
singure Gr (excluzând Gr cu tezaure şi
depozite), şi anume Gr 5 cercetată în 1980, în
S 16, lângă L 13: două seceri, un dorn, un
punctator şi zgură fe (Bazarciuc 1983a, 212).
Reluarea cercetărilor în 2001 a dus la
cercetarea a şase Gr, cu umplutură tipică Gr
menajere: frg. ceramice, lipitură arsă, oase de
animale (S. Teodor et alii, în CCA 2002-
campania 2001, 79).
„M o r m i n t e”. Este amintită descoperirea a
patru M în campania din 1981 (Bazarciuc
1983b, 249; Bazarciuc 1986, 89, 99): în S 29 –
scheletul unui cal, nicovală, piatră
dreptunghiulară, schelet uman având o brăţară
brz. cu capetele desfăcute şi depărtate;
celelalte trei „morminte”, f. distruse, au fost
descoperite în zona de V (în S 35) de la
schelete recuperându-se două brăţări brz cu
secţiune rotundă şi capetele desfăcute şi o fib.
Lt B2 (Bazarciuc 1983b, 249), pentu ca
ulterior să se afirme că respectiva fib. avea
piciorul prins de corp (Bazarciuc 1986, 89,
99) – deci ar putea fi a doua fib. de schemă
Latène mijlocie descoperită în sit, după cea
găsită în prima campanie.
Un alt „mormânt” a fost descoperit în
campania din 2001: „în interiorul aşezării, la
baza valului, s-a descoperit un mormânt de
36 Catalog
înhumaţie, la adâncimea de -1,9/-2 m, deranjat
parţial, scheletul incomplet, orientat SE-NV,
avea în apropiere ceramică m., urme ale unui
obiect de fier situat în zona genunchiului şi o
fusaiolă bitronconică” (S. Teodor et alii, în
CCA 2002-campania 2001, 79).
A n s a m b l e î n c h i s e:
- [Tezaurul 1]. Tezaurul „nr. 1”, descoperit în
campania din 1979, în capătul dinspre NE al S
14 (locaţia nu e întrutotul sigură: în altă parte
este menţionată S 12 – Bazarciuc 1980a, 169)-
„imediat sub solul vegetal” (!?), depus într-o
Gr („o alveolare aproape circulară”) reperată
între adâncimile de 0,35 m şi 0,5 m. Din
pământul de umplutură al Gr au fost
recuperate mai multe cioburi geto-dace,
fragmente dintr-o amforă gălbuie, cu mica în
pastă (pentru amforă: Bazarciuc 1981, 563,
fig. 5) (ceea ce pot constitui indicii că tezaurul
a fost depus într-un vas), piese de port şi
podoabă din argint: 14 fib. tr. cu arcul puternic
îngroşat (11 au arcul faţetat şi 3 au arcul
neted), 15 verigi şi inele de buclă, trei brăţări
(una spiralică având capetele terminate în
stilizări de şarpe, celelalte două fiind din bară
arg. cu secţiune octogonală, cu capetele
deschise), o brăţară spiralică brz. şi o monedă
arg. Histria (Bazarciuc 1980a, 169-171, fig.
12/2; Bazarciuc 1981, 563; Teodoru 2000, 36-
36, pl. IV). O mică neconcordanţă apare din
nou, pe lângă cea a locaţiei exacte: brăţara
spiralică despre care s-a precizat că este din
bronz în articolul din 1981, într-un articol
anterior, din 1980 era considerată din argint!
- [Tezaurul 2]. Descoperit în campania din
anul 1981 în L 21: două fib. tr. arg. şi două
brăţări spiralice arg. (Bazarciuc 1983b, 262,
266, fig. 22; Teodoru 2000, 37).
- [Tezaurul 3]. „Tezaurul nr. 2”, descoperit în
campania din 1982, în colţul de V al L 32,
într-o cană m. peste gura căreia se afla un
topor fe. cu dulie deschisă. Tezaurul era
alcătuit din următoarele piese de port şi
podoabă: colier din 75 mărgele (71 din
chihlimbar, trei din pastă verzuie „cu ochi”,
una din pastă sticloasă galbenă), colier din 70
ramuri de coral roşietici, două perle
bitronconice din foiţă de aur, două brăţări
spiralice arg. cu terminaţiile în formă de
protome de şerpi, două scoici Kauri, o verigă
brz. (Bazarciuc 1983-1984, 172, pl. 5/3;
Bazarciuc 1987, 37, fig. 5-6; Teodoru 2000, p.
37).
- [Depozitul 1]. Descoperit în campania din
1980, în capătul de NV al S 16, la numai -0,35
m /–0,40 m adâncime (Bazarciuc 1983b, 252,
fig. 1): topor fe. cu gaură de înmănuşare
transversală, topor fe. cu aripioare laterale,
topor fe. cu dulie deschisă, dorn fe., cinci
monede arg. tip Huşi-Vovrieşti, fib. tr. arg. O
nouă discrepanţă: în raportul campaniei din
1980 (Bazarciuc 1983a, 211) sunt menţionate
doar patru monede Huşi-Vovrieşti.
- [Depozitul 2]. Descoperit tot în campania din
1980, în S 23, în apropiere de L 19 (Bazarciuc
1983a, 212; Bazarciuc 1983b, 253, fig. 2):
două topoare cu dulie deschisă, două topoare
cu gaură de înmănuşare transversală şi un
brăzdar de plug (?), toate fe.
- [Depozitul 3]. Descoperit în campania din
1982, în L 32 (Bazarciuc 1983-1984, 170,
172, pl. 1; Bazarciuc 1987, 35, fig. 3): nouă
topoare fe. (patru cu dulie deschisă şi cinci cu
gaură transversală) şi două călcâie de lance
fe., legate cu două verigi fe. prevăzute cu câte
un nit.
- [Depozitul 4]. Descoperit tot în L 32, alcătuit
din „piese de cult” depuse într-un vas clopot
m. din pastă roşcată (Bazarciuc 1987, 34, fig.
2): şase figurine antropomorfe, o „sunătoare”,
un vas miniatural şi alte două piese conice,
toate din lut ars.
Categorii de inventar:
Ceramică. Predomină ceramica m., vase
borcan şi vase clopot cu proeminenţe conice
sau rotunde, apucători, cu brâu alveolat sau
crestat, căni, străchini, castroane etc.
Ceramica r. în cantitate mult mai mică, din
pastă bine frământată, cenuşie: căni, castroane
şi străchini cu buza profilată şi uşor îngroşată
şi răsfrântă în afară, strecurători şi cele două
căni, din L 26 şi L 28 (Bazarciuc 1980a, 164,
167-168; Bazarciuc 1980b, 67, 69; Bazarciuc
1983b, 251; Bazarciuc 1983-1984, 170).
Unelte: seceri (până în 1981 se descoperiseră
deja 20 de seceri (Bazarciuc 1983b, 255),
cuţite, toapoare, trei cleşti pentru forjă (V. V.
Bazarciuc, în CCA 1994-campania 1993, 10),
un compas, dornuri etc. (Bazarciuc 1980a,
164, 167-168; Bazarciuc 1986, 89).
Ustensile. Fusaiole, greutăţi pentru războiul de
ţesut, calapoade pentru modelat ceramica,
 Catalog
toate din lut (Bazarciuc 1980b, 70), creuzet
din lut descoperit în 1980 împreună cu un
cleşte pentru forjă (Bazarciuc 1986, 89-90).
Arme. O statistică generală privind situaţia
armelor descoperite până în 1981 menţiona
prezenţa călcâielor de lance fe., a două vf.
lance fe. cu foaia scurtă şi tub de înmănuşare
lung, a unei buterole de la o teacă de spadă de
tip celtic (Bazarciuc 1983b, 255). O zece brăţări (cinci arg. şi cinci brz.) din bară
nouă informaţie raportată la situaţia anului
1983 menţiona, în general, aceleaşi categorii
de arme, însă cantitatea lor sporise: patru vf.
lance fe., vf. săgeţi cu trei muchii, trei (!)
buterole celtice LtB2 (Bazarciuc 1983-1984,
171, pl. IV/1). Cele trei buterole au fost
confirmate ulterior (Teodoru 2000, 31).
Piese de port şi podoabă:
- Diademă. În campania din 1984, în S 57
(zona de N a sitului), a fost descoperită o piesă
excepţională: diademă de aur cântărind 757,6
grame (Bazarciuc 1983-1984, 172-173, pl. VI;
V. V. Bazarciuc, în CCA 1997-campaniile
1983-1992, 15; Teodoru 2000, 38-39, pl. VI).
- Fib. (tr. şi Lt). Cantitatea lor (nu includem
aici piesele din tezaure – v. supra) nu poate fi
decât aproximată. În prima campanie (1978)
au fost descoperite două fib. tr. şi o fib. Lt C
fe. frg. (Bazarciuc 1979b, 130-131; Bazarciuc
1980b, 72), iar campania următoare, din 1979,
mai aducea o fib. Lt B2 brz., cu sferă pe picior
(Bazarciuc 1980a, 164, fig. 11/1). Cu a treia
campanie, cea din 1980, numărul fib. sporea:
se însumau cinci fib tr. brz, 1 fib. tr. arg., două
fib. Lt B brz., iar cea Lt C nu mai era
menţionată (Bazarciuc 1983a, 214, fig. 3).
Oricum, o situaţie generală publicată în 1981
amintea de două fib. Lt B2 şi o fib. Lt C1
(Bazarciuc 1981, 568-569). Ultimele
informaţii publicate cu privire la cantitatea
fibulelor se oresc la situaţia existentă în 1981
(Bazarciuc 1983b, 265, 267, fig. 19-21): fib.
tr. din strat, nu din complexe – 19 piese (trei
arg. şi 16 brz., Bazarciuc 1983b, 265, fig.
19/1-8); fib. Lt – opt piese (şapte Lt B2 brz.,
Bazarciuc 1983b, 267, fig. 20/1-5, şi una Lt C
fe.).
- Brăţări. Ca şi fibulele, numărul total al
exemplarelor descoperite în afara tezaurelor
este destul de nesigur. După primele două
campanii erau descoperite deja trei brăţări
(două brz. şi una arg.) din bară cu secţiune
37
octogonală, cu capetele deschise şi
ornamentate cu motive circulare stampate
(Bazarciuc 1980b, 74), iar în 1980 numărul
brăţărilor deschise din bară octogonală
ajungea la cinci (două arg. şi două brz.), la
care se adăugau două brăţări spiralice cu
protome de şerpi (Bazarciuc 1983a, 214).
Situaţia generală publicată în 1981 menţiona
cu secţiunea octogonală, cu capetele deschise,
descoperite în afara tezaurelor, în locuinţe şi
în strat, precum şi două brăţări spiralice brz.
(Bazarciuc 1981, 568-569). În campania din
1994 erau descoperite două brăţări arg., una
plurispiralică, alta cu capetele libere (V. V.
Bazarciuc, în CCA 1995-campania 1994, 17),
iar în campaniile din 1997-1998 alte două
brăţări brz. cu capete libere (V. V. Bazarciuc,
raport succint pe www.cimec.ro). Se mai
menţionează o brăţară arg din bară octogonală
descoperită în L 32, în afara tezaurului şi
depozitelor din acea locuinţă (Bazarciuc 1983-
1984, 171). În campania din 1993 a fost
descoperită o brăţară spiralică din sârmă arg.
rotundă în secţiune, terminată cu protome de
şerpi, având la capăt o verigă prinsă de capul
şarpelui. Aceasta este o nouă variantă a
brăţărilor spiralice de la Buneşti (V. V.
Bazarciuc, în CCA 1994-campania 1993, 10-
11, neilustrată), prezentând, poate analogii cu
aspectul terminaţiilor barelor de aur ale
diademei.
- Colane. În 1981 erau amintite câteva colane
(?) frg. brz. LtB2 (Bazarciuc 1981, 568-569).
- Mărgele din pastă sticloasă colorată, perle cu
faţă umană (Bazarciuc 1983b, 267, fig. 21/1-
6; Teodoru 2000, 36, pl. V).
Coroplastică. În primele două campanii au
fost descoperite trei figurine antropomorfe
(„idoli de tip Poiana”) (Bazarciuc 1980b, 70,
fig. 9), la care se adaugă [Depozitul IV]. O
statuetă elenistică frg. – v. infra.
Monede. Încă din primele două campanii
(1978-1979) au fost descoperite trei monede
arg. de tip Huşi-Vovrieşti în locuinţe (L 10, L
11 şi L 14) (Bazarciuc 1980a, 164, 167-168;
fig. 13). În campania din 1980 sunt
descoperite şi cele patru sau mai probabil
cinci monede Huşi-Vovrieşti din [Depozitul
1], astfel că numărul lor ajungea la şapte
(Bazarciuc 1983a, 216) (mai probabil opt). În
38 Catalog
campania din 1981 sunt descoperite în
locuinţe alte două piese, numărul total
ajungând la zece (Bazarciuc 1981, 569;
Bazarciuc 1983b, 268). Ultima informaţie de
care dispunem în legătură cu numărul
monedelor de tip Huşi-Vovrieşti este din 1983
şi precizează cantitatea totală de 14 piese
(Bazarciuc 1983-1984, 171). Din [Tezaurul 1]
provine o monedă Histria arg. – v. supra.
Ceramica de import. În aproape toate
publicaţiile sunt menţionate amfore întregi (?)
şi fragmentare de Thasos, Sinope, Heraclea
Ponrica, Cos, Rhodos (însă nici măcar o
ştampilă nu este ilustrată). Materialul amforic
de Thasos şi Sinope a fost confirmat şi de
descoperirile din campania din 2001 (S.
Teodor et alii, în CCA 2002-campania 2001,
79). Alte piese ceramice: kantharos cu slip
negru la exterior, decorat cu palmete incizate
(Bazarciuc 1980b, 69, fig. 10/1), oenochoe,
askos, amforete, farfurie elenistică cu fund
inelar cu firnis roşu-închis (Bazarciuc 1983a,
213; Bazarciuc 1983b, 252, fig. 14/1;
Bazarciuc 1983-1984, 170). Tot din categoria
importurilor face parte şi o statuetă frg.
elenistică, din ceramică, reprezentând un
personaj feminin (Bazarciuc 1983b, 252, fig.
14/2; Bazarciuc 1983-1984, 170; Teodoru
2000, 31).
D: sec. IV-III a.Chr. MOH, MNIMI.
B: Bazarciuc 1979a; Bazarciuc 1979b;
Bazarciuc 1980a; Bazarciuc 1980b; Bazarciuc
1981; Bazarciuc 1983a; Bazarciuc 1983b;
Bazarciuc 1983-1984; Bazarciuc 1986;
Bazarciuc 1987; Babeş 1994b, 224-225, fig.
59-61; V. V. Bazarciuc, în CCA 1994
(campania 1993), p. 10-11; CCA 1995
(campania 1994), 16-17; CCA 1997
(campaniile 1983-1992), 14-15; Teodoru
2000; S. Teodor et alii, în CCA 2002
(campania 2001), 78-79; Arnăut 2003, 194-
195, nr. catalog 72.
91. BURSUCI-„La Râchi” (com. Epureni,
jud. Vaslui, România) – Pl. 41A
Aşezare deschisă. Situl distrus în cea mai
mare parte de lucrări de înbunătăţiri funciare.
Sondaj de salvare efectuat în 1987 de către
Vasile Palade.
A fost descoperită o locuinţă adâncită.
Inventar: ceramică m. – oale joase globulare
cu apucători în partea superioază, vas globular
cu cioc de turnare sub buză, castroane
invazate, apucători, brâu alveolat, buze
crestate; ceramică r. – frg. buză cană dintr-o
pastă gălbuie, căniţă cu toarta supraînălţată
din pastă cenuşie, alte câteva frg. cenuşii.
D: sec. III a.Chr. MJV.
B: Palade 1987-1989; ; Arnăut 2003, 195, nr.
catalog 75a.
92. BUTUCENI (jud. Orhei, Republica
Moldova) – Pl. 41B-42
Aşezare fortificată. Cercetări sistematice
realizate în perioada 1946-1953 de către I. G.
Smirnov, iar între 1983 şi 2000 de către o
echipă coordonată de Ion T. Niculiţă.
Staţiunea a fost cercetată aproape exhaustiv
(cca. 5000 m2).
Sistem complex de fortificare, alcătuit din mai
multe linii defensive (şanţ, val de pământ cu
palisadă, având miezul din pietre neprelucrate
şi bârne de lemn, dar şi un zid din blocuri de
calcar sumar faţetate, prinse cu mortar din lut
şi nisip, cu două paramente şi emplecton).
Grosimea stratului de cultură este foarte
redusă, datorită eroziunii – doar 0,10-0,5 m.
Complexe din cea de-a doua epocă a fierului:
cinci L descoperite în campaniile 1983-2000
(în săpăturile lu Smirnov ar mai fi fost
descoperite alte şase) şi o construcţie de cult.
- L 2: două vf. săgeată brz., două fusaiole,
ceramică m. - două vase cu corpul bombat,
patru străchini, ceaşcă.
- L 3: frg. vase getice, frg. amfore, între care şi
un frg. din gâtul unei amfore de Cos.
- L 4: fusaiolă, frg. ceramice m., frg. amfore
printre care un frg. din buza unei amfore de
Heraclea Pontică şi un frg. de amforă de
Sinope.
- L 5: trei fusaiole, cute, străpungător fe., frg.
ceramice m., frg. amfore.
- L 6: vf. săgeată brz., două frg. pietre de
râşniţă de tip grecesc, frg. ceramice m. şi r.
Piese de inventar cu relevanţă cronologică
descoperite în afara complexelor: spadă fe. de
tip akinakes (frg.), inel de zăbală fe., aplică
cruciformă brz., fib. tr. III 1, brăţări fe. şi brz.,
perlă din pastă sticloasă, monedă de aramă
emisă de Tyras (sfârşitul sec. IV a.Chr.), frg.
amfore de Chios, Lesbos, Thasos, Amastris,
 Catalog
Heraclea Pontică, Sinope, Chersones, Soloha,
Rhodos, Cos, ceramică grecească cu firnis
negru.
D: sec. IV-III a.Chr. MNIMC.
B: Niculiţă / Teodor / Zanoci 2002; Arnăut
2003, 195-196, nr. catalog 76, fig. 2/A; 3-11/I-
II; 52.
93. CALFA (jud. Chişinău, Republica
Moldova) – Pl. 43A
Aşezare deschisă. Săpături arheologice
efectuate în perioada 1959-1964 de G. F.
Cebotarenko.
Materiale reprezentative: cană r. (din categoria
ceramicii fine, cenuşii) bitronconică cu toartă
supraînălţată, statuetă de teracotă, toartă de
amforă sinopeeană cu ştampila magistratul
Ικεσιος.
Fib. Lt B2 brz. descoperită întâmplător lângă
aşezare.
D: sec. V-III a.Chr. IAEC.
B: Cebotarenko 1969; Arnăut / Ursu Naniu
1996, 21, 61, pl. 29/6; Arnăut 2003, 169, nr.
catalog 80, fig. 72, 76/4; Schukin /
Cebotarenko / Scerbakova 1993, 67, fig. 1; ;
Arnăut 2003, 196, nr. catalog 80.
94. CANLIA – în vatra satului (com. Lipniţa,
jud. Constanţa, România) – Pl. 43B-60
Necropolă plană inc. Descoperiri
întâmplătoare şi săpături sistematice realizate
între anii 1969-1974 de către Emil Moscalu.
Cercetată exhaustiv. 81 M (din care primele
patru descoperite întâmplător): 77 M de la
începutul celei de-a doua epoci a fierului şi
patru M de epocă romană (M 22-24, 32).
Cele 77 M de la începutul celei de-a doua
epoci a fierului se împart astfel:
- 52 inc. u. c. (52%), c. fiind un vas ceramic
sau o lespede de piatră (M 5-9, 12, 14-15, 17-
18, 25, 28, 31, 33, 35-39, 41, 45, 47-72, 74-
77, 80-81);
- 20 inc. u. fără c. (26%) (M 1-3, 10-11, 19-
21, 26, 29-30, 34, 40, 42-44, 46, 58, 78-79);
- trei inc. gr. (3%) (M 13, 27, 73);
- două fără oase calcinate – cenotaf (2,5%) (M
4, 16).
Au fost semnalate două cazuri de M duble (M
67-68 şi M 76-77) şi două cazuri de M triple
(M 33-35 şi M 39-41).
39
Este una dintre puţinele descoperiri funerare
ce au beneficiat, chiar şi numai parţial, de
determinări antropologice (Botezatu 1981).
Inventarul este preponderent ceramic: 155
vase (84 m.–54%, 71 r.–46%, cenuşii,
reproducând forme ceramice greceşti–39% şi
7 amfore – 5 %), precum şi fib., inele de
buclă, frg. brăţară, cuţite, mărgea, trei vf. de
săgeţi, clopoţel frg., fusaiole, cute etc. Sunt
prezente şi importurile: amfore Thasos dar şi
Heraclea Pontică şi cană grecească din pastă
roşie.
- M 1 (inc. u.): amforă Thasos (după Boroffka
şi Trohani) sau centru neprecizat (după
Teleagă).
- M 2 (inc. u.): amforă Thasos (după Boroffka
şi Trohani) sau grupul Murighiol (după
Teleagă).
- M 3 (inc. u.): vas-amforă r., brăţară brz. frg.
- M 4 (cenotaf ?): amforă Thasos (după
Boroffka şi Trohani) sau grupul Murighiol
(după Teleagă).
- M 5 (inc. u. c., ♂): borcan m. cu patru
apucători sub margine unite cu un şir de
impresiuni (u.) şi strachină m. frg. (c.).
- M 6 (inc. u. c., ♀): vas clopt m. cu patru
apucători (u.) şi strachină m. (c.).
- M 7 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu două
apucători în jumătatea inferioară şi două
proeminenţe în potcoavă în jumătatea
superioară (u.), strachină tronconică m. (c.),
cană m. şi cuţit fe.
- M 8 (inc. u. c., ♂): borcan m. frg. (u.) şi
castron evazat r. frg. (c.).
- M 9 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători (u.), strachină r. cu Standring (c.),
cuţit fe.
- M 10 (inc. u.): vas clopot m. cu două
apucători în jumătatea inferioară şi două
proeminenţe în potcoavă în jumătatea
superioară (u.)
- M 11 (inc. u., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători (u.), fusaiolă, inele de tâmplă arg. şi
fib. tr. I 1 fe.
- M 12 (inc. u. c., ♀): amforă Thasos (după
Boroffka şi Trohani) sau grupul Murighiol
(după Teleagă) (u.) şi frg. borcan m. (c.).
- M 13 (inc. gr.): cuţit frg. fe.
- M 14 (inc. u. c., ♀): castron adânc m. cu doi
butoni şi două proeminenţe în potcoavă sub
margine (u.) şi strachină r. cu Standring (c.).
40 Catalog
- M 15 (inc. u. c., ♂): vas clopot m. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), strachină r.
(c.) şi o piesă de os frg. prevăzută cu un nit fe.
- M 16 (cenotaf ?, deşi din zonă au fost
recuperate câteva oase calcinate ♀): crater r. şi
borcan m. cu patru apucători şi brâu alveolat
sub margine.
- M 17 (inc. u. c., ♂): două borcane m. frg. (u.
şi c.).
- M 18 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători pe diametrul max. şi cu patru butoni
sub margine (u.) şi strachină r. cu marginea
uşor invazată (c.).
- M 19 (inc. u., ♀): vas clopot cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), lecane r., trei
cuţite fe şi un ac brz.
- M 20 (inc. u.): castron m. cu două
proeminenţe în potcoavă plasate sub buză (u.).
- M 21 (inc. u.): amforă Thasos (după
Boroffka şi Trohani) sau Heraclea Pontică
(după Teleagă) (u.) şi fib. tr. I 1 brz.
- M 25 (inc. u. c.): vas m. cu două toarte (u.) şi
vas m. frg. (c.).
- M 26 (inc. u.): vas clopot m. cu patru
apucători.
- M 27 (inc. gr.): mărgea fe.
- M 28 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi un vas m. frg. (c.).
- M 29 (inc. u.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.).
- M 30 (inc. u.): vas înalt m. tronconic cu
patru apucători (u.), strachină r., castron r. cu
marginea carenată, fusaiolă şi cuţit fe.
- M 31 (inc. u. c.): crater r. (u.), strachină r.
(c.), vas mic r., mărgea sticlă, două fusaiole şi
cuţit fe. frg.
- M 33 (inc. u. c.): crater r. (u.), strachină r. cu
marginea invazată (c.), castron r. şi trei
fusaiole.
- M 34 (inc. u.): borcan m. cu brâu alveolat
sub buză întrerupt de patru apucători (u.),
castron tronconic m. cu două apucători,
castron m. cu o apucătoare.
- M 35 (inc. u. c.): castron m. cu patru
apucători în zona mediană şi patru butoni sub
margine (u.), castron r. carenat (c.), patru vf.
săgeţi brz. cu trei aripioare.
- M 36 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru butoni
sub margine (u.), strachină r. cu marginea
invazată (c.), castron r. cu umărul carenat şi
cuţit fe.
- M 37 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru butoni
sub margine (u.), strachină r. cu marginea
invazată (c.), castron r. cu umăr carenat şi
patru cuţite fe.
- M 38 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru butoni
sub margine (u.), lecane r. (c.), strachină r. cu
marginea invazată, borcan m. cu patru
proeminenţe sub buză, pahar m. (nu s-a
păstrat).
- M 39 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători pe diametrul max., strachină r. cu
marginea uşor invazată (c.) şi o piesă de fier
puternic arsă (nu s-a păstrat).
- M 40 (inc. u.): borcan m. cu patru apucători
şi brâu alveolat sub margine (u.).
- M 41 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători în jumătatea inferioară (u. – nu s-a
păstrat), strachină r. cu marginea invazată (c.),
castron r. cu marginea carenată, cană r. şi cuţit
fe.
- M 42 (inc. u.): castron tronconic m. cu două
apucători în formă de potcoavă (u.).
- M 43 (inc. u.): strachină r. (u.) şi frg. vas m.
(c.) – nu s-au păstrat.
- M 44 (inc. u.): castron tronconic m. decorat
cu brâu alveolat sub buză (u. – nu s-a păstrat),
mărgea sticlă galbenă cu „ochi”.
- M 45 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), castron
tronconic m. cu două apucători în formă de
potcoavă (c.), două căni r. şi două cuţite fe.
- M 46 (inc. u.): vas m. (u. – nu s-a păstrat).
- M 47 (inc. u. c.): crater r. (u.), castron r. (c.)
şi cană r.
- M 48 (inc. u.): castron m. cu două apucători
în formă de potcoavă sub margine alternând
cu doi butoni cilindrici (u.), piatră plată (c.),
inel brz. şi perlă sticlă albastră.
- M 49 (inc. u. c.): castron m. cu două
apucători în formă de potcoavă sub margine
alternând cu doi butoni cilindrici (u.), castron
m. frg. (c.), cute şi două cuţite fe.
- M 50 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi strachină r. (c. – nu s-a
păstrat).
- M 51 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi strachină r. (c.).
 Catalog
- M 52 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi castron r. (c.).
- M 53 (inc. u. c.): strachină r. (u.) şi castron r.
(c.).
- M 54 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători pe diametrul max. şi patru butoni
alveolaţi sub margine (u.), castron r. (c.) şi
cuţit fe.
- M 55 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi castron r. (c.).
- M 56 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru
proeminenţe alveolate sub margine (u.),
castron r. (c.), strachină r., picior de vas r.,
două geutăţi conice din lut ars miniaturale,
două fusaiole şi trei mărgele (două din lut ars
şi una din pastă sticloasă).
- M 57 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.), strachină r. (c.), castron r. şi trei
fusaiole.
- M 58 (inc. u.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru
proeminenţe alveolate sub buză (u.) şi
fusaiolă.
- M 59 (inc. u. c.): borcan m. cu patru
apucători sub margine unite cu un brâu crestat
(u.) şi castron m. cu patru proeminenţe trase
din buză (c.).
- M 60 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.), castron m. cu marginea
invazată şi patru proeminenţe trase din buză
(c.) şi fib. tr. I 1 brz.
- M 61 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi castron r. (c.).
- M 62 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru butoni
alveolaţi sub margine (u.), castron r. (c.),
strachină r. şi cuţit fe.
- M 63 (inc. u. c.?): vas clopot m. cu patru
apucători (u. – nu s-a păstrat) şi castron r.
(c.?).
- M 64 (inc. u. c.?): vas m. (u. – nu s-a
păstrat), strachină r. cu marginea invazată (c.)
şi borcan m. cu patru apucători sub margine
unite cu un brâu crestat.
- M 65 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi strachină r. cu marginea uşor
invazată (c.), obiect fe. cu destinaţie
neprecizată (neilustrat).
- M 66 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători pe diametrul max. şi două apucători
41
în formă de potcoavă alternând cu două
proeminenţe circulare sub buză (u.), castron r.
(c.), strachină r. cu marginea invazată.
- M 67 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători în jumătatea inferioară şi patru
proeminenţe circulare alveolate sub buză (u.),
castron r. (c.), două fusaiole (şi un cuţit fe.-?).
- M 68 (inc. u. c.): borcan m. tronconic cu o
proeminenţă laterală şi cu cioc de scurgere (u.)
şi castron m. tronconic, cu patru proeminenţe
sub buză, perforate vertical (c.).
- M 69 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători şi patru proeminenţe în formă de
potcoavă (u.), castron m. cu patru proeminenţe
trase din buză (c.) şi piesă tubulară din tablă
brz. (clopoţel?).
- M 70 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. având pe
diametrul max. două apucători şi două
aplicaţii în formă de potcoavă, iar sub margine
patru butoni circulari (u.), castron r. cu umăr
carenat (c.), castron r., două fusaiole şi cuţit
fe.
- M 71 (inc. u. c., ♂): crater r. (u.) şi strachină
r. cu buza invazată şi două toarte orizontale
prinse pe umăr (c.) şi cuţit (?) frg. fe
(neilustrat).
- M 72 (inc. u. c., ♀): cană înaltă r. (u.) şi fund
de amforă frg. (c.).
- M 73 (inc. gr.): fără inventar.
- M 74 (inc. u. c., ♀): vas bitronconic m. cu
patru apucători pe diametrul max. (u.) şi piatră
plată (c.).
- M 75 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi strachină r. cu marginea
invazată (c.).
- M 76 (inc. u. c., ♂): vas clopot m. cu patru
apucători (u.), strachină r. cu marginea
invazată (c.), cuţit (?) frg. fe. şi un mic vf. os
cu incizii (ultimele două neilustrate).
- M 77 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători (u.), castron r. cu profil carenat (c.),
castron m. şi borcan m. tronconic cu brâu
alveolat sub buză, întrerupt de patru apucători
(nu s-a păstrat).
- M 78 (inc. u.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru butoni
sub margine (u.).
- M 79 (inc. u.): vas clopot m. cu două
apucători şi două proeminenţe în formă de
potcoavă (u.).
42 Catalog
- M 80 (inc. u. c., ♂ matur şi un infans I): vas
clopot m. cu patru apucători şi cu patru
proeminenţe în formă de potcoavă (u.),
castron r. cu profil carenat (c.), strachină r. cu
marginea uşor invazată, două fusaiole, frg.
cuţit fe. şi buton fe uşor bombat.
- M 81 (inc. u. c., ♀): vas clopot m. cu patru
apucători (u.) şi castron r. cu profil carenat
(c.).
- Gr 5: jumătatea inferioară a unui borcan m.
şi frg. din partea superioară a unei străchini r.
cu buza invazată.
Izolat au mai fost descoperite o amforă frg.
Heraclea Pontică şi o cană r. cu toarta
supraînălţată.
D: sec. IV a.Chr. cu prelungiri în sec. III a.
Chr. MNIRB.
B: Moscalu 1983, 187-208; Moscalu 1994;
Boroffka / Trohani 2003; Teleagă 2008, 12,
pl. 12; 131/1-4, nr. catalog 33.
95. CAPIDAVA (com. Topalu, jud.
Constanţa, România)
Aşezare (?). Descoperire întâmplătoare făcută
în 1949, în condiţii necunoscute.
Fragmente ceramice de la vase mari m. Tot de
la Capidava provine o monedă Histria brz. „cu
roata”, descoperită în 1973.
D: sec. V-IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 21, pl. III/1; VII/1; Mitrea
1976, 288, nr. catalog 6.
96. CAPUL DOLOJMAN (Orgame) (com.
Jurilovca, jud. Tulcea, România)
Cetate greacă. Cercetare sistematică: săpături
Paul Nicorescu (1926-1932), Maria Coja
(1965-1985), Andrei Opaiţ (1975-1982),
Mihaela Mănucu-Adameşteanu începând din
1977.
Începuturile aşezării sunt probabil
contemporane cu cele ale Histriei. Pentru
secolele V-III a.Chr. au fost documentate două
straturi distincte: unul aparţinând sec. V-IV
a.Chr. şi celălalt aparţinând sec. III a.Chr.
A. În cuprinsul stratului din V-IV s-au
surprins două niveluri de locuire din care s-au
păstrat porţiuni din podele din lut .
A 1. Nivelul din a doua jumătate a sec. V
a.Chr. este reprezentat în sectorul Faleză E de
podeaua incendiată a unei locuinţe probabil L
cu fragmente ceramice attice cu firnis negru şi
o monedă brz. „cu roata”. Din nivelul arhaic al
sectorului Faleză E însă provin, alături de
două fragmente ceramice corinthiene
(aryballos sau alabastron– perioada de
tranziţie şi cotyle miniaturală – perioada
târzie), unele materiale (precum amfore de
Lesbos, Clazomene şi Chios) databile în sec.
VI a.Chr. (Mănucu-Adameşteanu 1996, 40, nr.
catalog 2-3, nota 2, fig. 2/3; 3/1, 4).
A 2. Al doilea nivel, acela din prima jumătate
a sec. IV ilustrează o perioadă extrem de
scurtă, un sfert de secol, dar foarte prosperă:
edificii cu zid de piatră, ceramică grecească,
amfore, ceramică attică cu figuri roşii, monede
histriene brz. şi arg. (Coja 1972, 36; Mănucu-
Adameşteanu 1992, 64).
Complexe din perioada clasică:
- Gr ω (Mănucu-Adameşteanu 1999, 150, fig.
3; 6/a-b) cercetată în 1996: frg. amfore Chios,
Lesbos, Thasos. Datare: al doilea sfert al sec.
V a.Chr.
- L[ocuinţa] C[lasică] 1 (Mănucu-
Adameşteanu 1999, 150-151, fig. 2), cercetată
în 1983 şi 1986: bogat inventar ceramic – frg.
cupă attică Delicate Class cu firnis negru şi
decor estampat, frg. amforă Mende, cupă-
skyphos attică cu firnis negru şi decor
estampat, mai multe frg. skyphoi attici cu
figuri roşii, mai multe monede histriene brz.
tipul „cu roata” şi inscripţia ΙΣΤ. Datare:
sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
- L C 2 (Mănucu-Adameşteanu 1999, 151-
152, fig. 2; 6/a-b): frg. amfore Chios, Thasos,
Mende, străchini cu o toartă, fish plates,
skyphos, bolsal cu firnis negru. Datare: prima
jumătate a sec. IV a.Chr.
A 3. A doua jumătate a sec. IV nu este
asigurată stratigrafic unitar, însă a fost
documentată prin două complexe:
- Gr cu frg. ceramice cu figuri roşii şi o
monedă brz. Chersonesul Tauric (Coja 1972,
36, fig. 3/7-9). Datare: al treilea sfert al sec.
IV a.Chr.
- L C 3 (Mănucu-Adameşteanu 1999, 152, fig.
2). Cercetată în 1981-1982 (parţial şi în
săpăturile Coja): podeaua cu urme de
incendiu, mici frg. ceramice cu firnis negru şi
decor estampat, câteva monede brz în stare
proastă de conservare. Datare: a doua jumătate
a sec. IV a.Chr.
 Catalog
B. Stratul elenistic nu prezintă peste tot o
stratigrafie clară, dar frg. ceramice (inclusiv
frg. amfore Thsos şi Sinope) acoperă cu
siguranţă sec. III a.Chr.
- L în sectorul Faleză E, cu podeaua de lut ars,
cu vatră circulară amenajată pe un pat de frg.
amforice; lângă locuinţă – o monedă Histria
de la sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
(Mănucu-Adameşteanu 1992, 65).
- L elenistică (L H 1) şi stadă (S 1) (Mănucu-
Adameşteanu 1999, 153, fig. 2; 7/a-c)
cercetate în 1966. Datare: sec. III a.Chr.
- „Edificiul grec” de pe latura de S a
sectorului Faleză E. Cercetarea începută în
1991 (Mănucu-Adameşteanu 1999, 153 şi
urm., fig. 2; 3; 8-10). Două încăperi de
dimensiuni mari: 6 x 3,2 m. Două straturi de
depuneri în interior, corespunzând la două
etape de funcţionare. Stratul inferior: frg.
ceramice cu figuri roşii din primul şi al doilea
sfert al sec. IV., săgeţi brz., monede brz.
histriene „cu roata” şi ΙΣΤ, piese de la o presă
din piatră (fig. 9/c-d), frg. figurine de teracotă
(o figurină din sit fusese ilustrată anterior -
Coja 1972, fig. 3/12), kernoi, kaliptere. Stratul
superior: frg. ceramice din ultimul sfert al sec.
IV şi mijlocul III a.Chr., ceramică autohtonă.
Menţionate frg. kantharoi West Slope
(Mănucu-Adameşteanu 1992, 65)
- Cuptor (Cpt. 3), (Mănucu-Adameşteanu
1999, 153, fig. 2). Datare largă, sec. IV-III
a.Chr.
Atât în sectorul Faleză S, cât şi din sectorul
Faleză E, au fost descoperite frg. amforice cu
ştampilă Sinope, Thasos, Rhodos, Heraclea
Pontică, Akanthos, Knidos şi Mende, de multe
ori piesele fiind antrenate în straturile
ulterioare perioadei elenistice (Lungu 1992).
Este atestată prezenţa ceramicii m. indigene.
Descoperirile monetare din sec. V-III a.Chr.
cuprind două vf. săgeată brz-semne
premonetare, 29 monede brz. turnate „cu
roata” şi legenda ΙΣΤ şi alte monede
divizionare histriene, o monedă din
Chersonesul Tauric (350-330 a.Chr.), una
bătută la Byzantion (sec. VI-V a.Chr.), două
de la Alexandru cel Mare şi alta macedoneană
cu fulger pe scut şi coif pe revers (Iacob /
Mănucu-Adameşteanu / Poenaru Bordea
1999, 203-205). ICEMT, IAB.
43
B: Coja 1972, 36, fig. 3; Mănucu-
Adameşteanu 1992; Lungu 1992; Mănucu-
Adameşteanu 1999, 150-163, fig. 2-10; Iacob
/ Mănucu-Adameşteanu / Poenaru-Bordea
1999, 203-205.
97. CAPUL DOLOJMAN (Orgame) (com.
Jurilovca, jud. Tulcea) – Pl. 61
Necropolă tumulară inc. Cercetare sistematică
iniţiată în 1990 sub conducerea V. Lungu.
Necropola se întinde pe o suprafaţă de circa
120 ha, în faţa porţii de V a fortificaţiei
romane târzii.
Au fost cercetate circa 41 M din sec. IV-III
a.Chr., constituite în ansambluri tumulare
familiale. Toate sunt de inc., fie inc. u., fie cu
ridicarea T peste locul arderii.
Inventarul funerar este preponderent ceramic
(până la nouă forme ceramice în M): ceramică
cu figuri roşii, cu firnis negru, tip West-Slope,
amfore diverse centre (Mende, Solocha I,
Thasos), dar şi ceramică locală getică m. –
vase sac cu pereţii drepţi şi brâu alveolat sub
margine; piesele de metal sunt mai rare, până
la max. două în M: strigiliu, monede, cuţit,
bijuterii, vf. săgeţi.
Complexe publicate:
- [T 1] (T IV/1, cercetat între 1990-1992 - inc.
pe loc): căni, askos attic cu figuri roşii, cupă-
kantharos, platou, amforă Soloha I, amfore
Thasos, amfore Chios, miké, bol, frg. obiext
fe. (fib.?). Datare îngustă: 330-320 a.Chr.
(Lungu 1995).
- [T 2] („mormântul eroului”, identificat în
1995 - inc. pe loc): inventarul, preponderent
ceramic, indică a doua jumătate a sec. VII
a.Chr. (două amfore Chios, cupă samiană cu
benzi pictate, frg. piesă brz. şi frg. tablă aur),
însă în jurul ringului de piatră ce mărginea T a
fost săpat un şanţ pentru ofrande, unde
predomină materialele din sec. IV a.Chr.: frg.
ceramice de la amfore Thasos, Sinope şi
Heraclea Pontică (între grupa D Thasos, 367-
363 a.Chr. şi începutul grupei V Sinope, 275-
250 a.Chr.), vf. săgeţi brz., monedă brz.
Alexandru cel Mare (Lungu 2000, 70).
ICEMT.
B: Lungu 1995; Lungu 1999; Lungu 2000.
44 Catalog
98. CAPUL MIDIA (jud. Constanţa,
România)
Aşezare. Cercetări de suprafaţă realizate de M.
Irimia.
Urmele unor construcţii de piatră. Ceramică
frg.: autohtonă m. (borcan, castron cu buza
invazată), cenuşie r. (castroane), greacă şi
elenistică (cupă, fishplate, străchini cu angobă
roşie) şi o ştampilă de amforă de Thasos din
prima jumătate a sec. IV a.Chr..
D: Sec. IV-III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1980a, 95-96, fig. 1/1-2, 4, 7; 4/8;
5/8, 11; 8/3.
99. CARAORMAN-„Beresche” şi „Somova”
(jud. Tulcea, România) – Pl. 62A
Necropolă (?). Sondaj arheologic realizat în
anul 1966 de Gavrilă Simion.
Mai mulţi T, cercetaţi doi dintre ei: cenotafuri
(?), cu urme de ardere pe solul antic. Mai ales
în mantaua T au fost găsite multe fragmente
de amfore (Thasos şi rhodiene aparţinând unui
„tip anterior perioadei elenistice”) şi un ciob
autohton m.
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. ICEMT.
B: Simion 1971a, p. 48-55 şi fig. 1; 2/c; pl. II-
III; Teleagă 2008, 12, pl. 16/4, nr. catalog 34.
CASAPCHIOI v. SINOE
100. CASTELU (com. Castelu, jud.
Constanţa, România) – Pl. 62B
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1960, la 1 km NE de Fabrica de
Ciment.
Cazan scitic brz. (diametrul 61,5 cm, înălţime
64,5 cm) cu un picior central evazat şi două
toarte stilizate zoomorf.
D: sec. V a.Chr.
Din perimetrul unei aşezări romane rurale,
probabil şi getice, mai vechi, aflată la
marginea de est a localităţii, provin: o amforă
Heraclea Pontică cu ştampilă, din a doua
jumătate a sec. IV a.Chr., descoperită în 1968,
precum şi o toartă de amforă Thasos şi una
Heraclea Pontică, din sec. III a.Chr. MINAC.
B: Aricescu 1965; Irimia 1991, 100, fig. 4/4-
5; Irimia 1973, 33 şi pl. XIX/4; Teleagă 2008,
12, pl. 13/3; 127/2, nr. catalog 35.
CAZACII VECHI v. STAROKAZAČ’E
101. CĂBEŞTI-„Cociuba-Dămăcuşa” (com.
Podu Turcului, jud. Bacău, România) – Pl.
62C
Aşezare deschisă distrusă de lucrările agricole
moderne. Sondaj de salvare realizat în 1962 de
către Constantin Buzdugan. Au fost cercetaţi
peste 80 m2.
Complexe : trei B.
Inventar: ceramică majoritar m., rareori r., o
amforă Thasos în locuinţa 2, vf. săgeţi brz. cu
trei muchii, câteva cuţitaşe fe., perle de sticlă
colorată, inel brz., fibulă brz. Lt B2/C1.
În primăvara anului 1962, a fost descoperit
întâmplător tot în acest punct, depus într-un
vas ceramic, un tezaur de monede histriene
arg., iniţial în nr. de 30, din care au fost
recuperate 13 drahme.
D: a doua jumătate a sec. IV – prima jumătate
a sec. III a.Chr. MOO, IAB (patru monede).
B: Buzdugan 1968c; Buzdugan 1968d; M.
Chiţescu 1968; Mitrea 1964, 569; Mihăilescu
Bârliba 1990, 130, nr. catalog 40; Arnăut
2003, 197, nr. catalog 84c.
102. CĂLĂRAŞI-Cartierul „Mircea-Vodă”
(jud. Călăraşi, România) – Pl. 62D
Piesă izolată, descoperită întâmplător în anul
1960-„într-un strat de arsură”.
Amforă de Heraclea Pontică cu ştampilă
englifică „MENH”.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MDJC.
B: Atanasiu 1969, 162-163, fig. 1.
103. CĂSCIOARELE-„Coinea I” (com.
Căscioarele, jud. Călăraşi, România) – Pl. 62E
Aşezare situată pe terasa mijlocie a fostului
Lac Coinea. Suprafaţa de peste 1 ha. Săpături
de salvare efectuate în 1989 de Elvira Safta, P.
Damian, V. Sîrbu, C. Muşeţeanu. S-a
cercetat o suprafaţă de 294 mp.
Complexe ce se datează în sec. IV-III a.Chr.:
un B, trei L, cinci Gr şi o vatră. Inventarul este
modest, reprezentat de frg. ceramice getice,
rare frg. de amfore greceşti, două lame de cuţit
fe. în L 3, precum şi fib. tr. I 1 fe. în B 1
(Sîrbu et alii 1996, 44, fig. 88/10). MDJC.
B: Sîrbu et alii 1996, 41-45.
 Catalog
104. CĂSCIOARELE-„Coinea II” (com.
Căscioarele, jud. Călăraşi, România) – Pl. 62F
Aşezare situată pe terasa joasă a fostului lac
Coinea. Suprafaţa este de aproximativ 0,5 ha.
Săpături de salvare efectuate în 1989 de Elvira
Safta, P. Damian, V. Sîrbu, C. Muşeţeanu. S-a
cercetat o suprafaţă de 126 mp în zona
centrală a sitului.
Complexe ce se datează în sec. IV-III a.Chr.:
un B, o L şi nouă Gr. Inventarul este sărac şi
puţin reprezentativ. Remarcăm doar două
complexe:
- Gr 1: frg. ceramice şi frg. de vatră, scheletul
unui cal şi al unui iepure (ambele schelete
depuse în partea superioară a Gr). De la
scheletul calului au fost recuperate zăbala fe.
şi o cataramă fe. (Sîrbu et alii 1996, 48, 50,
fig. 75/2-3).
- Gr. 3: frg. masive de vatră, puţine frg.
ceramice getice m. şi r., brăţară brz. şi trei frg.
de calotă craniană umană (Sîrbu et alii 1996,
51, fig. 3, fără ilustrarea inventarului). MDJC.
B: Sîrbu et alii 1996, 46-52.
105. CĂSCIOARELE-„D’aia parte” (com.
Căscioarele, jud. Călăraşi, România) - Pl. 63A
Aşezare fortificată, situată pe un bot de terasă
înconjurat pe laturile de V şi de S de Lacul
Cătălui, iar pe laturile de N şi de E de un
elaborat sisitem de fortificaţii. Suprafaţa de
peste 12000 m2. Cercetări sistematice în
perioada 1993-1996 (reluate în 2001) conduse
de Done Şerbănescu şi Valeriu Sîrbu.
Cercetările din 1995 au dus la identificarea a
trei faze succesive ale sistemului de fortificare
(Şerbănescu, în Sîrbu et alii, CCA 1996-
campania 1995, 25): 1-şanţ (două şanţuri?) şi
palisadă de lemn şi pământ; 2-zid cu
paramenţi din chirpici (cărămizi nearse) şi
emplecton din lut bătut; 3-zid din pietre de
calcar (din Platforma Prebalcanică) şi de râu,
legate cu lut, cu paramentul exterior sumar
fasonat.
Un strat de cultură getic cu trei niveluri, cu o
grosime max. de 1 m.
Până în 1994 erau cercetate 11 L, 22 Gr,
precum şi o fundaţie de piatră calcaroasă
nefasonată (Sîrbu 1994, 25).
Resturile a două edificii de cult suprapuse,
ambele rectangulare în plan. Primul edificiu a
avut două vetre, una dintre ele fiind decorată
45
cu un chenar rectangular din patru linii
executate prin impresiunea unei şnur gros,
răsucit, în pasta crudă. Al doilea edificiu avea
trei vetre, două chiar peste cele ale edificiului
anterior (Sîrbu 1994, 30). În nivelul I getic a
fost cercetat un B cu vatră de foc şi cuptor.
Inventar: ceramică m. – borcane cu brâu
alveolat şi apucători, străchini, căni; ceramică
r. – imitaţii după forme greceşti (lecane, căni,
kratere, străchini), arse reducător, cenuşii.
Importuri: amfore sudice (Thasos) ori pontice
(Heraclea Pontică, Sinope), castroane sau căni
cu firnis negru. Ştampile de amfore greceşti –
în 1994 erau înregistrate mai mult de 15
exemplare (Sîrbu 1994, 29, fig. 7). Trei
piepteni os, câte unul din fiecare nivel al
locuirii, cel din nivelul III (ultim) descoperit
într-o „locuinţă” în asociere cu o fib. tr. cu
arcul îngroşat şi cu frg. amfore Thasos
(Ganciu 2001-2002, 61, 74, fig. 3).
Importante urme de distrugeri în a doua
jumătate a sec. IV a.Chr. (Sîrbu et alii 1996,
150-151).
D: a doua jumătate a sec. IV – sfârşitul sec. II
a.Chr. MCGO, MBB şi MNIRB.
B: Sîrbu 1994, 25, 29, fig. 7; 8/1; D.
Şerbănescu, V. Sîrbu, în CCA 1994 (campania
1993), 15; V. Sîrbu et alii, în CCA 1996
(campania 1995), 25; Sîrbu et alii 1996, 150-
151; Sîrbu et alii, în CCA 2002 (campania
2001), 93-94; Ganciu 2001-2002, 61, 74, 76-
77, nota 66, nr. catalog 2-4, fig. 3.
106. CĂSCIOARELE-„Gheţărie” (com.
Căscioarele, jud. Călăraşi, România) – Pl. 63B
M plan înh., izolat. Sondaj arheologic (1989)
realizat de M. Munteanu.
Schelet decubit dorsal, orientat N-S. Inventar:
fib. tr. brz., cuţitaş fier şi un silex. La circa 1,2
m E de Gr, pe nivelul antic de călcare, au fost
depuse două vase: oală m. de dimensiuni mari,
din pastă friabilă, cu brâu alveolat (nu s-a
recuperat) şi strachină m. cu buza canelată.
D: sec. IV a.Chr.
B: Munteanu 1990.
107. CĂSCIOARELE-„La Borovină” (com.
Căscioarele, jud. Călăraşi, România)
Aşezare. Săpătură de salvare efectuată de
Mircea Munteanu în 1988. S-au săpat trei
secţiuni şi trei casete însumând 74,5 mp.
46 Catalog
Documentaţia de şantier pierdută în cea mai
mare parte.
Complexe: o L şi două Gr, cu inventar sărac şi
puţin reprezentativ (frg. ceramice getice –
borcane, căni m. şi castroane, străchini, căni r.
–, oase de animale, pietre).
D: sec. IV-III a.Chr. Materialele pierdute.
B: Sîrbu et alii 1996, 39-40, fig. 62.
108. CĂSCIOARELE-„Mănăstirea Cătălui”
(com. Căscioarele, jud. Călăraşi, România) –
Pl. 63C
Aşezare deschisă, situată la circa 400 m SE de
punctul „D’aia parte”. Cercetări sistematice
1965-1977, coordonate de Ch. Cantacuzino.
Două niveluri de locuire din cea de-a doua
epocă a fierului. Nivelul superior aparţine unei
faze timpurii a culturii geto-dace „clasice”
(picior de fructieră „cu ferestre”, ştampilă
amforică locală anepigrafă). Din nivelul
inferior au fost cercetate un B şi o Gr:
- B 1: buză fructieră (?), frg. chiup cu buza
răsfrântă spre exterior şi decorată pe muchie
cu două şănţuiri paralele.
- Gr 1: fib. tr. br. III3a, castron m., picior
fructieră (?) m. cu talpa îngroşată.
D: sec. III a.Chr.
B: Cantacuzino / Trohani 1979, fig. 9/2-8;
10/8.
109. CĂSCIOARELE-„Şuviţa Hotarului”
(com. Căscioarele, jud. Călăraşi, România) –
Pl. 64-65A
Aşezare. Săpătură de salvare efectuată între
1988-1991 de către V. Sîrbu, P. Damian, St.
Pandrea şi Dumitrel Pandrea. Situl era situat
pe terase, având o arie ceva mai mare de 1 ha.
Cercetaţi aproape 300 mp (33 %).
Secolelor IV-III a.Chr. le aparţin un B, 11 L,
opt Gr, trei vetre şi o „zonă de depunere” a
unor frg. ceramice şi frg. de vatră. În general,
inventarul este sărac şi destul de
nereprezentativ (ceramică frg., oase de
animale, pietre), făcând excepţie următoarele
complexe:
- B 2 (cercetat parţial; inventarul arheologic
descoperit provine inclusiv dintr-o L
ulterioară – L 22, vezi infra –, ce a suprapus B
şi a constituit în mare parte umplutura
acestuia): „trei fibule de tip tracic, una din fier
şi două din bronz” (însă la fig. 88/1-2; 9, unde
se face trimitere, apar trei fibule brz. – două
fib. tr. frg. şi o fib. Lt C), două lame de cuţite,
un toporaş-daltă, o bară fe., o mărgică de
sticlă şi trei lame de silex, bulgăre de zgură de
fier, frg. ceramice getice m. şi r. Importuri:
două toarte ştamilate de la o amforă de
Sinope: una cu ştampila Αστυνομου
Απολλοδωρου του Διονυσιου, iar cealaltă cu
ştampila Κεφαλιον Νυσοδωρου (Grupa V
Grakov, exemplar datat 260-250 a.Chr. –
Sîrbu et alii 1996, 20, fig. 129/1-2). Datare în
al treilea sfert al sec. III a.Chr. (Sîrbu et alii
1996, 20, fig. 21; 26/6, 8; 27/7-8; 39/5; 88/1-
2, 9; 90/2 a-b, e; 129/1-2).
- L 4: trei fusaiole, o lamă silex, ceramică
getică frg. m. şi r., frg. de la amfore greceşti
(una de Thasos, alta pontică) (Sîrbu et alii
1996, 21, fig. 12-13; 33/5; 39/8; 42/2, 4).
- L 5: frg. ceramice majoritar m., dar şi r.,
figurină antropomorfă din lut, fusaiolă, phalus
(?) din lut ars (Sîrbu et alii, 1996, 21-22, fig.
12-13; 30; 89/6; 90/4a).
- L 17: ceramică frg. getică m. (borcane) şi r.
(cană, lecane, kratere, castroane), un frg. de
lagynos elenistic, trei fusaiole, un răzuitor de
silex, o lamă de cuţit fe., o bucată de plumb
(Sîrbu et alii 1996, 24, fig. 26/4, 9).
- L 22 (suprapune B 2): două răzuitoare de
silex, cuţit, ac de fibulă, mică bară fe., vf.
săgeată, fusaiolă, frg. pieptene de os, figurină
zoomorfă, ceramică getică m şi r. (Sârbu et
alii 1996, 25, fig. 21; 28/13; 39/3; 26/3, 7;
88/7; 89/6; 90/1b, 3).
- Gr 4: trei schelete umane (un bărbat şi o fată
îmbrăţişaţi şi un copil – acesta din urmă
incomplet păstrat), borcan, văscior, alte frg.
ceramice getice, două fusaiole, o piatră mare
(Sîrbu et alii 1996, 27, fig. 15; 16/1; 17; 45/1-
4). MDJC.
B: Sîrbu et alii 1996, 11-25.
110. CĂSCIOARELE-„Valea Coşarului”
(com. Căscioarele, jud. Călăraşi, România) –
Pl. 65B
Aşezare. Săpături de salvare efectuate în 1988
de V. Sîrbu şi P. Damian. S-a cercetat
suprafeţe însumând 274 mp.
Complexe datate în sec. IV a.Chr.: două L şi o
Gr:
- L 1: frg. ceramice getice m. şi r., frg. amfore
greceşti, probabil de Thasos, două greutăţi de
 Catalog
lut ars pentru războiul de ţesut (inventarul
neilustrat).
- L 2 (deranjată, cercetată parţial): frg.
ceramice getice m. (borcane, vase
bitronconice, castroane, străchini cu buza
invazată) şi r. (castroane, lecane, căni), fib.
brz. cu dublu resort şi portagrafă triunghiulară
(Sîrbu et alii 1996, 56, fig. 80/1; 81/2; 82/9-
10; 85/6-7, 9-10; pentru fib.- 88/4).
- Gr 1: frg. ceramice getice m. şi r. (inventarul
neilustrat). MDJC.
B: Sîrbu et alii 1996, 53-57.
111. CÂRLIGEI-„Cărpiniş” (com. Bucovăţ,
jud. Dolj, România)
Aşezare fortificată cu val şi şanţ de pământ,
situată pe terasa dreaptă a Jiului. Periegheză şi
un mic sondaj arheologic efectuate în 1969 de
către Octavian Toropu.
Aşezarea are două straturi cu materiale
arheologice (0,7 m grosime cel inferior, 0,4 m
grosime cel superior).
Au fost semnalate două B. Ceramica m. şi r.
(frg.) este specifică atât culturii getice vechi
(sec. IV-III a.Chr.) cât şi culturii geto-dace
clasice (sec. II a.Chr.-I p.Chr.).
B: Toropu 1973.
112. CÂRLOMĂNEŞTI-„Cetate” (com.
Verneşti, jud. Buzău, România) – Pl. 65C
Aşezare geto-dacă de tip dava. Sondaj (1967)
şi cercetări sistematice efectuate începând cu
1972 de către Mircea Babeş.
Un nivel de locuire aparţinând perioadei geto-
dace „preclasice”: două vf. săgeţi brz. cu trei
aripioare, ceramică m. cu apucători aplatizate
pe diametrul max., fib. Lt C1 brz., frg.
kantharos grecesc cu firnis negru.
D: sfârşitul sec. III-începutul sec. II a.Chr.
MJBz.
B: Babeş 1975, 129, fig. 2/1; 3; Babeş 1994c,
313-314.
113. CEAMURLIA DE JOS-Halta C.F.R
Mocani (com. Ceamurlia de Jos, jud. Tulcea,
România)
M izolat. Cercetare sistematică realizată în
situl culturii Hamangia de către Dumitru
Berciu.
Un M secundar în mantaua unui T al
mormintelor cu ocru. Jefuit din antichitate.
47
D: sec. V-IV a.Chr. (?).
B: Irimia 1984, 75.
CELEI v. CORABIA.
114. CELIC-DERE (com. Frecăţei, jud.
Tulcea, România) – Pl. 66A
Aşezare. Suprafaţa de 4 hectare, pe o
platformă cu versanţi abrupţi. Cercetare
sistematică realizată de Gavrilă Simion. Situl
a fost explorat în proporţie de aproximativ
10%.
Două niveluri de locuire:
- primul nivel datat între sec. VI şi mijlocul
sec. V a.Chr. (ceşti cu toartă supraînălţată
Babadag III, castroane de tip lecane cu toarte
orizontale, castroane cu profil carenat,
ceramică greacă pictată, între care şi un frg. de
cothon corinthian târziu II - v. Mănucu-
Adameşteanu 1996, 40, nr. catalog 5, fig. 3/5,
fib. tip Glasinac cu portagrafa triunghiulară,
amfore de Chios).
- al doilea nivel datat între mijlocul sec. V şi
sec. IV a.Chr. (vase clopot cu apucători în
formă de potcoavă, vase de tradiţie nord-
pontică cu brâu alveolat la baza gâtului, frg.
amfore de Thassos). ICEMT.
B: G. Simion, în CCA 1995 (campania 1994),
20-21; Simion 1997; Mănucu-Adameşteanu
1996, 40, nr. catalog 5, nota 5, fig. 3/5.
115. CELIC-DERE (com. Frecăţei, jud.
Tulcea, România) – Pl. 66B-67A
Necropolă tumulară birituală alcătuită din
peste 50 T (în 1997 erau raportate 41 M
tumulare cercetate numai în sectorul vestic al
necropolei). Cercetare sistematică realizată de
Gavrilă Simion.
T cu manta de pietre (diametrul între 5 şi 15
m, înălţimea de max. 2 m.). M inc. u., înh. în
poziţie chircită (există şi T cu înmormântări
multiple) şi înh. decubit dorsal, cu braţele pe
lângă corp. Sunt semnalate şi M de inc. cu
oasele calcinate depuse în gr. adâncă, de
dimensiuni foarte mari. Există şi M plane,
localizate în zona de SE a necropolei.
Inventar relativ bogat: ceramică majoritar m.
(maximum trei vase în inventarul funerar),
arme (spade akinakes, vf. lănci fe. şi vf. săgeţi
brz. cu trei muchii), piese de harnaşament
(zăbală, aplici, frontal brz.), podoabe (verigi
48 Catalog
brz., fib. brz. Glasinac cu portagrafă
triunghiulară, capete de ac în formă de elice,
perle sticlă), un sceptru brz. în formă de cap
de pasăre de pradă, etc.
Au fost distinse două faze ale necropolei:
prima datând din sec. VI până în prima
jumătate a sec. V a.Chr. (înhumaţi în
decubitus dorsal, inventar sărac şi inc. în gr.
mari), iar a doua din a doua jumătate a sec. V
până la începutul sec. III a.Chr. (zona de E a
necropolei - atât înh. cât şi inc. u. sau inc. în
casete din lespezi de gresie). T 1 (sau T M,
înh.), cel mai târziu mormânt al necropolei,
datează chiar din ultimul sfert al sec. III
a.Chr.: vf. lance fe., clopoţel brz., frg. amfore
Rhodos, inclusiv o toartă ştampilată (Simion
2000b, 71). ICEMT.
B: G. Simion, în CCA 1998 (campania 1997),
16-17; Simion 2000a; Simion 2000b; Rowlett
2000; Practici funerare – catalog expoziţie,
Tulcea, 2000, 21-23, nr. catalog 75-82;
Simion 2005, 47-51, fig. 1-2, 5-6; Teleagă
2008, 49, pl. 102/2-6; 192/7-13, nr. catalog
187B.
116. CEPARI-„Topliţa” (com. Cepari, jud.
Argeş, România) – Pl. 67B
Necropolă tumulară inc. alcătuită din aprox.
20 T, situată pe malul stâng al râului Topolog.
Cercetare sistematică 1974-1976 efectuată de
Alexandru Vulpe şi Eugenia Popescu.
Au fost exploraţi nouă T aparţinând etapei
cronologice corespunzătoare fazei Ferigile N
(sec. VI a. Chr.). Se remarcă însă T 5, care se
datează în jurul anului 500 a.Chr., poate chiar
în prima jumătate a sec. V a.Chr. Este un M
inc. cu oasele calcinate (foarte puţine)
răspândite pe sol, având în inventar arme
(spadă akinakes cu antene, cuţit de luptă
akinakes, de asemeni cu antene, vf. lance,
topor de luptă, vf. săgeată), piese de
harnaşament (zăbală, butoni, verigi) şi
ceramică m. în cantitate mare, dar foarte
fragmentată. MJAP.
B: Popescu / Vulpe 1980; Popescu / Vulpe
1982, 88-89, fig. 9-11.
117. CEPARI-PĂMÂNTENI-„Biserică”
(com. Cepari, jud. Argeş, România) – Pl. 67C
T aparţinând grupului Ferigile, faza III.
Săpătură preventivă şi de salvare efectuată în
1976 de Sp. Cristocea şi R. Maschio, însă
având ca obiectiv biserica medievală ridicată
peste T. Cercetare parţială.
Din inventar : strachină-căzănel m. de tip
lecane. MJAP.
B: Popescu / Vulpe 1982, 77, nota 6, fig. 12
B; Cristocea / Maschio 2002, 190, fig. 5.
118. ČERENČA (obšt. Šumen, obl. Šumen,
Bulgaria)
M izolat. Descoperire întâmplătoare.
Inventar recuperat: trei vf. lance fe.
D: sec. IV-III a.Chr. MIŠ.
B: Bujokliev / Domaradzki / Atanasov 1995,
59, nr. catalog 58.
119. ČERNA-„Durgut” (obšt. Dobrič, obl.
Dobrič, Bulgaria) – Pl. 68-79
Necropolă birituală, cu mici T cu structură de
piatră. Cercetări sistematice realizate de
Ljubka Bobčeva în anii 1973-1974 (17 M,
dintre care două duble: 15 inc. şi două înh.) şi
din 1976 Ivan Vasilčin – 142 M (20 înh., 122
inc.).
În total 159 M: 22 înh., 137 inc. M înh. aparţin
în cea mai mare parte începutului primei epoci
a fierului, iar cele de inc. sfârşitului primei
epoci a fierului şi începutului celei de-a doua.
Săpăturile Bobčeva:
- M 1 (inc. u.), distrus: vas ceramic frg. (u.),
cuţitaş, fib. tr.
- M 2 (inc. u.): vas-„clopot” m. (u.), cuţitaş
fe., fib. tr. frg., ac (-?).
- M 3 (inc. u. c.): vas ceramic (u. –
neilustrată), castron r. (c.), două fusaiole.
- M 4 (inc. u. c.): vas-„clopot” m. (u.), castron
m. (c. – neilustrat), fără inventar.
- M 5 (inc. u.): cană m. cu brâu alveolat (u.),
fără inventar.
- M 6 (inc. u. c.): castron cu patru apucători
plate pe corp (u.), castron (c. – neilustrat), trei
inele brz., un inel de tâmplă în formă de „Ω”,
colier din mărgele de sticlă.
- M 7, dublu:
- M 7a (inc. u): castron (u.) -
neilustrat
- M 7b (inc. u.): castron r. cu două
toarte orizontale (u.).
- M 8, dublu:
- M 8a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
(u.), castron r. buza evazată (c.), pahar m.
 Catalog
- M 8b (inc. u.): vas m. (u.), castron
m. cu proeminenţă trasă din buză.
- M 9 (inc. u. c.): vas-„clopot” frg. (u.),
strachină r. cu buza întoarsă spre interior (c.),
două fusaiole.
- M 10 (inc.), distrus: -
- M 11 (înh., V-E): fără inventar.
- M 12 (înh., V-E): oase de animal, frg.
ceramice.
- M 13 (inc. u.): vas ceramic foarte frg. (u.),
fără inventar.
- M 14, distrus: -
- M 15 (inc. u.): amforă (u.), fără inventar.
- M 16 (inc. u.): amforă (u.), fără inventar.
- M 17 (inc. u.): castron m. (u.), cuţit fe.
Săpăturile Vasilčin:
- M 1 (inc. u. c. – trei u.): vas clopot m.,
aproape tronconic, cu patru apucători
aplatizate în jumătatea superioară (u.), alte
două vase ceramice (ambele u. – neilustrate),
bol m. (c.), strachină (c. – neilustrat), castron
m. (c.), castron m. cu marginea uşor invazată
şi patru apucători aplatizate pe umăr, vas
bitronconic r. cu buza perforată, două cuţitaşe
fe., fib. fe. cu dublu resort (neilustrat),
pandantiv din piatră, vf. săgeată brz. cu trei
aripioare şi tub de înmănuşare.
- M 2 (inc. u. c. în cistă piatră): două lecane
adânci r. (u. şi c. – unul neilustrat).
- M 4 (dublu, inc. u.): borcan înalt m. cu două
brâie alveolate paralele şi apucători (u.),
borcan tronconic m. cu apucători în zona
superioară (u.).
- M 5 (inc. u.): vas ceramic frg. (u. –
neilustrat).
- M 6 (inc. u.): vas ceramic frg. (u. –
neilustrat).
- M 7 (triplu, inc. u. c.): vas clopot m., cu
patru apucători aplatizate pe diametrul max.
(u.), alte două vase ceramice (ambele u. –
neilustrate), strachină m cu buza invazată cu
patru proeminenţe trase din buză (c.), trei
castroane r. cu buza evazată (două dintre ele
folosite drept c., unul din cele trei neilustrat),
ceaşcă tronconică m., cană r. cu toarta
supraînălţată.
- M 8 (inc. u.): vas ceramic frg. (u. –
neilustrat).
- M 9 (inc. u. c.): borcan m. cu pereţii aproape
verticali, cu brâu alveolat în jumătatea
superioară (u.), vas ceramic (c. – neilustrat),
49
fusaiolă tronconică, cataramă (?) frg. fe., perlă
tubulară din lut.
- M 10 (inc. u.): vas ceramic frg. (u. –
neilustrat).
- M 11 (triplu, inc. u. c.): castron înalt m. cu
patru apucători pe diametrul max. (u.), două
străchini r. (ambele c. – neilustrate), patru
străchini r. cu marginea invazată (două u. şi
două c. – unul neilustrat), două castroane m.,
ceaşcă cu corp cilindric m., perlă sferică din
lut.
- M 12 (dublu, inc. u. c.): două vase clopot
(ambele u. – neilustrate) şi două străchini
(ambele c. – neilustrate), fusaiolă
bitronconică.
- M 13 (inc. u. c.): vas ceramic (u. –
neilustrat), strachină (c. – neilustrat), fusaiolă
bitronconică.
- M 19 (inc. u.): frg. ceramice (u.).
- M 20 (inc. u.): jumătatea inferioară a unei
amfore (u. – neilustrat).
- M 21 (dublu, inc. u.): două vase frg. (ambele
u. – neilustrate), ceaşcă (neilustrat).
- M 22 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
castron m. cu gura largă (c.).
- M 23 (inc. u.): cană m. cu toartă mică şi brâu
alveolat dispus în jumătatea superioară în
ghirlandă (u.).
- M 24 (inc. u.): frg. vas mare (u. - neilustrat),
vas mic frg. – neilustrat.
- M 29 (inc. u.): vas clopot m. frg. cu patru
apucători sub diametrul max. (u.), strachină m.
cu marginea îndoită spre interior şi cu patru
mici proeminenţe organice pe umăr, castron
semisferic m. cu patru grupe a câte două dungi
verticale paralele în relief pe faţa exterioară,
cuţitaş fe. (neilustrat).
- M 30 (dublu, inc. u. c.): borcan cilindric m.
cu patru apucători sub margine (u.), vas
ceramic (u. – neilustrat), două străchini
(ambele c. – neilustrate).
- M 31 (inc. u. c.): vas bitronconic m. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), strachină frg.
(c. – neilustrat), fib. brz. frg. cu dublu resort şi
portagrafă triunghiulară, vf. săgeată brz. cu
trei muchii, lunulă brz., cuţitaş fe. (neilustrat).
- M 33 (dublu, inc. u. şi inc. u. c.): două vase
ceramice (ambele u. – neilustrate), strachină
m. (c.), cuţitaş fe. frg. (neilustrat).
- M 34 (inc. u.): vas frg. (u. – neilustrat).
50 Catalog
- M 36 (dublu, inc. u. c.): vas clopot m. cu
două apucători dreptunghiulare şi alte două în
formă de potcoavă (u.), castron r. cu două
toarte orizontale sub margine (c.), strachină r.
(u.), strachină r. (c. – neilustrat), castron r. cu
marginea întoarsă spre exterior (neilustrat),
cuţitaş fe. frg. (neilustrat).
- M 37 (inc. u. c.): castron r. (u. – neilustrat),
lecane m. cu două toarte orizontale din buză
(c.), strachină frg. (neilustrat), ceaşcă m.
(neilustrat), fusaiolă bitronconică (neilustrat).
- M 38 (inc. u. c.): castron m. cu patru
proeminenţe apucători în zona mediană (u. –
neilustrat), castron r. cu marginea îndoită spre
exterior (c. – neilustrat), strachină r. cu buza
uşor invazată (neilustrat), două cuţitaşe frg. fe.
(neilustrate).
- M 45 (dublu, inc. u. şi inc. u. c.): vas clopot
m. frg. cu patru proeminenţe apucători pe
diametrul max. (u.), vas frg. (u. – neilustrat),
castron m. cu marginea îndoită spre exterior
(c.), vas bitronconic m. cu gât strâmt şi gura
uşor evazată, fusaiolă bitronconică, două
cuţitaşe fe.
- M 46 (inc. u. c.): castron m. cu patru
apucători în zona mediană, pe diametrul max.
(u.), strachină r. larg deschisă cu marginea
evazată (c.), strachină r. cu marginea invazată
(neilustrat), pahar tronconic m. cu brâu
alveolat sub buză, două cuţitaşe fe. frg.
(neilustrate).
- M 47 (inc. u. c.): două vase ceramice frg. (u.
şi c. – neilustrate).
- M 48 (inc. u. c. în cistă piatră): vas
bitronconic (u. – neilustrat), strachină (c. –
neilustrat), ceaşcă tronconică m. cu toarta
supraînălţată, căniţă m. cu pereţii aproape
verticali şi toarta supraînălţată, fib. brz. cu
dublu resort şi cu portagrafă triunghiulară.
- M 49 (inc. u. c.): vas ceramic frg. (u. –
neilustrat), strachină (c. – neilustrat), ceaşcă
joasă m., cu corp carenat şi toartă
supraînălţată.
- M 50 (inc. u.): jumătatea inferioară a unui
vas (u. – neilustrat).
- M 51 (inc. u. c.): vas ceramic (u. –
neilustrat), lespede piatră (c.), frg. cuţitaş fe.
(neilustrat), ceaşcă tronconică m. cu capătul
superior al toartei marcat cu o proeminenţă,
ceaşcă joasă m. cu o apucătoare aplatizată sub
buză.
- M 52 (inc. u.): frg. ceramice (u. – neilustrat).
- M 53 (inc. u. c.): frg. ceramice (u. şi c. –
neilustrat).
- M 54 (inc. u.): frg. ceramice (u. – neilustrat).
- M 55 (inc. u. c.): vas bitronconic m. (u. -
neilustrat), strachină (c. - neilustrat).
- M 56 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători dispuse în zona mediană (u.),
strachină m. cu marginea îndoită spre exterior
(c. - neilustat), castron r. cu marginea invazată
decorat cu caneluri oblice pe umăr, castron r.
cu invazat şi cu două toarte orizontale sub
margine, ceaşcă tronconică m. cu toarta
supraînălţată, cute piatră, cuţit fe. frg.
(neilustrat).
- M 57 (inc. u. c.): castron r. cu două toarte
orizontale sub buză (u. – neilustrat), bol m. cu
marginea invazată.
- M 58 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
strachină (c. – neilustrat), vf. lance fe.
- M 59 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
strachină (c. – neilustrat).
- M 60 (inc. u. între două lespezi de piatră):
vas m. (u. – neilustrat).
- M 61 (inc. u.): castron tronconic m cu
marginea dreaptă (u.), amforă Heraclea
Pontică cu ştampilă englifică (ilizibilă), vas
clopot m. cu patru apucători în jumătatea
superioară dispuse sub margine.
- M 62 (inc. u.): vas m. (u. – neilustrat),
borcan tronconic m. (aproape cilindric), cu
brâu alveolat sub margine.
- M 63 (inc. u. c.): vas ceramic (u. –
neilustrat), două străchini (ambele cu rol de c.
– neilustrate), topor de luptă fe., cute de piatră
perforată la un capăt, trei cuţitaşe fe. (unul
neilustrat).
- M 64 (inc. u.): amforă Heraclea Pontică (u.),
lekythos globular, fib. tr. brz. III 3a.
- M 65 (inc. u. c.): castron m. cu o apucătoare
sub margine (u.), placă piatră (c.), două
castroane m. (unul neilustrat), frg. amforă,
lekythos.
- M 66 (inc. u.): castron tronconic m. cu două
apucători în formă de potcoavă (u.), pahar
cilindric m. cu patru butoane sub buză, cuţitaş
fe.
- M 67 (inc. u. c.): două străchini (u. şi c. –
neilustrate), cuţitaş fe.
 Catalog
- M 68 (inc. u.): vas clopot m. cu patru
apucători plasate în zona mediană (u.), crater
r., lecane r. cu două toarte oblice.
- M 69 (inc. cu depunerea oaselor calcinate
într-un mic ring de pietre): vf. săgeată brz. cu
trei aripioare.
- M 70 (triplu, inc. u. c.): castron m. cu două
apucători în formă de potcoavă (u.), castron
tronconic m. (u.), castron r. cu marginea
evazată (u.), două castroane m. tronconice
(ambele c.), castron r. cu marginea uşor
invazată (c.), castron larg m. cu două
apucători în zona mediană, vf. săgeată (brz. ?
– neilustrat).
- M 71 (inc. u.): vas ceramic m. (u. –
neilustrat), cuţitaş fe. frg. (neilustrat).
- M 72 (inc. u.): jumătatea inferioară a unui
vas m. (u.), ceaşcă tronconică m. cu toarta
supraînălţată.
- M 73 (cvadruplu, inc. u. c.): vas pântecos m.
cu patru apucători sub diametrul max. (u.),
strachină m. cu buza invazată şi cu caneluri
oblice pe umăr (c.), trei vase m. (toate u. –
neilustrate), trei străchini frg. m. (toate c. –
neilustrate), borcan cilindric m., ceaşcă
tronconică m. cu toarta supraînălţată, două
cuţite fe.
- M 74 (dublu, inc. u. c.): castron înalt m. cu
două apucători în formă de potcoavă pe
diametrul max. şi doi butoni rotunzi în
jumătatea superioară (u.), lecane r. cu două
toarte orizontale pe umăr (u.), castron r. (c.),
vas frg. (c. – neilustrat), cuţit fe.
- M 75 (dublu, inc. u. c.): castron r. cu
marginea invazată (u.), castron r. cu buza
orizontală (c.), trei fusaiole bitronconice, cuţit
fe., vas frg. m (u. – neilustrat), două străchini
(ambele c. – neilustrate).
- M 76 (inc. u. c.): două vase frg. (u. şi c. –
neilustrate), ceaşcă r. cu toarta supraînălţată,
fib. brz. frg. cu dublu resort (portagrafă
triunghiulară?).
- M 77 (inc. u. c.): două castroane frg. (u. şi c.
– neilustrate).
- M 78 (inc. u. c.): două vase frg. (u. şi c. –
neilustrate).
- M 79 (inc. u. c.): două castroane frg. m. şi r.
(u. şi c. – neilustrate).
- M 80 (inc. u.): jumătatea ingerioară a unui
vas m. (u.), cuţit fe.
51
- M 81 (inc. u.): jumătatea inferioară a unui
vas clopot m. cu patru apucători aplatizate sub
diametrul max. (u.), două cuţite fe. (unul
neilustrat).
- M 82 (dublu, inc. u. şi inc. u. c.): castron m.
cu patru apucători în zona mediană (u.), două
străchini r. (una folosită drept c. – neilustrată),
vas frg. (u. – neilustrat), cuţit frg. fe
(neilustrat).
- M 83 (inc. u. c.): vas clopot m. cu gura largă
şi cu patru apucători masive plasate sub
diametrul max. (u.), strachină (c. – neilustrat),
ceaşcă (neilustrată), borcan r. cu corp globular
şi buza uşor evazată, cuţitaş fe. frg.
(neilustrat).
- M 84 (inc. u. c.): lekythos (u.), strachină m.
(c.), ceaşcă tronconică m.
- M 85 (inc. u. c.): două vase frg. m. şi r. (u. şi
c. – neilustrate), cuţit fe.
- M 86 (inc. u.): vas m. frg. (u.), cuţit fe.
- M 87 (inc. u. c., distrus): frg. ceramice (u. şi
c. – neilustrate).
- M 88 (inc. u. c., distrus): frg. ceramice (u. şi
c. – neilustrate).
- M 89 (inc. u. c., distrus): frg. ceramice (u. şi
c. – neilustrate).
- M 90 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. (u.), strachină r.
frg. (c.), vf. săgeată brz. cu spin recurbat.
- M 91 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. (u.), strachină (c.
– neilustrat), ceaşcă r. cu toarta supraînălţată.
- M 92 (triplu, inc. u.): frg. ceramice de la trei
vase (u. – neilustrate).
- M 93 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
strachină m. (c. – neilustrat), ceaşcă
tronconică m. cu toartă prevăzută cu buton,
cuţitaş fe.
- M 94 (inc. u. c., distrus): frg. vase ceramice
(u. şi c. – neilustrate), pahar tronconic m.
- M 95 (inc. u. c.): vas mare m. (u. –
neilustrat) şi strachină r. (c. – neilustrat).
- M 96 (inc. u. c., distrus): vas mare m. frg. (u.
– neilustrat), castron m. cu patru apucători sub
margine (c.), ceaşcă m. (neilustrată).
- M 97 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. (u.), strachină r.
(c.), strachină r. (neilustrată), pahar înalt
aproape cilindric m., două cuţitaşe fe. frg.
(unul neilustrat), cute piatră frg.
52 Catalog
- M 98 (inc. u. între două lespezi de piatră):
frg. ceramice (u.? – neilustrat).
- M 99 (inc. u. c.): crater r. (u.), strachină r.
(neilustrată), castron r. (c.), cană r. cu toarta
supraînălţată, cuţitaş fe. frg. (neilustrat).
- M 100 (inc. u. c.): frg. ceramice (u. şi c. –
neilustrate), cute de piatră perforată la un
capăt, scoică.
- M 102 (inc. u. c.): frg. ceramice (u. şi c. –
neilustrate), pahar tronconic m. cu brâu
alveolat sub margine, lunulă fe., cuţitaş fe.
- M 103 (dublu, inc. u. c.): castron tronconic
m. cu două apucători în formă de potcoavă
sub margine (u.), două castroane r. (c. –
neilustrate), vas tronconic m. cu două
apucători în formă de potcoavă în zona
mediană (u.), două cuţitaşe fe. frg.
(neilustrate), trei fusaiole bitronconice.
- M 104 (dublu, inc. u. c.); borcan m. cu brâu
alveolat sub margine întrerupt de patru
apucători (u.), castron înalt m. cu marginea
uşor invazată şi cu patru apucători aplatizate
în jumătatea inferioară (u.), două castroane r.
(c. - neilustrate), vas cilindric (neilustrat), o
fusaiolă bitronconică, două fusaiole
tronconice.
- M 105 (inc. u. c.): castron (u. – neilustrat),
strachină (c. – neilustrat), două cuţitaşe frg. fe.
(neilustrate).
- M 106 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
sub margine întrerupt de patru apucători (u.),
castron m. tronconic cu două apucători în
formă de potcoavă sub margine (c.).
- M 107 (inc. u. c.): cană m. (u.), strachină (c.
– neilustrat), ceaşcă (neilustrată).
- M 108 (inc. u. c.): castron m. cu două
apucători în formă de potcoavă sub margine
(u.), castron m. tronconic adânc (c.), perlă din
pastă sticloasă colorată „cu ochi”, deformată
de foc.
- M 109 (inc. u.): vas bitronconic m. frg. (u.),
ceaşcă tronconică m. cu toarta supraînălţată
prevăzută cu buton.
- M 110 (inc. u. c.): vas tronconic m. frg. cu
apucători sub margine (u.), borcan m. cu brâu
alveolat sub margine întrerupt de patru
apucători (c.).
- M 111 (cvadruplu, unul inc. u. şi trei inc. u.
c., două u. fiind acoperite cu acelaşi c.): vas
mare m. (u., neilustrat), vas clopot m. cu patru
apucători pe diametrul max. (u.), două
borcane tronconice m. cu patru apucători sub
margine (ambele u.), două castroane m.
(ambele c. – neilustrate), strachină m.
(neilustrată), două cupe cu picior r. (una
neilustrată), căniţă r. bitronconică cu toarta
supraînălţată, ceaşcă tronconică m. cu toarta
supraînălţată, castron tronconic m. cu patru
proeminenţe-apucători sub margine, aplică din
os, garnitură semicirculară brz. cu
extremităţile perforate, cinci vf. săgeţi brz. cu
trei muchii, fără tub, cuţitaş fe. (neilustrat).
- M 112 (inc. u. c.): vas cilindric (u. –
neilustrat), strachină (c. – neilustrat), pahar m.
cu o apucătoare sub margine, brăţară brz. cu
capetele deschise şi petrecute.
- M 113 (triplu, inc. u. c.): trei borcane
tronconice m. cu brâu alveolat sub margine
întrerupt de patru apucători (toate u.),
strachină m. cu marginea invazată (c.), castron
m. cu buza răsfrântă în afară şi decorată cu un
motiv unghiular din linii incizate, cu două
apucători sub buză (c.), strachină r. cu buza
invazată (c.), perlă piatră.
- M 114 (inc. u. c.): vas bitronconic (u. –
neilustrat), strachină (c. – neilustrat), ceaşcă
tronconică m. cu toarta supraînălţată.
- M 116 (dublu, inc. u. şi inc. u. c.): două vase
mari m. (ambele u. – neilustrate),strachină m.
(c. – neilustrat), vf. săgeată brz., cuţit fe.
- M 117 (triplu, două inc. u. şi unul inc. u. c.):
vas bitronconic m. (u. – neilustrat), strachină
(c. – neilustrat), vas frg. (u. - neilustrat),
strachină (u. - neilustrat), fib. brz. cu
portagrafa triunghiulară înaltă, fib. brz. cu
dublu resort şi portagrafă triunghiulară, perlă
din os (neilustrată).
- M 118 (inc. u. c.): vas r. (u. – neilustrat),
strachină r. (c. – neilustrat), căniţă
bitronconică r. cu toartă supraînălţată şi gura
evazată.
- M 119 (inc. u. c): vas frg. (u. – neilustrat),
două castroane r. (unul c. – neilustrate).
- M 120 (inc. u. c.): castron m. (u.), castron m.
cu marginea uşor invazată şi cu două
apucători pe umăr (c.), ceaşcă tronconică m.
cu toartă scurtă, oblică, uşor supraînălţată, trei
perle din sticlă colorată (una neilustrată), za
din sârmă brz.
- M 121 (triplu, două inc. u. c., unul inc. u.):
două vase mari frg. (amândouă u. -
neilustrate), borcan m. cu brâu alveolat sub
 Catalog
margine întrerupt de patru apucători (u.), două
străchini (amândouă c. – neilustrate), două
perle fe. (una neilustrată), trei perle din pastă
sticloasă (una neilustrată), vas frg. cu caneluri
(neilustrat), ceaşcă (neilustrată).
- M 122 (inc. u. c.): cană (u. – neilustrată),
strachină (c. – neilustrată), cuţitaş fe., două
aplice hemisferice fe. (una neilustrată).
- M 123 (inc. u.): castron înalt m. cu câte o
pereche de apucători plate şi în formă de
potcoavă dispuse pe diametrul max. (u.),
ceaşcă tronconică m., perlă din pastă sticloasă
colorată-„cu ochi”.
- M 124 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru
apucători în zona mediană (u.), castron m.
tronconic cu patru apucători verticale trase din
buză (c.), castron m. cu marginea îndoită spre
interior, cu umărul decorat cu caneluri oblice
şi cu patru mici proeminenţe trase vertical din
buză, pahar m. cu un şir de mici proeminenţe-
butoni sub margine, una dintre proeminenţe
fiind dezvoltată într-o apucătoare, cuţitaş fe.
- M 125 (inc. u. c.): două castroane r. (u. şi c.
– neilustrate), cană bitronconică r.
(neilustrată).
- M 126 (inc. u. c.): vas mare frg. (u. –
neilustrat), strachină tronconică (c. -
neilustrat), vas cu patru apucători (neilustrat),
cană bitronconică r. cu toarta supraînălţată,
fusaiolă bitronconică (neilustrată).
- M 127 (dublu, inc. u. c.): vas m. frg. (u. –
neilustrat), vas clopot m. cu patru apucători pe
diametrul max., două apucători în formă de
potcoavă în jumătatea superioară şi doi butoni
circulari sub buză (u.), două castroane m.
(ambele c. – unul neilustrat), lunulă metalică
frg. (neilustrată), cuţitaş fe.
- M 128 (inc. u. c.): două străchini (u. şi c. –
neilustrate).
- M 129 (inc. u. c.): vas frg. (u. – neilustrat),
strachină m. (c. – neilustrat), cuţitaş fe.
(neilustrat).
- M 130 (inc. u.): vas frg. (u. – neilustrat), frg.
din arcul unei fib. brz. deformată (tip
nedeterminabil), colier din 20 perle
bitronconice şi tubulare din lut.
- M 131 (inc. u. c.): două vase frg. (una u. –
neilustrate), strachină r. (c. neilustrat).
- M 132 (inc. u. c.): două vase frg. (ambele u.
– neilustrate), castron r. cu buza orizontală
53
(c.), strachină (c. – neilustrat), pahar m. cu
gura strâmtă şi cu o apucătoare, cuţitaş fe.
- M 133 (inc. u.): două vase m. frg. (ambele u.
– neilustrate).
- M 134 (inc. u.): vas frg. (u. - neilustrat),
cuţitaş fe. (neilustrat), schelet cal (neilustrat).
- M 135 (inc. u.): vas frg. (u. – neilustrat),
lunulă brz. frg.
- M 136 (inc. u.): vas frg. m. cu patru
apucători (u. – neilustrat), două castroane
(neilustrate), vas frg. (neilustrat), cană
(neilustrată).
- M 137 (inc. u. c.): vas frg. (u. - neilustrat),
strachină r. (c. – neilustrat), ceaşcă
(neilustrată).
- M 138 (inc. u. c.): două castroane r. (u. şi c.
– neilustrate), ceaşcă tronconică m., vf.
săgeată brz. (neilustrat).
- M 139 (inc. u. c.): vas m. (u. – neilustrat),
strachină r. (c. – neilustrat), cuţitaş fe.
- M 140 (inc. u.): vas m. (u. – neilustrat).
- M 141 (inc. gr.): cuţit fe., cute piatră.
- M 142 (dublu, inc. u. c.): castron m. cu patru
apucători în zona mediană (u. – neilustrat),
castron tronconic m. (u.), strachină (c. –
neilustrată), vas decorat cu caneluri (c. –
neilustrat).
De pe suprafaţa necropolei provin mai multe
vase descoperite izolat din M distruse, între
care şi amfore frg. de Heraclea Pontică cu
ştampile englifice.
D: sec. V-IV a.Chr. MIAV, MID.
B: Bobčeva 1975, 123-127; Vasilčin 1998-
1999; Teleagă 2008, 13, pl. 14-15/1-14;
131/5-16, nr. catalog 39.
120. CERNAVODA-„Coada Zăvoiului” (jud.
Constanţa, România) – Pl. 80A
Necropolă (grup de M) plană, inc. u. În 1954
au fost descoperite întâmplător patru M plane
inc. u. (dintre care trei cu c.), protejate cu
plăci de piatră. Săpături de salvare în 1955
(autori D. Berciu şi S. Morintz), dar fără a se
mai descoperi vreun M.
- M 1 (u. era acoperită cu o placă de piatră
drept c.): ceramică m. – vas-clopot cu
apucători sub diametrul max. şi vas sac (u.) cu
brâu alveolat sub margine, întrerupt de patru
butoni-apucătoare, oglindă brz. cu mâner fe.,
cuţitaş fe., alte frg. de la piese de fier
(nasturi?, fib.?), frg. perlă sticlă.
54
- M 2: ceramică m. – cană bitronconică frg.
(u.) şi frg. strachină (c.).
- M 3: s-a recuperat doar u. – vas borcan m. cu
brâu alveolat sub margine şi proeminenţe-
apucători.
- M 4: ceramică m. – vas mare bitronconic (u.)
şi strachină (c.); frg. cuţitaş fe., pandantiv plat
brz. cu marginea inferioară zimţată, două ace
brz. cu capete în formă de elice (păstrat întreg
la una din piese).
D: sec. V a.Chr.
B: Morintz et alii 1955, 158-159 şi fig. 9;
Berciu 1957; Protase 1971, 21; Irimia 1975,
104.
121. CERNAVODA-„Păduricea Mică” (jud.
Constanţa, România) – Pl. 80B
Necropolă alcătuită din M inc. u. cu manta de
bolovani.
În 1972 au fost distruse şase M, reuşindu-se
reconstituirea unuia (M 1 - amforă Heraclea
Pontică cu ştampilă englifică în formă de
frunză, cu  / caduceu – tipul II din grupa I
Zeest, 350-300 a.Chr. – (u.), picior de amforă
(c.), cinci mărgele stică, bol r.), precum şi
recoltarea altor amfore: două Heraclea Pontică
- tip II Zeest (350-300 a.Chr.) şi una Thasos –
tip C Lazarov (sec. IV a.Chr.).
D: sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, p. 17, 19 şi pl. IV/3; VIII/1a-
e; IX/2; XV/6; Irimia 1983, 98 şi fig. 8/4;
Teleagă 2008, 13, pl. 13/2; 133/5, nr. catalog
40B.
122. CERNELE-„Poianca” (municipiul
Craiova, jud. Dolj, România) – Pl. 81A
Necropolă plană de inc. u. Descoperiri
întâmplătoare făcute în urma lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare şi săpătură de salvare
efectuată de Petre Gherghe. În 1976 au fost
descoperite întâmplător două vase brz. (situla
şi oenochoe) provenind foarte probabil dintr-
un M distrus. Până în 1984 erau identificate
opt M.
Au fost cercetate două M:
- [M 1] (M 7 – inc. u. c.): crater r. (u.),
strachină m. (c.), cană bitronconică m. cu
toarta supraînălţată, cuţit (de luptă ?) fe.,
cuţitaş fe., briceag fe.
- [M 2] (M 8 – inc. u. c., parţial distrus): vas
tronconic m. (u.), castron m. cu marginea
Catalog
invazată şi cu patru proeminenţe-apucători sub
buză. (c.).
D: sec. IV-începutul sec. III a.Chr. MOC.
B: Popilian 1981; Gherghe 1984; Teleagă
2008, 13, pl. 16/1-2; 134/5-6; nr. catalog 41.
123. ČERNI VIT (obšt. Teteven, obl. Loveč,
Bulgaria)
M tumular izolat înh. Cercetare sistematică
efectuată în 1975.
Cameră funerară de piatră. Din inventar făcea
parte un vas arg. şi o fib. tr.
D: sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr.
B: Kitov / Šalganov / Krainov 1980, 18.
124. ČERNI VRĂH-„Trite Mogili” (obšt.
Vălčidrăm, obl. Montana, Bulgaria) – Pl. 81B
Necropolă tumulară. Sondat un T. M cu
construcţie de piatră. Ritul nespecificat.
Din inventar: frontal de harnaşament. Din
zona necropolei provine şi o psalie brz. frg. cu
extremitatea în formă de cap de iepure,
descoperită întâmplător în 1940.
D: sec. IV a.Chr.
B: Gerasimov 1950, 255-256 şi fig. 192;
Theodossiev 2000, 110, nr. catalog 35.
125. CERNICA (com. Cernica, jud. Ilfov,
România) – Pl. 82A
Aşezare deschisă. Cercetare sistematică
efectuată în 1959 de către Gh. Cantacuzino,
având ca obiectiv staţiuni din alte epoci
(preistore şi evul mediu).
Două B şi câteva Gr. Inventarul exclusiv
ceramic.
Ceramică m.: vas clopot cu patru apucători pe
diametrul max., borcan cu brâu alveolat sub
buză întrerupt de patru apucători conice sau
dreptunghiulare, străchini cu buza verticală
sau invazată; ceramică r. din pastă cenuşie
deschisă: cană bitronconică, vas tip amforă,
strachină; ceramică de import: două frg. cu
firnis negru (în Gr 26), dintre care unul
provenind de la o căniţă aparţinând probabil
variantei „Phidias” după Starkes-Talcott.
D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. IV a.Chr.
IAB.
B: Moscalu 1973; Moscalu 1983, passim; P.
Alexandrescu 1976, 117-118.
 Catalog
126. ČERPAEV (obšt. Loveč, obl. Loveč,
Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
51 tetradrahme Alexandru cel Mare.
B: Gerasimov 1959, 366.
127. CETĂŢENI-„Cetăţuia lui Negru-Vodă”
(com. Cetăţeni, jud. Argeş, România) – Pl.
82B
Aşezare deschisă dublată de o cetate, situată
pe versantul stâng al văii Dâmboviţei.
Cercetări sistematice efectuate cu întreruperi,
din 1940, de către Dinu V. Rosetti şi ulterior
de către L. Chiţescu; săpături preventive
efectuate între 2002-2004 de către D.
Măndescu.
Fără a fi evidenţiat un nivel distinct de locuire
din perioada „preclasică”, din acest sit provin
cel puţin două piese ce se datează anterior
debutului culturii geto-dace clasice: o monedă
brz. de la Antogonos Gonatas şi o fib. brz. Lt
B2 cu arcul îndoit în formă de opt. Mai poate
fi adăugată şi o fib. Lt C1 fe.
D: a doua jumătate a sec. III – începutul sec. II
a.Chr. MMC.
B: Mârţu 1965; Babeş 1999, 26, 29, fig. 9/1;
Măndescu 2006b, 49, 52-53, 64, pl. 21/1, 4;
27/2.
CHIOSELER v. PETROŞANI
128. CHIRNOGENI (com. Chirnogeni, jud.
Constanţa, România) – Pl. 83A
M tumular izolat (ritul necunoscut).
Descoperire întâmplătoare făcută în 1987.
Inventar: frg. amforice Thasos, Heraclea
Pontică, Sinope şi Chios, frg. de la două căni
r. elenistice.
D: sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr.
MINAC.
B: Irimia 1991, 102, şi fig. 2/2-3, 5-8; 4/6;
Teleagă 2008, 13, pl. 15/16-19, nr. catalog 43.
129. CHIRNOGI-„Rudărie” (com Chirnogi,
jud. Călăraşi, România) – Pl. 84B
Aşezare deschisă. Săpături de salvare
efectuate de George Trohani în perioada 1971-
1972. Suprafaţa totală a aşezării estimată la
8000 m2. Executate cinci secţiuni, însumând
191,5 m2.
Semnalate două etape de locuire din cea de-a
55
doua epocă a fierului. Cercetate 15 locuinţe şi
12 Gr.
În nivelul I (cel mai vechi) au fost
documentate două locuinţe (locuinţele 13 şi 20
– ambele erau B, dreptunghiulare în plan cu
colţurile rotunjite) şi patru Gr (Gr 14, 17, 19 şi
20). Se remarcă B 13, despre care se afirmă că
„a avut un rol funerar”: conţinea resturile
înhumate ale unui infans I (circa doi ani),
orientat S-N, având ca ofrande frg. ceramice şi
oase de animale. Ceramică m., cărămizie, mai
rara cenuşie.
Datarea generală a nivelului I: sfârşitul sec. III
– mijlocul sec. II a.Chr. MNIRB.
B: Trohani/Şerbănescu 1975, 273-274, fig. 1-
3; Trohani 1975a.
130. CHIRNOGI-„C. A. P.” (com. Chirnogi,
jud. Călăraşi, România) – Pl. 83B
M tumular izolat înh., cu diametrul de 30 m şi
înălţimea faţă de terenul din jur de 1 m.
Descoperire întâmplătoare făcută în 1961,
când T a fost distrus de săteni. Sondaj de
verificare efectuat de Done Şerbănescu în
1983. Observaţie: la prima semnalare a
monumentului, ca rit este menţionată
incineraţia (Trohani / Şerbănescu 1975, 274,
fig. 4).
Piese din inventar recuperate: amforă Thasos,
cană m., urcior r., strachină r., askos elenistic,
aplică de aur cu reprezentarea în relief a unui
cap de leu (alte două astfel de piese nu au fost
recuperate de la descoperitorii lor, care le-au
topit, refolosind aurul), frg. situlă brz. cu ataşe
aurite.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MCGO.
B: Trohani / Şerbănescu 1975, 274, fig. 4;
Turcu 1979, 177, fig. 13, pl. 42/1; Şerbănescu
1999; Teleagă 2008, 14, pl. 18/1-5; 134/7-9;
nr. catalog 44A.
131. CHIRNOGI-„Rudari” / „Terasa
Rudarilor” (com. Chirnogi, jud. Călăraşi,
România) – Pl. 84A
M (izolat?) inc. u. c. Sondaj arheologic
realizat de Barbu Ionescu în 1961, la circa 150
m distanţă de aşezarea de la Chirnogi-
„Rudărie”.
Borcan m. cu brâu alveolat sub buză (întrerupt
de patru apucători) şi în formă de ghirlandă pe
corpul vasului (u.), strachină r. (c.), pahar
56
tronconic m. cu o apucătoare sub buză, cupă
m.
D: sec. III a.Chr. MCGO.
B: Turcu 1979, 177, 179, fig. 32, pl. 42/2;
Şerbănescu 2006, 167; Teleagă 2008, 14, pl.
18/5, nr. catalog 44B.
132. CHIRNOGI-„Şuviţa lui Vulpe” (com.
Chirnogi, jud. Călăraşi, România) – Pl. 84C
Necropolă distrusă în timpul unor lucrări de
terasare, în anii 1959-1961.
Au fost recuperate mai multe vase întregi:
cană bitronconică r. cu toartă supraînălţată,
castron r. cu două toarte oarbe arcuite, castron
m. cu apucători în formă de potcoavă, castron-
lecane r.
D: sec. IV a.Chr. MCGO.
B: Şerbănescu 2006, 166-167, fig. 2/1-4.
133. CHISCANI-„Combinatul de Celuloză şi
Hârtie” (com. Chiscani, jud. Brăila, România)
– Pl. 85
Necropolă plană înh., un singur M fiind
tumular (înhumare secundară în mantaua unui
T). Necropola a fost distrusă în anii 1958-
1959, în urma săpării temeliilor unor
construcţii din incinta combinatului. Circa 30
M distruse şi un singur M documentat în urma
unei săpături de salvare efectuate de Nicolae
Harţuche şi Florin Anastasiu.
- M înh. decubit dorsal cu braţele pe lângă
corp, orientat V-E: 33 vf. săgeţi brz. aşezate
lângă coapsa stângă, jumătate dintr-un
bovideu, între coastele căruia a fost descoperit
un cuţit fe. cu plăsele de os.
- Inventarul altui M distrus a fost recuperat
aproape în întregime: placă de gresie de formă
aprox. ovală, kantharos şi bol cu firnis negru,
două vase m.
- Din M tumular (practic, un M secundar înh.
în mantaua T): căzănel brz. (distrus de
descoperitori şi fragmentele în cea mai mare
parte împrăştiate) şi frg. ceramice dintr-un vas
mare r., cenuşiu.
- Inventarul M distruse: vase m., amforă (post
340 a.Chr., cf. Sîrbu 1982, p. 101), fusaiole,
vf. săgeţi cu trei muchii şi tub de înmănuşare,
o fib. tr. brz. frg. şi o fib. Lt frg., doi clopoţei
brz. inel din sârmă brz. cu capetele terminate
în spirale, brăţări brz. simple si spiralice,
verigi brz., oglindă brz., vf. săgeată fe.,
Catalog
pumnal fe. de tip akinakes, perle de
chihlimbar, perle de sticlă colorată „cu ochi”,
colier din 30 mărgele de sticlă, sferice şi în
formă de amforetă. Sunt menţionate şi o
brăţară şi un inel arg. (Sîrbu 1983, 28).
D: sec. IV a.Chr. MBB.
B: Harţuche / Anastasiu 1968, 52-57, pl. 65-
71; Harţuche / Anastasiu 1976, 197-198, 209,
nr. catalog 400-405, 422; Sîrbu 1982, 101,
108, 111, 118, fig. 4/1; 5/1; 7/2; Sîrbu 1983,
25-29, fig. 4-5; Teleagă 2008, 14, pl. 17/2-5;
134/4, nr. catalog 45.
134. CHOMAKHOVTSI-„Kamăka” (obšt.
Červen Bryag, obl. Pleven, Bulgaria) – Pl.
86A
M izolat plan înh. Descoperire întâmplătoare
în timpul lucrărilor agricole.
Inventar: trei vase r. – o cană şi două ceşti cu
corp carenat şi toarta uşor supraînălţată.
D: sec. III a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1972, 58-59 şi fig. 5.
CIBAR VAROŠ v. GORNI CIBAR
135. CIMBALA-„Dealul Morii” (com.
Gloduri, jud. Bacău, România) – Pl. 86B
M izolat înh. Descoperire întâmplătoare,
făcută în primăvara anului 1959, cu ocazia
lucrărilor agricole. Scheletul în decubit dorsal,
orientat NV-SE.
Inventar: diademă brz. din sârmă torsionată cu
capetele lăţite prin aplatizare, cinci capete de
ace în formă de elice brz., opt aplice
discoidale brz., un Salteleoni brz., patru ace
brz. din sârmă torsadată, două dintre ele având
capete discoidale, nouă perle din sticlă mată şi
patru cochilii de melci. Tot din inventar făcea
parte probabil un mic obiect brz. cu capetele
stilizate zoomorf.
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. V a.Chr.
CMB.
B: Căpitanu 1968; Arnăut 2003, 199, nr.
catalog 98, fig. 39/C.
136. CIOBRUCI (jud. Tighina, Republica
Moldova)
Aşezare cuprinzând o suprafaţă de circa 30 ha.
Cercetări sistematice efectuate între 1993-
1996 de către T. Ščerbakova şi începând din
2001 de către un colectiv coordonat de E.
 Catalog
Yarovoj.
Complexe: mai multe B şi Gr, un sanctuar.
Inventar: majoritar ceramică m. locală,
ceramică grecească, amfore de Clazomene şi
de Chios, statuete de teracotă (Kybele),
figurine zoomorfe din lut, vf. săgeţi brz.
D: un orizont datat în sec. VI-V a.Chr., altul
mai recent, de la sfârşitul sec. III-începutul
sec. II a.Chr.
B: Arnăut 2003, 199-200, nr. catalog 99;
Niculiţă 2004a.
137. CIOBURCIU (r. Ştefan Vodă,
Republica Moldova) – Pl. 86C
M tumular jefuit, ritul nu a putut fi stabilit.
Săpături efectuate în 1989 de către Serghei
Agulnikov.
Inventar: vf. săgeţi brz. cu trei aripioare,
amforă Chios, plăci de fier puternic oxidate ce
provin poate de la o platoşă, plăcuţă
rectangulară din aur cu o reprezentare
zoomorfă (cap de cerb).
D: sfârşitul sec. V a.Chr.
B: Agulnikov 2003.
138. CIORANI-„Fântâna de Câmp” (com.
Pufeşti, jud. Vrancea, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare. În
1950 s-au găsit mai multe monede callatiene
brz. (Pick, 227, tip general) slab conservate,
datate în sec. III a.Chr. IAB (o monedă).
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 130, nr. catalog
II/45.
139. CIREŞU (com. Cireşu, jud. Brăila,
România) – Pl. 86D
Piese izolate (nu este exclusă provenienţa lor
dintr-un M). Sondaj arheologic realizat în
1976 şi 1977 de către V. Sârbu, având ca
obiectiv principal o aşezare gumelniţeană.
În S2, în 1977, a fost descoperit un zid de
pietre de râu legate cu pământ, cu grosimea de
20-25 cm. În zona din jur au fost descoperite
trei piese din bronz zoomorfe: două capete de
cerb şi un alt frg. probabil de la o tortiţă.
D: sec. IV a.Chr. MBB.
B: Sîrbu 1980, 27, pl. 5/1, 3 ; Sîrbu 1983, 29,
fig. 3/1.
57
140. CIUCUROVA (com. Ciucurova, jud.
Tulcea, România) – Pl. 87A
Necropolă mixtă. Nu sunt urme de T. Săpătură
de salvare efectuată în 1984 de către Gavrilă
Simion.
Au fost salvate zece M cu platformă din
lespezi de piatră peste resturile funerare sau cu
cistă din lespezi de piatră: opt individuale
(şapte înh. orientate în general S-N şi unul inc.
fără u. în cistă de piatră) şi două duble (mixte,
inc. fără u. şi înh.).
- M 1 (înh.): vas sac m. cu brâu alveolat sub
buză, castron r., vas m. de mici dimensiuni.
- M 2 (dublu, înh.): vas clopot m. cu brâu
alveolat sub buză, strachină m., frg. ceramice
dintr-o amforă Thasos (neilustrată).
- M 3 (înh.): frg. amforă, două vase r. frg.
(neilustrate).
- M 4 (înh., copil): fără inventar.
- M 5 (dublu, înh. şi inc.): vas pântecos frg.
m., castron frg. m., frg. amforă Thasos
(neilustrat).
- M 6 (înh.): verigă brz. (neilustrată), frg.
amforă Thasos (neilustrată), vas m.
(neilustrat).
- M 7 (înh., copil): fără inventar.
- M 8 (dublu, înh. şi inc.): castron m.,
oenochoe r., alte două vase m. (neilustrate).
- M 9 (înh., copil): fără inventar.
- M 10 (înh.): vas sac m. cu brâu alveolat sub
buză, lecane r.
D: mijlocul sec. VI – al treilea sfert al sec. V
a.Chr. ICEMT.
B: Simion 1995; Simion 2005, 46-47.
141. CIUCUROVA-„Ocolul Silvic” (com.
Ciucurova, jud. Tulcea, România) – Pl. 87B
M izolat inc. u. descoperit întâmplător în
curtea Ocolului Silvic din localitate.
U. era o amforă de Sinope.
Inventar: patru grupe de trei verigi brz. cu
proeminenţe, unite între ele şi alcătuind mici
lanţuri, patru mici discuri brz. decorate cu
cercuri concentrice simple sau perlate, 13
perle de sticlă colorată, doi canini de carnivor,
o cochilie de melc marin, cinci clopoţei brz. şi
o monedă histriană de bronz
D: sec. III a.Chr. ICEMT.
B: Simion 1976, 148 (nota 66), 159, 163 şi
fig. 9/13; 10; Mitrea 1981, 382, nr. catalog 9;
Teleagă 2008, 14, pl. 20/1, nr. catalog 47.
58 Catalog
142. CIUREA-„Chihan” (fost Lunca Ciurii,
com. Ciurea, jud. Iaşi, România) – Pl. 88-90
Aşezare deschisă. Periegheză efectuată în
1952 de către E. şi N. Zaharia, sondaj realizat
de un colectiv coordonat de M. Petrescu-
Dâmboviţa, în septembrie 1954, săpături
reluate de către S. Teodor, în perioada 1981-
1982. Se precizează că este vorba de un singur
nivel de locuire (Petrescu-Dâmboviţa et alii
1955, 189; Teodor 1987, 69), însă materialul
arheologic evidenţiază două etape succesive
de locuire a aşezării (Babeş 1970a, 227, nota
37; Babeş 2001b, 509).
Complexe: nouă L (două dintre ele reflectând
prima etapă de locuire a sitului, iar celelalte
şapte aparţin celei de-a doua etape), primele
trei descoperite în sondajul din 1954, iar
celelalte şase în cadrul campaniilor din 1981-
1982 (desemnarea lor ca B nu se justifică,
întrucât sunt adâncite numai 0,3 m).
Prima etapă :
- L 2: ceramică getică, foarte puţine cioburi de
la ceramică bastarnică, foarte puţine frg.
amfore greceşti, patru fusaiole, cute gresie,
cuţite fe.
- L 3: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg. de
ceramică celtică grafitată, frg. toartă bifidă de
la o amforă (probabil Cos) şi alte toarte de la
amfore greceşti, mărgică de sticlă, cuţit fe.,
trei fusaiole, cute.
A doua etapă :
- L 1: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg.
amfore greceşti, mărgică din pastă sticloasă,
frg. lance fe., două fusaiole, două frg. „căţei
de vatră”.
- L 4: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg.
amfore greceşti, pensetă fe., pinten cu spin
conic fe., două fusaiole, frg. „căţei de vatră”.
- L 5: frg. ceramice getice, frg. amfre greceşti,
frg. râşniţă, două cuţite fe. frg., frg. „căţei de
vatră”.
- L 6: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg.
amfore greceşti (ştampilă Rhodos, ilizibilă).
- L 7: schelet câine, frg. ceramice getice, rare
frg. ceramice bastarnice, frg. amfore Rhodos,
cu toartă ştampilată circulară ilizibilă.
- L 8: frg. ceramice bastarnice, frg. amfore
greceşti, mărgică din pastă sticloasă, cuţi fe.,
două fusaiole, frg. „căţel de vatră”.
- L 9: frg. ceramice getice şi bastarnice, frg.
amfore greceşti (inclusiv o ştampilă Rhodos,
ilizibilă), fusaiole, străpungător de os, pond de
plumb, perlă de sticlă, frg. „căţel de vatră”.
Se precizează că cele mai multe frg. amforice
din acest sit aparţin unor amfore de Rhodos,
dar sunt prezente şi cele de Thasos şi de Cos
(Teodor 1987, 89).
D: sec. III-II a.Chr. IAI.
B: Petrescu-Dâmboviţa et alii 1955, 183-187,
fig. 13-14; Babeş 1970a, 227-228; Teodor
1987; Babeş 1993a, 204-206, nr. catalog 59,
pl. 29-31/1-12.
COCARGEAUA v. BORCEA
143. COCIULIA-„Nedeia” (jud. Cahul,
Republica Moldova)
Cetate. Cercetări de suprafaţă realizate de
Serghei Agulnikov în 1994.
Fortificaţie cu val de pământ. Depuneri
arheologice aparţinând mai multor epoci, între
care şi sec. IV-III: ceramică locală m. şi frg.
amfore elenistice.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Agulnikov 1996; Arnăut 2003, 200-201,
nr. catalog 106.
144. COGEALAC (com. Cogealac, jud.
Constanţa, România)
Aşezare. Cercetări de suprafaţă realizate de
Mihai Irimia şi descoperire întâmplătoare.
Material ceramic elenistic: fragmente de ţiglă,
frg. kantharoi cu firnis negru specifici pentru
mijlocul sec. III a.Chr., frg. farfurie, piciorul
unei amfore de Thasos, toartă de amforă
ştampilată dintr-un centru nedeterminat.
Lângă această aşezare a fost descoperit
întâmplător un tezaur de vf. săgeţi brz.-semne
premonetare, alcătuit din 25 piese (17 turnate
special şi opt adaptate din vf. săgeţi).
D: sec. V-III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1980a, 86 şi fig. 1/10; 3/10; Avram /
Bounegru / Chiriac / 1985, 123, nr. catalog 17;
Talmaţchi 2002-2003, 359, 367, nr. cat. 12-36.
145. COMARNA-„Dealul Andrieşului”
(com. Comarna, jud. Iaşi, România) – Pl. 91A
Necropolă înh. Descoperiri întâmplătoare.
Mai multe schelete, vf. săgeţi brz. cu trei
aripioare, pumnal fe. Pumnalul, de tip
akinakes, a fost descoperit întâmplător înainte
de 1948 – este frg. (lipseşte cea mai mare
 Catalog
parte din lamă), mânerul se termină cu o bară
transversală uşor arcuită în sus.
D: sec. V-IV a.Chr. MNIMI (pumnalul
akinakes).
B: Nestor şi colaboratorii 1952, 44; Niţu
1953, 8-9, fig. 3; Arnăut 2003, 202, nr. catalog
111c.
146. COMĂNEŞTI (jud. Bacău, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Recuperate patru tetradrahme de tip Huşi-
Vovrieşti. CMB.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 147, nr. catalog
II/263 (Addenda).
147. CONSTANŢA-„Depoul de tramvaie”
(jud. Constanţa, România) – Pl. 91B
Aşezare deschisă. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1985.
Aşezare greco-indigenă la 7 km S de zidurile
Tomisului. Frg. ceramice, dintre care se
remarcă cele de vas-sac m. cu buza crestată şi
brâu alveolat şi toartă de kantharos elenistic
de mari dimensiuni.
D: sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1991, 105, fig. 6/11-12.
148. CONSTANŢA (Tomis)-„Fabrica de
Oxigen” (jud. Constanţa, România) – Pl. 91C
M plan înh., izolat. Descoperire întâmplătoare,
făcută în anul 1975.
M conţinea trei schelete orientate N-S.
Inventar: două amfore de Chersones (una fiind
ştampilată), 13 vf. săgeţi brz., trei fusaiole, un
inel arg., opt mărgele de sticlă, brăţară brz. şi
doi cercei din sârmă arg.
D: sfârşitul sec. IV - primul sfert al sec. III
a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 101-102, 104, fig. 1/3-11; 7/9-
10; 8/6-8; 9/6-15; 10/1-3; Irimia 1984, 66, fig.
1/10-29.
149. CONSTANŢA (Tomis)-Cartierul
„Medeea” (jud. Constanţa, România) – Pl.
91D
M plan înh., izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1972.
Inventar: cană elenistică, bol, vas miniatural,
oglindă mică brz., brăţară brz., trei mărgele de
sticlă, cuţit fe.
D: a doua jumătate a sec. IV - prima jumătate
59
a sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 98-99, 101, fig. 1/1-2; 9/2-4;
10/4-5; Irimia 1984, 64, fig. 1/1-9.
150 CONSTANŢA (Tomis)-Str. Maior Şonţu
(jud. Constanţa, România)
Tezaur monetar descoperit întâmplător în anul
1959. Conţinea 11 monede brz. de tip Filip II,
din care s-au păstrat trei exemplare. MINAC.
B: Talmaţchi 1998-2003, 27, nr. catalog 5-7.
151. CORABIA-cartierul „Celei” (municipiul
Corabia, jud. Olt, România) – Pl. 92A
Aşezare din cea de-a doua epocă a fierului,
suprapusă de cetatea romano-bizantină.
Cercetări efectuate în 1981-1982 de un
colectiv coordonat de Dumitru Tudor şi
Octavian Toropu.
Aşezarea getică, cu două niveluri de locuire, a
fost cercetată în două sectoare corespunzând
colţurilor de SV şi de SE ale cetăţii romano-
bizantine. Nivelul inferior conţinea materiale
specifice perioadei cuprinse între sfârşitul sec.
IV-începutul sec. II a.Chr.
Complexe: mai multe L şi Gr menajere.
Inventar: ceramică grosieră m. decorată cu
brâie alveolate, frg. de chiupuri cenuşii r.
decorate cu motive ştampilate, castroane r. cu
fund inelar, cană r. bitronconică, roşietică, cu
toarta supraînălţată, gât înalt şi buza răsfrântă
în afară, ceşti cu toarta supraînălţată, frg.
ceramice greceşti cu firnis negru, frg.
ceramice elenistice pictate, askos. MAEC.
B: Tudor et alii 1986, 160-162; Toropu et alii
1992, 241-242, fig. 5.
152. CORABIA-cartierul „Celei” (municipiul
Corabia, jud. Olt, România)
Tezaur eterogen descoperit în condiţii
necunoscute în anul 1914 şi intrat în colecţia
dr. George Severeanu din Bucureşti.
Între piesele tezaurului se numără şi două
plachete din aur cu decor zoomorf „au
repoussé” şi cu marginea demarcată prin
bordură perlată.
D: sec. IV a.Chr. MMB.
B: Berciu 1969, 151-152; Berciu 1974, 168.
60
153. COSĂUŢI-„La Zamcă” (jud. Soroca,
Republica Moldova)
Aşezare fortificată pe terasa dreaptă a
Nistrului, pe o culme la 200 m deasupra
râului. A fost cercetată doar fortificaţia, printr-
o secţiune de 74 m x 2 m, executată în 2003
de către un colectiv condus de Ilie Borziac.
Fortificaţia are două faze de construcţie, cea
mai veche cu structură de lemn, cea ulterioară
cu structură de piatră. Materialul arheologic
recoltat este extrem de sărac, fragmente
ceramice (neilustrate) datate larg în sec. V-III
a.Chr., atribuite geţilor. FIUPSC.
B: Munteanu 2004.
154. COSLOGENI-„Grădiştea Coslogeni”
(com. Dichiseni, jud. Călăraşi, România)
Necropolă plană birituală. Cercetări
arheologice efectuate de Dan Basarab Nanu şi
Marian Neagu (1986) şi Valeriu Sîrbu (1995-
1997), cu participarea lui Sorin Dănilă (1997).
Au fost descoperite 16 M, unele dintre ele
deranjate de intervenţii moderne: cinci M inc.
u., şase M inc. gr., un M înh. (Infans I), un M
înh. (copil) + inc. (adult), trei cenotafe.
Ceramică preponderent m. (borcane, vase
clopot, vase bitronconice), dar şi r. Ceramică
de import: cupă grecească cu firnis negru şi
decor incizat (M 2), frg. amfore (M 13-15).
Ofrande de carne.
D: sec. IV-III a.Chr. MDJC.
B: Inedită. V. Sîrbu, D. Nanu, M. Neagu, în
CCA 1996 (campania 1995), 54-55; V. Sîrbu,
în CCA 1997 (campania 1996), 32; V. Sîrbu,
S. Dănilă, CCA 1998 (campania 1997), 24;
Teleagă 2008, 25, nr. catalog 91.
155. COSLOGENI-„Km 80” (com.
Dichiseni, jud. Călăraşi, România) – Pl. 92B
Aşezare. Mai multe piese descoperite
întâmplător, cu diverse ocazii, marchează
urmele unei importante aşezări getice: imitaţie
autohtonă brz. după o monedă divizionară a
Maroneei, amfore ştampilate de Thasos
(„Θασίων Κύχρις” – două exemplare – şi „…
”) şi Sinope
(„
”).
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. – mijlocul
sec. III a.Chr.
Catalog
B: I. Barnea 1966, 156, nr. catalog II, fig. 4/1-
4; Culică 1989.
156. COSTÂNA (com. Todireşti, jud.
Suceava, România) – Pl. 92C
Fib. Lt B arg. descoperită izolat în vatra
satului. MOT.
B: Teodor 1988, 49, fig. 5/1.
157. COSTINEŞTI (jud. Constanţa,
România)
Aşezare. Descoperire întâmplătoare, făcută în
anul 1971, pe malul sudic al Lacului
Costineşti: mai multe fragmente ceramice şi o
amforă Thasos fragmentară, cu toarta
ştampilată („Θασίων / kantharos / Κύχρις”).
Anterior, aici fusese descoperit un depozit de
amfore şi o fib. tr.
Datarea amforei: sfârşitul sec. IV - sec. III
a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1980a, 96 şi fig. 2/11; 8/13; Vulpe
1932-1934, 209.
158. COSTIŞA (com. Costişa, jud. Neamţ,
România)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. O
monedă arg. bătută de Korkyra.
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. CMJNPN.
B: Mătasă / Mitrea 1957, 474; Arnăut 2003,
283, nr. catalog Bb18.
159. COTNARI-„Cătălina” (com. Cotnari,
jud. Iaşi, România) – Pl. 92D
Cetate. Săpături sistematice realizate de A.
Florescu în perioada 1967-1970, axate în
special asupra sistemului de fortificaţie.
Suprafaţa de 4,5 ha.
Zid din structură de piatră („armătură”) şi
lemn.
În interiorul aşezării au fost cercetate mai
multe L şi Gr. Inventar predominant ceramic,
sărac, vase de provizie cu grâu carbonizat,
seceri fe., frg. amfore de import. Este
semnalat şi un kantharos grecesc m. (!)
(Florescu 1980, 16, neilustrat).
D: sec. VI-III a.Chr., cu continuări şi în sec. II
a.Chr. MNIMI.
B: Florescu 1971, 110-111, fig. 8-11; Florescu
1980, passim; Arnăut 2003, 205, nr. catalog
128.
 Catalog
160. COTU-„Jorovlea” (com. Copălău, jud.
Botoşani, România) – Pl. 93-94
Aşezare fortificată cu val şi şanţ. Cercetări
sistematice efectuate în 1985, 1988 şi 1990 de
către P. Şadurschi şi O. Şovan, iar în 2003-
2004 de către O. Şpvan şi M. Ignat, săpându-
se în total 45 de secţiuni, însumând 2000 m2,
ceea ce reprezintă numai 2,85% din întreaga
suprafaţă a sitului, de peste 7 ha. Un singur
nivel de locuire din cea de-a doua epocă a
fierului.
Complexe: 15 L şi trei Gr. Inventar sărac. Pe
lângă frg. ceramice obişnuite (m. şi r.)
descoperite în fiecare locuinţă, s-au mai făcut
următoarele precizări privind inventarul
acestora:
- L 1 : frg. ceramice m. - vase clopot, vas cu
gura evazată, ornamentat în zona gâtului cu
brâu crestat şi proeminenţe conice.
- L 2: frg. ceramice vase mari de provizii m.,
două „tigăi”-„zornăitoare” din lut, frg. amforă
Mende.
- L 3: toartă amforă Thasos
- L 4: toartă amforă Sinope şi frg. Chios sau
Thasos.
- L 5: frg. ceramice m. şi r., vf. săgeată brz. cu
trei muchii şi dulie, figurină antropomorfă lut
ars, toartă amforă Thasos şi două frg. Chios.
- L 7: buză amforă Heraclea Pontică, frg.
Thasos.
- L 8: frg. Sinope.
- L 9: creuzet, brăţară fe., buză şi toartă
Thasos, picior Heraclea Pontică, picior
Sinope.
- L 10: în apropiere, o piesă frg. brz. ajurată.
- L 11: vf. săgeată brz. cu trei muchii şi dulie,
frg. Thasos, frg. Chios.
- L 13: cuţit fe.
- L 15: patru fusaiole şi două figurine
antropomorfe din lut, două frg. Thasos.
- Gr 1: otic fe. (neilustrat) şi două figurine
antropomorfe din lut, neglijent modelate
(neilustrate).
- Gr 2: particule chirpici.
- Gr 3: frg. ceramice, cuţit fe., cute.
Deşi numeroase, între frg. de amfore de
import nu se află nici o ştampilă. Este
menţionată şi descoperirea în strat a unui mic
frg. kantharos cu firnis negru (Şovan / Ignat
2005, 46-47, pl. 18/13), precum şi trei frg. de
amfor Rhodos.
61
Datare generală : a doua jumătate a sec.V –
sec. III a.Chr. MJBt.
B: Şadurschi / Şovan 1994; Arnăut 2003, 204,
nr. catalog 129; Şovan / Ignat 2005.
161. COTU MICULINŢI-„Staţia de
pompare – La Uluce” (com. Cotuşca, jud.
Botoşani, România) – Pl. 95A
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat
de Paul Şadurschi în anul 1985.
Un singur nivel de locuire „geto-dacic din
vremea infiltraţiei bastarnice” (Şadurschi
1986, 43).
Ceramică m. de factură locală, cu butoni-
apucătoare şi bâu alveolat, dar şi de factură
bastarnică, din categoria fină cu suprafaţa
lustruită, cu buza faţetată şi toartă în formă de
X, precum şi din categoria grosieră cu
suprafaţa barbotinată.
Datare generală : sec. III-II a.Chr. MJBt.
B: Şadurschi 1986, 41-43, fig. 1-3; Arnăut
2003, 205-206, nr. catalog 130.
162. COTU MORII-„Toloacă” (com.
Popricani, jud. Iaşi, România) – Pl. 95B
Aşezare deschisă. Săpături de salvare
efectuate în 1982 şi 1985 de către Constantin
Iconomu şi Marcel Tanasachi, având ca
obiectiv principal o necropolă hallstattiană
timpurie.
A fost cercetat parţial un B: castron m.,
străchini frg. cu buza invazată, oală m. cu
buza răsfrântă în afară, frg. ceramic cenuşiu r.
(neilustrat), frg. amforă grecească
(neilustrată), râşniţă de piatră (neilustrată).
Din nivelul arheologic corespunzător celei de-
a doua epoci a fierului, precum şi dintr-o Gr
menajeră a fost recoltat următorul inventar:
ceramică m. (vase sac frg. cu brâu alveolat sub
buză, străchini frg., căni frg.-„tipsie”-capac,
vas miniatural), ceramică r. (frg. cupă attică cu
picior scund „de tip C cu buza concavă” datată
520-480 a.Chr., câteva frg. amfore greceşti-
neilustrate), cinci fusaiole bitronconice şi o
fusaiolă cilindrică, câteva piese metalice (lamă
cuţit fe., cosor fe., cârlig fe., vf. săgeată brz.
cu două aripioare şi fără spin).
D: începutul sec. V a.Chr. MNIMI.
B: Iconomu / Tanasachi 1992, 41-43, fig. 4/4,
8-10, 12; 5-6; Arnăut 2003, 206, nr. catalog
131.
62 Catalog
163. COŢOFENEŞTI-„Vârful Fundăturii”
(com. Poiana-Vărbilău, jud. Prahova,
România) – Pl. 96A
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1928, urmată de o cercetare de teren
efectuată de Ioan Andrieşescu.
Coif de aur (770 g) cu bogat decor în relief,
lipsindu-i partea superioară a calotei. Din zona
descoperirii fiind recoltate de către Ioan
Andrieşescu multe frg. ceramice cenuşii r.
D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MNIRB.
B: Berciu 1969, 77-82, fig. 55-61; Berciu
1974, 85-92, fig. 40-46.
164. COŢOFENII DIN DOS-„Cetatea
Jidovilor” (com. Coţofenii din Dos, jud. Dolj,
România) – Pl. 97
Aşezare fortificată. Suprafaţa totală: 3,5 ha.
Sondaj realizat în 1918 de C. Schuchhardt şi
cercetări sistematice efectuate de un colectiv
condus de Vl. Zirra, în perioada 1980-1990.
Suprafaţa totală cercetată: circa 3000 m2.
Pe latura vestică, fortificaţie din zid de
cărămizi cu două paramente şi emplecton, cu
grosimea de peste 3 m, înlocuit după un
incendiu general cu un val de pământ.
Întregul areal al sitului a fost împărţit în trei
zone, de la V către E: zona 1, corespunzând
fortificaţiei de cărămizi ; zona 2,
corespunzând aşezării propriu-zise situată pe
platoul central şi zona 3, în extremitatea estică
a aşezării, corespunzând „bateriilor de
cuptoare pentru coacerea cărămizilor”, iniţial,
în timpul primelor campanii, vestigiile zonei 3
fiind considerate o imensă „groapă cu
deşeuri”.
Au fost individualizate două faze de locuire:
- faza 1, relevată în toate cele trei sectoarele,
este anterioară ridicării zidului de cărămizi în
sectorul 1, iar în sectorul 2 corespunde primei
etape a locuirii getice; în această faza,
aşezarea este nefortificată. Faza 1 se încheie în
urma unui puternic incendiu.
- faza 2 începe cu ridicarea zidului de cărămizi
în sectorul 1, iar în sectorul 2 cu o
reamenajare a aşezării în urma incendiului.
Sectorul 3 este dezafectat şi aici se construiesc
„cuptoarele pentru arderea cărămizilor şi a
emplectonului”. Se vorbeşte în literatură de un
incendiu general ce a pus capăt funcţionalităţii
zidului vestic, acesta fiind înlocuit,
aproximativ pe acelaşi traseu, de un val de
pământ.
La cele două faze se adaugă urme ulterioare
de locuire sporadică din sec. I a.Chr. - I
p.Chr., descoperite mai ales în sectoarele 2 şi
3.
Complexe: mai multe L, rare Gr. Inventar:
ceramică locală m. şi r., ceramică fină
grecească frg. cu figuri roşii şi cu firnis negru
(skyphoi, bolsal), şase fib. tr. brz., fib. frg. Lt
B ( ?), topor fe. „cu aripioare”, trei vf. săgeţi
brz. cu trei muchii, psalie fe. în formă de „S”,
două verigi brz., brăţară arg. din bară
torsionată, cercel arg., calapoade din lut ars
pentru modelarea ceramicii, zornăitoare de lut
ars.
Bibliografia oferă puţine indicii privind
gruparea inventarului pe complexe, mai mult,
au fost întâmpinate dificultăţi în atribuirea
artefactelor fazelor de locuire., însă pot fi
semnalate câteva situaţii relevante pentru
cronologie:
- cercelul arg. într-o locuinţă anterioară
ridicării zidului din „cărămidă”, aparţinând
aşadar etapei de început a locuirii, când
aşezarea nu era fortificată.
- singura fib. tr. I 1 provine din nivelul 1;
fibulele tr. III par să fi fost descoperite în
nivelul 2.
- între formele ceramice ale nivelului 1 se
disting castroane m. cu buza invazată şi
canelată oblic, cu apucători în formă de
aripioare sau în formă de potcoavă, ceşti
globulare m. cu o mică toartă supraînălţată,
lecane cu toarte orizontale şi cu toarte
verticale plasate pe buză.
- între formele ceramice ale nivelului 2 se
disting ceşti tronconice cu toarta uşor
supraînălţată foarte asemănătoare cu căţuia
dacică.
- în privinţa ceramicii de lux greceşti, de cele
mai multe ori lipsesc informaţiile legate de
contextele şi de nivelurile în care au fost
descoperite; este de semnalat şi o situaţie uşor
contradictorie, întâlnită tocmai în cazul celor
două fragmente (bolsal şi skyphos) despre
care se menţionează cu certitudine că au fost
descoperite nivelul 1: frg. bolsal a fost datat
la sfârşitul sec. V – primul sfert al sec. IV
a.Chr., iar frg. skyphos în primul sfert al sec.
 Catalog
III a.Chr. (P. Alexandrescu, în Zirra et alii
1993, 131).
D: sec. IV-III a.Chr. MOC, IAB.
B: Vl. Zirra 1983; Vl. Zirra et alii 1993; Vl.
Zirra 1994; Vl. V. Zirra 1994; Babeş 1997.
165. COZIA (com. Costuleni, jud. Iaşi,
România) – Pl. 98A
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Pumnal fe. de tip akinakes, cu antene la
extremitatea mânerului (L = 41,2 cm).
D: sec. V a.Chr. MNIMI.
B: Icomomu 1975; Arnăut 2003, 206, nr.
catalog 133.
166. COZMEŞTI (com. Deleşti, jud. Vaslui,
România) – Pl. 98B
Aşezare deschisă, situată în vatra satului
actual, distrusă în cea mai mare parte. Sondaj
de salvare efectuat în 1988 de către Tamilia
Marin. Cercetaţi doar 21 m2.
Complexe: şase Gr. Ceramică foarte
frgmentată (majoritatea m. – căniţă, străchini
invazate, borcane cu apucători şi cu brâu
alveolat; la r. doar câteva frg. printre care unul
de la o tipsie-capac), frg. vatră, cute piatră,
râşniţă piatră, vf. săgeată brz. piramidal cu trei
muchii şi spin (Marin 1987-1989, 35,
neilustrat) şi o psalie de os.
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. IV a.Chr.
MJV.
B: T. Marin 1987-1989; Arnăut 2003, 206, nr.
catalog 134a.
167. CRAIOVA (jud. Dolj, România) – Pl.
98C
Tezaur alcătuit din piese de harnaşament arg.,
cumpărat de Hubert Schmidt de la un anticar
din Craiova în 1917. Descoperire în condiţii
necunoscute. Nu este exclusă provenienţa sa
dintr-un M tumular getic, precum cel săpat de
câţiva ofiţeri germani la Bârca, în sudul
Olteniei, în timpul primului război mondial.
Tezaurul cuprinde circa 90 de piese de
harnaşament arg., unele dintre ele aurite: 19
aplice ajurate tetraskelion, patru aplice ajurate
triskelion, 11 aplice plate cu scene de
zoomahie, două aplice plate fără reprezentare
animalieră, două aplice în formă de leu, una în
formă de cap de cerb, şase în formă de cap de
taur, un fruntar în formă de cap de grifon,
63
două pandantive în formă de gheară, două
verigi pentru petrecerea hamului-„nasturi-
butoni” şi două perle.
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MNIRB (60 de
piese).
B: Schmidt 1927; Berciu 1969, 123-146, fig.
83-103; Berciu 1974, 137-161, fig. 60-68.
168. CRĂSANII DE JOS-„Piscul Crăsani”
(com. Balaciu, jud. Ialomiţa, România)
Aşezare getică de tip dava. Sondaje D.
Butculescu, I. Andrieşescu şi S. Morintz şi
cercetări sistematice efectuate în perioada
1970-1985 de către N. Conovici.
Dava getică de epocă clasică suprapune o
aşezare getică timpurie (aşezare deschisă), din
care provin patru ştampile amforice Thasos
(324-319 a.Chr.) şi una Sinope gr. IV, precum
şi o aşezare aparţinând grupului Ferigile, cu
Gr. menajere şi B (Conovici 1979, 143-144).
D pentru faza veche: ultimul sfert al sec. IV –
prima jumătate a sec. III a.Chr.
B: R. Vulpe 1966, 42-45; Conovici 1979;
Conovici 1986, 136.
169. CREMENARI (com. Galicea, jud.
Vâlcea, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută prin 1946-1946.
Tezaurul ar fi conţinut circa 3 kg monede arg.,
depuse într-un vas ceramic. Piesele s-au
răspândit în diverse colecţii, iar vasul nu s-a
păstrat.
Din tezaur sunt publicate două drahme Histria
şi doi denari romani republicani (!) şi sunt
semnalate încă două drahme Histria. Colecţii
particulare, între care cea a col. M. Sănătescu
din Râmnicu-Vâlcea.
B: Iliescu 1958, 449, pl. I/1-4.
170. CREŢEŞTII DE SUS-„La Cetăţi” (com.
Creţeşti, jud. Vaslui, România)
Cetate fortificată cu val de pământ şi şanţ.
Suprafaţa aprox. 5-6 ha. Cercetări de suprafaţă
realizate în 1967-1968 de Adrian C. Florescu
şi Gheorghe Melinte.
Câteva frg. ceramice de sec. IV-III a.Chr. sau
poate dintr-o perioadă imediat anterioară (sec.
V a.Chr.?).
B: A. Florescu / Melinte 1971, 130; Arnăut
2003, 207, nr. catalog 137.
64 Catalog
171. CRIHANA VECHE (jud. Cahul,
Republica Moldova)
Grup de T din perioade diferite. Cercetări
sistematice realizate între 1990-1992 de către
S. Agulnikov.
Trei dintre T conţineau M scitice înh., în cea
mai mare parte jefuite din antichitate.
- T 2 M 1 (jefuit): două vf. săgeţi brz. cu trei
aripioare şi cu dulie, unul dintre ele cu spin,
cuţitaş fe., călcâi de suliţă fe., mărgică fe.
- T 2 M 2: ceaşcă m. cu toarta uşor
supraînălţată, de factură getică.
- T 2 M 3 (jefuit): jefuit din antichitate,
spatulă de os, frg. cuţit fe., o bară şi o scoabă
fe.
- T 3 M 1(jefuit): din antichitate, străpungător
os, mâner de la un c. ceramic m. În şanţul din
jurul T frg. amfore Heraclea Pontică.
- T 4 M 1 (jefuit): vf săgeată cu trei aripioare
şi cu dulie, mărgică fe.
- T 4 M 2: trei vf. lance fe., călcâi lance fe., 16
vf. săgeţi brz. cu trei aripioare. Conform
determinării antropologice, scheletul aparţine
probabil unei femei de 35-40 ani.
D: sec. IV a. Chr.
B: Agulnikov 1997, 260-263 şi fig. 1, 5-8;
Arnăut 2003, 207, nr. catalog 138; Teleagă
2008, 15, nr. catalog 53.
172. CRISTINEŞTI (com. Cristineşti, jud.
Botoşani, România) – Pl. 99A
M izolat (înh.?). Descoperire întâmplătoare
făcută în 1966.
Dintr-un M distrus (semnalate oseminte
omeneşti) au fost recuperate două pumnale fe.
tip akinakes.
D: sec. V-IV a.Chr. MJBt.
B: Perian 1969, 83, fig. 1-2; Arnăut 2003,
207, nr. catalog 139.
CRIVĂŢ v. HOTARELE
173. CUCORĂNI-„Medeleni” (jud. Botoşani,
România) – Pl. 99B-101
Aşezare deschisă. Cercetări sistematice
efectuate în perioada 1964-1970 de către
Silvia Teodor, Simeon Raţă şi Dan Gh.
Teodor.
Două niveluri succesive din cea de-a doua
epocă a fierului, cel vechi cu B, cel nou cu L.
Au fost surprinse două situaţii în care B sunt
suprapuse de L. Materialul, în special
ceramică de factură getică şi Poieneşti-
Lukaševka, este unitar, fără a permite vreo
departajare cronologică sesizabilă.
Redăm numai situaţia complexelor „nivelului
inferior” – opt B:
- B 1: frg. ceramice m. – oale (uneori decorate
cu brâuri alveolate) şi străchini.
- B 6: frg. ceramice m. – oale, borcane, cupă
cu buza invazată, două frg. amforă grecească
din pastă roz-gălbuie, vf. cuţit fe., spatulă os.
- B 10: frg. ceramice m. – tipsii, străchini,
borcane, trei fusaiole bitronconice.
- B 12: frg. ceramice m. – tipsii, străchini,
borcane uneori cu brâu în relief, fusaiolă
bitronconică.
- B 14: frg. ceramice m. – borcane şi străchini
– fib. Lt C fe. frg., frg. râşniţă tuf vulcanic,
mărgea de sticlă cu „ochiuri”, împungător fe.,
împungător os, nasture os.
- B 15: frg. cermice m. – între care multe
provin de la borcane cu brâu alveolat şi
butoni-apucătoare, străchini cu fund îngust şi
marginea evazată –, fusaiolă plată şi alte două
bitronconice, verigă brz., lingură lut ars,
figurină zoomorfă frg. din lut ars, aşchii de os
lustruite, carapace de broască ţestoasă.
- B 18: frg. ceramice m., fusaiolă, două bile
lut ars, cuţitaş fe.
- B 21: frg. ceramice m., cute, frg. din tăişul
unui topor fe., spatulă dintr-o coastă de
animal.
D: sec. III-II a.Chr. IAI, MJBt.
B: Teodor 1975, 124-129; Babeş 1993a, 196-
197, nr. catalog 26, pl. 21/21-56; Arnăut 2003,
208-209, nr. catalog 147a.
174. CUCUTENI-„Cetăţuia” (com. Cucuteni,
jud. Iaşi, România) – Pl. 102A
Aşezare. Săpături executate în anii 1909-1910
de către Hubert Schmidt, având ca obiectiv
situl eneolitic.
Urme sporadice din a doua epocă a fierului,
între care se remarcă patru fib. Lt fe. şi brz.
(două Lt B, una Lt C şi una frg.). D: sec. IV-
III a.Chr. IAB.
B: Schmidt 1932, 63, pl. 30/17-18, 20-21;
Lászlo 1969b, 91-92, fig. 2; Babeş 1993a,
197, nr. catalog 27/II.
 Catalog
175. CUCUTENI-„Dealul Gosan – La
Pietrărie” (com. Cucuteni, jud. Iaşi, România)
– Pl. 102B
Necropolă tumulară. Sondaj arheologic
realizat în 1967 (T 1) şi cercetări sistematice
efectuate în perioada 1979-1981 (T 3) de către
Marin Dinu.
Din cele opt movile vizibile (iniţial numărul
lor a fost mai mare), au fost explorate două:
- T 1 (inc.): în centul său se afla o construcţie
circulară din lespezi de calcar, cu partea
superioară prăbuşită în interior, ce conţinea
oasele calcinate de la un individ, depuse pe un
„pat” de pietre de calcar amenajat direct pe
solul antic. Inventar: vf. săgeată brz. cu trei
aripioare, bucăţi de cărbune, frg. ceramice de
la o cană r., de la un vas mare m. cu motive
decorative pe umăr în formă de virgule în
relief.
- T 3, cu mantaua din lespezi de calcar (inc.):
adăpostea o incintă cu zid de piatră legată cu
lut, rectangulară cu colţurile rotunjite şi cu o
deschidere („poartă”), de dimensiuni
impresionante (3,5 m înălţime), în care au fost
descoperite patru M inc.
- T 3 M 1, secundar (inc. cu depunerea oaselor
calninate pe o platformă de pietre): pandantiv
arg. aurit şi frg. ceramice de la un vas r.
- T 3 M 2, secundar (inc. cu depunerea oaselor
calninate pe o platformă de pietre): trei
pandantive arg. aurit şi o mărgea maronie
alungită în formă de butoiaş, frg. ceramice de
la vase r., un frg. din gura unei amfore
(Thasos?).
- T 3 M 3, secundar (inc. cu depunerea oaselor
calcinate pe o platformă de pietre): frg.
ceramice de la vase r., inclusiv de la o
oenochoe grecească cu gura trilobată şi pictată
cu dungi roşii.
- T 3 M 4, principal (inc. gr.): printre oasele
calcinate au fost descoperite bucăţi mici de
cărbune şi arsură, patru pandantive arg. aurit,
cinci mărgele sferice din pastă calcaroasă alb-
gălbuie cu „ochi” din pastă sticloasă albă, arse
secundar, frg. ceramice de la vase r.
întregibile.
D: sfârşitul sec. V – sec. IV a.Chr. MNIMI.
B: Dinu / Măgirescu / Boghian 1983-1984;
Arnăut 2003, 186, nr. catalog 23b, fig. 48;
Teleagă 2008, 15-16, nr. catalog 54.
65
176. CUMPĂNA (com. Cumpăna, jud.
Constanţa, România)
Necropolă plană înh. Descoperire
întâmplătoare, făcută în 1983 de Gabriel
Custurea, în timpul excavaţiilor pentru canalul
Dunăre-Marea Neagră.
Au fost recuperate inventarele a două M:
- M 1: un opaiţ elenistic, şi două vf. lance fe.
- M 2: un skyphos.
D: sec. IV - începutul sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1984, 66; Teleagă 2008, 16, pl. 19/4,
nr. catalog 55B.
177. CUMPĂNA-„I.A.S.” (com. Cumpăna,
jud. Constanţa) – Pl. 102C
Necropolă tumulară înh. Descoperiri
întâmplătoare făcute în 1979 şi 1983.
- M 1 (1979) – înh.: amforă Thasos
neştampilată, vf. lance fe., cuţit de luptă,
fragmente de plăsea de os, 15 vf. săgeţi brz.,
oase de animale.
- M 2 (1983) – înh.: două amfore elenistice
(una dintre ele de Thasos), vf. lance fe., un
skyphos elenistic cu firnis negru.
D: sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 106-108, 1/12-1410/8-9;
Irimia 1984, 67, fig. 2/1-6; 4/17-26; 6/3;
Irimia 1991, 105-107, fig. 1/1-2; Teleagă
2008, 16, pl. 19/3, nr. catalog 55A1.
178. CUPTOARE-„Sfogea” (com. Cornea,
jud. Caraş Severin, România) – Pl. 103A
M izolat inc. Descoperit în 1985, în cursul
cercetărilor arheologice sistematice efectuate
de Adriana Oprinescu având drept obiectiv un
sit eneolitic.
M conţinea un coif chalcidic brz. cu rol de u.,
în care au fost depuse oase calcinate şi o cană
m., neagră, cu lustru la exterior, cu toarta
supraînălţată, cu buza uşor evazată şi umărul
canelat. Determinarea antropologică efectuată
de Mihaela Perianu a stabilit că defunctul era
un bărbat de 23-30 ani.
D: sec. IV a.Chr.
B: Oprinescu 1987; Teleagă 2008, 16, nr.
catalog 56.
179. CURTEA DE ARGEŞ-„Rodovanu”
(jud. Argeş, România) – Pl. 103B
Necropolă tumulară inc.. Săpături de salvare
în anul 1963, efectuate de I. Nania. Cercetaţi
66 Catalog
24 T conţinând 32 M, toate inc., unul singur
cu u. Necropola se încadrează, în general, în
faza Ferigile N, unul dintre M aparţinând cu
certitudine fazei Ferigile III.
- T 9 M 13 (inc. u.): ceramică m. – strachină-
căzănel lecane, cupă afumătoare cu capac.
Mai sunt menţionate un vf. săgeată şi un
cuţitaş fe. MJAP (parţial).
B: Nania 1990, 7; Măndescu 2004, 144-145,
fig. 3; fig. 10/1-3.
180. CURTENI-„Dealul Pietrăriei” (com.
Olteneşti, jud. Vaslui, România) – Pl. 103C-
104A
Aşezare deschisă. Sondaje realizate în 1974-
1975 de către Constantin Iconomu.
Au fost cercetate două B suprapuse.
Inventar: ceramică m. (vase sac, oale
piriforme unele cu apucători, vase globulare,
oala cu buza răsfrântă către exterior,
castroane, străchini invazate sau cu buza
verticală – cele evazate sunt absente, străchini
cu apucători late perforate veritcal, căni cu o
toartă, pahare cilindrice sau conice; ceramică
r. redusă cantitativ (frg. de castroane cu corpul
conic şi baza profilată, cu toarte orizontale pe
buză) ceramică de import (frg. amforice
greceşti atipice), fusaiole, cute, cuţite şi
împungătoare fe., brăţară brz., vf. săgeată brz.
cu trei muchii, plăsele din os, vf. săgeată
piramidal din os, lupă fe., mărgele de sticlă
colorată
D: mijlocul sec. V - sec. IV a.Chr. MNIMI.
B: Iconomu 1981-1982, 130-146, fig. 8-20;
Arnăut 2003, 209-210, nr. catalog 151f.
181. CURTENI-„Dealul Viei” (com.
Olteneşti, jud. Vaslui, România) – Pl. 104B
Aşezare deschisă. Sondaj realizat în 1974 de
către Constantin Iconomu. A fost cercetată o
suprafaţă de 150 m2. Aşezarea are un singur
strat arheologic (20-30 cm).
Au fost cercetate două complexe: un B şi o Gr
menajeră:
- B: vas m. cu gât înalt, creuzet, trei fusaiole,
râşniţă de piatră, frecător de piatră de râu,
daltă fe., împungător fe., cârlig fe. şi perlă de
sticlă albastră.
- Gr: frg. ceramice, oase, cenuşă, cărbuni.
În strat au mai fost descoperite două cuţite,
frg. obiecte metalice, cute, frg. ceramice
majoritar m. (vas sac, străchini, castroane mai
ales invazate, pahare), un singur frg. ceramic
r. provenind de la o imitaţie de lecane cu
toarte orizontale (Iconomu 1981-1982, 129,
fig. 5/11). Ceramica de import este absentă.
D: mijlocul sec. V - sec. IV a.Chr.
B: Iconomu 1981-1982, 127-130, fig. 1-7;
Arnăut 2003, 209-210, nr. catalog 151e., fig.
31.
182. CURTENI-„Valea Merilor” (com.
Olteneşti, jud. Vaslui, România) – Pl. 105
Aşezare. Sondaj arheologic realizat în 1973 de
C. Iconomu. Un singur strat cu depuneri
arheologice, gros de 0,3-0,4 m.
Complexe: a fost cercetată groapa unui B
(diametrul 6 m; adâncimea 1 m).
Inventar: ceramică - m. 97% (oala pântecoasă
cu apucători, vase sac cu brâu alveolat şi patru
apucători, vas cu tub de scurgere, pahare
globulare, castroane, căni cu toarta
supraînălţată, străchini cu buza invazată sau
evazată, unele dintre ele cu apucători perforate
pe corp, capace) şi r. 1% fragmentară, din
pastă cenuşie, adesea cu suprafaţa lustruită
(străchini, castroane adânci cu buza invazată
sau mai des evazată, dar şi cu buza lată,
orizontală, căni, ceşti). Autorul cercetărilor
consideră ceramica cenuşie la roată drept
produs de import (probabil la Histria –
Iconomu 1979, 89-91). Ceramica de import
(amfore - probabil de Samos şi Lesbos; veselă
grecească de lux – cupă, cupă skyphos, bol
attic) este rară (2% din întregul lot ceramic).
Alte materiale: fusaiole, trei figurine
antropomorfe din lut, două cuţite fe., dorn fe.,
brăţară brz., două ace brz., psalie de zăbală din
os cu decor zoomorf – terminaţie în formă de
protomă de cal.
D: a doua jumătate a sec. VI – primul sfert al
sec. V a.Chr. MNIMI.
B: Iconomu 1979; Arnăut 2003, 209-210, nr.
catalog 151d.
CUZGUN v. ION CORVIN
183. DAIA-„Cărămidărie” (com. Daia, jud.
Giurgiu, România) – Pl. 106A
Necropolă plană inc. u. Desccoperire
întâmplătoare făcută în 1957 (M 1) şi cercetări
de teren efectuate de Gh. Rădulescu (M 2).
 Catalog
- M 1, distrus (inc. u. ?): cană bitronconică m.
(u. ?), vf. lance fe. îndoit. Nu se poate afirma
cu certitudine că cele două piese provin din
acelaşi M.
- M 2 (inc. u. c.): castron tronconic m. cu
patru apucători sub buză (u.), frg. ceramice m.
cu brâu alveolat şi apucători (c.), două vf.
săgeţi brz. cu trei muchii.
D: sec. IV a.Chr. MJG.
B: Rădulescu 1966, 265-266, fig. 1-3; Turcu
1979, 179, 181.
184. DAIA-„Dealul Dăii” (com. Daia, jud.
Giurgiu, România) – Pl. 106B
Necropolă plană inc. u. c. Sondaje arheologice
efectuate în 1979 şi 1980 de către Valeriu
Leahu şi Dan Drăguş, având ca obiectiv o
aşezare din epoca bronzului (Tei IV).
Trei M:
- M 1, distrus (inc. u.): frg. castron r. (c. ?),
vas . m. (u. ?), frg. skyphos cu firnis negru şi
figuri roşii.
- M 2 (inc. u. c.): vas zvelt m. (u.) cu patru
apucători pe diametrul max. şi două apucători
în formă de potcoavă deasupra diametrului
max., strachină m. (c.), vas tronconic m. cu
două apucători sub margine, fib. tr. brz. I 1,
brăţară brz., verigă din sârmă brz., tablă brz.
rulată, cinci mărgele (câte două din sticlă şi
din piatră, una din lut ars).
- M 3, distrus? cenotaf? A fost marcat printr-
un grup de cinci vase (ofrande?): castron r. de
tip lecane, castron r., cană r. du decor zoomorf
incizat, strachină m., vas tronconic m. cu patru
apucători sub margine.
D: sec. IV a.Chr. MNIRB.
B: Leahu 1981, 34-39, fig. 4-5; Leahu 1985,
48-49, pl. IV; Teleagă 2008, 16, nr. catalog
58.
185. DĂENI (com. Dăeni, jud. Tulcea,
România) – Pl. 107A
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1956.
Stateri macedoneni, în total circa 150
exemplare. Recuperate 102 piese: 57 de tip
Alexandru cel Mare, postume (lot omogen
alcătuit din monede bătute la Callatis şi la
Odessos între 280-225 a.Chr.) şi 45 de tip
Lysimach, contemporane şi postume dintre
care unele pot fi chiar emisiuni de la începutul
67
sec. II a.Chr. (M. Dima, în Poenaru Bordea
2005, 11). MNIRB şi MJIG.
B: Mitrea 1959, 603, nr. catalog 3; Mitrea
1981a; Poenaru Bordea 2005.
186. DĂENI (com. Dăeni, jud. Tulcea,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1909.
Circa 1000 monede arg. Histria. Pierdut în
întregime.
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 27.
187. DĂNCENI (jud. Chişinău, Republica
Moldova) – Pl. 107B-108
Necropolă birituală plană. Săpături de salvare
efectuate de V. Lăpuşneanu.
Documentate 42 M (15 M înh. şi 27 M inc.),
puternic deranjate de intervenţii moderne.
Majoritatea M inc. sunt de inc. gr. (22 M),
numai trei M fiind de inc. u. cu / fără c.
Inventarul este alcătuit predominant din două
categorii: ceramică (m. şi r.), frecventă în M
inc., rară în M înh., şi piese de armament (vf.
săgeţi cu trei aripioare brz., vf. lance fe.),
specifice M înh.
D: sec. VI-V a.Chr. IAEC.
B: Lăpuşneanu 1979, 21-23, 56-60; Niculiţă
1987, 54-57; Arnăut 2003, 211, nr. catalog
156d, fig. 42-43, fig. 42-43.
188. DĂNEŞTI-„Zarea Râşcanilor” (com.
Dăneşti, jud. Vaslui, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Recuperate patru tertadrahme de tip Huşi-
Vovrieşti. MINIMI.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 131, nr. catalog
II/56.
189. DĂNESTI-„La Meri” (jud. Vaslui,
România) – Pl. 109A
Fib. Lt C brz. descoperită probabil în cadrul
unei aşezări, în urma unor cercetări de
suprafaţă efectuate de C. Buraga.
B: Zaharia / Buraga 1979, 245, fig. 2/6.
190. DERVENT (fost Galiţa, com. Lipniţa,
jud. Constanţa, România) – Pl. 109B
Necropolă. Săpătură E. Moscalu, 1966.
Publicate două vase provenind din două M
diferite.
68 Catalog
- M 1: vas clopot m. cu patru apucători.
- M 2: castron r. cu buza invazată, două toarte
prinse orizontal imediat sub buză şi Standring.
D: sec. IV-III a.Chr. MNIRB.
B: Boroffka / Trohani 2003, 196, fig. 26/2-3.
191. DEVENE-„Koprovica” (obšt. Vraca,
obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 109C
Necropolă tumulară (şase T). Distrugeri
provocate de lucrările agricole şi sondaj de
salvare efectuat în 1962 de către Bogdan
Nikolov.
Unul din T distruşi conţinea un M inc., din
inventarul căruia a fost recuperat un akinakes
fe. cu antene la mâner.
D: sec. V a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1965, 171 şi fig. 11; Nikolov
1968, 147, nr. catalog 41; Theodossiev 2000,
111, nr. catalog 45.
192. DEVETAKI-„Peštera” (obšt. Loveč, obl.
Loveč, Bulgaria)
Aşezare. Cercetare sistematică. Ceramică
getică la mână si roată, imitând uneori forme
greceşti.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Mikov / Džambazov 1960, 150-152.
193. DEVETAKI (obšt. Loveč, obl. Loveč,
Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Circa 60 tetradrahme arg., Filip II şi
Alexandru cel Mare.
B: Gušterakliev 1994, 139.
194. DEVNYA-„Reka Devnya” (obšt.
Devnya, obl. Varna, Bulgaria) – Pl. 110A
Descoperiri întâmplătoare făcute în raza
cartierului „Reka Devnya”. Perlă cu figură
umană (Gesichtsperle), câteva monede
(drahmă Histria, brz. Filip II, 1/5 tetradrahmă
şi stater Filip II-postume, două brz. Alexandru
cel Mare-postume). Despre perlă se crede că
provine dintr-un M distrus.
D: sec. IV-III a.Chr. MIAV.
B: Minčev 2004, 221-222, 227-228, nr.
catalog 12, 14-19, fig. 18, 20-25.
195. DIVDJADOVO-„Djožmešte” (obšt.
Šumen, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 109D
Necropolă. Descoperire întâmplătoare.
Vizibili doi T cu diametrul de 10-12 m şi
înălţimea de 1 m. Unul dintre ei distrus de
lucrări agricole. Conţinea un M inc. u.
Din inventar a fost recuperată ceramică r. –
krater, strachină şi ceaşcă, precum şi o
cataramă fe. (neilustrată).
D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 2-3, fig. 2/1-3.
196. DJUROV-„Preslopa” (obšt. Pravets, obl.
Sofia, Bulgaria) – Pl. 109E
M tumular izolat, inc. cu oasele calcinate
depuse în cutie de piatră. Descoperire
întâmplătoare.
Inventar recuperat: două fib. tr. II brz.
D: sec. IV a.Chr.
B: Mikov 1938, 393-394, fig. 174.
197. DOBRINA-„Kărčan Tepe” (obšt.
Provadia, obl. Varna, Bulgaria) – Pl. 109F
Necropolă tumulară inc. Cercetare sistematică
efectuată de către Mirčio Mirčev în perioada
1961-1962.
Necropola este alcătuită dintr-un grup de 28 T
mici cu structură de pietre (din care au fost
săpaţi 22) şi un şir de şase movile mai mari
(din care doar una cercetată), din pământ fără
piatră, la 60 m V de extremitatea grupului de
T mici.
Reţine atenţia singurul T cercetat din şirul
celor şase:
- T 23 (16 m diametru şi 1,1 m înălţime)
conţinea două m. inc.:
- T 23 M 1 (inc. cu oasele calcinate
depuse pe solul antic şi acoperite cu o
strachină): strachină r., cuţit fe., cute., cinci
fib. tr. I 1 brz., lekythos.
- T 23 M 2 (inc. u.): vas mare m. cu
patru apucători (u.-neilustrat), lekythos.
D: sec. VI pt. grupul de T mici cu manta de
piatră; sec. IV a.Chr. pt. T 23. MIAV.
B: Mircev 1965, 49-51, pl. 8/35; 9/36-37;
10/40g; 14/48; 15/51; Teleagă 2008, 17, pl.
19/5, nr. catalog 61.
198. DOLHEŞTI (com. Dolheşti, jud. Iaşi,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1860.
Monde de tip Huşi-Vovrieşti, depuse într-un
 Catalog
vas ceramic „dreptunghiular” acoperit cu o
piatră.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 131, nr. catalog
II/59.
199. DOLINSKOE (fost Anadol, r. Reni, reg.
Odessa, Ukraina)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
petrecută către sfârşitul sec. XIX.
Mai mult de 1200 (după alte surse: 2004)
monede de aur (stateri) tip Filip II, Alexandru
cel Mare, Filip III Arideul, Demetrios
Poliorcetes, Lysimach şi Seleucos I, depuse
într-un vas brz. (azi pierdut).
D: cea mai recentă monedă se datează între
228-220 a.Chr. MESP (majoritatea pieselor,
979 monede), colecţie privată New York,
MAO (o monedă).
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 127; Arnăut
2003, 279, nr. catalog Ba1.
200. DOLNA KREMENA-„Dilkovi Mogili”
(obšt. Meždra, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl.
110B
M izolat. Descoperire întâmplătoare.
Din inventar a fost recuperată o cană brz.
D: sec. V-IV a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1972, 58, fig. 4/v; Theodossiev
2000, 112, nr. catalog 51; Teleagă 2008, 18,
pl. 38/8; 135/9, nr. catalog 62.
201. DOLNA ROSICA (obšt. Omurtag, obl.
Tărgovište, Bulgaria) – Pl. 110C
Necropolă. Sondaj arheologic efctuat de D.
Ovčarov în 1960. Două M tumulare cu
structură de piatră.
Primul T conţinea un M inc. u., iar al doilea,
un M inc. cu depunerea resturilor calcinate pe
solul antic (o vatră în apropierea oaselor).
Inventar: fib. tr. III 2, lekythos, ceramică. Un
câine sacrificat.
Ulterior a mai fost sondat un M inc. u.
(dolium), lângă care se aflau şi scheletele a
doi câini sacrificaţi.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr.
B: Ovčarov 1961; Agre 1995, 297; Teleagă
2008, 18, pl. 19/6; 135/10, nr. catalog 63.
202. DOLNO ŠIPKOVO (obšt. Trojan, obl.
Loveč, Bulgaria) – Pl. 110D
Necropolă tumulară. Un T distrus în 1936, în
69
timpul construirii şoselei dintre Trojan şi
Şipkovo.
Inventar recuperat: cană brz. frg. şi vf. lance
fe.
D: sec. IV a.Chr.
B: Petkov 1939, 314-315, fig. 340.
203. DOROBANŢU (com. Dorobanţu, jud.
Călăraşi, România) – Pl. 110E
M izolat inc. u. c. Descoperire întâmplătoare.
Amforă cu gâtul şi toartele rupte (u.), ulcică
m. (c.), patru mărgele de lut.
D: sec. IV-III a.Chr. MDJC.
B: Turcu 1979, 181, pl. 43/1-2.
204. DOROŢKOE (Doroţcaia, r. Dubăsari,
Republica Moldova) – Pl. 110F
Tezaur monetar descoperit întâmplător în
1965.
290 monede arg. despuse într-un vas getic m.
(cană) acoperit cu un fund de amforă de
import: 156 monede histriene (150 drahme şi
şase sferturi de drahmă), şase imitaţii după
drahmele histriene şi 128 drahme de Tyras.
D: emisiuni de la mijlocul sec. IV a.Chr.,
îngropat probabil după 340 a.Chr. MNIMC.
B: Nudel’man 1969, 121-128; Nudel’man
1971; Mihăilescu-Bârliba 1990, 132, nr.
catalog 67; Arnăut 2003, 279-280, nr. catalog
Ba2, fig. 81/1.
205. DRUMEVO-„Kjutuklijata” (obšt.
Šumen, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 111-112A
Necropolă tumulară inc., circa 20 T, afectaţi
de lucrările agricole. Săpătură de salvare
efectuată în 1964 de către Ţv. Dremsizova,
care cercetează 18 T, toţi conţinând M inc. în
ciste mari de piatră, rectangulare.
- T 1: zăbală fe., două căni r., frg. amforă,
cinci mici obiecte informe din lut ars.
- T 2: fib. tr. fe. frg., două mici verigi fe, şapte
mărgele de sticlă colorată „cu ochi”, mărgea
brz., strachină frg. (neilustrată).
- T 3: fib. tr. I 1, fe., 15 piese informe de lut
ars.
- T 4: cuţitaş fe., strachină r.
- T 5: distrus, fără inventar.
- T 6: fără oase calcinate şi fără inventar
(cenotaf?)
- T 7: borcan m. cu brâu alveolat sub buză,
crater r.
70 Catalog
- T 8: frg. borcan m. cu apucători, căniţă r. frg.
- T 9: două vf. lance fe.
- T 10: borcan m. frg. cu brâu alveolat sub
buză şi frg. castron m.
- T 11: cas clopot m. cu apucători pe diametrul
max., crater r., trei piese informe de lut ars.
- T 12: cană r., vas m. cu apucători pe
diametrul max., frg. amforă grecească, frg.
castron r.
- T 13: fib. tr. brz. I 1, castron r. cu buza
evazată.
- T 14: frg. vas m. (neilustrate).
- T 15: frg. strachină m. (neilustrate) şi frg.
amfore (neilustrate).
- T 16: frg. vas m. (neilustrate) şi frg. amfore
(neilustrate).
- T 17: borcan m. cu brâu alveoltar sub buză,
ceaşcă m. (neilustrată), frg. amfore.
- T 18: frg. vase m. şi frg. vas brz.
(neilustrate).
D: sec. IV a.Chr.
B: Dremsizova-Nelcinova 1965; Teleagă
2008, 18, nr. catalog 65.
206. DUDESCU (com. Zăvoaia, jud. Brăila,
România) – Pl. 112B
Mică necropolă plană inc. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1979.
- M 1 (inc. u.): amforă Sinope sau Rhodos
(u.), fusaiolă.
- M 2 (inc. gr.): „chirpici” (?!).
- M 3: askos, lekythos.
D: sec. III a.Chr. MBB.
B: Harţuche 1980, 318-319; Sîrbu 1983, 30,
fig. 11/3-5; Teleagă 2008, 19, pl. 21/1-3;
133/8-13, nr. catalog 67.
207. DULCEŞTI (jud. Constanţa, România)
Aşezare. Descoperire întâmplătoare făcută în
1959.
Ceramică elenistică: toarte şi gât ştampilate de
amfore Heraclea Pontică, kantharos cu firnis
negru (neilustrat).
D: sec. IV-III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 53, 56 şi pl. XI/7-9; XII/4;
XXI/7.
208. DUMEŞTII NOI-„Dealul Coşarelor”
(com. Dumeşti, jud. Vaslui, România) – Pl.
112C
Necropolă plană de înh. Descoperiri
întâmplătoare. Mai multe M înh. distruse de
localnici.
Inventarul unui M era compus din trei vf.
săgeţi brz. cu trei muchii şi akinakes fe.
Un alt akinakes a fost descoperit într-un alt M
distrus.
D: sec. V a.Chr.
B: Ştefănescu 2001-2003, 542, fig. 1.
209. DUNĂREA (com. Seimeni, jud.
Constanţa, România) – Pl. 113A
M inc. u. (?), descoperit întâmplător în 1974
în vatra satului - o amforă elenistică
neştampilată – centru nedeterminat, poate
Thasos, înconjurată de pietre.
Anterior, tot în aceeaşi zonă a fost descoperită
întâmplător o altă amforă de Thasos cu
ştampilă (\ / albină).
D: sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 19 şi pl. IX/3; XVIII/4;
XXII/3; Irimia 1983, 110 şi fig. 10/10;
Teleagă 2008, 20, pl. 19/1-2; 135/11-12, nr.
catalog 68.
210. DUNĂRENI-„C.A.P.” (fost Mârleanu,
jud. Constanţa, România) – Pl. 113B
M inc. u. izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1964.
U. era o amforă elenistică de mici dimensiuni
(Heraclea Pontică). Fără inventar.
D: sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, p. 11, 13 şi pl. XVIII/7;
Teleagă 2008, 20, pl. 15/15, nr. catalog 69.
211. DURANKULAK-„Goljam Ostrov”
(obšt. Šabla, obl. Dobrič, Bulgaria)
Loc de cult. Cercetare sistematică efectuată în
perioada 1989-1993 de Henrieta Todorova şi
T. Dimov.
Câmp de Gr. Pese 100 Gr, majoritatea datând
din cea de-a doua epocă a fierului. În capătul
vestic al câmpului de Gr a fost cercetat un loc
pentru efectuarea sacrificiilor (?).
D: sfârşitul sec. IV – primul sfert al sec. II
a.Chr.
B: Tonkova 1997, 595 şi nota 6; Teleagă
2008, 20, pl. 22; 135/1-8, nr. catalog 71.
212. ENICA-„Bekrievec” (obšt. Kneja, obl.
Pleven, Bulgaria) – Pl. 113C
Necropolă tumulară (grup de patru T).
 Catalog
Unul dintre T, distrus de intervenţii moderne,
conţinea un M inc. u. din inventarul căruia au
fost recuperate: vas mare m. (u.), cană r., două
ceşti r. cu toartă uşor supraînălţată.
D: sfârşitul sec. IV-sec. III a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1965, 192, fig. 37, nr. catalog 117-
120.
213. ENISALA-„Valea Netului” (com.
Sarichioi, jud. Tulcea, România) – Pl. 114-119
Necropolă birituală, M plane şi tumulare,
situată în două zone învecinate de-o parte şi de
alta a Văii Netului, fiecare zonă având o
suprafaţă de 4000 mp. Cercetare sistematică
efectuată între anii 1968 şi 1975 de către
Gavrilă Simion. Cercetate 410 M, dintre care
386 inc. (94%) şi 24 m. înh. (6%).
Ritualul M inc. este destul de variat: inc. u. cu
sau fără c. (c. fie ceramic, fie o lespede de
piatră), cu u. depusă în Gr sau pe solul antic în
cazul M tmulare, cu u. depusă în cistă din
lespezi de piatră sau cu oasele calcinate
depuse direct în cistă de lespezi de piatră. M
tumulare sunt cu ring de piatră şi cu mantaua
de pământ acoperită cu lespezi de piatră.
M sunt inegal repartizate în cele două zone ale
necropolei – în zona A (versantul estic al Văii
Netului) au fost descoperite doar două M
plane şi şase T cu 11 M, toate celelalte M
concentrându-se în zona B (versantul vestic).
15 M sunt duble; un M triplu (Simion 2004).
Din materialele publicate (în special Simion
1971b) pot fi reconstituite, uneori numai
parţial, unele complexe închise:
Zona A:
Plane:
- M 1 (inc. u.): u. vas m. cu doi butoni şi două
apucători; fără inventar.
- M 2 (inc. u.): u. vas m. cu doi butoni şi două
apucători; fără inventar.
Tumulare:
- T 1-A (inc. u. c.): crater r. (u.), castron r.
grecesc (c.), unguentariu frg., figurină
zoomorfă din lut, clopoţel brz., brăţară brz. cu
două spirale descoperită în mantaua T.
- T 2-A, anterioară T 1-A, M dublu:
- M 1 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas
bitronconic m. cu buza uşor evazată şi patru
apucători (u.), fără inventar.
- M 2 (inc. u.): borcan cu patru apucători (u.),
bol attic, mic bol gri, colier Cypraea moneta,
71
fib. tr. brz., clopoţel brz. (Simion 2004, 15; nu
apare la Simion 1971b).
- T 3-A, M dublu:
- M 1 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas local
m. (u.), inel de tâmplă cu capetele petrecute
brz.
- M 2 (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu apucători
şi butoni (u.), placă gresie (c.), brăţară brz. frg.
- T 4-A (distrus în mare măsură), posterioară
movilei 4-A, M dublu:
- M 1 secundar (inc. u. c. în cistă de piatră):
vas m. cu apucători (u.), lespede piatră (c.).
- M 2 secundar (inc. u. c. în cistă de piatră):
vas m. cu apucători (u.), lespede (c.), cuţit fe.,
vf. săgeată brz., fib. brz. (Simion 2004, 15-
16).
- T 5-A, anterior T 4-A şi 6-A:
- M principal [M 1] (cenotaf, cistă de pietre):
frg. de la mai multe amfore. Foarte multe frg.
ceramice în mantaua T, inclusiv trei mănuşi
ştampilate Thasos – grupa I, sfârşitul sec. V –
începutul sec. IV a.Chr.
- M 1 secundar [M 2] (inc. u.): vas „clopot”
m. (u.), trei frg. de la gura unei amfore
Thasos.
- M 2 secundar [M 3] (inc. u.): amforă frg.
(u.).
- T 6-A, ulterioară movilei 5-A:
- M principal [M 1] (cenotaf-„pachet” de
pietre): fără inventar.
- M 2 secundar (inc. u. c.): vas bitronconic m.
cu patru apucători şi ornament în relief, în
formă de virgule, pe umăr (u.), lespede piatră
(c.), patru frg. amforă Thasos.
O zonă de sub manta cu multe frg. ceramice
autohtone (între care o mică strachină m.) şi
frg. amfore Thasos.
Zona B:
Plane:
- M 2 (inc. u.): u. amforă grecească, fără
inventar.
- M 3 (inc. u. în cistă de piatră): vas clopot m.
cu patru apucători (u.), vf. săgeată cu trei
muchii.
- M 6 (inc. u. c.): borcan m. (u.), castron r.
(c.), fib. tr. (?) foarte deformată.
- M 7 (inc. u.): vas borcan m. (u.), fibulă frg.
(?) brz.
- M 8 (inc. u. c. în „pachet” de pietre): crater r.
(u.), lespede piatră (c.), castron r.
- M 10 (inc. u.): vas borcan m. (u.), vas mic
72 Catalog
m., trei săgeţi brz. cu trei feţe plane.
- M 13 (inc. u. c.): vas borcan m. (u.), placă de
gresie (c.), şase mărgele de sticlă cu ochi albi
pe fond albastru, frg. fib. tr. brz, crater mic r.
- M 15 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas r. cu
două toarte verticale (u.), mărgică de sticlă şi
farfurioară gri r.
- M 17 (inc. u.): vas borcan . (u.), pahar
globular cu picior m.
- M 18 (inc. u. c.): borcan m. (u.), castron m.
cu buza invazată şi apucători în formă de
potcoavă (c.), pahar cilindric r.
- M 19 (inc. u. c. în „pachet” de pietre): crater
r. (u.), castron frg. r. (c.), brăţară brz.
- M 20 (inc. u. în cistă de piatră): vas clopot
m. cu patru apucători (u.), fără inventar.
- M 22 (inc. u. c. în „pachet” de pietre): crater
r. (u.), lecane r. (c.)
- M 23 (inc. u.): vas borcan . (u.), fusaiolă
tronconică.
- M 24 (inc. u): u. amforă grecească, fără
inventar.
- M 29 (inc. u. c. în „pachet” de pietre):
amforă grecească frg. (u.), castron m. cu buza
evazată (c.), cană cu toarta supraînălţată,
brăţară brz. cu capetele deschise.
- M 33 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas
„clopot” (u.), fără inventar.
- M 34 (inc. u. c.): vas înalt bitronconic cu gât
înalt şi uşor evazat cu patru apucători pe
diametrul max. (u.), placă de gresie (c.), bolsal
attic.
- M 35 (inc. u. c.): vas clopot m. cu buza uşor
adusă spre interior şi patru apucători pe
diametrul maxim dublaţi de patru butoni
circulari sub buză (u.), mai multe plăcuţe mici
brz. (?), cupă r. cu o toartă şi picior inelar.
- M 36 (inc. u. în „pachet” de pietre): vas
bitronconic m. cu patru apucători pe diametrul
max. şi apucători în formă de potcoavă în
jumătatea superioară (u.), sabie fier depusă
sub urnă.
La Simion 2004, 17-18, din necropola plană
mai sunt prezentate patru M duble:
- M 1, S XVI-1971, dublu:
- M a (inc. u.): vas clopot (u.), fib. tr. arg.
- M b (inc. u.): vas m. (u.), fără inventar.
- M 1 S XXX-1971, dublu:
- M a (înh.): trei vf. săgeată, frg. placă
perforată brz., bol mic, două mici vase
ofrandă.
- M b (înh.): două cute gresie.
- M 1 S XXXb-1971, dublu:
- M a (înh.): fără inventar.
- M b (inc. gr.): fără inventar.
- M 3-4 S II-1976, dublu:
- M 3 (inc. u.): crater r. (u.), castron m., bol r.,
frg. fib. arg., cuţitaş fe.
- M 4 (inc. u. c.): borcan r. (u.), bol r. (c.),
greutate paralelipipedică din lut, vf. săgeată
brz.
Tumulare:
- T 1-B:
- M 1 principal [M 1] (inc. u. în cistă de
piatră): borcan m. cu brâu crestat pe gât,
întrerupt de patru apucători (u.), vas clopot m.
cu apucători drepte pe diametrul max. şi alte
două în formă de potcoavă în jumătatea
superioară, vas borcan m. frg. Sub acest M au
fost descoperite alte trei (M 3, 4/b, 6, 7, 9)
„contemporane sau anterioare” M principal,
probabil făcând parte din necropola plană şi
acoperite de T 1-B.
- M 2 secundar (inc. u. în „pachet” de pietre şi
cioburi): amforă de Heraclea (u.), cuţit fe.
- M 4/a secundar (inc. u. c. în „pachet” de
pietre şi cioburi): vas „clopot” m. cu patru
apucători sub diametrul max. (u.), castron r.
frg. (c.).
- M 5 secundar (inc. u. în „pachet” de pietre şi
cioburi): amforă frg. (u.).
- M 8 secundar (inc. u. în „pachet” de pietre şi
cioburi): amforă Thsos (u.), ac de cusut brz.
Mantaua tumulului suprapune cinci M din
necropola plană, notate astfel (Simion 1971b,
100-101):
- M 3 (inc. u. c. în „pachet” de pietre),
suprapus de movila I-B: amforă Thasos sau
Heraclea (u.), fără inventar.
- M 4/b (inc. u. c. în cistă de piatră) suprapus
de movila I-B: vas clopot (m.) cu patru
apucători trapezoidale pe diametrul max. şi
patru butoni sub buză, strachină mică r., frg.
dintr-un lekythos aryballic atic cu firnis negru.
- M 6 (inc. u. în „pachet” de pietre) suprapus
de movila I-B: vas borcan m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi cu alte două în
formă de potcoavă pe umăr (u.), cinci mărgele
de sticlă şi fib. tr.
- M 7 (inc. u. c.) suprapus de movila I-B: vas
„clopot” m. cu patru apucători sub diametrul
max. (u.), lecane r. cu două toarte orizontale
 Catalog
(c.), placă de gresie peste c.
- M 9 (inc. cu oasele depuse pe un strat de
pietre) suprapus de movila I-B: fără inventar.
În Simion 2004, 16, se afirmă că în Movila 1-
B, M 1 principal este de fapt un M dublu, iar
M 3 şi M 6 reprezintă al doilea M dublu, cu
diferenţa că fib. din M 6 este văzută drept
„podoabă pentru păr”.
În mantaua T au mai fost descoperite
următoarele piese: un buton brz, doi clopoţei
brz, un vf. săgeată brz. cu trei feţe plane.
- T 2-B:
- M 1, principal (inc. u. c. în „pachet” de
pietre): vas m. bitronconic cu patru apucători
şi patru butoni (c.), placă de gresie nisipoasă
(c.), colier de Cypraea moneta, un obiect de
podoabă brz. având forma unui arc cu săgeată,
clopoţel brz., bolsal attic cu firnis negru, bol
atic cu buza îngroşată şi întoarsă spre interior.
- M 2, secundar ? - „în centrul movilei, la
mică adâncime” (inc. u. în „pachet” de pietre):
vas „clopot” m. (u.), fără inventar.
- M 3, secundar (inc. u. c. în cistă de piatră):
vas sac cu brâu alveolat (u.), brăţară brz. frg.
cu capătul păstrat în formă de sferă, două
amfore (dintre care una de Rhodos) sparte in
situ peste platforma de piatră ce acoperea M 3.
- M 4, secundar (inc. u. c.): vas r. cu o toartă
(u.), placă gresie (c.), brăţară brz. frg. cu
capetele rupte.
- M 4/a, secundar (inc. u. în cistă de
piatră): vas „clopot” m. (u.), mărgică brz.
- M 4/b, secundar (inc. u. c. în cistă
de piatră): vas sac cu patru apucători şi patru
butoni în partea superioară (u.), castron r. cu
buza invazată (c.), fără inventar.
- M 5, considerat „contemporan cu mormântul
principal”, sub M 2 (inc. u. c. în „pachet” de
pietre): vas clopot m. cu patru apucători sub
diametrul max. (u.), placă de gresie (c.), frg.
ceramice amforă Thasos.
- M 6, secundar (inc. u. în „pachet” de pietre
şi cioburi): vas „clopot” cu apucători (u.), fără
inventar.
- M 11, secundar (inc. u. în „pachet” de
pietre): vas „clopot” cu apucători, brăţară brz.
cu capetele îngroşate şi transformate în
protomă de şarpe.
- M 12, secundar (inc. u. c. în cistă de piatră):
vas „clopot” m. cu două apucători drepte şi
două în formă de potcoavă (u.), cuţit fe. cu
73
mâner de os.
- M 13, secundar (inc. u. în „pachet” de pietre
şi frg. amfore): borcan m. cu apucători (u.), vf.
săgeată brz. cu trei brbeluri şi tub de fixare.
- M 14, secundar (inc. u. în „pachet” de pietre
şi frg. amfore): vas „clopot” m. (u.), fără
inventar.
- M 15, secundar (inc. u. în „pachet” de
pietre): borcan m. (u.), fără inventar.
- M 16, secundar (inc. u. în „pachet” de
pietre): vas m. de mici dimensiuni (u.), fără
inventar.
- M 17, secundar (inc. u.): vas m. distrus (u.),
fără inventar.
- T fără număr de identificare, cercetat doar
parţial – patru M secundare (Simion 1971b,
108, fig. 26):
- M 7, secundar (inc. u. în cistă de piatră): vas
mare m. cu apucători (u.), fără inventar.
- M 8, secundar (inc. u.): vas sac m. cu brâu
crestat (u.), vas mic m. cu gura trilobată,
strachină mică grecească cu angobă roşie.
- M 9, secundar (inc. u.): vas „clopot” m. cu
apucători (u.), cană cu o toartă şi brâu şnurat.
- M 10, secundar (inc. u.): vas „clopot” m. cu
apucători în formă de potcoavă (u.), fără
inventar.
- T 3-B – s-au descoperit numai M secundare:
- M 1, secundar (inc. u. c.): vas m. (u.), ulcică
m., mărgea galbenă cu „ochi”.
- M 2, secundar (inc. u.): vas m. (u.), cupă
grecească cu o toartă.
- M 3, secundar (inc. u.): amforă Tasos (u.).,
fără inventar.
- M 3/b1, secundar (inc. u.): amforă frg. (u.),
fără inventar.
- M 3/b2, secundar (inc. cu oasele depuse în
cistă de piatră): sabie fier îndoită, oglindă brz.
de la care lipseşte mânerul.
- M 4, secundar (inc. u. c. în „pachet” de
piatră): borcan m. cu patru apucători pe
diametrul max. (u.), două inele brz.
- M 5, secundar (inc. u.): amforă frg. (u.), fără
inventar.
Din mantaua movilei provine o piesă de
harnaşament brz. (Simion 1971b, 126, fig.
27/c).
- T 4-B:
- M 1, principal (inc. u. c. în „pachet” de
pietre): vas „clopot” cu patru apucători şi
patru butoni (m.), placă de gresie (c.), fără
74 Catalog
inventar.
- M 2, secundar (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
un ornament în formă de virgulă pe umăr (u.),
săgeată brz cu trei muchii.
- M 3, secundar (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
patru apucători sub diametrul max. şi alte
două apucători în formă de potcoavă pe umăr
(u.), frg. ceramice şi pietre (c.), două lame de
cuţit fe.
- M 4, secundar (inc. u. c. în cistă de piatră):
vas borcan m. (u.), castron m. cu buza
invazată şi două apucători sub umăr (c.), cupă
cu o toartă cu angobă roşie la interior.
- M 5, secundar (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
patru apucători sub diametrul max. şi patru
butoni sub buză (u.), castron r. (c.), fără
inventar.
- M 6, anterior tumulului? - „sub ringul de
pietre mari” (inc. u.): vas „clopot” m., lamă
cuţit fe., vf. săgeată brz. cu trei muchii şi tub
şi fib. tr. brz.
- M 7, secundar – dublu:
- M 7a (inc. u. c.): vas „clopot” cu
două apucători (u.), placă gresie (c.), fib. tr.
frg., mărgele de sticlă verzui, din care doar
una s-a putut conserva.
- M 7b (inc. u. c.): vas „clopot” m.
(u.), castron m. (c.).
- M 8, secundar (inc. u. c.): borcan m. cu brâu
alveolat sub buză întrerupt de patru apucători
ascuţite (u.), castron r. (c.), fără inventar.
- M 9, secundar (inc. u. c.): borcan m. cu o
proeminenţă-apucătoare şi cioc de scurgere
trilobat (u.), frg. ceramice m. (c.), fără
inventar.
- M 10, anterior tumulului? - „sub cel de-al
doilea ring al movilei” (inc. u. c.): borcan m.
cu patru apucători pe umăr (u.), strachină r. cu
buza arcuită spre interior (c.).
- M 11, secundar (inc. u. c.): crater r. (u.),
lekythos aryballic atic cu figuri roşii,
oenochoe cu firnis negru, cupă-skyphos cu
firnis negru în care erau depuse „foarte multe
bijuterii din bronz şi sticlă” – brăţară, inele
două fib. frg. torsionate, două inele de tâmplă,
plăcuţe metalice, clopoţel brz., perle de sticlă,
lama unui cuţitaş fe. (Simion 1971b, 114-115,
fig. 29).
- M 12, secundar (inc. u.): amforă Thasos frg.
(u.), farfurioară r. cu firnis negru, două
fusaiole lut şi două frg. de la o brăţară brz.
- T 5-B (inc. u. în „pachet” de bolovani de
piatră): vas „clopot” cu patru apucători pe
diametrul max.
- T 6-B – toate M par secundare, observaţii
neconcludente în privinţa unui eventual M
principal.
- M 1, secundar (inc. u. în cistă de piatră): vas
sac cu brâu alveolat (u.), strachină mică, buton
brz., cuţitaş fe, vf. săgeată fe. cu două muchii.
- M 2, secundar (inc. u. în cistă de piatră): vas
„clopot” m. cu patru apucători sub diametrul
max. şi patru butoni sub gură (u.), vas mic m.,
bol cu firnis negru cu buza spre interior, alt
bol frg., două fib. brz., frg. brăţară, inel de
tâmplă, vf. săgeată, lamă cuţit, şase mărgele
mici galbene, altă mărgea mai mare de sticlă
colorată, mărgea de lut, altă mărgea de sticlă
cu ochi albaştri pe fond galben.
- M 3, secundar (inc. cu oasele depuse în cistă
de piatră): frg. amforice Thasos.
- M 4, secundar – dublu:
- M 4a (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
apucători (u.), c.?, vas mic cu o apucătoare şi
cioc de scurgere;
- M 4b (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
apucători (u.), c.?, vas mic r. bitronconic cu
gât înalt.
- M 5, secundar – triplu (inc. u. c. în „pachet”
de pietre): trei u. (vase „clopot” m. cu
apucători) acoperite cu două plăci de gresie. O
mărgea de sticlă într-una din urne, iar în altă
urnă mai multe obiecte – oglindă brz., frg. fib.
tr. I 4, brăţară brz. cu patru grupe a câte patru
proeminenţe, bol attic cu firnis negru şi buza
spre exterior (în Simion 2004, 17 se afirmă că
acest M face parte din necropola plană).
- T 7-B:
- M principal [M 1] (cenotaf): cistă de piatră,
goală.
- M 1, secundar [M 2] (inc. u.): vas „clopot”
m. cu patru apucători (u.), fără inventar.
- M 2, secundar [M 3] (inc. u.): vas „clopot”
m. cu patru apucători, două patrulatere şi două
în formă de potcoavă (u.), fără inventar.
- T 9-B, dublu (Simion 2004, 16):
- M 1 (inc. cu oasele în cistă de
piatră): fără inventar.
- M 2 (înh.): două castroane, pahar,
zece vf. săgeţi.
- T 11-B, dublu (Simion 2004, 16):
- M 1 (cenotaf): cistă, fără inventar.
 Catalog
- M 2 (inc. cu oasele în „pachet” de
piatră): fără inventar.
- T 13-B, dublu (Simion 2004, 16):
- M 1 (inc. u.): vas mână cu bandă
alveolată (u.), bol mic.
- M 2 (inc. u. c.): vas m (u.), placă
de gresie (c.), fib. brz.
- T 14-B, dublu (Simion 2004, 16-17):
- M 1 (inc. u.): fără inventar.
- M 2 (înh.): cuţit fe., vf. săgeată fe.
- T 15-B, dublu (Simion 2004, 17):
- M 1 (înh.): vas ofrandă.
- M 2 (inc. u.): vas m. cu apucători
(u.), vas frg., frg. brăţară brz., fib. frg. arg.-„o
paletă brz. de la o săgeată”, doi butoni brz.
două plachete fe., două tuburi fe., două
mărgele sticlă, Cypraea moneta.
- T 23-B, dublu (Simion 2004, 17):
- M 1 (inc. u.): fără inventar.
- M 2 (inc. u.): fără inventar.
D: sec. IV a.Chr. ICEMT.
B: Simion 1971b; Simion 1976, 148-155 şi
fig. 3-8; Simion 1977b; Sîrbu 1993, 4; Babeş
2000a, 133; Simion 2004; Teleagă 2008, 20-
23, fig. 3, pl. 26-36; 37/1-5; 137-143; 202/2,
nr. catalog 73.
214. ENISALA (com. Sarichioi, jud. Tulcea,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1973.
În total 36 drahme şi diviziuni Histria, arg.
B: Mitrea 1975, 311, nr. catalog 23 bis,
corectată locaţia la Mitrea 1981, 282, nr.
catalog 16.
215. ENISALA-„Şantrala” (com. Sarichioi,
jud. Tulcea, România)
Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare făcută în 1962.
Într-un gât de amforă erau depuse 118 vf.
săgeţi brz.-semne premonetare. MINAC.
B: Aricescu 1975; Irimia 1975, 103; Mitrea
1970, 469, nr. catalog 6; Mitrea 1976, 288, nr.
catalog 14.
216. EPURENI (jud. Vaslui, România) – Pl.
120A
Tezaur mixt. Descoperit întâmplător, în 1922-
„într-un tumul” (?).
75
Monede: 76 tetradrahme arg. tip Huşi-
Vovrieşti; podoabe arg.: patru fib. tr. şi două
brăţări masive cu capetele deschise.
D: sec. III a.Chr. MMB.
B: Severeanu 1935; Mihăilescu-Bârliba 1990,
132-133; Arnăut 2003, 280, nr. catalog Ba3.
ESKI-DJUMAIA v. RHUEC
217. ETROPOLE-„Čikovoto” (obl. Sofia,
Bulgaria) – Pl. 120C
Necropolă tumulară. Săpături arheologice
efectuate de D. Agre.
În T 1 – pandantiv de buclă brz., cordiform, cu
capetele deschise.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Agre 2001b, 50, fig. 2/1.
218. ETROPOLE-„Genkovo” (obl. Sofia,
Bulgaria)
Loc de cult. Cercetare sistematică. Mulţi T cu
structură de piatră, şi Gr.
Unii dintre T conţin oseminte umane, însă par
a fi mai mult sacrificii decât înmormântări
comune. Alţi T „cenotaf”.
Inventar: ceramică, piese de port şi podoabă
(neilustrat).
D: sec. V-IV a.Chr. MIAS.
B: Agre 2001a.
219. ETROPOLE-„Iablanica” (obl. Sofia,
Bulgaria) – Pl. 120B
Necropolă tumulară, alcătuită din cinci T.
Săpături arheologice efectuate în 1987-1988
de A. Božkova şi D. Agre.
Cercetaţi doi T cu structură de piatră în manta.
- T 3 (inc. u.): crater r. (u.), ceaşcă r.
(neilustrată), zece fib. tr. brz. (două I 1, şase
II 1, două fragmentare, nedeterminabile
tipologic), lănţişor brz., inel brz., pandantiv de
buclă arg. în formă de omega cu extremităţile
piramidale.
- T 4 (înh., V-E): pectoral arg. frg.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Božkova / Agre 1995.
220. ETROPOLE-„Ravnište” (obl. Sofia,
Bulgaria) – Pl. 120D
Necropolă tumulară. Săpături arheologice
efectuate de D. Agre.
În T 3 – podoabe arg. (o pereche de cercei cu
76 Catalog
terminaţii conice finalizate cu o sferă, verigă
masivă, torsadată, cu capetele deschise şi
finalizate cu mici butoni conici).
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Agre 2001b, 49-50, fig. 1/2,5.
221. ETROPOLE-„Rendaškoto” (obl. Sofia,
Bulgaria) – Pl. 120E
Necropolă tumulară. Săpături arheologice
efectuate de D. Agre.
În T 1 – podoabe arg. (o pereche de cercei cu
terminaţii piramidale, verigă cu capetele
deschise şi finalizate cu butoni conici) şi brz.
(inel cu placă ovală).
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Agre 2001b, 49 şi urm., fig. 1/1,4; 3/3.
222. ETROPOLE-„Vâlnata” (obl. Sofia,
Bulgaria)
M tumular. Săpături arheologice efectuate de
D. Agre.
Din inventar a fost publicat un pectoral arg.
frg.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Agre 2001b, 51, fig. 3/1.
223. FARAONOVCA (r. Sărata, reg. Odessa,
Ukraina)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Alcătuit din stateri macedoneni aur, emisiuni
de tip Alexandru cel Mare (330-310 a.Chr.) –
recuperate nouă monede. MAO.
B: Bulatovici 1980, 55, 57-58, 64, fig. 1-2;
Mihăilescu-Bârliba 1990, 133; Arnăut 2003,
280, nr. catalog Ba4.
224. FĂCĂENI (com. Făcăeni, jud. Ialomiţa,
România) – Pl. 121B
Amforă izolată de Heraclea Pontică, cu
ştampila „”, descoperită
întâmplător în 1951.
D: sec. III a.Chr. IAB
B: I. Barnea 1966, 157, nr. catalog VII, fig. 3;
Teleagă 2008, 23, pl. 37/7; 135/13, nr. catalog
74.
225. FĂCĂU (com. Mihăileşti, jud. Giurgiu,
România) – Pl. 121A
M izolat inc. Descoperit întâmplător în 1967 şi
distrus în timpul unor lucrări de irigaţie.
Cercetări de verificare fectuate de Margareta
Constantiniu şi Valeriu Leahu: un M inc. (au
fost descoperite oase umane calcinate),
probabil plan; au fost descoperite şi alte piese
din inventar.
Inventar descoperit la distrugerea
mormântului: coif de tip calcidic brz. şi patru
vf. lăncii fe.;
Inventar descoperit în sondajul de verificare:
muştiucul unei zăbale fe., verigă fe., vas
pântecos frg. m., cană m., vas mic frg. m., vas
mare tronconic m. frg. (neilustrat), frg. vas
clopot m. (neilustrrat) şi frg. din alt vas m.
(neilustrat).
D: sec. IV a.Chr. MMB.
B: Constantiniu / Leahu 1968; Teleagă 2008,
23, pl. 144/1-4, nr. catalog 75.
226. FĂUREI (com. Băneasa, jud. Constanţa,
România) – Pl. 121C
M inc. u. c. izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1975, la circa 200 m N de cimitirul
turcesc.
Vas m. cu corpul bombat şi având în zona
gâtului un prag pentru capac (u.), strachină m.
cilindrică, foarte joasă (c.), frg. strachină
tronconică m., strachină r. cu buza uşor
invazată.
D: sec. IV-III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 110-112, fig. 2/4-5; 10/13-14.
227. FÂNTÂNA MARE (fost Başpunar,
com. Independenţa, jud. Constanţa, România)
– Pl. 121D
Necropolă de inc., T mici cu manta de
bolovani. Descoperire întâmplătoare, făcută în
1972 pe un deal de la marginea de NV satului
actual. M au fost distruse, recuperându-se de
la un localnic trei amfore elenistice ştampilate
(două Heraclea Pontică şi una Sinope), şi frg.
dintr-un borcan m. cu buza uşor evazată,
decorată cu brâu alveolat.
D: sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 21, 23, 25 şi pl. VII/4-5; IX/4-
6; XVIII/5, 8; XIX/1; Teleagă 2008, 23, pl.
38/1-3; 134/12-14, nr. catalog 78.
228. FÂNTÂNELE (com. Suhaia, jud.
Teleorman, România) – Pl. 122
Necropolă. În martie 1965, un T este afectat
de lucrări de terasare. Săpături de salvare
 Catalog
efectuate în mai 1965 de către C. N. Mateescu
şi M. Babeş.
Trei M inc.: unul tumular cu depunerea
oaselor în gr. mare rectangulară şi două plane,
de inc.u. (– c?).
- T 1 M 1 („M luptătorului”, afectat de
intervenţiile moderne şi cercetat prin săpătura
de salvare) (inc. cu depunerea oaselor
calcinate într-o gr. mare rectangulară cu
colţurile rotunjite, cu pereţii căptuşiţi cu
trunchiuri de stejar arse şi cu capac de lemn;
pe fundul gr., spre centrul acesteia, s-a păstrat
un frg. dintr-o pictură roşu cu alb): amforă de
Thasos, un vas brz. grecesc (cană?), şapte vf.
lance fe., două mici bucăţi de ocru roşu, cinci
mărgele de argilă galbenă şi încă una de sticlă.
În mantaua T au fost descoperite o cană şi o
strachină r., grupate.
- M 2 (plan, inc. u. – c.?, distrus): ceramică
getică r. – pithos cu palmete ştampilate pe
umăr, strachină, cană cu toarta supraînălţată şi
fib. tr. III 3a brz.
- M 3 (plan, inc. u. – c.?, distrus): ceramică
getică r. – pithos cu patru grupuri de câte patru
palmete ştampilate pe umăr, strachină frg. şi
cană.
D: a doua jumătate/sfârşitul sec. IV a.Chr.
IAB.
B: Mateescu / Babeş 1968; Teleagă 2008, 23,
nr. catalog 77.
229. FEDEŞTI (com. Şuletea, jud. Vaslui,
România) – Pl. 123A
Aşezare fortificată. Săpătură de salvare
efectuată de Tamilia Marin în două campanii,
1997 şi 1998. S-au trasat cinci secţiuni. Un
singur strat din cea de-a doua epocă a fierului,
gros de 0,4-0,5 m.
Inventarul arheologic este relativ sărac. Au
fost cercetate opt Gr, remarcându-se prin
inventarul său Gr 2.
- Gr 2, în formă de pâlnie, 0,8 m diametru,
0,77 m adâncime: vase m. întregi şi întregibile
(patru căni şi o ceaşcă), un singur frg. ceramic
local r., frg. amfore, patru râşniţe fragmentare,
o fib. tr. (brz.?)
Datare generală : sec. IV a.Chr. MJV.
B: T. Marin, în CCA 1999 (campania 1998),
nr. cat. 50, 40-41, pl. III; Arnăut 2003, 215,
nr. catalog 180a.
77
230. FEDEŞTI-„Recea” (com. Şuletea, jud.
Vaslui, România) – Pl. 123B
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare şi
săpătură de salvare, recuperându-se, în final,
251 monede histriene brz. (tipul cu capul lui
Apollo laureat spre dreapta), o monedă brz.
emisă de cetatea Bottike şi două brăţări brz.
În 1976, în urma unor ploi, a fost descoperit
întâmplător tezaurul care era depus într-un vas
de lut. Vasul a fost spart şi aruncat, iar
monedele împrăştiate. Recuperate iniţial 18
piese. Un alt exemplar a ajuns la Muzeul
„Vasile Pârvan” din Bârlad.
În 1980-1981, C. Buzdugan şi M. Rotaru
efectuează săpături de verificare pe locul
descoperirii întâmplătoare, rezultând alte 22
monede. Cele 41 de monede descoperite în
1976-1981 alcătuiesc lotul I al tezaurului.
O nouă descoperire întâmplătoare, pe acelaşi
loc, se produce în 1984: 100 piese şi o brăţară
brz. (lotul II).
În 1984, C. Buzdugan execută un nou sondaj
de verificare, rezultînd 73 monede. Acestea,
împreună cu alte 18 recuperate din sat
alcătuiesc lotul III.
În 1984 sunt recuperate de la localnici alte 9
monede împreună cu o brăţară brz. (lotul IV).
În sfârşit, un al cincilea lot alcătuit din 11
piese (ceve monede histriene şi o monedă brz.
emisă de cetatea Bottike) este localizat în
1994 într-o colecţie particulară.
Cercetările din 1981 efectuate de C. Buzdugan
au evidenţiat faptul că tezaurul s-a aflat în
cadrul unei aşezări getice de la începutul celei
de-a doua epoci a fierului.
Din aşezarea distrusă de lucrările agricole
moderne au fost recuperate frg. ceramice, vf.
săgeţi brz. şi fe., vf. lance fe. (Mitrea /
Buzdugan 1984, 26). MJV (lotul I), MNIRB
(loturile II-IV), MOB (o monedă).
B: Mitrea et alii 1981-1982; Mitrea /
Buzdugan 1984; Mitrea / Buzdugan 1989;
Mitrea/Buzdugan/Apostol 1983-1984;
Petolescu / Buzdugan 1996; Arnăut 2003, 280,
nr. catalog Ba5.
231. FERIGILE (com. Costeşti, jud. Vâlcea,
România) – Pl. 124-125
Necropolă tumulară: 149 T cu manta de piatră,
conţinând circa 200 M, toate de inc., cu oasele
depuse în u. sau direct pe sol. Săpături
78 Catalog
sistematice realizate de A. Vulpe între 1956-
1962. Cercetată exhaustiv.
Ultimei fază a necropolei (Ferigile III) îi
aparţin nouă T răspândiţi în zona centrală şi
nordică a cimitirului, însumând 11 M de inc.
u. cu sau fără c.
Inventarul acestor ultime M ale necropolei
este caracterizat de asocieri proprii tipului
combinatoriu 5 stabilit de autorul săpăturii şi
al publicaţiei: ceramică m. ce imită prototipuri
lucrate la roată, cana cu toartă supraînălţată,
strachina-căzănel în formă de lecane, cana cu
două tortiţe sub buză, fib. de tip Glasinac cu
portagrafa triunghiulară.
- T 4 M 9 (deranjat de intervenţii moderne):
ceramică m. frg.–strachină cu o proeminenţă
trasă din buză, strachină-căzănel lecane, căniţă
(neilustrată); cute din gresie (neilustrată),
mărgică din sticlă albastră.
- T 9 M 1 (deranjat de intervenţii moderne):
ceramică m.–strachină evazată (neilustrată),
strachină-căzănel lecane, căniţe; două cuţitaşe
din fier.
- T 15: ceramică m.–strachină (neilustrată),
cană, ceşcuţă (neilustrată).
- T 40: ceramică m.–străchini, căzănel lecane,
căni, ceşcuţă; fib. brz. Glasinac, patru mărgele
de sticlă galbenă cu ochi albaştri.
- T 42 M 1: ceramică m.–străchini, căni,
ceşcuţă (neilustrată).
- T 42 M 2 (u. protejată de o cistă din
boovani): ceramică m.–vas cu pereţii drepţi,
cu patru apucători aplatizate sub buză,
strachină evazată (neilustrată), ceşcuţă
(neilustrată).
- T 77 M 1: ceramică m.–vas pântecos cu
proeminenţe-apucători deasupra diametrului
max., străchini, căni.
- T 77 M 2: ceramică m.–cană şi strachină
(neilustrate).
- T 106: ceramică m.–strachină-căzănel
lecane, căniţă cu toarta supraînălţată; două
cuţitaşe din fier.
- T 107: ceramică m.–străchini, strachină-
căzănel lecane, căni; două cuţitaşe din fier.
- T 108: ceşcuţă m. (neilustrată) şi cuţitaş din
fier.
D: sec. V a.Chr. MJAP, MNIRB, IAB,
MMNB.
B: A. Vulpe 1967, A. Vulpe 1979.
232. FLOREŞTI-„Coada Râpii” (fost Islam
Geaferca, com. Horia, jud. Tulcea, România)
– Pl. 126
Depozit de amfore descoperit întâmplător în
1955. Cercetări de teren ulterioare, efectuate
de E. Bujor şi G. Simion.
Din cele circa 26 amfore ce alcătuiau
depozitul au fost recuperate 20. Centrul
producător este probabil Heraclea Pontică.
Multe dintre amfore au ştampilă englifică
[majoritatea „Διονυ(σιος)”, una singură
„…ουλου”].
D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
(autorul publicaţiei le datează în sec. I a.Chr.).
ICEMT, MINAC, IAB, MBB.
B: Bujor 1961b; Bujor 1962.
233. FRUMUŞIŢA-„Râpa lui Trandafir”
(com. Frumuşiţa, jud. Galaţi, România) – Pl.
127A
Gr, fără a se putea stabili dacă aparţinea
vreunei aşezări. Sondaj arheologic realizat de
Mircea Petrescu-Dâmboviţa în 1947, având ca
obiectiv situl eneolitic.
Inventar: ceramică locală m. în cadrul căreia
se remarcă o strachină tronconică, cu o
apucătoare proeminentă şi o cană cu o toartă şi
cu o apucătoare pe pântec, precum şi un kylix
grecesc.
D: sec. V-IV a.Chr. MNIMI.
B: Petrescu-Dâmboviţa 1950, 65; Petrescu-
Dâmboviţa 1954; Teleagă 2008, 24, nr.
catalog 80.
234. GALATA (obšt. Varna, obl. Varna,
Bulgaria) – Pl. 127B
Necropolă tumulară. Descoperiri
întâmplătoare şi sondaje (1930), cercetare
sistematică efectuată în 1950 de către Gorana
Tončeva. O nouă descoperire întâmplătoare
făcută în 1972 este urmată de o recunoaştere
de teren făcută de Alexander Minčev.
Şapte T. După ce anterior fusese descoperit un
M tumular, în 1950 s-au cercetat alţi cinci T
dintr-o necropolă corespunzătoare aşezării din
teritoriul cetăţii Odessos. M inc. şi înh., sec.
IV-II a.Chr.
În 1972 a mai fost descoperit întâmplător un T
(T 7), conţinând un M inc. u. depusă într-o
cistă triunghiulară din lespezi de piatră: vas r.
local, cu două toarte (u.), în care se aflau,
 Catalog
printre oasele calcinate, o pereche de cercei de
aur decoraţi în tehnica filigranului (lucraţi,
probabil, în Odessos), foarfece fe. şi un
unguentarium. Lângă urnă, un inel de aur
decorat cu efigia Athenei în relief.
D: începutul sec. III a.Chr. MIAV.
B: Tonceva 1951; Minčev 1975.
235. GALATIN-„Mihalkova Mogila” (obšt.
Krivodol, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 127C
M tumular înh. T cu structură de piatră în
manta. Distrugeri provocate de lucrările
agricole, urmate de sondaj arheologic efectuat
de B. Nikolov.
Inventar: akinakes fe., vf. şi călcâi lance fe.
D: sec. V a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1990, 14-15, fig. 1-2/a-b; 13/g;
Theodossiev 2000, 114, nr. catalog 69.
236. GALAŢI-„Portul Roşu” (jud. Galaţi,
România) – Pl. 128A
Necropolă plană inc. u. Două M inc. u.
(amfore Thasos frg.), descoperite întâmplător
în 1899 (M 1), respectiv 1973 (M 2).
D: sec. IV a.Chr. MJIG.
B: Dragomir 1967, 182-183, fig. 4/1; Brudiu
1992, 7, fig. 2/1; Arnăut 2003, 216, nr. catalog
188; Teleagă 2008, 24, pl. 40/24-25, nr.
catalog 81.
237. GALAŢI-„Terasa Brateşului” (jud.
Galaţi, România) – Pl. 128B
Necropolă tumulară. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1915.
Dintr-unul din T aplatizaţi ai necropolei, situat
pe Str. Traian, provin mai multe vf. săgeţi brz.
cu trei muchii.
D: sec. V-IV a.Chr. MJIG.
B: Dragomir 1967, 182, fig. 2/2-10.
238. GALAŢI (jud. Galaţi, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Dintr-un tezaur monetar descoperit în 1870
sunt menţionaţi trei stateri de aur, doi de la
Alexandru cel Mare şi unul de la Filip III
Arideul. MNIRB.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 134, nr. catalog
II/87; Arnăut 2003, 280, nr. catalog Ba6.
239. GALAŢI (jud. Galaţi, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
79
Tezaur alcătuit din 15 distateri de electrum
emişi la Cyzic, pierduţi.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 134, nr. catalog
II/88.
240. GĂICEANA (com. Găiceana, jud.
Bacău, România) – Pl. 128C
Piesă izolată descoperită întâmplător în
centrul satului, în perioada 1968-1972.
Akinakes fe. cu antene zoomorfe la mâner.
D: mijlocul sec. V a.Chr. CMJNPN.
B: Mihailescu-Bîrliba 1976, 109-112, fig. 1.
241. GĂRČINOVO (obšt. Opaka, obl.
Tărgovište, Bulgaria) – Pl. 129B
Piesă izolată descoperită întâmplător în 1919.
Matriţă turnată în bronz, cu decor zoomorf
redat în relief, destinată realizării paharelor
din metal.
D: începutul sec. V a.Chr. MNIBS.
B: Filov 1934; Damyanov 1998 (pentru
datare).
242. GĂRVAN (Dinogetia)-„Lăţimea” (com.
Jijila, jud. Tulcea, România) – Pl. 129A
Aşezare. Cercetări de teren efectuate de
Alexandru Barnea în anii ’70 ai sec. XX.
Ceramică grecească (lecane) şi locală m. (oale
sac cu brâu alveolat sau crestat, borcane, vase
bitronconice cu analogii în spaţiul N-pontic),
bucăţi de lutuială de pereţi, frg. amphoridion,
amfore frg. Heraclea Pontică şi Rhodos (o
ştampilă - ).
Tot de aici poate proveni o monedă arg. Filip
II, descoperită întâmplător.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr.
B: A. Barnea 1974, 101-109 şi fig. 2-4/1-2.
Mitrea 1976, 288, nr. catalog 13.
243. GĂTEJEŞTI (oraşul Băile Govora, jud.
Vâlcea, România) – Pl. 130A
Aşezare. Descoperire întâmplătoare făcută în
1969. Cercetări de suprafaţă efectuate de Gh.
Petre-Govora.
Aşezarea are două niveluri: cel superior
atribuit culturii geto-dace clasice, iar cel
inferior grupului Ferigile – etapa târzie
(Ferigile III).
Au fost identificate cinci Gr, trei dintre
acestea putând fi atribuite nivelului inferior:
80
- Gr 1: frg. ceramice Ferigile III (strachină cu
buza invazată decorată cu caneluri oblice) şi
două vase ce s-au putut reconstitui – o
strachină-căzănel tip lecane şi vas mare (cană)
cu o toartă şi patru apucători aplatizate sub
diametru max. (Petre-Govora 1971, 557-558,
fig. 3/4, 8).
- Gr 4: frg. străchini cu caneluri oblice pe
umăr, frg. vas pântecos.
- Gr 5: frg. borcan cu proeminenţe aplatizate
sub margine, strachină mică având pe umăr o
proeminenţă verticală perforată.
D: sec. V a.Chr.
B: Petre-Govora 1971, 557-559, 561, fig. 3/4,
8; 5/4, 8, 10; 6.
244. GĂTEJEŞTI-„Săcele” (oraşul Băile
Govora, jud. Vâlcea, România) – Pl. 130B
Necropolă inc. situată la 200 m V de aşezare.
Descoperire întâmplătoare făcută în 1969.
Cercetări de suprafaţă efectuate de Gh. Petre-
Govora.
M (nu s-a putut stabili nr. lor) se aflau sub
mici T cu manta de bolovani. Multe M
deranjate de intervenţii moderne.
Recuperate mai multe frg. ceramice şi vase
întregibile specifice grupului Ferigile faza III
(străchini, căni, borcan etc.). Se remarcă o
cană r. cu toarta supraînălţată recuperată de
autorul cercetărilor de suprafaţă, găsită
împreună cu o cană asemănătoare m., ambele
piese făcând parte din acelaşi M (Petre 1971,
559, fig. 1/1, 3).
D: sec. V a.Chr.
B: Petre-Govora 1971, 559-561, fig. 1; 2/1-6.
245. GĂVANI (com. Gemenele, jud. Brăila,
România) – Pl. 130C
M tumular înh. izolat. Descoperire
întâmplătoare făcută în anul 1971, distrus în
urma săpării unui canal pentru irigaţii.
Alături de scheletul defunctului se aflau
scheletele mai multor cai sacrificaţi. S-au
recuperat următoarele piese din inventarul
funerar: coif attic brz., patru aplici brz. placate
cu arg. cu decor zoomorf pentru harnaşament
(una dintre ele este un frontal), o aplică fără
decor, doi clopoţei brz. perle de sticlă
colorată, brăţară brz. torsadată, inel (?),
amultete-pandantivi din colţi de mistreţ
Catalog
perforaţi, vf. săgeată brz. cu trei aripioare şi
mai multe zăbale fe de la caii sacrificaţi.
D: a doua jumătate a sec. IV-începutul sec. III
a.Chr. MBB.
B: Harţuche / Anastasiu 1976, 19-20, 191-
192, nr. catalog 384-386; Sîrbu 1982, 118, fig.
7/1; Sîrbu 1983, 30-32, fig. 2; Harţuche 1985;
Sîrbu / Harţuche 2000; Teleagă 2008, 24, pl.
146/1-4, nr. catalog 82.
246. GÂLDĂU (com. Jegălia, jud. Călăraşi,
România) – Pl. 131A
Tezaur monetar, descoperit întâmplător în
cuprinsul unei aşezări getice.
Conţinea 10 stateri de aur de la Alexandru cel
Mare, depuşi într-un vas ceramic.
D: ultima treime a sec. IV a.Chr. (emisiuni
dintre 333-322 a.Chr.).
B: Mitrea 1965c; Mitrea 1968.
247. GÂLDĂU-PIETROIU (com. Jegălia,
jud. Călăraşi, România) – Pl. 131B-132
Aşezare (grup de aşezări?) întinsă pe 4 km de-
a lungul malului stâng al Braţului Borcea.
Cercetări de suprafaţă pe rupturile malului,
efectuate de V. Sîrbu, V. Oprea şi F.
Rădulescu.
Din perioada cuprinsă între a doua jumătate a
sec. IV şi prima jumătate a sec. III a.Chr.
(grosimea stratului getic este de 0,5-1,5 m), au
fost publicate o L, un B şi şapte Gr. Reţin
atenţia şase Gr:
- Gr 1 (Gâldău-„Cheson”): amforă Heraclea
Pontică aproape întreagă, puţine cioburi getice
şi oase de animale (Sîrbu / Oprea / Rădulescu
1997, 210, fig. 15/8).
- Gr 2 (Pietroiu-„Boureanu”): frg. ceramice
getice m. (borcane cu brâu alveolat, căni) şi r.
(castroane, ceşti, vase bitronconice), frg.
amfore Sinope şi Heraclea Pontică, între care
şi un frg. dintr-un gât cu ştampilă englifică
distrusă.
- Gr 4 (Pietroiu-„Boureanu”): numeroase frg.
ceramice getice m. (borcane, oale, ceşti,
capace) şi r. (castroane, străchini, căni).
- Gr 7 (Gâldău-„Cheson” – la fig. 8 ce
prezintă desenul cănilor se menţionează
punctul „Ţonea (Şcoala generală)”, iar la fig.
17 ce prezintă fotografiile pieselor ceramice
nu mai apare Gâldău ca loc de descoperire, ci
Pietroiu): trei căni aproape întregi (două m. şi
 Catalog
una r.) şi gura altei căni, precum şi o amforă
Thasos frg. (Sîrbu / Oprea / Rădulescu 1997,
211, fig. 14/2)
- Gr 8 (Gâldău-„Cheson”): amforă Sinope
întreagă, cu ştampilă cu astinomul Άντιμαχος
şi producătorul Ήρακλειδης şi cornul
abundenţei drept simbol (Sîrbu / Oprea /
Rădulescu 1997, 211, fig. 14/1)
- Gr 9 (Gâldău-„Cheson”): foarte multe frg.
ceramice şi chiar vase întregi m. (vase cu gura
trompetiformă, borcane cu brâuri alveolate,
străchini şi căniţe) şi r. (străchini, castroane,
lecane, căni), unelte de piatră şi de os, o
fusaiolă, o greutate de piatră şi o mărgică de
pastă sticloasă cu decor „în ochi”.
Mai reţine atenţia un vas descoperit în punctul
„Cheson” imitând în ceramică un prototip din
metal (Sîrbu / Oprea 1995, 130, nr. catalog.
35, fig. 6/2).
Din zonă provin 55 de ştampile amforice
elenistice: 20 de Sinope (36%), 12 de
Heraclea Pontică (22%), 13 de Thasos (24%),
şase de Rhodos (11%), două de Cos (3,5%) şi
două din centre neidentificate (3,5%), toate
datându-se pe parcursul unui secol: a doua
jumătate a sec. IV a.Chr. şi prima jumătate a
celui următor (Conovici 1986, 133-134, pe
baza materialului amforic cunoscut până
atunci, propunea data 327-250 a.Chr.; Sîrbu /
Oprea / Rădulescu 1997, 214). MDJC, MBB,
MJIS şi MINAC.
B: Conovici 1986, 133-134; Sîrbu / Oprea
1995; Sîrbu / Oprea / Rădulescu 1997.
248. GENERAL SCĂRIŞOREANU-
„Movila de cenuşă” (jud. Constanţa,
România) – Pl. 133A
Aşezare. Cercetări de suprafaţă Mihai Irimia.
Situl, cu o suprafaţă de 0,5 ha, a fost distrus în
1975-1976 de lucrări de îmbunătăţiri funciare.
De la suprafaţa solului au fost recoltate frg. de
ceramică m. autohtonă (vase tip clopot cu
brâuri alveolate, borcane, străchini cu buza
răsfrântă în afară), ceramică elenistică roşie şi
cenuşie (bol, farfurie, cană), frg. de la două
amfore de tip Heraclea Pontică
D: sec. III a.Chr. (cu prelungirea certă a
existenţei şi în sec. II-I a.Chr., după ştampilele
amforice de Sinope şi Rhodos). MINAC.
B: Irimia 1980a, 97, 99 şi fig. 1/6, 8, 9, 12;
2/8; 3/4; 7/7, 11.
81
249. GHEORGHE DOJA (com. Gheorghe
Doja, jud. Ialomiţa, România) – Pl. 133B
M izolat descoperit întâmplător, din inventarul
căruia a fost recuperat un askos elenistic.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr.-începutul sec. III
a.Chr. MDJC.
B: Şerbănescu 1999, 232, nota 27, fig. 4/1;
Teleagă 2008, 24, pl. 16/5; 144/9, nr. catalog
83.
GHIAURSUIUSČIUK v. BĂLGAREVO
250. GIURGIULEŞTI-„Vadul Boului” (jud.
Cahul, Republica Moldova) – Pl. 133C
Necropolă plană inc. u. Săpături de salvare
efectuate în 1997 de către Tudor Arnăut. Au
fost executate două secţiuni însumând o
suprafaţă de 210 m2.
În total au fost înregistrate şapte M - un M
descoperit întâmplător în 1991, alte cinci M
descoperite în timpul săpăturilor din 1997.
- M 1 (inc. u. c., descoperit întâmplător în
1991): borcan m. frg. (u.), strachină m. (c.),
două borcane m. frg., cană m. cu toarta uşor
supraînălţată (neilustrate).
- M 2 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
întrerupt de patru proeminenţe-apucători (u.),
strachină m. cu patru apucători treflate
perforate vertical (c.), vas mare m. frg.
(neilustrat).
- M 3 (inc. u. c.): cană mare m. (u.), strachină
cu pereţii drepţi (c.), în umplutura Gr câteva
frg. de la o amforă grecească (neilustrate).
- M 4 (inc. u.): borcan m. cu brâu alveolat şi
apucători (u. - neilustrată), două frg. de
amfore greceşti (neilustrate).
- M 5 (inc. u. c.): borcan m. cu gâtul îngustat
decorat cu un şir de impresiuni făcute cu
degetul (u.), strachină m. cu patru grupe de
câte două şi trei proeminenţe verticale dispuse
sub buză (c.).
- M 6 (inc. u.? – distrus): frg. ceramice m. (u.?
- neilustrate).
Sunt semnalate frg. ceramice r. şi frg. amfore
Heraclea Pontică, Thasos, probabil şi Sinope
şi Chersones.
D: sec. IV a.Chr. USMC.
B: Arnăut 1999; Arnăut 2003, 218, nr. catalog
201b, fig. 50.
82
251. GIURGENI-„Mozacu” (jud. Ialomiţa,
România)
Aşezare deschisă. Cercetări arheologice
efectuate în 1986-1988 de un colectiv
coordonat de Lucian Chiţescu. Săpate 25
secţiuni. Un singur nivel de locuire (?), însă
semnalate mai multe zone de locuire.
Complexe: L, B, vetre şi Gr menajere.
Inventar: ceramică m. şi r.râşniţă de piatră
(neilustrată), calapod din piatră pentru
ceramică (neilustrat), cute (neilustrate), vf.
săgeată cu trei muchii (neilustrat), fusaiole
bitronconice, frg. de sticlă albastră subţire
(neilustrate), o lupă fe. şi mici obiecte fe.
foarte corodate (neilustrate), amuletă os,
mâner os (neilustrate), greutăţi piramidale din
lut ars, frg. de „discuri-capace” m.-„jetoane”
discoidale din ceramică. Ceramică de import:
frg. amforice în mare cantitate, cinci toarte
ştampilate (din „zona II”: două Thasos şi una
Sinope – post 340-260 a.Chr. – şi două
Rhodos din „zona III” – primul sfert al sec. II
a.Chr.), frg. de kantharos mic cu firnis negru,
frg. dintr-un askos (neilustrate).
D: începutul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
MNIRB şi MJIS.
B: Chiţescu et alii 1992; Niţulescu / Renţa
2001.
252. GLĂVĂNEŞTII VECHI (com.
Andrieşeni, jud. Iaşi, România)
Aşezare deschisă situată pe un grind în valea
Jijiei. Cercetări sistematice începând cu 1949
de un colectiv coordonat de Ion Nestor.
În campania din 1950 a fost descoperită o
colibă având în inventar ceramică m.
barbotinată (vase de provizii) şi frg. de
străchini r. din pastă roşie, ca şi un frg. (buton)
de la o fib. Lt B fe. Anterior (în campania din
1949?) fusese descoperită o Gr cu vase sac cu
apucătoare şi un frg. ceramic grafitat.
D: sec. IV-III a.Chr. IAB.
B: Nestor et alii 1951, 66-67; Moscalu 1983,
25, pl. 5/2; Babeş 1993a, 200, pl. 27-28;
Arnăut 2003, 218, nr. catalog 202a.
253. GLĂVĂNEŞTII VECHI (com.
Andrieşeni, jud. Iaşi, România) – Pl. 133D
Necropolă (grup de M). Cercetări sistematice
efectuate începând cu 1949 de un colectiv
coordonat de Ion Nestor.
Catalog
În campania din 1950 a fost descoperite pe
grindul mare două M, unul inc., celălalt înh.
La scheletul M înh. o verigă tubulară de
gleznă fe. În mantaua T II-1950 au fost
cercetate trei M secundare înh., cu scheletele
foarte fărâmiţate, în inventarul cărora s-au
descoperit piese fe. deteriorate şi un vas
bitronconic.
D: sec. IV-III a.Chr. IAB.
B: Nestor et alii 1951, 66-67, fig.13; Babeş
1993a, 200, nr. catalog 40/I, pl. 28/16-17;
Arnăut 2003, 218, nr. catalog 202b.
254. GLODEANU SĂRAT (jud. Buzău,
România) – Pl. 133E
Piesă de harnaşament brz. (obrăzar),
descoperit întâmplător în condiţii
necunoscute.
D: sec. V a.Chr. MJBz.
Inedit.
255. GOGOŞU (com. Gogoşu, jud.
Mehedinţi, România) – Pl. 134A
Necropolă tumulară birituală. Cercetări
sistematice efectuate în perioada 1949-1950
de către Dumitru Berciu şi Eugen Comşa.
Au fost săpate 104 movile, dintre care numai
55 s-au dovedit a fi T ce conţineau M de înh.
şi inc. u.
Reţin aici atenţia numai M secundare, de inc.
u., din mantaua T necropolei de la Gogoşu:
- T 2 M 3: vas m. larg deschis, având pe umăr
apucători oblice (u. – neilustrată), placă brz.
ovoidală cu capetele îndoite, vf. lance fe.
- T 22 M 2: vas tronconic înalt m. (u.), fără
inventar.
- T 24 M 2:castron m. cu marginea invazată şi
cu patru proeminenţe perforate vertical (u.? –
nu s-au găsit oase calcinate), cană tronconică
m. cu toarta supraînălţată (neilustrată).
- T 29 M 2: cană tronconică m. cu toartă
supraînălţată ruptă din vechime (u.?),
strachină m. cu buza invazată şi patru
apucători oblice, aşezată cu gura în jos (cu rol
de c.).
- T 29 M 3: strachină m. cu buza invazată şi
patru apucători, aşezată cu gura în jos
(neilustrată).
- T 45 M 2: cană tronconică m. cu toarta
supraînălţată prevăzută cu buton vertical, perlă
bitronconică din sticlă galbenă, inel din sârmă
 Catalog
brz. cu secţiune rotundă, cu capetele alăturate
(neilustrat).
D: sec. VI a.Chr., probabil şi la începutul sec.
V a.Chr. IAB.
B: Berciu / Comşa 1956, 406-459, fig. 134-
184.
256. GOLEMANI (obšt. Elena, obl. Veliko
Tărnovo, Bulgaria) – Pl. 134B
Necropolă tumulară. Un T cercetat în 1991.
- T 1: doi akinakai, două vf. lance fe., 191 vf.
săgeţi brz., 12 sfere din piatră (proiectile
pentru praştie), frg. dintr-o armură fe.,
garnitură scut fe.
D: sec. V-IV a.Chr. MIVT.
B: Tzărov 1994, 103-104, 106 şi pl. 1/1-2;
4/1; Teleagă 2008, 24, nr. catalog 87.
257. GOLJAMO DELČEVO (obšt. Dolni
Chiflik, obl. Varna, Bulgaria)
Necropolă. Cercetare sistematică. În timpul
săpăturilor în tellul eneolitic au fost găsite şi
două morminte tracice de incineraţie,
acoperite cu manta de piatră, cu frg. ceramice
în inventar.
D: V-IV a.Chr.
B: Todorova / Ivanov / Vasilev / Hopf / Krita /
Kol 1975, 65-69 şi fig. 36/1; 37-38, pl. 130/7-
13;131/5, 7-12.
258. GOLJAMO JELIAZNA-„Ciaira” (obšt.
Trojan, obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 135A
Necropolă tumulară. Un T distrus în 1940. S-a
putut stabili că era vorba despre un M înh.
Recuperate din inventarul funerar două brăţări
şi un pectoral de aur.
D: sec. V-IV a.Chr. MIAS.
B: Mikov 1950, 147-148 şi fig. 85.
259. GORNI CIBAR (fost Cibar Varoš, obšt.
Vălčedrăm, obl. Montana, Bulgaria) – Pl.
135B
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Torques celtic de aur, cu capetele deschise.
Datare: sfârşitul sec. IV / începutul sec. III
a.Chr. MNIBS.
B: Mikov 1933, 161, fig. 117; Theodossiev
2000, 116, nr. catalog 84, fig. 90; Arta şi
cultura 1979, 54, nr. catalog 248; Theodossiev
2005, 85 şi urm, fig. 1.
83
260. GORSKO ABLANOVO (obšt. Opaka,
obl. Tărgovište, Bulgaria)
Piesă izolată, descoperită întâmplător.
O matriţă de bronz redând o figură
antropomorfă cu picioare de cal şi aripi de
vultur. În spatele său, un lup sau un câine.
D: sfârşitul sec. V a.Chr. - începutul sec. IV
a.Chr.
B: Agre 1995, 289.
261. GOSTAVĂŢU (com. Gostavăţu, jud.
Olt, România) – Pl. 135C
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută înainte de 1935.
Coif brz. de tip illiric. Nu este exclus să
provină dintr-un M ditrus.
D: sec. V a.Chr. MNIRB.
B: Berciu 1958a; Teleagă 2008, 25, pl. 147/1-
4, nr. catalog 89.
262. GOVORA-„Poieni” (com. Mihăeşti, jud.
Vâlcea, România) – Pl. 135D
Aşezare deschisă situată pe terasa râului
Hinţa, lângă şoseaua Gara Govora – Băile
Govora. Descoperiri întâmplătoare făcute în
1960. Săpături arheologice (1961-1964),
autori Dumitru Berciu şi Petre Purcărescu.
Aşezarea are trei niveluri, cel mai vechi dintre
el aparţinând orizontului Ferigile III, suprapus
de unul cu materiale Latène.
Inventar: ceramică m. şi r., frg. de la două
vetre portative (neilustrate) fib. tr. (neilustrată
– din nivelul Ferigile III - !), două fib. Lt B2,
frg. amfore Rhodos, Gesichtsperle.
D: sec. V-III a.Chr. MJVRV şi MGPG.
B: A. Vulpe 1967, 45, 93; Petre-Govora 1970,
476-479, fig. 6-7; Vl. Zirra 1971, 226, fig.
23/1-2 (fibulele Lt B2); Petre-Govora 1995,
68-69.
263. GOZNITSA (obšt. Loveč, obl. Loveč,
Bulgaria)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Akinakes fe., cu antene la mâner.
D: sec. V a.Chr.
B: Popov 1928-1929.
264. GRADEŠNICA (obšt. Krivodol, obl.
Vraca, Bulgaria) – Pl. 136A
M izolat. Descoperire întâmplătoare (?).
Inventar: vf. lance fe. (neilustrat), vf. săgeţi
84 Catalog
brz. (neilustrate) două aplice de harnaşament
brz., fib. tr. III 3a brz., skyphos pictat.
D: mijlocul - al treilea sfert al sec. IV a. Chr.
MIV.
B: Nikolov 1984, 74-75; Theodossiev 2000,
117, nr. catalog 90.
265. GRADNICA (obšt. Sevlievo, obl.
Gabrovo, Bulgaria) – Pl. 136B
Necropolă alcătuită din zece T. În 1971 At.
Milčev şi G. Kitov cercetează trei dintre
aceştia.
- T 1 (inc. pe loc, jefuit): din inventar au fost
recuperate doar două piese – hydrie frg. brz.
aurit cu urme evidente de uzură şi skyphos cu
firnis negru. Către extremitatea T, scheletul
unui cal. Sub acelaşi T au fost descoperite şi
două cenotafuri marcate prin grămezi de
pietre, cu aspectul unor „mici tumuli”. Din
manta – un cuţitaş fe. (neilustrat),
- T 2 (M nu a fost descoperit): cuţit de luptă
fe. (neilustrat), frg. ceramice cu firnis negru
(neilustrate).
- T 3: nu sunt menţionate piese de inventar.
D: mijlocul - a doua jumătate a sec. IV a.Chr.
B: Milčev / Kitov 1972; Teleagă 2008, 25, pl.
42-44; 145/1-6, nr. catalog 92.
266. GRANITOVO (obšt. Belogradčik, obl.
Vidin, Bulgaria) – Pl. 136C
M plan înh. Descoperit în condiţii
necunoscute.
Din inventar, recuperate două brăţări arg. în
bandă cu capetele îngustate şi desfăcute.
Menţionată şi existenţa a două fib. arg.,
nerecuperate.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: A. Dimitrova 1966, 119-121, fig. 8-9;
Theodossiev 2000, 117, nr. catalog 93.
267. GRĂDIŞTEA (com. Grădiştea, jud.
Brăila, România) – Pl. 137A
Grup de M înh. cu orientarea V-E. Săpături de
salvare efectuate de V. Sîrbu, N. Harţuche şi
F. Anastasiu.
- M 6: fusaiolă plumb, cuţit fe., patru vf.
săgeţi piramidale cu trei muchii brz. (trei fără
tub, unul cu tub scurt), oase de bovideu.
- M 10 (distrus de un M sarmatic posterior):
trei vf. săgeţi brz. piramidale cu trei muchii
(două cu tub foarte scurt, una fără tub), oase
de bovideu.
- M 15: două cute şi cuţit fe.
D: sec. IV a.Chr. MBB.
B: Sîrbu 1983, 36-37, fig. 12.
268. GRĂDIŞTEA BORCII / GRĂDIŞTEA
GĂLĂRAŞI (mun. Călăraşi, jud. Călăraşi,
România) – Pl. 137B
Necropolă inc. u. c. Un M inc. u. c. descoperit
întâmplător în 1953 şi două M inc. u. c.
descoperire în 1957 şi 1959 de către Vasile
Culică în timpul unor cercetări de suprafaţă.
- M 1 (inc. u. c.): vas clopot m. cu patru toarte
oarbe (u.), strachină r. (c.), fără inventar.
- [M 2] (M 1) (inc. u. c.): amforă Heraclea
Pontică (u.), vas „clopot” m. cu patru
apucători pe diametrul max. (c.), castron
tronconic m.
- [M 3] (M 2) (inc. u. c.): vas „clopot” m. cu
patru apucători sub buză (u.), castron m. cu
patru apucători sub buză (c.).
Tot în aceleaşi împrejurări au mai fost
descoperite alte cinci vase (patru m. şi unul r.)
provenind din M distruse.
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MDJC.
B: Anghelescu 1955, 314; Culică 1968;
Teleagă 2008, 25, nr. catalog 91 (punct
confundat cu Grădiştea Coslogeni).
269. GREACA-„Canalul lui Basangeac”
(com. Greaca, jud. Giurgiu, România)
Aşezare. Săpături de salvare realizate în 1988
de Em. Alexandrescu. S-a săpat o singură
secţiune de 20 m x 2 m.
Strat de locuire datat în sec. IV-III a.Chr. după
puţinele frg. ceramice getice m. şi r., fără
complexe. MJG.
B: Sîrbu et alii 1996, 68.
270. GREACA-„La Slom” (com. Greaca,
jud. Giurgiu, România) – Pl. 137C
Aşezare pe o terasă a lacului Greaca, având o
întindere de aproape 2 ha. Săpături de salvare
efectuate de Em. Alexandrescu şi M. Şimon,
în 1988 (cinci secţiuni însumând 230 mp).
Ceramica getică m. (borcane bitronconice cu
brâuri alveolate şi proeminenţe-apucători,
străchini tronconice cu buza lăţită spre
interior, căni cu toarte masive) şi r. (vase mari
de tip krater şi căni) ce poate fi datată în sec.
 Catalog
III a.Chr. reprezintă 20% din total, fiind
descoperită în strat – nu există complexe din
această perioadă. Este menţionată o ştampilă
amforică de Rhodos, de la sfârşitul sec. III
a.Chr. (210-205): επι Σοδαμου. MJG.
B: Sîrbu et alii 1996, 58-61, fig. 97/1-2, 4-7,
98/3-4, pentru ştampila rhodiană -130/2.
271. GREACA-„Valea Fântânilor” (com.
Greaca, jud. Giurgiu, România) – Pl. 137D
Aşezare situată pe terasa inferioară a Lacului
Greaca. Săpături de salvare efectuate în 1987
de Em. Alexandrescu (patru secţiuni şi o
casetă, îsumând 220 mp). Complexe datate în
sec. III a.Chr.: două B, o L şi o Gr, toate cu
material sărac şi nereprezentativ.
Menţionăm, totuşi, Gr:
- Gr 1: puţine frg. ceramice getice, oase arse,
un împungător de os, un cuţit fe. şi un mic vas
ceramic frg., un picior de amforă grecească
perforat (Sîrbu et alii 1996, 65, fig. 100/2;
102/4-5, 8-9; 105/4).
Din strat mai este semnalată o Gesichtsperle
(Sîrbu et alii 1996, 63, fig. 96/10). MJG.
B: Sîrbu et alii 1996, 62-66.
272. GRIVITSA-„Pette Moghili” (obšt.
Pleven, obl. Pleven, Bulgaria) – Pl. 138A
Fială adâncă arg., bogat decorată cu motive
vegetale, descoperită întâmplător în timpul
lucrărilor agricole, în anul 1996.
D: sec. III a.Chr. MIPl.
B: Lazarova 2005, 246-250, fig. 1-2.
273. GUMOŠNIK (obšt. Troyan, obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 138B
Necropolă tumulară. Cercetare sistematică
1973-1975.
Necropola este alcătuită din 21 de T,, din sec.
IX până în sec. IV a.Chr. Majoritatea T conţin
M înh. datate în sec. V a. Chr.
B: Kitov / Šalganov / Krainov 1980, 14-17,
fig. 5.
274. GURA BORCII-„Km 372-373” (jud.
Călăraşi, România) – Pl. 138C
Două amfore descoperite întâmplător în anul
1961: Rhodos (pe una dintre ştampile se mai
poate citi doar „HPA”) şi Heraclea Pontică.
D: sec. III a.Chr. MJIS.
B: Atanasiu 1969, 163, fig. 2-3.
85
275. GURA CANLIEI (com. Lipniţa, jud.
Constanţa, România) – Pl. 138D
Aşezare deschisă, situată pe malul drept al
Dunării. Repetate campanii de săpături de
salvare efectuate de Mihai Irimia (1974-1976,
1978-1980, 1981). Stratul de epocă Latène
este discontinuu, cu o grosime de 15-25 cm.
Complexe: un B şi câteva Gr.
Inventar: frg. ceramice elenistice şi getice, m.
şi r. (cenuşii), frg. ceramice greceşti cu figuri
roşii, frg. ceramice Thasos, Chios,, Sinope,
Heraclea Pontică, Cos, amforă Rhodos sec.
III a.Chr., vf. săgeată brz. de tip „scitic” cu
două aripioare şi cu spin recurbat.
D: sec. V-I a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1981, 89-98 şi fig. 15/10; 22; Irimia
1986a, 71 şi fig. 2/1-10.
276. GURA VITIOAREI-„Movila” (jud.
Prahova, România) – Pl. 138F
Cetate getică. Cercetări de suprafaţă. Ştampilă
amforică de Sinope cu astinomul
III - grupa 6 Conovici, 277
a.Chr.). MJIAPP.
B: Teodorescu 1974, 14, cu fig. c de la p. 16.
277. GURBĂNEŞTI-„Movila Presnei–Satu
Nou” (jud. Călăraşi, România) – Pl. 138E
M înh. secundar (M 2), răvăşit de o intervenţie
modernă, a fost desoperit în T 2 ce făcea parte
dintr-un grup de T aparţinând orizontului
mormintelor cu ocru. Săpături sistematice
1937-1938, efectuate de D. V. Rosetti.
Inventar: vf. săgeţi brz. cu trei aripioare,
bucăţi dintr-o armură din plăci fe., o placă de
aur cu reprezentare zoomorfă, fragmente de
tablă de brz., o podoabă din sârmă arg. şi un
fragment dintr-un alt obiect arg.
Datare generală ; sec. V-IV a.Chr.
B: Rosetti 1959, 795-796 şi fig. 5-7.
278. HAGIENI (com. Limanu, jud.
Constanţa, România)
Aşezare fortificată. Sondaj arheologic realizat
în 1987 de N. Ionescu şi N. Cheluţă-
Georgescu, la NV de satul actual.
A fost pusă în evidenţă fortificaţia: zid din
blocuri mari de calcar construit în opus
graecum.
D: începuturi în sec. III a.Chr.
B: Ionescu / Georgescu 1997, 196 şi fig. 3.
86 Catalog
279. HAGIENI (com. Limanu, jud.
Constanţa, România)
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare făcute în
1959 în partea de S a satului şi periegheze N.
Ionescu şi N. Cheluţă-Georgescu.
Ceramică elenistică frg.: căniţă, farfurii, picior
de kantharos, fragmente de amfore Thasos,
Heraclea Pontică, Rhodos şi un frg. căniţă m.
D: sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 50, 52 şi pl. VIII/3-4; XI/3;
Ionescu / Georgescu 1997, 169 şi fig. 3.
280. HAŢEG (com. Adamclisi, jud.
Constanţa, România)
Aşezare situată lângă lacul Baciu. Periegheză.
Distrugeri provocate în 1976 de lucrări de
irigaţii şi cercetare de suprafaţă realizată de
Mihai Irimia.
Materiale: ceramică frg. autohtonă m.
(borcane cu brâu alveolat şi apucători plate,
vase sac, castroane, căni şi ceşti cu toarta
supraînălţată), ceramică cenuşie r. (castron cu
fund inelar profilat, cană), ceramică elenistică,
în special frg. amfore de Thasos, Heraclea
Pontică, Rhodos.
D: sec. IV-II a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1980a, 100-101 şi fig. 7/1-5; 8/4-6.
281. HANSKA-„Cetate” (jud. Chişinău,
Republica Moldova)
Aşezare fortificată cu val de pământ şi şanţ pe
latura accesibilă. Cercetări de suprafaţă
efectuate în 1965 de Ion Hâncu şi sondaj
arheologic realizat în 1980-1981 de Ion
Niculiţă.
Un singur nivel de cultură, gros de numai 10-
15 cm, cu puţin material – frg. ceramice getice
m. Nu au fost semnalate complexe închise.
D: sec. IV-III a.Chr. USMC.
B: Niculiţă 1977, 39-40; Arnăut 2003, 220-
221, nr. catalog 218a.
282. HANSKA-„Lutărie” (jud. Chişinău.
Republica Moldova) – Pl. 139
Necropolă plană birituală. Cercetări
sistematice efectuate de Ion Niculiţă în
perioada 1964-1966 şi 1975-1976.
În total, 73 M: 62 inc. (inc. u. cu sau fără c.),
nouă înh. (orientări variate: NV – SE, V-E, E-
V), două cenotafe.
Inventar (nu poate fi grupat pe morminte):
ceramică m. autohtonă (vase mari
bitronconice şi globulare cu apucători şi
uneori cu brâu alveolat, ceşti globulare cu
toarta supraînălţată, căni cu corp globular,
gura evazată şi toarta supraînălţată, castroane
cu marginea invazată şi străchini cu
proeminenţe verticale pe exteriorul buzei),
piese de port şi podoabă (între care un cercel
prismatic piramidal din aur cu decor în
tehnica filigranului, vf. săgeti brz. cu trei
aripioare). În marginea sudică a necropolei a
fost descoperit locul incinerării: o Gr-cuptor.
D: sec. IV-III a.Chr. USMC.
B: Niculiţă 1987, 118, fig. 33/1; 39-40/2;
41/5; Niculiţă 2004c; Niculiţă 2004d; Arnăut
2003, 220-221, nr. catalog 218i, fig. 46.
283. HANSKA-„Pidaşcă” (jud. Chişinău,
Republica Moldova) – Pl. 140
Aşezare deschisă. Cercetări arheologice
realizate în 1980-1981 de Ion Niculiţă. Un
singur nivel de depuneri arheologice, având
grosimea de 40-60 cm.
Ceramică locală m., foarte rar r., vatră rotundă
portativă, vf. săgeţi brz. cu trei muchii, fib. tr.
brz., brăţară fe. cu capetele desfăcute, cuţitaşe
fe., figurine din lut ars etc.
Inventarul poate fi grupat pe complexe numai
în cazul câtorva locuinţe:
- L 3: ceramică locală m. (pahare, căni cu
toarta supraînălţată, imitaţia unei oenochoe cu
corp globular şi gâtul strâmt, figurine
antropomorfe, vf. săgeată brz. cu trei
aripioare.
- L 4: ceramică locală m. (în special borcane
cu corpul globular, având un şir de alveole sub
buză întrerupt de patru apucători), ceramică
frg. r. (castroane cu marginea dreaptă, platou),
patru vf. săgeţi brz. cu trei aripioare.
D: sec. IV-III a.Chr. USMC.
B: Niculiţă 1987, 114, fig. 34; Arnăut 2003,
220-221, nr. catalog 218g; Niculiţă 2004e.
284. HANSKA-„Toloacă” (jud. Chişinău,
Republica Moldova) – Pl. 141A
Aşezare deschisă. Cercetări arheologice
realizate în 1980-1981 de Ion Niculiţă.
Ceramică locală m. (borcane cu corpul
aproximativ globular, decorate cu brâuri şi
apucători sub margine), ceramică r. (castroane
 Catalog
cu două toarte orizontale), cuţitaş fe.,
cataramă fe., figurine din lut ars, frg. amfore
Thasos. Inventarul nu poate fi grupat pe
complexe.
D: sec. IV-III a.Chr. USMC.
B: Arnăut 2003, 220-221, nr. catalog 218e;
Niculiţă 2004b.
285. HARLETS (obšt. Kozlodui, obl. Vraca,
Bulgaria)
M tumular inc. izolat, la V de sat. Descoperire
întâmplătoare.
O fib. frg. arg. în inventar (neilustrată).
D: sec. V a.Chr.
B: Nikolov 1965, 173; Theodossiev 2000,
118, nr. catalog 97.
286. HASSAN-MAHLE (obšt. Ruse, obl.
Ruse, Bulgaria)
M tumular izolat, descoperit întâmplător, din
inventarul căruia au fost recuperate două vase
ceramice şi o fib tr. I 1.
B: Mikov 1930-1931b, 174 şi fig. 149/7;
Mikov 1933, 130.
287. HĂBĂŞEŞTI-„Holm” (com. Strunga,
jud. Iaşi, România) – Pl. 142
Aşezare deschisă. Cercetări arheologice
efectuate de Vladimir Dumitrescu având ca
obiectiv principal staţiunea eneolitică. Un
nivel din cea de-a doua epocă a fierului.
Cu excepţia câtorva Gr şi probabil a unei vetre
exterioare, nu s-au găsit alte complexe.
Inventar: ceramică locală m. (străchini cu
buza răsfrântă spre interior, fragmente cu
decor din pastile alveolate, brâu alveloat,
ceaşcă tronconică, borcane cu brâu crestat sau
alveolat sub buză întrerupt de apucători
aplatizate semicirculare, castroane cu
apucători rotunjite perforate vertical), trei vf.
săgeţi brz. (una cu aripioare şi tub, două cu
trei muchii şi gaură în interior), psalie de
zăbală (pierdută), perlă frg. din pastă sticloasă
galbenă cu decor „în ochi” albastru-alb.
D: sec. IV-III a.Chr. IAB.
B: Dumitrescu 1954, 485-491, fig, 51/1-3; 52;
pl. 130; Arnăut 2003, 221, nr. catalog 219a.
288. HÂRŞOVA (Carsium)-3,5 km N de oraş
(jud. Constanţa, România)
M izolat inc. u. Descoperire întâmplătoare
87
făcută în 1961.
Vas ceramic frg. (u.), fără inventar.
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr.
B: Aricescu 1971, 222.
289. HÂRŞOVA (Carsium)-„Abator” (jud.
Constanţa, România) – Pl. 143A
M izolat (?) descoperit întâmplător în anul
1974 din care s-a recuperat un krater r.
D: sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 112 şi fig. 1/15.
290. HÂRŞOVA (Carsium)-„Rasim” (jud.
Constanţa, România) – Pl. 83B
M inc. u. descoperit întâmplător în anul 1978.
Vas-sac m. cu brâu alveolat sub buză întrerupt
de patru mici apucători (u.). Din acelaşi loc au
fost recoltate mai multe frg. ceramice m. şi r.
D: sfârşitul sec. V - începutul sec. IV a.Chr.
B: Irimia 1983, 112-114, fig. 11/7; 13/11-12.
291. HILIŞEU-HORIA (com. Hilişeu-Horia,
jud. Botoşani, România) – Pl. 143C
M izolat. Descoperire întâmplătoare făcută în
1960 în curtea şcolii din localitate.
Ritul nu a putut fi precizat – probabil înh.
(sunt semnalate „resturi de oseminte umane”.
Inventar: 17 vf. săgeţi brz. cu trei muchii şi
manşon (grupate), pumnal fe. şi câteva frg.
ceramice m. cenuşii de la un singur vas.
D: sec. V-IV a.Chr. MJBt.
B: Perian 1969, 83, fig. 3-7; Arnăut 2003,
222, nr. catalog 228.
292. HINOVA (com. Hinova, jud. Mehedinţi,
România) – Pl. 141B
Tezaur monetar, descoperit întâmplător în
1923.
În total, tezaurul conţinea 62 monede arg.: 52
emisiuni locale de tip „Larissa”, opt
tetradrahme de la Alexandru cel Mare şi două
tertadrahme de la Seleucos I.
D: a doua jumătate a sec. III a.Chr. CNARB,
MMB.
B: Dimitriu / Iliescu 1959.
293. HLINGENI-„Hlingeni II-La Şanţ” şi
„Hlingeni V” (jud. Orhei, Republica
Moldova) – Pl. 143D
Aşezare alcătuită dintr-o zonă fortificată
(„Hlingeni II-La Şanţ”, cu suprafaţa de 12 ha)
88 Catalog
şi o zonă deschisă („Hlingeni V”) situată
imediat la V de fortificaţie. Periegheze V. I.
Markevici (1953-1954), sondaje la sfârşitul
anilor ’60 ai sec. XX realizate de un colectiv
coordonat de Gh. Fedorov, săpături în 1978 în
aşezarea deschisă, realizate de N. V. Gol’ţeva,
noi săpături sunt efectuate în 1979, sub
conducerea Anei Meljukova şi Nataliei
Serova, apoi în 1989-1990, în sectorul
fortificaţiei, de către N. V. Gol’ţeva.
Suprafeţele cercetate însumează 570 m2
(„Hlingeni II”), respectiv 1241 m2 („Hlingeni
V”).
Au fost documentate mai multe niveluri
corespunzând unor epoci şi culturi diferite,
între care şi cea getică.
Complexele getice: 18 Gr cu material sărac.
Inventarul general al aşezării getice: ceramică
frg. getică m. (majoritară), câteva frg. getice
r., ceramică de import (frg. de la un lekythos,
frg. vase greceşti cu firnis negru, între care
frg. de la un kantharos, frg. de la amfore între
care se remarcă o toartă cu ştampilă de
Akanthos sau Amphipolis), şapte fusaiole, o
greutate de lut pentru războiul de ţesut, două
„jetoane” realizate din frg. de amfore, o sferă
din lut, cute din gresie, mânerul din os al unui
cuţit şi o figurină antropomorfă.
D: a doua jumătate a sec. V – sec. III a.Chr.
MNIMC.
B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 21-33 şi pl.
4-13; Arnăut 2003, 222-223, nr. catalog 230b.
294. HOLBOCA (com. Holboca, jud. Iaşi,
România) – Pl. 144A
M inc. u. c. Descoperit în cadrul unei cercetări
sistematice realizate în 1951de I. Nestor.
- M 5 (inc. u. c.): vas tronconic m. cu buza
crestată, decorat cu brâu alveolat întrerupt de
patru apucători (u.), fund de vas m. (c.), cuţit
fe.
D: sec. V-IV a.Chr. IAB (?).
B: Nestor şi colab. 1952, 106-107 şi fig.
10/M5; Arnăut 2003, 223, nr. catalog 231.
295. HORIA (jud. Tulcea, România) – Pl.
144B
Necropolă (?). Descoperire întâmplătoare
făcută în 1963, în condiţii necunoscute.
Un crater r. cenuşiu, cu caneluri verticale sub
diametrul max., folosit poate drept u.
D: sec. IV a.Chr.
B: Irimia 1973, 46, 48 şi pl. II/2; XIII/2.
296. HORODIŞTEA-„Dealul Păltiniş” (com.
Păltiniş, jud. Botoşani, România) – Pl. 144C
Verigă de picior cu semiove brz. frg.,
descoperită întâmplător.
B: Babeş 1970a, 232; Vl. Zirra 1971, 232, fig.
23/51; Babeş 1993a, 201, nr. catalog 46/I, pl.
44/17; Teodor 1999, 107, 157, fig. 63/15.
297. HOTARELE-„Ciricile” (fost Scărişoara
/ Crivăţ, com. Hotarele, jud. Giurgiu,
România) – Pl. 144D; 252B
Aşezare deschisă şi tezaur monetar.
Descoperire întâmplătoare făcută în 1950-
1952.
Tezaurul era alcătuit din circa 10 monede arg.
depuse într-o căniţă cu toartă, ceramică
cenuşiu înhis. Recuperate în 1964 şapte
drahme Histria şi o imitaţie „bună” după
tetradrahmele Filip II, iar în 1967 alte două
drahme şi încă o imitaţie Filip II.
Cercetări efectuate de C. Preda în perioada
1966-1967 au demonstrat că tezaurul fusese
descoperit în cuprinsul unei aşezări getice
(două bordeie, ceramică m. şi r., frg. amfore
greceşti).
D: sfârşitul sec. IV- începutul sec. III a.Chr.
MCGO.
B: Preda / Ionescu 1966; Preda 1966a; Preada
1968.
298. HOTNICA-„Domuz Gjol” (obšt. Veliko
Tărnovo, obl. Veliko Tărnovo, Bulgaria) – Pl.
145A
Piesă izolată, descoperită întâmplător. Brăţară
plurispiralică brz. cu extremităţile modelate în
formă de protome zoomorfe (şerpi?). L = 37
cm, diametrul între 7 cm şi 10,5 cm.
D: sec. III a.Chr. MIVT.
B: Slavčev / Kokorkov 1975, 4-5, fig. 4.
299. HOTNICA-„Kokorkovski Bair” (obšt.
Veliko Tărnovo, obl. Veliko Tărnovo,
Bulgaria) – Pl. 145B
M inc. u., descoperit întâmplător. Borcan m.
frg. cu brâu alveolat dispus în ghirlandă (u.);
pe fundul urnei printre oasele calcinate, patru
fibule brz.: trei fib. tr. frg. (tipul
nedeterminabil) şi o fib. Glasinac cu
 Catalog
portagrafă triunghiulară.
D: sec. IV-III a.Chr. MIVT.
B: Slavčev / Kokorkov 1975, 2-3, fig. 2/a;
3/a-g.
300. HOTNICA-„Zad Lozjata” (obšt. Veliko
Tărnovo, obl. Veliko Tărnovo, Bulgaria) – Pl.
145C
Necropolă distrusă de lucrările agricole. Piese
recuperate: borcan m. (u.?), două verigi de
buclă arg. cu capetele desfăcute, unul dintre
ele finalizate cu un buton conic, fib. III 1 brz.
D: sec. IV-III a.Chr. MIVT.
B: Slavčev / Kokorkov 1975, 4-5, fig. 3/d;
5/a-b.
301. HUŞI (jud. Vaslui, România) – Pl. 144E
M plan înh. izolat (probabil ♀). Descoperire
întâmplătoare făcută în 1928, în grădina Şcolii
Primare nr. 1. Decubit dorsal cu braţele întinse
pe lângă corp, orientare ENE-VSV.
Inventar: podoabe brz. (două brăţări din bară
brz. cu secţiune circulară şi cu capetele
desfăcute, aplatizate şi petrecute, inel cu
capetele desfăcute-„broşă” (? – distrusă,
neilustrată)-„lanţugel subţire” (? – distrus,
neilustrat); capăt de ac în formă de elice;
ceramică – trei vase din care a fost recuperat
fundul unei amfore şi fragmente m. de la
celelalte două; multe vf. săgeţi brz. din care au
fost recuperate circa 20 de piese, cu trei
aripioare, cu sau fără dulie şi cu sau fără spin;
placă de gresie „deasupra feţei” (?).
D: sec. VI-V a.Chr. MNIMI.
B: Vasiliu 1933-1934; Arnăut 2003, 226, nr.
catalog 241b, fig. 39/B.
302. HUŞI (jud. Vaslui, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1966.
Monede arg. tip Huşi-Vovrieşti depuse într-o
cană arg. – 28 exemplare.
MNIMI (23 piese).
B: Moisil 1914, 57; Preda 1973, 119-120;
Mihăilescu-Bârliba 1990, 135; Arnăut 2003,
280, nr. catalog Ba7.
303. HUŞI-CORNI-„Dealul Turbata”,
(municipiul Huşi, jud. Vaslui, România) – Pl.
146-148
Aşezare deschisă. Descoperită în 1972 şi
89
săpături de salvare începute în 1973 de către
Silvia Teodor şi Violeta Bazarciuc. A fost
cercetată o suprafaţă totală de 603 m2. Un
singur nivel din a doua epocă a fierului, cu
grosimea de max. 35 cm.
Cercetate trei L.
- L 1: patru borcane m., strachină m., cupă r.,
castron r., multe alte frg. ceramice m. şi r., frg.
de amfore, cuţit fe., fusaiole, perlă de sticlă cu
decor „în ochiuri”, brăţară brz., verigă brz.,
lingură din ceramică frg., figurine
antropomorfe din lut ars.
- L 2: ceramică m. şi r., frg. de amfore,
fusaiole, oase de animale, două cosoare fe.,
două râşniţe frg.
- L 3: frg. ceramice m. de la oale şi străchini,
frg. ceramice r. de la străchini mari, cenuşii,
decorate cu linii incizate vălurite, fusaiole,
figurină antropomorfă. Lângă L 3 – un cuptor
„pentru copt pâinea”.
În cuprinsul aşezării sunt semnalate frg. de
amfore de Thasos.
D: sec. IV-III a.Chr. IAI, MOH.
B: Teodor 1981; Arnăut 2003, 225-226, nr.
catalog 241a, fig. 34-35.
304. IACOBENI-„Valea Grădinii” (com.
Dângeni, jud. Botoşani, România) – Pl. 149A
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
produsă în iulie 1948.
Cazan brz. cu un picior în formă de pâlnie.
Marginea cazanului este răsfrântă orizontal în
exterior, pe ea fiind fixate patru toarte
verticale modelate zoomorf. Pe corpul
cazanului, situate diametral-opus, sunt încă
două toarte orizontale.
D: sec. VI-V a.Chr. MJBt.
B: Raţă 1966.
305. IANKOVO (obšt. Smyadovo, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 149B-151A
Grup de patru T. Cercetare sistematică
efectuată la mijlocul sec. XX de Ţvetana
Dremsizova.
- T 1 (cu cameră funerară cu cupolă,
anticameră rectangulară şi vestibul din blocuri
de piatră – oseminte umane neincinerate şi
inc., schelet de cal în vestibul): bloc de piatră
cu inscripţie (ilustrat un frg. cu litera „A”)
deasupra intrării, bloc rectangular de piatră
„pentru sacrificii”, perlă aur, opaiţ brz., vf.
90
săgeată brz cu trei muchii, disc perforat din os,
două vase r. cu corp sferoidal şi gât înalt şi
subţire, zăbală fe., frg. amfore şi frg. ceramice
m. (neilustrate).
- T 2:
- T 2 M 1 (m. principal cu cameră funerară cu
cupolă, anticameră rectangulară şi vestibul din
blocuri de piatră – inc., dar şi frg. de oase
neincinerate, schelet de cal în vestibul): frg. de
elemente arhitecturale piatră (frg. bază şi fus
de coloană, frg. cornişă), cataramă
harnaşament brz., zăbală fe., frg. amfore
(neilustrate).
- T 2 M 2 (secundar, inc.): askos-guttus /
lagynos cu firnis negru, cupă mică grecească
(solniţă?), vas globular m., discul unei oglinzi
brz. (neilustrat), mici pandantivi aur şi arg.,
frg. din arcul unei fib. arg. (?), verigă brz. cu
trei grupe de câte două proeminenţe, trei mici
piese de forme diferite (piramidală, sferică, în
formă de stea) din lut ars.
- T 2 M 3 (secundar, cenotaf): frg. amfore
(neilustrate).
- T 2 M 4 (secundar, inc.): oglindă discoidală
brz., lekythos aryballic, cană r. cu toarta uşor
supraînălţată, inel fe. (neilustrat), trei mărgele
(două lut şi una sticlă – neilustrate).
- T 2 M 5 (secundar, inc. u. şi inc. gr.): krater
r., cană cu corp bombat şi gât cilindric,
lekythos aryballic, trei fib. tr. brz.
(neilustrate).
- T 2 M 6 (secundar, inc.): două căni r., urcior
r. cu corp sferic şi gât subţire, castron r.,
căniţă r., cupă r., doi lekythoi (numai unul
ilustrat), verigă brz. (neilustrată), trei mărgele
(una sticlă, două lut – neilustrate).
- T 3 (cu cameră funerară rectangulară şi
vestibul din blocuri de piatră, oseminte umane
inc. şi neincinerate, resturi din scheletul unui
copil, schetel de cal în faţa intrării): verigi de
sârmă brz. (peste 1000), aplică discoidală brz.,
frg. dintr-o platoşă fe., frg. fib. tr. (neilustrată),
frg. ceramice cu firnis negru, ceramică locală
frg. şi frg. de la mai multe amfore (ceramica
neilustrată)
- T 4 - două m. înh. şi un m. inc., toate din
prima epocă a fierului (sec. VI a.Chr.)
D: sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
B: Dremsizova 1955; Hatłas 1997, 311, nr.
catalog 5-6; Dremsizova 1963, 7-8, pl. 7/4;
Catalog
Teleagă 2008, 27-28, pl. 55/3-4; 56; 152/1-7;
202/7-9, nr. catalog 101.
306. IBĂNEŞTI-„Măgura Ibăneştilor” (com.
Ibăneşti, jud. Botoşani, România) – Pl. 151B
Cetate cu fortificaţie din val de pământ cu
palisadă de lemn şi şanţ. Sondaj efectuat în
1986-1987 de către Paul Şadurschi.
Sunt menţionate două etape de locuire getică,
însă materialul nu este prezentat pe
eventualele niveluri sau complexe.
Ceramică exclusiv m.: vase borcan, străchini,
căni. Stater de aur de la Filip II, descoperit
întâmplător.
Datare generală : sec. V-III a.Chr. MJBt.
B: Şadurschi / Moscalu 1989; Arnăut 2003,
226, nr. catalog 243a.
307. ICHIMENI (com. Avrămeni, jud.
Botoşani, România) – Pl. 152A
Depozit (?) / Aşezare (?). O serie de piese din
cea de-a doua epocă a fierului, provenind (fără
certitudine, însă) de la Ichimeni, au fost aduse
de Grigore Buţureanu în colecţia fostului
Muzeu Naţional de Antichităţi: psalie fe.,
brăzdar fe., vf. săgeţi, fib. Lt B frg., etc.
D: sec. III a.Chr. IAB (?).
B: Pârvan 1982, pl. 36/1; Păunescu /
Şadurschi / Chirica 1976, 43-44; Babeş 1993a,
202, nr. catalog 49/I; Teodor 1999, 158, nr.
catalog 214.
308. ION CORVIN (fost Cuzgun, jud.
Constanţa, România) – Pl. 152C
Necropolă (?). Descoperiri întâmplătoare
făcute în anul 1973 pe dealul de la SE de
localitate.
Amforă cu manşon aparţinând unui grup din
cercul Chiosului, amforă aparţinând tipului
„cu piciorul în formă de pahar” (după Zeest),
amforă Thasos, gât de amforă Heraclea
Pontică cu ştampilă englifică ilizibilă, încă un
frg. asemănător, cană r. (neilustrată –
pierdută), vas miniatural în formă de borcan
cu brâu alveolat pe diametrul max.,
asemănător cu borcanele din ceramica culturii
geto-dace clasice.
D: sec. IV-III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 114, 116, fig. 1/16; 3/5; 11/2-
3; 13/1-2; Teleagă 2008, 26, pl. 41/3-5; 145/8,
nr. catalog 97.
 Catalog
309. ION CORVIN (fost Cuzgun, jud.
Constanţa, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Este semnalată descoperirea întâmplătoare a
unui tezaur monetar Histria.
B: Pippidi / Berciu 1965, harta p. 230-231.
310. ION CORVIN (fost Cuzgun, jud.
Constanţa, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1905. Mai mult de 200 de monede,
printre care şi şase-şapte stateri de Cyzic din
electron şi alte monede greceşti (Histria,
Apollonia Pontică, Messembria, Callatis).
B: Preda 1974, 140; Mitrea 1984, 120, anexa
3, nr. catalog 30.
311. IONĂŞENI-„Ţintirim” (com. Truşeşti,
jud. Botoşani, România)
M înh. plan. Săpături arheologice.
Brăţară tubulară brz. pe braţul stâng, alte piese
de port şi podoabă fe. în zona gâtului şi a
braţului stâng. Din inventar mai făcea parte şi
o cană m. de factură locală (neilustrate).
B: Babeş 1970a, 230, nota 59; Vl. Zirra 1971,
231; Teodor 1999, 107, 158, nr. catalog 218.
312. IPOTESTI-„La Conac” (com. Milcov,
jud. Olt, România) – Pl. 153A
Aşezare. Sondaj arheologic cu caracter de
salvare realizat în 1959-1960 de Eugen
Comşa. Unul dintre nivelurile de locuire
datează de la începuturile celei de-a doua
epoci a fierului.
Ceramică m. întreagă şi întregibilă: ceaşcă cu
toarta supraînălţată, castron adânc cu pereţi
drepţi şi patru proeminenţe-apucători sub
margine, vas pântecos cu o toartă şi două
apucători aplatizate sub diametrul maxim.
Datare generală : sec. V a.Chr. MJAP.
B: Comşa 1973, 34; Măndescu 2004d.
313. ISACCEA (Noviodunum)-1 km V de
oraş (jud. Tulcea, România) – Pl. 153B
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare şi
periegheze Vasilica Lungu.
Mai multe monede (grecească arhaică de
bronz, Filip II, Alexandru cel Mare, Histria
din argint, stater de aur Lysimach), frg.
amforă Thasos cu ştampilă (Θ
amforă← /  - către sfârşitul sec. IV
91
a.Chr.), opaiţ cu firnis negru, vf. săgeată cu
trei muchii brz.
D: sec. V-III a.Chr. ICEMT.
B: Lungu 1994, 137-138, nr. catalog 11;
Topoleanu 1984, 188, nr. catalog 1-3 şi pl.
2/5; 3/3; 4/2; Mitrea 1976, 28; Mitrea 1972,
362; Mitrea 1962, 534; Mitrea 1981, 383;
314. ISACCEA (jud. Tulcea, România) – Pl.
153C
Necropolă plană înh. Săpături de salvare Ioan
Vasiliu şi Florin Topoleanu, 1987. Cercetate
27 M, toate înh., orientate S-N, zece dintre ele
deranjate de intervenţii moderne.
- M 1: frg. ceramice atipice.
- M 2: castron m. frg., lespede piatră.
- M 3: verigă brz.
- M 4: placă piatră, două vase
- M 5: distrus în totalitate.
- M 6: castron m., oală m., placă piatră,
bulgăre ocru.
- M 7: distrus.
- M 8: castron, lespede, oase de bovideu.
- M 9: strachină m., placă piatră.
- M 10: bulgăre de ocru roşu, oase de bovideu.
- M 11: vas frg.
- M 12: vas m., placă piatră.
- M 13: două vase m. frg., placă piatră.
- M 14: oală m.
- M 15: două vase m., placă piatră.
- M 16: fără inventar.
- M 17: placă de piatră.
- M 18: placă de piatră.
- M 19: vas frg. m.
- M 20: fără inventar.
- M 21: distrus în totalitate.
- M 22: oală m., strachină m.
- M 23: distrus.
- M 24: sabie fe. lângă braţul stâng, două vf.
lance fe. lângă umărul drept.
- M 25: distrus.
- M 26: frg. ceramice m.
- M 27: trei vase m.
D: sec. VI-V a.Chr. ICEMT.
B: Vasiliu / Topoleanu 1998; Simion 2003.
ISLAM GEAFERCA v. FLORESTI
315. ISMAIL, reg. Odessa, Ukraina.
Tezaur de vf. săgeţi brz.-semne premonetare.
Descoperire întâmplătoare. În colecţia
92 Catalog
Severeanu au ajuns 52 de piese din acest
tezaur. MMB.
B: Severeanu 1926; Mihăilescu-Bârliba 1990,
126; Arnăut 2003, 280, nr. catalog Ba8.
316. ISTRIA-„Bent” (com. Istria, jud.
Constanţa, România) – Pl. 154B-155-156
Necropolă plană de înh. situată la 4,5 km
VNV de cetatea Histria. Cercetare sistematică
realizată în anii 1960-1961 şi 1977-1979 de
către V. Zirra. Numărul M explorate
arheologic se ridică la 104, alte 10-15 M fiind
distruse anterior. Inventarul, nu foarte
numeros, cuprinde ceramică greacă dar şi
ceramică getică, eventual şi N-pontică m.,
monede histriene, piese de port şi podoabă
între care şi o fib tr. I 2 etc. Funcţionarea
necropolei se întinde pe mai multe secole, din
sec. VI până în sec. I a.Chr.
Din sec. V-III a.Chr. datează 32 M dintre cele
cu inventar funerar (nr. 1, 4, 7, 11-12, 19-20,
27, 29, 31, 42, 44-45, 49-51, 53, 61, 64-65,
69, 74-76, 82, 85, 87, 90, 94, 98 şi 102), însă
numai şapte (M 4, 7, 12, 19, 45, 69, 98) reţin
atenţia prin asocieri de materiale.
- M 1: monedă histriană brz. (neilustrată).
- M 4: bol, unguentarium miniatural şi
monedă brz.
- M 7: lekythos, opaiţ şi castron.
- M 11: M de copil în amforă de Lesbos (?),
cu olpe.
- M 12: M de copil în amforă de Lesbos (?),
cu un vas m. cu apucători.
- M 19: cupă pictată şi monedă brz. histriană.
- M 20: perlă.
- M 27: M de copil în amforă de Lesbos
(neilustrată).
- M 29: M de copil în amforă de Lesbos
(neilustrată).
- M 31: oenochoe.
- M 42: ţiglă (neilustrată).
- M 44: alabastron.
- M 45: fishplate, unguentarium miniatural,
bol şi monedă histriană brz.
- M 49: M de copil în amforă de Samos
(neilustrată).
- M 50: M de copil în amforă de Lesbos
(neilustrată).
- M 51: M de copil în amforă de Lesbos
(neilustrată).
- M 53: fib. tr. brz.
- M 61: inel de tâmplă brz, verigă de gleznă
(neilustrată).
- M 64: oală m. cu brâu alveolat pe gât.
- M 65: oenochoe.
- M 69: inel din fier, 11 verigi brz.
- M 74: kantharos frg.
- M 75: fishplate.
- M 76: unguentarium.
- M 82: M de copil în amforă protothasiană
(neilustrată).
- M 85: vf. săgeată brz. cu trei aripioare.
- M 87: amforă de Thassos (neilustrată).
- M 90: oală m. birtonconică cu brâu alveolat
sub gât.
- M 94: opaiţ.
- M 98: cupă cu o toartă, lekythos, opaiţ,
unguentarium, cuţit.
- M 102: M de copil în amforă de Thassos
(neilustrată).
D: sec. V-III a.Chr. IAB
B: V. Zirra în Condurachi et alii 1970, 213-
220; Teleagă / Vl. Zirra 2003; Teleagă 2008,
26-27, pl. 45-54; 148-151, nr. catalog 99.
317. ISTRIA-„Bent” (com. Istria, jud.
Constanţa, România)
Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare făcută în partea de
SE a comunei Istria, în sectorul sudic al
necropolei de înhumaţie. Din tezaur au fost
recuperate 70 piese brz. (vf. săgeţi-semne
premonetare). MINAC.
B: Talmaţchi 2004a, 69-73 şi pl. I.
318. ISTRIA (Istros, Histria)-„Necropola
tumulară” (com. Istria, jud. Constanţa,
România) – Pl. 154A
Necropolă tumulară întinsă pe o suprafaţă de
peste 5 km2, la V şi la N de oraşul antic.
Suprafaţa reală a necropolei nu poate fi
precizată, mulţi T fiind acoperiţi de apele
canalului ce uneşte lLacul Istria cu Lacul
Sinoe. Săpături sistematice efectuate între
1955 şi 1961 de către Vl. Zirra (1955-1957) şi
P. Alexandrescu (1958-1961). Din aproape
1000 T reperaţi au aleşi şi săpaţi numai 40
(4%), situaţi în zone diferite ale necropolei.
Au fost publicaţi 34 T. Dintre aceştia, 17
(50%) însumând 18 M (17 principale şi unul
secundar) datează din sec. V-III a.Chr.:
 Catalog
- T 1 (înh. – depunerea corpului pe nivelul
antic de călcare): vas-coroană „ionian”, crater
cu colonete, frg. amforă (neilustrată) şi
alabastron.
- T 2 (inc. cu arderea pe loc): pelike, două
fishplate, bol, trei lekithoi, cană cu gât
cilindric, lekithos ariballic pictat, monedă brz.
Alexandru cel Mare (neilustrată).
- T 3 (inc. cu resturile calcinate aşezate direct
pe sol): kantharos, doi lekithoi şi pandantiv.
- T 11 (cenotaf): două boluri (unul neilustrat),
două amfore de Chios frg., lecane, lekythos,
alte piese neilustrate – amforă cu benzi late
frg., piron fe., oenochoe frg.
- T 12 (inc. cu ardere pe loc; două Gr cu
sacrificii umane şi animale): lekythos attic cu
firnis negru, hydrie-kalpis attică cu figuri
negre, alabastron (neilustrat), cupă attică cu
figuri negre, oală de bucătărie, amforă de
Chios, doi cercei brz. (doar unul ilustrat),
bobiţe mărunte brz. (neilustrate), frg. piron fe.
(neilustrat). Alte materiale neilustrate în P.
Alexandrescu 1966, ci în P. Alexandrescu
1959, fig. 14: nasture os, pumnal fe. de tip
mahaira, placă rectangulară.
- T 13 (cenotaf): frg. ceramice, între care şi o
toartă de amforă şi părţi dintr-o cupă attică
(neilustrate).
- T 14 (probabil înh. – T jefuit): frg. vatră
(neilustrate), frg. vas attic cu figuri roşii, două
amfore de Chios.
- T 18 (înh.): lekythos ariballic – două
exemplare asemănătoare, pictate.
- T 21 (inc. cu arderea pe loc): lekythos
ariballic, bolsal, bol, fishplate, askos cu sită,
lekythos, cană cu gât cilindric, oenochoe attică
cu figuri roşii, amforă Heraclea Pontică cu
ştampilă englifică, alte piese neilustrate -
amforă Thasos, amforă Heraclea Pontică,
monedă brz. Alexandru cel Mare.
- T 22 M principal (inc. cu depunerea oaselor
calcinate pe solul antic): două lecane, cupă
attică cu picior scund, amforă de Chios,
amforă de Lesbos (?), amforă şi frg. din altă
amforă de centru neprecizat, două boluri,
oenochoe cu toartă bifidă, kantharos attic tip
„Saint Valentin”, fishplate, vas de bucătărie
globular, farfurioară, alte piese neilustrate –
amforă de Chios, altă amforă frg., două
farfurioare, bol, resturi obiect brz.
nedeterminat, două monede Histria „cu roata”.
93
- T 22 M secundar 1 (inc. gr.): bol, frg. amforă
de Chios şi frg. din una sau două amfore de
Lesbos-? (neilustrate).
- T 23 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
solul antic): oenochoe (attică?), lekythos,
bolsal, figurină ceramică în formă de barcă; în
Gr de ofrande practicată după ridicarea T –
amforă din argilă liliachie, nerecuperată
(neilustrată).
- T 28 (inc. cu arderea pe loc; suprapunea T
32): frg. amforă dintr-o argilă liliachie
compactă.
- T 29 (inc. cu arderea pe loc): două amfore
(doar una ilustrată), unguentariu, două boluri
(doar unul ilustrat), oenochoe West Slope, frg.
kantharos.
- T 31 (inc. cu arderea pe loc): pelike attică cu
figuri roşii, alte piese neilustrate: frg. amforă,
cuţit fe. frg., săgeată brz., monedă brz.
Lysimach.
- T 32 (inc. cu arderea pe loc): şase săgeţi cu
trei muchii şi câteva frg. ceramice atipice
(neilustrate).
- T 33 (inc. cu arderea pe loc; T deranjat de
intervenţii moderne): fishplate, trei boluri, frg.
din doi kantharoi, lagynos, bolsal.
- T 34 (trei M inc. cu arderea pe loc):
oenochoe West Slope, trei kantharoi (din care
doi West Slope), cană cu gât cilindric, trei
unguentarii, trei boluri şi trei fishplate, alte
piese neilustrate – frg. atipice amforă, frg.
strigil fe., frg. cuţit şi teacă fe., frg. fishplate,
frg. bol, monedă arg. nedescifrabilă.
În afară de M tumulare, au mai fost cercetate
şase M plane din sec. V-III a.Chr. (P.
Alexandrescu 1966, 229 şi urm.):
- M 1 (înh.): lekythos scund „ionian” şi
fragmente atipice de la un vas m. (neilustrate).
- M 2 (înh.): lekythos „ionian”.
- M 3 (înh.): kantharos.
- M 4 (cenotaf): olpe attică-„solniţă”, trei
skyphoi miniaturali, corintici (doi dintre ei
neilustraţi).
- M 5 (înh.), suprapus de T 16 din sec. I-II
p.Chr. şi perforând marginal T 17 din sec. VI
a.Chr.: cană r., frg. amforă Thasos, kantharos
attic, fib. tr. brz., alte piese neilustrate – inel
brz., cute, fusaiolă, lekythos ariballic attic cu
figuri roşii, lamă de cuţit fe.
- M 6 (inc. u. c.): amforă dintr-un centru
neprecizat (folosită ca urnă), lekythos (în gura
94 Catalog
amforei, cu rol de capac), unguentarium, frg.
obiecte de fier nedeterminate (neilustrate).
IAB.
Din necropola tumulară (punctul „Movilele
Dese”) provine şi un vf. săgeată brz.-semn
premonetar descoperit întâmplător (Talmaţchi
2002-2003, 371, nr. catalog 130) - MINAC.
B: P. Alexandrescu 1966, 133-294, pl. 69-
102.
319. ISTRIA-„Pod” (com. Istria, jud.
Constanţa, România) – Pl. 157A
Aşezare situată la 4 km V de cetatea Histria.
Sondaj arheologic efectuat în anii 1980-1981
de către A. Avram şi K. Zimmerman.
Aşezare cu caracter rural în chora Histriei, sau
o gospodărie individuală de tip fermă. Două
etape de locuire: prima etapă, mult mai bine
reprezentată - de la mijlocul sec. VI până la
începutul sec. V a.Chr.; a doua etapă - sec. IV
a.Chr.
Complexe: resturile unui zid aparţinând
primului nivel de locuire şi o Gr aparţinând
etapei finale a locuirii, în care a fost
descoperită amfora de Heraclea Pontică
menţionată mai jos.
Materiale descoperite: ceramică m. autohtonă,
mare cantitate de ceramică produsă în
atelierele de la Histria, ceramică attică cu
figuri şi cu firnis negru, frg. amfore de import
(Thasos) şi o amforă întreagă de Heraclea
Pontică, cu ştampila
„” (al doilea sfert
al sec. IV a.Chr.).
D: a doua jumătate a sec. VI – sec. IV a.Chr.
IAB (?).
B: Zimmermann / Avram 1986.
320. IVANSKI (obšt. Smyadovo, obl. Šumen,
Bulgaria)
Necropolă tumulară. Cercetări
arheologice efectuate în 1998-1999 de
către Gh. Atanasov – a fost săpat un T ce
conţinea două M:
- T 1 M 1 (înh., cu cameră funerară şi vestibul
din blocuri de piatră, plan rectangular): pat
funerar (kline) din piatră, 42 obiecte mărunte
(inele, aplice) din aur.
- T 1 M 2 (cameră rectangulară din piatră, cu
dromos): inventar neprecizat, cu excepţia unei
„monede din sec. IV a.Chr.”.
D: sec. IV a.Chr. MIŠ.
B: Atanasov / Yorgov 2007, 38-41, fig. 2-6.
321. IZGREV (obšt. Levski, obl. Pleven,
Bulgaria) – Pl. 157B
M tumular izolat, distrus în 1946.
Din inventar au fost recuperate patru vase brz:
oenochoe, lebes şi două situle cu toartă dublă.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MIVT.
B: Juglev 1966.
322. IZVOARELE-„Kale Gherghi” (fost
Pârjoaia, com. Lipniţa, jud. Constanţa) – Pl.
157C
Aşezare. Descoperire întâmplătoare.
O ştanţă metalică cu decor zoomorf,
descoperită în 1966.
În zonă au mai apărut, sporadic, frg. ceramice,
precum şi un vf. săgeată brz.-semn
premonetar, o monedă Histria arg., alte
monede Histria de brz., tipul „cu roata”, toate
putând marca, probabil, o aşezare.
D: sec. V-IV a.Chr.
B: Berciu 1974, 165-166; Culică 1967;
Conovici 1980, 50; Mitrea 1965, 490, nr.
catalog 4, corectat la Mitrea 1984b, 119,
anexa 2, nr. catalog 10; Mitrea 1981, 383.
323. IZVORSKO (obšt. Aksakovo, obl.
Varna, Bulgaria)
M izolat inc. u., descoperit întâmplător în
1986: crater (u.), oglindă brz şi askos. D:
sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
B: Georgieva 1991; Teleagă 2008, 27, pl.
55/1-2, nr. catalog 100.
324. ÎNSURĂŢEI (jud. Brăila, România) –
Pl. 157D
Aşezare. Cercetări sistematice începând din
1995 (St. Pandrea, V. Sârbu şi M. Neagu),
având drept obiectiv o aşezare Gumelniţa.
În zona terasei, pe stânga Călmăţuiului, au
fost cercetate şase Gr getice, din care doar
două au inventar (frg. amfore elenistice). Din
afara Gr s-a recuperat material arheologic în
cantitate mică: frg. ceramice getice m.
decorate cu brâu în relief, frg. amfore
elenistice – se menţionează o ştampilă
englifică de Heraclea Pontică: Άρ[ιστωυ]
Κό[ας], strâns datată între 385-380 a.Chr.
 Catalog
(Sîrbu / Vernescu 1999, 212, fig. 5/7).
Alte cinci Gr au fost surprinse pe „Popina I
A”, pe malul drept al Călmăţuiului – publicate
doar trei, având în inventar frg. ceramice
getice cu brâu alveolat.
D: sec. IV a.Chr. MBB.
B: Sârbu / Vernescu 1999, 211-213, fig. 1-5.
325. JANKOVO (obšt. Isperih, obl. Razgrad,
Bulgaria) – Pl. 158A
M distrus (înh.?). Din inventar s-a recuperat o
brăţară plurispiralică brz.
D: sec. V-IV a.Chr.
B: Dremsizova 1963, 7-8, fig. 7/4.
326. JUDELNIK (obšt. Slivo Pole, obl. Ruse,
Bulgaria) – Pl. 158B
Depozit. Descoperire întâmplătoare făcută în
1970, în cadrul unei necropole tumulare
necercetate, probabil inventarul unui M distrus
– în jurul locului descoperirii au fost
semnalate multe frg. ceramice.
La doar 20 m de locul descoperirii depozitului
se semnalizează distrugerea în timpul
lucrărilor agricole a „doi tumuli” (?) din care
s-au putut recupera mai multe fragmente
ceramice, la mână, cu brâu alveolat, dar şi la
roată, cenuşii.
Opt coifuri brz., de tip calcidic. Toate piesele
au urme de reparaţii.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MIRu.
B: Ivanov 1972; Dimova / Ivanov 1974, 139-
143, fig. 4-9; Teleagă 2008, 28, pl. 152/8;
153-159, nr. catalog 102.
327. JURILOVCA-„Hlincea / Lutărie” (com.
Jurilovca, jud. Tulcea, România)
Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare făcută de localnici
după primul război mondial, în 1918-1919.
Circa 2000 de piese, depuse într-un vas de lut
(amforă grecească?). Cea mai mare parte a
pieselor sunt vândute unui pretins reprezentant
al Muzeului din Constanţa, însă în 1934
acestea nu se regăseau în inventar.
IAB (14 piese), MBSibiu, colecţie privată
Sibiu şi o piesă la un localnic din Jurilovca.
B: Fl. Preda 1975, 10, fig. 2; Pippidi / Berciu
1965, 110, fig. 53; Irimia 1975, 103; Poenaru-
Bordea / Oberländer-Târnoveanu 1980, 141-
142.
95
328. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.
Tulcea, România)
Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare făcută în 1957 în
grădina localnicului Petro Belov.
Tezaurul de vf. săgeată brz.-semne
premonetare este pierdut în întregime, piesele
fiind aruncate după descoperire.
B: Poenaru-Bordea / Oberländer-Târnoveanu
1980, 142; Mitrea 1984b, 118, nr. catalog 4.
329. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.
Tulcea, România)
Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare.
Tezaur de vf. săgeată brz. - semne
premonetare, descoperit în anul 1967 de
localnicul Petre Crasovschi pe malul Lacului
Goloviţa. Alcătuit din 30 exemplare, dintre
care doar trei (două întregi şi un frg.) au putut
fi recuperate. ICEMT.
B: Poenaru-Bordea / Oberländer-Târnoveanu
1980, 142; Mitrea 1984b, 118, nr. catalog 5.
330. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.
Tulcea, România)
Tezaur vf. săgeţi-semne premonetare.
Descoperire întâmplătoare făcută pe malul
lacului Goloviţa.
Alcătuit din 20 piese premonetare: 17 turnate
special, trei adaptate din vf. săgeţi propriu-zise
şi una de Kerkinitis. MINAC.
B: Talmaţchi 2002-2003, 360, 370-371, nr.
catalog 107-123.
331. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.
Tulcea, România)
Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare.
Tezaur de vf. săgeată brz. - semne
premonetare, descoperit de localnicul
Feodor Nichita şi aruncat la Gr de gunoi a
satului. În 1975, Ernest Oberländer-
Târnoveanu recuperează printr-o săpătură
în zona Gr de gunoi un număr de 184 vf.
săgeată brz.-semne premonetare. ICEMT.
B: Poenaru-Bordea / Oberländer-Târnoveanu
1980; Mitrea 1984b, 118, nr. catalog 5.
96 Catalog
332. JURILOVCA (com. Jurilovca, jud.
Tulcea, România)
M tumular izolat. Săpătură de salvare realizată
de către Vasile Canarache în 1955.
M era distrus, ritul nu s-a putut preciza.
Inventar: 100 amfore de Chios şi Thasos
dispuse în cerc.
D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Canarache 1957, 380-381; Irimia 1984, 75.
333. KALUGERICA-„Kanara Bashi” (obšt.
Novi Pazar, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 158C
Necropolă plană, inc. u. Săpătură de salvare
realizată în anul 1969 de către St. Damianov şi
N. Popov.
Au fost descoperite patru M inc. u. (două fiind
duble – M 1 şi M 2), dintre care trei aveau u.
protejate cu dale de piatră (M 1-2, 4).
- M 1:
- [M 1. 1]: castron-lecane r. cu
toartele prinse orizontal sub buză (u.), vas
tronconic m., vas clopot m. cu patru
proeminenţe aplatizate – apucători sub
diametrul max. şi două cuţitaşe fe.
- [M 1. 2]: castron r. (u.) şi castron
m. cu proeminenţe pe buză.
- M 2:
- [M 2. 1]: vas pântecos m. (u.),
castron m. tronconic cu patru proeminenţe
trase din buză, castron m. cu marginea
evazată.
- [M 2. 2]: castron m. cu profil
arcuit şi marginea uşor evazată (u.), castron
tronconic m., castron m. adânc cu marginea
evazată.
- M 3: vas pântecos m. (u.) şi fusaiolă.
- M 4: vas tronconic m. cu patru proeminenţe-
apucători aplatizate pe corp (u.) şi pahar
tronconic m. cu o proeminenţă-apucătoare şi
brâu crestat sub margine.
D: sec. a doua jumătate a sec. V – prima
jumătate a sec. IV a.Chr. MIŠ.
B: Damyanov / Popov 1972, 81-93.
334. KALUGEROVO (obšt. Pravets, obl.
Sofia, Bulgaria) – Pl. 158D
M tumular izolat, distrus în anii ’30 ai sec.
XX.
Din inventar a fost recuperată o aplică-frontal
brz. zoomorfă, ajurată, pentru harnaşament.
D: prima jumătate a sec. V a.Chr.
B: Velkov 1938, 417 şi fig. 202; Vladimirova-
Paunova 1995, 64, nr. catalog 3.
335. KAMENO POLE-„Osen” (obšt.
Meždra, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 158E
M tumular inc., distrus, cercetări ulterioare B.
Nikolov.
Din inventarul bogat au fost recuperate numai
o fib. brz. Glasinac cu portagrafa triunghiulară
şi un pandantiv brz. în formă de secure cu
partea superioară finalizată în două protome
zoomorfe (berbec şi taur).
D: sec. V a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1965, 170, fig. 10; Theodossiev
2000, 70, nr. catalog 102, fig. 76.
336. KAOLINOVO (obl. Šumen, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare,
făcută în anul 1965. 28 monede Histria arg.
B: Gerasimov 1966, 215; Mitrea 1984b, 120,
anexa 3, nr. catalog 35.
337. KAPINOVO (obšt. Veliko Tărnovo, obl.
Veliko Tărnovo, Bulgaria)
Necropolă tumulară. Un T distrus, apoi
săpătură de salvare efectuată de D. Gergova.
Nici un os uman (cenotaf sau oasele
împrăştiate în timpul distrugerii?). Inscripţie
în manieră stângace, pe piatră, cu caractere
greceşti: „ΣKIAΣ”. Ceramică m. şi r.,
fragmente de oase de animale, fragmente de la
o placă arg., lanţ de aur cu pandantive, oglindă
brz., lebes brz., fială şi kylix arg. etc.
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. – prima
jumătate a sec. IV a.Chr.
B: Gergova 1995; Teleagă 2008, 29, pl. 58/4-
5; 59-63, 161, 162/1-6, nr. catalog 104.
338. KARLUKOVO (obšt. Lukovit, obl.
Loveč, Bulgaria) – Pl. 158F
M tumular. Distrus la începutul sec. XX.
Din inventar a fost recuperată o fib. tr. II 1.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Mikov 1930-1931b, 176, fig. 149/18;
Mikov 1933, 123.
339. KAVARNA (Bizone)-„Cap Cirakman”
(obl. Dobrič, Bulgaria)
Loc de cult. Cercetare sistematică efectuată în
perioada 1981-1985 de Ivan Sotirov şi A.
Salkin.
 Catalog
Câmp de Gr. Au fost cercetate peste 120 de Gr
rituale, concentrate în jurul unei „construcţii
de cult”.
D: sec. V-I a.Chr.
B: Tonkova 1997, 595 şi nota 5.
340. KÂLNOVO (obšt. Smyadovo, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 159-160
Necropolă. Descoperiri întâmplătoare şi
săpătură de salvare. Nouă T, conţinând
exclusiv M inc. (nu întotdeauna s-a putut
stabili dacă era vorba de inc. u. sau inc. gr.).
În anul 1977 lucrări edilitare mecanizate au
afectat un prim T (T 1). În acelaşi an sunt
efectuate săpături de salvare de către Gh.
Atanasov. În 1978 sunt distruşi alţi opt T,
lucrările edilitare fiind supravegheate
arheologic.
Dintr-o descoperire întâmplătoare făcută la
suprafaţa sitului provine un coif chalcidic brz.
- T 1: un M principal cu puţ şi catacombă, trei
sau patru M secundare şi un M de cal lângă T.
- [T 1 M 1] (M principal – cu puţ şi
catacombă, inc. u.): două vase mari (u.), două
castroane, două amfore, trei lacrimarii (doar
două ilustrate), două ceşti, lucernă, două fib.
(schemă ?, metal ? - neprecizate), cuţit fe. şi
oase de animale.
- [T 1 M 2] (M secundar, inc. u.
acoperită cu o placă de piatră drept capac): vas
amforoidal r. cu două toarte (u.).
- [T 1 M 3] (M secundar, inc. u. ?):
amforă Rhodos.
- [T 1 M 4] (M – ? – secundar,
distrus de lucrările mecanizate din 1977):
piese de armament şi harnaşament fe.: vf.
lance, spadă, două zăbale, coif, cuţit, umbo de
scut, cămaşă de zale; clopoţel brz., foarfecă
fe., aplică fe. şi trei brăţări fe.
- [T 1 M 5] (în vecinătatea de SE a
T): scheletul incomplet al unui cal (capul şi
părţile inferioare ale picioarelor lipsesc).
- T 2: frg. de la două amfore.
- T 3: două vase mari (u.), cinci fib. Lt arg. şi
fe., două şiraguri de mărgele sticlă (în jur de
1200 mărgele), două unguentarii, două
castroane, două ceşti, căniţă, cuţitaşe fe.
- T 4: frg. de la trei amfore, zar.
- T 5: frg. de la două amfore, frg. castroane r.
- T 6: frg. ceramice m. şi r., ceramică m.
ornamentată cu şnurul, spadă fe. îndoită şi
97
pliată ritual.
- T 7: frg. ceramice.
- T 8: frg. de la două vase mari m. (u.), frg.
ceramice r., frg. de la trei amfore, frg. piese fe.
D: ultimul sfert al sec. III - începutul sec. II
a.Chr. MIŠumen, MIPr.
B: Atanasov 1992; Bujokliev / Domaradzki /
Atanasov 1995, 84, nr. catalog 89; Teleagă
2008, 28-29, pl. 57-58/1-3; 160, nr. catalog
103.
341. KITNO (obšt. Omurtag, obl. Tărgovište,
Bulgaria)
Tezaur monetar descoperit întâmplător în
1939, alcătuit din 13 monede brz. Filip II.
B: Gerasimov 1939, 343.
342. KJOLMEN-„Zunovo Kladenče -
Delendži Orman - Kărši” (obšt. Vărbica, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 161-162
Necropolă tumulară. Săpături de salvare. În
1964 a fost distrus parţial un M tumular. Anul
următor (1965), Ţvetana Dremsizova
cercetează acest T şi alţi trei din apropiere.
Toate M aveau Gr căptuşite cu lespezi de
piatră de mari dimensiuni.
- T 1:
- T 1 M 1 (M. principal, distrus în
1964 - inc. cu oasele calcinate depuse în cistă
din dale masive de piatră (L = 1,5 m),
orientată N-S): cuirasă frg. din lamele fe., şase
vf. lance fe. frg., frg. zăbală fe., cataramă brz.
pentru harnaşament, cuţit fe., cană r. şi amforă
frg., frg. de lekythos (?), alte frg. ceramice m.
şi r. şi frg. de tablă brz., probabil de la un coif
(neilustrate). M se remarcă îndeosebi pentru o
inscripţie epigrafă, în limba tracă, cu caractere
greceşti, dăltuită în piatră pe lespedea de
deasupra.
- T 1 M 2 (M secundar, inc. cistă):
perlă aur, lekythos aryballic, frg. cearmice m.
şi r.
- T 2 (înh.): fib. brz. cu două resorturi şi
portagrafa triunghiulară, frg. ceramice m. şi r.
- T 3 (inc. cistă): frg. tablă brz. (coif? –
neilustrat), două vf. lance fe. frg. (neilustrate),
lekythos aryballic, frg. ceramice, inclusiv de
la amfore (neilustrate).
- T 4 (M dublu – bătrân înh. şi copil inc. u.):
pectoral fe., şase vf. lance fe., şase cuţitaşe fe.,
perlă aur, şase fib. tr. brz. frg. (sigur I 1 şi III
98 Catalog
1), două inele brz., trei perle sticlă (dintre care
una de tip Gesichstperle), alte trei din piatră,
mărgea brz., 17 mărgele lut ars, oglindă
discoidală brz., amforă (probabil Thasos –
Zeest tip B), doi alabastroi, askos, lekythos,
vas m. cu patru apucători, krater r., cană r.
frg., alte frg. vase m. şi r., vase miniaturale,
amulete din lut ars, două „zornăitori” lut,
podoabă din foaie de aur, lanţ de patru verigi
arg. cu grupe de mici proeminenţe, zăbală în
miniatură arg., herminetă piatră, oase de peşte.
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. III a.Chr.
MIŠ, MIAS.
B: Tomev 1965; Dremsizova-Nelcinova 1970;
Teleagă 2008, 29-30, pl. 64-65; 164/1-4;
202/10-12, nr. catalog 107.
343. KJULEVČA (obšt. Kaspičan, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 163A
Necropolă. Descoperire întâmplătoare şi
săpătură de salvare. Iniţial a fost descoperit
întâmplător în anul 1959 un M inc. u. cu cistă
din dale de piatră (M 1). În 1964 au fost
săpate de către Ţvetana Dremsizova 11 M inc.
cu depunerea oaselor calcinate în ciste mari de
piatră rectangulare. Nu sunt urme de T. În
două ciste, oasele erau depuse în u. c.
Inventar sărac: ceramică m şi r., trei fusaiole şi
cuţitaşe fe.
D: sec. V-IV a.Chr. MRAM (M descoperit în
1959), MIŠ (M descoperite în 1964).
B: Dremsizova 1963, 4-5, fig. 4; Dremsizova-
Nelcinova 1966.
344. KNEŽA-„Ljakata” şi „Gerdjikovoto”
(obl. Pleven, Bulgaria) – Pl. 163B-C
Necropolă tumulară alcătuită din aprox. zece
T. Descoperiri întâmplătoare şi săpături de
salvare făcute în perioada 1935-1938.
- în punctul „Ljakata”, un T distrus în 1935 –
Inventar: sabie fe., patru vf. lnce fe., ceramică,
vas brz., fibule brz., trei piese de harnaşament
brz. în formă de trunchi de con (inventar
neilustrat, cu excepţia unei piese de
harnaşament) .
- în punctul „Gerdjikovoto”, un T cu
aglomerare de pietre, cercetat printr-o
intervenţie de salvare (?), conţinea un M (ritul
nespecificat), având ca inventar două vf. lance
fier şi fib. tr. I 1 brz.
D: sec. V-IV a.Chr.
B: Petkov 1939, 313-314, fig. 339.
345. KOPRIVEC (obšt. Bjala, obl. Ruse,
Bulgaria) – Pl. 164A
Necropolă tumulară. Cercetări arheologice
executate de D. Stančev, în anul 1988. Se
remarcă inventarul T 1 (înh., orientare N-S):
cercei aur cu capetele piramidale filigranate,
lunulă aur, pectoral aur, perlă din sticlă
galbenă cu „ochi” albi, 11 fib. tr. brz. I 1 (şi
altele?), fib. aur de tip italic., hydrie brz.
D: sfârşitul sec. V - începutul sec. IV a. Chr.
MIRu.
B: Milčev / Draganov 1992; Stančev 2004,
149-159, fig. 1-3, 6; pl. 1/1-8; Teleagă 2008,
30, pl. 163, nr. catalog 109; Teleagă 2008, 30,
pl. 163, nr. catalog 109.
346. KOVANLĂK (obšt. Pleven, obl. Pleven,
Bulgaria) – Pl. 164B
Grup de trei T. Un T săpat în 1929, de către V.
Mikov: cistă de piatră, dar fără oase, probabil
cenotaf.
Inventar: vf. lance şi cuţit de luptă fe., crater,
skyphos.
D: sec. IV a.Chr.
B: Mikov 1930-1931a, 159-162 şi fig. 141-
143.
347. KRALEVO (obšt. Tărgovište, obl.
Tărgovište, Bulgaria)
Cetate. Sondaj arheologic efectuat în 1988-
1989 de către G. Ginev – a fost sondată o
fortificaţie tracică cu val şi zid de piatră (2,7
m grosime) şi şanţ. Nivel arheologic subţire,
aproximativ 30 cm.
D: a doua jumătate a sec. IV – prima jumătate
a sec. III a.Chr.
B: Ginev 1988.
348. KRALEVO (obšt. Tărgovište, obl.
Tărgovište, Bulgaria) – Pl. 165A
Necropolă tumulară alcătuită din sase T, toţi
cu M inc. u. Cercetare sistematică efectuată de
Georgi Ginev, începând cu 1974.
Cercetaţi şase T, publicaţi cinci:
- T 2: fără inventar, probabil jefuit.
- T 3 (6,5 m înălţime, 40 m diametru, m
dreptunghiular cu pereţii din pietre
nefasonate): pithos r. (u.), unguentarium,
opaiţ, amforă Thasos tip recent (cu ştampilă
 Catalog
266-256 a.Chr.), topor-sceptru fe., pectoral
arg., brăţări arg., cercei aur cu terminaţii în
formă de capete de leu, strygil fe., 47 aplici
aur dintre care patru cu imaginea lui Hercule
cu pielea de leu, frontal harnaşament aur,
schelete de cai şi de câine.
- T 4: m. distrus, trei schelete de câini.
- T 5: m. distrus, frg. de amfore.
- T 6 (dublu):
- T 6 M 1: monedă (?), fib. tr., fishplate.
- T 6 M 2: lekythoi.
D: mijlocul sec. III a. Chr. MIRu.
B: Ginev 2000; Ginev 2002; Atanassova-
Hristova 2001; Teleagă 2008, 30-31, pl. 66-
67, 164/5-12, 165, nr. catalog 112.
349. KRANOVO (obšt. Kainardža, obl.
Silistra, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Este semnalată descoperirea întâmplătoare a
unui tezaur monetar Histria.
B: Pippidi / Berciu 1965, harta p. 230-231.
350. KRANOVO (obšt. Kainardža, obl.
Silistra, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1956. 12 tetradrahme Alexandru cel
Mare. Se păstrează zece dintre ele, cu variate
contramărci.
D: 333-280 a.Chr. MISi.
B: Gerasimov 1959, 364; Băčvarov 1986, 85-
89, pl. 1-2.
351. KRĂGULEVO (obšt. Dobrič, obl.
Dobrič, Bulgaria) – Pl. 165B
Necropolă birituală plană. Cercetări
sistematice realizate de Ljubka Bobčeva în
anii 1973-1974 (20 M, dintre care trei duble:
15 inc., două înh. şi trei cenotafuri).
- M 1 (inc. u.), distrus: frg. ceramice (u.), două
frg. piese fe.
- M 2 (inc. u. c. în cistă): vas pântecos m. (u.),
castron m. cu umăr pronunţat profilat şi buză
evazată (c.), fusaiolă.
- M 3 (inc. u.): frg. ceramice (u.), fără
inventar.
- M 4, dublu:
- M 4a (inc. u. c.): vas pântecos m.
cu două apucători pe diametrul max. (u.),
castron m. cu o apucătoare (c.), două inele de
buclă, frg. saltaleone brz., colier de mărgele
99
de sticlă, cuţit, fib. tip Glasinac cu portagrafa
triunghiulară, capăt de ac în formă de elice
tripaletată (neilustrat).
- M 4b (inc. u.): vas pântecos m. cu
apucători sub diametrul max. (u.), cană,
ceaşcă cu toarta supraînălţată.
- M 5 (înh. SE-NV): vas frg.
- M 6 (înh. SE-NV): fără inventar.
- M 7 (inc. u. în cistă): vas frg. (u.), fără
inventar.
- M 8 (inc. u. în cistă): vas ceramic frg. (u.),
inel de buclă în formă de „Ω” frg. (sau fib. tr.
deformată).
- M 9, dublu:
- M 9a (inc. u): vas pântecos m. (u.),
castronaş tronconic m., vf. săgeată fe., frg.
saltaleone brz.
- M 9b: ?
- M 10 (inc.), distrus: -
- M 11 (inc. u. în cistă), dublu:
- M 11a (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
cu patru apucători (u.), castron (c. –
neilustrat), fără inventar.
- M 11b (inc. u. c.): vas-„clopot” m.
(c. – neilustrat), castron (c. – neilustrat), pahar
cu brâu alveolat, fusaiolă.
- M 12 (inc. u. c.): vas-pântecos m. (u.),
castron (c. – neilustrat), fără inventar.
- M 13 (inc. u. c.): vas ceramic foarte frg. (u.),
castron m. larg deschis cu apucători sub
margine (c.), castron (neilustrat)
- M 14 (inc.), distrus: -
- M 15 (inc.), distrus: -
- M 16 (inc.), distrus: -
- M 17 (cenotaf): cistă fără oase şi fără
ceramică.
- M 18 (cenotaf): cistă fără oase şi fără
ceramică.
- M 19 (cenotaf): cistă fără oase şi fără
ceramică.
- M 20 (inc. u. c.): vas pântecos m. (u.),
strachină m. cu patru apucători (c.), ceaşcă m.
cu toarta supraînălţată, frg. piesă brz.
D: sec. VI-V a.Chr. MIAV.
B: Bobčeva 1975, 119-123.
352. KRĂVENIK-„Driana” (obšt. Sevlievo,
obl. Gabrovo, Bulgaria) – Pl. 166A
M izolat, distrus, ritul nespecificat.
Descoperire întâmplătoare.
Din inventar făcea parte o fib. tr. II 2 brz.
100 Catalog
D: sec. III a.Chr.
B: Milčev / Kovačev 1967, 42, fig. 3.
353. KRĂVENIK-„Karaivani” (obšt.
Sevlievo, obl. Gabrovo, Bulgaria)
M izolat (inc.?), descoperit întâmplător.
Din inventar făceau parte toarte de situlă cu
ataşă de brz., vf. lance fe., o piesă de
harnaşament, frg. ceramice.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr.
B: Milčev / Kovačev 1971, 48-49, fig. 1-2, 8;
Teleagă 2008, 31, nr. catalog 114.
354. KRĂVENIK-„Pirievo” (obšt. Sevlievo,
obl. Gabrovo, Bulgaria)
M izolat inc., tumular, distrus.
Din inventar făceau parte: cuţit de luptă, vf.
lance şi fib. tr. frg. arg.
D: sec. IV a. Chr.
B: Milčev / Kovačev 1971, 51, fig. .
355. KRIVA REKA (obšt. Nikola Kozlevo,
obl. Šumen, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Tetradrahme arg. Alexandru cel Mare, Filip
III Arideul, Lysimach, Seleucos I.
B: Gerasimov 1959, 365.
356. KRIVODOL-„Tuhlarnititse” (obl.
Vraca, Bulgaria) – Pl. 166B
M plan inc. izolat. Descoperire întâmplătoare.
Din inventar a fost recuperată o brăţară
masivă arg. cu capetele deschise modelate în
formă de protome zoomorfe.
D: a doua jumătate a sec. V a.Chr. MIV.
B: Theodossiev 2000, 122-123, nr. catalog
121.
357. KRIVODOL (obl. Vraca, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Tezaur monetar alcătuit din şapte stateri de
aur Filip II şi cinci stateri Alexandru cel Mare.
B: Theodossiev 2000, 123, nr. catalog 121.
358. KRUŠOVITSA (obšt. Mizia, obl. Vraca,
Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
20 tetradrahme Filip II.
B:Gerasimov 1963a, 267.
359. KRUŠUNA-„Trite Dola” (obšt. Letnica,
obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 166D
M tumular izolat (înh.?). Distrus în 1958. Din
inventar au putut fi recuperate patru fib. tr. I 1
(trei brz., una fe.), un inel de buclă brz. în
formă de Ω, două inele brz. cu placă ovală (pe
una dintre ele este reprezentat un cal), perlă de
sticlă colorată cu reprezentarea unei figuri
antropomorfe.
D: sec. IV a.Chr. MIL.
B: Džambazov 1962; Teleagă 2008, 31, nr.
catalog 115.
360. KUBRAT (obl. Razgrad, Bulgaria)
Piesă izolată, descoperită întâmplător.
Matriţă brz. redând o figură antropomorfă cu
picioare de cal şi aripi de vultur. În spatele său
se află un animal de pradă (lup sau câine).
D (pe considerente stilistice): sfârşitul sec. V -
începutul sec. IV a.Chr.
B: Agre 1995, 289.
361. LAGA (obšt. Etropole, obl. Sofia,
Bulgaria) – Pl. 166C
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare,
distrugere.
Din inventar au fost recuperate trei fib. tr. arg.
(dintre care una II 2).
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Mikov 1930-1931b, 176 şi fig. 149/21;
Mikov 1933, 125.
362. LAZAR STANEVO-„Kaleto” (fost
Toros, obšt. Lukovit, obl. Loveč, Bulgaria) –
Pl. 166E
Necropolă tumulară înh. Cercetări în diverse
perioade.
- [T 1]: încă din 1874 a fost săpat un T
conţinând un M înh. Inventar: cinci vf. lance
fe., 28 săgeţi de bronz şi un crater grecesc.
Alături se aflau două schelete umane şi
scheletele unor animale sacrificate.
- [T 2]: în 1938, un alt T cu structură de piatră
a fost cercetat de către Ivan Velkov, după ce
fusese afectat iniţial de lucrări edilitare.
Conţinea un M înh. (orientare N-S). Scheletul
se afla pe nivelul solului antic, într-o cameră
funerară alcătuită dintr-o aglomerare masivă
de lespezi de piatră. Inventar: vf. lance
(neilustrat), aplică zoomorfă brz. pentru
harnaşament, iar pe grămada de pietre a
 Catalog
camerei funerare – lecane r.
- [T 3-19]: între 1972-1974 au loc noi săpături
coordonate de Gheorghi Kitov. Din totalul de
17 T, cel puţin doi conţin M tracice, cu
puternice influenţe scitice. Unul dintre T avea
manta de pietre. Inventar: aryballos, vf. săgeţi,
două aplice zoomorfe din bronz.
D: sec. V-prima jumătate a sec. IV a.Chr.
MIAS şi MIL.
B: Velkov 1938; Kitov / Šalganov / Krainov
1980, 6-12; Kitov 1980; Teleagă 2008, 32, pl.
71/1; 167-168, nr. catalog 116.
363. LĂRGUŢA-„Ocolul Vulturului” (jud.
Cahul, Republica Moldova) – Pl. 167A
Tezaur mixt. Descoperire întâmplătoare făcută
în două etape (1956 şi 1963) în timpul
lucrărilor agricole. Sondaje ulterioare
efectuate de A. Nudelman – urmele unei
aşezări getice, căreia trebuie să-i fi aparţinut
tezaurul.
Tezaurul este alcătuit dintr-un vas aur, trei
colane aur cu extremităţile în formă de capete
de leu prevăzute în zona gurii cu inele de
prindere, 21 stateri macedoneni: 16 de la Filip
II, patru de la Alexandru cel Mare, unul de la
Filip III Arideul.
Datarea monedelor: ultimul sfert al sec. IV
a.Chr. MNIMC.
B: Nudel’man 1969; Arnăut 2003, 230, nr.
catalog 266.
364. LEŠKOVEC (obšt. Orjahovo, obl.
Vraca, Bulgaria)
Necropolă tumulară. Cercetare sistematică –
15 tumuli cu morminte de incineraţie în urnă.
Din inventar: fib. brz., vf. lance fe., cuţit de
luptă, umbo, vârfuri de săgeţi. D: sec. IV
a.Chr.
Separat de tumuli, a fost găsit un M înh.,
orientat SV-NE, craniul desprins şi depus
lângă scheletul postcranian.
Inventar: aplică şi torques de brz., un cercel de
aur şi trei fib. tr. Vatră lângă schelet.
D: sec. V a.Chr. (?).
B: Theodossiev 2000, 124-125, nr. catalog
129.
365. LESSURA-„Goliamata Mogila” (obšt.
Krivodol, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 167B
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare.
101
Din inventar a fost recuperat o fib tr. II 2 arg.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Mikov 1930-1931b, 176 şi fig. 149/22;
Mikov 1933, 124; Theodossiev 2000, 126, nr.
catalog 130.
366. LESSURA-„Mogilkata” (reg. Montana,
Bulgaria) – Pl. 167C
M tumular inc. (u.?). Descoperire
întâmplătoare.
Din inventar a fost recuperat un akinakes fe.
D: sec. V a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1990, 15-16, fig. 2/v; Theodossiev
2000, 126, nr. catalog 130.
367. LETNICA (obl. Loveč, Bulgaria) – Pl.
168
Tezaur. Descoperire întâmplătoare făcută în
1963.
Depus într-un cazan brz., un set de 23 aplice
de harnaşament arg., cu reprezentări
mitologice, scene de vânătoare, motive
zoomorfe etc.
D: mijlocul sec. IV a. Chr. MNIBS.
B: Venedikov / Pavlov 1963; Arta şi cultura
1979, 57-60, nr. catalog 266-283; Kitov /
Šalganov / Krainov 1980, 28-29.
368. LEUŞENI (jud. Orhei, Republica
Moldova)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Dintr-un tezaur alcătuit din circa 30 monede
nu a fost recuperată decât o singură piesă arg.
tip Huşi-Vovrieşti. IAB.
B: Preda 1966, 164; Preda 1973, 121;
Mihăilescu-Bârliba 1990, 137; Arnăut 2003,
280, nr. catalog Ba9.
369. LICHITIŞENI-„Itu” (com. Vultureni,
jud. Bacău, România) – Pl. 169A
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat
de către Marilena Florescu şi Viorel Căpitanu
în perioada 1961-1964 (?). Suprafaţa de circa
400 mp. Un singur strat de depuneri
arheologice, cu grosimea de max. 40 cm.
Afectat de lucrările agricole.
Complexe: şase L. Inventar: ceramică m. frg.
(borcane, străchini, căni), fusaiole. Lipseşte
ceramica la roată. Nu sunt semnalate frg.
ceramice de la vase de import.
D: sec. IV-III a.Chr. CMB.
102 Catalog
B: M. Florescu / Căpitanu 1971, 138-148, fig.
1, 3-4; Arnăut 2003, 231, nr. catalog 270.
370. LIMANU-„Movila Documaci”
(municipiul Mangalia, jud. Constanţa,
România)
M tumular izolat. Săpătură de salvare începută
în 1993.
Cameră funerară din blocuri mari de piatră,
3,5 x 3,6 m, tencuită cu mortar, cu frescă
policromă (registre roşu şi liliachiu, cu
acoperişul în boltă hemisferică şi cu dromos
(9,5 m) spre E, având două faze de
construcţie. Pe T, deasupra boltei, o
construcţie de formă rectangulară, din blocuri
masive de calcar.
Jefuit în antichitate şi locuit în sec. VI şi X,
când pe tencuială au fost realizaţi mai mulţi
grafitti. Câteva fragmente ceramice greceşti,
două vf. săgeţi brz. şi un inel de aur în formă
de broască ţestoasă.
D: sec. III a.Chr. MCM.
B: N. Cheluţă-Georgescu, M. Ionescu, în
CCA 1997 (campaniile 1983-1992), 18;
Ionescu / Georgescu 1997, 164.
371. LISI VRĂH (obšt. Kaolinovo, obl.
Šumen, Bulgaria)
Cetate. Periegheză. Fortificaţie de pământ, cu
zid de piatră pe laturile de V şi de NV. Frg.
ceramice. D: sec. IV-III a.Chr.
B: Antonova / Dremsizova 1973, 103.
372. LISI VRĂH (obšt. Kaolinovo, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 169B
M izolat. Descoperire întâmplătoare.
Din inventar au fost recuperate un akinakes fe.
şi vf săgeţi cu trei aripioare.
D: sec. V a.Chr. MIŠ.
B: Bujokliev / Domaradzki / Aranasov 1995,
38, 77, nr. catalog 11, 83-84.
373. LIŞCOTEANCA (com. Bordei Verde,
jud. Brăila, România)
M într-o popină în formă de T, înh. V-E.
Săpături arheologice efectuate de Nicolae
Harţuche.
Inventar: şapte vf. săgeată brz. cu trei muchii,
pumnal-akinakes fe., vf. lance fe. (neilustrate).
D: sec. IV a.Chr. MBB.
B: Sîrbu 1983, 36.
374. LOMETS (obšt. Trojan, obl. Loveč,
Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1925-1926.
Circa 100 drahme arg. Alexandru cel Mare.
B: Gušterakliev 1994, 141.
375. LUKOVIT-„Džanov Grob” (obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 169C
M izolat, distrus în mare parte. Ritul
neprecizat. Cercetare sistematică având drept
obiectiv o necropolă medievală, efectuată în
1959.
Inventar: două fib. tr. brz. I 1, patru perle de
aur şi trei inele arg.
D: sec. IV a.Chr. MIPl.
B: Kovačeva / Lazarova 1994, 35-36, pl. VII.
376. LUKOVIT (obl. Loveč, Bulgaria) – Pl.
170
Tezaur de vase şi piese de harnaşament arg.
Descoperire întâmplătoare făcută în 1953.
Aplice de harnaşament decorate cu motive
zoomorfe şi imaginea cavalerului aflat la
vânătoare, nouă fiale, vase cu corp globular,
trei căni, pandantivi.
D: a doua jumătate a sec. IV a. Chr. MNIBS.
B:Viena 1975, nr. catalog 296; Arta şi cultura
1979, 67-70, nr. catalog 325-247; Kitov /
Šalganov / Krainov 1980, 25-28.
377. LUNCA-„Poiana Slatinei” (com.
Vânători, jud. Neamţ, România) – Pl. 171
Staţiune de exploatare a apelor saline (?).
Săpături arheologice sistematice efectuate
începând cu anul 1984 de către Gh.
Dumitroaia.
Vestigii din mai multe epoci (din neolitic până
în epoca modernă), inclusiv de la începutul
celei de-a doua epoci a fierului. Material
arheologic exclusiv ceramic: vase „clopot”,
vase „sac”, căni, străchini cu marginea
invazată şi uneori cu câte o apucătoare
perforată, frg. cu butoni-apucătoare şi brâu
alveolat, toate m.
D: sec. V-III a.Chr. CMJNPN.
B: Alexianu / Dumitroaia 1990, 130-133, fig.
1/2-14; 2-3/2, 4-6, 8; 4-6/2-21; Arnăut 2003,
232, nr. catalog 279.
 Catalog
LUNCA CIURII v. CIUREA
378. MADARA-„Goliama Peshtera” (obšt.
Šumen, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 172A
Aşezare. Cercetare sistematică. Nivel de
locuire din sec. IV-III a.Chr.: ceramică,
amfore Thasos fragmentare, fib. tr. III 4b şi
frg.
D: sfârşitul sec. IV – mijlocul sec. III a.Chr.
B: Mikov 1933, 159; Dremsizova 1960, 72 şi
obr. 12/2, 4-5.
379. MAHMUDIA-„Cairacul Mare” (jud.
Tulcea, România) – Pl. 172B
M inc. u. izolat, distrus. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1968.
Vas bitronconic m. cu două rânduri a câte
patru proeminenţe apucători (u.).
Inventar: vas bitronconic m. cu gât înalt şi
patru mici proeminenţe dispuse în cruce, pe
umăr, precum şi un vf. săgeată (pierdut).
D: sfârşitul sec. VI - sec. V a.Chr. ICEMT
(u.), ŞM (vasul din inventar).
B: Simion 1976, 145 şi fig. 2/5; Oberländer-
Târnoveanu 1980, 59 şi pl. 3/5.
380. MAHMUDIA-„Lutărie - Baza de
recepţie” (jud. Tulcea, România) – Pl. 172C
M. înh. izolat, distrus. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1967.
Din inventarul funerar făceau parte amfore, un
askos elenistic şi verigi de bronz. Nu a putut fi
recuperat decât askosul.
D: sec. III a.Chr. ŞM.
B: Oberländer-Târnoveanu 1980, 60-61 şi pl.
4/8; Teleagă 2008, 32, nr. catalog 120.
381. MAHMUDIA (jud. Tulcea, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1949.
Tezaur alcătuit din drahme Histria (probabil
10 exemplare), printre care unele arhaice.
B: Mitrea 1970, 469, nr. catalog 9; Mitrea
1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 10.
382. MALAMIR (obst. Vărbica, obl. Šumen,
Bulgaria) – Pl. 172D
Necropolă. Doi T distruşi de lucrările agricole.
În cazul unuia dintre ei s-a putut efectua o
verificare de teren (Vera Antonova).
103
- T 1 (distrus - m. înh. în cistă din dale de
piatră): inventarul nu s-a recuperat.
- T 2 M 1 (distrus- m. înh. – ? – în cistă din
dale de piatră): frg. lekythos (neilustrat), oase
de cal.
- T 2 M 2 (secundar? la marginea tumulului;
inc. u. în cistă din dale de piatră): două u. frg.,
kantharos brz., castron r. Mai este amintită şi
ilustrată o fib. Orlea-Maglavit, descoperită
împreună cu kantharosul (!? – probabil este
vorba de o piesă în poziţie secundară).
D: sec. III a.Chr. MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 6-7, fig. 7/1-3; Teleagă
2008, 32, pl. 75/3; 169/2, nr. catalog 122.
383. MALKA BRESTNICA (obšt. Iablanica,
obl. Loveč, Bulgaria) – Pl. 172E
Necropolă tumulară. Cercetări Vasil Mikov,
1929. Au fost săpaţi zece mici T: trei M înh.,
şase M inc., uneori cu ring de piatră şi un
cenotaf.
Inventar: brăţară arg., vf. lance, fibule
Glasinac cu portagrafa triunghiulară.
D: sec. VI-IV a.Chr.
B: Mikov 1930-1931a, 162-169, fig. 144-148.
384. MANGALIA (Callatis) (jud. Constanţa,
România) – Pl. 173A
Necropolă tumulară situată la N de oraşul
actual. Săpături de salvare efectuate în 1989
de Octavian Bounegru şi Elena Bîrlădeanu.
Cea mai mare parte a necropolei a fost
distrusă în octombrie 1989 de lucrări de
amenajare a teritoriului.
Doar un singur T a mai putut fi cercetat.
Acesta conţinea şapte M, toate înh.:
- M 1 (dublu, în casetă din plăci de calcar):
două statuete feminine de tip Tanagra.
- M 2 (casetă dublă din plăci de calcar): fără
inventar.
- M 3 (casetă din plăci de calcar): fără
inventar.
- M 4 (Gr simplă acoperită cu o placă de
calcar): inel brz. (neilustrat) şi unguentarium.
- M 5 (casetă din plăci de calcar): strigiliu
brz., inel fe. şi unguentarium pictat cu benzi
roşii.
- M 6 (Gr simplă acoperită cu o placă de
calcar): fără inventar.
- M 7 (Gr simplă acoperită cu o placă de
calcar): două unguentarii.
104 Catalog
D: sec. III a.Chr. MCM.
B: Bounegru / Bîrlădeanu 1990.
385. MANGALIA (Callatis)-Spitalul
Orăşenesc / zona de N a oraşului (jud.
Constanţa, România) – Pl. 173B
M inc. cu ardere pe loc, descoperit întâmplător
în timpul unor lucrări edilitare.
Inventar: ceramică r. - farfurie, două străchini,
două boluri, capac.
D: al treilea sfert al sec. IV – prima jumătate a
sec. III a.Chr.
B: Bârlădeanu-Zavatin 1980, 231-233, pl. 7.
386. MANGALIA (Callatis)-Str. Rozelor /
zona de N a oraşului (jud. Constanţa,
România) – Pl. 174A
Două M izolate. Săpătură de salvare (M 1)
efectuată de E. Bârlădeanu-Zavatin şi
descoperire întâmplătoare (M 2) făcută în vara
anului 1978.
- [M 1] (înh.): sârmă subţire cupru
(neilustrată), două perle de ceramică aurită
(neilustrate), frg. foiţe aurite (neilustrate),
unguentariu, patru statuete ceramică, inel fe.
(neilustrat), strigiliu fe. (neilustrat), monedă
brz. ca obol al lui Charon (distrusă, nu s-au
păstrat decât urme).
- [M 2] (inc?.): bol, două unguentarii, colier
din 40 de mărgele de tipuri diferite, monedă
callatiană autonomă brz. (neilustrată), monedă
scitică brz. (neilustrată), aplică brz.
(neilustrată), verigă brz. (neilustrată).
D: a doua jumătate a sec. IV- a doua jumătate
a sec. III a.Chr.
B: Bârlădeanu-Zavatin 1980, 233-237, pl. 6/4-
7; 8-9.
387. MANGALIA (Callatis)-„I.A.S.” / 5 km
N de oraş (jud. Constanţa, România) – Pl.
174B
Necropolă. Săpătură de salvare realizată în
1970 de A. Rădulescu, E. Bârlădeanu şi M.
Irimia.
Cercetarea a vizat un singur M tumular înh.,
cu cameră funerară rectangulară şi boltă din
blocuri de piatră. Jefuit. Inventar recuperat:
102 vf. de săgeţi fe., un opaiţ elenistic, un tub
de înmănuşare pentru lance, o lamă de cuţit
fe., câteva piroane şi o ţintă de fier.
D: sec. III-II a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 118-123, fig. 2/6-19; 3/1-2;
13/13; 14/2-15. Irimia 1984, 67-72, fig. 3 şi 5.
388. MANGALIA (Callatis)-Marginea de SV
a oraşului (jud. Constanţa, România) – Pl. 175
Necropolă. Săpătură de salvare efectuată de
către C. Preda, în 1961, în spaţiul dintre
geamia mică şi calea ferată, precum şi de E.
Bârlădeanu-Zavatin, în 1974, în curtea
Liceului Industrial al Şantierului Naval.
Şase M: patru înh. (din care două duble) în Gr
placate cu dale de piatră, acoperite cu lespezi
şi două inc. u. Nu par a aparţine necropolei
oraşului, situată la o distanţă de 1 km de
punctul respectiv.
- M 1 (dublu, înh.):
-M 1a: lacrimariu din lut ars, frg.
strigil fe., verigi fe.
- M 1b: colier aur în zona gâtului,
doi cercei aur cu una dintre extremităţi în
formă de cap de leu, inel aur, oglindă brz.
- M 2 (dublu, înh.):
- M 2a: frg. dintr-un strigil fe.
- M 2b: lacrimariu din lut ars, colier
aur, doi cercei aur cu una dintre extremităţi în
formă de cap de leu, oglindă brz.
- M 3 (înh.): strachină r. cu o singură toartă
orizontală, lacrimariu din lut ars cu benzi
pictate cu negru şi roşu, diademă (cadru de
plumb pe care erau prinse bobiţe şi flori din
ceramică şi frunze de bronz, toate aurite),
urmele unui strigil fe.
- M 4 (inc. u.): frg. amforă greacă (u.).
- [M 5] (M 1 Bârlădeanu-Zavatin) (inc. u.):
hydrie ceramică (u.), două unguentarii
ceramice (numai unul ilustrat), fib. brz.
(neilustrată), perlă tubulară cu mască
antropomorfă, cinci perle din pastă sticloasă
„cu ochi”, obiect plat, rectangular, din tablă
brz. (neilustrat).
- [M 6] (M 2 Bârlădeanu-Zavatin) (înh.):
kantharos West Slope, amforă Thasos
(neilustrată).
Din aceeaşi zonă, dintr-un mormânt distrus,
provine un kantharos cu firnis negru.
D: sfârşitul sec. IV - prima jumătate a sec. III
a.Chr.
B: Preda 1966b; Bârlădeanu-Zavatin 1980,
216-222, fig. 2, pl. 1/1, 3; 2/1-2; 3/1.
 Catalog
389. MANGALIA (Callatis)-Zona de V a
oraşului (jud. Constanţa, România) – Pl. 176A
Două M aparţinând necropolei elenistice.
Săpături de salvare efectuate în 1973 de E.
Bârlădeanu-Zavatin şi N. Cheluţă-Georgescu.
- [M 1] dublu în cistă de piatră împărţită în
două printr-un perete transversal:
- [M 1a] (inc. u. c.): amforă (u.)
prevăzută cu capac (c.), amforetă din pastă
sticloasă colorată, deformată de foc, verigă
brz. (neilustrată).
- [M 1b] (înh.): inel fe., strigiliu fe.
(neilustrate).
- [M 2] (inc. în cistă din ţigle): alabastron,
unguentariu, ţigle de provenienţă sinopeană
(neilustrate).
D: sfârşitul sec. IV – sec. III a.Chr.
B: Bârlădeanu-Zavatin 1980, 227-229, fig. 3;
pl. 2/3.
390. MANGALIA (Callatis)-Str. Ţepeş Vodă
/ Zona de V a oraşului (jud. Constanţa,
România) – Pl. 176B
M dublu înh. în cistă de piatră împărţită în
două printr-un perete transversal. Săpături de
salvare efectuate de E. Bârlădeanu-Zavatin.
- [M 1a]: amforetă întreagă şi alta
frg. (neilustrată), garmitură de podoabe aur (o
pereche de cercei, colier, inel), două cutiuţe
brz. (numai una ilustrată), ac brz., oglindă brz.
(neilustrată).
- [M 1b]: inel fe., strigiliu fe.
(neilustrat).
D: sfârşitul sec. IV – prima jumătate a sec. III
a.Chr.
B: Bârlădeanu-Zavatin 1980, 222-225, pl. 1/2;
4.
391. MANGALIA (Callatis) (jud. Constanţa,
România) – Pl. 179A
M tumular. Descoperire întâmplătoare făcută
la începutul secolului XX în sudul oraşului, pe
malul lacului Mangalia.
Cunoscut drept „Mormântul scitic”, cu cameră
funerară rectangulară din blocuri de piatră şi
boltă. Pe pereţi se mai păstrau urme de pictură
policromă.
D: sec. III a.Chr. Restaurat în MCM.
B: Pârvan 1923, 208, fig. 81; Preda 1962, 106,
fig. 7; Irimia 1984, 76, nota 53/1.
105
392. MANGALIA (Callatis)-„Şantierul
Naval” (jud. Constanţa, România) –Pl. 177-
178
Necropolă plană situată în sudul oraşului
actual, în zona în care fusese amplasat
„mormântul scitic”. Supraveghere arheologică
/ săpături de salvare efectuate începând cu
1974 de către C. Preda şi E. Bârlădeanu.
Au fost recuperate 16 M (12 înh., 4 inc.).
- M 1 (inc. u.): amforă (u.), strigiliu fe. frg.
(inventar neilustrat).
- M 2 (înh., dublu):
- M 2a: bol mic cu firnis negru,
strigiliu fe. frg. (neilustrat), oglindă brz., inel
fe. cu chaton, monedă divizionară de Callatis
arg. (neilustrată).
- M 2b: oglindă brz. (neilustrată),
Gesichtsperle.
- M 3 (înh.) – distrus.
- M 4 (înh.): unguentariu, oglindă brz. frg.
- M 5 (inc. u.) : amforă (u.) – distrusă,
neilustrată.
- M 6 (inc. u.) : pithos (u.) – distrus, neilustrat.
- M 7 (inc. u.) : amforă (u.) – distrusă,
neilustrată.
- M 8 (înh.): fără inventar.
- M 9 (înh.): două unguentarii, oglindă brz.
- M 10 (înh.): strigiliu fe. (neilustrat), bol cu
firnis negru.
- M 11 (înh.): unguentariu.
- M 12 (înh.): inel aur, oglindă brz.
(nerecuperată, neilustrată), unguentariu,
căniţă, farfurioară, două lame de cuţit fe. (una
nerecuperată, neilustrată).
- M 13 (înh.): unguentariu, strigiliu fe.
(neilustrat).
- M 14 (înh.): fără inventar.
- M 15 (înh.): fără inventar.
- M 16 (înh.): resturile unui strigiliu fe.
(neilustrat).
D: ultimul sfert al sec. IV-primele decenii ale
sec. III a.Chr. MCM. Datarea este întărită şi
prin ceramica grecească descoperită într-o
zonă de locuire adiacentă arealului necropolei,
obiective pe care autorii săpăturii de salvare le
aşează în relaţie directă de contemporaneitate.
B: Preda / Bârlădeanu 1979, 97-104, fig. 1-2,
pl. 1-6.
106 Catalog
393. MANGALIA (Callatis)-Marginea de SV
a oraşului (jud. Constanţa, România) – Pl.
179B
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1940. Astăzi dispărut complet.
Cameră funerară din piatră cu boltă.
D: sec. III a.Chr.
B: Preda 1962, 166, fig. 8; Irimia 1984, 76,
nota 53/2.
394. MANGALIA (Callatis) (jud. Constanţa,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1967 la 8 km de oraş.
Tezaurul conţinea 10-12 monede brz.. Doar
una singură, de la Alexandru cel Mare, a putut
fi examinată.
B: Poenaru-Bordea / Mitrea 1992, 202, nr.
catalog 7.
395. MANTA (jud. Cahul, Republica
Moldova) – Pl. 179C
Grup de T din perioade diferite. Cercetări
sistematice realizate între 1990-1992 de către
S. Agulnikov.
Trei dintre T conţineau M scitice de înh., în
cea mai mare parte jefuite din antichitate.
- T 1 M 1 (secundar) aparţinând unui copil de
3-4 ani: un vas m. cu impresiuni ovale sub gât,
un melc marin (scoică Kauri), perle din sticlă
colorată „cu ochi” şi o pelike cu lac negru şi
figuri roşii de la începutul sec. IV a. Chr.
- T 1 M 2: jefuit din vechime, frg. ceramic m.
- T 2 M 1: jefuit din vechime, câteva frg.
amfore elenistice din şanţul din jurul
tumulului.
- T 4 M 2: jefuit în vechime, frg. amfore sec.
IV a.Chr.
D: sec. IV a.Chr.
B: Agulnikov 1997, 259-260 şi fig. 1-4;
Arnăut 2003, 232, nr. catalog 282, fig. 45;
Teleagă 2008, 32-33, pl. 72/1; 170-171, nr.
catalog 124.
396. MATEUŢI-„La Başne” (jud. Orhei,
Republica Moldova) – Pl. 179D
Aşezare deschisă situată pe un promontoriu
apărat natural. Săpături efectuate de Maja
Kašuba în anii 1986-1987 (două secţiuni cu o
suprafaţă totală de 812 mp). Un nivel getic ce
suprapune două niveluri hallstattiene.
Complexele nivelului getic: două platforme de
piatră pe care s-a făcut focul (dimensiuni: 0,5
m x 0,45 m, respectiv 0,7 m x 0,55 m) şi zece
Gr menajere.
Inventarul nivelului getic: frg. ceramice getice
m., frg. amfore de import (centrele nu pot fi
stabilite), 13 fusaiole, vf. săgeată brz. cu trei
aripioare-„zornăitoare” frg. din lut, pandantiv
conic din lut, şi mărgică din sticlă albastră, trei
figurine antropomorfe din lut (două dintre ele
descoperite în Gr 14).
D: a doua jumătate a sec. V – sec. III a.Chr.
B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 64-69, pl.
38-41.
397. MATEUŢI-„La Şanţuri” (jud. Orhei,
Republica Moldova) – Pl. 180A
Aşezare fortificată, cu suprafaţa de 7600 mp.
Periegheze şi trei secţiuni efectuate de Gh.
Fedorov în 1952, apoi săpături coordonate de
T. D. Zlatkovkaja în 1961. Au fost cercetaţi
doar 156 mp.
Complexele descoperite în nivelul getic nu
sunt numeroase: o L, o vatră, platforme de
piatră, Gr menajere şi un cuptor lângă care a
fost descoperită zgură fe.
Inventarul nivelului getic: ceramică locală m.,
frg. de amfore Thasos şi Heraclea Pontică,
vase miniaturale, o placă şi o verigă fe., un vf.
săgeată brz. cu trei aripioare, două fusaiole
bitronconice, un pandantiv din lut, două
figurine antropomorfe frg. din lut, cinci
gratoare din silex.
D: sec. IV-III a.Chr. Materialele nu se mai
păstrează.
B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 69-75, pl.
42-46; Arnăut 2003, 233, nr. catalog 286.
398. MATEUŢI (jud. Orhei, Republica
Moldova) – Pl. 180B
Tezaur de piese de podoabă. Descoperit
întâmplător în 1954, lângă marginea de E a
satului.
Este alcătuit din trei brăţări spiralice arg. cu
extremităţile reprezentând capete de şerpi şi
trei inele de buclă cu capetele în formă conică
(două arg. şi unul aur).
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Nudel’man / Rikman 1956, 129-131, fig. 1;
Niculiţă 1977, 103-104, fig. 9/5-6; 10;
Niculiţă 1987, 128, fig. 41/1-3, 6; Arnăut /
 Catalog
Ursu Naniu 1996, 44, pl. 39/2-6; Kašuba /
Haheu / Leviţki 2000, 75-76, pl. 57.
399. MĂCIN-„Dealul Suluc” (jud. Tulcea,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1932.
Tezaur alcătuit din circa 200 monede arg.
Histria.
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 26.
400. MĂLĂIEŞTII DE JOS-„La Mornel”
(com. Dumbrăveşti, jud. Prahova, România) –
Pl. 181A
M plan inc. u. izolat, făcând parte foarte
probabil dintr-o necropolă mai întinsă, situată
pe terasa înaltă dreaptă a Vărbilăului, imediat
la SE de poalele dealului unde a fost
descoperit coiful de aur de la Coţofeneşti.
Săpături arheologice efectuate în 2005 de
către Eugen Paveleţ, având ca obiectiv o
aşezare eneolitică.
Vas amforoidal r. (u.), frg. ceramice (castron
şi oală), perle sticlă colorată, lut şi piatră
trecute prin foc, frg. fib. tr. brz.
(nedeterminabilă, distrusă la curăţare).
În campania din 2007, o fib. tr. brz. III 2
descoperită passim, provenind probabil dintr-
un mormânt distrus.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MJIAPP.
B: Paveleţ 2006; R. Andreescu et alii, în CCA
2006 (campania 2005), 219.
401. MĂNĂSTIREA (com. Mănăstirea, jud.
Călăraşi, România) – Pl. 180C
Mormânt izolat inc. u. Descoperire
întâmplătoare, 1961.
Amforă Thasos (?) (u.).
D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
MCGO.
B: Şerbănescu 2006, 165, fig. 1/3; Teleagă
2008, 32, pl. 75/1; 173/7, nr. catalog 123.
402. MĂRĂŞEŞTI (jud. Vrancea, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1909.
Aproximativ 800 stateri aur Filip II,
Alexandru cel Mare, Filip III şi Lysimach.
Monedele erau depuse într-un vas de lut. Doar
100 din totalul pieselor au putut fi studiate. Au
fost determinate două etape ale tezaurizării.
107
Acumularea principală se termină puţin după
250 a.Chr., cea de-a doua etapă încheindu-se
cu stateri emişi în timpul lui Mithridates
Eupator.
Părţi din tezaur au fost vândute atât în
România, cât şi la Viena, Berlin, Paris şi
Londra. Mulaje după unele piese la CNARB,
un stater la MNIRB, un lot la ANSNY.
B: Poenaru Bordea 1974.
403. MĂRCĂUŢI (jud. Edineţ, Republica
Moldova)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în timpul lucrărilor agricole.
Au fost recuperate numai trei tetradrahme arg.
tip Huşi-Vovrieşti.
B: Nudel’man 1976, 47-48; Mihăilescu-
Bârliba 1990, 137; Arnăut 2003, 280, nr.
catalog Ba10.
404. MĂRGĂRITEŞTI (com. Mărgăriteşti,
jud. Olt, România) – Pl. 181B
Cetate cu fortificaţie alcătuită din şanţ şi val
de pământ (ars), având suprafaţa de aprox. 5
ha. Cercetări sistematice efectuate în 1970-
1971 şi 1973-1974 de către MJIAOS în
colaborare cu IAB, sub coordonarea lui
Constantin Preda.
Cetate de refugiu, cu urme de locuire doar pe
panta interioară a valului. Nivelul arheologic
atinge max. 0,6 m.
Nu au fost descoperite complexe de locuire.
Inventarul este alcătuit aproape exclusiv din
frg. ceramice m. (vase sac cu butoni şi brâu
alveolat, cu apucători aplatizate, vas tip
„amforă” cu corp bombat prevăzut cu patru
apucători aplatizate, gât cilindric înalt şi două
toarte verticale, ceşti, capac) şi r. (frg.
strachină, amfore-greceşti?, vase mari de
provizii), fusaiole, două cuţitaşe fe, pinten fe.,
frg. râşniţe.
Inventarul arheologic atestă folosirea cetăţii în
două epoci distincte: sec. IV-III a.Chr., dar şi
în sec. II a.Chr. în perioada culturii geto-dace
clasice (fructieră, fib Lt D, frg. din toarta unei
amfore de Rhodos cu ştampilă, frg. brăţară
sticlă albastră, monedă arg. tip Aninoasa -
descoperită întâmplător).
Înainte de 1963 în acest punct („Cetate”) au
fost descoperite întâmplător trei monede brz.
108 Catalog
de la Filip II, ce par să provină dintr-un mic
depozit (Isăcescu 1986, 322, fig. 2)
D: sec. IV-II a.Chr. MJIAOS, CNAR.
B: Preda 1986, 100-109, pl. pl. 62-67;
Isăcescu 1968, 322, fig. 2.
405. MĂRGĂRITEŞTI (com. Mărgăriteşti,
jud. Olt, România) – Pl. 181C
M izolat inc. u. descoperit în timpul
cercetărilor sistematice din 1971 în cuprinsul
cetăţii.
Borcan m. cu brâu alveolat sub margine
întrerupt de butoni-apucătoare cilindrici. Fib.
tr. brz. I 1.
D: sec. IV a.Chr. MJIAOS.
B: Preda 1986, 106, pl. 42/2; 46/1, 6; 47/1.
406. MĂRGINENI-„Dealul Cichindel” (com.
Mărgineni, jud. Bacău, România) – Pl. 182A
M. inc. u. izolat. Descoperit întâmplător în
anul 1964.
Vas „clopot” m. cu patru apucători pe
diametrul max. şi butoni circulari în jumătatea
superioară (u.). Fără inventar.
D: sec. IV a.Chr. CMB.
B: Moscalu 1983, 65, nota 786, pl. 37/3;
Arnăut 2003, 234, nr. catalog 290b.
407. MĂŞCĂUŢI-„Poiana Ciucului” (jud.
Chişinău, Republica Moldova) – Pl. 182B
Aşezare fortificată situată pe o terasă înaltă a
Răutului, la 3 km V de cea de la Butuceni.
Suprafaţa: circa 3 ha. Săpături G. Smirnov
(1949), G. Feodorov (1950), A. Meljukova
(1960), I. Niculiţă (1985), T. Arnăut (1995).
Şase niveluri de locuire: perioada târzie a
epocii bronzului, getic, Poieneşti-Lukaşevka,
medieval timpuriu, sec. X-XIV şi XVI-XVII.
Nivelul getic conţine ceramică locală m. şi
cenuşie r. (doar 0,8%), amfore de import
(sinopeene, după pastă), fusaiole, cuţitaş, un
frg. dintr-o brăţară brz., fib. hibridă, două
creuzete, o bardă fe.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Niculiţă 1987, 105, fig. 27; T. Arnăut, în
CCA 1997 (campaniile 1983-1992), 53-54;
Arnăut 2003, 232, nr. catalog 285a, fig. 19.
408. MĂŞCĂUŢI-„Dealul cel Mare” (jud.
Chişinău, Republica Moldova) – Pl. 182C
Aşezare fortificată situată pe o terasă înaltă a
Răutului, la aprox. 1 km E de cea din punctul
„Poiana Ciucului”. Cercetări sistematice
realizate de A. Zanoci în perioada 2000-2002.
Au fost executate şapte secţiuni (în jur de 5%
din suprafaţa sitului).
Sunt menţionate două vetre şi şapte Gr. Sub
una dintre vetre a fost descoperit scheletul
ciopârţit al unui copil, cu torques fe. la gât şi
frg. ceramice m. cu brâu alveolat şi apucători
sub buză (Zanoci 2004, 47 şi fig. 12/4; 17/1;
19/8).
Inventarul descoperit este sărăcăcios: seceră
fe., fusaiole, râşniţe de piatră, vf. lance fe.,
proiectile de praştie din piatră, ceramică m.
(borcane, vase clopot, castroane, străchini) şi
câteva frg. de la amfore greceşti.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Zanoci 2004a; Zanoci 2004b.
409. MÂNZĂTEŞTI-„Sânpetru” (com.
Măluşteni, jud. Vaslui, România) – Pl. 183A
M izolat înh. Descoperire întâmplătoare.
Inventar: pumnal fe. akinakes cu antene (L =
35,2 cm) şi trei vf. sgeţi brz. cu trei muchii.
D: sec. VI-V a.Chr. MOB.
B: Palade / Ciucă 1972, 285-290, fig. 2/1-4;
3/1; Arnăut 2003, 235, nr. catalog 295c.
MÂRLEANU v. DUNĂRENI
410. MEDGIDIA-„Cariera de lut a fabricii de
cărămizi” (jud. Constanţa, România) – Pl.
183B
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare făcute
înainte de 1971.
Ceramică m frg.: fragmente de vase sac cu
brâu alveolat, căni, vas semiglobular cu gura
strâmtă şi cu două apucători plate; ceramică
frg. r.: cratere, frg. de vas grecesc cu firnis
negru, picior inelar şi palmete imprimate pe
fund, căni; amforă Thasos întreagă.
Toarte de amfore greceşti ştampilate (Popeea
1967; Conovici 1986, 134): trei de Thasos
(datate 305-273 a.Chr.), două de Sinope gr.
III, şase de Heraclea Pontică, gr. II şi III-IV
(toate acestea din a doua jumătate a sec. IV –
primul sfert al sec. III a.Chr.), una de Cos, opt
de Rhodos gr. III (primul sfert al sec. II
a.Chr.).
D: sec. IV-II a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 35 şi urm. şi pl. I/3, III/3-4,
 Catalog
IV/5, V/2, VII/3, VIII/2, X/8-13; Irimia 1991,
109-111, fig. 1/3-5; 2/1; 4/7; 7/3; Popeea
1967; Conovici 1986, 134.
411. MEDGIDIA-„Cariera de caolin a
fabricii de produse ceramice” (jud. Constanţa,
România) – Pl. 183C
Necropolă plană înh. distrusă de excavaţii
moderne. În 1974 au fost recuperate de căre C.
Scorpan inventarele funerare din mai multe M
distruse – ceramică r., elenistică: lecane,
lekythos, bol attic, cană globulară, opaiţ,
amforă Heraclea Pontică frg. cu ştampilă
englifică „”, amforă Chersones frg.
D: mijlocul sec. IV – sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 123-126, fig. 2/1-3; 4/2; 12/8-
12; 14/1; Teleagă 2008, 33, pl. 74, 173/1-5, nr.
catalog 126.
412. MEDGIDIA (jud. Constanţa, România)
– Pl. 184A
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută în anul 1955.
„Sabie-emblemă” din bronz, tip akinakes,
decorată cu motive animaliere.
D: sec. V a.Chr. MNIRB.
B: Berciu 1958a; Berciu 1969, 18-33; Berciu
1974, 22-39.
413. MEDGIDIA-„Cariera de piatră a
fabricii de ciment” (jud. Constanţa, România)
– Pl. 184B
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută în anul 1961.
Amforă Heraclea Pontică, neştampilată.
D: sec. III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 35, pl. 20/6.
MEIDANICHIOI v. VALEA TEILOR
414. MERDANIA (obšt. Ljaskovets, obl.
Veliko Tărnovo, Bulgaria) – Pl. 184C
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în timpul lucrărilor agricole.
Coif brz. de tip macedonean.
D: sec. IV-III a.Chr. MIVT.
B: Tzărov 1994, 110 şi pl. 8.
415. MEREŞTI-„Cetăţuia” (com. Vultureşti,
jud. Suceava, România) – Pl. 184D
Cetate cu val de pământ şi şanţ. Suprafaţa de
109
peste 5 ha. Sondaj arheologic realizat în 1975
de către Dragomir Popovici şi Mircea Ignat.
Un singur strat arheologic, foarte subţire,
corespunzător nivelului de construcţie a
fortificaţiei.
Inventarul arheologic recoltat este modest
cantitativ, exclusiv ceramic: frg. de la vase m.
– vase bitronconice cu apucători, căni cu
toarta supraînălţată, castroane.
D: sec. V-IV a.Chr. MBS.
B: D. Popovici / Ignat 1981; Arnăut 2003,
235, nr. catalog 298.
416. MEŽDRA (obl. Vraca, Bulgaria) – Pl.
184E
M izolat. Descoperire întâmplătoare, distrus la
la începutul anilor ’90 ai sec. XX.
Inventar: două fib. tr. II 1 arg., torques arg.,
aplică brz. zoomorfă pentru harnaşament
(frontal) şi recipient brz. pentru parfum.
D: sec. IV a.Chr. MIV.
B: Torbov / Paunov 1995; Teleagă 2008, 33,
pl. 72/5; 173/9, nr. catalog 128.
417. MIHAI VITEAZU (com. Mihai
Viteazu, jud. Constanţa, România) – Pl. 185A
M. tumular izolat, înh. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1975.
Din inventar au fost recuperate: lecane şi nouă
amfore fragmentare (probabil Mende şi
Chios).
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1983, 128-130; Irimia 1984, 72-74,
fig. 2/11-14; 6/4-6 şi 7/1-9; Teleagă 2008, 33,
pl. 73/1-5, nr. catalog 129.
418. MIHAI VITEAZU (com. Mihai
Viteazu, jud. Constanţa, România)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
O monedă arg. (didrahmă) cu legenda
„ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΜΟΣΚΩΝΟΣ”. MINAC.
B: Preda 1964, 401; Ocheşeanu 1970, 125-
126, fig. 1-2.
419. MIHAIL KOGĂLNICEANU-„Km
102” (com. Mohail Kogălniceanu, jud.
Ialomiţa, România) – Pl. 185B
Aşezare deschisă situată pe terasa vechiului
curs al Ialomiţei. Săpături arheologice
efectuate în perioada 1998-1999 de către A.
Păunescu şi E. Renţa, având ca obiectiv
110 Catalog
principal complexe medievale.
Un nivel gros de 0,3-0,6 m. Complexe: au fost
cercetate o L şi şapte Gr menajere.
Inventar: ceramică m. majoritară, slab
reprezentată ceramica r. (câteva frg. de
străchini cenuşii sau gălbui, de căni şi de
capace), câteva frg. de vase greceşti de import
– frg. amfore (toartă ştampilată de Thasos –
stea cu opt raze, 316-295 a.Chr.), căni cu
firnis roşu, frg. de opaiţ cu firnis negru etc.
D: sec. IV-III a.Chr. MJIS.
B: Renţa 2003-2004b.
420. MIKRE-„Goliama Peštera – Dobrev
Rid” (obšt. Ugarčin, obl. Loveč, Bulgaria) –
Pl. 186A
Urme de locuire de la începutul celei de-a
doua epoci a fierului, lângă intrarea în peşteră,
cercetate în 1960 de către Nikolai
Džambazov.
Ceramică m. şi r. şi un frg. ceramică import,
fusaiolă lut.
B: Džambazov 1960, 57-59, 61, fig. 7.
421. MILEŞTII DE SUS (com. Parincea, jud.
Bacău, România) – Pl. 186B
Două M înh. Descoperire întâmplătoare făcută
în 1975.
- M 1 (înh., decubit dorsal, NNV-SSE): patru
cochilii de scoici Kauri în zona craniului.
- M 2 (înh., decubit dorsal, NNV-SSE):
akinakes fe., lance fe., vf. săgeţi brz. din care
s-au recuperat doar opt (cu trei aripioare, cu
sau fără dulie şi fără spin), capete de ac în
formă de elice şi un ac cu capătul discoidal.
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. V a.Chr.
CMB.
B: I. Mitrea 1983; Arnăut 2003, 236, nr.
catalog 301.
422. MIRILA (com. Bobiceşti, jud. Olt,
România) – Pl. 187
Piesă izolată sau M. Descoperire
întâmplătoare făcută în anul 2005.
Coif calcidic brz. cu obrăzare fixe şi urme de
reparaţii.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MJIAOS.
Inedit.
423. MIZIA (obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 186C
M plan inc. u., descoperit întâmplător.
Inventar: pithos r. (u.), kylix brz., trei fib. tr.
brz. (I 1, II 1, una frg.).
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1972, 60-61, fig. 7-8.
424. MLĂJET-„Lunca Topilei” (com.
Nehoiu, jud. Buzău, România)
Aşezare deschisă. Săpături de salvare
efectuate în anii 1986-1987 de către L.
Bătrâna, A. Bătrâna şi V. Leahu.
Un strat arheologic gros de 0,4 m. Stratigrafic
nu au fost reperate niveluri succesive de
locuire. Complexe: două B, o vatră deschisă,
10 Gr.
Inventar: frg. ceramice m., frg. ceramice r.
cenuşii (foarte slab reprezentate), răşniţă
piatră, fusaiole, frg. lamă cuţit fe.
D: sec. V-IV a.Chr. MNIRB.
B: Leahu / L. Bătrâna / A. Bătrâna 1997.
425. MORAVICA (obšt. Meždra, obl. Vraca,
Bulgaria) – Pl. 188A
M tumular izolat, ritul neprecizat. Sondaj
arheologic.
Inventar: podoabe specifice pentru sec. III-II
a.Chr. (neilustrate) şi o fib. tr. II 1.
B: Mikov 1933, 125-126; Theodossiev 2000,
130, nr. catalog 156.
426. MORENI (com. Prisecani, jud. Iaşi,
România) – Pl. 188B
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1922.
Colan de aur lucrat din 16 rânduri de zale
împletite, sistem de închidere „ochi cu cârlig”
ataşate la extremităţile modelate în două
capete de berbec din foaie de aur lucrată „au
repoussé”. L = 19 cm; D = 1 cm; g = 120 g.
D: sec. III-II a.Chr. MNIRB.
B: Burda 1979, 68, nr. catalog 29, fig. 66-67.
427. MORUNGLAV-„Piscul cu Jidovi”
(com. Morunglav, jud. Olt, România)
Cetate cu sistem de fortificaţie alcătuit din
şanţ şi val de pământ cu miezul din cărămizi
de chirpic ars. Cercetări de teren O. Toropu şi
sondaj arheologic C. Preda în 1973.
Materialul arheologic descoperit este
reprezentat exclusiv de frg. ceramice majoritar
m., în cantitate foarte mică.
D: sec. V-III a.Chr. IAB.
 Catalog
B: Toropu 1969-1970, 5-6, fig. 1; Preda 1986,
114.
428. MOŞNA (com. Moşna, jud. Iaşi,
România)
Cetate. Suprafaţa de aprox. 9 ha. Sondaj
realizat în 1966 de către Adrian Florescu şi
Gheorghe Melinte.
Fortificaţie din val de pământ şi şanţ. Resturile
de locuire sunt prezente mai mult în zona
valului-„cu precădere spre creasta acestuia”.
Un nivel de locuire cu ceramică bastarnă,
ulterior perioadei ridicării fortificatiei. Nu a
fost reperat un nivel arheologic corespunzător
perioadei ridicării şi funcţionării fortificaţiei.
Datare generală pentru fortificaţie: sec. IV-III
a.Chr., iar pentru nivelul de locuire ce
suprapune valul sec. III-II a.Chr. MOH.
B: Florescu / Melinte 1968; Arnăut 2003, 237,
nr. catalog 311.
429. MOŞNA (com. Moşna, jud. Iaşi,
România) – Pl. 188C
Piesă izolată (M?). Descoperire întâmplătoare
făcută în vatra satului.
Un pumnal akinakes fe., descoperit împreună
cu mai multe vase – ceramica s-a pierdut.
D: sec. VI-V a.Chr. MNIMI.
B: Iconomu 1983.
430. MURGENI (jud. Vaslui, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1936.
Recuperate şase monede arg. tip Huşi-
Vovrieşti şi un exemplar arg. de tip Filip II.
B: Dimian 1955, 304; Mihăilescu-Bârliba
1990, 137; Arnăut 2003, 280, nr. catalog
Ba11.
431. MURIGHIOL (I)-pe coasta dealului,
800 m S de comună (com. Murighiol, jud.
Tulcea, România) – Pl. 188D-190
Necropolă birituală. Săpături sistematice
(iniţiate în regim de salvare) efectuate în
perioada 1954-1958 de către Espectatus Bujor.
Au fost descoperite 36 M (dintre care două
duble): 8 inc. u. c. (unul dublu), 16 inc. u., 9
inc. gr. (unul dublu), 1 inc. cistă din lespezi de
piatră, 1 înh., 1 cenotaf.
Din datele publicate, M pot fi reconstituite
într-o măsură destul de mare, însă majoritatea
111
doar pe baza informaţiei descriptive, ilustraţia
lipsind în cele mai multe dintre cazuri:
- M 1, dublu:
- M 1a (inc. u. c.): oală m. cu brâu alveolat şi
apucători sub buză şi brâie alveolate ce
coboară oblic pe corp (u.), strachină adâncă
(c.), fără inventar.
- M 1b (inc. u. c.): oală m. cu un şir de alveole
sub buză întrerupt de apucători ovale (u.),
strachină r. cu picior şi patru toarte orizontale
pe buză (c.), fără inventar.
- M 2 (inc. u.): cană m. (u.), frg. amforice, fără
inventar.
- M 3 (inc. u.): oală m. (u.), două inele de
buclă arg., mărgea de sticlă galbenă.
- M 4 (înh., decubit dorsal, S-N): fără
inventar.
- M 5 (inc. u.) borcan cu şir de alveole pe
umăr şi patru apucători plate (u.), două verigi
brz. decorate cu bobiţe grupate câte două,
verigi brz. cu capetele deschise (inele de
buclă?), mărgea de sticlă
- M 6 (inc. u.): borcan m. cu un şir de alveole
sub buză şi patru butoni apucătoare pe umăr
(u.), frg. Amforice de import, fără inventar.
- M 7 (inc. u.): amforă (u.), fără inventar.
- M 8, dublu:
- M 8a (inc. gr.): borcan m. cu un şir
de alveole şi patru butoni apucătoare pe umăr,
castron m. tronconic cu buza înaltă şi patru
apucători perforate pe umăr, patru mărgele de
sticlă colorată, frg. plăsele os.
- M 8b (inc. gr.): borcan m. cu brâu
de alveolat şi patru butoni apucătoare pe umăr
din care pornesc oblic spre corp brâie
alveolate, castron m. tronconic cu buza înaltă
şi patru apucători pe umăr, cupă attică cu
firnis castaniu cu sgrafitul „A”, două vf. săgeţi
brz. cu trei muchii.
- M 9 (inc. u.): oală m. frg. (u.), fără inventar.
- M 10 (inc. u.): borcan m. cu brâu crestat sub
buză întrerupt de patru apucători, castron r. tip
lecane cu buza invazată.
- M 11 (inc. gr.): fără inventar.
- M 12 (inc. gr.): oală m. cu brâu alveolat.
- M 13 (inc. u. c.): borcan cu brâu alveolat şi
cu apucători (u.), strachină (c.), cană m., frg.
amforice între care şi o toartă de amforă de
Thasos cu ştampilă: „Θασιον Τηλ[εμαχοσ]
delfin↑”.
- M 14 (inc. u.): amforă (u.), fără inventar.
112 Catalog
- M 15 (inc. u.): oală m. (u.), fără inventar.
- M 16 (probabil inc. u. c., distrus): frg. oală
m. cu apucători şi brâu alveolat, frg. strachină
r. cu toartă răsucită şi frg. amfore de import.
- M 17 (probabil inc. u., distrus): frg. strachină
r., frg. ceşcuţă m. şi frg. amfore greceşti.
- M 18 (inc. gr.): oală, două mărgele de piatră
şi două frg. brz.
- M 19 (inc. gr.): oală m. cu buza crestată,
castron tip lecane, amforă grecească, cuţitaş.
- M 20 (inc. în cistă de piatră): patru mărgele
de sticlă, disc din foaie brz., verigă brz.
- M 21 (inc. gr.): frg. mărgele, fib. tr.,
kantharos cu firnis negru.
- M 22 (inc. gr.): două verigi brz., cupă.
- M 23 (probabil inc. u., distrus): frg. amforă
de import, frg. strachină.
- M 24 (probabil inc. u. c., distrus): frg. oală
m. cu brâu alveolat şi frg. strachină.
- M 25 (inc. u.): oală m. cu brâu alveolat.
- M 26 (probabil inc. u. c.): oală m., strachină,
ulcică.
- M 27 (probabil inc.u. c., distrus): oală m. cu
buza răsfrântă în afară şi cu şir de alveole sub
buză, frg. strachină, cană, frg. amforă.
- M 28 (inc. gr.): vas mic sferic cu tortiţe
laterale, cuţitaş şi frg. cuţit mare, cupă cu
picior şi frg. amfore.
- M 29 (inc. u. c.): două oale (u. şi c.),
strachină.
- M 30 (inc. gr.): fără inventar.
- M 31 (inc. u.): bol elenistic cu firnis negru,
cu marginea răsfrântă spre interior (u.),
skyphos, două verigi cu cap conic, disc brz. şi
trei mărgele din pastă sticloasă.
- M 32 (cenotaf?): oală m şi castron r. cu
marginea răsfrântă în exterior.
- M 33 (inc. u.): oală m. (u.), vf. săgeată brz.
cu trei muchii.
- M 34 (inc. u.): vas m. cu brâu crestat (u.),
frg. de amforă de import.
- M 35 (inc. u.): vas m. cu brâu alveolat şi
apucători (u.), verigă brz.
- M 36 (inc. u. c.): oenochoe r. frg. (u.),
strachină m. (c.)
- Gr 1 (de ofrande?), în cuprinsul necropolei:
grup de vase – cupă grecească cu firnis
castaniu, şapte amfore de import, oală m. cu
brâu alveolat, strachină m., strachin mică r.,
oase de animal arse.
Piese descoperite izolat, probabil provenind
din M distruse: pumnal tip akinakes, brăţară
brz. decorată cu trei grupuri a câte trei
proeminenţe sferice, oală m., frg. amforice
elenistice.
D: sec. IV a.Chr. FIB, IAB, ICEMT.
B: Bujor 1955; Bujor 1956; Bujor 1957, 247-
248, pl. 1; Bujor 1958; Bujor 1959, 373-375,
pl. 1/4; Bujor 1961a, 298-299, fig. 2; Protase
1971, 31-34; Teleagă 2008, 33-34, pl. 76/1-6;
172/1-7, nr. catalog 133A.
432. MURIGHIOL (II)-„în centrul comunei,
în faţa şcolii generale” (com. Murighiol, jud.
Tulcea, România) – Pl. 191
Necropolă plană birituală. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1955 şi cercetare
sistematică efectuată în perioada 1956-1958
de către Espectatus Bujor.
În 1955 au fost descoperite vase (între care o
cupă-kantharos cu firnis negru) şi o sabie fe.
provenind din unul sau mai multe M distruse.
Cercetările arheologice au dus la descoperirea
unui număr de 24 M: 23 de inc. şi 1 de înh.
Cele 23 M inc. se împart în: inc. u. – 17, două
dintre ele fiind cu c.; inc. cu oasele calcinate
în „pachet” de pietre sau ciste de piatră – 3;
inc. gr. – 2; distrus – 1.
- M 1 (inc. u.): oală m. (u.), frg. verigă brz.
- M 2 (inc. u.): oală m. (u.), frg. verigă brz.
- M 3 (inc. u.): oală m. cu o apucătoare (u.).
- M 4 (inc. u.): oală m. (u.), frg. amforă.
- M 5 (inc. u.): frg. ceramice.
- M 6 (inc. u.): frg. ceramice.
- M 7 (inc. u.): frg. ceramice.
- M 8 (inc. u. c.): oală m. cu brâu alveolat (u.),
strachină m. (c.).
- M 9 (inc. u.): oală m. (u.), strachină r.
- M 10 (inc. cu oasele calcinate depuse în
„pachet” de pietre ?): borcan m. cu patru
apucători, castron r. cu două toarte tip lecane
şi cană r. cu toartă supraînălţată.
- M 11 (inc. cu oasele calcinate depuse în
„pachet” de pietre ?): două oale m., strachină
mică m., strachină cenuşie r. cu două toarte tip
lecane, frg. ulcică, borcan m. cu o apucătoare
şi cioc de scurgere, frg. ceramice amfore între
care un gât de amforă Heraclea Pontică cu
ştampilă dublă: „ΣΩΤΗΡΟΣ” şi
„ΕΠ’ΑΡΙΣΤΟΚ(?)ΣΟΤΑ”.
- M 12 (inc. u. – cu c.?): vas borcan m. zvelt,
 Catalog
cu buza înaltă şi uşor evazată, brâu alveolat pe
gât şi cu trei proeminenţe pe umăr din care
pornesc brâie alveolate (u.), strachină (c.?).
- M 13 (distrus): frg. amforă şi frg. strachină
cenuşie, cană r.
- M 14 (inc. gr.): fără inventar.
- M 15 (inc. gr.): fără inventar.
- M 16 (inc. cu oasele calcinate depuse în cistă
de piatră): borcan m. cu cinci proeminenţe sub
buză, strachină r. cu buza invazată, ceşcuţă m.
- M 17 (inc. u., deranjat): oală m. cu apucători
şi brâu alveolat (u.).
- M 18 (inc. u.): oală m. cu proeminenţe
conice sub buză (u.)
- M 19 (înh., Gr căptuşită cu lespezi de
piatră): lecane r. cenuşie, brăţară brz. cu
capetele desfăcute, cuţitaş fe., vf. săgeată brz.
cu trei muchii.
- M 20 (inc. u. c., distrus): oală m. cu
apucători (u.), strachină (c.)
- M 21 (inc. u.): amforă elenistică (u.), mărgea
mare castanie cu patru „ochi” albaştri,
mărgică mică din pastă sticloasă galbenă cu
„ochi” albaştri, o mărgea din sticlă albastră şi
alta din sticlă albă.
- M 22 (inc. u.): cană r. cenuşie cu două toarte
supraînălţate (u.)
- M 23 (inc. u.): borcan m. cu apucători şi
brâu alveolat dispus în ghirlandă (u.), fără
inventar.
- M 24 (inc. u.): cană m. zveltă, cu gât strâns
şi toarta supraînălţată (u.), fără inventar.
Descoperiri de piese izolate în cuprinsul
necropolei:
- pe un nivel de pietre au fost descoperite mai
multe frg. amforice şi o fib. tr. - probabil un
complex distrus sau un cenotaf (?).
- trei ceşcuţe cu corp sferic.
- numeroase frg. amfore elenistice grupate.
- cuţitaş fe. şi bară brz. cu un capăt modelat
avimorf.
D: sec. IV a.Chr. IAB, ICEMT.
B: Bujor 1959, 375-376, pl. 1; Bujor 1960;
Bujor 1961a, 297-298, fig. 1; Protase 1971,
34-35; Teleagă 2008, 34, pl. 76/7; 172/8-9, nr.
catalog 133B.
433. MURIGHIOL (Independenţa)
(Halmyris) (com. Murighiol, jud. Tulcea,
România) – Pl. 152B
Aşezare. Cercetare sistematică coordonată de
113
Alexandru Suceveanu şi Mihail Zahariade.
Aşezarea getică durează din sec. IV a.Chr.
până în sec. I p. Chr., suprapusă de fortificaţia
romană.
Ceramică locală şi grecească, frg. ceramic
(sec. III-II a.Chr.) cu inscr. gr. Toartă
ştampilată de Chersones (250-200 a.Chr.) şi
de Rhodos (sfârşitul sec. III a.Chr.).
B: Zahariade et alii 1987, 97; Suceveanu /
Angelescu 1988.
434. MURIGHIOL (com. Murighiol, jud.
Tulcea, România)
Tezaur monetar (?). Descoperire
întâmplătoare.
Nouă monede Olbia, trei Alexandru cel Mare,
câte una Panticapaeum, Histria, Callatis.
B: Mitrea 1981, 383, nr. catalog 28.
435. MUSINA (obšt. Pavlikeni, obl. Veliko
Tărnovo, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
15 tetradrahme Alexandru cel Mare.
B: Gerasimov 1964, 245.
436. NADEŽDA (obšt. Loveč, obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 192A
Necropolă tumulară. Sondaj arheologic – un T
cercetat în 1929 de către Vasil Mikov.
M inc. u. Inventar: fib. tr. brz. I 1, cuţit fe,
ceaşcă r. cu umăr carenat, marginea evazată şi
toartă supraînălţată. D: sec. IV a.Chr.
B: Mikov 1930-1931a, 157-162 şi fig. 138-
143; Mikov 1930-1931b, 174 şi fig. 149/5;
Mikov 1933, 126.
437. NĂENI-„Colarea” (com. Năeni, jud.
Buzău, România) – Pl. 192C
M plan inc. gr. Săpături de salvare efectuate în
1978 de către Alexandru Vulpe şi V.
Drâmbocianu.
Inventar: două vase pântecoase m., borcan m.,
cute gresie, akinakes fe., trei vase cenuşii r. –
lecane, strachină, cană.
D: sec. V-IV a.Chr. MJBz.
B: Vulpe / Drâmbocianu 1981, 186-192, fig.
11-12.
438. NĂENI-„Zănoaga, Cetăţuia 2” (com.
Năeni, jud. Buzău, România) – Pl. 192D
M plan inc. u. (cu c.?), izolat. Cercetare
114 Catalog
sistematică, campania 1996, realizată într-un
sit de epoca bronzului de către Ion Motzoi-
Chicideanu şi Monica Şandor-Chicideanu.
Ceramica în totalitate m.: u. vas clopot cu
patru apucători aplatizate pe diametrul maxim
şi două grupe a câte două pastile sub margine;
din c. s-au păstrat doar câteva fragmente;
lângă u. trei vase cu proemineţe-apucători în
jumătatea superioară unite cu brâu alveolat.
D: sec. VI-V a.Chr. IAB.
B: Motzoi-Chicideanu / Şandor-Chicideanu
1999, 91, 93-94 şi fig. 22-23.
439. NĂNEŞTI (com. Parincea, jud. Bacău,
România) – Pl. 193A
Pumnal-akinakes descoperit întâmplător în
1969. Este lucrat în întregime din fier, cu
gardă cordiformă şi antene la mâner.
D: a doua jumătate a sec. VI-prima jumătate a
sec. V a.Chr. CMB.
B: I. Mitrea 1971.
440. NĂVODARI-„La Vie” (jud. Constanţa,
România)
Aşezare. Periegheză. Toarte de amfore Sinope
şi Thasos, fragment de kantharos, monedă
histriană, fragmente ceramice getice la mână.
D: sec. IV-III a.Chr. MCM.
B: Matei 1985, 127-132 şi pl. II; III/1-4.
441. NĂZĂRIOAIA-„Dealul Năzărioaia”
(com. Vultureni, jud. Bacău, România) – Pl.
192B
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat
de către M. Florescu şi V. Căpitanu în
perioada 1961-1964 (?). Suprafaţa de circa
800 mp. Un singur strat de depuneri
arheologice, cu grosimea de maximum 40 cm.
Afectat de lucrările agricole.
Complexe: şase L, Gr menajere. Inventar:
ceramică m. frg. (borcane, străchini), fusaiole.
Lipseşte ceramica r. Nu sunt semnalate frg.
ceramice de la vase de import.
D: sec. IV-III a.Chr. CMB.
B: M. Florescu / Căpitanu 1971, 148-147, fig.
2, 5-8; Arnăut 2003, 238, nr. catalog 318.
442. NEPTUN (municipiul Constanţa, jud.
Constanţa, România)
Necropolă. Descoperire întâmplătoare.
M inc. u.: vas cenuşiu m. (u.), plin cu oase
calcinate. Alte trei u. cu oase calcinate au fost
distruse.
D: sec. IV-III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1984, 76.
443. NEFELA-„Garvanovgrad” (obšt. Vraca,
obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 193B
Aşezare. Periegheză. Fragmentele ceramice
demonstrează existenţa unei aşezări din
perioada sec. V-I a.Chr.
De aici este foarte probabil că provine o
descoperire întâmplătoare - o fială brz., datată
larg în sec. VII-IV a.Chr. MIV.
B: Torbov 1993, 37-38 şi fig. 22; Theodossiev
2000, 131, nr. catalog 159; Teleagă 2008, 35,
pl. 77/1; 184/1, nr. catalog 136.
444. NICOLAE BĂLCESCU (jud.
Constanţa, România)
Doi T răvăşiţi în 1975 de lucrări agricole, la 1
km SSE de necropola semnalată anterior.
T 1 conţinea trei-patru M înh. (probabil
secundare) dar şi o construcţie funerară din
blocuri de calcar, iar T 2 - două M înh.
Din zona tumulilor au fost recoltate frg.
ceramice autohtone şi elenistice (de la amfore
de Heraclea Pontică şi Rhodos).
B: Irimia 1983, 130.
445. NICOLAE BĂLCESCU-„Combinatul
de îngrăşare a porcilor” (jud. Constanţa,
România) – Pl. 193C
Necropolă plană inc.. Distrugeri provocate în
1970 de lucrări edilitare şi cercetări de
suprafaţă ulterioare efectuate de M. Irimia, C.
Scorpan şi R. Ocheşeanu.
Au fost recuperate vasele din şase M distruse,
toate de inc., dintre care unul de inc. pe loc.
- M 1: frg. vas mare m. cu o apucătoare
perforată vertical, borcan m. cu gura evazată
şi gâtul decorat cu un şir de alveole adâncite
cu unghia şi crater r.
- M 2: borcan m. şi amforă Sinope cu ştampilă
(al treilea sfert al sec. III a.Chr.).
- M 3: amforă Thasos frg. şi altă amforă frg.
elenistică.
- M 4: frg. dintr-o amforă Heraclea Pontică
(neilustrate)
- M 5: borcan m. cu gura evazată şi gâtul
decorat cu un şir de alveole şi mai multe frg.
de la amfore elenistice, atipice (neilustrate).
 Catalog
- M 6 (inc. pe loc): frg. dintr-o amforă
elenistică (neilustrate).
D: sec. IV-III a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, 42-46 şi pl. IV/1, 4; V/1, 3-5;
X/14; XVII/2; XX/2, 4; XXI/6; Teleagă 2008,
35, pl. 73/6-7; 173/6, nr. catalog 137.
446. NICOREŞTI (jud. Galaţi, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în prima treime a sec. XX.
Conţinea stateri de aur tip Alexandru cel
Mare, un exemplar datând din 330-310 a.Chr.
B: Fl. Preda 1973, 270; Mihăilescu-Bârliba
1990, 137; Arnăut 2003, 281, nr. catalog
Ba12.
447. NOVA ČERNA-„Kaleto” (obšt.
Tutrakan, obl. Silistra, Bulgaria)
Aşezare. Cercetare sistematică. În timpul
cercetării fortificaţiei medievale a fost găsit şi
un nivel de cultură din epoca fierului, datat
larg după ceramică în sec. VIII-IV a.Chr.
B: Milčev / Angelova 1971, 11-12 şi pl. I-II.
448. NOVO SELO-„Mogilata” (obšt.
Zlataritsa, obl. Veliko Tărnovo, Bulgaria) –
Pl. 194A
M tumular inc. izolat, cu manta de piatră.
Săpături de salvare efectuate în 1976 de către
Vălka Ilčeva.
Inventar: castron r., cană r., două cuţite fe.
curbe, topor fe., vf. lance fe. frg., două mici
piese (podoabe?) fe. Alături de oasele
incinerate ale defunctului – oasele unui animal
incinerat (cal?) şi scheletul unui câine.
D: sec. III a.Chr. MIVT.
B: Ilčeva 1993.
449. NOVO SELO (obl. Vidin, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Se mai păstrează cinci stateri de aur
Lysimach.
B: Theodossiev 2000, 131, nr. catalog 165.
450. NOVOSELSKOE (SATU NOU) (r.
Reni, reg. Odessa, Ukraina) – Pl. 194B
Aşezare fortificată. Cercetări sistematice
efectuate începând din 1997 de o echipă
coordonată de V. Vančiugov.
Un nivel de locuire din sec. III-II a.Chr., cu
locuinţe şi Gr cu material relativ sărac, dintre
115
care se remarcă:
- B 1: ceramică locală m. cu brâie alveolate,
două ştampile amforice de Rhodos şi una de
Sinope, kantharos frg. cu firnis negru.
- Gr 7: ceramică m. şi r., ştampilă amforică de
Cnidos, gâtul unei amfore de Heraclea
Pontică, frg. kantharos cu firnis negru,
fusaiolă conică, oase de animale.
D: sfârşitul sec. III – prima jumătate a sec. II
a.Chr. MAO.
B: Vančiugov / Brujako / Sîrbu / Niculiţă
1999; Arnăut 2003, 259-260, nr. catalog 419.
451. NUNTAŞI (com. Istria, jud. Constanţa,
România) – Pl. 194C
Necropolă situată la 1 km V de sat.
Descoperire întâmplătoare şi sondaj
arheologic.
- [M 1]: în anul 1958, într-o Gr au fost
descoperite întâmplător oase umane şi
animale, ceramică grecească (lekythos, bolsal,
kantharos, amforă de Thasos) şi o oglindă brz.
Datare: prima jumătate a sec. IV a.Chr.
- [M 2]: ulterior, în apropiere, a fost cercetat
printr-un sondaj arheologic efectuat de către
A. Rădulescu un M înh. în Gr simplă, fără
inventar.
D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Rădulescu 1961; Teleagă 1999, 38-42 şi
fig. 2-3, 5; Teleagă 2008, 39, pl. 78; 173/8;
174, nr. catalog 140.
452. NUNTAŞI (II) (com. Istria, jud.
Constanţa, România) – Pl. 195
Aşezare în chora Histriei. Cercetări
sistematice efectuate de Catrinel Domăneanţu.
În campania din 1982, a fost descoperit un
tezaur de vf. săgeţi brz.-semne premonetare,
240 piese (dintre care 38 sunt vf. săgeţi cu
trei muchii, restul aparţinâd tipului foliform),
depuse într-un vas indigen lucrat cu mâna.
D: sfârşitul sec. VI – prima jumătate a sec. V
a.Chr.
B: Domăneanţu / Poenaru-Bordea 1985.
Sanctuar elenistic cercetat în campaniile din
1988-1989.
Construcţie rectangulară (o singură încăpere)
cu temelie de piatră legată cu mortar şi pereţii
din cărămizi crude.
Inventar: amfore (Rhodos, Sinope,
Chersonesul Tauric, Cos), ceramică grecească
116 Catalog
de lux şi de uz curent (lekythoi, kantharoi,
boluri, căni, kernos, mortaria), ceramică
autohtonă m. (castroane cu apucători în formă
de potcoavă, străchini, oale, borcane cu brâu
alveolat pe gât sau cu apucători pe umăr,
căni), statuete de lut ars (Cybele, Nike,
ephebi), opaiţ, perle de sticlă colorată, greutăţi
pentru războiul de ţesut, frg. cuţit fe., cuie şi
piroane fe.
D: sec. III – prima jumătate a sec. II a.Chr.
IAB.
B: Domăneanţu 1993.
453. NUNTAŞI-„Băi” (com. Istria, jud.
Constanţa, România)
Aşezare. Periegheză şi descoperiri
întâmplătoare.
Locuire de epocă elenistică. De aici („dintr-un
sit geto-grec”) pare să provină un tezaur
descoperit în 1981, alcătuit din 234 vf. săgeţi
brz. - semne premonetare.
B: Avram / Bounegru / Chiriac / 1985, 123,
nr. catalog 7; Mitrea 1984a, 186, nr. catalog
22.
454. OANCEA (com. Oancea, jud. Galaţi,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1938.
Au fost recuperate şase monede arg.: patru
drahme tip Alexandru cel Mare, o imitaţie
locală după monedele lui Alexandru cel Mare
şi o drahmă Filip III Arideul.
B: Dimian 1955, 304; Mihăilescu-Bârliba
1990, 138-39; Arnăut 2003, 281, nr. catalog
Ba13.
455. OBRETENIK (obšt. Borovo, obl. Ruse,
Bulgaria) – Pl. 196A
M izolat – mic T aplatizat (inc.? – nu au fost
găsite oase), distrus de lucrări agricole în
1962.
Inventar: hydrie brz. frg., lebes brz. frg. cu
extremităţile toartelor ornamentate cu capete
de silen, 38 vf. săgeţi cu trei muchii, frg. dintr-
un coif brz. (chalcidic? - neilustrat), aplice şi
accesorii brz. pentru harnaşament, între care şi
o aplică reprezentând un cap de grifon, frg.
ceramice între care şi frg. de amfore de import
(neilustrate), frg. obiecte fe. între care unul
poate fi vf. lance.
D: sec. V a.Chr. MIRu.
B: Dimova 1966; Dimova / Ivanov 1974, 139,
fig. 1-3; Teleagă 2008, 39, pl. 175, nr. catalog
141.
456. OCHIURI (com. Gura Ocniţei, jud.
Dâmboviţa, România) – Pl. 196B
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1956.
Şase tertadrahme arg. de tip Alexandru cel
Mare, emise de atelierele monetare de la
Amhipolis, Pella, Sidon, Babilon şi Milet.
D: sec. III a.Chr. CMT (două monede),
colecţie privată Târgovişte (patru piese).
B: Mitrea / Drob 1981.
457. OCNELE MARI-„Cărpiniş” (jud.
Vâlcea, România) – Pl. 197A
Depozit de vase izolat sau groapă făcând parte
dintr-o aşezare. Cercetări Gh. Petre-Govora,
1974.
Vatră portativă frg. pe care se aflau frg.
strachină-căzănel m. de tip lecane şi frg. dintr-
un vas cu gât înalt şi gura uşor evazată m.
D: sec. V a.Chr. MGPG.
B: Petre / A. Vulpe 1983, 138-140, fig. 7; 8/1-
2. Petre-Govora 1995, 68, fig. 5.
458. OGRADA (com. Bucu, jud. Ialomiţa,
România)
M tumular distrus. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1924-1925 şi recunoaştere de teren
efectuată în 1953 de către Eugen Comşa.
T cu manta de pământ, cu diametrul de aprox.
20 m şi având 3 m înălţime. T conţinea o
cameră funerară dublă cu zid din blocuri de
piatră, fiecare încăpere măsurând circa 3 m x
4 m, cu acoperiş din bârne de lemn de esenţă
tare. Cercetările de suprafaţă au dus la
descoperirea în apropierea locului M a unei
toarte de amforă greacă.
D: sec. IV a.Chr.
B: Comşa 1955.
459. OLĂNEŞTI (jud. Tighina, Republica
Moldova) – Pl. 198A
Necropolă plană inc. Obiectivul a fost distrus
de lucrările agricole, în anul 1954 fiind
recuperate piesele unui M inc. u.
Două vase m. cu apucători sub diametrul max.
(unul dintre vase folosit drept u.), spadă de tip
 Catalog
akinakes fe. cu antene la mâner, vf. lance fe.,
o brăţară brz. cu secţiune rotundă şi cu
capetele desfăcute, o brăţară din patru fire
torsadate de brz.
D: sec. V-IV a.Chr. MNIMC.
B: Sergeev 1960; Arnăut 2003, 240-241, nr.
catalog 332b, fig. 39/A.
460. OLĂNEŞTI (jud. Tighina, Republica
Moldova) – Pl. 198B
Depozit. Descoperire întâmplătoare făcută în
1958.
Şase coifuri brz. (tip chalcidic şi tip traco-
frigian), şase perechi de cnemide brz., sfeşnic
brz. cu inscripţie pentru templul Artemidei din
Efes, aplică brz. cu imaginea zeiţei Athena,
frg. toartă (ataşă?) brz. suflat cu aur, cu
ornament vegetal stilizat.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MINMC.
B: Sergeev 1966; Arnăut 2003, 240-241, nr.
catalog 332c.
461. OLTENIŢA-„Puţul de cărămidă” (jud.
Călăraşi, România) – Pl. 197B
Necropolă distrusă în timpul unor lucrări de
excavare, în anul 1989.
Au fost recuperate câteva piese de inventar:
vf. lance fe. (neilustrat), oglindă brz., cană
mică.
D: sec. VI-V a.Chr. MCGO.
B: Şerbănescu 2006, 166, fig. 1/1-2; Teleagă
2008, 39, pl. 184/4-5, fig. 145.
462. OPRIŞOR (com. Oprişor, jud.
Mehedinţi, România) – Pl. 199
Aşezare deschisă. Săpături de salvare (două
secţiuni însumând 136 m2) efectuate în 1989-
1990 de către I. Stângă. Un nivel de depunere
arheologică de la începutul celei de-a doua
epoci a fierului.
Complexe: trei L şi nouă Gr. Ceramică m. şi
r., mai multe vetre, între care şi frg. dintr-o
vatră portativă.
Se remarcă L 2: lecane r., borcan m. cu două
apucători, ornamentat sub margine cu un
motiv incizat în zig-zag, vas miniatural,
piciorul unui lekythos cu figuri negre, două
fusaiole, alături de care este menţionat un
poanson brz. în forma unei ghinde stilizate.
117
D: sfârşitul sec. VI – sec. V a.Chr. Poansonul
datează cel mai probabil din jurul anului 300
a.Chr. MPFDTS.
B: Babeş 1993b; Kull / Stângă 1997.
463. ORATEA-„Cetăţuia” (com. Podgoria,
jud. Buzău, România)
Cetate fortificată natural, amplasată pe un
promontoriu ce domină valea Râmnicului.
Suprafaţa de circa 1,5 ha. Cercetări de
suprafaţă S. Matei, 2003-2004.
Ceramică frg. m. (borcane cu brâu alveolat şi
apucători în formă de potcoavă, străchini
tronconice cu buza dreaptă, imitaţii de lecane)
şi r. (castroane, căni), frg. amforice Heraclea
Pontică şi Sinope.
D: sec. IV-III a.Chr. MJBz.
B: S. Matei 2004.
464. ORBEASCA DE SUS (com. Orbeasca,
jud. Teleorman, România) – Pl. 200-201
Cetate fortificată cu val de pământ („val
vitrificat”) şi şanţ. Cercetări sistematice
efectuate de Emil Moscalu şi Corneliu Beda în
perioada 1969-1972 şi 1975. Suprafaţa este de
aprox. 2,5 ha. Au fost executate 11 secţiuni
axate atât pe fortificaţie cât şi pe zona
locuibilă din interior.
Dintre cele cinci niveluri de locuire, ultimul
aparţine perioadei cuprinse între sfârşitul sec.
V / începutul sec. IV şi prima jumătate a sec.
III a.Chr.
Ceramică locală m. şi r., ţigle, olane, frg. de
ceramică grecească cu firnis negru, frg. de
amfore de import (între care se remarcă un
frg. dintr-o ştampilă englifică de Heraclea
Pontică – „”), toporaş plat cu aripioare
fe., vf. săgeţi cu trei muchii brz., vf. lance fe.
Poate fi reconstituit inventarul unui complex
închis:
- Gr 19/1972: vas m. bitronconic cu gât înalt,
cu două toarte, tip „amforă”, vas mare m.
bitronconic cu gât cilindric, cu patru apucători
pe diametrul max. şi patru butoni circulari
aplatizaţi pe umăr, borcan m. cu brâu alveolat
orizontal întrerupt de patru butoni-apucătoare,
crater r., amforă de Chios.
D: sec. IV-III a.Chr. MNIRB, MJTA.
B: Moscalu / Beda 1979, 368-370; Moscalu
1983, passim.
118 Catalog
465. OREŠAK (obšt. Trojan, obl. Loveč,
Bulgaria)
M tumular inc. izolat . Cercetare sistematică
efectuată în 1973-1974.
T cu manta de piatră. Două M de incineraţie.
Fragmente ceramice şi două vf. lance fe.
D: sec. IV a. Chr.
B: Kitov / Šalganov / Krainov 1980, 17-18.
466. ORJAHOVO-„Loziata” (obšt.
Orjahovo, obl. Vraca, Bulgaria)
M plan înh., izolat, descoperit întâmplător.
Inventar: ceramică frg. şi „ trusă magică”.
D: sec. V-III a.Chr.
B: Theodossiev 2000, 132, nr. catalog 170.
467. ORLOVKA (CARTAL)-„Kammenaja
Gora” (r. Reni, reg. Odessa, Ukraina) – Pl.
202
Aşezare fortificată. Săpături de salvare
efectuate în anul 1991 de către Victor
Cojocaru, precum şi în perioada 1997-2003 de
o echipă coordonată de V. Vančiugov.
Dintr-un nivel datat în sec. IV-III a.Chr., au
fost cercetate cinci B şi nouă Gr, cu inventar
extrem de sărac.
- B 1 (Cpl 15): frg. ceramice getice m.
(borcane cu brâu alveolat sau crestat,
castroane cu marginea invazată, bol), două
fusaiole, frg. amfore Thasos, frg. ceaşcă de
import cu firnis negru şi frg. skyphos FB.
- B 2 (Cpl 19): ceramică getică m. (borcane,
străchini), frg. de amfore de import, frg. din
gura unui pithos.
- B 3 (Cpl 27): frg. ceramice getice m., frg.
amfore Rhodos si pontice.
- B 4 (Cpl 38): frg. ceramice getice m., frg.
amfore de import.
- B 5 (Cpl 50): frg. ceramice getice m.
- Gr 1 (Cpl 7): frg. ceramice getice m.
- Gr 2 (Cpl 17): frg. ceramice getice m., frg.
cană import, frg. vas cu firnis negru, frg.
amforă Heraclea Pontică.
- Gr 3 (Cpl 23): frg. ceramice getice m.
- Gr 4 (Cpl 26): frg. ceramice getice m.
(borcane cu brâu alveolat şi castroane), frg.
amfore Thasos.
- Gr 5 (Cpl 32): frg. ceramice getice m., două
frg. amfore probabil din centre pontice.
- Gr 6 (Cpl 37): frg. ceramice getice m., două
frg. amforice.
- Gr 7 (Cpl 40): frg. ceramice getice m.
(borcane, căni), două frg. amfore.
- Gr 8 (Cpl 41): frg. ceramice getice m., frg.
amfore, oase umane.
- Gr 9 (Cpl 42): frg. ceramice getice m., un
singur frg. de amforă.
D: sec. IV-III a.Chr. MAO.
B: Vančiugov / Sîrbu / Niculiţă / Bârcă 1999;
Arnăut 2003, 241-242, nr. catalog 336a.
468. ORLOVKA (CARTAL) (r. Reni, reg.
Odessa, Ukraina)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1967.
Într-o oenochoe brz., mai mult de 74 stateri de
electrum emişi de Cyzic.
D: sec. V-IV a.Chr. MAO (71 monede).
B: Bulatovici 1970; Mihăilescu-Bârliba 1990,
126; Arnăut 2003, 281, nr. catalog Ba14.
469. ORŞOVA (jud. Mehedinţi, România) –
Pl. 203A
Piese izolate, descoperite în condiţii
necunoscute în zona oraşului.
Două fib. Lt B1 brz. şi două fib. tr. III 3a.
D: IV-III a.Chr.
B: Severeanu 1935, 24, fig. 6-8; Vl. V. Zirra
1991, 181, fig. 1/2; Berciu 1943, 285-286, fig.
2-3.
OSMANU v. UNIREA
470. OSTROV-„S. M. T. - Baza cerealieră”
(jud. Constanţa, România)
Necropolă plană inc. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1963.
În timpul executării unor lucrări cu caracter
edilitar au fost descoperite în jur de 30 M inc.
u. cu sau fără c.
Ceramică locală şi grecească, mărgele, piesă
paralelipipedică de marmură etc.
D: sec. IV-III a.Chr. IAB, MINAC.
B: Diaconu / Anghelescu 1968, 349; Protase
1971, 36.
471. OSTROV (com. Ostrov, jud. Constanţa,
România)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Stater aur Seleucos.
B: Mitrea 1962, 534, nr. catalog 10; Mitrea
1980, 372, nr. catalog 15.
 Catalog
472. OSTROVU MARE-„Grindul lui Ilie al
Belii” (com. Gogoşu, jud. Mehedinţi,
România) – Pl. 203B
M inc. distrus de lucrările agricole, din care au
fost recuperate nouă fib. arg. (şapte fib. arg.
tip macedonean, o fib. „hibridă” cu elemente
comune atât tipului macedonean cât şi tipului
Donja-Dolina, precum şi o fib. Donja-Dolina)
şi frg. dintr-un vas ceramic. Tot din aceeaşi
zonă provine, între alte piese ceramice, şi un
vas m. oenochoe ce imită ceramica r.
D: sec. V-IV a.Chr. MPFDTS.
B: Berciu 1953, 622, pl. 39/B (fibulele), 615,
pl. 36/1 (oenochoia).
473. OTEŞANI (com. Oteşani, jud. Vâlcea,
România) – Pl. 204A
Necropolă tumulară inc. Cercetări arheologice
sistematice efectuate de Floricel Marinescu în
anii 1976-1977.
Cercetate opt movile, toate cu manta de piatră.
Toate conţineau M inc. cu oasele calcinate
depuse pe sol, uneori într-o cistă din lespezi
de piatră sau în u. O parte a M aparţin fazei
Ferigile III.
Inventar: ceramică frg. m. (inclusiv un picior
de fructieră, în T6/1977 - !?), vf. lance, frg.
zăbală, cuţitaş, perle de sticlă (inventarul nu
este ilustrat).
D: sec. V-IV a.Chr. MMNB.
B: Marinescu 1978.
474. OVČAROVO-„Sviri Cost” (obšt.
Šumen, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 204B
M izolat. Descoperire întâmplătoare făcută în
1961. Ritul nu a putut fi precizat.
Inventar: ceramică r. – două castroane, un
lekythos şi un kantharos; două cuţite fe.
D: sec. III a.Chr. MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 6, fig. 6; Teleagă 2008,
39, nr. catalog 148.
475. PAJDUŠKO (obšt. Tărgovište, obl.
Tărgovište, Bulgaria) – Pl. 205
Necropolă tumulară alcătuită din patru T.
Cercetări sistematice efectuate între 1982-
1985 de către G. Ginev. Trei T (2-4) lipsiţi de
inventar.
Reţine atenţia T 1, de dimensiuni mari
(diametrul de 87 m, iar înălţimea de 20 m) în
care au fost descoperite trei morminte, mai
119
multe „vetre” şi două „Gr rituale”.
- T 1 M 1 (M principal, cu cameră funerară
din blocuri de piatră, cu plan rectangular):
probabil jefuit din vechime, fără inventar.
- T 1 M 2 (secundar, inc. gr.): cinci vase r.
(două kratere de mici dimensiuni, două căni şi
un bol cu buza invazată), cercel aur cu o
extremitate modelată în formă de cap de leu,
set de 33 miniaturi lut, colier alcătuit din 48
mărgele de sticlă.
- T 1 M 3 (secundar, incineraţie): două
catarame fe., verigă fe., zăbală fe.
- T 1 „Vatra 3”: fragmente ceramice din care
s-a întregit o amforă neştampilată (probabil
Sinope?), oenochoe, fib. Lt C sau chiar Lt D
fe., brăţară brz. cu capetele petrecute şi
înfăşurate.
- T 1 „Vatra 5”: cataramă fe., oase de animale.
D: sec. III-II a.Chr. MITa.
B: Ginev 1994.
476. PAMUKČI-„Gorska Niva” (obšt. Novi
Pazar, obl. Šumen, Bulgaria)
Aşezare. Cercetări de suprafaţă.
Materiale: multă ceramică frg. m. şi r., precum
şi cinci drahme Alexandru cel Mare. MIŠ.
B: Atanasov 1997, 269.
477. PAVLOVKA (reg. Odessa, Ukraina)
Tezaur monetar descoperit întâmplător în
1956-1957.
Au fost recuperaţi numai doi stateri
macedoneni tip Lysimach, dataţi 210-190
a.Chr.
B: Bulatovič 1980, 55-58, fig. 1-2;
Mihailescu-Bârliba 1990, 139, nr. catalog 158.
478. PAVOLCHE (obšt. Vraca, obl. Vraca,
Bulgaria) – Pl. 204C
Necropolă tumulară alcătuită din şase T. În
1959 a fost cercetat un T („Kopanata Mogila”)
de către B. Nikolov.
- T 1 (inc.): o spadă celtică cu teacă (decorată
cu un motiv specific pentru Latène C1), cuţit
de luptă fe. cu teacă, fibulă arg. Jarak.
D: a doua jumătate / sfârşitul sec. III a.Chr.
pentru spadă, celelalte piese sec. I a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1965, 179-181, fig. 21; Megaw et
alii 2000; Theodossiev 2005, 88, fig. 2a-b.
120 Catalog
479. PĂDURENI (com. Dobromir, jud.
Constanţa, România)
Descoperire întâmplătoare. Două vf. săgeţi
brz.-semne premonetare. MINAC.
B: Talmaţchi 2002-2003, 360, 377-378, nr.
catalog 187-188.
480. PĂDURENI (com. Jariştea, jud.
Vrancea, România)
Necropolă plană inc., distrusă de lucrări
agricole în 1957. Săpături de salvare efectuate
în septembrie-noiembrie 1957 de către S.
Morintz şi Gh. Bichir.
Au fost reperate 14 M, toate deranjate,
identificate numai prin fragmentele ceramice
răvăşite: străchini cu buza invazată şi cu
caneluri oblice pe umăr, străchini evazate,
ceaşca cu o toartă, o lamă brz. de la un cuţit.
D: sec. VI-V a.Chr. MVF (?).
B: Morintz / Bichir 1959, 488-489.
481. PÂNCEŞTI (jud. Bacău, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Au fost recuperate şase tetradrahme arg. tip
Huşi-Vovrieşti. MMB.
B: Preda 1966, 163; Mihăilescu-Bârliba 1990,
140; Arnăut 2003, 281, nr. catalog Ba15.
PÂRJOAIA v. IZVOARELE
482. PÂRJOLTENI (jud. Ungheni,
Republica Moldova) – Pl. 204D
M inc. u. izolat. Descoperire întâmplătoare.
Vas m. bitronconic cu buza uşor evazată (u.),
fără c.
Inventar: şase vase m. (castron cu umăr uşor
carenat şi buza orizontală, strachină cu buza
evazată decorată pe suprafaţa interioară,
borcan cu patru apucători în jumătatea
inferioară, două pahare, cană bitronconică cu
toarta supraînălţată), vf. suliţă fe., cuţit de
luptă fe., spadă de tip akinakes, 10 vf. săgeţi
brz., zăbală fe., lunulă brz., verigă fe., aplice
zoomorfe din os.
D: sec. V a.Chr. IAEC.
B: Lăpuşneanu 1979, 18-20; Arnăut 2003,
245, nr. catalog 352b, fig. 41.
483. PČELNIK (obšt. Dobrič, obl. Dobrič,
Bulgaria) – Pl. 206A
Necropolă plană inc. u. Săpături de salvare
efectuate în 1979 de către I. Vasilčin.
Au fost documentate (uneori doar parţial) şase
M, toate inc. u., cu u. depuse în mici ciste din
dale de piatră.
- M 1: vas m. (u.) – neilustrat.
- M 2: vas m. (u.) cu patru proeminenţe-
apucători în jumătatea inferioară, două
castroane r. cu buza răsfrântă în afară, castron
r. tronconic, cană r. şi fusaiolă bitronconică
(neilustrată).
- M 3: frg. vas m. (u.), frg. strachină m., cană
r. şi fusaiolă bitronconică. Ilustrată doar cana.
- M 4: frg. vas r. (u.) – neilustrat.
- M 5: frg. vas tronconic m. cu apucători în
formă de potcoavă (u.) şi frg. castron r. cu
buza răsfrântă în afară – neilustrat.
- M 6: vas pântecos cu patru proeminenţe-
apucători sub diametrul max. (u.), frg. două
castroane m. – neilustrate, ceaşcă m. cu toarta
puţin supraînălţată.
D: sfârşitul sec. VI - sec. V a.Chr. MIAV.
B: Vasilčin 1993b.
484. PECINEAGA-„Movila lui Oprea
Ionescu” (jud. Constanţa, România)
Aşezare. Distrugere provocată în anul 1975 de
lucrări de îmbunătăţiri funciare şi cercetări de
suprafaţă M. Irimia.
Materiale: ceramică frg. autohtonă m.
(borcane, căniţă, strachină) şi frg. amforice
elenistice: Heraclea Pontică, Sinope, Rhodos,
Cos. În localitate se semnalează şi
descoperirea întâmplătoare a unei drahme
arhaice Histria.
D: sec. IV-II a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1980a, 102 şi fig. 3/15; 7/8-10, 13;
Mitrea 1970, 470, nr. catalog 13.
485. PECINEAGA-la 200 m S de „Movila
Kara Chioi” (jud. Constanţa, România).
Aşezare. Distrugere provocată în anul 1975 de
lucrări de îmbunătăţiri funciare şi cercetări de
suprafaţă M. Irimia.
Au fost reperate în teren patru-cinci locuinţe
cu temelii din blocuri foarte mari de piatră. De
la suprafaţa solului au fost recoltate frg.
ceramice elenistice: fishplate, bol cu firnis
negru, amfore Thasos, Sinope, Cos.
D: sec. IV-II a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1980a, 102 şi fig. 7/12; 8/10.
 Catalog
486. PELIN (com. Comana, jud. Constanţa,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Un număr de 206 monede arg. Filip II,
Alexandru cel Mare, Lampsacus, anonime
post 311.
D prezumtivă a ascunderii tezaurului: ultimul
deceniu al sec. IV a.Chr.
B: Ocheşeanu 1974; Mitrea 1975, 311, nr.
catalog 16.
487. PERETU (com. Peretu, jud. Teleorman,
România) – Pl. 206B
M tumular înh. T (dimensiuni: 1,25 m
înălţimea şi 30 m diametru) a fost distrus prin
nivelare în toamna anului 1970. Săpături de
salvare efectuate imediat de către Emil
Moscalu şi continuate în iunie 1971 de către
Emil Moscalu şi George Trohani.
În manta: frg. crater r., frg. amforă grecească
probabil de Thasos.
Sub T, pe nivelul solului antic, un m. înh.
decubit dorsal, cadavrul fiind depus pe o zonă
cu arsură: vf. lance fe. îndoit, cataramă fe.,
cuţit fe., cană m. cu toartă supraînălţată, capul
şi picioarele unui cal.
Gr la 2,5 m de M: resturile unui car (şine,
bucşe, obezi fe.).
Într-o altă Gr lângă zona cu arsură: cană m.,
două străchini m.
În timpul nivelării tumulului, a fost descoperit
un tezaur din piese arg. (peste 2,5 kg) şi brz.,
recuperat. Săpătura de salvare din 1970 a dus
la descoperirea a încă 25 de piese din tezaur.
Tezaurul (61 piese în total) fusese depus într-o
Gr săpată la 7,5 m N de M: coif arg., sceptru
(?) arg., arybalos arg., trei fiale arg.,
strecurătoare, ţeavă, aplică frontală, zăbală fe.
placată cu arg., verigi de harnaşament, colier
de mărgele arg., 46 aplice arg., frg. vas brz.,
toate depuse într-un cazan brz. grecesc şi
acoperite cu o tavă brz. de asemenea
grecească.
În săpătura din 1971, efectuată în jurul
tumulului, au mai fost descoperite scheletele
unor animale sacrificate (o vacă şi trei câini),
un cârlig de fier pentru harnaşament, un cui de
osie şi un cuţit de fier aurit.
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MNIRB.
B: Moscalu 1986; Moscalu 1989; Teleagă
2008, 40, nr. catalog 150.
121
488. PETRICANI (com. Petricani, jud.
Neamţ, România) - Pl. 207A
Piesă izolată, descoperită întâmplător în anul
1964.
Pumnal akinakes fe. Bara transversală de la
capătul mânerului este decorată cu motive
avimorfe şi zoomorfe stilizate.
D: a doua jumătate a sec. V – prima jumătate
a sec. IV a.Chr. CJMJNPN.
B: Buzdugan 1975, 69-44, fig. 2-3.
489. PETRIŞORU-„Ulmii lui Ţârlea” (com.
Racoviţeni, jud. Buzău, România) – Pl. 207B
Aşezare deschisă (cu suprafaţa de 1350 m2)
situată pe un promontoriu pe terasa stângă a
Câlnăului. Cercetări arheologice efectuate în
1979 de către G. Trohani (şase secţiuni).
Complexe: trei sau patru locuinţe
„semiîngropate”, şi două Gr menajere.
Inventar sărac: ceramică frg. m. şi r., frg. de
amfore de import („în special funduri de
formă tronconică”– neilustrate), obiecte din
piatră (frecător, împungător-„daltă” etc.), şase
fusaiole.
D: sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr.
MNIRB.
B: Trohani 1981.
490. PETROŞANI (fost Chioseler, com.
Deleni, jud. Constanţa, România) – Pl. 207C
M înh. izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1957 şi săpătură de salvare efectuată
de N. Harţuche în 1958.
Decubit dorsal cu braţele pe lângă corp,
orientat S-N.
Inventar: 35 vf. săgeţi brz. (recuperate doar
17) cu trei muchii cu sau fără pinten şi în
formă de frunză şi un vas bitronconic m. cu
gâtul înalt, buza evazată şi corpul bombat, cu
patru apucători pe diametrul max., acoperit cu
un c. m.
D: începutul sec. V a.Chr. MINAC.
B: Harţuche 1971, p. 258-260, fig. 1/3; Irimia
1975, 105.
491. PIATRA-„La Vie” (com. Mihail
Kogălniceanu, jud. Constanţa, România) – Pl.
207D
Aşezare deschisă. Periegheze efectuate de
către C. Matei în perioada 1983-1985.
Opaiţ din lut ars, kantharos, toarte de amfore
122 Catalog
Sinope, Thasos şi un centru neidentificat,
ştampilate.
D: prima jumătate - mijlocul sec. III a.Chr.
MINAC.
B: Matei 1986, 263-265, pl. I/6; VI/41-45, 47.
492. PIATRA FRECĂŢEI (com. Frecăţei,
jud. Tulcea, România) – Pl. 207E
M inc. u. izolat. Sondaj arheologic efectuat de
P. Aurelian şi D. Vâlceanu.
Inventar: două castroane m. cu buza răsfrântă
în afară, o cană m. cu toartă supraînălţată,
două fib. Glasinac brz. cu portagrafa în formă
de scut beotic (una reparată), capăt de ac brz.
în formă de elice.
D: sec. VI-V a.Chr. ICEMT.
B: Simion 1976, 144-145, fig. 1; 2/1-3.
493. PIETRENI-„Ferma I. A. S.” (com.
Deleni, jud. Constanţa, România) – Pl. 212A
Piesă izolată (M?). Descoperire întâmplătoare
făcută în 1972.
Un lekythos elenistic în stare bună de
conservare, provenind, probabil dintr-un M
distrus.
D: sfârşitul sec. IV - începutul sec. III a.Chr.
MINAC.
B: Irimia 1991, 112-113 şi fig. 3/5.
494. PIETROASA MICĂ-„Gruiu Dării”
(com. Pietroasele, jud. Buzău, România) – Pl.
208-209
„Incintă sacră”. Cercetări sistematice efectuate
între anii 1973-1989, cu unele întreruperi, de
către V. Dupoi şi Fl. Preda, iar începând cu
2001, de un colectiv coordonat de V. Sîrbu.
Din săpăturile Dupoi / Preda sunt menţionate
o serie de materiale arheologice din sec. IV-III
a.Chr. descoperite fie în cadrul unor complexe
târzii, din sec. II a.Chr.-I p.Chr., fie passim în
stratul corespunzător acestor complexe: fib. tr.
frg. brz., brăţară brz. frg. cu grupe de câte
patru proeminenţe, mărgică din sticlă în formă
de amforă, mărgică din pastă sticloasă cu faţă
umană, vf. săgeţi brz. cu trei aripioare,
monedă arg. Histria (drahmă), amfore frg.
dintre care unele cu ştampilă, Heraclea
Pontică, Thasos, Sinope.
Din cele 110 complexe cercetate în campaniile
2001-2005, cinci sunt din sec. IV-III a.Chr., şi
anume patru gropi/alveolări şi o vatră:
- Cpl. 59: vatră izolată (neilustrată).
- Cpl. 60: frg. ceramice m. (neilustrate), şase
piese piramidale din lut ars, fără orificii.
- Cpl. 77: ceramică întregibilă – borcan m. cu
brâu alveolat (neilustrat), două lecane r., cană
m., frg. chirpici, oase de animale, boabe de
grâu şi mei carbonizate, vf. săgeată brz. cu trei
aripioare.
- Cpl. 95: amforă Thasos frg., castron m.,
lecane r. cu patru toarte orizontale torsionate,
oase de animale.
- Cpl. 103: borcan m. (neilustrat), trei greutăţi
piramidale din lut ars, frg. chirpici.
O serie consistentă de piese din sec. IV-III
a.Chr. a fost descoperită passim, în afara
complexelor: frg. ceramice (borcane m. cu
brâuri alveolate întrerupte de apucători,
castroane m. cu toarte orizontale sub buză,
străchini cu marginea invazată), fib. tr. frg.,
verigă brz. cu grupe de câte trei nodozităţi
sferice, vf. săgeţi brz. cu trei aripioare, perlă
sticlă în formă de amforă şi perlă cu faţă
umană, ştampilă amforică de Sinope.
D: a doua jumătate a sec. IV – sec. III a.Chr.
MJBz.
B: Dupoi / Sîrbu 2001, 38, 40, 42-43, 70, fig.
53/1-5; 56/1; 61/5; 64/15-15; 66/1; 102; Sîrbu
/ Matei / Dupoi 2005, 15-16, 61, 81-82, 85,
89-90, fig. 15/11, 15; 86-88, 100/3.
PISCUL CRĂSANI v. CRĂSANII DE JOS
495. PIVDENNOE (r. Belgorod-
Dnestrovskij, reg. Odesa, Ukraina) – Pl. 210
Aşezare fortificată. Săpături sistematice
efectuate în perioada 1960-1962 de către A.
G. Sal’nikov.
În literatură sunt prezentate cinci complexe de
locuire, dintre care trei se remarcă prin
asocierile de materiale:
- „Complexul A” = [L 1]: amforă Thasos frg.
cu ştampila fabricantului „”
(începurul sec. III a.Chr.), amforă Heraclea
Pontică frg.cu ştampilă „”, kantharos
plain rim cu firnis negru, opaiţ, ceramică
getică m.
- „Complexul B” = [L 2] : amfore frg.
Chersones, Soloha, Sinope, frg. ceramică
grecească de lux West Slope, ceramică getică
m. (borcane), fusaiole.
- „Complexul D” = [L 5]: ştampile amforice
 Catalog
Thasos, Sinope, opaiţ, ceramică getică m., vf.
săgeată brz. cu trei aripioare şi tub de
înmănuşare.
Mare cantitate de fragmente ceramice de la
amfore de Thasos, Heraclea Pontică, Sinope,
Chersones etc., precum şi de ceramică
grecească de lux cu firnis negru. Este
semnalată descoperirea unei monede de Tyras
în „complexul V”.
D: a doua jumătate a sec. IV – mijlocul sec. III
a.Chr. MAO.
B: Sal’nikov 1966; Arnăut 2003, 245, nr.
catalog 355, fig. 11/III.
496. PLATONEŞTI-„Platoul Hagieşti” (com.
Săveni, jud. Ialomiţa, România) – Pl. 212B
Mai multe movile (T) răspândite în zona
Platoneşti-Hagieni-Vlădeni. Descoperiri
întâmplătoare şi cercetări sistematice Gh.
Matei (2002) şi E. Renţa (2005-2006).
- T 1 (tumulul din punctul „Valea lui
Bursuc”): în anul 1988, în urma erodării părţii
de N a T a fost descoperită o statuie din piatră
(din „calcar dobrogean”, 0,86 m înălţime),
căreia, deşi erodată, i s-a putut stabili
apartenenţa la grupul statuilor scitice din
piatră („kamene babîi”). În anul 2002 au loc
cercetări arheologice la acest tumul. Diametrul
30 m, înălţimea 2,5 m. Cameră funerară cu
onstrucţie de lemn (bârne de stejar), jefuită în
antichitate. Oase umane şi de animal.
Inventar: 135 vf. săgeţi brz., din care 51 vf,
grupate pe podeaua gropii.
D: sec. VI-V a.Chr. MJIS.
B: Matei / Coman 2000; Matei et alii, CCA
2003 (campania 2002), 240-241.
- T2 (tumulul din punctul „Valea Babii”) :
distrugeri provocate de lucrările agricole,
cercetare sistematică E. Renţa, 2005-2006.
Diametrul aprox. 10 m. Cameră funerară
jefuită, cu construcţie de lemn. Oase umane
împrăştiate. Inventar: mici frg. de la piese de
fier, frg. amforă, unguentarium grecesc, fig.
arg. Lt B2/C1, vf. săgeată brz. cu trei muchii,
perlă bitronconică aur.
D : sec. III a.Chr. MJIS
B: E. Renţa et alii, CCA 2007 (campania
2006), 272-273; Eadem, comunicare cu
ilustrarea inventarului, prezentată la sesiunea
de rapoarte arheologice Tulcea, 2007.
123
497. PLATONEŞTI-”Hagieni” (com. Săveni,
jud. Ialomiţa, România)
Două M înh. izolate. Cercetări sistematice
efectuate în 2003-2004 de către Elena Renţa.
- M 2 (înh.): scheletul unui copil orientat
NNE-SSV. Inventar: văscior m., capac
discoidal m., mărgică bitronconică din sticlă
albastră, melc marin perforat şi vf. săgeată cu
trei muchii, toate aşezate la cap.
- M 3 (înh.): scheletul unui adult, chircit pe
dreapta, fără inventar.
Cele două M sunt înconjurate de un şanţ
circular cu diametrul de 13,5 m, deschis către
SV (T?). În umplutura şanţului: puţine oase de
animale de talie mare şi frg. ceramice de la
amfore greceşti.
D: sec. IV-III a.Chr. MJIS.
B: E. Renţa, CCA 2004 (campania 2003),
236-237; E. Renţa, S. Munteanu, în CCA
2005 (campania 2004), 278-279.
498. PLAVNI (r. Izmail, reg. Odessa,
Ukraina) – Pl. 210B
Necropolă tumulară scitică. Au fost cercetaţi
33 tumuli.
Dispunem de date mai amănunţite doar pentru
doi dintre aceştia:
- T 27: fragmente de la zece amfore (centre
neprecizate), ceramică grecească de lux cu
firnis negru (sunt amintite 12 vase de tip
bolsal).
- T 28: fragmente de la 20 de amfore, dintre
care două sau trei de Mende, frg. Heraclea
Pontică cu ştampila „” (grupa I
Brašinskij şi grupa I Vasilenko), vf. suliţă brz.
rectangular în secţiune.
D: începutul sec. IV a.Chr. UZ.
B: Andruh / Černov 1990, 157-158, fig. 2/1-4;
Arnăut 2003, 246, nr. catalog 356a; Teleagă
2008, 40-41, nr. catalog 152.
499. PLEAŞOV-„La Cetate” (com. Lunca.
jud. Teleorman, România) – Pl. 211; 212C
Aşezare fortificată cu val de pământ şi şanţ.
Suprafaţa de 5400 m2. Cercetări sistematice
efectuate de C. Preda în perioada 1980-1987.
Au fost cercetaţi circa 750 m2. Un singur nivel
de locuire, cu o grosime de 0,3-0,4 m, mai
consistent în zona din spatele valului de
apărare, unde atinge grosimea de 1,5-1,6 m.
Ulterior se revine asupra stratigrafiei şi se
124 Catalog
admite existenţa a două niveluri de locuire
(Preda 1993, 187, fig. 1).
Materialul prezentat ca provenind din unicul
nivel de locuire aparţine atât unei etape
preclasice a culturii geto-dace (vase sac m. cu
butoni şi brâu alveolat, castroane r., imitaţie
de kantharos elenistic, oale m. cu apucători în
formă de potcoavă, castroane m. cu omphalos
la talpă, pithoi r., brăţară brz. cu grupe de
globule, vf. săgeată fe. cu trei muchii), cât şi
unei etape timpurii a culturii geto-dace clasice
(imitaţie de bol megarian, amfore de Rhodos -
unele fragmente de toarte având ştampile rău
păstrate, datate de Al. Avram în a doua
jumătate a sec. II a.Chr. (Preda 1993, 194,
nota 1) –, cupe r. cu picior, fructiere, căţui,
brăţară din sticlă albastră decorată cu o linie
galbenă în val - neilustrată).
Complexe: patru L şi şapte Gr.
- L 1: borcan m. cu patru butoni-apucătoare
uniţi cu un brâu alveolat în formă de
ghirlandă.
- L 2: frg. castroane şi străchini r. cenuşii, frg.
vase de provizii, cană bitronconică, fructiere
m., căţuie, frg. amfore elenistice, lamă de cuţit
fe. şi cârlig fe.
- L 3: vas mare m. cu brâu alveolat, două căni
m., borcan m., vas bitronconic r., frg.
ceramice r. cu apucători în formă de potcoavă,
vas mare m. în formă de „pepene”.
- L 4: două râşniţe de piatră (neilustrate), cupă
r. cu picior, imitaţie de bol megarian cu
ornament în relief, frg. dintr-un chiup r.,
strachină cenuşie r., căţuie, văscior globular r.
etc.
- Gr 3: buză de dolium decorată cu palmete,
buze de castroane, toartă de amforă.
- Gr 4: buză de dolium decorată cu palmete.
- Gr 7: imitaţie locală de kantharos elenistic.
D: sec. III-II a.Chr. MJTA, IAB.
B: Preda 1986; Preda 1993.
500. PLEVEN-„Fabrica de Ciment” (obl.
Pleven, Bulgaria) – Pl. 213
M inc. (u.?). Descoperire întâmplătoare. Piese
recuperate: borcan m. cu brâuri crestate şi
torsadate dispuse vertical şi oblic pe corpul
vasului (u.?), şapte vf. lance fe., două călcâie
de lance fe., cuţit fe., zăbală fe. cu psaliile în
formă de S, frg. coif brz. de tip chalcidic
(neilustrat).
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MIPl
B: Tabakova-Canova 1964, 46-48, fig. 1-3;
Teleagă 2008, 41, nr. catalog 153.
501. PLOPENI-„Poiana la Cetate” / „Cetatea
Fetei” (jud. Prahova, România)
Cetate. Cercetări de suprafaţă.
Fortificaţie cu val şi şanţ, cu suprafaţa de
aprox. 4 ha.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Babeş 2000c.
502. POARTA ALBĂ-„Km 37+625” (com.
Poarta Albă, jud. Constanţa, România)
Aşezare. Sondaj realizată de către Eugen
Comşa pe malul de E al Canalului Dunăre -
Marea Neagră.
Aglomerare de pietre şi oase de animal, rare
fragmente ceramice. Temeliile unei L.
Fragmente de vase lucrate cu mâna, cioburi de
amfore.
D: sec. V a.Chr. IAB.
B: Comşa 1979.
503. PODU TURCULUI-„Dealul Morii”
(com Podu Turcului, jud. Vaslui, România)
M înh. izolat. Descoperire întâmplătoare.
Inventar recuperat: pandantiv inelar şi aplice
brz. în formă de nasture.
D: sec. V-IV a.Chr. CMJIAB.
B: Căpitanu 1982, 151; Arnăut 2003, 247, nr.
catalog 364.
504. POIANA (com. Nicoreşti, jud. Galaţi,
România) – Pl. 214-216
Aşezare getică de tip dava. Sondaj V. Pârvan,
efectuat în 1913. Cercetări sistematice
începute în 1926 de Gh. Ştefan, apoi din 1927
până în 1940 de către Radu Vulpe şi Ecaterina
Vulpe (în 1939-1940 participă şi Anton Niţu),
continuate apoi în 1949-1951 şi din nou,
începând cu 1968, de către un colectiv
coordonat de Radu Vulpe. În perioada 1985-
1991 săpăturile sistematice au fost continuate
de o echipă coordonată de Silvia Teodor.
Depunerile arheologice sunt extrem de
consistente, ajungând până la adâncimea de
4,5 m. Numărul complexelor este
impresionant: 310 locuinţe, atât L cât şi B,
356 vetre, 649 Gr, aparţinând tuturor etapelor
aşezării.
 Catalog
Stratigrafic, au fost delimitate cinci niveluri,
începând cu bronzul mijlociu şi finalizându-se
cu epoca romană imperială.
Două sunt nivelurile ce ne interesează aici:
- Nivelul Poiana III (notat iniţial „Poiana I 3”
– cf. R. Vulpe et alii 1951, 180, 184-185),
datat între sec. VII şi începutul sec. IV a.Chr.
– strat subţire şi inconsistent, practic fără
vestigii in situ şi individualizat doar prin
ceramică inexpresivă cronologic, fără
importuri.
- Nivelul Poiana IV (notat iniţial „Poiana II” –
cf. R. Vulpe et alii 1950, 48; R. Vulpe et alii
1951, 180, 185 şi urm.) – gros de peste 1 m, a
fost subîmpărţit în două: Poiana IV/1 şi
Poiana IV/2; urme de locuire foarte dense,
extrem de bogat în materiale arheologice.
Pentru demersul de faţă reţinem doar nivelul
Poiana IV/1 (vechiul „strat ´” - R. Vulpe / E.
Vulpe 1927-1932, passim – „Poiana II / 1” sau
„stratul cenuşiu inferior” – R. Vulpe et alii
1951, passim ; R. Vulpe et alii 1952, passim),
datat în sec. IV-III a.Chr.: amfore de Thasos,
ceramică grecească cu firnis negru sau cu
figuri, vf. săgeţi cu trei muchii, fib. tr., fib. Lt,
monede Histria arg., Callatis brz. şi de tip
Huşi-Vovrieşti (Teodor / Nicu / Ţau 1987,
134, n. 10). La baza nivelului, sub podinele
locuinţelor au fost descoperite mai multe
schelete de copii şi de adulţi, ori oase umane
izolate sau cranii. Tot la baza nivelului IV/1
apare pentru prima oară la Poiana ceramica la
roată (vase cenuşii închis sau negre). Reţin
atenţia şi două fib. Lt B2/C1 descoperite la
baza (?!) acestui nivel (în stratul ´) (R. Vulpe
/ E. Vulpe 1927-1932, 326, fig. 106/1-2;
108/15-16), posterioare unei fib. tr.
nefinalizată (R. Vulpe / E. Vulpe 1927-1932,
268, 325, 345, fig. 106/24; 108/4), descoperită
în stratul imediat inferior, subţire şi
neconsistent, notat ´´´.
Modalitatea de publicare a materialelor
permite de prea puţine ori regruparea
complexelor închise. Cu toate acestea, se
remarcă două depozite şi un tezaur monetar
aparţinând nivelului Poiana IV/1:
- Depozitul descoperit în campania din 1951
(secţiunea KF)-„într-un ungher de locuinţă”:
cinci fib. tr. brz., mai multe verigi fe., 14
brăţări simple şi spiralice brz., doi melci
marini, opt perle din dinţi de animal, două
125
fragmente de tablă brz., un pandantiv
semilunar din tablă brz., un „nasture” concav
brz., un mic fragment de tub din tablă brz.,
două plăci trapezoidale din lemn, bucăţi mici
de piele albă, totul depus într-un „vas primitiv
negru, de un tip comun” (R. Vulpe et alii
1952, 202, fig. 24/d1-2-g; 27).
- Depozitul descoperit în campania din 1986
(secţiunea N, -1,9 m adâncime), direct în
pământ, într-o alveolare aflată sub un strat de
pietriş: trei fib. tr. brz., patru brăţări spiralice,
două inele, pandantiv din colţ de mistreţ, patru
vf. lance fe., topor fe., verigi brz., mâner fe.
Din acelaşi nivel cu depozitul şi din
apropierea sa: două ştampile amforice Thasos
de la sfârşitul sec. IV-începutul sec. III a.Chr.
(R. Vulpe / Teodor 2003, passim).
- Tezaur monetar descoperit în campania
1985, în „stratul Poiana II” (sec. III-I a.Chr.):
32 monede brz., emisiuni callatiene. În acelaşi
strat: „fibule tracice IIa şi Vb Berciu şi traco-
celtice din sec. III-II”. Monedele sunt din
grupa III Pick – perioada autonomă, de la
moartea lui Lysimachus – 281 a.Chr., până la
războaiele Romei cu Mithridates VI Eupator
(72 a.Chr.).
D: sec. IV-III a.Chr. MOT, MNIMI, IAB, IAI.
B: R. Vulpe, E. Vulpe 1927-1932; R. Vulpe et
alii 1950; R. Vulpe et alii 1951; R. Vulpe et
alii 1952; R. Vulpe 1957; Teodor / Nicu / Ţau
1987; R. Vulpe / Teodor 2003; Arnăut 2003,
247-248, nr. catalog 367a.
505. POIENEŞTI-„Măgura” (com. Poieneşti,
jud. Vaslui, România) – Pl. 217A
Necropolă plană inc. Sondaj arheologic
Constantin Cihodaru (1936) şi cercetări
sistematice Radu Vulpe (1949) şi Mircea
Babeş (1979-1999).
Necropolă getică alcătuită din 43 M inc.: 9
inc. u., 33 inc. cu depunerea oaselor calcinate
în gr. mari, rectangulare, precum cele ale M
înh. şi „un mormânt-cuptor”.
Inventar: ceramică m., pumnale akinakes fe.,
vf. săgeţi brz., cuţitaşe fe., brăţări brz., perle.
În săpăturile lui Radu Vulpe din 1949 au fost
descoperite două M:
- M 307 (distrus, inc. u.?): frg. ceramic m.,
cenuşiu-roşcat, cu suprafaţa netedă (din u.?),
cuţit de luptă fe. frg. (Vulpe 1953, 400-401,
fig. 306-307).
126 Catalog
- „Mormântul-cuptor”: un cuptor circular
(diametrul = 2,3 m, înălţimea = 1 m), pe vatra
căruia s-a descoperit un schelet uman cu
oasele parţial calcinate, în decubit dorsal cu
palmele pe abdomen (în text: „cu braţele
întinse pe lângă şolduri” – R.V.), orientat SE-
NV. Inventar: spadă de tip akinakes fe. la
şoldul stâng, lângă care se aflau 14 vf. săgeţi
brz. cu trei aripioare fără tub de înmănuşare
(Vulpe 1953, 312-314, fig. 97-99).
Izolat, în cuprinsul necropolei au mai fost
descoperite, provenind probabil din M
distruse, frg. ceramice m. cu ornamente din
butoni-apucătoare şi brâu alveolat, un borcan
întreg m. cu cu brâu alveolat sub buză
întrerupt de patru apucători, cinci vf. săgeţi
brz. cu trei aripioare.
D: sec. V-IV a.Chr. IAB.
B: R. Vulpe 1953, 277-280, 312-314, 400-
401, fig. 58-61; 97-99; 306-307; Babeş 2000d,
337; Arnăut 2003, 248-249, nr. catalog 371c.
506. POIENEŞTI (com. Poieneşti, jud.
Vaslui, România) – Pl. 217B
Depozit / Mormânt (?). Descoperire
întâmplătoare făcută de un localnic în
perioada interbelică, la aprox. 1,5 km N de
staţiunea arheologică din punctul „Măgură”.
Într-un vas ceramic (distrus, nerecuperat) s-ar
fi aflat laolaltă „12 nasturi de bronz, două
brăţări, o fibulă cu acul rupt şi un obiect în
formă de helice cu trei aripi”.
Unele dintre aceste piese au fost distruse la
descoperire, celelalte depuse la Muzeul de
Antichităţi din Iaşi.
D: sec. V a.Chr.
B: Cihodariu 1937-1938, 55-56, fig. 54-55/1-
2, 4; Arnăut 2003, 248-249, nr. catalog 371d.
507. POMEŽDIN (obšt. Georgi Damjanovo,
obl. Montana, Bulgaria)
Aşezare fortificată cu zid din blocuri de piatră.
Cercetări de suprafaţă.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: Theodossiev 2000, 133, nr. catalog 180.
508. POPOVO (obl. Tărgovište, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1938.
21 tetradrahme arg. Filip II.
B: Gerasimov 1938b, 455.
509. POROINA (POROINA MARE) (com.
Poroina Mare, jud. Mehedinţi, România) – Pl.
218
Piesă izolată – rhyton, arg. aurit – descoperită
în condiţii necunoscute. În anul 1883 intra în
colecţia Muzeului Naţional de Antichităţi.
Baza în formă de cap de taur sau de cerb
(lipsesc coarnele, pierdute), iar corpul piesei
este ornamentat cu scene de libaţie.
D: sfârşitul sec. IV-începutul sec. III a.Chr.
MNIRB.
B: Odobescu 1976, 580, fig. 205; Berciu
1969, 153-160, fig. 153-160; Berciu 1974,
169-178, fig. 72-74.
510. POROSCHIA-„Vii” (com. Poroschia,
jud. Teleorman, România) – Pl. 218B
Depozit sau inventar funerar. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1964.
Şase vf. lance fe. cu nervură mediană.
D: sec. IV-III a.Chr. MJTA.
B: Mirea / Pătraşcu 2006, 21, 43, fig. 46.
511. PORŢILE DE FIER (jud. Mehedinţi,
România) – Pl. 218C
Locaţie presupusă pentru provenienţa unui
eventual tezaur din piese de argint descoperit
în condiţii întâmplătoare prin 1913-1914 („în
apele Dunării”-!?) şi din care se păstrează un
coif, un arybalos şi un pocal cu strânse
analogii în exemplarele din M de la Agighiol
şi Peretu. Piesele au făcut parte din colecţia de
antichităţi a baronului Trau din Viena, ulterior
ajungând în două muzee nord-americane. Deşi
locaţia descoperirii („Porţile de Fier”) a fost
deseori contestată în literatură, este foarte
probabil ca în această zonă să fi existat un
obiectiv getic contemporan celor două piese
de argint, aşa cum lasă să se întrevadă trei fib.
tr. brz. cu această provenienţă, descoperite
însă, de asemenea, în condiţii necunoscute.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. IAD
(coiful şi arybalosul), MMNY (pocalul),
MBT-colecţia Pongrácz.
B: Griessmeier 1936; Goldman 1963; Berciu
1969, 83-93, fig. 62-66; Berciu 1974, 93-103,
fig. 47-48; Comori, 80-81, nr. catalog 291,
293-294; Moscalu 1986, 68, fig. 6/4.
 Catalog
512. POTÂRCA (jud. Orhei, Republica
Moldova) – Pl. 219A
Cetate de tip „pinten barat”, cu fortificaţia
alcătuită din două valuri paralele şi şanţ.
Cercetări efectuate în 1997-1998 deun
colectiv coordonat de I. Niculiţă. Au fost
executate trei secţiuni, axate atât pe fortificaţie
cât şi pe spaţiul din interiorul incintei.
Din datele publicate reiese că există un singur
strat arheologic, gros de max. 70 cm, în cadrul
căruia autorii cercetării disting două faze.
Materialul arheologic este puţin reprezentativ:
ceramică getică m. şi r., frg. amforice
Heraclea Pontică, Soloha şi Cos, seceră cu
cârlig la mâner, cuţitaş fe., fusaiole din lut. În
partea de sus a stratului de depuneri
arheologice apare ceramică bastarnică (sub
5% din totalul ceramicii din sit).
D: sec. IV-II a.Chr. USMC.
B: Niculiţă / Matveev / Potângă 1999; Arnăut
2003, 250-251, nr. catalog 380a, fig. 20-22.
513. POVELJANOVO (obšt. Beloslav, obl.
Varna, Bulgaria)
Depozit. Descoperire întâmplătoare.
16 amfore Thasos. MIAV.
B: M. Lazarov 1980a, 179, nr. catalog 37.
514. PRAVENCI (obšt. Novi Pazar, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 218D
Necropolă. Din cei 15 T câţi numără întreaga
necropolă, între 1983-1985 au fost săpaţi opt,
toţi cu manta de piatră. Cercetare sistematică,
săpăturile efectuate de Gh. Atansaov.
Toţi T conţineau M inc. u. şi cu depunerea
oaselor calcinate pe solul antic, în cutii
rectangulare din lespezi de piatră, uneori
compartimentate.
- T 1: spadă akinakes fe. cu antene la mâner,
vf. săgeată brz. cu trei muchii fără tub.
- T 2: vase pântecoase m. cu apucători sub
diametrul maxim, castron m., străchini m. cu
patru proeminenţe trase vertical din buză.
- T 5: fragmente ceramice–neilustrate.
- T 6: vf. săgeată brz. cu trei muchii, trei inele
din sârmă de brz cu capetele rulate în spirale,
aplice fe., fib. Glasinac cu portagrafa
triunghiulară frg. (neilustrată)
- T 12: trei vase m. şi cute.
- T 13: castron r. şi castron tronconic m.
- T 14: castron r. şi vas brz.–neilustrate.
127
- T 15: castron r., castron tronconic m., capac
r., lekythoi, trei inele brz. şi fe., fib. tr. I 2 brz.,
fib. brz. frg. cu două resorturi (Bogenfibel sau
mai probabil Glasinac).
Di: sec. V-IV a.Chr. MIŠ.
B: Atanasov 1988; Bujokliev / Domaradzki /
Atanasov1995, 76, nr. catalog 80-81; Teleagă
2008, 41, pl. 72/2-3; 177/7-8, nr. catalog 154
515. PREAJBA DE PĂDURE (jud. Dolj,
România) – Pl. 219C
Tezaur monetar, descoperit întâmplător în
1928.
Recuperate nouă monede brz., uzate, de la
Filip II. CNAR.
B: Isăcescu 1968, 320, fig. 1.
516. PRESLAVSKIA BALKAN-„Cervena
Lokva” (obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 219B
M izolat, distrus de lucrările agricole. Probabil
înh. în cistă din dale de piatră.
Din inventar a fost recuperată partea
superioară a unei amfore rhodiene cu ambele
toarte întregi, ştampilate: Ροδνοσ şi
Ονασανδροσ (?). MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 8, fig. 2/4-6.
517. PRISOVO (obšt. Veliko Tărnovo, obl.
Veliko Tărnovo, Bulgaria)
Aşezare deschisă. Cercetare sistematică
efectuată de Bogdan Sulmov în 1962,
obiectivul principal fiind o villa rustica.
Sub nivelul roman au fost documentate urme
de locuire din sec. IV-III a.Chr.: ceramică şi o
monedă Alexandru cel Mare.
B: Sulmov 1964, 51 şi fig. 4-5.
518. PROFESOR IŠIRKOVO (obšt. Silistra,
obl. Silistra, Bulgaria) – Pl. 220-227
Necropolă plană de inc. u. c. Descoperiri
întâmplătoare şi cercetare sistematică. În anii
1976 şi 1979 au fost descoperite întâmplător
şapte M. Săpăturile sistematice efectuate în
anii 1980-1981 de către R. Georguieva şi I.
Bačvarov au dus la descoperirea altor 33 de
M.
Aşadar, necropola numără 40 de M. Ritul este
inc u. c., de multe ori Gr fiind acoperită cu
pietre. Şase M (15%) erau distruse, însă foarte
probabil, erau tot de inc. u. c. Nu sunt
semnalate urme de T. Şase M (15%) sunt
128 Catalog
duble, însă oasele calcinate nu au fost
determinate antropologic, aşa încât nu se
poate spune dacă în urnele duble sunt oase de
la unul sau mai mulţi indivizi sau, eventual,
oase umane amestecate cu oase de la animale.
Au fost recuperate 159 recipiente ceramice
(inclusiv urne şi capace), dintre care 132 au
fost restaurate până în momentul publicării –
61 m. (46 %) şi 71 r. (54 %).
Sărăcimea inventarului funerar – în afara
ceramicii (în medie, aproximativ patru
recipiente pentru fiecare M, inclusiv u.), din
M au mai fost recoltate fusaiole, cuţitaşe fe.,
perle brz. şi fe., rareori butoni şi inele brz.,
arcul unei fib. brz. „monospiralice”, pe care
autorii înclină, nejustificat totuşi, să o atribuie
schemei tracice (Georguieva şi Bačvarov
1994, 27, pl. X/8), precum şi o fib. fe. cu
dublu resort monospiralic şi cu portagrafă
triunghiulară, neilustrată. Din păcate, în
aceeaşi situaţie, lipsită de suport grafic, se
găseşte o parte însemnată din inventarul
metalic.
Lista M necropolei de la Profesor Iširkovo:
- M 1: două străchini r.
- M 2: lecane r., castron r. şi cuţitaş fe.
- M 3: două castroane r. şi o cană bitronconică
r. cu toarta supraînălţată.
- M 4: borcan m. cu brâu alveolat şi cu patru
proeminenţe-apucători sub buză, castron m. cu
patru proeminenţe verticale trase din buză,
ceaşcă m.
- M 5: crater r. şi castron r.
- M 6 (M dublu sau triplu): ceramică m. (patru
vase-clopot cu patru apucători plasate sub
diametrul maxim, castron, bol, pahar
tronconic) şi r. (crater, şase castroane,
strachină, bol, două căni bitronconice cu toarta
supraînălţată), patru cuţitaşe fe., patru
fusaiole, arcul brz. al unei Bogenfibel, două
aplice discoidale brz., cinci perle brz.
- M 7: două vase m., trei castroane r., castron
m., vas înalt m. bitronconic, cu două toarte
verticale, cană r. bitronconică cu toartă
supraînălţată.
- M 8 (M dublu): două vas clopot m., două
castroane r., strachină r., bol r., cană r., pahar
m.
- M 9: frg. cană (?) m., vas r., două castroane
r., cuţitaş fe.
- M 10 (M dublu-?): două castroane r. evazate
şi cu corpul carenat, castron r. cu marginea
invazată, două vase clopot m. cu patru
proeminenţe-apucători plasate sub diametrul
maxim, cinci cuţitaşe fe., două fusaiole, o
piesă (?) brz.
- M 11: castron m. tronconic cu patru
proeminenţe-apucători, cană r. bitronconică cu
toarta supraînălţată, strachină m. cu patru
proeminenţe verticale trase din buză, două
fusaiole şi un cuţitaş frg. fe.
- M 12: vas mare m., castron r., două fusaiole
şi un cuţit fe.
- M 13 (distrus): frg. de la trei vase, între care
s-au putut recunoaşte un vas clopot şi un
castron.
- M 14: vas clopot m., castron r., două fusaiole
şi un cuţitaş fe.
- M 15: vas clopot m., strachină r., bol r.,
fusaiolă, frg. cuţitaş fe.
- M 16 (distrus): frg. din două vase.
- M 17: vas m. tronconic cu patru apucători,
castron r., cinci fusaiole.
- M 18: vas m. tronconic cu patru apucători,
castron r.
- M 19 (distrus): frg. ceramice.
- M 20 (distrus): frg. ceramice.
- M 21: vas m. cu patru apucători şi cană r.
bitronconică, cu toarta supraînălţată.
- M 22: vas mare m. cu două brâuri alveolate,
paralele, castron r., strachină m. şi bol m.
- M 23: strachină r., castron r., bol r., frg.
cuţitaş fe.
- M 24: strachină m., strachină r., castron m.
cu patru proeminenţe-apucători dispuse sub
margine.
- M 25 (distrus): frg. ceramice.
- M 26 (M dublu?): vas amforoidal (amforă?),
bol, frg. de la alte vase – materialul
nerestaurat în momentul publicării şi
neilustrat.
- M 27: două străchini r., castron cu marginea
evazată şi corpul carenat, strachină m., vas
clopot m. cu patru apucători, castron m. cu
patru proeminenţe verticale trase din buză,
borcan m. cu patru proeminenţe-apucători în
jumătatea superioară, două cuţitaşe fe.
- M 28 (M dublu): trei castroane r., lecane m.
şi vas clopot m. cu patru proeminenţe-
apucători sub diametrul maxim.
 Catalog
- M 29: borcan m. cu patru proeminenţe-
apucători sub margine unite cu brâu alveolat,
castron r. cu marginea evazată, castron m. cu
patru proeminenţe verticale trase din buză şi
cuţitaş fe. frg.
- M 30: două castroane r., vas clopot m. şi
cuţitaş fe.
- M 31 (distrus): frg. ceramice.
- M 32: castron r. cu corpul carenat, vas mare
m. cu patru apucători în jumătatea inferioară şi
apucători în formă de potcoavă sub margine,
pahar r. şi frg. cuţitaş fe.
- M 33: vas m., trei castroane r., vas clopot m,
două cuţitaşe fe. şi scheletul unui câine.
- M 34: crater (nerestaurat, neilustrat), castron
r. şi cuţitaş fe.
- M 35 (M dublu): castron m., două străchini
r., cană r. bitronconică cu toarta supraînălţată,
pahar m., două vase mari m. (unul dintre ele
nerestaurat, neilustrat) şi fragmente de la o
piesă fe.
- M 36: castron r., borcan m. cu patru
apucători şi brâu alveolat sub margine.
- M 37: trei borcane m. cu proeminenţe-
apucători şi brâu alveolat sub margine.
- M 38: două vase clopot m. cu patru
proeminenţe-apucători, fib. fe. cu portagrafa
triunghiulară (neilustrată), cană r.
bitronconică, cu toartă supraînălţată, castron
r., castron m. şi vas tronconic m. cu patru
proeminenţe-apucători.
- M 39: strachină r. şi lecane cu picior r.
- M 40: strachină r. (neilustrată), castron m. cu
patru mici proeminenţe verticale trase din
buză, două fusaiole (neilustrate) şi două
cuţitaşe fe.
D: sec. V a.Chr. MISi.
B: Georguieva / Bačvarov 1994.
519. PROFESOR ZLATARSKI-
„Kekerlika” (obšt. Tervel, obl. Dobrič,
Bulgaria) – Pl. 228A
Necropolă tumulară alcătuită din 16 T de mici
dimensiuni (diametrul de 3-7 m, înălţimea de
max. 0,3 m), cu mantaua din piatră şi pământ.
Cercetare sistematică efectuată de către M.
Mirčev în 1960, când au fost săpaţi zece T.
Toţi T conţineau M inc. u. în ciste
rectangulare din plăci mari de piatră, cu
inventar relativ sărac.
- T 1: vas frg. m. cu patru apucători (u.-
129
neilustrat), topor de luptă fe. cu două tăişuri.
- T 2: vas m. (u.), strachină m. (c.), ceaşcă r.
(neilustrate).
- T 3: castron m. cu apucători în zona mediană
(u.), strachină m. (c.-neilustrată), cană m., frg.
din alte două vase m. (neilustrate), cuţitaş fe.,
fusaiolă tronconică fe.
- T 4: vas mare m. cu patru apucători (u.-
neilustrată), strachină r. (c.- neilustrat), vf.
săgeată fe. printre oasele calcinate din u., frg.
vase m. şi r. (neilustrate), trei cuţitaşe fe.
- T 5: vas m. (u.-neilustrată), cană m. cu toarta
supraînălţată, frg. vase m. şi r. (neilustrate).
- T 6 M 1 (principal, inc. u. c.): vas m. cu
patru apucători (u.-neilustrată), strachină m.
(c.-neilustrat), vas m. frg. (neilustrat), cană r.
cu toarta supraînălţată, cuţitaş fe., cute gresie,
- T 6 M 2 (secundar, inc. u. c.): cană r.,
castron r., frg. vase m. şi r. (neilustrate), două
fusaiole tronconice.
- T 7: vas m. cu patru apucători (u.), strachină
r. (c.), frg. vas m., două căni r. frg. (inventar
neilustrat).
- T 8: frg. ceramice (neilustrate).
- T 9: vas m. (u.), castron r. (c.) – neilustrate.
- T 10: vas m. (u.-neilustrat), frg. din alt vas
(neilustrate), două cuţitaşe fe., vf. săgeată fe.,
străpungător fe.
D: sec. V-IV a.Chr. MIAV.
B: Mircev 1963; Bobceva, 57.
520. PRUNDU-„La Stână” (com. Prundu, jud.
Giurgiu, România)
Aşezare. Săpături de salvare efectuate de Gh.
Niculescu în 1987 şi de Em. Alexandrescu în
1988-1989.
Cercetaţi aprox. 512 mp. Din cele 37
complexe din cea de-a doua epocă a fierului,
doar opt se datează în sec. IV-III a.Chr.: un B,
o L şi sase Gr, inventarul fiind sărc şi
inexpresiv. Importurile lipsesc. MJG.
B: Sîrbu et alii 1996, 69-78.
521. PUDRIA-„Kaleto” (obšt. Krivodol, obl.
Vraca, Bulgaria) – Pl. 228B
M inc. plan, izolat (?), distrus în 1946.
Inventar: două vf. lance fe. (neilustrate), situlă
brz. cu toartă dublă şi ataşe antropomorfe,
cană brz., ceramică grecească (neilustrată).
D: prima jumătate - mijlocul sec. IV a.Chr.
MIV.
130 Catalog
B: Nikolov 1965, 172-173 şi fig. 14; Nikolov
1984, 73; Theodossiev 2000, 133, nr. catalog
189; Teleagă 2008, 41, pl. 87; 179/1-3, nr.
catalog 156.
RADJUVENE v. STOYANOVO
522. RADOVANU - „Gorgana a pandantiv brz. în formă de arc, pandantiv din
doua”/„Ghergălău” (com. Radovanu, jud.
Călăraşi, România) – Pl. 230A
Aşezare fortificată atât natural (prin
amplasarea pe un martor de eroziune, pe
terasa înaltă din dreapta Argeşului), cât şi
artificial (printr-un şanţ pe latrura de E,
probabil dublat de un val de pământ).
Suprafaţa de circa 4000 m2. Descoperită în
1930, în urma unei periegheze, de către Barbu
Ionescu. Săpături sistematice efectuate în anii
1971-1973, 1975-1977, 1979 şi 1984 de către
Sebastian Morintz şi Done Şerbănescu.
Stratul superior, gros de max. 1 m aparţine
celei de-a doua epoci a fierului, cuprinzând
trei niveluri de locuire. Nivelul de locuire
inferior avea o grosime medie de 30 cm.
Sunt de semnalat două complexe:
- L 1/1971 în care, lângă vatră, a fost
descoperit atelierul unui bijutier: ştanţă de
bronz cu imaginea în relief a Athenei
Parthenos, dornuri, dăltiţă, lingură de turnat,
creuzete, tipare pentru bare de metal. Lângă
piesele menţionate a fost descoperită şi o
pastilă monetară arg. rebutată, cu urme slabe
de ştanţare în care autorul săpăturii vede, ca
produs finit, o drahmă Alexandru – Filip III
Arideul (Şerbănescu 1985, 22, fig. 3/1-4).
Deşi nu se face nici o menţiune asupra
apartenenţei atelierului la una dintre etapele de
locuire getice de la Radovanu, acest complex
pare, totuşi, a se plasa în faza mai nouă; cu
toate acestea, ştanţa este o „antichitate”, fiind
de datat, mai curând în sec. IV-III.
- [Gr 1] conţinând un vas-„clopot” m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi alte patru mici
apucători aplatizate plasate sub margine şi un
vas-amforă r. din pastă cenuşie.
- alte piese de inventar: două drahme brz.
emise de Callatis, o perlă de sticlă în formă de
amforă.
D (nivelul inferior): sec. III a.Chr. MCGO.
B: Şerbănescu 1985, 21-28.
523. RAKJOVO (obšt. Krivodol, obl. Vraca,
Bulgaria) – Pl. 230B
M plan inc., descoperit întâmplător.
Din inventar au fost recuperate următoarele
piese: kantharos de import cu firnis negru,
cupă tronconică r. cu picior, şapte fib. tr. brz.
(două I 1, una II 1, două II 2 şi două frg.),
dinte perforat de animal.
D: mijlocul sec. IV a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1972, 61-63, fig. 9-10;
Theodosiev 2000, 135, nr. catalog 193;
Teleagă 2008, 42, nr. catalog 159.
524. RASA (com. Grădiştea, jud. Călăraşi,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1942.
Au fost recuperate 69 tetradrahme arg. de tip
Filip II, Alexandru cel Mare, Filip III,
Lysimach şi Seleucos.
B: Mitrea / Drob 1981, 351.
525. RAŠKOVO-„Čukava” (obšt. Botevgrad,
obl. Sofia, Bulgaria)
Mic tezaur monetar descoperit întâmplător în
1939, alcătuit din patru tetradrahme Filip II.
B: Gerasimov 1939, 342.
526. RASOVA - „Coada Bălţii” (jud.
Constanţa, România) – Pl. 231A
Necropolă (plană?) inc. Descoperiri
întâmplătoare făcute în 1969, 1972, 1988.
- M 1 (inc. u. c.?, descoperit în anul 1972):
krater r. cu toarte „oarbe” (u.?), strachină r.
(c.?).
- M 2 (inc. u., descoperit în anul 1988): din
inventar au fost recuperate un vas-clopot (u.)
şi o cupă cu picior m.
Anterior, tot la Rasova, probabil în acelaşi
punct, mai fuseseră descoperite o oală-clopot
m. de mari dimensiuni, cu patru apucători sub
diametrul max., precum şi două amfore de
import, neştampilate, dintre care una este sigur
de Heraclea Pontică.
D: sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1973, p. 13, 15 şi pl. I/1-2; XIII/3-4;
XVIII/1, 6; Irimia 1991, 113-114, fig. 3/6-7;
Teleagă 2008, 41, pl. 86/2, nr. catalog 160.
 Catalog
527. RASOVA - „Malul Roşu” (jud.
Constanţa, România) – Pl. 231B
Aşezare deschisă. Cercetare sistematică
efectuată de Mihai Irimia (1970, 1972-1973).
Complexe: mai multe L, două Gr şi vetre.
Inventarul Gr: amfore elenistice, ceramică
locală m. şi r., cărbuni, cenuşă, oase de
animal. Din strat: ceramică locală (vase-
„clopot”, străchini, castroane, căni m., cratere
frg. r.) două ştampile amfore Thasos (una
dintre ele „Θαιωυ / Κλειτος”), fragmente de
amfore Heraclea Pontică, frg. lagynos, trei frg.
de râşniţe din rocă dură. Este semnalată şi
descoperirea unei monede Histria de argint,
izolată (?) pe teritoriul localităţii.
D: sec. V-IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1974a, 126-129, fig. 26-27; Pippidi /
Berciu 1965, harta p. 230-231.
528. RAVNA (obšt. Provadja, obl. Varna,
Bulgaria) Pl. 232-240A
Necropolă tumulară inc. u. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1953 cu ocazia unor
lucrări de amenajare a gării Ravna. Săpături
sistematice efectuate în 1954-1955 de către
Mirčio Mirčev.
Au fost descoperite 41 M în T de mici
dimensiuni (diametrul în jur de 2 m; înălţimea
aprox. 0,7 m) cu structură de piatră şi pământ:
20 M inc. u. cu sau fără c. (M 2-5, 8-9, 12, 14,
16, 27-35, 40-41), 21 M inc. u. c. în ciste din
plăci de piatră (M 1, 6-7, 10-11, 13, 15, 17-26,
36-39). Un alt M (M 42 – inc. u.) a fost
descoperit întâmplător, în 1954, la o distanţă
de 500 m V de necropolă.
- M 1 (inc. u. c. în cistă piatră): vas-clopot m.
cu patru apucători sub diametrul max. şi patru
butoni circulari în jumătatea superioară (u.),
strachină m. cu buza invazată (c.), ceaşcă m.
cu toarta supraînălţată şi buton, pahar m. cu
brâu alveolat sub buză, cuţitaş fe.
- M 2 (inc. u.): vas-clopot m. cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru butoni
circulari în jumătatea superioară (u.), cuţitaş
fe.
- M 3 (inc. u.): vas m. bitronconic cu buza
răsfrântă în afară (u.).
- M 4 (inc. u.): strachină m. cu buza uşor
invazată şi cu patru proeminenţe verticale
trase din buză (u.), cuţitaş fe.
131
- M 5 (inc. u.): borcan tronconic m. cu brâu
alveolat sub buză întrerupt de patru apucători
(u.).
- M 6 (inc. u. c. – cinci u. cu c. – în cistă
piatră): trei vase-clopot m. cu patru apucători
aplatizate (toate trei utilizate ca u. – unul
neilustrat), vas-clopot m. cu două apucători în
formă de potcoavă (u.), două lecane r. (unul
u., celălalt c.), cinci castroane r. cu buza
îndoită spre interior (patru dintre ele folosite
drept c.), castron m. cu marginea îndoită spre
interior, patru căni bitronconice r. cu toarta
supraînălţată, strachină m. cu buza invazată şi
cu patru mici proeminenţe trase din buză, trei
cuţitaşe fe.
- M 7 (inc. u. în cistă piatră – două u., una cu
c.): borcan tronconic m. cu două apucători în
formă de potcoavă sub margine (u.), castron
tronconic m. cu patru apucători în formă de
potcoavă sub margine (u.), strachină m. cu
buza invazată (c.), castron tronconic m.,
lecane r. cu picior reliefat, umăr carenat şi
două toarte orizontale, vas m. globular cu gât
cilindric şi două toarte, cuţitaş fe.
- M 8 (inc. u.): vas-clopot m. cu patru
apucători aplatizate (u.), fusaiolă bitronconică.
- M 9 (inc. u.): vas-clopot m. cu patru
apucători aplatizate (u. - neilustrat), două ceşti
m. cu toarta supraînălţată.
- M 10 (inc. u. în cistă piatră): vas-clopot m.
cu patru apucători aplatizate (u.), strachină m.
cu buza invazată şi patru proeminenţe
verticale trase din buză, cană r. bitronconică,
cu toarta în bandă supraînălţată, două cuţitaşe
fe., trei fusaiole bitronconice.
- M 11 (inc. u. c. în cistă piatră): castron m. cu
două apucători în formă de potcoavă şi două
aplatizate dispuse sub buză (u.), strachină r. cu
buza invazată (c.), cană r. bitronconică cu
toarta supraînălţată.
- M 12 (inc. u. c.): vas-clopot m. înalt cu patru
apucători aplatizate în zona mediană (u.),
castron m. cu buza invazată şi patru mici
proeminenţe trase din buză, ceaşcă m.
- M 13 (inc. u. – două u. – în cistă piatră):
castron tronconic m. cu patru apucători
aplatizate în jumătatea superioară (u.),
strachină r. (u.), ceaşcă tronconică m. cu toarta
supraînălţată, strachină m. cu buza invazată,
borcan m. cu brâu alveolat sub buză
132 Catalog
(neilustrat), trei cuţitaşe fe., trei fusaiole
bitronconice.
- M 14 (inc. u. c., specificat ca fiind dublu):
- M 14a (inc. u. c.): două castroane cu
marginea invazată şi patru proeminenţe trase
vertical din buză (u. şi c.), strachină m. frg.,
cană r. bitronconică cu toarta supraînălţată.
- M 14b (inc. u. c.): castron m. tronconic (u. -
neilustrat), lecane r. cu buza orizontală
decorată cu o linie incizată în zig-zag (c.), fib.
brz. cu dublu resort şi cu portagrafa
triunghiulară.
- M 15 (inc. u. c. – două u., una cu c. – în
cistă piatră): vas-clopot m. cu patru apucători
aplatizate sub diametrul max. şi patru butoni
rotunzi sub buză (u.), castron m. cu marginea
uşor invazată (c.), două cuţitaşe fe., perlă
tubulară din pastă sticloasă colorată, lecane r.
(u.), ceaşcă tronconică m. cu toarta
supraînălţată, fusaiolă bitronconică.
- M 16 (inc. u.): vas m. frg. (u. - neilustrat),
cuţitaş fe.
- M 17 (inc. u. c. în cistă piatră): strecurătoare
r. (u.), castron tronconic m. cu patru apucători
aplatizate dispuse în zona mediană (c.), colier
din melci marini (Cyprea lurida – nouă
exemplare, Cerithium vulgatum – un
exemplar), trei perle din pastă sticloasă, două
pahare tronconice m. cu o singură apucătoare
aplatizată sub buză.
- M 18 (inc. u. c. în cistă piatră): castron
tronconic m. cu patru apucători în formă de
potcoavă sub buză (u.), strachină m. cu buza
invazată (c.), cuţitaş fe.
- M 19 (inc. u. c. în cistă piatră): vas înalt r. cu
corp globular, gât cilindric şi buză orizontală
(u.), strachină m. frg. (c. - neilustrată).
- M 20 (inc. u. c. în cistă piatră): castron m.
tronconic cu patru proeminenţe-apucători
aplatizate dispuse în zona mediană (u.),
castron tronconic m. cu patru proeminenţe
trase vertical din buză (c.), cană r.
bitronconică cu toarta supraînălţată, cuţitaş fe.
- M 21 (inc. u. c. – trei u., două cu c. – în
cistă piatră): lecane r. (u.), borcan m. cu brâu
alveolat sub buză întrerupt de patru apucători
(u.), două castroane tronconice m. (amândouă
folosite drept c. – unul neilustrat), vas-clopot
m., aproape tronconic, cu două apucători în
formă de potcoavă plasate sub buză (u.), cană
r. bitronconică cu toartă supraînălţată, cuţitaş
fe.
- M 22 (inc. u. c. – două u. cu c. – în cistă
piatră): două vase-clopot m. cu patru
proeminenţe-apucători în jumătatea inferioară
(ambele u.), castron tronconic m. cu două
apucători în formă de potcoavă sub buză (c.),
castron tronconic cu patru proeminenţe trase
vertical din buză (c.), castron r. cu buza
invazată, ceaşcă m. cu toarta supraînălţată,
căniţă r. cu corp globular şi toartă
supraînălţată, două cuţitaşe fe.
- M 23 (inc. u. c. în cistă piatră): vas-clopot m.
cu patru apucători aplatizate dispuse sub
diametrul max. (u.), castron m. cu buza
invazată (c.), ceaşcă m. tronconică cu toarta
supraînălţată, aplică discoidală fe. ajurată
(„cataramă” - ?), vf. săgeată fe., două cuţitaşe
fe.
- M 24 (inc. u. c. în cistă piatră): vas-clopot m.
cu patru apucători aplatizate sub diametrul
max. şi patru apucători în formă de potcoavă
în jumătatea superioară (u.), castron r. cu buza
orizontală (c.), cană r. bitronconică cu toarta
supraînălţată, cuţitaş fe.
- M 25 (inc. u. c. în cistă piatră): două lecane
r. (u. şi c.), cană r. bitronconică cu toarta
supraînălţată, vas globular r. frg., strachină m.
cu buza invazată, ceaşcă r. bitronconică.
- M 26 (inc. u. c. în cistă piatră): vas-clopot m.
cu patru apucători pe diametrul max. (u.),
strachină m. (c. - neilustrată), cană r.
bitronconică cu toarta supraînălţată.
- M 27 (inc. u. c.): crater r. (u.), castron r. (c.),
cuţitaş fe.
- M 28 (inc. u. c.): borcan înalt m. cu două
brâie alveolate paralele, unul sub buză, celălalt
în jumătatea inferioară (u.), strachină r. cu
buza invazată, cu urme de reparaţii (c.)
- M 29 (inc. u.): vas-clopot m. cu patru
proeminenţe apucători aplatizate plasate sub
diametrul max. (u.), cană r. bitronconică cu
toarta supraînălţată, cuţitaş fe.
- M 30 (inc. u. c.): vas pântecos m. cu gât
cilindric înalt şi cu patru apucători sub
diametrul max. (u.), strachină m. cu o toartă
mică verticală (c.).
- M 31 (inc. u. c.): vas pântecos m. cu gât
cilindric înalt şi cu patru apucători sub
diametrul max. (u.), strachină m. (c. -
neilustrată).
 Catalog
- M 32 (inc. u.): vas pântecos m. cu gât
cilindric înalt şi cu patru apucători sub
diametrul max. (u.), ceaşcă m. tronconică, mic
tub fe., fib. fe cu resort plurispiralic şi cu un
disc brz. fixat pe arc.
- M 33 (inc. u.): borcan m. tronconic, aproape
cilindric, cu un brâu alveolat sub buză (u.).
- M 34 (inc. u.): strachină m. cu buza invazată
decorată cu caneluri, cu patru proeminenţe
verticale trase din buză (u.).
- M 35 (inc. u.): vas m. frg. (u. - neilustrat).
- M 36 (inc. u. c. – trei u., două cu c. – în
cistă piatră): trei borcane m. cu brâu alveolat
sub buză (toate folosite ca u. - unul neilustrat),
lecane r. (c.), strachină r. (c.), cană
bitronconică r. cu toarta în bandă
supraînălţată, căniţă m., bol r., perlă sticlă „cu
ochi”, fusaiolă bitronconică, pandantiv în
formă de dăltiţă din piatră şlefuită, cuţitaş fe.
- M 37 (inc. u. c. în cistă piatră): crater r. (u.),
lecane r. (c.), două cuţitaşe fe., inel fe. cu
placă, perlă sticlă frg. (neilustrată), castron m.
cu buza invazată, cană bitronconică r. cu
toarta supraînălţată, vas bitronconic r., borcan
tronconic m. cu brâu alveolat sub buză, rhyton
m., spadă fe. de tip akinakes cu antene la
mâner.
- M 38 (inc. u. în cistă piatră): castron
tronconic m. cu patru apucători dispuse în
zona mediană (u.), ceaşcă tronconică m. cu
toarta supraînălţată, castron r. cu buza
invazată, topor de luptă fe.
- M 39 (inc. u. în cistă piatră): léane r. cu buza
orizontală (u.), cană r. cu toarta supraînălţată,
mic bol m. cu o apucătoare pe diametrul max.
- M 40 (inc. u.): vas tronconic m. cu un brâu
alveolat în jumătatea inferioară, paralel cu
baza (u.), ceaşcă m. cu toarta supraînălţată,
cuţitaş fe.
- M 41 (inc. u.): vas-clopot m. cu două
apucători aplatizate şi alte două în formă de
potcoavă pe diametrul max. (u.), ceşcă
tronconică m., vf. lance fe., cuţitaş fe.
- M 42 (inc. u. – descoperit întâmplător în
1954, la 500 m V de necropolă): vas pântecos
m. cu gât cilindric înalt şi cu patru apucători
sub diametrul max. (u.).
D: sec. VI-V a.Chr. MIAV.
B: Mirčev 1962.
133
529. RAŽDJAL (obšt. Ruse, obl. Ruse,
Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1958.
Tezaurul era alcătuit din 161 monede Histria
arg. şi încă una de la Filip II.
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 38;
Pippidi / Berciu 1965, harta p. 230-231.
530. RĂCĂTĂU (com. Horgeşti, jud. Bacău,
România) – Pl. 240B
Aşezare de tip dava. Cercetări sistematice
efectuate de Viorel Căpitanu începând din
anul 1968.
Patru niveluri arheologice distincte din cea de-
a doua epocă a fierului:
- primul nivel dacic nu are un aspect unitar,
este gros de max. 0,3 m şi a fost datat de
autorul săpăturilor în sec. IV-III a.Chr. pe
baza materialelor arheologice descoperite (fib.
tr., ceramică locală – vas „clopot”, vas sac,
strachină, cană – şi de import – amforă
Heraclea Pontică cu ştampilă); în realitate,
materialele primei faze nu permit o datare mai
veche de mijlocul sec. III a.Chr.
- al doilea nivel dacic a fost datat în sec. III-II
a.Chr. (inventarul arheologic este alcătuit din
ceramică locală, ceramică fină elenistică, o
oenochoe frg., platou cu firnis negru, cupe
megariene frg., amfore de Cos dintre care una
purtând ştampilă, fib. Lt); nici în cazul acestei
a doua etape a locuirii datarea propusă de
coordonatorul cercetărilor nu funcţionează:
nici una dintre piesele descoperite în cadrul
acestui nivel nu este mai veche de mijlocul
sec. II a.Chr.
- al treilea nivel dacic: sec. I a.Chr. – I p.Chr.
- al patrulea nivel dacic: sec. I-II p.Chr.
D: mijlocul-a doua jumătate a sec. III a.Chr.
CMB.
B: Căpitanu 1976; Căpitanu 1984, 63-64, fig.
1/1-3; Căpitanu / Alexianu 1985, 76, fig. 1/1-
2. ; Arnăut 2003, 252-253, nr. catalog 387a,
fig. 12/I.
531. RĂDENI-„Lutăria Băloaia” (com.
Dragomireşti, jud. Vaslui, România)
M inc. izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1958.
Inc. gr. Inventar: 15 vf. săgeţi brz cu trei
muchii.
134 Catalog
D: sec. VI-V a.Chr.
B: Căpitanu 1979, 232; Arnăut 2003, 253, nr.
catalog 389c.
532. RĂDUCĂNENI-„Hămeiosul” (com.
Răducăneni, jud. Iasi, România) – Pl. 240C
Aşezare. Sondaj efectuat în 1968 de către Dan
Gh. Teodor, având drept obiectiv o aşezare
medievală timpurie.
Un nivel din cea de-a doua epocă a fierului -
fib. Lt brz. frg.
B: Teodor 1988, 50, fig. 4/21.
533. RĂSCĂIEŢI (jud. Tighina, Republica
Moldova) – Pl. 240D
Piesă izolată descoperită întâmplător în
apropiere de vatra satului.
Vârf de baldachin brz. în formă de cap de
pasăre de pradă puternic stilizat.
D: sec. V a.Chr. MNIMC.
B: Nudel’man / Rikman 1956, 129, fig. 2;
Arnăut 2003, 252, nr. catalog 385.
534. RĂZBOIENI (com. Casimcea, jud.
Tulcea, România)
Descoperiri întâmplătoare. Sporadic au apărut
mai multe amfore, dintre care se remarcă cea
descoperită în 1950 - Heacleea Pontică, cu
ştampilă englifică pătrată, pe gât.
Tot în localitate au fost descoperite
întâmplător patru vf. săgeţi-semne
premonetare. ICEMT (amforele), MINAC (vf.
săgeţi).
D: începutul sec. V a.Chr. (vf. săgeţi) şi a
doua jumătate a sec. IV a.Chr. (amfora).
B: Canarache 1957, 377; Baumann 1973-
1975a, 35 şi pl. 9/1-1a.Talmaţchi 2002-2003,
360, 378, nr. catalog 189-192.
535. RÂCA-„Tudoria” (jud. Argeş, România)
– Pl. 229A
Cetate fortificată cu şanţ şi palisadă pe latura
dinspre V, singura accesibilă. Sondaj
arheologic efectuat de D. Măndescu în 2006.
Un nivel de locuire gros de max. 20-25 cm.
Nu au fost descoperite complexe.
Inventar: ceramică m. şi r., fusaiolă sferică,
cuţitaş fe., cui-ţintă fe., vf. suliţă fe. Lipsesc
importurile.
D: sec. IV a.Chr. MJAP.
B: Măndescu 2007.
536. RECEA (com. Găiceana, jud. Bacău,
România) – Pl. 229B
M inc. (probabil inc. u. c.) izolat, distrus.
Descoperire întâmplătoare făcută în 1961.
Au fost recuperate două vase m.: vas pântecos
cu proeminenţe-apucători sub diametrul max.
şi o strachină tronconică cu buza răsfrântă în
afară şi cu o toartă perforată vertical.
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. V a.Chr.
CMB.
B: Buzdugan 1968a; Arnăut 2003, 254, nr.
catalog 399.
537. REDIU (com. Roşieşti, jud. Vaslui,
România) – Pl. 229C
M plan înh. izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în anul 1973 şi recunoaştere de teren
făcută în acelaşi an de către Vasile Palade.
Orientare S-N. Inventar: spadă fe. tip
akinakes, nouă vf. săgeţi brz.
D: sec. VI – începutul sec. V a.Chr. MOB.
B: Palade 1976; Arnăut 2003, 255, nr. catalog
401b.
538. REVĂRSAREA-„Cotul Tichileşti”
(mun. Isaccea, jud. Tulcea, România) – Pl.
229D
Aşezare dschisă. Săpătură de salvare realizată
de H. Baumann în 1990.
Un prim nivel caracterizat prin mai multe L,
cu inventar alcătuit din ceramică m. de aspect
nord-pontic, ceramică cenuşie r., amfore
greceşti orientale (Lesbos, Chios), un
fragment ceramic pictat corinthian (aryballos
globular – etapa târzie) (Mănucu-
Adameşteanu 1996, 40, nr. catalog 4, nota 3,
fig. 2/2; 3/3).
Din etapa următoare de locuire se disting
câteva complexe: trei L, două B şi şase Gr
menajere. În plus, diverse materiale purtate în
nivelurile superioare, de epocă romană.
Dintre cele 11 complexe, se remarcă
următoarele patru (două L, un B şi o Gr):
- L 2: ceramică locală m. şi frg. lecane
histrian.
- [L 3] (suprapune B 6): frg. tăvi-platouri m.
imitaţii după prototipuri greceşti şi ştampilă
thasiană de la începutul sec. III a.Chr.
(producătorul Μενεδημοσ)
 Catalog
- B 6: se menţionează descoperirea unui frg.
castron tronconic m. imitaţie după prototipuri
greceşti - neilustrat.
- Gr 8: ceramică autohtonă şi frg. amforice
Thasos cu ştampilele producătorilor Ιδναδησ,
Δεαλκοσ şi Πυθιων (V).
În nivelul de epocă romană a fost descoperită
un frg. brăţară brz. cu grupe de câte trei
proeminenţe.
D: sfârşitul sec. VI – sec. V a.Chr. pentru
prima etapă; sfârşitul sec. IV – prima jumătate
a sec. III a.Chr. pentru a doua etapă. ICEMT.
B: Lungu 1994, 139, n.c. 12, 15, 17; Baumann
1995, 232-235, pl. 5/1-2; 6/1-2; 12-13, 16, 22-
23, 25-26/7-9; Mănucu-Adameşteanu 1996,
40, nr. catalog 4, nota 3, fig. 2/2; 3/3.
539. REVĂRSAREA (mun. Isaccea, jud.
Tulcea, România)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
O monedă arg. cu legenda „ΒΑΣΙΛΕΩΣ
ΜΟΣΚΩΝΟΣ”. MINAC.
B: Preda 1964, 401; Ocheşeanu 1970, 125-
126, fig. 3-4.
540. RHUEC-„Kavatsitea” / „Mogila
Maljuk” (fost Yurukler-Eski Djumaia, obšt.
Tărgovište, obl. Tărgovište, Bulgaria) – Pl.
241
M tumular izolat, cu cameră funerară din
piatră. Săpătură de salvare efectuată de I.
Velkov în 1925.
M aparţine unui războinic, după piesele de
inventar: coif chalcidic şi platoşă brz., spadă
fe., vf. lance fe., vf. săgeţi fe. şi brz., zăbală
fe., hidrie brz., strecurătoare brz., două situle
brz., lebes brz., mic aryballos din sticlă,
mărgele din os, frg. ceramice greceşti cu figuri
roşii.
D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
B: Velkov 1928-1929, 37-50 şi fig. 46-71;
Mikov 1933, 130 şi fig. 89-90; Teleagă 2008,
41, pl. 88/1-2; 180-181, nr. catalog 165.
541. RIBARICA (obšt. Teteven, obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 242A
Necropolă. Descoperire întâmplătoare. Dintr-
un grup de trei T, unul a fost distrus în 1932.
Recuperate din inventar trei vase brz.: hydria,
lebes cu anse cu figură de silen şi un vas de
dimensiuni mici.
135
D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MITe.
B: Gerasimov 1955, 594-595 şi fig. 1-5.
542. RIPICENI-„La Izvor” (com. Ripiceni,
jud. Botoşani, România) – Pl. 242B
Urme sporadice de locuire din a doua epocă a
fierului, între descoperiri numărându-se o fib.
Lt frg. brz. şi ceramică getică m. frg.
B: Babeş 1993a, 214, nr. catalog 74, pl.
39/25-34; Păunescu / Chirica / Şadurschi
1976, 227, fără ilustraţie.
543. ROGOAZA (com. Corbasca, jud. Bacău,
România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Recuperate două tetradrahme arg. tip Huşi-
Vovrieşti. MOH şi colecţie privată.
B: Preda 1973, 120; Mihăilescu-Bârliba 1990,
142; Arnăut 2003, 281, nr. catalog Ba17.
544. ROGOZEN (obšt. Hairedin, obl. Vraca,
Bulgaria) – Pl. 243
Tezaur alcătuit din 165 recipiente arg., unele
dintre ele aurite: 108 fiale, 54 căni, un
skyphos, un pahar şi un pocal.
Un prim lot, numărând 65 de vase, a fost
descoperit întâmplător, în toamna anului 1985
de către tractoristul Ivan Savov.
Cercetările arheologice efectuate de o echipă
de la MIVaca, coordonată de Bogdan Nikolov,
au dus la descoperirea, la 6 ianuarie 1986, a
unui al doilea lot alcătuit din 100 de vase, aflat
la numai 5 m NV de locul descoperirii
primului grup. Ambele grupuri se aflau la o
adâncime redusă, doar –0,5 m.
Multe dintre vase sunt ornamentate cu motive
vegetale dar şi cu reprezentări mitologice. Un
număr de 16 recipiente – 14 fiale (no. 4, 27-31
şi 40-47) şi două căni (no. 112 şi 118) – poartă
inscripţii cu caractere greceşti, gravate prin
poansonare «ΔΙΔΥΚΑΙΜΟ», «ΣΑΤΟΚ»,
«ΚΟΤΥΟΣ ΕΞ ΒΕΟ», «ΚΟΤΥΟΣ ΕΞ
ΑΠΡΟ», «ΚΟΤΥΟΣ ΕΓ ΒΕΟ ΔΙΣΛΟΙΑΣ
ΕΠΟΙΗΣΕ» etc.
Datare: sec. V-III a.Chr. MIV.
B: Fol / Nikolov 1986 ; Nikolov / Mažov /
Ivanov 1987; Nikolov 1989; Rogozen Katalog
1989; Marazov 1996.
545. ROGOZEN-„Turek” (obšt. Hairedin,
obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 242C
136 Catalog
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută în timpul lucrărilor agricole.
Coif brz. de tip calcidic.
D: sec. IV a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1990, 20-21, fig. 7-8; Theodossiev
2000, 135, nr. catalog 196.
546. ROSEŢI (com. Roseţi, jud. Călăraşi,
România) – Pl. 242C
Necropolă (?). Două amfore (dintre care una
este de Heraclea Pontică, cu ştampila englifică
„cω”), descoperite întâmplător, marchează
probabil o necropolă (?). D: sec. III a.Chr.
B: I. Barnea 1966, 155, nr. catalog I, fig. 1.
547. RUDENI-„Islaz”/„La Gorun” (com.
Şuici, jud. Argeş, România) – Pl. 244
Necropolă tumulară inc. Periegheză (1972) şi
săpături arheologice (1982, 1984-1985)
efectuate de Eugenia Popescu şi Alexandru
Vulpe.
Circa 60 T de mici dimensiuni cu manta de
piatră. Cercetaţi 15 T, publicaţi doar primii
doi săpaţi în 1982:
- T 1 (afectat de un obuz în primul război
mondial): vase pântecoase m., castron m. cu
buza invazată şi patru apucători pe diametrul
max., castron cu marginea evazată şi decorată
cu motive geometrice pe partea superioară,
borcane m., căni m., ceaşcă m., jumătatea
inferioară a unui vas lucrat la roată, cu fundul
plat, lecane frg.
- T 2 (inc. u.): frg. de la o strachină m. cu buza
lăţită şi cu decor spiralic în interior, strachină
m. cu buza invazată, ceaşcă m. cu buton
discoidal şi cu caneluri spiralice la interior,
două ceşcuţe, două ceşti pântecoase m. frg.,
cană mare m. cu două toarte, cană mare m.,
borcan m., alte frg. ceramice, topor-ciocan fe.,
cuţitaş fe., două teci fe., zăbală fe., fruntar de
harnaşament brz. în formă de faleră, doi
butoni fe., buton brz., două verigi fe., frg.
tablă brz..
Datare generală : sfârşitul sec. VI / începutul
sec. V a.Chr. MJAP, IAB.
B: Popescu / A. Vulpe 1992.
548. RUDI-„La Şanţuri” (jud. Edineţ,
Republica Moldova) – Pl. 245A
Asezare fortificată pe latura accesibilă cu
patru valuri de pământ succesive. Cercetări
sistematice efectuate în perioada 1969-1976
de către M. A. Romanovskaja, iar începând cu
1995 de către M. Tcaciuc. Un nivel de locuire
getic.
Materialele din vechile săpături au rămas în
cea mai mare parte inedite. Din săpăturile noi,
au fost publicate şase complexe închise,
considerate „complexe funerare –
înmormântări colective”, descoperite în
aşezare. Scheletele descoperite în Gr nu sunt
în conexiune anatomică, ci răvăşite şi
amestecate cu alte materiale, şi aparţin în
general unor femei şi copii.
Reţin atenţia materialele din patru Gr,
considerate „inventar funerar”:
- Gr 1: ceramică m,, vf. suliţă fe., brăţară fe.,
frg. saltaleone brz., fusaiole lut.
- Gr 3: ceramică m., brăţară brz. frg., ac,
fusaiole lut.
- Gr 4: ceramică m., cuţitaş fe., mărgele sticlă
colorată, scoică Kauri, fusaiole lut.
- Gr 5: ceramică m., două brăţări fe. cu
capetele deschise, pandantiv semisferic brz.
În ansamblul descoperirilor au mai apărut
foarte rar frg. amfore şi numai câteva frg.
ceramice r., cenuşii.
Din aşezare provine şi o fib. Lt B brz.
D: sec. III a.Chr.
B: Tcaciuc / Zasâpchin 2000; Schukin 1995,
204, fig. 10; Arnăut 2003, 256-257, nr. catalog
408a.
549. RUSE (obl. Ruse, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare în
împrejurimila oraşului.
Au fost recuperate 67 monede arg.: 64 imitaţii
după emisiuni Filip II şi trei drahme Filip III
Arideul.
B: Gerasimov 1966, 215.
550. RUSE (obl. Ruse, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Au fost recuperate patru tetradrahme arg.
Alexandru cel Mare.
B: Gerasimov 1959, 366.
RUSKA BELA v. BELA
551. SABANGIA (com. Sarichioi, jud.
Tulcea, România)
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare,
 Catalog
T distrus în 1985 de lucrări edilitare.
Ştampilă amforică Thasos, 325-320 a.Chr.
ICEMT.
B: Lungu 1994, 139, nr. catalog 8.
552. SADOVETZ (obšt. Dolni Dăbnik, obl.
Pleven, Bulgaria) – Pl. 245B
M tumular, distrus în 1936.
Recuperat un coif chalcidic brz.. Din in
inventarul M făcea parte şi un cuţit de luptă.
D: sec. IV a.Chr. MIL.
B: Velkov / Danov 1938, 440-441, fig. 232;
Teleagă 2008, 42, pl. 182/1-4, nr. catalog 166.
553. SAHARNA-„La Revechin” (jud. Orhei,
Republica Moldova) – Pl. 246-249
Aşezare de mici dimensiuni (circa 2500 m2),
fortificată pe latura accesibilă cu val şi şanţ.
Sondaje restrânse efectuate în 1947 de Gh. D.
Smirnov şi în 1993 de E. Usataia. Începând cu
1998, cercetări sistematice efectuate de A.
Levinschi. În perioada 1998-2002 cercetată o
suprafaţă de circa 1250 m2, deci aproape
jumătate din suprafţa totală a aşezării.
Un strat de cultură gros de max. 0,6 m,
puternic afectat de intervenţiile moderne
(lucrări agricole).
Complexe relevante pentru cronologie, prin
prisma asocierilor şi al prezenţei pieselor mai
expresive:
- „Aglomeraţia ceramică nr. 1”: forme
ceramice exclusiv m. (vase clopot, borcane cu
apucători şi brâu alveolat sub buză, uneori în
ghirlande strânse, castron cu picior, străchini
etc.
- L 3: ceramică m. frg., câteva cioburi cenuşii
r. şi de la amfore greceşti, frg. râşniţă gresie,
fusaiole lut.
- L 4 (atelier-?): ceramică m. frg., frg.
kantharos grecesc, frg. cană r. de import, frg.
amforă Heraclea Pontică, ac fib. tr. Brz., trei
vf. săgeţi brz. cu trei aripioare şi tub de
înmănuşare, cuţitaş fe., frg. lupă fe., creuzet,
etc.
- L 5: ceramică m. frg., mai multe vf. săgeţi
brz. cu trei aripioare şi tub de înmănuşare,
amforă frg. aparţinând unui centru
mediteranean necunoscut, sub influenţa
Chiosului, kantharos grecesc cu firnis negru
frg.
137
- L 6: ceramică m. frg, frg. lecane cu firnis
negru şi figuri roşii (datat 500-480 a.Chr. –
Levinschi 2002, 51, nota 1).
- L 7: capăt de ac brz. în formă de elice
tripaletată, ac fe. cu capătul îndoit „în formă
de toiag”.
- L 9 (atlier-?): vatră portativă cu diametrul de
circa 1 m, margine ridicată şi sprijinită pe trei
picioare tronconice (neilustrată), creuzet,
lingou-bară brz.-„desfundător de foale” fe.,
amforă fracţionară Heracea Pontică, amforă de
Chios frg., ambele amfore specifice pentru
sec. IV a.Chr.
Din stratul de cultură: cermică autohtonă m.
(în proporţie de 98-99%), sporadic frg. amfore
greceşti între care şi piciorul unei amfore de
Samos şi frg. Heraclea Pontică, frg. vase
greceşti de lux cu firnis negru şi câteva frg.
vase r. cenuşii, fusaiole lut, o piesă fe.
considerată a fi arcul unei fib. tr. Dintr-o Gr
provine un cleşte fe. În umplutura şanţului a
fost descoperit frg. dintr-o amforă (gâtul cu
gura şi cu o parte a toartei bifide) de Cos –
tipul timpuriu, datată de autorii săpăturii nu
mai târziu de finalul sec. IV a.Chr. (Levinschi
/ Covalenco / Abâzov 2002, 45-46, fig. 2)
D: sec. IV a.Chr. MNIMC.
B: Levinschi / Şcipachin / Dulea 1999;
Levinschi / Şcipachin / Negură 2000;
Levinschi 2001; Levinschi 2002; Levinschi /
Covalenco / Abâzov 2002; Levinschi 2003;
Arnăut 2003, 259, nr. catalog 416, fig. 15/1.
554. SAHARNA-„Saharna Mare”şi „Dealul
Mănăstirii” (jud. Orhei, Republica Moldova) –
Pl. 250
Aşezare cu suprafaţa de 13 ha, alcătuită dintr-
o zonă deschisă („Dealul Mănăstirii”) şi o
fortificaţie („Saharna Mare”). Periegheze şi
sondaje restrânse (381 mp – două casete în E
şi în centrul aşezării fortificate, o secţiune pe
fortificaţie şi o secţiune în sectorul „Dealul
Mănăstirii”) efectuate de Gh. D. Smirnov în
1946 şi 1947, periegheze efectuate de I.
Hâncu în 1980 şi din nou periegheze, dar şi o
secţiune de 12 mp în zona de SE a sitului –
autori N. Levinschi şi E. A. Usataja, 1993. Un
singur nivel getic ce suprapune un nivel al
„culturii Saharna”.
Inventarul nivelului getic (păstrat parţial) este
relativ modest (nu sunt semnalate complexe):
138 Catalog
ceramică getică m. – majoritară (frg. şi trei
vase întregi) – şi r. (frg. şi un vas întreg),
ceramică de import, grecească (frg. amforice
inclusiv cu ştampile de Thasos, Sinope,
Heraclea Pontică, o farfurie frg. cu firnis
negru, provenind, probabil dintr-un centru din
Asia Mică şi o cană cu gât înalt), trei vf. săgeţi
brz., frg. cuţit fe. cu plăsele din os la mâner.
Dintre piesele ce nu s-au păstrat: mărgele de
sticlă, sulă fe., frg. podoabă din os.
D: sec. IV a.Chr. MNIMC.
B: Arnăut 2000; Kašuba / Haheu / Leviţki
2000, 76-84, pl. 48-53; Arnăut 2003, 258, nr.
catalog 414a, fig. 14-15/2-4.
555. SAHARNA-„Saharna Mică” (jud. Orhei,
Republica Moldova) – Pl. 251A
Aşezare fortificată. Suprafaţa: 2 ha. Sondaje
realizate de către Gh. D. Smirnov în 1946
(608 mp reprezentând 3% din întreaga
suprafaţă a sitului), periegheze I. Hâncu, 1980
şi sondaj realizat îm 1993 de către A. N.
Levinschi şi E. A. Usataja. Un singur nivel de
cultură getic ce suprapune un altul, mult mai
slab reprezentat, atribuit culturii hallstattiene
Saharna. Nu sunt semnalate complexe.
Inventar: frg. ceramice getice (aproape în
totalitate m., doar două frg. r.) şi greceşti (frg.
amfore, centrele nefiind stabilite şi un frg.
dintr-o toartă a unui kylix cu firnis negru –
neilustrat), vas miniatural, fib. Lt brz.
D: sec. IV-III a.Chr. MNIMC.
B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 84-87, pl.
54-56; Arnăut 2003, 258, nr. catalog 414b, fig.
16-17.
556. SAHARNA-„La Şanţ” (jud. Orhei,
Republica Moldova)
Aşezare fortificată cu suprafaţa de 13.600 mp.
Sondaj arheologic în zona nordică a sitului,
realizat în 2003 de A. Zanoci şi V. Moldovan.
A fost practicată o singură secţiune de 28 m x
2 m (0,4% din întreaga suprafaţă a sitului).
Materialul arheologic este extrem de sărac şi
puţin reprezentativ: frg. ceramice getice m. de
la vase cu ornamente constând din brâu
alveolat, proeminenţe-apucători cilindrice sau
plate, frg. amfore greceşti (fără ca centrele să
poată fi stabilite), oase de animale. Este
semnalată şi descoperirea unui cuptor de olar,
sub ruinele palisadei.
B: Arnăut 2003, 258, nr. catalog 414e; Zanoci
/ Moldovan 2004.
557. SALCIA (com. Piatra Frecăţei, jud.
Tulcea, România) – Pl. 251B
Necropolă. Descoperire întâmplătoare. Mai
multe M distruse. A putut fi recuperat (de
Petre Aurelian) un singur vas bitronconic m.
cu buza evazată şi cu apucători sub diametrul
maxim, probabil o urnă, ce conţinea o monedă
Histria de la sfârşitul sec. V a.Chr. ICEMT.
B: Simion 1976, 147 şi fig. 2/6.
558. SARICHIOI-„La Grădină” (com.
Sarichioi, jud. Tulcea, România) – Pl. 253
Aşezare deschisă, situată pe malul lacului
Rachelu. Descoperiri întâmplătoare şi sondaje
realizate de Irina şi Ernest Oberländer-
Târnoveanu în 1976 şi 1978 şi de Vasilica
Lungu în 1988. Un singur nivel de locuire.
Complexe cercetate în 1976: două L, cu vetre.
Inventar: ceramică getică, în întregime lucrată
cu mâna, ceramică grecească, unele fragmente
cu firnis negru, frg. de amfore de Thasos,
Sinope, Heraclea Pontică, Chersones.
Din inventarul L 1 au putut fi întregite trei
vase ceramice locale m., la care se adaugă frg.
de la aprox. 20 de amfore, între frg. aflându-se
şi o toartă thasiană ştampilată, destul de
neclară, datată în a doua jumătate a sec. IV
a.Chr. (I. şi E. Oberländer-Târnoveanu 1980,
81, pl. 29/1).
În sondajul din 1976 a fost descoperită o
singură ştampilă amforică (de Thasos), pe
podeaua L 1, însă din descoperiri de suprafaţă
provenind nu mai puţin de 44 de ştampile
amforice: patru de Heraclea Pontică, 23 de
Thasos, cinci de Sinope, şapte de Rhodos, una
de Amphipolis, trei de Chersones, două din
centre nedetermonate. Datare: 350-260 a.Chr.
(Conovici 1986, 134).
În sondajul din 1988, inventarul s-a dovedit a
fi foarte sărac: frg. ceramice locale m. şi r., cu
brâu alveolat şi frg. amforă Rhodos. La
suprafaţă fuseseră descoperite anterior două
toarte de amfore de Thasos, ştampilate.
Complexele au un inventar extrem de sărac
sau sunt complet lipsite de acesta. Sunt
menţionate şase complexe: o L şi cinci Gr:
- L 1 (locuinţă cu vatră): vase autohtone m.,
frg. amfore Sinope şi Thasos.
 Catalog
- Gr 1 şi Gr 2: fără inventar.
- Gr 3 şi Gr 4: fragmente ceramice m.
autohtone.
- Gr 5: frg. ceramice m. autohtone, frg. amfore
Thasos, frg. cană m. şi frg. castron m. cu
butoni sub margine.
În cuprinsul aşezării a fost descoperită
întâmplător o drahmă Histria brz. precum şi
mai multe frg. ceramice între care se remarcă
o imitaţie locală după o oenochoe de lux cu
caneluri verticale, de tipul West Slope, din a
doua jumătate a sec. IV-prima jumătate a sec.
III a.Chr. (I. şi E. Oberländer-Târnoveanu
1980, 91, pl. 9/1).
În colecţia şcolii din Sarichioi, pe lângă frg.
ceramice autohtone şi greceşti, se păstrează
mai multe piese de piese de port şi podoabă
brz. (fib. tr., lănţişor frg. din trei verigi,
brăţară, clopoţei, inel) şi sticlă (mărgele),
descoperite întâmplător în zona aşezării.
D: mijlocul sec. IV – mijlocul sec. III a.Chr.
ICEMT, ŞS.
B: I. şi E. Oberländer-Târnoveanu 1980;
Conovici 1986, 134; Lungu / Mănucu
Adameşteanu 1995.
559. SARICHIOI (com. Sarichioi, jud.
Tulcea, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1958 (?).
Tezaur monetar cu emisiuni Histria, din care
au fost recuperate trei piese.
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 13.
560. SARINASUF (com. Murighiol, jud.
Tulcea, România)
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic realizat
în 1964 de Petre Alexandrescu.
Ceramică locală m., ceramică r. cenuşie şi
gălbuie (kratere, căniţe, boluri cu buza
invazată, străchini), ceramică grecească de
lux, amfore greceşti.
D: a doua jumătate a sec. VI - sec. V a.Chr.
IAB.
B: Irimia 1975, 102-103, n. 42.
561. SATU NOU-„C.A.P.” (com. Oltina, jud.
Constanţa, România) – Pl. 254A
M inc. u. izolat. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1969.
Amforă grecească (u.) – pierdută. Din inventar
139
au fost recuperate două fib. tr. brz. I 2 depuse
în amforă printre oasele calcinate.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MINAC
(fibulele).
B: Irimia 1973, p. 9, pl. I/4-5; Teleagă 2008,
43, nr. catalog 168.
562. SATU NOU (I)-„Suat” (com. Oltina, jud.
Constanţa, România) – Pl. 254B-255A
Necropolă plană de inc. Descoperire
întâmplătoare făcută în anul 1958 şi sondaj de
verificare executat în octombrie 1958 de către
Bucur Mitrea, urmat de săpături de salvare
efectuate de Bucur Mitrea, Constantin Preda şi
Niţă Anghelescu în anii 1958 (noiembrie-
decembrie) şi 1959 (martie).
În total au fost descoperite 44 M inc. u.
(42=96%) şi inc. gr. (2=4%): două descoperite
întâmplător în 1958, unul în sondajul din
octombrie 1958, 23 în campania din 1958 şi
18 în campania din 1959.
U. sunt, de obicei, vase „clopot” cu apucători.
În cele mai multe cazuri u. sunt acoperite cu c.
(străchini sau plăci de piatră). Din inventarul
M sunt amintite cuţiaşe fe., brăţară brz., capăt
de ac brz. în formă de elice tripaletată, fib.
frg., fusaiole, cute, lamă silex.
Din materialele publicate se pot reconstitui,
uneori numai parţial, câteva complexe:
- M 1 (inc. u., descoperit întâmplător): vas
clopot m. cu buza uşor evazată, cu două
apucători aplatizate situate pe diametrul
maxim şi alte două apucători în formă de
potcoavă plasate în jumătatea superioară (u.),
cap de ac brz. în formă de elice tripaletată,
perlă din pastă sticloasă colorată şi fusaiolă.
- M 2 (inc. u., descoperit întâmplător): vas
clopot m. cu patru apucători aplatizate sub
diametrul maxim (u.), cuţit fe., pandantiv (?)
brz. cu terminaţii globulare (neilustrat).
- M 3 (inc. u., descoperit în sondajul din
1958): amforă grecească (u.). căniţă m. cu
toartă cu buton, resturile unei lame de cuţit fe.
- M 4 (inc. u.), descoperit în sondajul din
octombrie 1958: amforă grecească (u.).
- M 7: kantharos cu firnis negru şi lekythos
ariballic.
- M 10: bol r. cu marginea uşor invazată.
- M 12 (inc. gr.): fără inventar.
- M 19: vas m. cu o apucătoare şi cioc de
scurgere.
140 Catalog
- M 23 (inc. u. c.): vas „clopot” m. (u.),
castron r. tip lecane cu două toarte orizontale
şi fund inelar (c.).
- M 26: castron tronconic m. cu mici
proeminenţe plasate imediat sub buză.
- M 30 (inc. u.): vas sac m. cu patru apucători
(u.)
- M 31 (imc. u.): amforă Heraclea Pontică (u.)
cu ştampilă englifică.
- M 33 (inc. u.): borcan m. cu patru apucători
sub margine unite cu brâu alveolat şi cu brâie
alveolate dispuse pe corp în diagonală.
- M 34 (inc. u.): castron tronconic m. cu patru
apucători în formă de potcoavă pe corp (u.).
- M 38 (inc. u.): castron m. (u.).
- M 44 (inc. gr. cu oasele calcinate acoperite
cu c.): strachină (c.) şi căniţă m.
- M 45 (inc. u. c.): castron m. cu patru toarte
sub margine (c.), ulcică m.
D: sfârşitul sec. V – sec. IV a.Chr. IAB,
MINAC.
B: Mitrea 1960; Mitrea / Preda / Anghelescu
1961; Mitrea / Preda / Anghelescu 1962;
Protase 1971, 42. Irimia 1983, 130-140;
Teleagă 2008, 43, pl. 89; 185/3-7, nr. catalog
168A.
563. SATU NOU (II)-„La Cetate” (com.
Oltina, jud. Constanţa, România)
Necropolă. Descoperire întâmplătoare,
semnalată sumar.
D: sec. IV a.Chr.
B: Mitrea / Preda / Anghelescu 1961, 283.
564. SATU NOU-„Vadu Vacilor” (com.
Oltina, jud. Constanţa, România) – Pl. 255 B
Aşezare situată pe un promontoriu
triunghiular, apărată natural pe două laturi, cea
de-a treia fiind închisă cu un sistem de
fortificaţie din val şi şanţ . Sondaje
arheologice în anii 2003 (N. Conovici, A.
Ganciu şi M. Irimia) şi 2006 (M. Irimia, A.
Ganciu şi C. Dobrinescu).
Stratul de depuneri arheologice, cu o grosime
variind între 0,25 şi 0,55 m, este alcătuit dintr-
un singur nivel de locuire.
Majoritatea complexelor se datează în sec. II
a.Chr., dar sunt şi câteva descoperiri care
permit plasarea începuturilor aşezării în ultima
parte a sec. III a.Chr.: un kantharos fragmentar
cu caneluri adânci datat în sec. III a.Chr., un
kantharos baggy fragmentar,un alt kantharos
cu cupă înaltă şi picior cilindric, specific
pentru sfârşitul sec. III a.Chr. şi începutul
celui următor, un picior de amforă thasiană de
tip I Bon (ultimul sfert al sec. IV a.Chr.),
partea inferioară a unei amfore de Cnidos
aparţinând grupei Zenon (sfârşitul sec. III-
începutul sec. II a.Chr.), precum şi câteva
ştampile amforice rhodiene din ultimul sfert al
sec. III a.Chr.
D: ultimele decenii ale sec. III – sec. II a.Chr.
MINAC.
B: Irimia / Conovici / Ganciu 2007, 81-118, în
special 93, 99, fig. 9/7, 12 ; 10/2, 4.
565. SATU NOU-„Valea lui Voicu” (com.
Oltina, jud. Constanţa, România) – Pl. 256-
257
Aşezare fortificată situată pe un promontoriu
pe malul sudic al Dunării, la circa 800 m S de
aşezarea din punctul „Vadu Vacilor”. Săpături
sistematice efectuate între 1982 şi 2003 de
către N. Conovici şi M. Irimia. Cercetările au
însumat cel mult 10% din suprafaţa aşezării.
Fortificaţie cu zid alcătuit din două paramente
din blocuri şi lespezi de gresie (mai rar calcar)
prinse cu lut galben şi emplecton format din
blocuri şi bolovani de piatră mai mici, lipiţi tot
cu lut galben şi straturile arse de emplecton
alternând cu cele arse din două în două asize
ale paramentului (Conovici / Irimia 1999).
Au fost reperate şi documentate zece niveluri
getice, împărţite în două faze: una mai nouă,
acoperind întreaga durată a sec. I a.Chr.,
cuprinde nivelurile 1-3, şi una mai veche
(nivelurile 4-10), datând din perioada cuprinsă
între prima jumătate a sec. III a.Chr. şi
începutul celui următor. Mare cantitate de
importuri elenistice (ceramică de uz curent şi
de lux, amfore, teracote, piatră de râşniţă,
monede divizionare brz.), această realitate
sugerându-le autorilor săpăturii posibilitatea
existenţei la Satu Nou a unui adevărat
emporion (Irimia / Conovici 1999, 94).
Cantitatea timbrelor amforice este
considerabilă, până în 1998 însumându-se un
număr de 511: două de Thassos, 90 de
Heraclea Pontică, 281 de Sinope, 117 de
Rhodos, două de Cos, trei de Chersonesul
Tauric, nouă din centre neidentificate, unul de
Cnidos şi o ştampilă pe un lagynos de Chios
 Catalog
(Conovici / Irimia 1991; Conovici / Irimia
1999, 197). Sunt menţionate cel puţin cinci
fib. Lt, brz. şi fe., însă nici o fib. tr.
Locuirea getică din sec. III a.Chr. (circa 280-
215 a.Chr.):
- nivelul IV: Inventar ceramic şi metalic bine
reprezentat: castron r. cu deschidere largă şi
cu proeminenţe perforate trase din buză, cană
r. opaiţ elenistic, cuţitaş fe., brăţară frg. brz.,
toartă de casetă fe. Pentru datarea nivelului IV
se dovedesc relevante ştampilele eponimului
rhodian Philokrates de la începutul perioadei
II Grace, precum şi ale unor astinomi
sinopeeni din a doua jumătate a sec. III a.Chr.
(Irimia / Conovici 1990, 84). Toate
complexele din nivelul IV poartă urme de
incendiu (Irimia / Conovici 1989, 121). Printre
dărâmăturile incendiate ale unei „mari
construcţii prevăzută cu o platformă-pavaj din
lespezi de piatră” din acest ultim nivel al fazei
vechi au apărut mai multe frg. de vase
bastarne, unele întregibile. Laolaltă cu acestea
s-au descoperit mai multe frg. amforice, multe
ştampilate (un gât de amforă Heraclea
Pontică, cinci ştampile de Sinope aparţinând
grupelor V-VI Grakov, datate 260-183 a.Chr.,
trei ştampile de Rhodos aparţinând
perioadelor II-III Grace), toate fiind acoperite
de podeaua intactă a unei locuinţe din nivelul
superior (nivelul III) ce face parte din a doua
fază a locuirii (Conovici 1992, 7-8). Pe baza
acestui complex bine documentat din punct de
vedere cronologic, finalul nivelului IV şi
implicit a primei fazei de locuire a fost plasat
pe la 220-210 a.Chr., în urma unui raid al
bastarnilor la S de Dunăre (Conovici 1992).
- nivelul V: Inventarul ceramic este din nou
bine reprezentat, multe castroane r., lekythos
elenistic, predominante sunt fragmentele
amforice de Sinope şi Rhodos. Într-o Gr din
acest nivel, săpată probabil din niveluri
superioare (?) provine un picior ajurat de
fructieră (Irimia / Conovici 1990, fig. 6/1).
Dintre complexe, sunt amintite o locuinţă cu
cuptor, o locuinţă cu vatră circulară şi o alta
cu o Gr cu pereţii lutuiţi (Irimia / Conovici
1989, 122-123), la care se adaugă resturile
unui cuptor (Irimia / Conovici 1990, 84).
- nivelul VI: zgură de fier, fib. Lt brz., cană m.
cu un şir orizontal de alveole şi butoni, vf.
lance fe., askos frg. pictat cu roşu, numeroase
141
ştampile amforice de Sinope. Se menţionează
descoperirea unui complex ce poate fi
interpretat drept o dependinţă a unui atelier de
fierărie. Trei locuinţe din care două cu cuptor
(Irimia / Conovici 1989, 123)
- nivelurile VII-VIII: materialele arheologice
sunt bogate (vas borcan m. cu buza verticală
sub care se află plasate patru proeminenţe
organice unite între ele cu brâu alveolat,
amfore predominant de Sinope şi Heraclea
Pontică la care se adaugă cele de Cos şi de
Cnidos, lekythos, fish-plate, strachină r.,
cuţitaşe de fier, vf. lance, vf. săgeată cu trei
muchii fe., fusaiolă, râşniţă de tip grecesc, fib.
Lt, sulă de os, monedă elenistică brz., vase
miniatrurale, corn de cervideu) (Irimia /
Conovici 1990, 84), însă complexele sunt rare.
Sunt menţionate trei locuinţe din nivelul VII,
cu material reprezentativ:
a) o L conţinând un askos, un lagynos, o cană
getică şi o râşniţă patrulateră elenistică, din
piatră (Irimia / Conovici 1990, 81, fig. 3/3;
6/4).
b) un B oval de 5 x 2,5 m păstrat pe
adâncimea de 0,6 m: oală borcan cu brâu
alveolat dispus în ghirlandă, vas getic
miniatural, doi kantharoi elenistici, bol attic
semiglobular, unguentarium, toartă amforică
de Rhodos cu ştampila producătorului
Kreontos, circa 260-250 (Conovici şi Irimia
1997, 86).
c) o clădire de mari dimensiuni, peste 40 m2,
compartimentată printr-un perete în două
încăperi inegale. Încăperea mare avea vatră în
apropierea căreia s-a găsito lespede de piată şi
partea superioară a unei amfore ştampilate de
Heraclea Pontică. Din cameră provine un vf.
săgeată fe. Din camera mică provine un askos
pictat (Irimia / Conovici 1989, 123, 125 şi fig.
11).
Din nivelul VIII este semnalat un complex
(locuinţă) în care se asociau ştampile amforice
din mai multe centre (Thasos – datată destul
de îngust, la 265-255 a.Chr. –, Heraclea
Pontică, Sinope, Rhodos, Cnidos), ceramică
de import (askoi pictaţi, Fishplate roşu),
ceramică autohtonă (borcan, cană), precum şi
două fib. brz. şi fe. LtC1 (Vl. V. Zirra, A.
Ganciu, comunicare la simpozionul organizat
de muzeul din Buzău, aprilie 2007).
142 Catalog
- nivelul IX: nivel surprins şi documentat în
campania 2000; ştampilă amforică de Rhodos
cu eponimul  din grupa I Grace.
- nivelul X: nivel surprins şi documentat în
campania 2001 şi considerat cel mai vechi al
locuirii getice (N. Conovici, M. Irimia, în
CCA 2002 – campania 2001, 277)
În 1989 a fost deschisă S III, la limita estică a
platoului, perpendiculară pe zidul de incintă.
Au fost reperate doar trei niveluri, toate din
sec. III a.Chr.:
- S III nivelul superior: L, cu vatră.
- S III nivelul mijlociu: L, cu un cuptor de
pâine. Alt cuptor a fost descoperit în imediata
apropiere a zidului de incintă. Între podeaua
locuinţei din nivelul superior şi dărâmăturile
cuptorului din nivelul mijlociu a fost
descoperit un mic tezaur monetar: 2
tetradrahme şi două drahme arg. Alexandru
Macedon postume timpurii databile în sec. III
a.Chr., depuse într-o căniţă m. (Irimia /
Conovici 1990, 86, fig. 3/6).
- S III nivelul inferior: multe lespezi de piatră
şi bolovani, o Gr (Gr 27) cu multă ceramică
getică şi elenistică, între care şi un askos şi o
toartă de amforă de Sinope. MINAC.
B: Irimia / Conovici 1989; Irimia / Conovici
1990 ; Conovici / Irimia 1991; Conovici /
Irimia 1999; Conovici 1986, 130-131;
Conovici 1992; N. Conovici, M. Irimia, în
CCA 1997 (campaniile 1983-1992), 84-89;
CCA 2001 (campania 2000), 218-221; CCA
2002 (campania 2001), 277-278 şi pl. 99,
CCA 2003 (campania 2002), 269-270; CCA
2004 (campania 2003), 290-291.
566. SĂRATA (reg. Odessa, Ukraina)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1967.
Opt stateri de aur emişi pentru Alexandru cel
Mare. Colecţie privată – Chişinău.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 142, nr. catalog
II/190.
567. SĂRATA-MONTEORU-„Cetăţuie”
(com. Merei, jud. Buzău, România) – Pl.
252A
Aşezare. Cercetări sistematice realizate în
perioada 1949-1954 de către I. Nestor şi
Eugenia Zaharia.
Depunerea arheologică din cea de-a doua
epocă a fierului nu este consistentă – marcată
prin câteva B şi Gr. Ceramică m. şi frg.
amfore de import. Dintre piesele de inventar
sunt publicate o brăţară brz., o fib. Lt B brz. şi
un capac ceramic.
D: sec. III a.Chr. MJBz.
B: Nestor / Zaharia 1955, 506, fig. 8.
568. SĂRBĂTOAREA (jud. Dolj, România)
Tezaur monetar descoperit întâmplător, din
care se cunosc circa nouă piese arg. de tip
„Larissa – Apollo Amphipolis”.
D: sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
B: Preda 1979, 137.
SCĂRIŞOARA v. HOTARELE
569. SCHITU (jud. Constanţa, România) – Pl.
252C
Aşezare deschisă, la SV de Lacul Schitu.
Periegheze şi sondaj efectuat în 1956 de către
V. Canarache.
Ceramică frg. m. şi r., frg.. ceramice pictate
greceşti, frg. kantharos West Slope, lekythos.
Probabil o aşezare grecească sau greco-
autohtonă durând din sec. IV a.Chr. până în
sec. II-I a.Chr.
B: Slobozianu / Ţicu 1966, 685-690, fig. 9-11.
570. SCHITU-„La Conac” (com. Schitu, jud.
Giurgiu, România)
Aşezare situată pe malul drept al Câlniştei.
Cercetări arheologice (nouă secţiuni de 2 m x
10 m) realizate în 1987-1989 de către Cr.
Schuster şi T. Popa.
Complexe: două B şi două Gr, fără inventar
deosebit (ceramică frg., lipitură arsă, cenuşă,
oase de animale), la care se adaugă două vetre.
D: sec. IV-III a.Chr., dar sunt şi materiale mai
târzii, din sec. II-I a.Chr. MJG.
B: Sîrbu / Schuster / Popa 1997, 237-238, fig.
1, 3/1, 4/1, 5-7.
571. SCHITU-„Gaura Despei” (com. Schitu,
jud. Giurgiu, România)
Aşezare situată pe malul drept al Câlniştei.
Cercetări arheologice de salvare (nouă
secţiuni şi opt casete) realizate în 1987-1989
de către Cr. Schuster şi T. Popa.
Complexe: două L, patru sau cinci Gr şi o
 Catalog
platformă, fără inventar deosebit (ceramică
frg., lipitură arsă, cenuşă, oase de animale).
D: sec. II-I a.Chr., dar sunt şi materiale mai
timpurii, din sec. IV-III a.Chr. MJG.
B: Sîrbu / Schuster / Popa 1997, 238-239, fig.
2, 8-9.
572. SCORŢARU VECHI - „Dinghiliu”
(com. Tudor Vladimirescu, jud. Brăila,
România) – Pl. 252D
M tumular înh. distrus în 1899.
Din inventarul funerar s-a păstrat un cazan de
bronz. D: sec. V a.Chr.
B: Pârvan 1926, 9-11, fig. 1-2, pl. I/1-2;
Harţuche 1980, 331; Sîrbu 1983, 32-33, fig. 3.
573. SFÂNTU GHEORGHE (jud. Tulcea,
România)
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare. În
1967 a fost scoasă din apa Dunării o amforă
Chios de mare capacitate.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. ICEMT
B: Baumann 1973-1975a, 39-40, pl. 5/4.
574. SIBIOARA-Lacul Taşaul (com. Mihail
Kogălniceanu, jud. Tulcea, România) – Pl.
258A
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Statuie de piatră (kamena baba), descoperită,
se pare, într-o movilă (M tumular). Redă
silueta unui războinic. Înălţimea = 1,28 m.
D: sec. V a.Chr. MINAC.
B: Canarache 1953, 709 şi urm. şi pl. II, IV;
A. Alexandrescu 1958, 292.
575. SILISTRA (obl. Silistra, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1947.
Au fost recuperate nouă monede arg.: şase
Alexandru cel Mare, câte una Histria, Callatis
şi Seleucos.
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 33.
576. SILISTRA (obl. Silistra, Bulgaria)
Tezaur monetar cu emisiuni de Histria.
Descoperire întâmplătoare.
B: Pippidi / Berciu 1965, harta p. 230-231.
577. SILISTRA (obl. Silistra, Bulgaria) – Pl.
258B
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
143
făcută în apele Dunării, în 1971.
Coif brz. de tip calcidic.
D: sec. IV a.Chr. MIRu.
B: Donevski 1974; Teleagă 2008, 44, pl. 187,
nr. catalog 171.
578. SINI VIR-„Novata Mahala” (obšt.
Kaolinovo, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 258C
Două M inc. u. Descoperire întâmplătoare –
distruse în 1958.
Inventar: ceramică m. – două vase pântecoase
cu apucători sub diametrul max. (probabil u.),
vas sac, două ceşti cu toarta supraînălţată,
pahar tronconic; fusaiolă bitronconică.
D: începutul sec. V a.Chr. MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 1-2, fig. 1; Antonova /
Dremsizova 1973, 111, nr. catalog 3.
579. SINI VIR-„Bolerska Mahala” (obšt.
Kaolinovo, obl. Šumen, Bulgaria)
Tezaur monetar alcătuit din piese arg.
Alexandru cel Mare. Descoperire
întâmplătoare.
B: Antonova / Dremsizova 1973, 111.
580. SINOE-„Zmeica” (fost Casapchioi, com.
Mihai Viteazu, jud. Constanţa, România) – Pl.
259A
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic realizat
în iulie-august 1952, sub coordonarea lui E.
Condurachi.
Sunt menţionate două niveluri de locuire, însă
materialul este unitar, în special ceramică
locală m. (cu impresiuni pe gât, cu apucători
conice sub margine, cu brâu alveolat etc.) şi r.,
ceramică de import, sute de fragmente de la
amfore (dintre care trei toarte de Thasos şi 17
toarte de Rhodos ştampilate), frg. ceramice
greceşti cu figuri negre pe fond roşu, o amforă
Thasos timpurie aproape întreagă, monedă
brz. Alexandru cel Mare, monedă histriană
brz. cu roata şi «ΙΣΤ».
Complexe: urme de L, edificii cu ziduri şi
acoperite cu ţiglă de tip elenistic, şapte vetre,
patru Gr. Materialul nu este prezentat grupat
pe complexe.
O descoperire mai recentă, făcută întâmplător:
tezaur monetar (semne premonetare) din care
au fost recuperate 79 piese (vf. săgeţi) brz. Tot
de aici se pare că provine un vf. săgeată-semn
preomnetar brz. cu reprezentarea roţii pe o
144 Catalog
faţă. IAB (materialele descoperite în 1952),
MINAC (tezaurul).
B: Condurachi et alii 1953, 138-152, pl. 26-
29; Canarache 1957, 47, 65, nr. catalog 23,
78; Poenaru Bordea 1996-1998, 434, nr.
catalog 12; Mitrea 1984b, 119; Talmaţchi
2004a, 72-75 şi pl. II-III.
581. SINOE (fost Casapchioi, com. Mihai
Viteazu, jud. Constanţa, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Monede arg. Histria. KMV (cinci piese).
B: Mitrea 1984b, 120, anexa 3, nr. catalog 19.
582. SKRAVENA (obšt. Botevgrad, obl.
Sofia, Bulgaria) – Pl. 259B
Necropolă tumulară. În 1984-1985, trei T
săpaţi de către Daniela Agre, publicat doar
unul:
- T 1 - cel mai mare din întreaga necropolă,
având diametrul de 35 m şi înălţimea de 6,3 m
(inc. cu depunerea oaselor calcinate pe solul
antic): fib. tr. II 2 arg.; lângă oasele calcinate
ale defunctului, scheletul incomplet al unui
cal, cu zăbală brz. (pasliile) şi fe. (muştiucul).
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Agre 1990, 17-19, fig. 1-2.
583. SLANA BARA-„Keranite” (obšt. Vidin,
obl. Vidin, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1940.
Câteva sute de monede arg.: tetradrahme
Atena, Filip II, Alexandru cel Mare, Filip III
Arideul, Lysimach, Seleucos I şi Antiochos I,
unele piese fiind imitaţii locale, la care se
adaugă şi trei exemplare de tip „Larissa –
Apollo Amhipolis”.
B: Theodossiev 2000, 136, nr. catalog 208;
Preda 1979, 138.
584. SLOBOZIA (cartier al oraşului Oneşti,
com. Bacău, România) – Pl. 260
Necropolă plană inc. Descoperire
întâmplătoare făcută în 1962 – două u. cu oase
calcinate (de fapt un M dublu – M 11), urmată
de o cercetare de suprafaţă efectuată în vara
aceluiaşi an de către Vasile Căpitanu şi
Constantin Buzdugan (încă un M distrus este
reperat, notat drept M 1). Săpături arheologice
efectuate în vara anului 1963 de către
Constantin Buzdugan, sub coordonarea lui
Sebastian Morintz.
Au fost descoperite în total 11 M plane, toate
de inc. u. (cu sau fără c.) sau inc. gr. Ceramica
este la m., cu o singură excepţie – o cană
bitronconică r. în M 9.
- M 1 (distrus de lucrările agricole şi
descoperit în periegheza din vara anului
1962): două vase „clopot”, vas borcan, cană,
două castroane largi cu câte două apucători
plate perforate plasate imediat sub margine,
castron cu patru proeminenţe verticale trase
din buză, castron cu buza invazată şi cu două
apucători pe corp.
- M 2 (inc. gr.): vas „clopot”, strachină joasă
cu buza uşor invazată, două vf. săgeţi brz. cu
trei muchii (neilustrate), cuţitaş fe. frg.
- M 3 (distrus): vas sac şi strachină
(neilustrate).
- M 4 (inc. gr.): vas sac, strachină cu buza
puternic invazată, cuţitaş fe.
- M 5 (inc. gr.): vas clopot cu buza răsfrântă în
afară şi patru apucători pe diametrul max.,
castron vu marginea invazată cu două
apucători „în formă de potcoavă” alternând cu
două proeminenţe conice, peste 140 vf. săgeţi
brz. cu trei muchii, cuţitaş fe.
- M 6 (inc. u.): frg. vas sac cu apucători în
jumătatea inferioară (u.), frg. strachină
(neilustrată), brăţară brz., cuţitaş fe.
- M 7 (inc. gr.): fără inventar.
- M 8 (distrus, inc. u.?): vas sac şi strachină
(neilustrate).
- M 9 (M dublu – inc. gr. şi inc. u. c.): vas
clopot cu apucători sub diametrul max. (u.),
castron cu buza invazată şi cu două apucători
aplatizate şi perforate (c.), borcan cu brâu
alveolat sub buză întrerupt de patru
proeminenţe conice, frg. borcan, căniţă
bitronconică r., câteva vf. săgeţi brz.
(neilustrate), cuţitaş fe.
- M 10 (inc. u. c.): borcan cu brâu alveolat sub
buză întrerupt de patru proeminenţe conice
(u.), strachină frg. (c.), frg. din alt vas borcan
(neilustrat).
- M 11 (m. dublu, inc. u.): vas clopot cu patru
apucători sub diametrul max., cană
bitronconică cu toarta supraînălţată.
D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
MOO.
 Catalog
B: Buzdugan 1968b; Arnăut 2003, 263, nr.
catalog 441.
585. SMYADOVO-„Goljam Jordan” (obšt.
Smyadovo, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 261A
Necropolă tumulară. Descoperiri
întâmplătoare şi cercetare sistematică
efectuată de Gh. Atanasov.
Peste 150 T dintre care doar 62 cercetaţi. Un T
(„Djadozlatuvata Mogila”) distrus în 1949 –
din inventar a fost recuperată o căniţă r.
(Dremsizova 1963, 8, fig. 2/7).
Dintre T cercetaţi, cel mai spectaculos este M
47, cu două camere de piatră. Intrarea
încadrată de două coloane ionice. Deasupra
intrării inscripţia în limba greacă
„ΓΟΝΙΜΑΣΗΙΗ / ΣΕΥΘΟΥ ΓΥΝΗ”.
D: sec. V-III a.Chr. MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 8, fig. 2/7; Atanasov
1997, 269; Atansaov / Yorgov 2007, 41-42,
fig. 7; Teleagă 2008, 44, pl. 91/2, nr. catalog
172.
586. SOLONCENI-„Hlinaja” (jud. Orhei,
Republica Moldova) – Pl. 261B
Aşezare deschisă, pe vârful unui promontoriu
apărat natural de versanţi abrupţi. Periegheze
Tatiana Passek (1947), săpături efectuate de
A. I. Meljukova în anii 1952-1953 (o secţiune
şi zece casete în partea centrală şi în cea
sudică a promontoriului, însumând o suprafaţă
totală de 900 mp). Două niveluri de cultură:
cel inferior aparţinând culturii Saharna-
Solonceni, cel superior aparţinând culturii
getice.
Complexele descoperite în nivelul superior nu
sunt numeroase – un B şi opt Gr, iar
inventarul este puţin reprezentativ:
- B 1: frg. ceramice getice m., pietre şi „topor-
sapă” fe.
Din strat: frg. ceramice getice m., frg. amfore
greceşti (centrele nu au putut fi precizate),
fusaiole şi un vf. săgeată brz. cu trei aripioare.
D: a doua jumătate a sec. V – sec. III a.Chr.
B: Kašuba / Haheu / Leviţki 2000, 33-41, pl.
14-18.
587. SOMOVA-„Dealul Castelu” (jud.
Tulcea, România)
Aşezare. Cercetări de suprafaţă şi sondaj
arheologic (Gheorghe Ştefan, ulterior cercetări
145
Vasilica Lungu).
Foarte multe amfore greceşti - Thasos,
Heraclea Pontică, Cnidos – atestând, probabil
un emporion.
D: sec. IV-II a.Chr.
B: Lungu 1994, 139-140.
588. SOMOVA (com. Somova, jud. Tulcea,
România) – Pl. 261C
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
O monedă arg. cu legenda „ΒΑΣΙΛΕΩΣ
ΜΟΣΚΩΝΟΣ”. Colecţie privată. În anul
2006 a fost descoperit pe teritoriul acestei
localităţi un tezar monetar în cadrul căruia trei
monede te tip Moskon (două didrahme şi o
hemidrahmă) erau asociate cu monede geto-
dacice de tip Vîrteju-Bucureşti (24 piese),
Inoteşti-Răcoasa (13 piese) şi Măcin (16
piese).
B: Preda 1964, 401, fig. 1 (pentru piesa
izolată); Talmaţchi 2008, 476-480 (pentru
tezaur).
589. SPANŢOV (com. Spanţov, jud. Călăraşi,
România) – Pl. 262A
Mormânt izolat inc. u. Descoperire
întâmplătoare, 1968.
Amforă Heraclea Pontică (u.).
D: sec. IV a.Chr. MCGO.
B: Şerbănescu 2006, 165-166, fig. 1/4;
Teleagă 2008, 44, pl. 86/4; 184/3, nr. catalog
175.
590. SPIRU HARET-„C. A. P.” (com.
Berteştii de Jos, jud. Brăila, România) – Pl.
262B
Aşezare deschisă. Descoperiri întâmplătoare
1965 şi săpături de salvare efectuate în 1966
de Nicolae Harţuche.
Urmele unui B, conţinând ceramică locală m.
(borcane cu buza uşor răsfrântă în afară,
capac, cană cu toartă scurtă, supraînălţată şi cu
un brâu alveolat sub buză întrerupt de mici
proeminenţe) şi amfore de import (două
întregi Soloha I, alte frg. din 6-8 exemplare
din centre pontice), greutăţi din lut, oase de
animale şi de peşte.
La 300 m de aşezare a fost descoperită o
monedă arg. Histria.
D: sec. IV-III a.Chr. MBB.
146 Catalog
B: Harţuche / Anastasiu 1976, 209-210, nr.
catalog 423-424; Turcu 1979, 67, pl. 12/2-3;
13/2, 5; 17/3, 5; Harţuche 1980, 333 ; Sîrbu
1982, 101, 103, fig. 1/4-5; Sîrbu 1983, 34-35,
fig. 6/3; 7/1, 4; 11/1-2.
591. STALIJSKA MAHALA-„Bagacina”
(obšt. Lom, obl. Montana, Bulgaria)
Loc de cult. Cercetare sistematică.
Câmp de gropi rituale (peste 150). Cea mai
mare parte sunt din mileniul I a.Chr., cea mai
activă perioadă fiind cea de-a doua epocă a
fierului.
B: Bonev / Aleksandrov 1986; Tonkova 1997,
595 şi nota 4.
592. STALIISKA MAHALA (obšt. Lom,
obl. Montana, Bulgaria) – Pl. 262C
Tezaur. Descoperire în condiţii necunoscute.
Patru fib. arg. Bukjovtsi şi două brăţări arg. în
bandă cu capetele subţiate şi desfăcute.
D: sec. IV a.Chr. MILom.
B: Nikolov 1965, 179, fig. 19/d; A. Dimitrova
1966, 117, 121-122, fig. 4-5, 10-13.
593. STANOVETS (obšt. Hitrino, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 262D
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Spadă fe. detip machaira,
D: sec. V-IV a.Chr. MIŠ.
B: Bujokliev / Domaradzki / Atanasov 1995,
36, nr. catalog 4; Teleagă 2008, 44, pl. 178/8,
nr. catalog 176.
594. STARO SELO-„Suhoto Ezero” (obšt.
Meždra, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 263A
M izolat tumular inc. u. Descoperire
întâmplătoare.
Inventar: vf. lance fe., zăbală fe., amuletă brz.
în formă de topor, pandantiv arg.
D: sec. VI-V a.Chr. MIV.
B: Nikolov 1990, 17-18, fig. 4-6; Theodossiev
2000, 138, nr. catalog 216, fig. 77.
595. STAROKAZAČ’E (CAZACII
VECHI) (r. Belgorod-Dnestrovskij, reg.
Odessa, Ukraina)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Din cele circa 10 monede cât conţinea
tezaurul, au fost recuperate trei, emisiuni de
tip Lysimach (280-220 a.Chr.). MAO (două
monede), colecţie privată (o monedă).
B: Bulatovič 1980, 55, 57, fig. 1; Mihăilescu-
Bârliba 1990, 130; Arnăut 2003, 281, nr.
catalog Ba18.
596. STAROSELKA-„Gjuzlečešme” (obšt.
Vărbica, obl. Šumen, Bulgaria) – Pl. 263B-
264
T izolat (diametrul = 30 m, înălţimea = 3,15
m) adăpostind un M inc. (♀?) cu cameră
funerară rectangulară din pietre nefasonate
legate cu lut, orientată N-S, cu intrarea pe
latura de S. Săpături ale căutătorilor de
comori – 1968, urmate de cercetări de salvare.
Inventar reconstituit probabil din două M: trei
lekythoi aribalici (numai doi ilustraţi), kylix
brz., alte vase brz. (neilustrate), fială arg. frg.,
bol grecesc cu firnis negru, lekythos, cană de
import globulară cu gât cilindric, lecane adânc
cu două toarte orizontale pe umăr, vas
globular în formă de aryballos r., trei căni r.,
castron m. tronconic cu patru proeminenţe
trase vertical din buză, castron tronconic m. cu
patru apucători dispuse diametral opus sub
buză, pahar m., linguriţă arg., două fib. tr. I 1
arg., inel arg., şase perle sau mici aplice arg.
în formă de capete umane, amulete din lut ars
de formă piramidală, vf. lance fe. frg., trecut
prin foc.
D: prima jumătate a sec. IV a.Chr. MIŠ.
B: Damianov 1969; Vasileva 1971; Tačeva-
Hitova 1971; Teleagă 2008, 44, pl. 92; 195/1-
2, nr. catalog 177.
597. STAROSELKA (obšt. Vărbica, obl.
Šumen, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
100 tetradrahme arg. Apolonia Pontică.
D: sec. V a.Chr. Pierdut în întregime.
B: Gerasimov 1957, 327.
598. STĂNILEŞTI (com. Stănileşti, jud.
Vaslui, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
descoperit în 1889.
Au fost recuperate 10 tertadrahme de tip Huşi-
Vovrieşti. IAB.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 142, nr. catalog
II/196.
 Catalog 147

599. STÂNCEŞTI-„Deasupra Şanţului” / „La Locuirea din Cetatea I este mai intensă şi mai
Gârla Pădurii” (com. Mihai Eminescu, jud. îndelungată decât cea din Cetatea II. Au fost
Botoşani, România) – Pl. 265-275 surprinse trei etape ale locuirii, toate trei
Complex alcătuit din două cetatăţi poligonale, prezente în cadrul Cetăţii I, numai cea de
alăturate (situate în punctele „Bobeică” - mijloc prezentă în Cetatea II. Cu toate acestea,
Cetatea I, respectiv „Pădurea din Şanţ” - rareori a putut să fie surprins un nivel
Cetatea II), însumând o suprafaţă totală de 50 arheologic consistent, etapele aşezării fiind
ha. Fortificaţia constă din şanţ (10 m lăţime şi documentate prin intermediul complexelor şi
3 m adâncime) şi val de pământ (15 m lăţime mai puţin sau chiar deloc prin intermediul
la bază şi 4-5m înălţime). Cele două incinte au stratigrafiei, în foarte puţine cazuri întâlnindu-
suprafeţe aprox. egale: 22 ha cetatea I şi 23 ha se suprapuneri de complexe. În Cetatea I
cetatea II. Periegheză efectuată în 1954 de A. nivelul de cultură atingea max. 20 cm, iar în
Niţu şi N. Zaharia şi cercetări sistematice Cetatea II grosimea max. era de 25 cm, însă
desfăşurate între 1960 şi 1970, cu întrrupere în numai în zona complexelor, în rest putând
1969, de un colectiv alcătuit din A. C. lipsi cu desăvârşire.
Florescu, S. Raţă şi Marilena Florescu (doar Numărul complexelor de locuire descoperite
aprox. 1% din suprafaţa complexului a fost în ambele cetăţi se ridică la 47 (17 L şi 30 B),
cercetat). împărţite după cum urmează:
Între periegheză şi debutul săpăturii
sistematice este menţionată descoperirea B L
întâmplătoare, în timpul lucrărilor agricole, în Cetatea I Cetatea I Cetatea II
1957, a unei amfore de Chios în cuprinsul Etapa I Etapa III Etapa II
Cetăţii I (Florescu / Raţă 1969, 10). 16 14 8 9
Periegheza din 1954 punea în evidenţă Total 30 Total 17
existenţa în interiorul incintei, aproape de val,
a trei T mici aplatizaţi, un al patrulea T fiind La acestea se adaugă un număr de 32 Gr (27
localizat în afara valului (!) (Niţu / Zaharia în Cetatea I şi cinci în Cetatea II).
1955, 334). Cetatea I:
- B 1 (etapa I): frg. ceramice m. - străchini cu
Etapa Cetatea Cetatea Caracteristici buza orizontală, borcane cu brâu crestat, cană
I II cu toartă în bandă cu buton la bază.
I sfârşit Neate- Frg. Chios tip
- B 2 (etapa I): borcane m. frg. cu
VI-V stată arhaic, B,
a.Chr. fortificarea proeminenţe-apucători, frg. toartă kylix cu
Cetăţii I. urme de firnis negru.
II sec. IV a.Chr. Frg. Thasos, - B 3 (etapa I): ceramică m. frg. - borcane,
apariţia căni cu toartă în bandă.
ceramicii - B 4 (etapa I): ceramică m. frg. - borcane şi
cenuşii r., L, străchini cu buza evazată -, vf. săgeată brz.,
dezafectarea frg. zură fe.
fortificaţiei o - B 5 (etapa I): ceramică m. frg. borcane şi
dată cu sfţrşitul
acestei etape.
vase sac cu brâu crestat sau alveolat şi
III început Neate- Din nou B, apucători dispuse simetric, castroane
III stată fortificaţia tronconice cu buza invazată, căni, tipsii,
a.Chr. dezafectată, frg. precum şi o daltă fe.
ceramice - B 6 (etapa I): borcan m. cu patru butoni
greceşti cilindrici dispuşi simetric pe umăr, alte frg. de
neconcludente, borcane, străchini, căni şi tipsii.
absenţa - B 7 (etapa I): străchini m. cu buza dreaptă,
ceramicii
borcane cu brâu alveolat sau crestat, frecător
bastarne şi a
amforelor din gresie, frg. amforă Chios şi frg. vas
Rhodos.
148 Catalog
grecesc cu pictură (roşu şi negru) la exterior,
vf. săgeată brz. cu trei muchii.
- B 8 (etapa I): frg. ceramice m. - borcane cu
brâu alveolat întrerupt de apucători aplatizate
şi străchini, frg. piese fe. nedeterminabile,
două vf. săgeţi brz. cu trei muchii.
- B 9 (etapa I): ceramică m. frg. - borcane,
ceşti, castroane, tipsii -, cuţitaş fe., frg. fib. tr.
I 1 brz., trei verigi brz., verigă arg., mică
aplică brz., figurină antropomorfă, frg. amforă
import.
- B 10 (etapa I): frg. ceramice m. - borcane cu
brâu alveolat şi crestat, castroane cu buza
dreaptă şi invazată -, frg. amfore, cel puţin
unul provenind de la o amforă de Chios, mică
herminetă perforată şi transformată în
amuletă-pandantiv, trei vf. săgeţi brz. cu trei
muchii.
- B 11 (etapa I): frg. ceramice m. - boluri,
străchini, tipsii, borcane, - frg. amfore
probabil Chios.
- B 12 (etapa I): frg. ceramice m. - căni,
străchini, vase de provizii -, frg. amfore
probabil Chios.
- B 13 (etapa I): frg. ceramice m. - străchini,
cană -, două vf. săgeţi brz. cu trei muchii, frg.
psalie fe., mică verigă brz., două fusaiole
bitronconice.
- B 14 (etapa I): frg. ceramice m.
- B 15 (etapa I): frg. ceramice m. - borcane,
strrăchini tronconice, tipsii, boluri -, mici frg.
brz. şi fe. nedeterminabile, bucăţi zgură fe.
- B 16 (etapa I): mici frg. ceramice m.
- B 17 (etapa III): frg. ceramice, vf. săgeată
brz., frg. cuţit fe., bucăţi zgură fe.
- B 18 (etapa III): ac frg. brz., două vf. săgeţi
brz. cu trei muchii, lamă cuţit frg., zgură fe.,
fib. frg. fe. şi mărgică sticlă colorată cu
„ochi”.
- B 19 (etapa III): frg. ceramice - borcane,
tipsii, boluri, căni, străchini -, bucăţi zgură fe.,
frg. bară brz, vf. săgeată brz. cu trei muchii.
- B 20 (etapa III): fer. borcane m., frg. cenuşii
r., numeroase bucăţi zgură fe., vf. săgeată brz.
cu trei muchii, cuţitaş fe.
- B 21 (etapa III): frg. străchini m., mici frg.
amfore greceşti, trei vf. săgeţi brz. cu trei
muchii, frg. provenind probabil de la un cazan
brz., cuie fe.
- B 22 (etapa III): frg. ceramice m. şi r.,
brăţară brz., bucăţi zgură fe., frg. mâner cuţit
fe, daltă brz.
- B 23 (etapa III): frg. ceramice m. (borcane,
străchini) şi r. (cană), frg. cuţit fe., bucăţi
zgură fe., frg. cuie fe., mici plăcuţe (aplice?)
brz., frg. fib. fe., figurină antropomorfă lut.
- B 24 (etapa III): frg. borcan m., frg. amforă.
- B 25 (etapa III): frg. străchini m., cu torţi
tubulare dispuse orizontal, frg. ceramice r., vf.
cuţit fe., bucăţi zgură fe., bară subţire fe.,
verigi fe., vf. săgeată brz. cu trei muchii.
- B 26 (etapa III): borcan m. cu brâu alveolat
întrerupt de butoni cilindrici, frg. ceramice m.,
frg. amforă, bucăţi zgură fe.
- B 27 (etapa III): frg. cearmice corodate, două
vf. săgeţi brz. frg., zgură fe.
- B 28 (etapa III): frg. ceramice m. (borcane şi
străchini) şi zgură fe.
- B 29 (etapa III): frg. borcane cu brâu
alveolat întrerupt de proeminenţe cilindrice,
frg. amfore.
- B 30 (etapa III): câteva frg. ceramice m. şi r.
- L 1 (etapa II): frg. ceramice m. dar şi un frg.
r. din pastă cenuşie, de la un fund cu
Standring, vase întregi, pandantiv tronconic
brz. perforat longitudinal, fib. frg. fe. cu acul
brz.
- L 2 (etapa II): frg. ceramice m. între care se
remarcă cele de la vase de provizii şi de la un
vas tip fructieră, frg. amfore de provenienţă
probabil nord-pontică, brăţară brz. cu capetele
deschise şi lăţite şi decorate cu incizii dispuse
în formă de brăduţ.
- L 3 (etapa II): ceramică frg. provenind de la
borcane, ceşti, străchini sau fructiere (?), frg.
amforă, cuţitaş fe., seceră fe.
- L 4 (etapa II): frg. ceramice (borcane,
străchini şi castoane), cuţit fe., figurină
antropomorfă.
- L 5 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane,
străchini, castroane, căni), bucăţi zgură fe., vf.
săgeţi brz. cu trei muchii, mici fragmente de
piese fe. nedeterminabile.
- L 6 (etapa II): vas provizii cu brâu alveolat,
frg. ceramice m. şi câteva r. (borcan,
strachină), zgură fe., două vf. săgeţi brz. cu
trei muchii, frg. brz. şi fe. provenind probabil
de la acele unor fibule (?), frg. seceră fe., inel
brz. cu capetele petrecute.
 Catalog
- L 7 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane,
tipsii, căni, străchini), borcan frg. r., frg.
amforă Thasos, trei vf. săgeţi brz. cu trei
muchii, corn de cerb în curs de prelucrare, frg.
lamă cuţit fe., frg. zăbală, zgură fe.
- L 8 (etapa II): frg. ceramice m. (boluri,
străchini, tipsii, borcane), borcan r. cu corp
globular şi gât cilindric, frg. amforă Thasos,
verigă fe., bară subţire fe., vf. cuţit fe., brăţară
brz., ac brz., două vf. săgeţi cu trei muchii.
Cetatea II
- L 1 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane,
străchini, castroane, ceşti), brăţară frg. brz.,
trei vf. săgeţi brz. cu trei muchii.
- L 2 (etapa II): două vf. săgeţi brz. cu trei
muchii, vf. lance fe., frg. brăţară brz., frg.
piesă fe. nedeterminabilă, zăbală fe.
- L 2 - T e z a u r u l: descoperit într-o mică Gr
(diametrul de 25 cm) săpată de la nivelul
podinei, în zona mediană a laturii de N a
locuinţei, piesele de aur, brz. şi fe. fiind
depuse într-un borcan m. cu butoni-apucătoare
cilindici dispuşi simetric. Piesele componente:
frontal harnaşament aur, două aplici foliforme
aur, două aplici brz., două psalii brz. cu arg.
cu extremităţile în formă de capete de păsări
de pradă, zăbală fe. (Goldhelm 1994, 150, fig.
46; Kull 1997, 258-259, fig. 29, A. Florescu /
M. Florescu 2005, 70-78, fig. 109-116).
- L 3 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane cu
brâu şi apucători aplatizate), frg. ceramice r.
din pastă cenuşie (căni, borcane), două vf.
săgeţi brz. cu trei muchii, frg. vf. lamă fe., ac
brz., două fusaiole bitronconice.
- L 4 (etapa II): frg. ceramice m. (vas provizii,
străchini tronconice), frg. cuţit fe., vf. săgeată
brz. cu trei muchii.
- L 5 (etapa II): frg. ceramice m. (borcane,
străchini, tipsii, căni), bucăţi zgură fe., verigă
brz.
- L 6 (etapa II): frg. ceramice m., mici frg.
piese fe. nedeterminabile, zgură fe.
- L 7 (etapa II): frg. ceramice m. corodate
(borcane şi străchini), mici frg. fe.
nedeterminabile.
- L 8 (etapa II): frg. ceramice m.
- L 9 (etapa II): frg. ceramice m. puternic
corodate
D: sfârşitul sec. VI - începutul sec. III a.Chr.
MJBt, IAI, MNIRB.
149
B: Niţu / Zaharia 1955; A. Florescu 1971,
108-110; A. Florescu / Raţă 1965; A. Florescu
/ Raţă 1969; A. Florescu 1980, 12-16; Arnăut
2003, 264-265, nr. catalog 448a, fig. 2/A; A.
Florescu / M. Florescu 2005.
600. STELNICA-„Grădiştea Mare” (com.
Stelnica, jud. Ialomiţa, România) – Pl. 276-
282
Necropolă birituală plană. Cercetare
sistematică efectuată între 1987-2003 de către
N. Conovici în colaborare cu Gh. Matei. O
bună parte a necropolei a fost afectată de
intervenţii moderne. Până în 2006 au fost
cercetate 361 M: 176 înh. (49%), 118 inc. u.
(unele dintre ele cu c.) (33%) şi 67 inc. fără u.,
cu oasele calcinate depuse în gr. mari,
rectangulare sau ovale (18%). Sunt prezente
numeroase importuri. Modalalitatea de
publicare (Conovici şi Matei 1999) oferă doar
în cazul prea puţinor M posibilitatea
reconstituirii, măcar parţiale, a asocierilor
pieselor de inventar.
Dispunem de date pentru următoarele M:
- M 3: brăţară închisă, torsadată.
- M 6 (inc. u.): borcan mic m. cu patru
proeminenţe pe umăr unite cu un brâu
alveolat, cupă cu picior r., inel, verigi,
mărgele, brăţară cu un grup de trei
proeminenţe.
- M 8: cuţitaş (briceag) fe. frg.
- M 9 (inc. gr.): cană m., lecane r., aplice
metalice, foarfecă din fier.
- M 12 (inc. gr.): crater m., căni şi lecane r.
- M 13: vas bitronconic m. cu două toarte
verticale.
- M 16: opaiţ.
- M 19 (inc. gr.): crater m., cană r., oală cu
două toarte m., sabie din fier frg. cu mâner de
os (lungimea păstrată = 35 cm).
- M 22: mărgică sticlă „cu ochi”.
- M 23: fusaiolă.
- M 24: vas m. în formă de clopot, cu patru
apucători pe diametrul max. şi proeminenţe
ornamentale în formă de virgulă.
- M 25 (inc. gr.): oală borcan m., două
străchini m. cu buza invazată, una simplă şi
cealaltă cu proemineţe trase organic din buză.
- M 26: fusaiolă.
- M 29 (inc. gr.): castron m., kahtharos attic,
două fib. tr. I 1.
150 Catalog
- M 30: cuţitaş fe. frg.
- M 32: fusaiolă.
- M 38 (inc. gr.): capete de ac în formă de
elice, borcan mic m. cu proeminenţe şi brâu
alveolat, cupă cu picior m., castron m. cu
apucători.
- M 40: vas m. în formă de clopot, cu patru
apucători sub diametrul max. şi patru
proeminenţe circulare sub buză.
- M 50: obiect fe. (vf. suliţă?).
- M 57: cuţitaş fe.
- M 60 (inc. u.): oală clopot m. şi lecane m.
- M 61: borcan m. cu patru apucători
aplatizate verticale sub margine, unite cu un
şir de impresiuni făcute cu degetul în pasta
moale.
- M 65: fusaiolă.
- M 69: castron r. cu apucători trase din buză
(două) şi sub buză (două).
- M 72: brăţară din bandă fe. frg.
- M 75 (inc. u.): fusaiolă, frg. vas brz.
- M 76 (inc.gr.): brăţări şi plăcuţe metalice.
- M 78 ( înh.): mărgele, verigi metalice,
cochilie de melc marin.
- M 113 (inc. gr.): bol r. şi skyphos r.
- M 116 (inc. u.): oală borcan cu apucători m.
şi cană r. cu firnis roşu, de import .
- M 119: frg. borcan m.
- M 124: fib. tr. brz. I 1.
- M 133 (inc gr.): amforă de Peparethos-
Skopelos, cană m. cu cioc de scurgere, oală m.
cu două toarte.
- M 136 (inc. u.): castron tronconic m. cu
apucători verticale, cuţit din fier.
- M 139: cană r. import.
- M 140 (inc. u.): fib. Lt B2/C1, amforă de
Cos.
- M 144: frg. borcan m. cu patru apucători pe
diametrul max.
- M 148: vas r. înalt (hidrie) cu două toarte
orizontale prinse pe umăr.
- M 150 (inc. u.): vas pântecos m., bol r.,
strachină m.
- M 151 (inc. gr.): zăbală fe. şi cataramă fe.
- M 152 (inc.gr.): skyphos m. şi cană r. cu
firnis roşu, de import .
- M 154 (inc. u.): oală clopot m. şi lecane m.
- M 155: borcan m. cu patru apucători sub
margine, unite cu un brâu în bandă.
- M 156 (inc.u.): strachină m. şi carafă m. cu
toartă supraînălţată.
- M 157 (inc. gr.): vas pântecos m., strachină
r. cu o toartă şi brăţară.
- M 158: fib. tr. I 1.
- M 160 (inc. gr.): crater r. şi două fib. tr. I 1şi
I 2.
- M 161: cupă r. cu picior, larg deschisă şi
buza îndoită spre interior.
- M 163: cană m. cu toarta supraînălţată.
- M 174: fusaiolă bitronconică.
- M 175: fusaiolă bitronconică.
- M 181: lecane r. cu patru toarte, două
„oarbe” şi două prinse orizontal imediat sub
buză.
- M 182: fib. (?) şi castron m.
- M 194: lecane r. cu două toarte prinse
orizontal imediat sub buză.
- M 197: castron m. cu două apucători sub
margine şi câte o pereche de nervuri în relief
plasate diametral opus pe umăr, cupă-
kantharos cu buza „în cornişă”, fib. (?).
- M 229 (inc. u.): cană m. cu corp globular, cu
umbo, frg. tablă brz. dintr-un coif. Cu
obrăzarele mobile (prinse cu balamale),
cataramă harnaşament brz., zăbală frg. cu
muştiucul din inele şi psaliile în formă de S,
resturi dintr-un obiest din tablă brz.
- M 236 (inc. u.): cană r. import, cu firnis
roşul la exterior (u.), aplică discoidală brz. cu
decor rozetă, 13 mărgele sticlă cu „ochi”,
pieptene os, cochilie Kauri, frg. tub os, frg.
sârmă brz. (fib.?).
- M 277 (inc. gr.): opt funduri de amforă
descriind un cerc cu diametrul de 1,5 m,
osemintele calcinate fiind depuse în interiorul
cercului. După forma picioarelor de amfore,
M poate fi datat în a doua jumătate a sec. IV
a.Chr. (N. Conovici, în CCA 2003 – campania
2002, 301, neilustrat).
- M 287 (inc. u. c.): u. era un vas pântecos
lucrat de mână cu patru apucători, cu gât înalt
şi puţin evazat, decorat la bază cu un brâu
alveolat; c. era un castron lucrat de mână cu
pereţii arcuiţi spre interior; în u. o strachină-
bol la roată, cenuşie, cu buza invazată, două
fib. tr. şi o brăţară cilindrică. Datare: prima
jumătate a sec. III a.Chr. (N. Conovici, în
CCA 2003 – campania 2002, 301, neilustrat).
- M 322 (inc. u. c.): vas clopot cu patru
apucători (u.), castron m. cu patru toarte (c.),
frg. tablă brz., perle sticlă frg., verigă brz. cu
 Catalog
trei grupuri a câte trei proeminenţe, brăţară
brz. cu patru grupe de proeminenţe.
- M 337 (inc. u. c.) : vas clopot cu patru
apucători (u.), fund vas frg. m. (c.), castron,
cană, frg. amforă Thasos, frg. brăţară brz.,
pieptene (?) brz.
- M 339 (înh.): două ace (cercei?) cu calotă
hemisferică brz. (unul la humerusul stâng, al
doilea s-a găsit sub tâmpla dreaptă), frg.
mărgică tubulară din chihlimbar la bărbie,
brăţară înspre încheietura stângă, fragmente
brz. pe bazin, lespede în marginea Gr, pe
stânga.
Se remarcă faptul că M mai bogate sunt cele
de inc gr., urmate de grupa M inc. u. M de înh.
sunt cele mai sărace în piese de inventar.
Datarea generală a necropolei: sec. IV a.Chr.,
cu începuturi încă de la finalul secolului
anterior. MJIS, IAB.
B: Conovici / Matei 1999; N. Conovici, A.
Ganciu, Gh. Matei, în CCA 2001 (campania
2000), 232-235; CCA 2002 (campania 2001),
297-301 şi pl. 107; CCA 2003 (campania
2002), 300-302; CCA 2004 (campania 2003),
315-317; CCA 2005, (campania 2004), 359-
362 ; Vl. V. Zirra, A. Ganciu, în CCA 2006
(campania 2005), 337-340; M. Babeş et alii în
CCA 2007 (campania 2006), 346-349; Ganciu
2001-2002, 61, 79, nr. catalog 17, fig. 5/4; 10;
Teleagă 2008, 45-46, pl. 93-94; 186, nr.
catalog 179.
601. STOINA-„Cetate” (com. Păişani, jud.
Gorj, România) – Pl. 283
Aşezare fortificată (cetate). Cercetări de
suprafaţă efectuate de Carl Schuchhardt în
1917 şi săpături de salvare realizate de Petre
Gherghe în 1986. A fost săpată o singură
secţiune de 38 m x 2 m poziţionată pe
sistemul de fortificaţie.
Materialul arheologic descoperit este extrem
de sărăcăcios: o singură piesă de metal (? –
neilustrată, Gherghe 1987, 140), în rest,
exclusiv ceramică m. atestând două faze:
Hallatatt mijlociu şi Latène – bol, borcan,
castron, strachină, căni.
D: sfârşitul sec. V/începutul sec. IV – sec. II
a.Chr. MOC.
B: Gherghe 1987.
151
602. STOKITE-„Selishte” (obšt. Sevlievo,
obl. Gabrovo, Bulgaria)
Necropolă tumulară. Descoperiri
întâmplătoare.
Din aria necropolei, alcătuită din cinci T,
provin mai multe piese descoperite
întâmplător de către localnici: fib. tr., situlă
brz. etc.
D: sec. V-IV a.Chr.
B: Milčev / Kovačev 1971, 46-47.
603. STOLA (obšt. Sevlievo, obl. Gabrovo,
Bulgaria) – Pl. 284A
Necropolă tumulară alcătuită din aprox. 16 T.
Unul dintre T, săpat accidental în 1932,
conţinea un M inc. gr.
Inventar: torques arg., verigi arg., alte
podoabe brz. deformate, Gesichtsperle, cuţitaş
fe., cuţit de luptă fe., două fusaiole din lut ars.
D: sec. III a.Chr.
B: Mikov 1938, 394-396, fig. 175.
604. STOLNICENI-„Cetate” (r. Hânceşti,
jud. Lăpuşna, Republica Moldova) – Pl. 285-
286
„Incintă fortificată”. Suprafaţa: peste 7 ha;
fortificaţie alcătuită din două valuri de pământ
şi două şanţuri. Multiple sondaje (1929 – I.
Adiassevici; 1929 şi 1933 – P.
Constantinescu-Iaşi şi Şt. Ciobanu; 1946 –
Gh. D. Smirnov; 1949 – Gh. B. Fiodorov;
1990 – diletanţi localnici). Ultimul sondaj,
singurul documentat, a fost realizat în 1993, în
partea de E a sitului, de către V. Sîrbu şi T.
Arnăut. Aproape întreg spaţiul interior este
ocupat de T, identificându-se 20, mulţi fiind
aplatizaţi.
- T 1 (cercetat parţial în 1933 de către P.
Constantinescu-Iaşi şi Şt. Ciobanu şi verificări
V. Sîrbu şi T. Arnăut în 1993): ceramică
getică frg. m., foarte rar r., frg. amfore greceşti
şi oase de animale.
- T 2 (cercetat de V. Sîrbu şi T. Arnăut, în
1993): şapte schelete umane (bărbaţi, femei,
copii depuşi fără a se respecta vreo regulă
unitară), patru aglomerări de vetre frg. şi două
Gr aflate către extremitatea T. Inventar:
ceramică (nici un vas întreg) getică m. frg.,
extrem de rar ceramică getică frg. roată, şi
câteva frg. de amfore greceşti (Thasos, poate
Heraclea Pontică sau „Soloha”), unele cu
152
dipinti, frg. kantharos, frg. lekythos. Au mai
fost descoperite alte câteva piese, fără a putea
fi însă socotite inventar funerar: vf. săgeată
brz. cu trei aripioare, frg. cuţit fe., frg. corn de
cerb în curs de prelucrare, trei fusaiole patru
rondele, frg. cute din gresie. Sunt prezente şi
oasele de animale.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr., poate
numai al treilea sfert al secolului. USMC.
B: Sîrbu / Arnăut 1995; Arnăut 2003, 265, nr.
catalog 450a, fig. 18; Teleagă 2008, 46, nr.
catalog 180.
605. STOLNICENI-„La Vâşcă” (r. Hânceşti,
jud. Lăpuşna, Republica Moldova) – Pl. 284B
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1996.
La 300 m E de fortificaţie, într-un vas ceramic
(cană bitronconică cu o toartă), un tezaur
alcătuit din 54 monede arg.: 44 drahme de
Histria şi 10 tetradrahme de tip Huşi-
Vovrieşti. Recuperate 16 monede: 12 histriene
şi patru de tip Huşi-Vovrieşti.
La 10 m SE de locul descoperirii, a fost găsită
o brăţară brz. spiralică. MNIMC.
B: Levinschi 1994-1995; Levinschi 1999;
Arnăut 2003, 281, nr. catalog Ba19, fig. 182.
606. STOYANOVO-„Cariera de piatră” (fost
Radjuvene, obšt. Loveč, obl. Loveč, Bulgaria)
– Pl. 287A
Tezaur de vase arg. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1911.
Zece fiale (una dintre ele cu
inscripţia„”), un bol, un
aryballos şi două aplice de harnaşament.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: Filov 1916-1918, 31-33, fig. 30, 32-34;
Arta şi cultura 1979, 49-50, nr. catalog 214-
223.
607. STRAHOTIN-„Depozitul de carburanţi”
(com. Dângeni, jud. Botoşani, România) – Pl.
287B
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat
de Paul Şadurschi în anul 1985. Un singur
nivel de locuire, gros de aprox. 20 cm.
Ceramică m.: frg. de la vase borcan cu
proeminenţe şi brâu alveolat, frg. de strachină
cu buza răsfrântă în afară şi proeminenţă trasă
din buză.
Catalog
D: sec. IV a.Chr. MJBt.
B: Şadurschi 1986, 44-45, fig. 5/1-5; Arnăut
2003, 265-266, nr. catalog 451a.
608. STRAHOTIN - „Ponoare” (com.
Dângeni, jud. Botoşani, România) – Pl. 288-
289A
Necropolă plană birituală. Cercetări de salvare
efectuate în 1981 şi 1982 de către Paul
Şadurschi.
Au fost cercetate 19 M: 18 inc. (16 inc. u. şi
două inc. gr.) şi unul înh.
- M 1 (distrus, inc. u. c.?): borcan m. cu brâu
alveolat sub buză şi apucători pe diametrul
max. (u.?), frg. dintr-o strachină mare m. cu
buza invazată (c.?), 19 vf. săgeţi fe. sudate
între ele (de la rug?).
- M 2 (distrus, inc. u. c.? – dublu?): borcan m.
cu brâu alveolat sub buză întrerupt de butoni
circulari şi apucători sub diametrul max. (u.?),
alt borcan m. frg., două străchini m. cu buza
invazată (c?).
- M 3 (inc. u. – c.?): borcan m. cu brâu
alveolat sub buză întrerupt de apucători mici
(u.), lespede mică de piatră alături de u. (c.?).
- M 4 (inc. u.): strachină m. cu buza invazată
(u.).
- M 5 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
sub buză întrerupt de patru apucători (u.),
strachină m. cu buza invazată (c.), două căni
m.
- M 6 (colectiv – cvadruplu?, inc. u. – c?):
borcan m. (u.), două străchini m. cu buza
invazată având o apucătoare perforată vertical
(una dintre ele - u.), borcan m. frg. cu brâu
crestat sub buză întrerupt de apucători (u.),
frg. dintr-o strachină m. lustruită la exterior
(c.?), lespede de piatră (c.?), şapte vf. săgeţi
brz. cu trei muchii, două cuţitaşe fe.
(neilustrate), mărgică brz. „cu coaste”, perle
de sticlă romboidale perforate longitudinal şi
alte două mărgele, din piatră, respectiv os
(neilustrate).
- M 7 (inc. u.): borcan m. cu brâu alveolat şi
apucători.
- M 8 (inc. gr.): fără inventar.
- M 9 (inc.): recuperat doar un vf. de săgeată
cu trei muchii brz.
- M 10 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
sub buză întrerupt de patru apucători (u.),
strachină m. cu buza invazată (c.), frg. dintr-o
 Catalog
altă strachină m., cană m., mai multe vf. săgeţi
brz. sudate între ele (neilustrate).
- M 11 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
şi apucători (u.), strachină m. (c.) (neilustrate).
- M 12 (inc. u. c. - distrus): borcan m. cu brâu
alveolat şi apucători (u.), strachină m. (c.)
(neilustrate).
- M 13 (inc. u.?): frg. dintr-un vas mic m.
(u.?).
- M 14 (înh., răvăşit, scheletul nu se afla în
conexiune anatomică): fără inventar.
- M 15 (inc. u.): borcan frg. (u. - neilustrat),
strachină m. (u.), frg. de la alte două străchini
m., două căni m.
- M 16: borcan m. cu brâu alveolat şi
apucători (u.), strachină m. cu buza invazată şi
apucătoare perforată vertical dispusă pe
jumătatea exterioară a peretelui vasului (c.),
frg. de la un alt borcan m. şi de la o altă
strachină m (neilustrate).
- M 17 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
şi apucători (u. - neilustrat), strachină m. (c. -
neilustrat), frg. din alt borcan m., frg. dintr-o
strachină decorată cu caneluri oblice.
- M 18 (inc. u. c.): borcan m. (u. – neilustrat),
strachină m. (c.), cană m. cu decor geometric
lustruit pe umăr (neilustrată).
- M 19 (inc. gr.): ceaşcă m.
Către marginea necropolei au fost descoperite
două Gr cu material extrem de sărac: mici frg.
ceramice, frg. de oase calcinate, cenuşă, mici
bulgări de chirpic.
D: sec. V-IV a.Chr. MJBt.
B: Şadurschi 1992; Arnăut 2003, 265-266, nr.
catalog 451b.
609. STUPINA-„Dealul Vărzăroaia” (com.
Crucea, jud. Constanţa, România) – Pl. 289B
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare.
Statuie de piatră kamena baba. Calcar gălbui.
0,85 m înălţime. Descoperită la 100 m de două
movile (M?). D: sec. V a.Chr. IAB.
B: A. Alexandrescu 1958, 291 şi fig. 1.
610. SULTANA - „Gheţărie” (com.
Mănăstirea, jud. Călăraşi, România) – Pl.
289C
Askos elenistic descoperit întâmplător pe
malul lacului Mostiştea.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MCGO.
B: Şerbănescu 1999, p. 232, nota 24, fig. 4/2.
153
611. SURUCENI (jud. Chişinău, Republica
Moldova) – Pl. 290A
M plan izolat cercetat în 1954 de către G.
Sergeev. Înhumaţie, decubit dorsal, orientare
NV-SE.
Inventar: pumnal akinakes fe., 17 vf. săgeată
brz. cu trei aripioare, resturile unui goryt din
lemn, frg. ceramic de la un vas de mari
dimensiuni m., cu apucători.
D: sec. V a.Chr.
B: Sergeev 1961; Lăpuşneanu 1979, 57, 115;
Niculiţă 1987, 54; Arnăut 2003, 266-267, nr.
catalog 455e.
612. SUSENI-„Saca” (com. Băcani, jud.
Vaslui, România) – Pl. 290B
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1969.
Pumnal fe. akinakes cu bară orizontală la
extremitatea mânerului (L = 25,4 cm).
D: sfârşitul sec. VI – începutul sec. V a.Chr.
MOB.
B: Palade / Ciucă 1972, 290-291, fig. 2/5; 3/2.
613. SUVOROVO (obl. Varna, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1942.
Tezaurul era alcătuit din 89 monede Odessos,
din cupru.
D: sec. IV a.Chr. MIAV.
B: Mircev 1969b.
614. SVĂLENIK-„Mogilite” (obšt. Ivanovo,
obl. Ruse, Bulgaria) – Pl. 290C
Necropolă tumulară. Cercetare sistematică
efectuată în 1967 de către Dimităr Ivanov. Au
fost săpaţi cinci T cu M inc. u., dintre care
două cu c.
- T 1 (inc. u.): frg. borcan m. (u.) şi frg. dintr-
un vas mai mic m.
- T 2 (inc. u.): frg. borcan m. (u.).
- T 3 (inc. u. c.): frg. vas mare m. cu apucători
sub diametrul max. (u.), frg. strachină r. (c? -
neilustrată), frg. căniţă r.
- T 4 (inc. u. c.): frg. borcan m. cu brâu
alveolat sub buză (u.), strachină r. (c.), cană r.,
fib. tr. I 1 fe.
- T 5 (inc. u.): frg. ceramice de la u.
D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
MIRu.
B: Ivanov 1970, 3-6 şi fig. 1-4.
154 Catalog
615. SVĂLENIK-„Ankova Poljana” (obšt.
Ivanovo, obl. Ruse, Bulgaria)
Necropolă tumulară alcătuită din zece T
dispuşi în line dreaptă pe o distanţă de circa
800 m, pe direcţia E-V. Cercetare sistematică
efectuată în 1967 de către Dimităr Ivanov.
Au fost săpaţi patru T, toţi conţinând M inc. u.
- T 1: ceramică r. frg. (neilustrată).
- T 2 (inc. în cutie din plăci de piatră): frg.
ceramice m. şi r., frg. dintr-un vas de import
cu figuri roşii (neilustrate).
- T 3: fără inventar.
- T 4: vas mare r. (neilustrat).
D: sec. IV a.Chr. MIRu.
B: Ivanov 1970, 6-7 şi fig. 2.
616. SVEŠTARI-„Sboryanovo” (obšt.
Isperih, obl. Razgrad, Bulgaria) – Pl. 291;
296B
Asezarea fortificată, ocupând o suprafaţă mai
mare de 8 ha. Cercetări sistematice începute în
1986 de un colectiv coordonat de Maria
Cičikova.
Zid de incintă din pietre fasonate sau doar
parţial fasonate, cu grosimea de 3,5 m - 4,2 m,
cu înălţimea păstrată până la 1,3 m. Cercetarea
a fost orientată asupra a trei zone predilecte:
traseul zidului de incintă, poarta de S şi un
areal situat în zona centrală a aşezării.
Stratigrafic, au fost evidenţiate două niveluri
ce se succed fără nici un hiatus, din a doua
jumătate a sec. IV până la mijlocul sec. III
a.Chr.
Complexe: L, uneori etajate şi cu acoperiş din
ţiglă, ateliere metalurgice, cuptoare, mai multe
Gr.
Inventar: ceramică locală m. şi r., ceramică
locală imitată după prototipuri greceşti,
ceramică attică cu firnis negru, inclusiv
ceramică decorată în stilul West Slope, amfore
de Thasos, Sinope, Heraclea Pontică şi din
alte centre neidentificate.
Inventar relevant cronologic: monede (o
drahmă de tip Alexandru cel Mare, 316 a.Chr.,
o monedă de argint emisă de Histria şi încă
una de bronz emisă de Callatis), vase greceşti
cu firnis negru, ştampile amforice (peste 60
exemplare), podoabe, fibule (peste 40
exemplare) de schemă tracică şi de schemă
Latène, arme (vf. lance fe., cuţite fe., vf. săgeţi
brz. cu trei aripioare), unelte de metalurgie şi
de orfevrărie, frg. dintr-o verigă cu semiove
de tip celtic (Mihaylova 1992, 90-91, fig. 2-3).
Semnalată o Gr datată în al doilea sfert al sec.
III a.Chr., cu ştampilă amforică de Sinope şi
frg. ceramice celtice (Vagalinski 2007, 74, 82,
nr. ctalog 18-19, fig. 18-19).
Inscripţie în greceşte dedicată zeului
Phosphoros („X
 ”),
descoperită lângă poarta sudică, datată la
mijlocul sec. III a.Chr.
D: a doua jumătate a sec. IV – prima jumătate
a sec. III a.Chr. Unele fragmente ceramice
descoperite în sectorul porţii de S se datează
ceva mai târziu, în sec. II-I a.Chr.
Publicare generală, selectivă, majoritatea
complexelor şi a materialului - inedit.
B: Čičikova / Delev / Bozhkova 1992;
Stoyanov / Mihaylova 1996; Mihaylova 1992;
Vagalinski 2007, 74, 82, nr. ctalog 18-19, fig.
18-19.
617. SVEŠTARI-„Sboryanovo”, necropola de
E (obšt. Isperih, obl. Razgrad, Bulgaria) – Pl.
292-295A; 296A
Necropolă tumulară de înh. Reperaţi 26 T,
remarcându-se în extremitatea nordică
„Ginina Mogila”, iar în cea sudică T „Sveštari
/ Omurtag / Mumdjilar”, acesta din urmă fiind
nu numai cel mai înalt din întreaga necropolă
(21 m) ci şi din întreaga Bulgarie de NV.
Sondaje realizate în 1930 de Geza Feher,
program de cercetări sistematice coordonat de
Maria Čičikova şi Totyo Ivanov, începând cu
anul 1982.
Deşi T cercetaţi nu au fost publicaţi unitar,
sistematic, se pot reconstitui câteva complexe
funerare:
- T 1 (3,95 m înălţime) – M inc. (săpat de G.
Feher în 1930, în vecinătatea T „Sveštari –
Mumdžilar – Omurtag”): amforă frg.
(neilustrată), borcan m. frg. cu apucători
aplatizate, frg. piese fe. (neilustrate), două
podoabe brz. frg. şi un schelet de câine.
Dintr-un M alăturat şi „mai vechi” [T 1a]
provine o fib. tr. arg. (Feher 1934, 107-108,
fig. 88).
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MIRu.
B: Feher 1934, 106-108, fig. 86-87.
- T 2 (4,2 m înălţime) – M inc. cu incintă de
piatră (săpat de Feher în 1930, în vecinătatea
 Catalog
T „Sveštari – Mumdžilar – Omurtag”): aplică
brz. (neilustrată), aplică arg. cu reprezentarea
lui Dyonissos, vatră rectangulară decorată,
ceramică m. şi r., amforă, vf. lance fe.
(neilustrat), şase aplice aur în formă de rozetă,
perle de sticlă colorată, trei fib. brz. (două fib.
tr. – una I 2 şi cealaltă frg., iar a treia pare a fi
Lt B2), verigă brz, altă mică verigă fe.
(neilustrată), clopoţel fe., cuţitaş fe., cheie fe.,
schelet de câine.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MIRu.
B: Feher 1934, 108-114, fig. 89-98; Stancev
2004, 159-161, fig. 7-8; Teleagă 2008, 46, nr.
catalog 181.
- „Ginina Mogila”. Cercetări sistematice
efectuate între 1982 şi 1985 de Maria
Cičikova şi Totyo Ivanov. Dimensiuni mari,
printre cei mai mari T din partea de N a
necropolei: 11,5 m înălţime, 70 m diam.,
delimitat de un şanţ lat de 12-15 m şi adânc de
3 m. M este alcătuit dintr-un dromos si
trei camere, aporoape pătrate în plan,
construite din blocuri de piatră fasonată: o
antecameră, o cameră funerară şi o cameră
laterală, toate acoperite cu bolţi
semicilindrice. M se remarcă prin arhitectura
sa şi prin decoraţiile camerei funerare (zece
cariatide, cinci semi-coloane, patru dorice şi
una corintică, pictură cu roşu, violet, grena,
albastru, naiskos-ul din faţa patului funerar nr.
1, reprezentarea grafică printr-o compoziţie
figurată pe luneta peretelui opus intrării,
desupra patului funerar nr. 1, a eroizării
dinastului defunct) şi cele ale arhitravei situată
pe faţadă, deasupra intrării (friză în relief cu
bucranii, ghirlandă şi rozetă).
În manta: ceramică m. şi r., piroane fe., bucăţi
de plumb, vf. săgeţi brz. şi fe.
La baza şanţului înconjurător: frg. din
scheletul unui cal şi frg. ceramice de import
cu firnis negru. Sub T, pe nivelul antic de
călcare, în jurul M, au fost descoperite 15
vetre cu diam. de 1-1,5 m.
În faţa inrtării în dromos: piese de
harnaşament (aplică arg., aplici şi catarame
brz.), cercei de aur cu extremitatea în formă de
cap de leu (Gergova 1996, pl. 4/6b-v), torques
brz., frg. dintr-o statuetă din piatră.
M de cal (secundar), la 9 m SV de intrarea în
dromos: zăbală fe, două verigi brz.
În camera laterală: scheletele a doi cai.
155
În atecameră: vas amforoidal r., în jurul căruia
au fost găsite oase de câine şi de porc. Frg. din
scheletele a trei cai şi scheletele răvăşite a doi
indivizi, un bărbat de 30-35 ani şi o femeie de
25-30 ani (Boev / Kavgazova 1992, 164-165).
Printre oasele cailor au fost descoperite mai
multe piese de harnaşament: aplică aur, două
aplici semisferice aur, trei verigi brz., patru
mărgele de sticlă „cu ochi” şi două aplici din
os. Lanţ aur cu pandantiv alungit bitronconic,
de asemenea din aur, două statuete
reprezentând personaje feminine.
În camera funerară: pe fragmentele aediculei
de piatră prăbuşite, ce iniţial a fost înălţată
lângă patul funerar no. 1, frg. din scheletul
unui bărbat în vârstă, lângă care se aflau frg.
din discul unei oglinzi brz. şi o aplică
hemisferică din os. Printre pietrele dislocate
din patul no. 1: un obiect fe., puternic corodat,
cu o proeminenţă la un capăt (sceptru-?), un
cuţit fe., unguentarium, farfurie cu firnis
negru, perle de sticlă şi de os, o fibulă fe cu
resort bilateral (Lt-?), opaiţ cu firnis negru,
părţi dintr-un scaun (?) de lemn.
În expoziţia organizată în interiorul T, sunt
prezentate câteva piese de inventar (inedite)
despre care se afirmă ca au fost găsite în M,
între acestea remarcându-se o săgeată brz. cu
trei muchii, o perlă din sticlă colorată cu
motivul feţei umane (Gesichtsperle) şi mai
ales o mică fibulă de bronz (aprox. 4 cm) de
schemă Latène B2 cu resortul format din 2+2
spire şi coardă exterioară, arcul decorat cu o
îndoitură în formă de opt dispusă longitudinal
şi piciorul decorat cu pseudo-resort.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. MIAS,
MII.
B: Ivanov 1992; Čičikova 1992; Gergova
1996; Teleagă 2008, 46-47, pl. 95; 188/1-7,
nr. catalog 181.
- T 12 (în imediata apropiere a T „Ginina”). M
este alcătuit din două încăperi, o antecameră
redusă ca dimensiuni şi camera funerară
propriu-zisă, din blocuri de piatră fasonate.
Ceramică locală, kantharos cu caneluri,
lekythos, amfore, brăţară (torques?) brz.,
eshara miniaturală din lut, vf. săgeată cu trei
muchii brz., aplică fe. cordiformă (ataşă?), frg.
armură fe., mortarium, cute.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. IAMS.
156
B: Gergova 1996, 26-44, pl. 25-26; Teleagă
2008, 47, pl. 96/4-10; 188/17, nr. catalog 181.
- T 13 (în imediata apropiere a T „Ginina”).
Dimensiuni modeste în raport cu situaţia
generală a necropolei: 6,8 m înălţime, 40 m
diam. Cercetat în septembrie 1988. M este
alcătuit din două încăperi, antecamera şi
camera funerară propriu-zisă, din blocuri de
piatră faţetate, cu boltă semicilindrică, cu
consistente urme de pictură în interior.
Inventar relativ sărac: ceramică, câteva
podoabe, vf. săgeţi.
Într-o Gr săpată în faţa intrării în M: oase
decâine şi de găină, bol gri r., pectoral aur,
spirală aur, perlă aur.
În antecameră: perlă aur, părţi dintr-un schelet
uman, oase câine şi de găină.
În camera funerară: rămăşiţele a trei indivizi –
craniul unui bărbat de aprox. 50 ani, scheletul
unei femei de vârstă mijlocie şi părţi din
scheletul unui tânăr de aprox. 18 ani, oasele
acestuia din urmă prezentând urme de taieturi
şi de dinţi de animale.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. IAMS,
MII.
B: Gergova 1992b; Gergova 1996, 16-26, pl.
16; Teleagă 2008, 47, nr. catalog 181.
- T 18 (lângă T „Ginina”). M de tip sarcofag,
din blocuri de piatră foarte bine fasonate,
asemeni celor folosite la construirea M din
Ginina Mogila. Zidul pictat pe interior cu
roşu.
Din inventar a fost publicată o fială arg.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr.
Prezentare sumară. IAMS.
B: Ivanov 1992, 137; Gergova 1996, pl. 4/6g.
- T 23 (săpat în 1994 de R. Radev). Inc. u.
(pithos) c. (lespede piatră).
Inventar depus în groapă: ceramică r.
autohtonă, dar şi attică (kantharos cu firnis
negru, kantharos West Slope, doi askoi,
unguentarium, bol cu palmete stampate,
lekythos), opaiţ grecesc, colier din 14 perle
sticlă colorată (una dintre ele de tip
Gesichtsperle), patru fib Lt B2/C1 (una arg.,
trei fe.), frg. lanţ fe., set de patru mici piese de
lut, frg. obiect de lemn.
D: mijlocul sec. III a.Chr. IAMS.
B: Radev 2000, 155-156, fig. 1-4; Teleagă
2008, 47-48, pl. 98/2-5; 99; 189, nr. catalog
181.
Catalog
Probabil tot în zona necropolei a fost
descoperit întâmplător un frontal de
harnaşament arg. cu reprezentare zoomorfă şi
antropomorfă (sec. IV a.Chr.).
B: Arta şi cultura 1979, 52-53, nr. catalog
236.
618. SVEŠTARI-„Sboryanovo”-„Demir Baba
Teke” (obšt. Isperih, obl. Razgrad, Bulgaria) –
Pl. 295B
Loc de cult. Săpături sistematice efectuate de
Anna Balkanska în perioada 1983-1989. Trei
niveluri de cultură.
În nivelul median a fost cercetată o clădire
monumentală, cu pereţii din lut, cu
dimensiunile de 12 x 5 m, orientată V-E şi
două vetre rotunde (1 m diam., 10 cm
înălţime).
În nivelul superior a fost cercetată o clădire cu
pereţi de piatră groşi de 1-1,5 m, cu
dimensiunile de 12 x 5 m, orientată, de
asemenea, V-E.
Inventarul staţiunii este relativ bogat: amfore
Thasos, fib. tr., fib. Lt (?-neilustrtată), trei
monede Odessos autonome (sec. II a.Chr.),
două drahhme de Dyrrachium (sec. I a.Chr.).
D: nivelurile inferior şi median în a doua
jumătate IV–prima jumătate III a.Chr.; nivelul
superior în a doua jumătate a sec. III–sfârşitul
sec. II a.Chr./începutul sec. I a.Chr. Publicare
monografică. IAMS.
B: Balkanska 1992; Balkanska 1998.
619. SVEŠTARI-„Sboryanovo” - „Kamen
Rid” (obšt. Isperih, obl. Razgrad, Bulgaria)
Fortificaţie, poate cu rosturi cultice (loc de
cult fortificat), ocupând o suprafaţă de 4,75
ha. Cercetări sistematice efectuate de Diana
Gergova începând din 1982.
Ringuri de piatră şi mai mult de 50 de vetre
datate general în prima epocă a fierului dar şi
în epoca elenistică.
B: Gergova 1992a,10, fig. 2-3.
620. SVETLEN -„Meralăk” (fost Ajazlar,
okr. Popovo, obl. Tărgovište, Bulgaria) – Pl.
297
M tumular izolat (4 m înălţimea max., 30 m
diametrul max.) cu cameră funerară din piatră
nefasonată legată cu lut. Cercetări I. Velkov şi
V. Mikov.
 Catalog
Inventar: două vase brz. tip arybalos, lebes
brz., toartă brz. cu extremităţile modelate în
formă de capete de silen, toartă brz. de la un
vas înalt, probabil de tip oenochoe, spadă fe.,
două vf. lance fe., frg. de tablă brz. cu decor
zoomorf (capete de grifoni) provenind de la
un coif sau mai probabil de la o platoşă,
garnitură din tablă brz. de la un scut, frg. din
gâtul unui recipient de tip unguentarium (?),
frg. din partea superioară a unei amfore
(probabil de Lesbos).
D: mijlocul şi a doua jumătate a sec. V a.Chr.
B: Velkov 1928-1929, 50-53, fig. 72-73, 75-
82; Teleagă 2008, 48, pl. 101/1-2; 190/5-10,
nr. catalog 182.
621. ŠUMEN (obl. Šumen, Bulgaria)
Cetate. Cercetare sistematică. Locuinţe de
suprafaţă, uşor adâncite în stâncă, cu pereţi
din lipitură de chirpici din lut amestecat cu
paie, dar şi bordeie.
Inventar: ceramică şi câteva fusaiole.
D: Sec. V – mijlocul sec. IV a.Chr.
B: Antonova 1973.
622. ŞTOROBĂNEASA-„Cimitir” (com.
Ştorobăneasa, jud. Teleorman, România) – Pl.
298
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare, în condiţii
necunoscute.
Frg. ceramice locale şi greceşti, ştampile
amforice de Sinope, Thasos, Soloha I, frg.
kantharos cu firnis negru.
D: sec. III-începutul sec. II a.Chr. ŞŞ.
B: Pătraşcu 2005b.
623. TABANI (r. Briceni, Republica
Moldova).
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 2005.
Într-un mic vas de lut au fost descoperite 32
monede arg. de tip Huşi-Vovrieşti,
contramarcate, una dintre ele fiind perforată.
Tezaurul se păstrează la descoperitor.
Inedit-informaţie Mihai Ciocanu, Chişinău,
iulie 2005.
624. TARIVERDE (com. Cogealac, jud.
Constanţa, România) – Pl. 299-300
Aşezare deschisă. Suprafaţa de 15-20 ha.
Cercetari sistematice efectuate în deceniul
157
1950-1960, de către colective coordonate
succesiv de E. Condurachi, Gh. Ştefan, D. M.
Pippidi, D. Berciu.
Un prim nivel de locuire (în raportul
Berciu/Preda 1961, 274-275 este menţionată
existenţa a două niveluri de locuire în cadrul
„stratului arhaic”, delimitate în campania din
1958), cu B şi în mai mică măsură cu L, cu
material ceramic majoritar grecesc (ceramică
rhodo-ioniană, attică cu figuri negre), dar este
prezentă şi ceramica locală m. autohtonă
(castroane, oale cu brâuri alveolate şi cu
proeminenţe-apucători) într-o proporţie destul
de redusă – 15% (Pippidi et alii 1957, 79).
Complexe ale căror inventar poate fi
reconstituit, chiar şi parţial, pe baza
bibliografiei:
- B2/S1/1952 (Condurachi et alii 1953, 131,
fig. 19-21, 22): frg. amfore greceşti arhaice,
frg. bol ionian cu motivul royetelor punctate
(stil Fikellura), vas-„clopot” m. cu apucători,
borcane frg. cu brâu alveolat, strachină
cenuşie r. cu buza invazată, pasalie de os.
- B1/S2/1955 (Condurachi et alii 1957, 78-
79): ceramică ioniană frg., frg. ceramice de
stil Fikellura, ceramică attică cu figuri negre,
ceramică cenuşie r., frg. ceramice m. de la
borcane decorate cu brâu crestat, fib. brz.
Glasinac cu portagrafa triunghiulară, fusaiole
tronconice de lut.
- B 2/sector 2/1956 (Pippidi et alii 1959, 319):
fg. ceramice greceşti şi locale, două vf. săgeţi
cu trei muchii, fusaiole de lut ars, râşniţă frg.
Între piesele mărunte de inventar ce provin din
nivelul arhaic, sunt amintite vf. săgeţi brz. cu
trei muchii cu sau fără tub de înmănuşare, vf.
săgeţi brz.-forme premonetare, două fib. tr.
brz. (una dintre ele întreagă – III 1), statuetă
lut cu urme de vopsea roşie, perlă de sticlă
colorată „cu ochi”, zar de lut ars, opaiţ.
Urmele primei etape a locuirii, datate de
conducătorii săpăturilor predominant în sec.
VI a.Chr., sunt suprapuse de un strat masiv de
epocă elenistică, cu trei niveluri de locuire,
însumând o depunere arheologică de peste 1,5
m grosime. În stratul elenistic predomină L,
cu temelii din blocuri de piatră. În primele
două niveluri elenistice (elenistic I şi elenistic
II) au fost descoperite frg. amfore Thasos şi
Rhodos, fib. brz. de tip hibrid, monedă Histria
brz., pond histrian plumb.
158 Catalog
Se constată absenţa unui nivel grecesc clasic,
corespunzător sec. V a.Chr. (Condurachi et
alii 1957, 82; Pippidi et alii 1959, 323), plasat
între stratul arhaic grecesc şi cel elenistic,
această perioadă fiind totuşi marcată de câteva
cioburi de vase attice cu figuri roşii (Ştefan et
alii 1954, 105).
D: sec. VI-III a.Chr. IAB.
B: Condurachi et alii 1953, 90-152, fig. 17-24;
Ştefan et alii 1954, 100-108, fig. 21-28;
Condurachi et alii 1957; Canarache 1957, nr.
catalog 15, 62, 76, 135-138, 497; Pippidi et
alii 1959; Berciu/Preda 1961; DIVR, 563.
625. TARNAK-„Selište” (obšt. Byala Slatina,
obl. Vraca, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Tetradrahme Alexandru cel Mare.
B: Theodossiev 2000, 139, nr. catalog 224.
626. TĂRKVITA (obšt. Nikola Kozlevo, obl.
Šumen, Bulgaria – Pl. 301A
Necropolă. Descoperiri întâmplătoare făcute
în 1961, în timpul unor lucrări edilitare. Trei
M inc. u. (două dintre ele cu c.).
- M 1 (inc. u. c.): vas clopot m cu patru
aripioare apucători în jumătatea inferioară
(u.), castron r. carenat cu marginea evazată
(c.), borcan m. cu proeminenţe sub margine
unite cu brâu alveolat.
- M 2 (inc. u. c.): castron tronconic r. (u.),
castron m. cu marginea evazată (c.).
- M 3 (inc. u.): frg. vas bitronconic cu
apucători sub diametrul max.
D: sec. IV-III a.Chr. MIŠ.
B: Dremsizova 1963, 5-6, fig. 5.
627. TĂRNAVA-„Mitkov” (obšt. Bjala
Slatina, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 301B
Doi T de mici dimensiuni, distruşi de lucrările
agricole în 1962.
Din inventarul răvăşit au fost recuperate arme
fe. (vf. lance, frg. spadă Lt C2-D1), precum şi
o fib. arg. de tip macedonean.
D: fibula este specifică sfârşitului sec. V
a.Chr., însă celelalte descoperiri (armele)
aparţin orizontului Padea – Panagjurski-
Kolonii. MIV.
B: Nikolov 1965, 1978-179, fig. 19/a-g;
Nikolov 1968, 57, nr. catalog 71.
628. TÂRZII-„Stana” (com. Olteneşti, jud.
Vaslui, România)
Cetate fortificată cu val de pământ şi şanţ.
Suprafaţa aprox. 10 ha. Cercetări de suprafaţă
realizate în 1967-1968 de Adrian C. Florescu
şi Gheorghe Melinte.
D: sec. V-IV a.Chr.?.
B: A. Florescu / Melinte 1971, 131; Arnăut
2003, 269, nr. catalog 473.
629. TEIUŞU (com. Brebeni, jud. Olt,
România)
M inc. izolat. Descoperire întâmplătoare.
Dintr-un M inc. au fost recuperate două vf.
lance fe. şi un pumnal curb.
D: sec. IV-III a.Chr. MJIAOS.
B: Preda 1986, 116.
630. TELEŞTI-„Curături” (com. Teleşti, jud.
Gorj) – DRĂGOIEŞTI-„Livezile Mari” şi
„La Fântâni” (com. Crasna, jud. Gorj) – Pl.
301C-304
Necropolă tumulară inc. Cercetări încă de la
sfârşitul sec. XIX, în 1894 fiind săpată o
movilă „unde s-a găsit o urnă, lănci, suliţe şi
zăbale de cal”. Alte cercetări sunt efectuate în
1934 de către Dumitru Berciu, 11 T fiind
săpaţi în acel an. Cercetări sistematice sunt
efectuate între 1979 şi 1990 de către Gheorghe
Calotoiu, care sapă 58 T.
Mantaua T este din pământ, în cazul a doi T
(T 1 şi T 55) constatându-se că mantaua era
realizată din pietre de râu. Majoritatea T
conţin M de inc. cu oasele depuse pe solul
antic sau eventual pe un postament de pietre
de râu – 48 (83%), trei T (5%) conţin M inc.
u., în doi T (3%) oasele calcinate sunt depuse
atât pe solul antic cât şi în urnă, iar cinci T
(9%) sunt cenotafuri. Numai cinci T (9%) sunt
lipsiţi de inventar funerar.
Ceramică m., cu o singură excepţie – o
strachină r. în T 43.
- T 1 (manta din bolovani, inc. cu depunerea
oaselor calcinate pe sol): strachină şi cupă.
- T 2 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): vas bitronconic cu două toarte, două
psalii fe. şi două muştiucuri fe.
- T 3 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): cupă (ceaşcă largă) cu trei picioruşe şi
toartă supraînălţată (ruptă din vechime),
 Catalog
strachină cu buza invazată, cuţit fe. cu antene
circulare şi cute de gresie.
- T 4 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): strachină cu buza invazată, vas
bitronconic cu două toarte şi ceaşcă cu două
toarte în bandă, supraînălţate.
- T 5 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): strachină tronconică cu buza invazată,
strachină cu buza invazată şi cană cu toarta în
bandă, supraînălţată.
- T 6 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): sabie fe., castron frg. cu buza invazată şi
strachină cu buza invazată.
- T 7 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): vas cu două toarte cu buza evazată şi frg.
din trei vase.
- T 8 (cenotaf): fără inventar.
- T 9 (cenotaf): fără inventar.
- T 10 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): sabie fe., vf. lance fe., cuţit fe., cană frg.
cu două toarte supraînălţate, strachină cu buza
invazată, borcan cu buza dreaptă sub care se
află un brâu alveolat întrerupt de patru
proeminenţe şi căniţă cu toartă supraînălţată.
- T 11 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): frg. ceramice atipice.
- T 12 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol şi inc. u. c.): strachină tronconică cu buza
invazată şi fund inelar (u.), strachină cu buza
invazată (c.), vas „clopot” cu apucători sub
buză, cuţit de luptă fe. cu două tăişuri şi cute
de gresie.
- T 13 (cenotaf): frg. ceramice.
- T 14 (cenotaf): frg. ceramice.
- T 15 (inc. u.): strachină cu buza invazată
(u.), frg. de la o altă strachină asemănătoare,
vas miniatural, cu talpa profilată, lăţită şi
prevăzută cu două mici perforaţii laterale,
căniţă cu toartă supraînălţată, două vf. lance
fe.
- T 16 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): vf. lance fe. şi frg. ceramice atipice.
- T 17 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol şi inc. u.): patru străchini cu buza invazată
(din care una este u.), două căniţe şi o ceaşcă.
- T 18 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
un postament de pietre de râu): strachină cu
buza invazată şi cu patru apucători organice
pe diametrul max., cană cu două toarte în
bandă, supraînălţate, cană cu toarta
supraînălţată.
159
- T 19 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): strachină cu buza invazată şi fund inelar,
strachină cu buza invazată şi caneluri oblice
paralele pe arcuirea buzei, borcan cu brâuri
alveolate dispuse oblic, precum şi cu doi
butoni cilindrici şi două apucători în formă de
potcoavă dispuşi simetric, alt borcan cu brâuri
alveolate şi apucători dispuse diametral opus,
două vase miniaturale, o cupă cu picior, de
asemenea miniaturală şi o ceaşcă.
- T 20 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): fără inventar.
- T 21 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
un postament de pietre de râu): frg. dintr-o
strachină cu buza invazată.
- T 22 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): vas tip clopot cu patru apucători în formă
de potcoavă în jumătatea superioară şi patru
apucători aplatizate în jumătatea inferioară şi
un castron cu buza invazată, cu uşoare
caneluri oblice pe umăr.
- T 23 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): frg. de la o strachină cu fund inelar.
- T 24 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): borcan cu patru butoni mici traşi din
peretele vasului, ceaşcă cu buza uşor evazată
şi cu două toarte în bandă, supraînălţate.
- T 25 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): strachină cu buza invazată, vas mic
bitronconic, cu caneluri orizontale şi capac
rotund cu apucătoare centrală.
- T 26 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): două străchini cu buza invazată, brăţară
brz cu trei grupe de câte trei proeminenţe şi
pandantiv brz. în formă de clopoţel.
- T 27 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): vas miniatural tronconic cu buza dreaptă
din care sunt trase patru apucători plate
semicirculare, dispuse în cruce, vertical,
precum şi alte două vase miniaturale.
- T 28 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): cană bitronconică cu toartă supraînălţată,
strachină cu buza dreaptă şi fundul inelar, frg.
dintr-o strachină cu fund plat.
- T 29 (cu ring de piatră, inc. cu depunerea
oaselor calcinate pe sol): tub de înmănuşare de
la o lance fe., castron cu buza puternic
îngroşată, toartă cu protomă zoomorfă (?) de
la o cană.
- T 30 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): fără inventar.
160 Catalog
- T 31 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): vas bitronconic cu talpa bombată spre
interior şi frg. de la două străchini cu fundul
plat şi buza invazată.
- T 32 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): cuţit de luptă fe., căniţă şi două străchini
frg. cu buza invazată, una având fundul plat
iar cealaltă inelar.
- T 33 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): cupă cu picior miniaturală, cană
bitronconică cu buza evazată, frg. dintr-o
strachină cu buza invazată şi fundul inelar şi
vf. lance fe.
- T 34 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): ceaşcă cu toartă supraînălţată şi frg. de la
o strachină cu buza invazată.
- T 35 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): două căni cu toartă supraînălţată şi o
strachină cu buza invazată şi fund plat.
- T 36 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): frg. de la o toartă şi frg. dintr-un vas
miniatural.
- T 37 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): strachină cu buza invazată, vast tronconic
frg. şi cuţitaş fe. frg.
- T 38 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): vas cu pereţii uşor arcuiţi şi fundul plat.
- T 39 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): frg. de la o strachină cu buza invazată şi
fundul drept şi toarta unei căni.
- T 40 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): ceaşcă cu toarta supraînălţată, vas
bitronconic miniatural, frg. de la un castron cu
buza invazată şi caneluri oblice paralele pe
umăr şi verigă fe. cu buton terminal (?)
- T 41 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): frg. dintr-o strachină cu buza invazată,
frg. dintr-o toartă şi fundul unui vas.
- T 42 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
un postament din pietre de râu): borcan cu
apucători sub buză şi frg. dintr-un vas
tronconic.
- T 43 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): cană cu două toarte supraînălţate, borcan
frg. cu brâuri alveolate şi butoni conici,
strachină r. cu buza invazată şi fundul inelar şi
cuţitaş fe.
- T 44 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
un postament din pietre de râu): borcan cu
butoni cilindrici în zona mediană, din care
pleacă spre buză, în diagonală, brâuri
alveolate.
- T 45 (inc. u. c.): două străchini cu buza
invazată (u. şi c.), vas miniatural şi capac cu
apucătoare centrală.
- T 46 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol, în centrul unui ring de bolovani şi inc. u.):
cană, ceaşcă, două străchini cu buza invazată
(una dintre ele u.), frg. de la un borcan cu brâu
alveolat oblic şi cu butoni circulari.
- T 47 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): strachină cu buza invazată, căniţă.
- T 48 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): trei străchini cu buza invazată şi vas
bitronconic cu două toarte supraînălţate.
- T 49 (inc. u.): trei străchini cu buza invazată
(una dintre ele u.), vas frg. (opaiţ?) şi fusaiolă
bitronconică.
- T 50 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): ceşcuţă, căniţă, frg. borcan şi cuţit de
luptă cu un singur tăiş.
- T 51 (cenotaf): fără inventar.
- T 52 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): căniţă frg. şi cuţitaş fe.
- T 53 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol, în centrul unui ring de bolovani): vf. lance
fe.
- T 54 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): două străchini cu buza invazată, borcan
cu apucători cilindrice, cuţitaş fe. şi două
bucăţi de zgură fe.
- T 55 (manta de bolovani, inc. cu depunerea
oaselor calcinate pe sol): strachină cu buza
invazată şi fundul inelar.
- T 56 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): strachină cu buza invazată, cană cu toartă
supraînălţată şi cuţit de luptă fe. cu un singur
tăiş.
- T 57 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
sol): frg. din două străchini cu buza invazată.
- T 58 (inc. cu depunerea oaselor calcinate pe
un postament de bolovani): strachină cu buza
invazată, cană cu două toarte supraînălţate şi
cuţitaş fe.
D: sec. V-IV a.Chr.MJGTJ.
B: Calotoiu 1986; Calotoiu 2002, 103-173 şi
fig. 1-69.
631. TELIŢA-„Valea Amza” (com. Frecăţei,
jud. Tulcea, România) – Pl. 305
T adăpostind mai multe M inc. u. c.
 Catalog
Descoperire întâmplătoare şi săpătură de
salvare. În 1959 a fost afectat de lucrări
agricole, un T mare, cu diametrul de 32 m şi
înălţimea de 2, 5 m. Săpătură de salvare
efectuată în acelaşi an de către G. Simion şi
Gh. Cantacuzino. Movila conţinea şapte M,
toate de inc. u. c. Nu este exclus ca M 1-5 să
fie anterioare ridicării T, făcând parte dintr-o
necropolă plană mai întinsă.
- M 1-2 (M dublu):
- M 1: vas clopot m. cu patru
proeminenţe-apucători (u.), fundul unui vas
local m. (c.), vas borcan m. cu brâu crestat şi
apucători, kantharos elenistic cu firnis negru,
vf. săgeată brz. cu trei muchii, buton fe., frg.
sârmă cupru, cuţit fe. şi alte frg. fe. deformate
de foc.
- M 2: amforă elenistică, probabil de
Thasos (u.), jumătatea inferioară a unei alte
amfore, văscior tronconic m. local (c.), vas m.
cu brâu alveolat şi proeminenţe-apucători şi
clopoţel brz.
- M 3: vas local m. cu proeminenţe-apucători
(u.) acoperit cu o placă de piatră (c.), două
mici vase tronconice m. de factură locală,
cană m., brăţară brz. desfăcută cu extremităţile
reprezentând capete stilizate de şerpi, cuţitaş
fe.
- M 4: partea superioară a unei amfore de mari
dimensiuni, două căni m., brăţară brz., inel
buclă brz. cu un capăt conic, probabil şi un vf.
săgeată brz. cu trei aripioare.
- M 5: frg. borcan m. cu brâu crestat şi
proeminenţe-apucători sub margine, cană m.,
văscior tronconic m., frg. metal topit, doi
„nasturi” mici de formă convexă, unealtă
miniaturală fe., fib. tr. (brz.?).
- M 6 („M principal”, cu construcţie din
blocuri de piatră în interiorul căreia erau
depuse două urne – deci M dublu):
- [M 6. 1]: vas m. bitronconic cu
apucători (u. 1), castron m. cu marginea
invazată (c. 1). În u. 1: dăltiţă fe., cuţitaş fe.,
clopoţel, două brăţări deschise cu extremităţile
în formă de cap de şarpe, un „nasture” brz.,
frg. metal topit.
- [M 6. 2]: cană mare bitronconică
cu gât zvelt (u. 2), fishplate (c. 2), trei amfore
elenistice (probabil Thasos) întregi sau
întregibile şi frg. din altele, doi kantharoi
elenistici, strachină locală m. În u. 2: doi
161
clopoţei brz., un „nasture” brz., un inel de
tâmplă brz. cu capetele petrecute şi două
mărgele de lut.
- M 7 (M secundar, ulterior ridicării T): vas
local m. cu patru apucători unite cu brâu
crestat dispus în ghirlandă (u.), frg. amforă
(c.), văscior m. tronconic.
D: prima jumătate a sec. III a.Chr. ICEMT.
B: Simion / Cantacuzino 1962; Simion 1977b;
Mitrea 1976, 372, nr. catalog 16; Protase
1971, 51-52; Teleagă 2008, 49, pl. 102-103,
192, nr. catalog 187A.
632. TETEVEN-„Babinci” (obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 306A
M tumular izolat, de mici dimensiuni (2 m
înălţime şi 16 m diametru), cu structură de
piatră. Distrus în 1961. S-a putut stabili că era
vorba de un M inc.
Din inventar făceau parte: situlă brz. cu toartă
dublă şi cu ataşe figurate, fială arg., aryballos
arg., vf. lance fe. (neilustrat), precum şi două
vase ceramice nerecuperate.
D: sec. IV – începutul sec. III a.Chr. MIAS.
B: Gerasimov 1963b.
633. TETEVEN-„Pantalei” (obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 306B
M tumular, distrus în 1940.
Recuperate din inventarul funerar cinci aplice
brz. pentru harnaşament (ilustrate patru, trei
dintre ele zoomorfe).
D: sfârşitul sec. V a.Chr. MITe.
B: Gerasimov 1950, 254-255, fig. 191.
634. TETEVEN (obl. Loveč, Bulgaria) – Pl.
306C
Două fiale arg. descoperite în condiţii
necunoscute în împrejurimile oraşului.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr.
B: Velkov / Danov 1938, 441, fig. 233.
635. TIGVENI-„Babe” (com. Tigveni, jud.
Argeş, România) – Pl. 307-311
Necropolă alcătuită din aproximativ 40 de T,
situată pe terasa superioară stângă a râului
Topolog. Cercetări sistematice realizate în anii
1965-1970, 1977 şi 1980 de către Alexandru
Vulpe, cu colaborarea Eugeniei Popescu
(1965, 1968-1970, 1977, 1980), la unele
162 Catalog
campanii participând şi Silvia Baraschi (1967)
şi Anca Păunescu (1968-1969).
Au fost cercetaţi 17 T, M fiind în exclusivitate
de inc. u. (una sau mai multe u.) şi gr. Fazei
Ferigile III îi aparţin şapte T (T 2, 5, 9, 11, 13,
14 şi 15), toţi cu M inc. u., multe cu c., uneori
u. fiind acoperite cu frg. ceramice cu rol de c.
Alţi doi T (T 3 şi 4, cu M inc. u.) aparţin
probabil finalului fazei Ferigile III sau,
eventual, unei etape ulterioare acestei faze.
- T 2 (inc. u.): ceramică m.–străchini (două
u.), borcane şi ceşti cu toarta supraînălţată.
- T 3 M 1 (principal, inc. u.): vas pântecos
(u.), ceaşcă (nu s-a păstrat).
- T 3 M 2 (secundar, inc. u.): vas pântecos cu
patru butoni pe umăr (u.), fusaiolă (?)
tronconică.
- T 3 M 3 (secundar, inc. u.): vas pântecos cu
toartă tubulară (u.), ceşcuţă puternic arsă
secundar, fusaiolă (?) tronconică.
- T 3 M 4 (secundar, inc. u.): vas pântecos
(u.).
- T 3 M 5 (secundar, inc. u.): castron (u.).
- T 3 M 6 (secundar, inc. u.): castron
bitronconic cu patru proeminenţe mici pe
umăr (u.).
- T 3 M 7 (secundar, inc. u.): vas pântecos
(u.).
- T 3 M 8 (secundar, inc. u., u. acoperită cu o
piatră plată): vas pântecos cu patru apucători
pe umăr (u.)
- T 3 M 9 (secundar, inc. u., u. acoperită cu o
piatră plată): vas pântecos (u.).
- T 3 M 10 (secundar, inc. u.): vas pântecos
(u.), ceaşcă frg., două vase pântecoase frg.
- T 3 M 11 (secundar, inc. u.): vas pântecos cu
patru proeminenţe pe umăr (u.).
- T 3 M 12 (secundar, inc. u. c.): vas pântecos
(u.), strachină cu buza orizontală (c.).
- T 3 M 13 (secundar, inc. u. c., în „cutie” din
pietre mari plate): borcan mic cu două
apucători (u.), strachină cu proeminenţe trase
din buză (c.).
- T 3 M 14 (secundar, inc. u. – cu c.?, fără
oase calcinate): vas pântecos, strachină
(neilustrată, identică cu cea din M 12).
- T 3 M 15 (secundar, inc. u. – cu c.?, fără
oase calcinate): vas pântecos, strachină cu
proeminenţe trase din buză (neilustrate).
- T 3 M 16 (secundar, inc. u. – cu c.?, fără
oase calcinate): vas pântecos, ceaşcă mică
(neilustrate).
- T 4 M 1 (principal, inc. u.): vas pântecos, cu
patru proeminenţe pe umăr, obţinute prin
presarea peretelui vasului dinspre interior
către exterior (u.), ceaşcă, fragmente ceramice
Verbicioara V (în u.).
- T 4 M 2 (secundar, inc. u.): trei vase
pântecoase (toate u.), strachină frg., borcan cu
brâu alveolat întrerupt de patru proeminenţe-
apucători, ceaşcă cu două toarte.
- T 5 (inc. u.): ceramică m.–vas pântecos (u.),
oală cu patru apucători plate dispuse vertical
(u.), castron cu deschidere largă, buza uşor
invazată şi patru apucători aplatizate pe umăr,
cană cu toarta supraînălţată şi Standring (u.),
pahar cu pereţii vericali decorat cu un rând de
alveolări întrerupte de patru proeminenţe
circulare (u.), cuţit fe.
- T 9 M 5 (secundar, inc. u.): ceramică m.–
străchini evazate (una dintre ele u.) şi
invazate, o cană mare pântecoasă; un frg.
ceramic r. din talpa cu Standring a unei căni;
vf. lance, spadă akinakes şi zăbală, toate fe.
- T 9 M 6 (secundar, inc. u. şi inc. u. c.):
ceramică m.– „amforă” cu patru proeminenţe
pe diametrul maxim (u.), vas-clopot cu două
rânduri de câte patru proeminenţe-apucători
aplatizate, unul pe diametrul maxim, celălalt
sub buză (u.), străchini invazate (una dintre
ele c.), pahar, cană cu toarta supraînălţată.
- T 9 M 7 (secundar, inc. u. c.): ceramică m.–
strachină-căzănel de tip lecane (u.), castron cu
patru proeminenţe sub buză (c.), Bogenfibel
brz.
- T 11 (puternic deranjat de intervenţii
moderne): ceramică m. frg.–vas mare
pântecos, lecane, castroane, căni cu toarta
supraînălţată, ceşti.
- T 13 (inc. u., u. acoperită cu o piatră plată):
ceramică m. frg.–castron (u.), bol cu buza
invazată, strachină evazată, vas pântecos. La
marginea T a fost găsit un vf. săgeată
(medieval?).
- T 14 (inc. u.): ceramică m.–strachină
invazată de mari dimensiuni, cu perforaţii de
la o reparaţie (u.), un capac discoidal şi un
castron mare cu patru apucători.
- T 15 M 1 (m. principal, inc. u.): ceramică
m.–străchini evazate (u.), ceaşcă, lecane;
 Catalog
cuţitaşe din fier, aplică brz., trei perle frg. de
sticlă galbenă cu puncte albastre, cuţit de luptă
din fier, piese de harnaşament–zăbală cu
muştiucul de fier şi psaliile brz., aplică
frontală brz. Oasele calcinate proveneau de la
un bărbat, de la o femeie precum şi de la un
cal.
- T 15 M 2 (inc. u. c.): ceramică m.–vas
pântecos (u.), străchini invazate (c.), lecane,
ceşcuţă tronconică şi un cuţitaş din fier.
Oasele calcinate aparţin unui individ adult şi
unui cal.
- T 15 M 3 (inc. u. c.): ceramică m.–oală cu
brâu alveolat (u.), strachină invazată cu patru
proeminenţe-apucători pe umăr (c.) şi un
pahar pântecos.
- T 15 M 4 (inc. u. c.): ceramică m.–cană cu
toartă supraînălţată (u.), strachină cu patru
proeminenţe verticale sub buză (c.), brăţară
brz. cu capetele petrecute.
- T 15 M 5 (fără oase calcinate): ceramică m.–
castron înalt cu patru proeminenţe, strachină
cu caneluri.
Datare generală : prima jumătate a sec. V
a.Chr. MJAP.
B: A. Vulpe / Popescu 1968 (pentru T 2); A.
Vulpe / Popescu 1972 (pentru T 2-11);
Popescu / A. Vulpe 1982, 91-99, fig. 13-20
(pentru T 13-15), A. Vulpe 1979, 112-113
(pentru poziţia cronologică a T 3 şi T 4).
636. TIGVENI-„Pietroasa” (com. Tigveni,
jud. Argeş, România) – Pl. 312A
Grup de cinci T, situat pe terasa stângă a
râului Topolog. Cercetări arheologice în anii
1976 şi 1977, efectuate de Eugenia Popescu şi
Alexandru Vulpe.
S-au săpat doi T, T 2 datând de la sfârşitul
fazei Ferigile N şi începutul fazei Ferigile III,
în jurul anului 500 a.Chr. Acest T avea
mantaua de piatră deranjată de urmele unei
locuinţe moderne din sec. XIX. Conţinea trei
M inc.:
- T 2 M 1, central, deranjat de construcţia
modernă (inc. u.): Fragmente ceramice dintr-o
strachină m. evazată, şi dintr-o strachină m.
tronconică, una dintre acestea servind drept u.,
un fragment din buza unui vas r. cenuşiu
(lecane?) şi încă un ciob r. atipic, frg. brăţară
brz., frg. cuţitaş din fier, un buton brz. şi o
piesă diformă din fier.
163
- T 2 M 2 (inc. u.): conţinea numai inventar
ceramic m.: vas tronconic, strachină invazată
cu patru butoni-apucătoare, ceaşcă tronconică
cu toarta supraînălţată, vas pântecos de
dimensiuni medii.
- T 2 M 3 (inc.): conţinea oasele calcinate ale
unui cal răspândite pe solul antic. Printre
oase, o piesă ajurată de harnaşament brz. Fără
ceramică.
D: sfârşitul sec. VI-începutul sec. V a.Chr.
MJAP.
B: Popescu / A. Vulpe 1982, 99-102, fig.
12/C; 21-22.
637. TINOSU (com. Tinosul, jud. Prahova,
România) – Pl. 312B
Aşezare fortificată cu val de pământ şi şanţ.
Săpături consistente efectuate în 1924 de către
Radu Vulpe şi Ecaterina Vulpe. Zona
cercetată a fost de 731 m2, cu sectoare în
centrul aşezării şi pe fortificaţie.
Întregul nivel de depuneri arheologice atinge
doar 0,5-0,6 m grosime, în cea mai mare parte
aparţinând epocii geto-dace clasice (sec. II
a.Chr.-I p.Chr.)
Câteva apariţii izolate de materiale „Latène
II”, fără a se constata stratigrafic un nivel
arheologic suprapus de depunerile din
perioada culturii geto-dace clasice: două
castroane r. cu suprafaţa lustruită („celtice”),
descoperite în sectorul F (situat în jumătatea
nordică a staţiunii), la –0,2 m sub baza
nivelului depunerilor din perioada culturii
geto-dace clasice (R. Vulpe / E. Vulpe 1924,
193-194, fig. 21), o fib. tr. III 3a brz.
descoperită în sectorul I (în jumătatea sudică a
staţiunii), chiar în nivelul „Latène III”,
împreună cu mai multe piese caracteristice
culturii geto-dace clasice (R. Vulpe / E. Vulpe
1924, 184, 213-214, fig. 43; 48/2), precum şi
un triobol macedonean brz.
Datare generală a materialului getic preclasic:
sec. III a.Chr. IAB.
B: R. Vulpe / E. Vulpe 1924; R. Vulpe 1966,
47-51, fig. E, fig. 42, 46; A. Vulpe 1976b,
573.
638. TOPALU-„La Biserică” (com. Topalu,
jud. Constanţa, România) – Pl. 312C
M tumular izolat. Descoperire întâmplătoare şi
săpătură de salvare realizată în 1977 de către
164 Catalog
Nicolae Cheluţă-Georgescu.
T a fost cercetat doar într-o mică măsură (ritul
neprecizat). Inventar: nouă amfore elenistice
relativ grupate, descoperite la marginea T (trei
aparţinând probabil grupei „cu piciorul în
formă de manşon” - Chios? şi şase de Thasos).
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia / Georgescu 1982; Teleagă 2008, 50,
pl. 104/1-5; 105/1-3; 191/17-19, nr. catalog
189.
639. TOPOLITE (obšt. Varna, obl. Varna,
Bulgaria) – Pl. 313A
M tumular izolat înh., cu cameră funerară de
piatră. Săpătură de salvare G. Tončeva.
Sarcofag de lemn cu incrustaţii de os.
Ceramică elenistică (kantharos, balsamariu,
cupă şi căni), opaiţ de lut ars.
D: sec. III-II a.Chr.
B: Tonceva 1964, 56-69 şi fig. 18-25.
640. TOPRAISAR (jud. Constanţa, România)
– Pl. 313B
M tumular izolat (aplatizat, diametrul = 20 m).
Distrugeri provocate de lucrări edilitare,
urmate de o săpătură de salvare efectuată în
1973 de către Radu Ocheşeanu.
Ritul neprecizat – nu a putut fi stabilit, date
fiind distrugerile provocate. Din centrul T s-au
recuperat câteva oase de cal şi frg. amfore
greceşti.
T era mărginit de un şanţ circular continuu în
care au fost depuse ofrande: oase de cal, 21
amfore Heraclea Pontică ştampilate (Νοσσοσ /
Επι Παυσανια şi Νοσσοσ / Επι
precum şi o ştampilă cu o palmetă)
şi una de Thasos neştampilată, un vas grecesc
fragmentar - skyphos attic cu figuri roşii şi o
oală-borcan de aspect nord-pontic.
D: al doilea sfert al sec. IV a.Chr. MINAC.
B: Irimia 1976; Teleagă 2008, 50, pl. 106-
108/1-3; 191/1-16, nr. catalog 190.
TOROS v. LAZAR STANEVO
641. TRIVALEA-MOŞTENI - „La Palancă”
(com. Trivalea-Moşteni, jud. Teleorman,
România) – Pl. 314A
Cetate fortificată cu val dublu de pământ („val
vitrificat”) şi două şanţuri. Suprafaţa este
mică, circa 1 ha.
Sondaj arheologic realizat de către Emil
Moscalu şi Corneliu Beda (două secţiuni, cu
dimensiunile de 181,5 m x 1 m, respectiv 90
m x 1 m).
Un nivel cu ceramică getică de la începutul
celei de-a doua epoci a fierului (sec. IV-III
a.Chr.), urmele de locuire fiind foarte slabe.
Nu au fost descoperite complexe închise din
această perioadă, cu excepţia unei Gr.
Fortificaţia este atribuită pe considerente
stratigrafice tot perioadei sec. IV-III a.Chr.
D: sec. IV-III a.Chr. MNIRB.
B: Moscalu / Beda 1979, 361-368.
642. TROJAN (obl. Loveč, Bulgaria)
M. tumular izolat, distrus. Recuperate din
inventar trei fib. tr. brz. (I 1 şi III 1) şi două vf.
lance fe.
D: mijlocul sec. IV a.Chr.
B: Mikov 1930-1931b, 174-175 şi fig. 149/8,
14-15; Mikov 1933, 129.
643. TRUŞEŞTI-„Cuha” (com. Truşesti, jud.
Botoşani, România) – Pl. 314B
Piesă izolată. Descoperiri întâmplătoare.
Fib. Lt B brz. frg. (lipsă piciorul, acul şi o
parte din resort) în punctul „Cuha”, laolaltă cu
fragmente ceramice grafitate, marcând,
probabil, urmele unei locuri.
D: mijlocul sec. III a.Chr.
B: Petrescu-Dâmboviţa et alii 1954, 27,
fig.20; Babeş 1993a, 53-54, 119, 207, nr.
catalog 92/II, pl. 42/18; Teodor 1999, 180, nr.
catalog 400, fig. 64/1.
644. TULCEA (Aegyssus)-„Combinatul de
Aluminiu”-„Tulcea Vest” (jud. Tulcea,
România) – Pl. 315
Necropolă, două morminte distruse în 1969 şi
1971 de lucrări moderne. Materialele
arheologice au fost parţial recuperate de către
G. Simion, respectiv Gh. Mănucu-
Adameşteanu.
- M 1 (distrus în 1969): kantharos attic tip
„squat”, cu graffito „ΠΡΟ”. Din zona acestui
M provine şi o solniţă attică „incurved rim”,
mai veche însă (mijlocul sec. V a.Chr.).
- M 2 (înh., distrus în 1971): kantharos West
Slope, trei frg. boluri attice „outcurved rim”,
Fish-Plate (neilustrată), fund de vas cu firnis
negru, cu talpa inelară, trei amfore frg. de
 Catalog
Heraclea Pontică, de mici dimensiuni, tipul
„Islam-Geaferca”.
D: mijlocul sec. V – mijlocul sec. III a.Chr.
ICEMT.
B: Lungu 1993, nr. catalog 15, 28; Lungu
1996, 61-63, pl. X-XII/35-37; Teleagă 2008,
50, pl. 105/4-6; 190/11-16, nr. catalog 192.
645. TULCEA (Aegyssus) - „Dealul
Monumentului” (jud. Tulcea, România)
Cetate. Sondaje arheologice efectuate între
1971-1974. Ceramică autohtonă si grecească.
Materialul amforic databil la sfârşitul sec. IV
şi începutul sec. III a.Chr. ICEMT.
B: Lungu 1996, 48-53 şi pl. III-IV.
646. TULCEA (Aegyssus)-„Tabăra” (jud.
Tulcea, România) – Pl. 314/F
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic efectuat
în 1965 de către V. Baumann
Un nivel de locuire din cea de-a doua epocă a
fierului.
Inventar: ceramică getică (borcane cu brâu
alveolat şi apucători, ceşti, căni, străchini
tronconice cu buza invazată) şi grecească,
amfore fragmentare de Thasos şi Rhodos.
La 800 m SV, a fost distrus un m inc. cu ring
de piatră din care s-a păstrat o amforă de
Thasos.
D: sec. IV-III a.Chr. ICEMT.
B: Baumann 1973-1975b, 219, 222 şi pl. 2/8-
16; 3/1; Lungu 1996, 60-61.
647. TULCEA (Aegyssus)-„Tabăra” (jud.
Tulcea, România)
Descoperire întâmplătoare, în împrejurimile
oraşului.
Mai multe monede de tipul Moskon –
didrahme.
D: sec. III-II a.Chr. IAB – Cabinetul
Numismatic.
B: Talmaţchi 2008, 408.
648. TULUCEŞTI (jud. Galaţi, România) –
Pl. 316
Trei M inc. u. descoperite întâmplător în anul
1964, pe terasa inferioară a lacului Brateş.
- [M 1] avea drept u. un vas local, cu gura
acoperită cu fragmente ceramice ce serveau
drept c. Fără inventar.
165
- [M 2] avea drept u. o amforă, probabil de
Heraclea Pontică, cu ştampilă englifică. Fără
inventar.
- [M 3] avea drept u. o amforă, probabil de
Thasos (Mateevici 2004, 294 şi fig. 2/7). Fără
inventar.
Datare generală : sfârşitul sec. IV-începutul
sec. III a.Chr. MJIG.
B: Dragomir 1969; Arnăut 2003, 272, nr.
catalog 488; Teleagă 2008, 50, pl. 108/5-6;
191/20-21, nr. catalog 193.
649. TUTRAKAN (obl. Silistra, Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare în
împrejurimile oraşului. 20 piese arg.
Alexandru cel Mare. MITu.
B: Gerasimov 1965, 252.
650. TUZLA (r. Tatarbunar, reg. Odessa,
Ukraina)
Tezaur monetar (?). Descoperire
întâmplătoare.
Sunt semnalate mai multe monede histriene,
dintre care s-au păstrat o didrahmă cu sigla A
sub delfin şi o monedă brz. „cu roata”. IAB.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 144, nr. catalog
II/219; Arnăut 2003, 287, nr. catalog Bb60.
651. TUZLA MARE (com. Tuzla, jud.
Constanţa, România) – Pl. 317A
Aşezare deschisă. Descoperire întâmplătoare.
Temelii de construcţii, câteva Gr cu materiale
ceramice între care şi o toartă de Thasos cu
ştampilă. Sfârşitul sec. IV - începutul sec. III
a.Chr.
Tot de la Tuzla Mare provin câteva fragmente
de ceramică grecească şi autohtonă. Se
remarcă un kantharos attic West Slope, din
sec. IV a.Chr.
B: Boroneanţ 1977, 322, nr. catalog 17 şi fig.
8; Irimia 1991, 115-117 şi fig. 5/7-8; 6/12.
652. TZAREVA LIVADA (Vărbanovo)
(obšt. Drjanovo, obl. Gabrovo, Bulgaria) – Pl.
317B
M tumular izolat. Distrus la începutul sec.
XX.
Din inventar au fost recuperate: fib. tr. arg. II
2, situlă brz., piese ceramice (askos).
D: începutul – prima jumătate a sec. III a.Chr.
MIAS.
166 Catalog
B: Mikov 1930-1931b, 176, fig. 149/23;
Mikov 1933, 130, fig. 79/9; 88; Mikov 1966,
fig. 20/j.
653. TZAREVEC (fost Vlaško-Selo, obšt.
Meždra, obl. Vraca, Bulgaria) – Pl. 314/C-E
Descoperiri întâmplătoare făcute în zona unor
necropole tumulare: patru fib. tr. brz. (II 1şi
III 2, două frg.) în punctul „Lešaka”, fib. tr.
brz. II 1 în punctul „Dobrilov Dol”, brăţări
plurispiralice brz. în punctul „Strămna
Strana”. D: sec. IV-III a.Chr.
B: Popov 1923-1924, 124-125, 128-129, fig.
56-57, 60; Mikov 1930-1931b, 176 şi fig.
149/24-26; Mikov 1933, 119; Theodossiev
2000, 141.
654. TZONEVO-„Kodza Kürü” / „Gheorghi
Kostovo Mešte” (obšt. Dălgopol, obl. Varna,
Bulgaria) – Pl. 317C
M tumular (5 m înălţime) distrus de căutătorii
de comori.
Din inventarul funerar au fost recuperate : un
krater r., borcan m. cu apucători în formă de
potcoavă, borcan m. cu brâu alveolat plasat
sub buză, paralel cu aceasta şi întrerupt de
patru apucători, o fib. tr. fe. I 1.
D: sec. IV a.Chr. (probabil prima jumătate).
MIDg.
B: L. Lazarov 2005, 387-392, fig. 1-4.
655. ŢICLENI - „Piscul Cetăţii” - „La
Comandă” (jud. Gorj, România)
Cetate fortificată cu val de pământ şi şanţ.
Sondaj arheologic efectuat de Petre Gherghe
în anul 1975.
Frg. ceramice m. Piatră de râşniţă, urmele
unor L cu pereţii din nuiele lipite cu pământ.
D: sec. IV-I a.Chr.
B: Gherghe 1986, 111-112.
656. ŢIŢEŞTI (com. Ţiţeşti, jud. Argeş,
România) – Pl. 317D
Grup de M tumulare. Descoperire
întâmplătoare urmată de săpături de salvare.
- [T 1]. În toamna anului 1964, în timpul
construirii şcolii din sat, a fost distrus parţial
un T, recuperându-se, totuşi, două vase
ceramice aparţinând fazei Ferigile III. În
primăvara anului 1965 este efectuată o
săpătură de salvare de către I. Nania. S-a putut
stabili că era vorba de un T cu manta de
piatră, având un diametru de aprox. 5 m, ce
conţinea un singur M inc. u. (u. era o
strachină-castron lecane), lângă care erau
depuse două vf. săgeţi fe. şi un frg. zăbală fe.
- [T 2]. Alt M a fost descoperit întâmplător în
curtea şcolii, în primăvara anului 1972, cu
ocazia săpării unui puţ. În toamna aceluiaşi an
au fost efectuate săpături de salvare de către
E. Popescu. S-a cercetat astfel parţial un T
aflat în cea mai mare parte sub clădirea şcolii.
Ritul: inc., cu oasele calcinate depuse într-un
vas ceramic dar şi răspândite pe solul antic.
Din inventar făceau parte un vf. lance fe. şi
ceramică specifică fazei Ferigile III, inclusiv o
imitaţie m. a unei oenochoe.
Datare generală : sec. V a.Chr. MJAP.
B: Popescu / Vulpe 1982, 102, 111, fig. 23-
24; I. Nania 2002, 49-50, fig. 1.
657. UGLEN (obšt. Lukovit, obl. Loveč,
Bulgaria)
M tumular izolat, distrus de căutătorii de
comori. Inventar recuperat: situlă brz., castron
brz., ceramică grecească, vf. lance fe.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr.
B: Lazarova 1996; Teleagă 2008, 6, nr.
catalog 5.
658. UNIREA-„Canalul de irigaţie” (fost
Osmanu, com. Unirea, jud. Brăila, România) –
Pl. 318A
Grup de trei T. Unul dintre ei a fost distrus de
lucrări edilitare în 1971.
T distrus conţinea un M înh. în decubit dorsal
cu braţele pe lângă corp, orientare V-E.
Inventar: 47 vf. săgeţi brz. cu trei muchii, o
cute şi o lespede de gresie pe toracele
defunctului, două vase sparte la descoperire şi
nerecuperate.
D: sec. IV a.Chr. MBB.
B: Harţuche / Anastasiu 1976, 196, nr. catalog
396-397; Turcu 1979, 183-184; Harţuche
1980, 336-337; Sîrbu 1983, 36, fig. 3/3.
659. UNIREA-„Rău” (com. Unirea, jud.
Călăraşi, România) – Pl. 318B
Aşezare deschisă. Două campanii de săpături
de salvare (1991 şi 1994) realizate de un
colectiv condus de V. Sîrbu. Aşezarea are un
singur nivel de locuire, cu o grosime variabilă,
 Catalog
între 0,3 m şi 1,2 m, în unele puncte
distingându-se două niveluri.
Complexe descoperite în 1991: patru B, un
cuptor de uz gospodăresc, un cuptor pentru
ceramică şi 11 Gr.
Inventarul nu este prezentat pe complexe, ci
general: ceramică m. şi r., amfore greceşti de
Heraclea Pontică, Sinope, Thasos şi Rhodos,
lagynoi, frg. lecane, lekythos, ancoră de
piatră, fusaiolă, verigă brz. În 1994 a mai fost
descoperit încă un B, conţinând frg. ceramice,
inclusiv de la amfore pontice (neilustrate), o
greutate de cărămidă, cute de piatră,
împungător os şi rondea perforată.
D: începutul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
MDJC.
B: Sîrbu / Oprea / Pandrea 1995.
660. VALEA VĂLENILOR-„Talpa Dos”
(com. Zătreni, jud. Vâlcea, România)
Locuire sau „sanctuar”. Descoperire
întâmplătoare, 1988, urmată de cercetări de
suprafaţă efectuate de Gh. Petre-Govora.
Fragmente dintr-o vatră portativă
asemănătoare celei de la Ocnele Mari-
„Cărpiniş”, urme de cenuşă, cărbune, pietre,
mult chirpici ars. Materialele descoperite nu
sunt ilustrate.
D: sec. V a.Chr.
B: Petre-Govora 1995, 68.
661. VADU (com. Corbu, jud. Constanţa,
România)
M izolat tumular (?) lângă satul actual.
Descoperire întâmplătoare.
Din acest punct provine o drahmă histriană
arhaică.
B: Mitrea 1970, 470, nr. catalog 17.
662. VADU SĂPAT-„Budureasca 4 – Puţul
Tătarului” (com. Vadu Săpat, jud. Prahova,
România) – Pl. 319
Aşezare. Cercetări sistematice efectuate de
Victor Teodorescu, Dan Lichiardopol şi Alin
Frânculeasa.
Din puţinul material publicat reiese că este
vorba de o aşezare (dublată de o necropolă?)
de sec. V-IV a.Chr. în care se întâlnesc
elemente specifice culturii getice timpurii:
ceramică m. reprezentată de vase tradiţionale
precum cele pântecoase cu apucători, borcane
167
cu brâu alveolat sub buză întrerupt de patru
apucători, fib. tip Glasinac cu portagrafa
triunghiulară, fib. tr. I 1, vf. săgeată brz.
piramidale cu trei muchii şi fără tub de
înmănuşare, ac brz. cu capătul în formă de
elice tripaletată etc.
Recent, în campania 2005, au fost descoperite
frg. amfore Lesbos în Cpl. 10, iar în 2007 o
psalie din os cu trei perforaţii, având
extremităţile modelate zoomorf, în formă de
cap de iepure..
D: sec. V-IV a.Chr. MJIAPP.
B: Teodorescu et alii 1999, fig. 3-4, fig. 22; D.
Lichiardopol, A, Frânculeasa, în CCA 2006
(campania 2005), 386-388, pl. 74.
663. VALEA TEILOR (fost Meidanichioi,
com. Izvoarele, jud. Tulcea, România)
Aşezare. Descoperiri întâmplătoare.
De pe teritoriul localităţii provin mai multe
descoperiri întâmplătoare, ce par a marca o
aşezare: stater de aur Lysimach, amforă
Thasos, amforă Heraclea Pontică ştampilată, a
doua jumătate a sec. IV a.Chr. ICEMT.
B: Mitrea 1981, 383, nr. catalog 43;
Canarache 1957, 377; Baumann 1973-1975a,
36 şi pl. 7/3-3a.
664. VARNA (Odessos)-la NE de oraş (obl.
Varna, Bulgaria)
Necropola oraşului grecesc. Săpate patru M
înh. (trei plane şi unul tumular).
D: sec. III-II a.Chr.
B: Tonceva 1961.
665. VARNA (Odessos)-„Akčilar” (obl.
Varna, Bulgaria)
Necropolă. Descoperire întâmplătoare. La
periferia nordică a actualului oraş au fost
făcute mai multe descoperiri la sfârşitul sec.
XIX, din patru M tumulare înh. cu inventar
bogat de factură tracică.
D: sec. IV-III a.Chr.
B: D. Ivanov 1960.
666. VARNA (Odessos)-„Levski” (obl.
Varna, Bulgaria) – Pl. 320A
M inc. (?) distrus, descoperit întâmplător în
anii ’50 ai sec. XX.
Inventar: situlă brz. cu toartă dublă şi ataşe în
formă de silen, simpulum brz., opaiţ brz.,
168 Catalog
oglindă brz., fragmente dintr-un coif brz. din
care se păstrează o bucată de tablă cu
reprezentarea Athenei, skyphos fragmentar.
D: a doua jumătate a sec. IV – începutul sec.
III. MIAV.
B: Mincev 1978, 103-109 şi pl. 1-2.
667. VARNA (Odessos)-„Sanctuarul lui
Heros Karabasmos” (obl. Varna, Bulgaria) –
Pl. 320B-322A
Grup de trei M, două înh. în cutie din plăci
rectangulare de piatră şi unul inc. u. c. depusă
în cistă de piatră. Sondaj arheologic efectuat
de G. Tončeva în 1962.
- M 1 (înh.): hydrie ceramică, două lămpi lut
ars, trei lacrimarii, strigil fe., monedă brz.
ilizibilă.
- M 2 (înh.): frg. ceramice, trei rozete din lut
ars provenind de la diadema funerară.
- M 3 (inc. u. c .): vas brz. (u.) acoperit cu un
capac hemisferic brz.
În jurul M a fost descoperită o mare cantitate
de frg. ceramice elenistice, de tip West Slope,
ceramică de lux cu firnis negru, ştampile
amforice de Thasos, Heraclea Pontică, Sinope,
Rhodos, Cos, Paros, Knidos, frg. de cratere,
phythoi, cupe, askoi, dar şi de vase m. de
tradiţie autohtonă (borcane cu brâu alveolat şi
apucători, căni cu toarta uşor supraînălţată).
D: Sec. III-II a.Chr. MIAV.
B: Tončeva 1974.
668. VASLUI-„Curţile Domneşti” (jud.
Vaslui, România) – Pl. 322B
Necropolă plană birituală. Săpături de salvare
efectuate în 1958-1959 şi 1976 de către A.
Andronic.
- M 3 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu alveolat
sub buză întrerupt de patru apucători conice
(u.), strachină m., largă, cu marginea verticală
(c.), fără inventar.
- M 7 (înh. în poziţie chircită pe partea stângă,
cu faţa la E, distrus parţial de o construcţie
medievală): din preajma M au fost recuperate
două vf. de săgeţi brz. cu trei muchii, un
obiect fe. frg. şi un vas bitronconic din pastă
neagră, slab ars, ornamentat cu teri brâuri
alveolate paralele, dispuse în zona superioară
a gâtului, pe diametrul max. şi la bază.
- M 8 (inc. u. c.): vas clopot cu patru apucători
sub diametrul max. şi patru butoni dispuşi
diametral-opus, sub buză (u.), strachină m. cu
buza invazată (c.), urme de oxizi de fier de la
un obiect de inventar neidentificat.
Tot în acel loc este semnalată şi existenţa unui
„nivel de locuire din sec. VI-V a.Chr.” în
cadrul căruia au fost descoperite 20 vf. săgeţi
brz. cu trei aripioare – nu este exclus, însă, ca
acestea să provină din unul sau mai multe M
distruse, asemănătoare M 7.
D: sec. VI-V a.Chr. (pentru M înh.) şi sec. IV-
III a.Chr. (pentru M inc.). MNIMI.
B: Andronic 1981-1982, 121-122, 124-125,
fig. 4/2-7; 5/1-5, 8; 6/5; 7; Arnăut 2003, 274,
nr. catalog 507c.
669. VAZOVO (obšt. Isperih, obl. Razgrad,
Bulgaria) – Pl. 322C
M distrus din inventarul căruia a fost
recuperat un rhyton frg. aur cu protomă de cal
înaripat (Pegas).
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MIRa.
670. VĂBEL (obšt. Nikopol, obl. Pleven,
Bulgaria) – Pl. 322D
Piesă izolată. Descoperire întâmplătoare în
cadrul unei aşezări cu frg.ceramice specifice
epocii fierului.
Aplică de harnaşament (frontal) brz., ajurată,
cu motiv zoomorf.
D: prima jumătate a sec. V a. Chr.
B: Vladimirova-Paunova 1995, 64, nr. catalog
4.
671. VĂLCITRĂN-„Kamăka” (obšt. Pordim,
obl. Pleven, Bulgaria) – Pl. 323
M înh. distrus în 1961 în timpul lucrărilor
agricole. Din inventar făceau parte: o situlă
brz. cu toartă dublă şi ataşe cu reprezentare
antropomorfă (cap de menadă), oenochoe brz.
cu gura trilobată şi toartă având extremităţile
modelate antropomorf (la partea superioară
capul unui satyr, la partea inferioară – Pan),
precum şi un platou de brz.
D: a doua jumătate a sec. IV a.Chr. MIPl.
B: Genova 1973; Teleagă 2008, 50, pl. 109;
110/1-2; 197/10-13, nr. catalog 195.
672. VĂRBICA (obl. Šumen, Bulgaria) – Pl.
324
Necropolă tumulară situată la 3 km N de
localitate. Descoperiri întâmplătoare făcute în
 Catalog
a doua jumătate a sec. XIX şi cercetări
sistematice recente efectuate de Gheorghi
Atanasov.
- [T 1] (inc. u. în cutie din lespezi de piatră),
săpat accidental în 1885, cercetări ulterioare
făcute de fraţii Škopril. Inventar: vas ceramic
(u.), aplice arg. aurit reprezentând figuri de
satyri, frg. din mai multe plăci arg. aurit cu
ornament plastic, provenind probabil de la un
pectoral, cupă adâncă arg., cană arg.,
oenochoe brz., situlă brz. cu toartă dublă, cupă
joasă brz., strecurătoare brz., mâner frg. brz.
finalizat cu protomă de berbec, coif brz. tip
calcidic, frg. plăci brz. cu decor geometric, vf.
lance fe. (neilustrat), askos, lekythos, cupă
ceramică, două castroane tronconice ceramică
(numai unul ilustrat), trei piese mărunte din
ceramică (neilustrate), două plăsele din os
decorate cu cercuri incizate, perlă sticlă
albastră cu alb, două scoici.
D: sfârşitul sec. IV a.Chr. MIAS.
- [T 2] (8,8 m înălţime, diametrul de 45 m)
cercetat de Gh. Atanasov. Vestibul şi cameră
funerară din piatră şi lemn. Jefuit. Ritul
nespecificat.
D: sfârşitul sec. V - începutul sec. IV a.Chr.
B: Filov 1934a, 171-180, fig. 186-201, pl.
11/2; Arta şi cultura 1979, 65, nr. catalog 316-
317; Atanasov 1990; Teleagă 2008, 50, pl.
110/3; 111-113/1; 193; nr. catalog 198.
673. VEDEA (com. Vedea, jud. Giurgiu,
România) – Pl. 325A
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1965.
În jur de 20 tetradrahme (recuperate 18 piese)
depuse într-o cană m. cu toarta uşor
supraînălţată, tipuri Alexandru cel Mare, Filip
III, Lysimach şi Seleucos.
Data finală a tezaurului se situează puţin după
276/275 a.Chr.
D: al doilea sfert al sec. III a.Chr. MNIRB.
B: Gh. Rădulescu / Ionescu 1968; Mitrea
1992.
674. VEKILSKI (obšt. Nikola Kozlevo, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 325B
Piesă izolată, făcând parte probabil din
inventarul unui M. Descoperire întâmplătoare.
Coif brz. de tip chalcidic.
D: sec. IV a.Chr. MIŠ.
169
B: Bujokliev / Domaradzki / Atanasov 1995,
84, nr. catalog 90.
675. VELIKO TĂRNOVO-„Carevec” (obl.
Veliko Tărnovo, Bulgaria) – Pl. 325C
Aşezare. Cercetare sistematică efectuată în
anii ‘60-’70 ai sec. XX de cu colectiv condus
de Ktastju Mijatev, având ca obiectiv
monumentul medieval. A fost documentat un
bogat nivel de locuire datat în sec. V-III
a.Chr., surprins în zona central-vestică a
colinei.
Complexe: sunt amintite trei locuinţe (L?) şi
trei Gr.
Materialul arheologic recoltat din strat şi din
complexe (publicat negrupat şi selectiv) este
alcătuit din ceramică m. (borcane cu butoni,
apucători aplatizate şi brâu alveolat), ceramică
r. (castron tronconic cu buza răsfrântă în afară,
vase cu două toarte, de tip amforă) şi ceramică
de import - amfore de Thasos (o ştampilă:
Θασσίων Μ.....ν) şi de Rhodos (trei ştampile:
una cu eponimul Ξενοφάνης şi două cu
producătorii Άριστίωνος şi Σωκράτευς). Este
menţionată descoperirea în cadrul sitului a
peste 20 de mănuşi amforice greceşti
ştampilate (fără descriere, fără ilustraţie).
MIVT.
B: Mijatev et alii 1973, 264-270, 350 şi fig. 4-
15.
676. VELIKO TĂRNOVO (obl. Veliko
Tărnovo, Bulgaria) – Pl. 325D
Piesă izolată, descoperită întâmplător în
împrejurimi: fib. hibridă brz.
D: sec. IV a.Chr. MIAV.
B: Mirčeva 2007, 71, fig. 7.
677. VIATOVO (obl. Ruse, Bulgria)
M izolat inc. u., descoperit întâmplător în
1965. D: sec. V-IV a.Chr.
B: D. Ivanov 1978, 7, fig. 6.
678. VIILE-„D-aia parte” (fost Beilic, com.
Ion Corvin, jud. Constanţa, România) – Pl.
325E
Necropolă de incineraţie, distrusă, situată la
1,5 km NV de localitate. Descoperiri
întâmplătoare şi săpătură de salvare efectuată
de Andrei Aricescu.
A fost salvat doar un singur M inc. u. c. (u. era
170 Catalog
un vas m.), protejat cu două pietre laterale şi
cu o lespede de piatră drept c., fără inventar.
Mai multe u. m. (oale cu proeminenţe late şi
toarte oarbe) şi r. (cană), inclusiv o amforă
Thasos au fost recuperate de la agricultori.
Ulterior, în 1986, a mai fost descoperit
întâmplător un M inc. u. c. (u. – vas clopot cu
patru apucători pe diametrul max., în partea
superioară având câte o pereche de apucători
în formă de potcoavă şi de butoni circulari; c.
– castron m. cu marginea îndoită spre
interior).
D: sec. V-IV a.Chr. MINAC.
B: Aricescu 1961, passim şi fig.2-6; Aricescu
1971, 223; Protase 1971, 16; Irimia 1991,
117-118 şi fig. 3/1-2.
679. VINITSA-Lacul Vinitsa (obl. Varna,
Bulgaria)
Aşezare. Cercetare sistematică efectuată de Ţ.
Dremsizova-Nelcinova. Descoperite 18
locuinţe, toate de suprafaţă, cu pereţi din lut şi
nuiele, cu plan rectangular, dotate cu vetre.
Au mai fost descoperite nouă gropi menajere.
Material extrem de sărac, preponderent
ceramic.
D: sfârşitul sec. V - sec. IV a.Chr.
B: Dremsizova-Nelcinova 1967.
680. VIŞINA (com. Jurilovca, jud. Tulcea,
România) – Pl. 325F
Aşezare deschisă situată pe malul Lacului
Goloviţa. Săpături de salvare cu caracter
sistematic, efectuate între 1979 şi 1982 de
către Mihaela şi Gheorghe Mănucu-
Adameşteanu.
Un nivel de locuire getic.
A fost cercetată o locuinţă de tip
„semibordei”, din inventarul căreia făcea parte
frg. ceramice m. autohtone, frg. ceramice
cenuşii r. greceşti şi o amforă de Lesbos frg.
(sec. V a.Chr.); mai sunt semnalate 16 Gr
menajere.
Din acelaşi nivel provin amfore frg. de Chios,
Samos, Mende, Lesbos şi ceramică grecească
cenuşie r. (krater, lecane, oenochoe cu gura
trilobată).
D: sec. VI-V a.Chr.
B: M. Mănucu-Adameşteanu / Gh. Mănucu-
Adameşteanu 1992, 205-206, fig. 2-3.
681. VIŞINA (com. Jurilovca, jud. Tulcea,
România)
Tezaur monetar (semne premonetare).
Descoperire întâmplătoare făcută în 1979 şi
sondaj de verificare realizat de Mihaela
Mănucu-Adameşteanu. Recuperate 698 vf.
săgeţi brz.- semne premonetare şi un delfinaş
olbian brz.
Sondajul a dus la descoperirea unei locuinţe
cu podeaua puternic incendiată, fără însă a se
putea stabili o relaţie clară cu tezaurul
descoperit întâmplător. ICEMT.
B: Mănucu-Adameşteanu 1984; Mitrea 1976,
372, nr. catalog 19.
682. VLADINJA (obšt. Loveč, obl. Loveč,
Bulgaria) – Pl. 326
Tezaur descoperit în condiţii necunoscute
înainte de 1964.
Două fib. arg. tip Bukjovtsi, brăţară arg. în
bandă cu capetele deschise şi îngustate, fială
arg., 36 perle de aur.
D: sec. IV a.Chr. MIAS.
B: A. Dimitrova 1966, 115-118, 123-124, fig.
2, 6-7, 15-17; Kitov / Šalganov / Krainov
1980, 29-30.
683. VLASATICA (obšt. Vraca, obl. Vraca,
Bulgaria)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Alcătuit din aproximativ 1000 tetradrahme
Filip II.
B: Theodossiev 2000, 143, nr. catalog 245.
VLAŠKO-SELO v. TZAREVEC
684. VLĂDICEASCA-„Ghergălăul Mare”
(com. Valea Argovei, jud. Ilfov, România) –
Pl. 327
Aşezare deschisă, cu suprafaţa de circa 4000
m2. Săpături de salvare efectuate în 1973 de
către George Trohani. Trei secţiuni, însumând
o suprafaţă de 432 m2. Un strat arheologic din
a doua epocă a fierului (0,5 m grosime), cu
două sau chiar trei niveluri de locuire.
Complexe: 22 L şi 11 Gr. Reţin atenţia două
L:
- L 1: borcane m. cu patru apucători sub
margine şi brâuri alveolate, borcan m. cu două
apucători sub diametrul max. şi două
apucători „în potcoavă” plasate în jumătatea
 Catalog
superioară, amforă frg. locală, cui fe.
- L 4 (tăia L 3): pinten fe., frg. toartă brz.,
chiup r. cenuşiu decorat cu rozete imprimate,
imitaţie frg. după bolurile deliene, frg. askos.
Printre materialele descoperite în aşezare sunt
menţionate frg. amfore greceşti, dintre care o
toartă este ştampilată cu Πυθ[ιων] (Thasos,
sec. III a.Chr.) şi un vas mic bitronconic cu
toartă şi firnis negru.
D: sfârşitul sec. III – începutul sec. II a.Chr.
MNIRB.
B: Trohani 1975b.
685. VLĂDICENI-„Bâtca” (com. Bârgăoani,
jud. Neamţ, România) – Pl. 328A
M izolat inc. gr. plan. Cercetări arheologice
efectuate în 1985-1985 de către Marius
Alexianu, având obiectiv principal o aşezare
carpică.
Inventar: trei vase m. – vas-„clopot” frg. cu
apucători şi brâu alveolat, vas bitronconic frg.
şi strachină bitronconică cu o apucătoare
perforată.
D: a doua jumătate a sec. V – prima jumătate
a sec. IV a.Chr. CMJNPN.
B: Alexaianu / Dumitroaia 1990, 125-130, fig.
1/1; 3/1, 3, 7, 9-10; 6/1.
686. VOINEŞTI-„Fundătura” (com. Voineşti,
jud. Vaslui, România) – Pl. 328B
Aşezare deschisă. Sondaj arheologic realizat
în 1976 de Costachi Buzdugan – o singură
secţiune de 55,5 m2.
Un nivel de locuire Poieneşti-Lukaševka şi un
nivel de locuire hallstatian târziu.
Nivelul hallstatian târziu (grosimea max. 50
cm): o L, doar parţial cercetată, ceramică de
tehnică tradiţională: străchini, ceşti, căni.
D: sec. V a.Chr. MNIRB.
B: Buzdugan 1979; Arnăut 2003, 277, nr.
catalog 526a.
687. VOITA-„Burtoiul” (com. Brabova, jud.
Dolj, România)
Fortificaţie situată la 200 m de cetatea de la
Brabova. Cercetări de suprafaţă efectuate de
V. Ciucă.
Val de pământ şi şanţ. Cărămizi de formă
dreptunghiulară, cu dimensiuni relativ mari
(42 x 2 2 x 6 cm; 50 x 25 x 8 cm) în structura
valului. De la suprafaţă au fost recoltate frg.
171
ceramice m. şi r.
D: sec. IV-I a.Chr.
B: Ciucă 1988-1989, 31-33, fig. 2-3.
688. VOLOVĂŢ (com. Volovăţ, jud.
Suceava, România) – Pl. 328C
Necropolă tumulară inc. Cercetări sistematice
1971-1973 efectuate de Mircea Ignat. Un
singur T este din „Hallstattul târziu”:
- T 7 (inc. cu arderea pe loc): patru vase
ceramice m. (două vase bitronconice, un bol şi
o strachină), fusaiolă, perlă lut şi colier de
perle de caolin, două brăţări brz., inel tâmplă
brz., aplică spiraliformă brz.
D: sec. VI-V a.Chr. MBS.
B: Ignat 1976, 105-106, fig. 3/1, 8, 10; 4/1-3;
Ignat 1978, 120-124, fig. 13; Arnăut 2003,
277, nr. catalog 528, fig. 40.
689. VORNICENII MICI (com. Moara, jud.
Suceava, România) – Pl. 328D
Necropolă plană de inc. semnalată sumar de
către M. Ignat în 1976, prin publicarea unui
vas (u.?) cu patru proeminenţe-apucători sub
buză. Sunt amintite cercetări arheologice de
mică amploare.
D: sec. IV a.Chr. MNBS.
B: Ignat 1976, 107-108 şi fig. 3/13; Arnăut
2003, 277, nr. catalog 529.
690. VOVRIEŞTI-„În Cier” (com. Băceşti,
jud. Vaslui, România)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1960, în timpul lucrărilor agricole.
125 tetradrahme arg. tip Huşi-Vovrieşti.
MNIMI.
B: Preda 1966; Mihăilescu-Bârliba 1990, 146;
Arnăut 2003, 282, nr. catalog Ba22.
691. VRANI KON (obšt. Omurtag, obl.
Tărgovište, Bulgaria)
M tumular cu cameră funerară din blocuri de
piatră şi dromos. Afectat în 1997 de căutătorii
de comori. Săpături de salvare G. Ginev.
Dromos descoperit, cu intrare dinspre S, şi
două camere rectangulare din piatră tăiată
destul de grosier, cu tavan plan din plăci mari
de piatră. Complet jefuit, descoperite doar
fragmente ceramice m. şi r. (neilustrate).
D: sec. IV a.Chr. MITa.
B: Ginev 1999.
172 Catalog
692. VRACA-„Kosmata Mogila” (obl. Vraca,
Bulgaria)
M tumular (6 m înălţime şi 38 m diametrul), la
V de oraş. Cercetare sistematică.
În 1940 ar fi fost descoperite întâmplător în T
şase tetradrahme Alexandru cel Mare. Au
fost descoperite frg. ceramice m. şi r. Oase de
animale sacrificate. Vatră rituală pe nivelul
solului antic. Cercetarea sistematică a
monumentului nu a fost finalizată.
D: sec. IV-III. MIV.
B: Theodossiev 2000, 144, nr. catalog 248.
693. VRACA-„Mogilanska Mogila” (obl.
Vraca, Bulgaria) – Pl. 329-332
T (7 m înălţime şi 60 m diametrul) ce
aparţinea foarte probabil unei necropole, alţi
şase T din zonă (?) fiind săpaţi în trecut, fără
alte informaţii. Săpătură de salvare efectuată
în anul 1965 de către I. Venedikov şi B.
Nikolov şi continuată în 1966-1967 de către
un colectiv de la MIV coordonat de B.
Nikolov.
Trei M, toate de înhumaţie. Manta de piatră şi
camere funerare de piatră (rectangulare în
cazul M 2 şi M 3 şi circulară în cazul M 1).
- M 1 (jefuit, schelet ♂): ceramică r. (hydrie şi
borcan), kylix, skypos pictat – grupa Fat Boys,
două schelete de câini.
- M 2 (M principal, schelet ♂ şi două schelete
♀): vase arg. (cană, vas în formă de con, patru
fiale din care trei cu inscripţia
„”), vase brz. (cană, lebes,
hydrie, două situle), podoabe (cunună aur,
cercei aur, perle şi aplice aur, perle sticlă, trei
fib. tr. brz. (două frg., una II 1), fib. brz. cu
arcul îngroşat specifică pentru sec. VI a.Chr.
(Kull 1997b, 255, fig. 27b/9), fib. fe.
(pierdută), Gesichtsperle, verigi brz., cnemidă
arg., coif chalcidic brz. frg., spadă fe. frg.
(pierdută), 13 vf. lance fe., mai multe zeci de
vf. săgeţi brz. cu trei muchii, aplice
harnaşament arg., zăbală fe. placat cu arg., frg.
din alte zăbale fe., resturi din părţile fe. ale
unui car cu patru roţi (Torbov 2007) lângă
care se aflau scheletele a trei cai, candelabru
fe., două opaiţe din ceramică, kylix grecesc,
cap uman din ceramică, set de piese de magie
din lut, vase m. şi r, două cuţitaşe fe.
- M 3 (jefuit, schelet ♂ şi schelet ♀): două
căni – una aur, cealaltă arg., perle aur, fib. tr.
(?), set de piese de magie din lut ars, trei
astragale, 73 vf. săgeţi brz. cu trei muchii,
aplică zoomorfă brz., două cuţitaşe fe.,
piroane fe., mică herminetă din piatră,
ceramică gr. fr. între care doi skyphoi,
scheletul unui cal.
D: sec. IV a.Chr. MIV, MNIBS.
B: Nikolov 1968, nr. catalog 46-70;
Venedikov 1966; Nikolov 1967; Theodossiev
2000, 143 şi urm., nr. catalog 248; Kull
1997b, 248-258, fig. 26-28; Torbov 2007;
Teleagă 2008, 51-52, pl. 114/2; 115-118; 194-
197/1-8; 202/13-18, nr. catalog 200A.
694. VUTCANI-„Vladnic” (com. Albeşti,
jud. Vaslui, România)
Cetate fortificată cu val de pământ şi şanţ.
Suprafaţa aprox. 1,5 ha. Cercetări de suprafaţă
realizate în 1967-1968 de Adrian C. Florescu
şi Gheorghe Melinte.
Câteva frg. ceramice indicând sec. IV-III
a.Chr.
B: A. Florescu / Melinte 1971, 130-131;
Arnăut 2003, 278, nr. catalog 531a.
YURUKLER v. RHUEC
695. ZATOKA (r. Belgorod-Dnestrovskij,
reg. Odesa, Ukraina)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare.
Recuperate trei piese: un stater aur Lysimach
şi două bronzuri emise de Olbia.
D: al treilea sfert al sec. IV a.Chr.
B: Mihăilescu-Bârliba 1990, 146; Arnăut
2003, 282, nr. catalog Ba23.
696. ZĂBRICENI (jud. Edineţ, Republica
Moldova)
Tezaur monetar. Descoperire întâmplătoare
făcută în 1968.
Au fost recuperate doar două tetradrahme arg.
tip Huşi-Vovrieşti.
B: Nudel’man 1976, 48; Mihăilescu-Bârliba
1990, 146; Arnăut 2003, 282, nr. catalog
Ba24.
697. ZIMNICEA-„Cetate” (jud. Teleorman,
România) – Pl. 333-337
Aşezare în marginea de V a oraşului actual, la
limita dintre Câmpia Română şi lunca
Dunării. Cunoscută de la mijlocul sec. al XIX-
 Catalog
lea. Săpături ocazionale C. Bolliac (1845,
1865, 1869, 1871-1873), D. Papazoglu şi D.
Butculescu (1885), I. Andrieşescu (1924).
Săpături sistematice efectuate de colective sub
conducerea lui I. Nestor (1948-1949 – sunt
săpate opt secţiuni, SI-SVII), A. D.
Alexandrescu (1966-1975 – sunt săpate 11
secţiuni, S VIII-XVIII) şi M. Babeş (2000-
2005 – verificarea secţiunii magistrale S
XVIII/1975 şi deschiderea unor noi suprafeţe,
una în zona centrală a sitului, adiacentă la S
XVIII, alta în zona nordică, cea mai înaltă a
sitului). Staţiunea a fost cercetată în proporţie
de aproximativ 15%.
Două faze de locuire din cea de-a doua epocă
a fierului:
- faza timpurie, din sec. IV-III a.Chr.,
cuprinzând trei niveluri (materiale
reprezentative: fib. tr., vf. săgeţi cu trei
muchii, pithoi ornamentaţi prin ştampilare cu
rozete şi figuri de călăreţi, frg. ceramice de la
amfore de import – Thasos, Heraclea Pontică,
Sinope –, unele ştampilate, kantharos înalt
apropiat ca formă de tipul West Slope, askoi,
frg. ceramice pictate de import, brăţară brz.,
monede Flip II, Alexandru cel Mare,
Alopeconessos-Chersonesul Tracic);
- faza târzie, din sec. II-I a.Chr., cuprinzând
unul sau chiar două niveluri (materiale
reprezentative: fib. Lt C – CCA 2003-
campania 2002, 348 –, monede geto-dace, de
Odessos, Thassos şi romane, fragmente
ceramice de la boluri cu decor în relief, frg.
amfore Rhodos şi Cos).
În 1974, Alexandrina D. Alexandrescu
distingea cinci niveluri de depuneri
arheologice din cea de-a doua epocă a fierului,
primele două ilustrând a doua jumătate a sec.
IV şi primele decenii ale sec. III a.Chr., iar
ultimele trei perioada sec. III-I a.Chr.
Istoricizând evidenţa arheologică, A.
Alexandrescu considera că limita dintre cele
două mari faze ale aşezării de la Zimnicea este
constituită de distrugerea provocată de prima
campanie a lui Lysimach împortiva lui
Dromichete, deci în primii ani ai sec. III
a.Chr. Primei perioade a aşezării getice i-a
fost atribuită şi o fortificaţie din val şi şanţ (A.
Alexandrescu 1974, 56), sistem defensiv a
cărui existenţă nu s-a confirmat prin
cercetările recente.
173
După materialul amforic descoperit în
săpăturile vechi, aşezarea din cea de-a doua
epocă a fierului a fost datată între 328 şi 88
a.Chr.: două ştampile Thasos (‘Άριστοφάν I,
cca. 320 a.Chr; cealalată incertă), una de
Heraclea Pontică gr. III (al doilea şi al treilea
sfert al sec. IV a.Chr.), cinci Sinope, mai
multe de Rhodos gr. III, V şi VI, una Cos,
două din centre nedeterminate (Conovici
1986, 135; v. şi Spânu 2005a, 158-159, 165-
166).
O intensă locuire medievală a afectat şi a
distrus în bună măsură nivelurile superioare de
locuire din cea de-a doua epocă a fierului.
D: sec. IV-I a.Chr. MJTA, IAB, MJG.
B: Nestor 1949; Nestor 1950; A.
Alexandrescu 1974, 56-58; Mitrea 1965;
Tudor 1967, 70-74, fig. 7/135-148, 150;
8/152-152; Chiţescu 1972; Conovici 1986,
135; M. Babeş et alii, în CCA 2001 (campania
2000), 276-277; CCA 2002 (campania 2001),
344-345; CCA 2003 (campania 2002), 347-
348; CCA 2004 (campania 2003), 379-381, pl.
77; CCA 2005 (campania 2004), 416-418;
CCA 2006 (campania 2005), 402; Pătraşcu
2005a; Spânu 2005a; Spânu 2005b; Trohani
2005.
698. ZIMNICEA-„Câmpul Morţilor” (jud.
Teleorman, România) – Pl. 338-374
Necropolă situată la N, E şi SE de aşezarea
din punctul „Cetate”. Săpături ocazionale C.
Bolliac (1871-1873), D. Papazoglu şi D.
Butculescu (1885). Săpături sistematice
efectuate de colective sub conducerea lui I.
Nestor (1948-1949 – sunt săpaţi şapte T,
numerotaţi C 1 – C 7, din care doar cinci s-au
dovedit a fi amenajări funerare) şi A. D.
Alexandrescu (1967-1974– se continuă
explorarea zonelor T cercetaţi anterior şi se
sapă noi suprafeţe: C 7, 9-10, 12-20).
Începând cu anul 2007, cercetarea sistematică
a necropolei este reluată de un colectiv
coordonat de M. Babeş.
În timpul săpăturilor Nestor – Alexandrescu,
au fost cercetate 158 M (A. Alexandrescu
1980, 42 dă cifra de 166 M), iar în săpăturile
Babeş (2007), au fost descoperite trei M,
rezultând un total de 161 M:
- 4 (2,5%) de înh. (C 15 M 57, C 18 M 16, C
18 M 114, C 17 M 34);
174 Catalog
- 1 (0,6%) „mormânt-cuptor” (C 7 M 6);
- 12 (7,5%) de inc. gr. sau „cu depunerea
oaselor calcinate pe sol” (C 1 M D, C 2 M 10,
C 6, C 7 M 4, C 10 M 21, C 10 M 70, C 12 M
1, C 15 M 69, C 17 M 32, C 18 M 14, C 18 M
68, C 19 M 9);
- 140 (86,9%) de inc. u. (cu c. 115, fără c. 25);
- 4 (2,5%) cenotafuri (C 3 M 21, C 7 M 2, C
10 M 114, C 17 M 34).
Majoritatea M sunt plane, dar în jumătatea
nordică sunt şi T (din care cinci au fost
exploraţi), de regulă cu mai multe
înmormântări secundare.
Patru M sunt duble (C 7 M 3, C 10 M 95, C
10 M 119, C 12 M 1). Arealul cercetat
reprezintă maximum 20% din întreaga zonă
estimată a necropolei.
Din M au fost recoltate 680 unităţi de
inventar: ceramică m. şi r. – 325 (48%), piese
de port şi podoabă – 242 (35%), din care
fibule – 89, arme şi piese de harnaşament – 81
(12%), ustensile şi piese de toaletă – 21 (3%),
vase de metal – 6 (1%), vetre şi căţei de vatră
– 4 (0,6%), monede – 2 (0,2%).
Prezenţa şi asocierea unor categorii de
inventar cu o relevanţă cronologică sporită,
inclusiv importuri, individualizează o serie de
M drept potenţiale repere cronologice: C 1 M
D, C 2 M 10, C 2 M 22, C 6, C 19 M 3, C 17
M 32, C 12, C10 M 97, C 7 M 4, C 10 M 18,
C 10 M 55, C 10 M 58, C 10 M 70, C 10 M
74, precum şi M 2 / 2007.
Lista M necropolei getice de la Zimnicea:
- C1 M D (M tumular cu cameră din pietre
nefasonate, inc. cu depunerea oaselor
calcinate în gr. rectangulară): cană r. cu toartă
supraînălţată, trei amfore (de tip thasian după
A. D. Alexandrescu; de tip Murighiol, după E.
Teleagă-inf. personală) şi un fragment din
alta, opt vf. lance fe. şi alte frg. fe., coif
calcidic brz., fib. tr. III 2 arg., aplică brz.
- C 1 M 2 (inc. u. c.): vas tip amforă r., ceaşcă
m., oală m. cu brâu alveolat, cană r. cu toartă
supraînălţată.
- C 2 M 2 (inc. u. c.): vas mare m. cu două
apucători sub buză şi alte două apucători,în
formă de potcoavă, sub diametrul maxim,
strachină m, borcan m. cu patru butoane-
apucători sub margine, unite de un brâu
alveolat.
- C 2 M 3 (inc. u. c.): vas mare m. cu patru
apucători sub diametrul maxim, strachină m.
şi strachină r.
- C 2 M 4 (inc. u. c.): oală m. cu patru
apucători sub margine unite cu brâu alveolat,
strachină r, două căni r. cu toartă supraînălţată,
vas miniatural m., un set de perle şi
pandantive din lut, zar din os, figurină
antropomorfă din lut
- C 2 M 10 (M principal al T C 2, de inc. cu
depunerea oaselor calcinate în patru
grămăjoare în gr.): două frg. fib. tr. I 1 (?)
brz., vas triplu r., fială arg. cu omphalos, vatră
decorată, mai multe vf. lance fe. şi vf. săgeţi
brz. cu trei aripioare şi piramidale, zăbală fe.,
amforă Chios (? – neilustrată).
- C 2 M 12 (inc. u. c.): vas tip amforă r., frg.
strachină r.
- C 2 M 16 (inc. u. c.): vas tip amforă m.,
strachină r., brăţară brz. cu capetele deschise,
opt fib. tr. II 1, II 2, III 3a brz. şi arg., cuţitaş
fe.
- C 2 M 22 (inc. u. c.): două vase mari m. cu
proeminenţe-apucători sub buză şi brâu
alveolat, castron m. cu patru proemineţe
dispuse vertical pe buză, cană r., cană m.
ambele cu toartă supraînălţată, fib. tr. III 3a
brz., pandantiv arg. aurit.
- C 2 M 23 (inc. u. c. deranjat): frg. dintr-un
borcan m. cu brâu alveolat sub margine şi
patru proeminenţe apucători şi dintr-un alt vas
r.
- C 2 M 24 (inc. u. c. distrus): frg. vas m. cu
brâu alveolat şi două cioburi dintr-un vas r.
- C 3 M 1(inc. u. c.): vas mare m. cu apucători
pe diametrul maxim şi alte două apucători în
formă de potcoavă situate în jumătatea
superioară, strachină invazată m., cupă cu
picior r.
- C 3 M 2 (inc. u. c.): crater r., strachină r,
căniţă r. cu toarta supraînălţată, piepten din os,
pandantiv din lut, perlă din sticlă albastră, trei
verigi arg. cu grupe de proeminenţe, unite
între ele, formând un mic lanţ.
- C 3 M 5 (inc. u. c.): vas tip amforă m.,
strachină m., ceaşcă r. cu toartă supraînălţată,
vas m. larg, cu patru proeminenţe organice în
interior, căniţă m. cu toartă supraînălţată, vas
miniatural m, trei inele brz., fib. tr. III 1 brz.,
sârmă fe.
 Catalog
- C 3 M 7 (inc. u.): cană m. cu toartă
supraînălţată.
- C 3 M 8 (inc. u. c.): amforă Heraclea
Pontică, ceaşcă m., strachină r.
- C 3 M 15 (inc. u. c.): borcan m. cu patru
proeminenţe sub buză şi brâu alveolat,
strachină m., cuţit de luptă fe., patru vf. săgeţi
şi cuţitaş fe.
- C 3 M 18 (inc. u.?): vas de tip amforă r.,
găsit într-o locuinţă medievală.
- C 3 M 20 (inc. u. c.): vas pântecos m. cu
patru proeminenţe apucători, frg. strachină m.
- C 3 M 21 (M principal al T C 3, s-a găsit
doar un frg. dintr-un şir de pietre mari
nefasonate, fără oseminte-cenotaf?): şase vf.
lance fe.
- C6 (M tumular, de inc. cu oasele calcinate
depuse în gr. rectangulară): şapte fib. tr. brz şi
arg., întregi (I 1) şi frg., pandantiv aur, vf.
săgeţi brz cu trei aripioare şi cu trei muchii,
monedă brz. Alexandru cel Mare (Mitrea
1965, 252, nr. catalog. 10).
- C 7 M 1 (inc. u. c.): crater r., strachină r.,
zece inele brz., două perle aur, perlă arg., două
fib. tr. brz. frg., frg. brăţară (?) brz., pandantiv
şi perle tubulare brz.
- C 7 M 2 (cenotaf): borcan m., bol r., cană r.
cu toarta supraînălţată.
- C 7 M 3 (inc. u. c. – M dublu): două cratere
r., lecane r., strachină r., bol r., patru căni r. cu
toartă supraînălţată, vas mare m. ornamentat
cu brâu alveolat, două fib. tr. III 1 şi III 2 brz.
- C 7 M 4 (M principal al T C 7, inc. cu
depunerea oaselor calcinate în gr.
rectangulară): fib tr. brz. frg., patru pandantivi
aur, trei pandantivi frg. în formă de mască
arg., oglindă brz. O monedă brz. Filip II la
baza T (pe solul antic peste care a fost ridicat
T) (Mitrea 1965, 250-251, nr. catalog 4, fig.
1/2).
- C 7 M 6 („mormânt-cuptor”): mortul în
decubit dorsal orientat S-N, cu două vf. lănci
fe. şi frg. ceramice de la amfore greceşti şi de
la vase locale (nu apare la A. Alexandrescu
1980, rămânând inedit în detaliile sale: Nestor
1950, 98; P. Alexandrescu 1966, 61, nota 74;
Protase 1971, 58-60, 68, fig. 20).
- C 9 M 1 (inc. u. c.): borcan m. cu brâu
alveolat, fund vas (castron?) m.
175
- C 9 M 2 (inc. u. c.): vas de tip amforă m,
borcan m. cu brâu alveolat în ghirlandă, cană
frg. r.
- C 10 M 5 (inc. u.): vas de tip amforă m.,
verigă fe., perlă sticlă albastră.
- C 10 M 6 (inc. u. c.): vas de tip amforă r.,
castron m. cu apucători sub buză, căniţă r. cu
toarta supraînălţată, fund vas m.
- C 10 M 13 (inc. u. c.): borcan m. cu
apucători în formă de potcoavă, strachină r.,
frg, fib. tr. brz.
- C 10 M 16 (inc. u. c.): vas pântecos m. cu
patru apucători proeminente pe diametrul
maxim, borcan m. cu brâu alveolat.
- C 10 M 18 (inc. u. c.): vas mare m. cu
apucători pe diametrul maxim, strachină r.,
căni r. cu toarta supraînălţată, lekythos
elenistic, două fib. tr. III 3a şi III 4b brz.
- C 10 M 19 (inc. u.): borcan m. cu apucători
sub margine unite cu brâu alveolat în
ghirlandă.
- C 10 M 20 (inc. u. c.): cană r. cu toartă
supraînălţată, partea inferioară a unui vas m.
- C 10 M 21 (inc. cu depunerea oaselor
calcinate pe sol): fib. Lt D brz., oglindă arg.,
frg. coif (?) brz.
- C 10 M 22 (inc. u. c.): borcan m. cu patru
apucători sub buză şi brâu alveolat, strachină
m.
- C 10 M 28 (inc. u.): cană r. frg.
- C 10 M 29 (inc. u. c.): castron adânc r. cu
patru toarte orizontale sub buză, borcan m. cu
patru apucători aplatizate sub margine şi cu
brâu alveolat.
- C 10 M 31 (inc. u.): cană r. cu toartă
supraînălţată.
- C 10 M 32 (inc. u.): cană r. frg.
- C 10 M 33 (inc. u. c.): vas mare pântecos m.,
strachină m., două căni r. cu toartă
supraînălţată, verigă brz. cu grupuri de
protuberanţe.
- C 10 M 34 (inc. u. c.): cană mare r., căniţă r
frg., nouă fib. tr. I 2, III 2, III 3a brz., multe
perle, amulete şi pandantivi din lut, brz. şi
piatră, inel brz.
- C 10 M 44 (inc. u. c.): vas mare m. cu
apucători proeminente şi în formă de
potcoavă, castron mare m.
- C 10 M 53 (inc. u. c.): vas pântecos m., fund
vas m.
176
- C 10 M 55* (inc. u. c.): vas mare m., ceaşcă
m., două fib. Lt B2 (variantă Paukenfibel şi
tipul cu arcul îndoit în formă de opt) brz., un
melc marin (Kauri), opt perle sticlă albastră.
- C 10 M 58 (inc. u. c.): vas m. cu pereţii
aproape drepţi, cu patru apucători sub
margine, unite cu un brâu alveolat, strachină
r., lekythos elenistic.
- C 10 M 61 (inc. u. c.): cană m., borcan m. cu
apucători şi brâu alveolat, frg. dintr-o piesă de
os.
- C 10 M 62 (inc. u. c.): borcan m. cu
apucători şi brâu alveolat, strachină r.
invazată, cu Seelenloch.
- C 10 M 64 (inc. u. c.): vas zvelt r., frg. vas
m.
- C 10 M 65 (inc. u. c.): două borcane m. cu
apucători şi brâu alveolat, castron tronconic
m. cu apucători în formă de potcoavă, ceaşcă
r., cuţitaş fe.
- C 10 M 66 (inc. u. c.): borcan m. cu
apucători şi brâu alveolat, frg. vas m., perlă
sticlă albastră.
- C 10 M 67 (inc. u. c.): cană r., vas r. frg.
- C 10 M 68* (inc. u. c.): vas r. „celtic”, vas
tronconic m.
- C 10 M 69 (inc. u. c.): borcan m. cu
apucători şi brâu alveolat, frg. de la două vase
m.
- C 10 M 70 (inc. cu depunerea oaselor
calcinate pe solul antic-în gr.?): cană arg., bol
brz., oenochoe brz., amforă Heraclea Pontică,
două vf. lance fe., frg. de la două tuburi de
înmănuşare fe.
- C 10 M 71 (inc. u. c.): borcan m. cu
apucători şi brâu alveolat, castron m.
- C10 M 72 (inc. u. c.): borcan m. cu
proeminenţe-apucători dispuse vertical sub
buză şi brâu alveolat, castron r., fib. tr. III 2
brz.
- C 10 M 73* (inc. u.): vas r. cu umăr profilat,
fib Lt C2 brz., frg. torques (?) fe.
- C 10 M 74 (inc. u.): vas mare r., oglindă
brz., pieptăn os frg., patru fib. tr. III 2 şi III 3a
brz., verigă fe., inel arg., mai multe perle şi
pandantive de lut, piatră şi sticlă colorată,
Gesichtsperle, melc marin (Kauri), vas
miniatural.
- C 10 M 80 (inc. u. c.): borcan m. cu
proeminenţe-apucători şi brâu alveolat,
strachină tronconică m., frg. de tablă oxidată.
Catalog
- C 10 M 81 (inc. u. c.): borcan m. cu
proeminenţe-apucători unite printr-un şir de
impresiuni în peretele vasului, strachină r., frg.
fib. tr. brz.
- C 10 M 85 (inc. u.): vas tronconic m., cupă
cu picior r.
- C 10 M 88 (inc. u. c. – la A. D.
Alexandrescu 1980, 29 este greşit notat C 10
M 89): două borcane m., strachină m. şi o
brăţară brz. cu capetele deschise.
- C 10 M 89 (inc. u. c.): borcan cu
proeminenţe şi brâu alveolat, strachină şi cană,
toate m.
- C 10 M 90 (inc. u. c.): borcan cu
proeminenţe şi brâu alveolat m., strachină r.,
perlă sticlă albastră, perlă os şi pieptăn os.
- C 10 M 91 (inc. u.): vas tip amforă m.
- C 10 M 92 (inc. u. c.): borcan m. cu
proeminenţe-apucători şi brâu alveolat,
strachină r., fib. tr. II 1 brz.
- C 10 M 95 (M dublu inc. u.– doar o singură
u. avea c.): vas pântecos m. cu proemineţe
apucători pe diametrul maxim, cană r. cu
toarta uşor supraînălţată, partea inferioară a
unui vas m.).
- C 10 M 97 (inc. u. c.): amforă Thasos,
strachină m., două fib. tr. III 2 şi III 3a brz., o
fib. brz. tip hibrid.
- C 10 M 98 (inc. u. c.): vas tip amforă r., cană
r.
- C 10 M 99 (inc. u. c.): borcan m. cu
apucători plasate vertical sub margine şi brâu
alveolat, strachină m. invazată.
- C 10 M 100 (inc. u. c.): vas mare m. cu
apucători pe diametrul maxim, castron
tronconic m. cu apucători.
- C 10 M 106 (inc. u. c.): crater r., lecane r.
- C 10 M 107 (inc. u. c.): borcan m. cu
apucători şi brâu alveolat în ghirlandă,
strachină m.
- C 10 M 108* (inc. u. c.): vas pântecos m.,
strachină r., cană r., ceaşcă r., cană m., ceaşcă
m., borcan m., cuţitaş fe., teacă fe., fib. Lt C
fe.
- C 10 M 109 (inc. u. c.): borcan m. cu
proeminenţe-apucători şi brâu alveolat,
castron m. cu apucători în formă de potcoavă.
- C 10 M 111 (inc. u. c.): vas tip amforă r.,
strachină m., cuţit fe., trei fib tr. I 1 şi III 3a
brz. şi arg. şi frg. brz. de la alte piese, zece
perle arg.
 Catalog
- C 10 M 112 (inc. u. c.): pithos r., strachină r.,
strachină m., cană m.
- C 10 M 113 (inc. u. c.): cană m. cu
proeminenţe şi brâu crestat, borcan m. cu
proeminenţe şi brâu alveolat.
- C 10 M 114 (cenotaf?): cană m., fără
oseminte.
- C 10 M 115* (inc. u. c.): vas mare pântecos
m., strachină m., fib. Lt C brz.
- C 10 M 116 (inc. u.): borcan m. cu
proeminenţe-apucători şi brâu torsadat.
- C 10 M 117 (inc. u. c.): lekythos elenistic,
frg. vas m.
- C 10 M 118* (inc. u. c.): cană m., frg.
ceramice.
- C 10 M 119 (inc. u. c.): borcan m. cu
proeminenţe şi brâu alveolat, strachină m., fib.
tr. III 3a brz. Oasele calcinate aparţin unui
adult şi unui copil.
- C 10 M 120 (inc. u.): vas bitronconic cu gât
înalt m.
- C 12 M 1 (M cu construcţie din pietre
nefasonate, inc. cu depunerea oaselor
calcinate pe solul antic): lecane r., kantharos
cu firnis negru, borcan m., strachină m., trei
castroane r., fib. tr. brz. (I 1?), frg. din altă fib.
tr., inel brz., brăţară brz., perlă tubulară din
foaie de arg. rulată, trei perle sticlă albastră,
spadă grecească fe., vf. lance, zăbală fe.
Oasele calcinate aparţin unui adult şi unui
copil.
- C 14 M 1* (inc. u. c.): două căni m., ceaşcă
m., melc marin Murex, două perle sticlă
albastră.
- C 14 M 2 (inc. u.): vas tip amforă r., frg.
perlă sticlă albastră.
- C 14 M 3* (inc. u. c.): vas birtonconic r.,
cană m.
- C 15 M 1 (inc. u. c.): strachină m., frg. vas
m.
- C 15 M 2 (inc. u. c.): vas tip amforă r., frg.
cană r.
- C 15 M 25 (inc. u.): vas m. cu patru
apucători sub margine şi brâu alveolat, ceaşcă
m.
- C 15 M 26 (inc. u. c.): borcan m., strachină
r., două fib. tr. brz. (una I 1, cealalată frg.),
frg. brăţară brz.
- C 15 M 37 (inc. u. c.): vas bitronconic r., vas
frg. m.
- C 15 M 48 (inc. u.): vas mare m.
177
- C 15 M 49 (inc. u. c.): vas m. cu
proeminenţe apucători, castron m., cană m.,
frg. fib. tr. brz., perlă sticlă albastră.
- C 15 M 54 (inc. u. c.): două vase m., două
pandantive din piatră, cinci fib. tr. I 2, II 4, III
3a, III 4a brz., trei inele brz. şi fe.
- C 15 M 55 (inc. u.): castron m.
- C15 M 56* (inc. u. c.): două căni m., ceaşcă
m., fib. Lt C brz.
- C 15 M 57 (înh.): fib. tr. III 3a brz.
- C 15 M 69 (inc. gr.): două fib. tr. III 2 arg.
- C 15 M 70* (inc. u. c.): vas tip amforă r., frg.
fib. tr. fe.; c. era o piatră plată.
- C 15 M 71 (inc. u.): vas mare m. cu
proeminenţe-apucători şi brâu alveolat.
- C 15 M 72 (inc. u.): vas mare m. cu gât înalt
şi patru apucători pe diametrul maxim.
- C 15 M 73 (inc. u. c.): două vase pântecoase
cu apucători pe diametrul maxim, două
castroane r.
- C 16 M 1 (inc. u. c.): lecane r., castron m.,
vas mare m. cu apucători sub buză şi brâu
alveolat.
- C 17 M 1 (inc. u. c.): două căni r., borcan m.
- C 17 M 2* (inc. u. c.): cană m., frg. vas m.
- C 17 M 3 (inc. u. c.): vas tip amforă r., frg.
castron m.
- C 17 M 6 (inc. u. c.): borcan m. cu
proeminenţe-apucători şi brâu alveolat,
castron r. cu Seelenloch.
- C 17 M 7 (inc. u. c.): două borcane m.
- C 17 M 8 (inc. u. c.): crater r.; c. era o piatră.
- C 17 M 9 (inc. u. c.): frg. crater r., frg. vas
m.
- C 17 M 10 (inc. u.): cană m.
- C 17 M 12* (inc. u. c.): vas mare m. cu
apucători pe diametrul maxim, vas r., perlă de
sticlă galbenă.
- C 17 M 17 (inc. u. c.): vas mare m. cu
apucători şi brâu alveolat, strachină m., ceaşcă
m., cuţit de luptă fe., frg. pumnal fe. cu teacă.
- C 17 M 18 (inc. u. c.): borcan m., castron m.
- C 17 M 20 (inc. u.): frg. vas mare m. cu
apucători pe diametrul maxim.
- C 17 M 21 (inc. u. c.): vas m., lecane r.
- C 17 M 22 (inc. u. c.): două borcane m., fib.
tr. III 2 brz., trei inele brz.
- C 17 M 25* (inc. u. c. – M distrus de o
locuinţă medievală): frg. dintr-o amforă de
Rhodos, cupă cu picior r., fib. Lt frg. (C?) fe.
- C 17 M 27 (inc. u. c.): cană m., ceaşcă m.
178 Catalog
- C 17 M 28 (inc. u. c.): castron r. de import
(grecesc) cu angobă cărămiziu-orange, ceaşcă
m., frg. vas mare m. cu brâu alveolat.
- C 17 M 29 (inc. u. c.): borcan m. cu patru
apucători sub buză şi brâu alveolat în
ghirlandă, strachină r., frg. fib. tr. frg. brz.
- C 17 M 30 (inc. u. c.): frg. vas tip amforă m.,
frg. vas m.
- C 17 M 31 (inc. u. c.): vas mare r., strachină
r., cupă r., fib. tr. III 4b brz., frg. brăţară fe.,
ceşti miniaturale din ceramică, perle din
ceramică, perlă din os.
- C 17 M 32 (inc. cu oasele depuse într-o gr.
mare rectangulară): frg. vas r. (urcior?), bol
brz., patru vf. lance fier, pandantiv aur, fib. tr.
III 1 brz.
- C 17 M 34 (cenotaf): cană r., fără oseminte.
- C 17 M 35 (inc. u. c.): două castroane m.
- C 17 M 36 (inc. u. c.): vas tip amforă r.,
strachină r.
- C 17 M 37 (inc. u. c.): vas m. cu profil
aproape drept, cu patru apucători, fundul unui
vas m., frg. fib. Lt frg. (D?) brz.
- C 17 M 38 (inc. u. c.): borcan m., castron m.,
frg. vas m.
- C 17 M 39 (inc. u. c.): vas mare m.
bitronconic cu patru apucători pe diametrul
maxim, castron m. cu Seelenloch.
- C 17 M 41* (inc. u. c.): vas mare m., două
castroane m., fib. Lt C fe.
- C 18 M 7 (inc. u.): frg. amforă.
- C 18 M 10 (inc. u. c.): borcan m., frg. vas
m., fib. tr. III 3a brz.
- C 18 M 14 (inc. gr.): ceaşcă m. hallstattiană
reutilizată (neilustrată).
- C 18 M 16 (înh.): castron r., cană r., frg. vas
mare m.
- C 18 M 22 (inc. u.): cană r.
- C 18 M 31 (înh.): două castroane r., cuţitaş
fe.
- C 18 M 37 (înh.): cuţitaş fe.
- C 18 M 68 (inc. gr.): vf. lance fe., cuţit de
luptă fe., cuţitaş fe., pereche de căţei de vatră,
vatră ornamentată, bol brz., ceaşcă r.
- C 18 M 73 (inc. u. c.): borcan m., castron m.
- C 19 M 1* (inc. u.): vas tip amforă m., două
ceşti r., fib. frg. Lt B2 fe., 56 lamele de cuirasă
din fe. şi brz.
- C 19 M 2 (inc. u. c.): borcan m., strachină r.,
patru fib. tr. III 3a brz., frg. brăţară brz.
- C 19 M 3 (inc. u. c.): crater r., strachină r.,
două fib. tr. I 1 brz., două cuţitaşe fe., vf.
lance fe., perlă de sticlă în formă de amforă.
- C 19 M 5 (inc. u. c.): pithos r., castron r., frg.
vas m., frg. căniţă m., vas mare m., două fib.
tr. (III 3a şi frg.) arg., frg. de perle din sticlă,
cuţit de luptă fe., cuţitaş fe., teacă din tablă fe.
- C 19 M 9 (inc. gr.): fără inventar.
- C 19 M 10 (inc. u. c.): borcan m. cu
apucători dispuse vertical sub buză, castron m.
cu apucători semilunare aplatizate, două fib.
tr. I 1 brz., verigă fe., inel brz., frg. brăţară
brz., frg. perlă din sticlă.
- C 19 M 11 (inc. u. c.): vas mare m. cu
apucători aplatizate, castron r., frg. strachină
m., frg. brăţară brz., pandantiv din piatră, fib.
tr. II 2 brz.
- C 19 M 12 (inc. u. c.): frg. vas m., castron r.
- C 19 M 13 (inc. u.): vas mare m. cu brâu
crestat, căniţă r., frg. piepten os, cutiuţă din os,
fib. tr. III 3a brz., cuţitaş fe.
- C 19 M 14 (inc. u. c.): vas mare m. cu
apucători aplatizate, frg. castron m., două fib.
tr. I 1 şi III 1 brz., verigă brz., inel brz.
- C 19 M 17 (inc. u. c.): vas tip amforă m.,
strachină r.
- C 19 M 18 (inc. u. c.?): frg. vas m., frg.
strachină m., frg. vas m. cu buton-apucătoare.
- C 20 M 1 (inc. u. c.): vas m. cu patru
proeminenţe-apucători sub margine, unite cu
un brâu alveolat în ghirlandă, castron m., perle
din lut ars şi din sticlă galbenă, dinte de
animal, figurină zoomorfă (?) din lut ars,
oglindă brz., frg. fib. (?) brz.
- M 1 / 2007 (inc. u. c.): crater r. (u.), vas
clopot m. (c.)
- M 2 /2007 (inc. u. c.): cană m. cu
„mustăţi” la baza toartei (u.), fund vas m. (c.),
cercel aur cu extremitatea modelată în formă
de cap de leu stilizat.
- M 3 / 2007 (inc. u. c.): borcan m.
cu butoni cilindrici şi brâu alveolat dispus „în
ghirlandă” (u.), strachină cenuşie r. (c.),
borcan m. cu brâu alveolar şi butoni-
apucătoare conici, perlă mare sticlă albastră,
trecută prin foc şi deformată.
Inventarul gropilor cu schelete de cai din
cuprinsul necropolei (A. Alexandrescu 1983,
67 şi urm., fig. 4-8):
- calul 1 (în C 10): zăbală fe., Gesichtsperle.
- calul 6 (în C 10): cinci verigi brz. înlănţuite.
 Catalog
- calul 7 (în C 10): fib. Lt frg. fe.
- calul 12 (în C 17): zăbală frg. fe., vf. lance
fe.
- calul 13 (în C 10): zăbală fe., catramă fe, tijă
brz., garnitură semilunară brz.
- calul 14 (în C 17): vf. săgeată brz. cu trei
aripioare (neilustrat).
Datarea generală a necropolei: sec. IV-I a.Chr.
MJTA, MJG, IAB, FIB, MMNB, MNIRB.
Notă: După autoarea săpăturii şi a publicării
necropolei, numărul M târzii de la Zimnicea,
din sec. II-I a.Chr. s-ar ridica la peste 30 (A.
Alexandrescu 1972, 15-26, pl. 1-5). Cifra este
mult exagerată şi corectată de Mircea Babeş
(Babeş 1988, 6 şi notele 15-16), care,
ghidându-se după fibulele de schemă Latène
mijlocie şi formele ceramice cu relevanţă
cronologică, înjumătăţeşte numărul M târzii
propus de Alexandrescu. Cele 15 M târzii
stabilite de Babeş, marcate cu * în lista de mai
sus, la care se adaugă şi recent descoperitul M
2 / 2007 reprezintă 9,93% din totalul de 161
M cercetate la Zimnicea.
B: Nestor 1949; Nestor 1950; A.
Alexandrescu 1972; A. Alexandrescu 1974,
58-63; A. Alexandrescu 1976; A.
Alexandrescu 1980; A. Alexandrescu 1984;
Babeş 1988, 6-7 şi notele 15-16; Mitrea 1965,
250-252, nr. catalog 4, 10 şi fig. 1/2; Babeş et
alii, în CCA 2008 (campania 2007), 331-332;
Teleagă 2008, 52-53, pl. 119-121/1; 198-
200/4-9; nr. catalog 203.
699. ZLOKUČENE (obšt. Šumen, obl.
Šumen, Bulgaria) – Pl. 375
Necropolă tumulară. Săpături accidentale şi
săpături de salvare.
- [T 1] săpat accidental şi apoi săpătură de
salvare în decembrie 1929 realizată de I.
Velkov. Conţinea un M inc., cu oasele
calcinate depuse în cistă de piatră rectangulară
orientată N-S, de dimensiuni mari (laturile
cistei: 1,9 x 0,75 m), cu inventar bogat: două
amfore Thasos, situlă brz., ceramică, doi askoi
greceşti, două oenochoe, cană brz., fială
adâncă arg., cană ceramică cu toarta
supraînălţată şi fragmente dintr-o armă fe.,
cuţit de luptă sau vf. lance). Un vf. săgeată
brz. în exteriorul cistei de piatră.
- [T 2] (distrus): au fost recuperate şapte fib.
tr. I 1 brz., un inel brz., un torques arg., un vf.
179
săgeată brz. cu trei muchii, fusaiolă.
D: sec. V-IV a.Chr. MIŠ.
B: Velkov 1930-1931; Mikov 1957, 296-297,
302 şi fig. 4-5; Teleagă 2008, 54, pl. 121/2;
122-125/1-3; 201/1-9, nr. catalog 204.
700. ZORILE (com. Adamclisi, jud.
Constanţa, România) – Pl. 376A
Piresă izolată (M inc. u. izolat?). Descoperire
întâmplătoare făcută în 1974, sondaj de
verificare în acelaşi an efectuat de Mihai
Irimia.
Vas înalt r., de mari dimensiuni (înălţimea =
0,56 m), bitronconic, cu gâtul înalt şi strâmt,
evazat în partea superioară (buza lipseşte),
fundul inelar, puţin profilat. Pe diametrul max.
patru apucători plate dreptunghiulare, puţin
aplecate în jos. Vasul a fost considerat cel mai
vechi exemplar de u. getică r. (Irimia 1975,
109).
D: sfârşitul sec. V – începutul sec. IV a.Chr.
MINAC.
B: Irimia 1975, 107-109, fig. 6; 7/4.
701. ZVORÂŞTEA (com. Zvorâştea, jud.
Suceava, România) – Pl. 376B-377
Câmp de Gr. Cercetare sistematică realizată
de M. Ignat între 1969-1978, având ca
obiectiv o necropolă de sec. II-III p.Chr. Din
cea de-a doua epocă a fierului au fost cercetate
13 Gr (pătrate, rectangulare, ovoidale,
rotunjite sau neregulate în plan): Gr 3-4, 12,
18, 22-27, 30, 33, 37. Există şi un subţire nivel
arheologic corespunzător acestor Gr, fără alte
complexe, din care au fost recuperate frg.
ceramice, o fusaiolă şi o figurină
antropomorfă din lut (Ignat 1983, 387, fig.
1/5).
- Gr 3: frg. chirpic, lipitură de vatră, oase de
animale, fusaiolă, 21 frg. ceramice de la şase
vase m.
- Gr 4: pietre, chirpic, cărbune, lipitură de
vatră, fusaiolă, 300 frg. ceramice m. şi r.
(inclusiv de la câteva străchini de tip celtic cu
buza rotunjită şi îngroşată)– un singur vas m.
a fost reconstituit.
- Gr 12: pietre, oase de animale, cenuşă,
lipitură, frg. ceramice de la aprox. 15 vase m.,
cuţit fe.
- Gr 18: 57 frg. ceramice m. şi r. de la aprox.
20 vase, inclusiv de tip celtic.
180 Catalog
- Gr 22: câteva frg. ceramice m. atipice.
- Gr 23: chirpic, o aşchie de silex, cărbune, 20
frg. ceramice m..
- Gr 24: câteva frg. ceramice m. şi o aşchie de
silex.
- Gr 25: pietre arse, bucăţi de lipitură de vatră,
puţine frg. ceramice m. şi r., între care şi un
frg. de la o strachină celtică.
- Gr 26: bucăţi mari de chirpic, cărbune,
cenuşă, frg. ceramice m. şi r., două frg. de la
vase celtice.
- Gr 27: bucăţi mari de chirpic, lipitură de
vatră, 170 frg. ceramice m., trei creuzete
întregi şi neutilizate, o seceră fe., cenuşă, oase
de animale.
- Gr 30: cărbune, câteva frg. ceramice m.
- Gr 33: cărbune, frg. ceramice m., o fusaiolă.
- Gr 37: puţine frg. ceramice m.
Ceramica m. este din pastă poroasă, deseori cu
butoni-apucătoare şi brâu alveolat dispus în
ghirlandă; dintre forme s-au putut reconstitui
borcanul cu buza canelată, castron cu buză
verticală uşor invazată, vase mari cu apucători
„oarbe”. Dintre frg. ceramice r. se remarcă
fundul unui vas cu talpa uşor adâncită, autorul
înclinând să-l considere un import de la
Dunărea de Jos (?) (Ignat 1983, 393, pl. 8/2).
Ceramica bastarnă lipseşte.
D: sec. III a.Chr. MBS.
B: Ignat 1983; Babeş 1993a, 71, 218, nr.
catalog 98, pl. 39/35-43; Arnăut 2003, 279, nr.
catalog 540.