SEMIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

PRESURTARI:
CI cardiopatie ischemică cronica
AP angină pectorala
EI endocardită infectioasă
IC insuficienţă cardiacă
IVD, IVS- insuienta ventriculara dreapta respectiv stângă
AVC accident vascular cerebral
DZ diabet zaharat
HTA hipertensiune arteriala
CPC cord pulmonar cronic
HVS hipertrofie de ventricul stang, HAS hipertrofie atriu stâng, HVD hipertrofie ventricul drept
HTAP hipertensiune arteriala pulmonara
AOMI arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
TVP tromboză venoasă profundă
EP embolie pulmonară
EPA edem pulmonar acut
RAA reumatism articuar acut
ATS ateroscleroză
SM stenoză mitrală
IM insuficienţămitrală
IT insuficientă tricuspidiană
IMA infarctmiocardic acut
IA insuficienţă aortică
SA stenoză aortică
VS ventricul stâng, VD ventricul drept

ANAMNEZA
- Informaţii preţioase pentru stabilirea diagnosticului clinic, selecţia inteligentă a investigaţiilor şi
a deciziilor terapeutice şi evaluarea prognosticului.
- Pentru pacient anamneza reprezintă momentul esenţial de stabilire a încrederii în medic,
element hotărâtor în acceptarea explorărilor paraclinice şi a planului terapeutic.

VÂRSTA
- Copiii mici -cardiopatiile congenitale
- Şcolari şi adolescenţii - RAA
- Adulţi - HTA, CIschemică.
- Vârstnicii ATS (coronariene, cerebrale, renale, periferice), I Cardiacă , CPC

SEX
- Femei: SM, HTA, Varice
- Bărbaţi: Valvulopatii aortice, C ischemică, Arteriopatie, CPC

ANTECEDENTE FAMILIALE
- BOLI CORONARIENE
- AVC
 - HTA
- DISLIPIDEMII
- DIABET ZAHARAT

ANTECEDENTE PATOLOGICE PERSONALE

- B infecţioase:
 infecţii streptococice angina,,scarlatina, RAA -valculopatii
 virale – miocardite,
 Virale, TBC-pericardită
- Afecţiuni bronhopulmonare : BPOC – CPC, Astm – Contraindică betablocante
- B. Renale cronice - HTA
- B endocrine: Hipertiroidie-aritmii, Cushing, feocromocitom – HTA
- Bolile metabolice: obezitatea, hiperlipoproteinemiile şi diabetul zaharat
- Boli digestive – ulcer –poate contraindica un tratament anticoagulant

CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ

- Fumat – ATS
- Sedentarism
- Alimentaţia bogată în grăsimi, carbohidraţi
- Alcool exces cafea
- Stres
- Contraceptive- risc de embolie pulmonara

SIMPTOME PRINCIPALE

- Dispnee
- Durere
- Tuse
- Palpitaţii
- Sincopa şi lipotimia

DISPNEEA CARDIACĂ

Polipnee ritmică , superficială, inspiratorie--expiratorie

Mecanism: staza pulmonară
Semn major de
- Insuficienţă ventriculară stângă IVS
- Stenoză mitrală (SM)

Clasificare Dispnee
– de efort
– de repaus – ortopnee
- dispnee paroxistică
 Astm cardiac
 EPA
 DISPNEEA DE EFORT

Patru grade de severitate (clasificarea NYHA):

 gradul I: la eforturi mari( alergare, urcarea unei pante);
 gradul II: la eforturi medii (mers pe drum drept, grădinărit);
 gradul III: eforturi mici cerute de activitatea zilnică obişnuită (mers lent, spălat, îmbrăcat,
menaj),;
 gradul IV: dispneea şi în repaus.

Diagnostic diferenţial
 Dispneea de efort din alte boli: pulmonare cronice (tip expirator, tuse, expectoraţie),
Anemie,
 Obezitate
 Oboseală

DISPNEE DE REPAUS

polipnee de repaus permanentă care forţează paccientul să adopte poziţia semişezândă - ortopnee
Accentuare nocturnă
Semn de IVS; Când apare şi IVD dispneea se ameliorează

DISPNEA PAROXISTICĂ

Dispnee paroxistică nocturnă- atacuri de dispnee severă, mai frecvent nocturne, durată de minute,
ameliorată de ortopnee , poate evolua spre EPA
Astm cardiac – formă particulară de dispnee px însoţită de bronhospasm prin congestia mucoasei
bronşice şi edem pulmonar interstiţial ce comprimă bronşiile mici
EPA- forma cea mai gravă de dispnee paroxistică

1. ASTM CARDIAC
- dispnee paroxistică severă tip polipnee inspiratorie
- (≠ AB bradipnee expiratorie)
- weezing, tuse seacă, raluri bronşice (~ astm bronşic)
- Transpiraţii abundente, cianoză
- Ex ob c-v: galop, sufluri cardiace

2. EDEM PULMONAR ACUT

Presiunea din capilarul pulmonar >25mmHG) →Trecerea lichidului în alveole
- Dispnee brutală, polipnee severă, ortopnee,
- Tuse cu expectoraţie spumoasă, rozată ce se scurge ca un suvoi din gura bolnavului
- Anxietate, transpiraţii reci
- Cianoză
- Angoasă
- Tahicardie
- Crepitante montante la ascultaţia plămânilor
.

DUREREA CARDIACĂ
Ischemia miocardică (durere coronariană)
Angina pectorală
IMA
Anevrismul disecant de aortă
Pericardiata acută
Embolie pulmonara

CARACTERELE DURERII in general

Sediul exact
Iradierea în braţe, spate, maxilara
Debut brutal, progresiv, la efort sau în repaus.
Intensitate moderată, violentă
Calitatea : arsură, presiune, constricţie, greutate, apăsare lovitură de pumnal, jenă , deşirare,
Caracter fluctuant, intermitent, continueu
Durată
Factori declanşatori /agravanţi : efort, inspir profund, tuse
Factori calmanţi: pozitia, antalgice, nitroglicerină
Simprome de acompaniament : dispneem tuse, hemoptizii, palpitaţii, transpiraţii, astenie,
angoasă, senzaţie de moarte iminentă, greaţă, vărsături

DUREREA DIN ANGINA PECTORALĂ

Dezechilibru între necesarul de oxigen al cordului şi aportul de oxigen furnizat miocitelor

de către coronare:
- situaţii care cresc cererea de oxigen a cordului (inotropism crescut, frecvenţă cardiacă
crescută, tensiune intraparietală ventriculară crescută),
- în condiţiile aportului insuficient de oxigen (îngustarea coronarelor prin plăci de aterom)

CLINIC
- este resimţită ca o gheară sau senzaţie de presiune sau arsură localizată retrosternal şi este
arătată de pacient cu toată palma,
- iradiază tipic în umărul stâng şi pe marginea cubitală a braţului stâng până la ultimele două
degete,
- durata crizei anginoase este de câteva minute (3-5), niciodată peste 20 de minute,
- apare la efort, stres, emoţii, frig, mese abundente, efort sexual,
- cedează la repaus sau la administrarea sublinguală de nitroglicerină (în 3 minute)
! NU este pulsatilă, influenţată de respiraţie, mişcări

DUREREA DIN INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

Se datorează complicaţiilor la nivelul plăcilor de aterom cu fisurarea sau ruptura acestora şi
formarea unui tromb ocluziv si necroza (moartea celulelor) unei porţiuni din muşchiul cardiac
CLINIC
- intensitatea „ucigătoare”, resimţită ca o „lovitură de pumnal”;
- sediul este retrosternal, adesea cu extensie precordială, dar în infarctele inferioare poate fi
localizată epigastric;
- iradierea poate avea loc în oricare din sediile uzuale pentru durerea coronariană;
- durata durerii este de zeci de minute- ore, până la 12-24 de ore.
- elemente de însoţire: anxietate extremă, transpiraţii profuze, ameţeli, paloare, dispnee,
palpitaţii, greaţă, vărsături, hipotensiune arterială (fenomene vegetative);
- de obicei nu pot fi identificaţi factori declanşatori;
- durerea nu cedează la repaus dau la administrarea de nitroglicerină ci doar la antalgice
opiacee.

DUREREA DIN ANEVRISMUL DISECANT DE AORTĂ

- este brusc instalată, atroce, insuportabilă, lancinantă, cu caracter pulsatil;

- este localizată la nivelul toracelui anterior sau interscapulovertebral;
- iradiază în spate, ceafă, gât, maxilar, abdomen;
- durată prelungită;
- fenomene de însoţire: sincopă prin prăbuşirea tensiunii arteriale, anomalii ale pulsului
(absenţă sau asimetrie), asimetrie tensională, defecte neurologice centrale (accident
vascular cerebral sau tulburare de conştienţă), fenomene ischemice la membrele
superioare sau inferioare prin progresia disecţiei şi prin ocluzia vaselor.
- Teren: ateroscleroza, HTA

DUREREA DIN PERICARDITA ACUTĂ

- este ascuţită, cu caracter fluctuant;

- situată precordial, iradiată uneori în umăr, braţe, gât, epigastru (teritoriul nervului frenic);
- este amplificată de inspir, tuse (motive pentru care bolnavul respiră superficial), rotaţia
toracelui, decubit;
- este ameliorată de ortostatism, de poziţia aplecat înainte(semnul pernei sau rugaciune
mahomedana), analgezice obişniute;
- simptome de însoţire: febră, dispnee, tuse seacă, sughiţ, greţuri, distensie abdominală.

DUREREA DIN EMBOLIA PUOMONARA

Obliterarea unui ram arterial pulmonar printr-un tromb
90% din cazuri responsabilă este flebita

- Durere intensă, brutală, posibilă

posibi iradiere în gât, umeri, braţe..
- Accentuată de tuse şi inspir profund.
- Se asociază cu :
- dispnee (polipnee)
- expectoraţie hemoptoică
- angoasă
- uneori şoc (prăbuşire tensională, paloare, transpiraţii)
- Diagnostic sugerat de anumite situaţii:
  Post partum , post abortum
 Post interventie chirurgicala
 Varice memebrele inferioare

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL DURERII CARDIACE

 Boli pulmonare şi pleurale:

- pneumonii
- embolie pulmonară
- tumori,
- Pneumotorax, pleurezii,
 Boli parieto - toracice:
- musculare: mialgii, miozită;
- neurologice: nevralgii intercostale, radiculonevrite- Zona Zoster (durerea apare înaintea
veziculelor), tabes dorsal;
- osoase: fracturi costale, osteite, tumori, mieloame, sindrom Tietze (dureri la nivelul
articulaţiilor condrocostale inflamate, accentuate de palpare), afecţiuni ale coloanei
vertebrale care determină iritaţia rădăcinilor nervoase (spondilita ankilopoietică,
spondiloza cervicodorsală, spondilolistezis, hernia de disc), periartrită scapulohumerală.
 Boli digestive:
- hernie hiatală, esofagită de reflux
- acalazia cardiei, spasm difuz esofagian,
- ulcer peptic,
- afecţiuni ale vezicii biliare
 Stări de anxietate şi atacuri de panică: caracter de înţepătură, pacient agitat
 Sindrom de hiperventilaţie: senzaţie de înţepături precordiale însoţită de dispnee,
parestezii periorale şi la nivelul extremităţilor, spasm carpal

DUREREA VASCULARĂ PERIFERICĂ

Claudicaţia intermitentă = crampă la nivelul musculaturii afectate care apare la efort (prin
creşterea necesarului de oxigen) şi cedează la repaus. datorita aterosclerozei
Obstrucţia arterială acută = durere atroce însoţită de paloare distal de sediul obstrucţiei prin trom
sau embolus (f.a,SM)

PALPITAŢIILE
Perceperea propriilor bătăi cardiace sub formă de „lovituri”, „senzaţie de fâlfâire”, „zbatere”,
„bătăi neregulate”, „zvâcnituri”, senzaţie de „nod în gât” sau senzaţia de oprire a inimii.
Cauze: Aritmii, stări hiperkinetice (efort, febră, anemie, hipertiroidism, hipoglicemie),
medicamente (miofilin, efedrină, amfetamine), alcool, cafea/cola, fumat, emoţii, anxietate,
tulburări hidroelectrolitice
Ex clinic, EKG

TUSEA DE CAUZĂ CARDIACĂ

Determinată de staza pulmonară (SM; IVS), a.î. însoţeşte dispneea cardiacă
- Este uscată , mai frecvent nocturnă, calmată de ortostatism, pneori însoţită de striuri
sanghinolente
 - Expectoraţie:
* EPA se însoţeşte de expectoraţie rozată spumoasă, aerată
* infecţii bronhopulmonare favorizate de staza cronică
Determinată de dilatarea importantă a AS cu comprimarea t traheei şi bronşiilor (în SM)
Determinată de infarctul pulmonar- tuse dureroasă+hemoptizie
Tratamentul cu inhibitori de enzimă de conversie în HTA

HEMOPTIZIA
Expectoraţie striată cu sânge datorată:
- extravazării hematiilor în alveole datorită presiunii capilare pulmonare mult crescute
(EPA)
- ruperea varicelor peribronşice datorate hipertensiunii venoase pulmonare (SM)
- necroza pereţilor alveolari şi vaselor în infarctul pulmonar
AMEŢELI
Senzaţie de dezechilibru, balansare
VERTIJ = ameţeli severe, brutale, cu senzaţie de rotire caracteristică, apare de obicei în
paroxisme şi se însoţeşte de greaţă, vărsături, transpiraţii, paloare, anxietate. Ameţelile datorate
bolilor cardiovasculare sunt consecinţa unei ischemii tranzitorii a sistemului vestibular sau a
centrilor cerebeloşi.
CAUZE: HTA, hTA, ateroscleroza cerebrală, IA, SA, tulburări de ritm

LIPOTIMIA ŞI SINCOPA
Lipotimia (leşinul)=pierderea de scurtă durată a conştienţei cu păstrarea funcţiilor vitale, datorată
unei reduceri difuze a fluxului sanguin cerebral; precedat de stare de slăbiciune, vederea devine
înceţoşată, tegumentele palide, transpiraţii reci şi ulterior pacientul cade, respiraţiile devin
superficiale şi bătăile cordului sunt slab perceptibile dar lipotimia este întotdeauna reversibilă
spontan în poziţia de clinostatism.
Sincopa reprezintă un fenomen clinic mai sever, determinat de scăderea bruscă a irigaţiei
cerebrale, caracterizat prin pierderea bruscă şi potenţial reversibilă a conştienţei dar şi a funcţiilor
vitale. stop cardiorespirator: respiraţiile şi bătăile cardiace sunt absente, pulsul lipseşte şi
tensiunea arterială este prăbuşită şi nu răspunde la stimuli dureroşi. Dacă durata sincopei
depăşeşte 5 minute apare decerebrarea.

EPISTAXISUL
Se datorează leziunilor capilarelor sanguine de la nivelul septului nazal (inflamatorii,
traumatice, sclerotice), stazei la nivelul acestora (presiune crescută) sau tulburărilor de
coagulabilitate ale sângelui.
- HTA (criza)
- Boli hematologice sau doze excesive de medicamente anticoagulante;
- Afecţiuni şi traumatisme locale.

EX OBIECTIV GENERAL
ATITUDINEA
- Ortopnee (stază venoasă pulmonară) SM, IVS
- “Semnul pernei”, Poziţie “genu pectorală” (rugăciune mahomedană) - pericardita
exudativă ac
- Pozitia pe vine – cardiopatii congenitale cianogene
 - Spectator de vitrină- Angina Pectorală

FACIES:
- mitral,
- pletoric (HTA),
- cianotic şi buhăit (CPC),
- mixedematos,
- Cushingoid,
- Basedowian

MODIFICĂRI OCULARE

- Xantelasmă- depozite de culoare gălbuie la nivelul pleoapelor: Dislipidemii, ATS

- Gerontox senil – inel translucid la periferia irisului-ATS
- Exoftalmia din B. Basedow (cardiotireoză-aritmii)
- Hipus pupilar-IA

MODIFICĂRI TEGUMENTARE
Paloare
- generalizată: endocardita infectioasa EI , IA, Şoc, Puseele de RAA, HTA renală sau
renalizată
- localizată - arteriopatii
Subicter/Icter
- EI, tromboembolism pulmonar - prin hemoliză
- IC, IT prin stază venoasă prelungită hepatică
Cafe au lait EI
Erupţii cutanate
- eritem marginat RAA
- peteşii, echimoze, hemoragii subungheale “în aşchie”, noduli Osler - EI
Hipocratism digital
Transpiraţii reci – şoc, CPC, Hipertiroidism

EDEMUL CARDIAC
- GENERALIZAT : IVD, pericardită constrictivă
- LOCALIZAT la un membru în TVP

INSPECŢIA REGIUNII PRECORDIALE

Poziţia pacientului:
- decubitus dorsal cu capul ridicat la 30°
- decubit dorsal stâng
- şezut şi aplecat înainte
Poziţia examinatorului:
- la dreapta pacientului
INSPECŢIA
 LA OMUL NORMAL
nimic sau
La cei slabi
sediul şocului apexian- spaţiul V ic stâng pe lmc (linia medioclaviculara)
pulsaţiile normale ale aortei în epigastru

 PATOLOGIC
- pulsaţii ale vaselor de la baza gâtului: dans arterial în insuficienţa aortică
- turgescenţa jugularelor-semn de insuficienţă cardiacă dreaptă
- circulaţie colaterală
- modificări ale toracelui
- pulsaţii în regiunea precordială:
 Pulsaţii ale marilor vase (anevrisme ale aortei şi arterei pulmonare)
-extremitatea internă a sp II ic drept şi respectiv Stâng)
 Semn Harzer = pulsaţii ritmice în regiunea subxifoidiană dată de dilataţia şi
HVD.

Şocul apexian (sistola VS) sp V ic stâng pe linia medioclaviculara

- este mai evident la copii şi persoanele slabe
- greu vizibil la atleţi (musculatura pectorală), la femei (glanda mamară), obezi (ţesutul
adipos), emfizem pulmonar, pneumotx, pleurezie, pericardită sau deplasat in jos si inafara in
caz de HVS

PALPAREA
1. Paparea carotidelor
2. Şocul apexian
3. Semn Harzer
4. Freamat
5. Frecătura pericardică

1. PALPAREA CAROTIDELOR
Pe marginea anterioară a SCM, la niv cartilaj cricoid
Nu se palpează ambele carotide simultan
Se evită sinusul carotidian (la niv cartilaj tiroid) care determină prin activare vagală hipotensiune
şi bradicardie
2. PALPAREA REGIUNII PRECORDIALE

I. Şocul apexian (contracţia VS)

- mişcare ritmică, scurtă, bruscă, în sp V ic stâng pe lmc
Modificări ale şocului apexian:sediu,intensitate,
Modificări ale sediului
  deplasat în spaţiul IV intercostal stâng la copii, persoanele obeze, gravide sau la pacienţi
cu ascită sau meteorism abdominal (datorită diafragmului ascensionat);
 deplasat în spaţiul VI intercostal stâng la persoanele longiline;
 deplasat oblic în jos şi la stânga în HVS;

Modificări ale intensităţii

 diminuat sau abolit:
- stări cu debit cardiac redus (hipovolemie, pericardită lichidiană sau constrictivă, şoc,
infarct de miocard, miocardită, IC)
- transmitere periferică dificilă în pericardita lichidiană , în afecţiuni extracardiace
(obezitatea sau emfizemul pulmonar), la femei cu sâni voluminoşi;
 accentuat la :
- persoanele slabe,
- în stările hiperkinetice (boli febrile, anemii, tireotoxicoză, anxietate, efort, emoţii), HVS,
*în IA hipertrofia excentrică şi dilatarea VS fac ca şocul apexian să fie
crescut atât în intensitate (choc en dôme) cât şi în suprafaţă, fiind perceput pe o arie cu
diametru mai mare de 3 cm (choc en masse);

II Semnul Harzer
palparea pulsaţiilor ventricului drept hipertrofiat sau dilatat

III. Palparea marilor vase (anevrisme ale aortei şi arterei pulmonare) -extremitatea internă a sp
II ic drept şi respectiv stâng
IV. Freamăt – echivalentul palpator al unui suflu cardiac intens
V. Frecătura pericardică
VI Refluxul hepatojugular = turgescenta jugularelor in timpul compresiunii hipocondrului
drept cu palma dreaptă (IVD)

PERCUŢIA=MATITATE
Nu se mai practică decât f rar pt determnarea formei si marimii ariei cardiace, fiind înlocuită de
RX

ASCULTAŢIA CORDULUI

FOCARELE CLASICE DE ASCULTAŢIE

Sunt puncte fixe situate la nivelul toracelui anterior care corespund unei audibilităţi maxime a
zgomotelor şi suflurilor cardiace:
 focarul mitralei: la vârful inimii (reperat prin palparea şocului apexian), spaţiul V
intercostal stâng pe linia medioclaviculară;
 focarul tricuspidei: spaţiul V intercostal stâng parasternal;
 focarul aortic: spaţiul II intercostal drept şi punctul Erb în spaţiul III intercostal stâng
parasternal;
 focarul pulmonar: spaţiul II intercostal stâng parasternal.

ASCULTAŢIA CORDULUI NORMAL

Două zgomote principale:
- zgomotul I (determinat de închiderea valvelor mitrală şi tricuspidă) marchează începutul sistolei
ventriculare; este sincron cu pulsul.
- zgomotul II (determinat de închiderea valvelor sigmoide aortice şi pulmonare) marchează
începutul diastolei ventriculare; prezinta dedublare fiziologica in inspir
Succesiunea celor două zgomote se desfăşoară ritmic, 60-80/min
Între zgomotul I şi zgomotul II există o pauză mică numită sistolă
între zgomotul II şi I este o pauză mai mare numită diastolă

Ascultaţia cordului urmăreşte:

Identificarea zgomotelor prin:
-raportul zgomotului cu pauza mică şi mare
-palparea (concomitent cu ascultaţia) a pulsului carotidian care indică Z1
Măsurarea frecvenţei cardiace (normală,tahi/bradicardie),
Identificarea ritmul cardiac: zg ritmice, aritmie sinusala, extrasistole (bătăi precoce), aritmie
totală (fibrilaţie atrială)
Modificări ale zgomotelor I şi II (de intensitate, dedublări),
Elemente stetacustice suplimentare - zgomote patologice, sufluri cardiace sau frecături.

MODIFICĂRI ALE AMBELOR ZGOMOTE

Diminuate:
- scăderea intensităţii de producere E reumatismală
- scăderea forţei de contracţie miocardice:ima, IC, miocardită
- scăderea transmiterii: obezitate, emfizem,pericardită
Accentuate:
- sdr. Hiperkinetic (hipertiroidie, anemie, febră, sarcină)
- Perete toracic subţire (slabi, copii)

ZGOMOTE CARDIACE SUPLIMENTARE

DIASTOLICE
- Galop - ritm in trei timpi- in insuficienta cardiaca
- Clacment de deschidere a mitralei in SM
SISTOLICE – clicuri de ejectie
FRECATURA PERICARDICĂ- peste zgomotele cardiace datorita frecarii foitelor pericardului

SUFLURILE CARDIACE

fenomene acustice cu durată mai mare decât zgomotele cardiace care se datorează vibraţiilor
produse în interiorul inimii sau la nivelul vaselor mari de către turbulenţele fluxului sanguin

CAUZELE SUFLURILOR
 creşterea debitului cardiac sau a vitezei fluxului sanguin prin orificii cardiace
normale.(funcţionale) - anemii, hipertiroidie, febră, sarcină, efort fizic exagerat
  leziuni valvulare (organice)
- Trecerea sângelui printr-un orificiu îngustat (stenoze)
- curgere retrogradă printr-un orificiu neetanş (insuficienţe),
- orificii cardiace anormale ( defecte septale, persistenţa canalului arterial),
 Cardiopatii cu dilataţii importante ale cavităţilor cardiace care determină distensia
inelului de inserţie a valvelor atrioventriculare (organofuncţionale)
 în absenţa unei cardiopatii organice (anorganice) - sufluri inocente

CARACTERE SEMIOLOGICE
Localizarea suflurilor în timpul ciclului cardiac
-Sufluri sistolice (proto/mezo/tele/holosistolice)
- Sufluri diastolice (proto/mezo/telediastolice)
-Sufluri continui sau sistolo-diastolice
Sediul de maximă audibilitate corespunde zonelor de ascultaţie ale cordului
Iradierea suflurilor valvulare este caracteristică- ex. suflul sistolic de IM iradiază în axilă, suflul
din SA iradiaza pe carotide
Forma suflului – crescendo, descrescendo, crescendo – descrescendo (rombic),în
platou,variabilă.
Intensitatea 6 grade
Tonalitatea – înalt, fin dulce (IA)
- jos, grav (uruitură) (SM)
Timbrul-comparaţie:
„în jet de vapori” în insuficienţa mitrală,
„în răzătoare” în stenoza aortică,

CLASIFICAREA SUFLURILOR DUPĂ MECANISM DE PRODUCERE

SUFLURILE SISTOLICE
 de regurgitatie (insuficienta mitrala, tricuspidiana, defecte septale)
 de ejectie (stenoza aortica si pulmonara)

SUFLURI DIASTOLICE
 sufluri de regurgitatie (insuficienta aortica si pulmonara)
 sufluri de umplere (stenoza mitrala, stenoza tricuspidiana
 sufluri de ejectie atriala (stenoza mitrala si cea tricuspidiana)

NOTIUNI DE SEMIOLOGIE A VASELOR PERIFERICE

TULBURARI ASOCIATE CU:
- afectiuni organice arteriale: arteriopatie obliteranta
- tulburari functionale arteriale: spasme (sd Raynaud)

SIMPTOME
- oboseala la mers (semnificativa, precoce)
- parestezii – arsura/senzatie de frig/hiperestezie
- durerea
- durere de efort - calmata de repaus in gamba (molet)- claudicatie intermitenta- AOMI
- durerea de repaus - continuă- stadiul tardiv al AOMI - nu permite somnul, se intensifica la
caldura si efort
- durerea paroxistica unilaterală - brusca, intensa
- însoţită de paloare, raceala, impotenta functionala
-apare in ischemia acuta periferica (embolie/tromboza)
- durerea paroxistica simetrica a ambelor maini
- declansata de frig
- initial apare paloare + cianoza,
- apare mai frecvent la femei
- spasm arterial (sdr Raynaud)

EXAMEN OBIECTIV

INSPECTIA
- modificari de tegument si fanere
→ paloare tegumentara
→tegument lucios, atrofic
→ par rar, subtire
→ unghii groase, deformate
→ ulceratii
→ gangrena - uscata: tegument negru-violaceu, sau umeda: suprainfectare bacteriana
→dermatita hiperpigmentara

- vene varicoase
- cordon rosu, dureros – tromboflebita superficială
- edem unilateral- tromboflebita profundă
atrofia musculaturii membrului – arteriopatii obliterante cronice

PALPARE

temperatura cutanata
• tegumente reci: ischemie
• tegumente calde: tromboflebite
pulsul arterial - de la artere mici la cele mari
- simetric bilateral cu exceptia carotidelor
- degete 2,3,4
- simultan cu frecventa cardiaca
arterele carotide – marg ant Sternocleidomastoidianului
artera humerala – plica cotului medial
artera radiala – antebrat interior
artera femurala – trigonul lui Scarpa
artera poplitee – fosa poplitee
artera tibiala post – retromaleolar
artera pedioasa-spatiu I intermetatarsian

ASCULTAREA CAROTIDELOR
Un zgomot sistolic, unul diastolic
PATOLOGIC – suflu iradiat de la nivelul focarului aortic în SA

ASCULTAŢIA CELORLALTE ARTERELOR

Primul zgomot
Suflu sistolic prin comprimare cu stetoscopul
PATOLOGIC:
dublu ton arterial Traube (se aud ambele zgomote) - IA
Dublu suflu arterial Duroizez la comprimare
Suflu sistolic(fără comprimare cu stetoscopul) – stenoză arterială, anevrism
Suflu sistolodiastolic –fistule arteriovenoase

MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE

TEHNICA DE MASURARE
După 20-30 min de repaus
Se reperează artera brahiala si se plaseaza manşeta la 2 cm deasupra plicii cotului
Se închide robinetul
Se pompează aer până la o presiune cu 20-30 mmHg mai mare decât cea la care dispare pulsul
radial(dispariţia pulsului radial = întreruperea debitului arterial)
Se plasează stetoscopul pe artera brahială mai jos de marginea inferioară a manşetei
Se deschide robinetul lent, reluarea circulaţiei sângelui determinând apariţia zgomotelor
Korotkoff
Se notează presiunea sistolică în momentul ascultării primului zgomot şi presiunea diastolică în
momentul dspariţiei zgomotelor

SEMNIFICAŢII CLINICE ALE MODIFICĂRILOR TA

TA normală <130/85 mmHg

HTA > 140/90mmHg
High normal ( viitorii hipertensivi) 130-140/85-90 mmHg
Hipotensiune< 90/60-50mmHg- deshidratare,infarct, şoc, tamponadă
Diferenţă > 10mmHg între cele 2 memebre superioare- arterite, malform cong
Diferenţă între memebre superioare şi inferioare – coarctaţie de aortă

EXAMENE COMPLEMENTARE
 RADIOGRAFIA TORACICĂ
 ELECTROCARDIOGRAMA
 ECOCARDOGRAFIA
 SCINTIGRAFIA CARDIACĂ
  CORONAROGRAFIA
 CATETERISMUL CARDIAC
 ECOGRAFIA DOPPLER VASCULARA
 ARTERIOGRAFIA

1. RADIOGRAFIA TORACICA

RADIOSCOPIA apreciază şi contractilitatea inimii, pulsaţiile vaselor mari

TELECORD înregistrarea RX de la 1,5 m astfel ca dimensiunile inimii sunt cat mai aproape de
cele reale

CONTURUL CORDULUI:
-3 arcuri stângi: superior(buton aortic), mijlociu( trunchi artera pulmonara si atriul stâng AS),
inferior (ventriculul stâng VS)
-2 arcuri drepte:superior (vena cava superioara), inferior (AD)

PATOLOGIC
1. modificări de poziţie, volum, formă CORD
Mărirea AS (stenoza mitrala) - bombarea arc mij stâng
Mărirea VS (insuficienţa mitrală)- bombare arc inferrior stg
Mărirea VD- marirea diametrului transversal
Pericardita- aspect de “carafa”
2. Staza pulmonara
- Hiluri de stază( lărgite cu contur şters), câmpuri pulmonare voalate

2. ELECTROCARDIOGRAMA
înregistrarea fenomenelor electrice
6 derivaţii standard şi 6 derivaţii toracice
Cuprinde unde, segmente, intervale,
Date referitoare la ritm , frecvenţă cardiaca, morfologia complexului QRS

3. EKG HOLTER
Înregistrarea EKG pe 24 ore – aritmii intermitente, ischemie miocardică sienţioasă.
4. EKG DE EFORT
Înregistrarea EKG în timpul unui efort efectuat prin mers pe covor rulant sau bicicletă solicitând
pacientului să atingă cel puţin 90% din frecvenţa maximală teoretica (220 - vârsta).
Apariţia unei subdenivelări ST este semn de cardiopatie ischemică
5. ECOCARDIOGRAFIA

Dimensiuni cavităţi
Structura şi funcţia valvelor (stenoze, regurgitaţii), defecte septale
Analiza vaselor , pericardului

6. CORONAROGRAFIE
Opacifierea selectivă a coronarelor cu ajutorul unui cateter introdus la nivelul arterei femurale.
 7. SCINTIGRAFIA CARDIACĂ cu taliu 201 permite vizualizarea zonelor cardiace
necrozate sau ischemice “în negativ”-(celulele ischemiate nu fixează trasorul)
8. CATETERISMUL CARDIAC se efectuează preoperator permiţând
evaluarea presiunilor din cavităţile inimii
evaluarea debitului cardiac
injectarea unei substanţe de contrast cu realizarea unei angiocardiografii

9. ECODOPPLER VASCULAR MEMBRE INFERIOARE

Identifică stenoze arteriale sau tromboflebite

10. ARTERIOGRAFIA SI FLEBOGRAFIA

Permit vizualizarea directă a arterelor sau venelor prin injectarea unei substanţe de contrast

VALVULPATII

stenoză valvulară = obstrucţia fluxului sanguin anterograd

regurgitare valvulară = prezenţa fluxului regurgitant retrograd, la nivelul oricăreia din

cele patru valve cardiace
STENOZA MITRALA

Definitie: strâmtorarea orificiului mitral ce jeneză trecerea sangelui din atriul stang in
ventriculului stang in cursul diastolei ventriculare
Etiologie: RAA
Frecvenţa crescută la femei (2/3 din pacienţi)

Fiziopatologie
Obstacolul în calea trecerii sângelui din AS în VS determină
 In amonte
↑ presiunii în AS →
↑ presiunii în venele pulmonare (stază) →
↑ presiunii în capilarele pulmonare →
↑ presiunii în AP → HTAP →
HVD şi IVD cu IT funcţională
 In aval : VS normal, DC redus
Deci HAS, HTP, HVD, dar VS mic
Clinic
-dispnee de efort, dispnee paroxistică (EPA=edem pulmonar acut)
- tuse
- hemoptizie- (HTP=hipertensiune pulmonară)
- dureri- junghi atrial Vaquez
- palpitaţii (extrasistole atriale, fibrilaţie atrială)
- disfagie (compresiune pe esofag)
- disfonie (compresiune pe nervul recurent)
Examenul obiectiv
INSPECŢIE
 Facies mitral,
 Eventual semne de IVD: edeme, jugulare turgescente, hepatomegalie, reflux
hepatojugular,
PALPARE
 pulsaţiile VD (HARZER)
 freamăt diastolic mitral
 Şoc apexian normal (spatiul 5) sau nu se palpeaza
ASCULAŢIE
focarul mitralei - RITMUL DUROZIER ru f ttata:
ru -uruitura diastolică (trecerea sangelui AS – VS prin orificiul mitral ingustat)
ff - suflu presistolic (sistola atriala)
t - accentuarea Z1 prin inchiderea valvulei mitrale sclerozate
ta Z2 normal, dar în focarul pulmonarei poate fi întărit prin HTP
ta CDM

focarul pulmonarei semne de HTP: dedublare, clic de ejecţie pulmonar

focarul tricuspidei –suflu sistolic de insuficienţă tricuspidiană

Examene paraclinice

1. Electrocardiograma
HAS; HVD
VS normal
2. Radioscopia toracica HAS, HTP,HVD, VS normal
- bombarea arcului mijlociu stâng-dialatare AS şi AP: contur cardiac stâng
- examenul baritat de profil deplasarea posterioară a esofagului
- rectiliniudilatarea VS
- stază venoasă (hiluri de stază) şi capilară pulmonară -aspect reticulat edem pulmonar
interstitial, voalarea câmpurilor pulmonare edem alveolar
3. Ecocardiografie arată modificări ale valvei, calculează aria orificiului mitral

Complicaţii

- Fibrilaţie atrială,
- trombi AS → embolii
- endocardita bacteriană,
- EPA
- Insuficienta cardiaca dreaptă

INSUFICIENTA MITRALA

Definitie: refluarea sangelui din ventricului stang in atriul stang in timpul sistolei ventriculare
datorită incompetenţei orificiului mitral
Etiologie:
- organică
congenitala
RAA
boală coronariană - IM ischemică
endocardită infecţioasă
calcificare de inel mitral
degenerare mixomatoasa - prolapsul de valvă mitrală
- funcţională
insuficienţa cardiacă
cardiomiopatii

Fiziopatologie:

RETROGRAD: Inchiderea incompleta a mitralei  regurgitarea sangelui din ventricului stang

in AS in timpul sistolei ventriculare  creste volumul de sange in atriul stang  dilatare si
hipertrofie a atriului stang  creste presiunea in venele pulmonare in mica circulatie, in artera
pulmonara, in ventriculul drept, in atriul drept, VCI, VCS, edeme, hepatomegalie, jugulare,
turgide.
ANTEROGRAD: In diastola, in VS vine atat sangele normal cat si sangele refluat  hipertrofie
ventriculara stanga.

Simptome
Dispnee de efort
Palpitatii

Ex obiectiv:
La palpare
- şoc deplasat lateral şi în jos (HVS)
–freamat sistolic pe aria precordiala
Ascultatie – focar mitralei Z1↓, suflu holosistolic in jet de vapori cu iradiere in axila stanga, Z3,
- focar pulmonarei - Z2 dedublat (HTP)
Examenul paraclinic:
 Radioscopia toracica:
- HAS, HVS,HVD
 EKG:
- HAS- P. mitral
- HVS
-HVD
 Ecocardiografie

Complicaţii
Insuficienta cardiaca
Tulburarile de ritm si de conducere
Tromboemboliile
Endocardita infectioasa
 STENOZA AORTICA

Definitie: Strâmtorarea orificiului aortic cu dificultatea trecerii sangelui din VS in aorta.

Etiologie:

- RAA
- ateroscleroza
- congenitală

Fiziopatologie
Obstacol în calea ejecţiei
=>creşterea forţei de contracţie a VS prin hipertrofiere
=>reducerea debitului cardiac, coronarian, cerebral => angor de efort sincopă de efort
=> într-un stadiu final HVS este insuficientă, apare dilatarea VS (IVS), HTAP (dispnee), apoi
solicitarea si a cordului drept

Tablou clinic
SIMPTOME :
 Dispnee de efort
 Angina pectorala la efort
 Sincopa de effort
 Palpitaţii

Examen obiectiv:
Palpare – şoc amplu, deplasat în jos şi lateral
- freamat sistolic
Ascultatie – suflu sistolic in focarul aortei cu iradiere la vasele de la baza gatului, rugos, rombic,
TA = N sau scazuta prin scaderea de flux sanguin
Puls - mic si intarziat

Examen paraclinic
Rx toracic – HVS
EKG: HVS
Ecocardiografie: ingustarea orificiului aortic, HVS
Cateterismul cardiac: cresterea presiunii sistolice in VS, scaderea presiunii sistolice in aorta

Complicaţii
-Endocardită Infecţioasă
Insuficienţă cardiacă
- Embolii calcare
- Infarct de miocard
- Tulburări de ritm şi de conducere
 INSUFICIENTA AORTICA

Definitie: Inchiderea incompleta a valvelor aortice cu regurgitarea sangelui din aorta in VS in

timpul diastolei
Etiologie :
- RAA,
- EI
- Defecte congenitale :Biscupidie aortica
- Dilatarea aortei ascendente Sifilis, sdr. Marfan
Fiziopatologie
Orificiu aortic inchis incomplet  regurgitarea sangelui in VS in diastola  in VS sange venit
din AS + sangele regurgitat din aorta  dilatatie si HVS  creste presiunea in AS  creste
presiunea in mica circulatie  creste presiunea in AP  insuficienta cardiaca dreapta
TAS crescuta, TAD scazuta, TA Diferentiala mare

Tablou clinic:
Simptome: dispnee, palpitatii, cefalee, angina pectorala
Semne :
- soc “en dome” şi “en masse”(Hipertrofia şi dilatarea VS)
- Percutie : cresterea matitatii cardiace
- Ascultatie: suflu diastolic in focarul aortei (spatiul 2 intercostal stang, punct ERB),
eventual suflu sistolic de acompaniament
- Semne periferice:
 Paloare
 Hiperpulsatilitate arterială- pulsul săltăreţ si depresibil,
Pulsaţii ample vizibile la cap, luetă, limbă, pupile, memmbre
inferioare
- mişcările capului sincrone cu sistola (Alfred de Musset)
- puls amigdalian / lingual (Friedrich Müller)

 Dublu suflu sistolic şi diastolic Duroziez la compresiunea cu stetoscopul a

arterelor femurale Dublu ton Traube – z1 şi z2
 TA divergentă
 Tas
 Tad

Examenul paraclinic
Rx toracic: cord aortic, bovin
EKG: HVS
Ecocardiografie
Cateterismul Cardiac: gradient mare de presiune in diastola intre VS si aorta (se face preoperaor)

Complicatii:
IVS,
EI,
EMBOLII,
SINCOPĂ,
ARITMII

INSUFICIENŢA CARDIACĂ
Stare patologică care poate apare în evoluţia tuturor bolilor cardiace caracterizată prin
incapacitatea inimii de a asigura un debit adecvat necesităţilor periferice
Clasificare:
1.
Insuficienta cardiaca stanga
Insuficienta cardiaca dreapta
Insuficienţă cardiacă globală
2. Insuficienta cardiaca
- forma cronica
- insuficienta cardiaca acuta:
 stânga: astmul cardiac si edemul pulmonar acut
 dreaptă: cord pulmonar acut

ETIOLOGIE
- suprasolicitare de presiune - rezistenţă la ejecţie ( SA, HTA, HTP),
- supraîncărcare de volum (regurgitări valvulare)
- ineficienţa contracţiei miocardice: im, miocardită, cardiomiopatii
FIZIOPATOLOGIE
În amonte
Creşterea presiunii şi a stazei venoase
În aval :
- Scăderea presiunii de perfuzie, a debitului cardiac rezultând ischemie

INSUFICIENŢA VENTRICULARĂ STÂNGĂ CRONICĂ

CAUZE: afecţiuni ale inimii stângi: SA; IA; HTA;CI; miocardita

FIZIOPATOLOGIC : Congestie pulmonară retrogradă
CLINIC
→DISPNEE DE EFORT, apoi de repaus (ortopnee), tuse iritativă,
Clasificare în IV stadii NYHA (DISPNEE)
→Scăderea debitului cardiac: oboseală, cefalee, ameţeli

OBIECTIV:
- Semnele bolii de bază
- Şoc deplasat ( cardiomegalie),
- tahicardie, galop, suflu de IM (prin dilatare VS)
- puls mic
- raluri umede pulmonare (crepitante, subcrepitante)
PARACLINIC
EKG: HVS, aritmii, ischemie
Rx toracică: cardiomegalie, stază pulmonară
Ecocardiografie: dilatarea cavităţilor, indicii asupra etiologiei, scăderea FE

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

afecţiuni cu dispnee: BPOC, astm bronşic

Anemie
Obezitate

INSUFICIENŢĂ VENTRICULARĂ STÂNGĂ ACUTĂ

ASTM CARDIAC :
- dispnee paroxistică severă
- weezing, tuse seacă, raluri bronşice (~ astm bronşic)
- Polipnee inspiratorie (≠ AB bradipnee expiratorie)
- Transpiraţii abundente, cianoză
- Ex ob c-v: galop, sufluri cardiace

EDEM PULMONAR ACUT

- Dispnee brutală, polipnee severă, ortopnee,
- Tuse cu expectoraţie spumoasă, rozată
- Anxietate, transpiraţii reci
- Cianoză
- Angoasă
- Tahicardie
- Crepitante montante la ascultaţie plămânilor

INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ DREAPTĂ

Incapacitatea ventriculului drept de a furniza in debit pulmonar suficient
ETIOLOGIE :
- IVS
- SM severă
- BPOC, Fibroza pulmonară →CORD PULMONAR CRONIC (IVD determinata de o
afectiune cronica pulmonara)
- HTAP idiopathique
- Valvulopatii izlate ale cordului drept
- Cardiopatii congenitale

Se traduce prin semne periferice de stază venoasă în marea circulaţie

SIMPTOME: oboseală, greutate în membre, dureru hipocondrul drept, greaţă, anorexie,
meteorism (stază la niv tub dig), oligurie, nicturie (↓perfuziei renale), somnolenţă, dezorientare,
astenie

OBIECTIV
Semne periferice :
cianoză rece,
edeme la membrele inferioare,
jugulare turgescente,
hepatomegalie dureroasă cu reflux hepatojugular ±icter,
ascită, hidrotorax
oligurie
Aparat cardiovascular :
Palpare : Harzer (HVD)
Auscultatie :
- tahicardie
- galop
-suflu de IT,
- semne stetacustice ale bolii de bază

EXAMENE PARACLINICE
RADIOLOGIC :
Cardiomegalie pe seama cavităţilor drepte
Creşterea transparenţei pulmonare
EKG :HAD, HVD
ECHOCARDIOGRAFIE

COMPLICAŢII IN INSUFICIENTA CARDIACA (STANGA, DREAPTA, GLOBALA)

- Infecţii
- IRC
- Ciroză cardiacă
- Accidente tromboembolice
- Aritmii
- Patologie de decubit: osteoporoză, constipaţie, escare, psihoză de inactivitate,
tromboflebite, bronhopneumonie, hta ortostatică
- Iatrogenii: intoxicaţie digitalică, tulburări hidroelectrolictice, hipoTA

CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
Cardiopatia ischemică este o boală ce are ca mecanism fundamental irigarea nesatisfăcătoare a
miocardului, consecinţă în majoritatea cazurilor a obstrucţiei arterelor coronare (99%) prin
ateroscleroza coronariana.

I. Fiziopatologie – Mecanisme:

1. Creşterii nevoii de oxigen (efort) la care debitul coronarian nu face faţă, nu poate creşte
datorită stenozei semnificative (> 75%) a unei sau mai multor artere coronare epicardice.

2. Scăderii bruşte a aportului de oxigen prin descreşterea bruscă a fluxului coronarian prin
vasoconstrcţie (spasmul arterelor coronare), sau tromboză parţială.

FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR

Caracteristici individuale (nemodificabile): vârsta, sex, antecedente heredocolaterale
aterosclerotice la vârste tinere- sub 55 ani la bărbaţi şi sub 65 la femei, antecedente personale
aterosclerotice
Caracteristici biochimice sau boli (modificabile): HTA, DZ, HDL, LDL, obezitate, factori
trombogeni
Caracteristici ale stilului de viaţă (modificabile): grăsimi, colesterol, fumat, sedentarism, stres

CLASIFICAREA CARDIOPATIEI ISCHEMICE

Oprirea cardiacă
Angina pectorală de efort
Angina instabila
-de novo
-agravată
-spontană
Infarct miocardic –acut
-vechi
Insuficienţa cardiacă
Aritmii cardiace
Clasificare mai veche:
Dureroasa
– Angina pectorala
- Infarctul de miocard
- Moartea subita
Nedureroasa
– Modificari EKG
- Tulburari de ritm si de conducere
- Insuficienta cardiaca fara alta cauza

ANGINA PECTORALA STABILA DE EFORT

Tablou clinic: Durere retrosternala cu iradiere in umarul stang, membrul superior stang pe
marginea cubitala, pana la ultimele două degete
Circumstante de aparitie: efort , frig, pranz copios, efort, emotie
Durată câteva minute, niciodată peste 20 de minute,
Cedeaza la nitroglicerina sublingual (1-3 min) si repaus

EXAMENUL FIZIC:: poate fi normal sau nespecific:

Semne de ATS: xantelasmă, gerontox, sufluri arteriale
Semne cardiace: în criză- tahicardie, HTA, galop, suflu sistolic la mitrală (disfcţ de pilier)

EXAMEN PARACLINIC:
EKG – normala sau subdenivelare ST cu Tnegativ
EKG de efort – la pacient cu EKG de repaus normal.
Ecocardiografie tulburări regionale de kinetică
Coronarografie –pacienţi cu teste neconcludente sau care nu răspund la tratament, arată sediul şi
severitatea stenozelor sau obstrucţiilor
Scintigrafie
Investigarea factorilor de risc: glicemie, colesterol, etc

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL DURERII CARDIACE

 Boli pulmonare şi pleurale: pneumonii (durerea este însoţită de tuse, febră, frisoane),
embolie pulmonară (durere cu caracter de junghi, tahipnee, hemoptizie, cianoză,
hipotensiune până la şoc, la un pacient cu tromboză venoasă profundă, boli tumorale sau
postoperator), tumori, pneumotorax (durere toracică tăioasă, tuse, tahipnee), pleurezii,
pleurite, tumori,
 Boli parieto - toracice:
- musculare: mialgii, miozită;
- neurologice: nevralgii intercostale, radiculonevrite- Zona Zoster (durerea apare înaintea
veziculelor), tabes dorsal;
- osoase: fracturi costale, osteite, tumori, mieloame, sindrom Tietze (dureri la nivelul
articulaţiilor condrocostale inflamate, accentuate de palpare), afecţiuni ale coloanei
vertebrale care determină iritaţia rădăcinilor nervoase (spondilita ankilopoietică,
spondiloza cervicodorsală, spondilolistezis, hernia de disc), periartrită scapulohumerală.
 Boli digestive: hernie hiatală, esofagită de reflux (arsură retrosternală amplificată de
clinostatism), tulburări de motilitate esofagiană determină dureri după ingestia de
alimente însoţite de vărsături cu alimente nedigerate (acalazia cardiei, spasm difuz
esofagian), ulcer peptic, afecţiuni ale vezicii biliare pot determina iradierea durerii în
regiunea sternală ,dar acestea sunt legate de mese şi se însoţesc de simptome digestive.
 Stări de anxietate şi atacuri de panică: caracter de înţepătură, pacient agitat
 Sindrom de hiperventilaţie: senzaţie de înţepături precordiale însoţită de dispnee,
parestezii periorale şi la nivelul extremităţilor, spasm carpal

Complicaţiile anginei pectorale stabile

1. Angina instabilă.
2. Infarctul miocardic – studiul Framingham: 1/4 din anginoşi fac infarct miocardic în următorii 5
ani.
3. Moarte subită.
4. Insuficienţa cardiacă.
Mortalitate anuală la anginoşi 3,5 – 4%.

INFARCT MIOCARDIC ACUT

Necroza unei zone din miocard consecutiva unei obstrucţiei coronariene de obicei prin tromboză
coronariană pe o placă de aterom fisurată

Triada clinică
1. Durere atroce iradiind în tot toracele, rezistentă la nitroglicerină + anxietate
2. Hipotensiune arterială + bradicardie (hipervagotonie) → şoc
3. Hipertermie → 38ºC la 24-48 h
+ simptome hipervagotonice: slăbiciune, ameţeli, transpiraţii reci, greaţă, vărsături, sughiţ

Durerea din infarctul miocardic acut

INTENSITATEA „ucigătoare”, resimţită ca o „lovitură de pumnal”; violentă, continuă
SEDIUL este retrosternal, dar în infarctele inferioare poate fi localizată epigastric;
IRADIEREA găt, umeri, spate, braţe;
DURATA zeci de minute- ore, până la 12-24 de ore.
CIRCUMSTANŢE DE APARIŢIE spontană fără factori declanşatori;
durerea nu cedează la repaus dau la administrarea de nitroglicerină ci doar la ANTALGICE
OPIACEE.
ELEMENTE DE ÎNSOŢIRE:
- anxietate extremă,
- transpiraţii profuze,
- ameţeli, paloare,
- dispnee,
- palpitaţii,
- greaţă, vărsături
- hipotensiune arterială (fenomene vegetative);

Ex Obiectiv
Tegumente palide, umede, reci
Diminuarea şocului apexian
Diminuarea intensităţii zg cardiace, tahicardie/aritmii, galop, ± suflu sistolic de insufienţă mitrală
(disfcţ de pilier), frecătură pericardică (apare la câteva ore, dispare în 2-3 zile)
↓ TA până la şoc /mai rar HTA
Febră la 12- 24 ore
Examen paraclinic
EKG - Q, supradenivelare ST, T negativ (unda en dome)
Enzime miocardice Troponina, CPK-MB, TGO
Coronarografie
Ecocardiografie
Sdr inflamator

Complicatii
Precoce: electrice: tulburari de ritm si de conducere
mecanice: EPA, şoc cardiogen, ruptură miocard
tromboembolice
pericardita
moarte subita
Tardive: pleuropericardita autoimuna (sdr.Dressler)
anevrismul de perete
angina pectorala post infarct
insuficienţă cardiacă
aritmii
sdr umăr- braţ(periartrita umărului stâng)
moartea subita tardiva
recurenta infarctului
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Normal <130/85 mmHg

High Normal 130-139/85-89mmHg
HTA>140/90 mmHg

TIPURI DE HTA
1.HTA ESENŢIALĂ
2.HTA SECUNDARĂ:
-De cauza renala
-De cauza endocrina
-De cauza cardiovasculară
-De cauză neurologică
- De cauză medicamentoasă
3. HTA aterosclerotică (HTA sistolică pură) GERIATRICĂ

HTA SECUNDARĂ
Cauze renale
- renoparenchimatoasă: PNC, GNC, nefropatii obstructive.
- renovasculare: stenoza de arteră renală
Boli endocrine: Cushing, disfuncţie tiroidiană, feocromocitom, sarcină
Cauze neurologice: traumatisme craniocerebrale, tumori, encefalite
Cauze cardiovasculare: IAortică, BAV, Coarctaţia Ao,
HTA medicamentoasă (corticosteroizi, AINS)

HTA ESENŢIALĂ
apare în deceniile prevârstnice cu afectarea variabilă a organelor ţintă
Este sistolo – diastolică
Se stadializează – I, II (HVS- ECHO, EKG, RX), III (complicaţii din partea ORGANELOR
ŢINTĂ: creier, cord, rinichi)
Necesită identificarea factorilor de risc cardiovascular în vederea stabilirii prognosticului şi
alegerii terapiei

TABLOU CLINIC NESPECIFIC

Cefalee
Ameteli
Acufene
Fosfene
Dureri precordiale de tip anginos
Palpitatii
Dispnee progresiva de efort

COMPLICATII = STAD III

organe ţintă: creier, cord, rinichi
Complicatii cardiace (boală coronariană- AP, Infarct, IC),
Complicatii renale (Insuficienţă renală prin nefroangioscleroză)
Complicatii cerebrale (accidente vasculare ischemice sau hemoraice, encefalopatie
alopatie hipertensivă
Complicatii oculare (re
(retinopatie hi
hipertensivă
pertensivă)

INVESTIGAŢII PARACLINICE

diagnosticarea atingerii organelor ţintă

FO
EKG- HVS, ischemie, aritmii
Rx- HVS,
Ecocardiografie- HVS, IC (↓ FE)
Uree, creatinină, ionogramă, Sumar urină
Excluderea unei cauze de HTA secundară- Ecografie abdominală, ionograma, CA, hormoni
Identificarea factorilor de risc (Glicemie,Profil lipidic)

ENDOCARDITA INFECŢIOASĂ
Infecţia valvelor cardiace anterior normale (EI acută) sau afectate prin valvulopatie (EI subacută)
ca o manifestare secundară a nei infecţii sistemice cu poartă de intrare cutanată, osoasă, genitală,
orală

ETIOPATOGENIE:

1. Agent Infectios Streptococul viridans, Stafilococ auriu, Bacili gram -

2. Poartă de intrare: o interventie de mica sau mare chirurgie  extractie dentara, avort, chiuretaj,
amigdalectomie
3. Factor predispozant: valvulopatie, o boala congenitala de cord, proteze valvulare, administrare
de droguri iv.

PATOGENIE:
bacteriemie cu localizarea procesului septic pe endocardul valvular  vegetatii 
modificari valvulare (sechele)

CLINIC
sindrom febril: febră, frisoane, astenie, anorexie
semne cardiace- modificarea suflurilor anterioare sau apariţia altora noi
semne extracardiace:
cutaneo-mucoase: paloare, nuanţe de cafe au lait, petesii, noduli Osler la pulpa degetelor (mici,
proeminenti, durerosi, la niv pulpei dg, eminentei tenare, hipotenare, plante), hemoragii în aşchei
subungheale, hipocratism digital, pete Janeway (mici macule eritematoase in palme si plante)
hepatosplenomegalie,
manifestări embolice arteriale (cerebrale, renale, splenice)

Examen paraclinic
Hemoculturi pozitive
Examenul de sange  VSH crescut, leucocitoza, anemie , fibrinogen crescut
Ecocardiografia  Vegetatii
Examen urina: hematurie, albuminurie

COMPLICAŢII
 insuficienţă cardiacă,
 embolii septice,
 abcese cerebrale,
 meningite,
 encefalite

ENDOCARDITA REUMATISMALĂ
Definitie proces inflamator al enocardului (asociat de obicei şi cu afectarea miocardului şi
pericardului) care însoţeşte RAA
Etiologie streptococ beta hemolitic- mecanism imunologic
RAA- inflamaţie acută nesupurativă a tesutului conjunctiv mediată imunologic care apare tardiv
după o infecţie faringiană cu streptococ beta hemolitic şi care atinge articulaţiile, cordul,
tegumentele, creierul, arterele
CLINIC
Manifestări generale: febră, transpiraţii, astenie
Manifestări articulare: poliartrită acută a articulaţiilor mari şi mijlocii, asimetrică, fugace,
migratorie (tumor, calor, rubor, dolor, functiolesa)
Manifestări cardiace:
Endocardita- suflu sistolic apical de IM- suflu diastolic de IA- suflu mezodiastolic de SM
funcţională
Miocardita- tahicardie discordantă cu febra, galop, aritmii, zgomote asurzite, cardiomegalie
Pericardita: dureri precordiale, dispnee, asurzire zgomote, frecătură pericardică
Manifestări cutanate: noduli subcutanaţi Meynet, eritem marginat
Manifestări neurologice: coree

PARACLINIC
sindrom inflamator VSH, fibrinogen, PCR
ASLO crescut
culturi faringiene,
EKG- tahicardie, ↑PR, modificări ST;T
Rx toracică- cardiomegalie
ecocardiografie – valvulopatii,
DIAGNOSTIC POZITIV
CRITERII JONES DE RAA

Majore: eritem marginat;

poliartrită, Minore:
cardită, artralgii,
noduli subcutanaţi, febră,
coree, Sdr inflamator VSH crescut, PCR crscută,
PR alungit
2 Majore + dovada infectiei streptococice (ASLO, exudat)
1 Major + 2 minore + dovada infectiei streptococice

PERICARDITE
Definitie  inflamatii ale pericardului
Etiologie:
infecţioasă (virale, bacteriene, TBC),
autoimună,
uremică,
neoplazică,
postiradiere,

Pericardita acuta
Pericardita serofibrinoasă (uscată)
Pericardita exudativă (lichidiană)
Pericardita cronică
Pericardita cr lichidiană
Pericardita constrictivă

PERICARDITA USCATĂ
Simptome
durere precordiala accentuată de inspir, tuse, decubit, ameliorată de ortostatism şi poziţia aplecat
înainte
tuse seacă
Sdr febril
Semne:
-frecatura pericadică

Paraclinic:
EKG – supradenivelare ST în toate derivaţiile, fără undă Q
Sdr inflamator

PERICARDITA LICHIDIANĂ
Simptome
durere precordiala
dispnee
Simptome de compresiune: tuse, disfonie, disfagie, sughiţ
Sdr febril
Semne:
-atitudine – rugăciune mahomedană
- Bombarea reg precordiale
- Soc diminuat/abolit
- creste matitatea cardiaca
- la ascultatie: frecatura pericardica la început/sfârşit si asurzirea zgomotelor inimii
Paraclinic:
EKG – supradenivelare ST
Sdr inflamator
Rx cardiomegalie “cord in carafă”, fără stază pulmonară
ecocord-lichid, ghidaj puncţie
CT

Fibrilaţia atrială
- activitate anarhică , ritm cardiac complet neregulat, frecvenţa atrială 350-400/min, dar doar o
parte se transmit la ventriculi, frecventa ventriculară putând fi rapidă(100-140/min), medie (80-
100/min), sau redusă (50-60/min)
- Etiologie
stenoză mitrală
boală coronariană
hipertiroidie
cardiomiopatii
- Clinic
palpitaţii
dispnee
deficit de puls (frecvenţa cardiaca măsurată prin ascularea cordului cu
stetoscopul> frecvenţa pulsului la radială)
- ECG
absenţa undelor P
unde „f”, neregulate
Complexe QRS care se succed neregulat