METODE DE IZOLARE ULTERIOARĂ

„Renovarea patrimoniului construit din punct de vedere al fizicii clădirilor”

(schemă de curs)

Dér István
inginer specialist în izolarea clădirilor

Elementele expertizei privind izolaţia clădirilor

 Istoric

 Caracterizarea mediului în care se află clădirea

- caracterizarea mediului geologic (condiţii de relief, surse de umiditate – umiditatea
solului, apă freatică, apă de zăcământ)
- situaţia şi calitatea apei freatice, caracterizarea tipului de sol …
- caracterizarea mediului construit (clădiri de sine stătătoare, case înşiruite ...)
- surse de poluare (întreprindere chimică, trafic rutier …)

 Prezentarea clădirii

- perioada construcţiei-reconstrucţiei,
- structură (număr de etaje, pivniţă, fundaţie, acoperiş)
- funcţie, utilizare (veche şi nouă)
- descrierea materialelor de construcţie ale pereţilor, planşeelor, materialelor de finisare a
suprafeţelor
- starea instalaţiilor
- evaluarea sistemului de evacuare a apelor meteorice, a umiditatii din sol, a apei freatice, a apei
menajere

 Surse de umiditate (umiditatea solului, apă freatică, apă de zăcământ)

Apă meteorică

Vapori din
Apă oprită de sol
construcţie
Apă infiltrată

Apă subterană

Adâncime de
Umiditate din scufundare
sol

1 – Nivel constatat al pânzei freatice Presiunea apei freatice

2 – Nivel maxim al pânzei freatice
3 – Nivel de referinţă al pânzei freatice
4 – Rezervă de siguranţă

1
5 – Nivelul terenului

2
 Forţe secundare care acţionează asupra moleculelor de apă
- punţi de hidrogen
- legătura van der Waals

 Fenomene superficiale la lichide

- raportul dintre absorbţie şi coeziune (ascensiunea capilară)

Verlag Dashöfer; Épületfelújítási kézikönyv: Manual de renovare a clădirilor

3
- înălţimea de ascensiune capilară

Verlag Dashöfer; Épületfelújítási kézikönyv: Manual de renovare a clădirilor

 Influenţa pH-ului asupra suprafeţelor cu conţinut de silicat

pH-ul reprezinta logaritmul cu semn schimbat al concentratiei ionilor din solutie

pH=7 neutru
pH<7 acid
pH>7 bazic

 Sistem de cerinţe de izolare

• În cazul incăprilor cu ocupare pe timp îndelungat de către persoane, obiecte de artă, depozitare
de acte… - se recomandă
uscare completă (până la neaderenţa prafului) – izolare etanşă
(umiditate relativă max. 60%)

• sali pentru cazane, garaj, depozite de combustibili

4
uscare relativă – izolare impermeabilă

5
 Analize pentru diagnosticare

- determinarea condiţiilor climatice

- evaluarea rezultatelor provenite din măsurarea conţinutului de umiditate
- evaluarea rezultatelor efectuate în legătură cu conţinutul de săruri

 Elementele elaborării conceptului de protecţie contra umezelii

- hidroizolare orizontală ulterioară a pereţilor
- hidroizolare verticală a pereţilor
- izolarea soclurilor
- izolarea tălpii fundaţiei
- izolarea contra apei menajere
- izolarea împotriva apei meteorice (de ex. terase)

 Reabilitarea tencuielii
 Finisaje (zugrăveală, tratamente anti-graffiti, hidrofobizare)

 Protecţie pasivă contra umezelii

- colectarea apei meteorice

- evacuarea apei meteorice

 Asigurarea activă şi pasivă a condiţiilor climatice optime

- uscarea zidurilor

 Alegerea tehnologiilor de izolare

Materiale Tehnologia
aplicării

Calificarea
executantului

6
 Examinarea clădirii şi a mediului în care aceasta se află

- Date climatice
- Prelevare de mostre (necesită autorizaţie)
- Analiza de laborator a mostrelor (laborator acreditat)
- Metode de analiză la faţa locului:
- metoda CM
- Analiza chimică orientativă (la faţa locului) a depunerilor de săruri
- Măsurarea umidităţii de suprafaţă

 Criteriile de alegere a tehnologiei şi a materialelor

- Aspecte de protecţie a monumentelor (autenticitate, funcţionalitate)

- Modificarea condiţiilor de mediu
- Durată de viaţă prevăzută

 Date climatice măsurate

Temperatura aerului în exteriorul şi interiorul cladirii

Umiditatea relativă în exterior şi interior
Temperatura interioară a suprafeţelor elementelor de consttrucţie (termometru cu raze infraroşii)
(Presiune atmosferică)

7
 Curbă de presiune

8
Presiunea de saturaţie a vaporilor de apă în funcţie de temperatură

9
 Izoterma de absorbţie

10
 Difuzia vaporilor de apă în structuri

Curentul de difuzie într-un material depinde de coeficientul de difuzivitate a vaporilor de apă.

Definiţia este similară cu cea a coeficientului de difuzivitate termică: diferenţa de presiune
parţială dintre două feţe opuse ale cubului cu muchiile de lungime unitară este de mărime
unitară. Coeficientul de difuzivitate exprimă cantitatea de vapori de apă care parcurge distanţa
dintre cele două feţe într-o unitate de timp.
Unitate de măsură: kg/msPa
Simbol uzual: δ
Fiind vorba de cantităţi foarte mici, este exprimată de obicei în forma x•10-y.
(www.egt.bme.hu)

În cazul structurilor delimitate de planuri paralele, rezistenţa la difuzie a unui strat este direct
proporţională cu grosimea şi invers proporţională cu coeficientul de difuzivitate.

Rδ = d/δ
Rezistenţa rezultantă a unei structuri compuse din mai multe straturi este suma rezistenţelor
straturilor individuale.
Rezistenţele de transfer sunt neglijabile, astfel că presiunea parţială a vaporilor de apă pe
suprafeţe este practic egală cu cea din aerul aflat în contact cu suprafaţa.
În cazul difuziei de vapori stabilizate în timp şi fără condens, orice plan şi orice strat paralel cu
planul suprafeţei frontale este traversat de acelaşi curent de vapori de apă.
Dacă rezistenţa la difuzie a unui strat este mai mare, atunci pentru trecerea curentului este
nevoie de o diferenţă de presiune mai mare.

(www.egt.bme.hu)

11
În cursul deplasării prin structură spre exterior, vaporii de apă întâlnesc straturi tot mai reci,
unde presiunea parţială posibilă (presiunea de saturaţie) are valori tot mai mici în funcţie de
temperatură.
Datorită rezistenţei la difuziune, presiunea parţială a vaporilor de apă devine tot mai mică în
cursul deplasării din interior spre exterior.
Scopul analizei este de a determina relaţia dintre presiunea parţială a vaporilor de apă,
calculată pe baza rezistenţelor la difuzie, şi presiunea de saturaţie determinată în funcţie de
temperatură.
Se pune întrebarea:
valoarea calculată depăşeşte sau nu valoarea de saturaţie?
Fiindcă dacă o depăşeşte, acest lucru indică pericolul formării de condens.
Umiditatea condensată produce coroziune, putregai, îngheţ, reduce capacitatea de izolare
termică, pornind un proces care se autoamplifică: structura devine tot mai umedă, capacitatea
de izolare se reduce şi mai mult, temperatura scade, se condensează şi mai multă umezeală…

(www.egt.bme.hu)

În secţiunea peretelui se desenează curba de distribuţie a

temperaturii, în funcţie de acesta de pe curba de saturaţie
(diagrama ps-t) citim punct cu punct (!) valoarea presiunii de
saturaţie: în caz favorabil, valoarea presiunii calculate rămâne
peste tot sub această valoare, deci nu apare pericolul de
condensare.

(www.egt.bme.hu)

12
Se poate întâmpla ca linia presiunii calculate să se intersecteze cu
linia presiunii de saturaţie – dar presiunea nu are voie să
depăşească în niciun punct valoarea de saturaţie!

(www.egt.bme.hu)

13
 Diagrama Mollier-h-x

Temperatură
Apă
Umiditate rel.
14
 Entalpie

 Prelevarea de mostre
(curba generală a conţinutului de săruri – umiditate)
a.) Curba conţinutului de umiditate
Max.
Suprafaţa exterioară/interioară a zidului

Modificare
curba conţinutului de umiditate
curba conţinutului de săruri Min
cm
Secţiunea zidului

Linia mediană a zidului

Planul trotuarului
b.) Curba conţinutului de săruri

Max.
Suprafaţa exterioară/interioară a zidului

Modificare

Min
cm
Secţiunea zidului

Linia mediană a zidului

 Mostră de foraj (conţinut de săruri, umiditate relativă, pH)

- De la mai multe adâncimi, utilizând un ciocan rotopercutor la turaţie redusă
- cu burghiu cu cap vidia de diametrul > 20-32 mm (min. 40-50 g praf)
- freză (probă de carotaj)

 Probă prelevată prin scobire (umiditate de saturaţie)

- min. 200-300 g mostră reprezentativă dintr-o bucată

 Proces-verbal de prelevare a mostrelor

Locaţie (denumirea clădirii, adresa)
Data şi ora prelevării mostrei
Numele persoanei care a prelevat mostra
Date climatice de bază
Datele locurilor de prelevare a mostrelor şi ale mostrelor (loc, înălţime, adâncime, mod de
prelevare)
Circumstanţe sau analize speciale (mostră contaminată, …)

 Evaluarea rezultatelor analizelor de laborator

15
 MI 04-2320 (ÉMISZ 340:1999)
ÖNORM B 3355-1
WTA 4-5-99/D
WTA: Wissenschaftlich Technische Arbeitsgemeinschaft für Bauerhaltung und Denkmalpflege
(Instrucţiuni tehnice de lucru pentru întreţinerea clădirilor şi protecţia monumentelor)

16
 Evaluarea rezultatelor analizelor de laborator (umiditate)

Saturaţie
Grad
(umiditate relativă %)

Uscat <=20%

Umed 21-40%

Foarte umed 41-80%

Ud >81%

 Evaluarea rezultatelor analizelor de laborator (conţinut de săruri)

Cantitatea totală de săruri hidrosolubile
Grad
m% (mg/kg)

Nu conţine săruri <=0,1% (<=1000)

Puţin contaminat cu
0,1-0,5% (1001-5000)
săruri

Contaminat cu săruri 0,5-1,5% (5001-15000)

Puternic contaminat cu
>1,5% (>15001)
săruri

 Evaluarea rezultatelor analizelor de laborator (conţinut de săruri: WTA

Merkblatt Mauerwerksdiagnostik - Sanierputzsysteme)
Contaminare Contaminare Contaminare
m%
redusă medie puternică
Conţinut total de
<0,1 0,1-0,25 >0,25
săruri
Cloruri <0,03 (<0,2) 0,03-0,1 (0,2-0,5) >0,1 (>0,5)

Nitraţi <0,05 (<0,1) 0,05-0,15 (0,10,3) >0,15 (>0,3)

Sulfaţi <0,10 (<0,5) 0,1-0,25 (0,5-1,5) > 0,25 (>1,5)

17
 Pagube produse de depunerile de săruri

 Metoda de calcul a presiunii de cristalizare

unde
PK = presiunea de cristalizare (N/mm2)
R = constanta universală a gazelor
T = temperatura (oK)
VM = volumul molar al sării cristalizate (1)
C = concentraţia soluţiei suprasaturate
CS = concentraţia soluţiei saturate

 Valorile presiunii de cristalizare N/mm2

Volum
Formula sării C/CS = 2 C/CS = 10
molar

0°C +50°C 0°C +50°C

CaSO4- H2O 46 33,5 39,8 112,0 132,5

CaSO4 H2O 55 28,5 33,4 93,8 111,0

MgSO4 H2O 147 10,5 12,5 35,0 41,5

MgSO4 H2O 130 11,8 14,1 39,5 49,5

MgSO4 H2O 57 27,2 32,4 91,0 107,9

Na2SO4 10H2O 220 H 83 23,4 27,7

Na2SO4 53 29,2 34,5 97,0 115,0

NaCl 28 55,4 65,4 184,5 219,0

Na2CO310H2O 199 M 99,2 25,9 30,8

18
Na2CO3 7H2O 154 10,0 11,9 33,4 36,5

Na2CO31H2O 55 28,0 33,3 93,5 110,9

19
 Absorbţia apei la sărurilor higroscopice
 Valorile presiunii de hidratare N/mm2

Umiditate absorbită în 20 de zile

Sare higroscopică
(m%)

tip cantitate (%) 65% 97%

umiditate relativă ambiantă

- - 0,1 0,3
NaCl 2,9 1,0 9,3
NaCl 4,3 - 11,1
MgSO4 2,8 1,3 2,2
MgSO4 5,5 2,3 4,1
Ca(NO3)2 8,2 5,1 10,8

Ca(NO3)2 10,7 5,2 12,1

 Coroziune chimică cu creştere de volum produsă de săruri

(„bacilul cimentului, viermele de var şi alţi dăunători”)
Umflare cauzată de sulfaţi (de 8,8 ori)
Umflare cauzată de magnezieu (de >2,2 ori)
Umflare cauzată de substaţe alcaline (de >2 ori)
Umflare cauzată de var (de >1,7 ori)

20
21
 Ettringit („bacilul cimentului”)
Formarea ettringitului
3CaSO4.2 H2O + 26 H2O+ 3 CaO·Al2O3·6 H2O = 3 CaO Al2O3·3CaSO4·32H2O
ghips ettringit (aluminat tricalcic sulfit hidrat)

Condiţii de formare:
- Temperatura între 0-40°C (peste 40°C se descompune, „impuritate internă”)
- Concentraţie ridicată de sulfaţi în apa de amestec (> 500 mg/l)
- Apă freatică cu concentraţie ridicata de sulfaţi (>1000 mg/l)

22
23
 Hidratarea cimentului
Raport de mase

diametrul porilor

CSH cu fibre scurte

CSH cu fibre lungi

ettringit
monosulfat

Durata hidratării

Fazele hidratării
3 min 10 min 1 oră 24 ore 7 zile 28 zile

la mixare la vârsta de cca. 7 zile la vârsta de cca. 1 an

24
ciment nehidratat suprafaţă hidratată apă (apă + aer)

25
 („Uimitoarea”) Thaumasită

Thaumasita

[Ca3 Si(0H)6]-(S04) (C03)-12H20

Cifră de coordnată: 6
Octaedru
Bipiramidă tetragonală

Condiţii de formare:
- Temperatură între 5-8°C (<15°C)
- Apă cu concentraţie ridicată de sulfaţi (apă de amestec, apă freatică) sau nivel ridicat de poluare a
aerului şi ploaie torenţială concomitentă
- Adaos de minerale cu conţinut de CO32-carbonat la ciment

 Umflarea magneziei („bomba din perete”)

Formarea de „ciment brizant” (>>5 m%)
MgO + H2O = Mg(OH)2
periclaz umiditate brucit

Condiţii de formare:
- Adăugarea la ciment a mineralelor cu conţinut de Mg supraarse (>1500°C)
- cantitate > 5 m %

 Umflarea varului (var nestins)

Resturi de var nestins (>1 m%)
CaO + H2O = Ca(OH)2
(Conţinut de var ars ≠ var liber

Condiţii de formare:
- Utilizarea de var ars nestins în amestec cu ciment
- cantitate > 1 m %

Controlarea constanţei volumului:

26
Metoda Le Chatelier (5%-0,5 %)

27
 Reacţia (oxizilor, hidroxizilor) metalelor alcaline
Etapele reacţiei carbonatului de metal alcalin (dolomit)

Na2SO4 + 10 H2O ↔ Na2SO4 * 10 H2O

tenardit 32,4°C mirabilit

Na SO . 10 H O + Ca(OH) = CaSO . 2H O +2NaOH +8 H O

2 4 2 2 4 2 2

mirabilit portlandit ghip hidroxid de sodiu

CaMg(CO) + 2 NaOH + 10 H O = CaCO + Na CO *10 H O +Mg(OH)

3 2 3 2 3 2 2

dolomit calcit sodă brucit

Reacţia silicaţilor metalelor alcaline

SiO2 + n H2O + 2 NaOH ↔ Na2SiO3 *(n-x+1) H2O + X H2O
sticlă solubilă (silicat de sodiu)
Condiţii de formare:
- utilizarea unui ciment cu greutate echivalentă NaO mare >0,6 m %
- ciment neomogen (compozit) cu conţinut mare de adaos >50 %

 Tehnologii de hidroizolare

Metode mecanice
- Inserare de placă metalică
- Subzidire
- Tăierea zidului
- Tehnologii de injectare (contra umidităţii solului şi presiunii apei freatice)
- Etanşare capilară r = 0
- Îngustare capilară r 0
- Hidrofobizare >0
- Combinare
- Operaţie complementară de umplere a golurilor
- Metode electrofizice
- Paşi suplimentari
- Reabilitarea tencuielii şi finisarea suprafeţelor
- Evacuarea apei
- Reglarea climei

28
Legendă:

Ca izolaţie de sine stătătoare

Ca procedeu complementar

Pentru izolarea suprafeţelor

Pentru izolarea orizontală a
A = aplicabil

Realizat la construire
0 = neaplicabil

Pt. izolare etanşă

Pt. izolare etanşă

Aplicat ulterior
1 = aplicabil dar există şi procedee mai avantajoase

zidurilor
2 = posibil în principiu, dar nu se utilizează în practică
3 = nu constituie izolare, dar poate înlocui izolarea ca efect

1. Soluţii mecanice de izolare

Între acestea se deosebesc:
1.1. Procedee cu drenaj tubular, cu sistem de infiltrare 0 B A A A A -
1.2 Procedee cu aerisirea pereţilor şi izolare cu aer (cu manta de
0 3 0 A 0 A - A
perete)
1.3. Izolare în secţiunea zidului, realizată prin desfacerea pe
A A A 0 0 A A 0
segmente a zidului
1.4. Izolaţii realizate prin tăierea zidului:
1.4.1. Cu diferite plăci hidroizolante (plastic, bituminoase etc.) A A A 0 0 A A 0
1.4.2. Prin introducerea de mortare din răşini sintetice 1 A A 0 0 A A 0
1.5. Procedee executate prin introducerea, prin presare sau
A A A 0 0 A A 0
batere, a unor plăci metalice în rost
2. Procedee chimice de izolare a zidurilor
Procedeele chimice de izolare a zidurilor pot fi:
2.1. Procedee care implică injectarea unor materiale lichide:
2.1.1. Izolaţii care hidrofobizează porii 0 A A 2 0 A A 2
2.1.2. Izolaţii bazate pe astuparea porilor 0 A A 2 0 A A 2
2.2. Izolaţii realizate prin injectare de mortar 0 A A 2 0 A A 0
2.3. Izolaţii realizate prin materiale aplicate pe suprafaţa zidului şi
0 1 2 2 0 A 0 1
absorbite
3. Izolaţii realizate pe suprafaţa zidului
3.1. Izolaţii prin plăci din material plastic şi bituminoase A A A A A A A A
3.2. Învelişuri groase de tip tencuială, mortare 0 A 1 A 2 1 0 1
3.3. Învelişuri subţiri de suprafaţă 0 A 1 A a 1 0 1
4. Tencuieli poroase
4.1. Tratamente de suprafaţă care împiedică precipitarea sărurilor 0 3 2 A 2 A 0 A
4.2. Amorse şi grunduri de tencuială care împiedică precipitarea
0 3 2 A 2 A 0 A
sărurilor
4.3. Tencuieli poroase pentru uscarea pereţilor 0 3 2 A 2 A 0 A
4.4. Sisteme de tencuieli de reparare 0 3 2 A 2 A 0 A
5. Izolaţii bazate pe efecte electrice şi magnetice
5.1. Procedee de izolare şi de uscare a zidurilor 0 3 1 A 0 A A A
5.2. Principiul de funcţionare a procedeelor electrocinetice de
0 3 1 A 0 A A A
uscare a zidurilor
5.3. Principiul de funcţionare a procedeelor magnetocinetice de
0 3 1 A 0 A A A
uscare a zidurilor
Verlag Dashöfer: Épületfelújítási kézikönyv (Manual de renovare a clădirilor)

29
 Întocmirea planului de izolare a clădirii

DUŞ

DANOOR. KFT.

 Inserare de placă metalică

30
 Principiul izolării prin înlocuirea zidului

Verlag Dashöfer: Épületfelújítási kézikönyv (Manual de renovare a clădirilor)

 Etapele izolării prin tăierea zidului

 Structura de principiu a utilajului autopropulsat de tăiere cu lamă

31
 Maşini de tăiat ziduri cu fir de diamant

 Montarea de plăci izolante HDPE cu un strat

 Montarea de plăci izolante multistrat
 Modurile de racordare a plăcilor PVC cutate
 Schiţa de principiu a ştemuirii zidurilor

PLACĂ IZOLANTĂ DE 1 METRU LINIAR

MARGINEA PERETELUI

 Ştemuirea zidului

32
 Verificarea prealabilă a calităţii penelor
 Poziţionarea penelor în zid

33
 Pregătirea injectării cu mortar de ciment pentru umplerea
rosturilor, asigurat împotriva contracţiei
 Instrumentele injectării cu mortar de ciment pentru umplerea
rosturilor, asigurat împotriva contracţiei

 Scopul izolaţiei ulterior injectate

Capilare netratate Etanşare Îngustare

Mecanism de acţiune 1 Mecanism de acţiune 2

umiditate capilară existentă

material injectat solidificat

înveliş hidrofobizant pentru
capilare

Hidrofobizare Hidrofobizare şi îngustare

Mecanism de acţiune 3 Mecanism de acţiune 4

Tencuială
Etanşare capilară r = 0
Îngustare capilară r 0
Hidrofobizare >0
Combinaţie
Umplere a golurilor (operaţie complementară)

 Materiale de izolare ulterioară injectate

- Silicat de sodiu (îngustare capilară, formare de săruri)
- Combinaţii de silicaţi (hidrofobizare, formare de săruri, CO2)

34
 - Parafină (etanşare capilară)
- Emulsie de bitum (îngustarea capilarelor, molecule de mărime extremă)
- Răşină poliuretanică (etanşare capilară)
- Concentrat de microemulsie de silicon sau silan (hidrofobizare)
- Suspensie de ciment (umplerea golurilor)
 Izolare ulterioară injectată gravitaţională

Dispersarea izolantului chimic

planul de secţiune 1

planul de secţiune 2

planul de secţiune 3
Zona de dispersie a materialului de
izolaţie
Planul podelei

Distanţe între găuri

Planul terenului

Planul de secţiune 1: lichidul izolant

s-a dispersat în cantitate suficientă,
zonele se întrepătrund. Izolaţia este
eficientă în acest plan.
Planul de secţiune 2: cantitatea
lichidului izolant este la limită. În
acest plan adecvarea izolaţiei este
deja nesigură.
Planul de secţiune 3: lichidul izolant
a pătruns în perete în cantitate
insuficientă. Izolaţia este
necorespunzătoare.
Verlag Dashöfer: Épületfelújítási kézikönyv (Manual de renovare a clădirilor)

 Izolaţie ulterioară injectată la joasă presiune (0,05 bar)

35
 1. Alimentare
2. Flacon cu autodozare

presiunea coloanei de lichid de 50

cm

Găurire dintr-o parte

grosimea zidului: max. 45 cm

Nivel exterior
Nivelul podelei

Racord etanşat

Verlag Dashöfer: Épületfelújítási kézikönyv (Manual de renovare a clădirilor)

 Etapele izolării ulterioare injectate la presiune medie (4-20 bar) (găurire şi
montarea ştuţului de injectare)

 Etapele izolării ulterioare cu injectare la presiune medie (4-20 bari) (umplere a

golurilor cu mortar de ciment)

36
 Etapele izolării ulterioare cu injectare la presiune medie (4-20 bari) (creare de
gaură nouă)

 Etapele izolării ulterioare cu injectare la presiune medie (4-20 bari) (injectare

cu microemulsie siliconică)

37
 Principiul izolării ulterioare cu injectare la presiune medie (4-20 bari) în două
rânduri, dintr-o parte a zidului

 Principiul izolării ulterioare cu injectare la presiune medie (4-20 bari) într-un

singur rând, din ambele părţi ale zidului

38
39
 Izolare ulterioară verticală injectată a zidului (injectare în bloc)

 Izolare ulterioară verticală injectată (injectare în spatele zidului, în sol)

40
 Măsuri complementare
- Restaurare piatră
- Restaurare piatră, rostuire
- Hidrofobizare
- Reabilitarea tencuielii

vapori de apă

săruri

umezeală absorbită

zidărie; şpriţ; amorsă; tencuială de reparare

Verlag Dashöfer: Épületfelújítási kézikönyv (Manual de renovare a clădirilor)

 Reabilitare tencuială WTA (2-2-91/D), 2-9-04/D

Gravitatea depunerilor de săruri Măsuri necesare Grosime strat
Redusă 1. Şpriţ-amorsă < 0,5 cm
2. Tencuială de reparare WTA < 2,0 cm
Medie 1. Şpriţ-amorsă < 0,5 cm
2. Tencuială de reparare WTA 1-2 cm
3. Tencuială de reparare WTA 1-2 cm
Mare 1. Şpriţ-amorsă < 0,5 cm
2. Tencuială grund poros WTA > 2,0 cm

41
3. Tencuială de reparare WTA > 2,0 cm

42
 Caracteristici mortar proaspăt WTA (2-2-91/D), 2-9-04/D
DICHTAMENT
Caracteristică WTA 2-2-91 DÉR POR® Mod de analiză
Sanierputz®
17±0,5
Consistenţă la datele
nu sunt date* 14,0 MSZ 16000-3
întindere (cm) producătorului
sunt relevante
Densitate (kg/m3) Nu există nu sunt date* 1830 MSZ 16000-3
Timp de priză (ore)
- început priză Nu există nu sunt date* 3 ore 45 min.
MSZ EN 196-3
- priză completă 5 ore 30 min.
Conţinut pori de aer
> 25 > 25 24 MSZ 16000-3
(% volum)
Capacitate de
>85% >85% 94 MSZ 16000-3
reţinere a apei %
3
lucrabilitatea se
Maleabilitate (cm) nu sunt date* nu sunt date*
reduce după 15
minute
Depinde de
Timp de prelucrare
suprafaţă şi de 2,0 Experienţă practică
(ore)
condiţiile meteo

 Caracteristici tencuială WTA (2-2-91/D), 2-9-04/D

DICHTAMENT
Caracteristică WTA 2-2-91 DÉR POR® Mod de analiză
Sanierputz®
1745 (la 28 zile)
Densitate (kg/m3) <1400 <1400 MSZ 16000-3
1506 (la 40 zile)
Rezistenţă la
încovoiere şi - - 3,72 MSZ 16000-3
întindere (N/mm2)
Rezistenţă la
compresiune 1,5-5,0 2-4 10,63 MSZ 16000-3
(N/mm2)
Coeficient de
<3 <3 2,86 Calculat
rezistenţă
Conţinut pori de 35,6 (la 28 zile)
>40 >40 MSZ 4715-7
aer (% volum) 40,2 (la 40 zile)

43
 Absorbţie capilară
<5 <5 6 WTA 2-2-91
de apă (mm)
Coeficient de <12 <12 12,2 MSZ 10337
rezistenţă la
difuzia vaporilor
(µ)

 Marcarea înălţimii de tencuire

 Pregătirea suprafeţei, îndepărtarea tencuielii vechi
 Aplicarea soluţiei de îndepărtare a sărurilor (fluat)
 Aplicarea şpriţ-amorsei de legare a sărurilor
 Aplicarea tencuielii de renovare hidrofobe poroase
 Aplicarea şpriţ-amorsei de legare a sărurilor şi a tencuielii poroase
 Suprafaţă interioară tencuită
 Finisarea suprafeţei prin zugrăvire cu vopsea pe bază de silicon permeabilă la
aer
 Evacuarea apei meteorice
- Care apă este colectată?

- Unde este colectată apa?

- Unde este evacuată apa?
Evacuarea apelor subterane (apă oprită, apă subterană…) şi a apelor
supraterane (precipitaţii) trebuie să se realizeze pe căi separate!
 Evacuare la suprafaţă: cu rigole, guri de scurgere, puţuri
gură de scurgere, puţ

44
rigolă

45
 INSTALARE CORECTĂ

 Evacuare subterană: cu plăci de drenaj de suprafaţă, sistem de tuburi de

drenaj

 tubul de drenaj trebuie amplasat deasupra tălpii

fundaţiei
 cel mai înalt punct al fundului tubului de drenaj
trebuie să fie cu cel puţin 20 cm mai adânc decât
izolaţia orizontală a soclului împotriva umezelii din
sol
 tubul de drenaj să fie amplasat în pantă de 0,5-1%
 suprafaţa deschiderilor tubului de drenaj să fie de
min. 20 cm2/m
 tubul de drenaj trebuie învelit în material geotextil
 nivelul superior al umpluturii de pietriş să fie cu 30
cm deasupra izolaţiei orizontale împotriva umezelii
solului
Pământ umplut la loc

Pietriş 8/32

46
 Pat de desecare

Elemente:
- puţ de distribuţie
- tub de drenaj
- pat din pietriş
- strat filtrant-separator

 Aerisirea fundaţiei

47
Verlag Dashöfer: Épületfelújítási kézikönyv (Manual de renovare a clădirilor)

48
 Desecarea bisericilor şi pivniţelor din punct de vedere al fizicii clădirilor
Condiţiile de formare a mucegaiului

- Prezenţa sporilor în aer (inevitabil)

- Prezenţa nutrienţilor în structură (inevitabil)
- Prezenţa umidităţii în structură (timp de 3-5 zile, min. 12 ore/zi)
- Temperatură (puţin caracteristică)
- Iluminare (puţin caracteristică)

49
 Valorile de calcul pentru expunerea la vapori de apă
 Perete umed (500g/m2/zi)

Sursa de vapori Umiditate degajată

Om cu activitate de intensitate redusă (g/h, persoană) 50

Om cu activitate de intensitate medie (g/h, persoană) 150

Om cu activitate de intensitate mare (g/h, persoană) 250

Duş (g/h) 2500

Plantă în ghiveci (g/h, buc.) 5-15
Luciu de apă (g/m2h) 40
O încărcătură (4,5 kg) de rufe spălate, centrifugate, puse la
50-200
uscat (g/h)
O încărcătură (4,5 kg) de rufe spălate, necentrifugate, puse
100-500
la uscat (g/h)

 Determinarea necesarului de căldură pentru aerisire

50