plaiulcodrilor@gmail.

com

PLAN STRATEGIC DE ACȚIUNI

2018 – 2022

elaborat de către
Grupul de Acțiune Locală
”Plaiul Codrilor”

Plaiul Codrilor, 2018

Planul Strategic de Acțiuni (2018 - 2020) al GAL ”Plaiul Codrilor” a fost elaborat în
conformitate cu principiile abordării LEADER/CLLD în mod participativ, transparent și
partenerial.
Planul Strategic de Acțiuni a fost aprobat la prima ședință a Grupului de Acțiune Locală
din data de 3 aprilie 2018.

Acest document a fost elaborat cu suportul Guvernului Marii Britanii prin intermediul
Fondului pentru Buna Guvernare implementat de People in Need Moldova și Solidarity Fund
PL Moldova.
Conținutul Planului Strategic de Acțiuni nu reflectă în mod necesar poziția Marii Britanii.

2
CONȚINUT

Sumar executiv 4
1. Teritoriul și populația GAL Plaiul Codrilor 6
1.1 Teritoriul GAL Plaiul Codrilor
1.2 Potențialul și necesitățile de dezvoltare a teritoriului
(profilul socio-economic)
1.3 Analiza SWOT
2. Principiile dezvoltării locale 15
3. Misiunea și viziunea de dezvoltare a teritoriului 17
4. Obiective strategice și priorități de dezvoltare 18
4.1 Obiective strategice
4.2 Priorități de dezvoltare pentru următorii cinci ani (2018-
2022)
5. Plan de implementare 20
5.1 Plan de implementare a măsurilor de dezvoltare pentru
anii 2018 – 2019
5.2 Plan financiar pentru anul 2018
6. Plan de management 23
7. Plan de monitorizare și evaluare 23
8. Plan de comunicare 23

ANEXE:
24
1. Harta resurselor locale
2. Lista membrilor GAL Plaiul Codrilor
3. Acord de parteneriat teritorial

3
SUMAR EXECUTIV
Grupul de acțiune locală Plaiul Codrilor a fost creat pe baza implementării abordării LEADER
europene (acronim francez, care înseamnă "Legături între acțiunile pentru dezvoltarea economiei
rurale") în cadrul sprijinului acordat de Guvernului Marii Britanii prin intermediul Fondului
pentru Buna Guvernare implementat de People in Need Moldova și Solidarity Fund PL Moldova în
perioada iunie 2017 – martie 2018.

În calitate de Grup de Acțiune Locală acoperim teritoriul a 4 comunități locale: satul Dolna,
comuna Lozova, comuna Micleușeni și satul Vorniceni din raionul Strășeni, cu o populație totală
de circa 15 mii de locuitori.

Teritoriul se caracterizează prin numeroase trăsături comune, cum ar fi relieful pitoresc cu

elemente de podiș și câmpie aflat în zona Codrilor Moldovei, activități economice cu o influență
puternică a viticulturii și pomiculturii, locuit în mare parte de moldoveni/români care dețin un
bogat patrimoniu cultural (tradiții, meșteșuguri etc.).

Activitățile locale au început cu acțiuni de sensibilizare la începutul anului 2017, ceea ce a permis
crearea primului grup de lucru între sate și delimitarea teritoriului LEADER.

În baza principiilor LEADER, bazate pe

principii de jos în sus, teritoriale și de
parteneriat, cu contribuția echipei
locale de (coaching, mentorat și
îndrumare), am formalizat GAL-ul în
februarie 2018, atunci când declarațiile
privind calitatea de membru au fost
semnate de toți cei 38 de membrii din
GAL-ul nostru.

Pentru a se conforma principiului Fig. 1 Membrii GAL Plaiul Codrilor

LEADER al dezvoltării integrate, GAL-ul
nostru a pregătit acest plan strategic de acțiuni de 5 ani, incluzând acțiuni economice, sociale,
culturale și de mediu și primele planuri de implementare. În cadrul procesului de elaborare a
strategiei, au participat în mediu 38 de membri ai GAL-ului și alți actori locali la 8 ședințe de lucru
și am colectat aproximativ 80 de idei de acțiune locală și idei de proiecte. În scopul de a răspunde
provocărilor locale, am creat declarația noastră comună de misiune, viziunea și obiectivele
strategice și, în coerență cu acestea, am prioritizat ideile de proiect colectate și am pregătit
primele planuri de implementare.

4
În data de 20 martie 2018, cei 38 de membri ai GAL-ului nostru au semnat acordul de
parteneriat teritorial al GAL-ului, sărbătorind începerea unei noi etape, punerea în aplicare a
planurilor pe care le-am pregătit.

În decursul acestei activități de un an, am decis să acționăm împreună pentru promovarea

îmbunătățirii condițiilor locale de trai,
a coeziunii teritoriale a microregiunii și
a atractivității turistice pentru o
creștere economică locală durabilă și
favorabilă incluziunii. În cadrul
procesului de elaborare a Planului
strategic de acțiune (SAP) am
identificat următoarele obiective
strategice pe termen mediu pentru Fig. 2 Lozova. Ședința de lucru

teritoriul nostru GAL:

o Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv;

o Revitalizarea comunităților și îmbunătățirea calității vieții;
o Promovarea identității locale.

Considerăm că Planul strategic de acțiune, cu cele trei obiective strategice identificate, va oferi un
program durabil în următorii 5 ani, pentru a asigura o creștere a activității economice pe teritoriul
GAL. Sperăm că, realizându-le, vom face ca teritoriul GAL să fie o zonă prosperă în centrul
Republicii Moldova.

Conformitatea Planului Strategic de Acțiuni cu documentele de politici de dezvoltare

PSA contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare rurală și regională, în conformitate cu

obiectivele stabilite în strategiile naționale, regionale și locale. Obiectivele strategice ale
documentului completează direct prioritățile Strategiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală
Moldova-2020 (în special prioritățile pentru modernizarea sectorului alimentar, gestionarea
durabilă a resurselor naturale și îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural), Strategia de
dezvoltare a afacerilor mici și mijlocii pentru perioada 2012-2020 (spre sprijinirea dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii și a capitalului uman în regiuni), precum și Strategia de dezvoltare
a Turismului 2020. PSA este în concordanță cu documentele strategice regionale (Regiunea de
Dezvoltare Centru) care guvernează procesele de planificare a dezvoltării locale. Acestea sunt în
primul rând programele regionale sectoriale privind dezvoltarea turismului, infrastructura de
sprijinire a afacerilor, infrastructura rutieră și serviciile publice (alimentarea cu apă, gestionarea
deșeurilor solide), Stategia de dezvoltare socio-economică a raionului Strățeni, precum strategiile
de dezvoltare locală ale tuturor localităților acoperite de LAG.

5
 1. TERITORIUL ȘI POPULAȚIA GAL PLAIUL CODRILOR

1.1 Teritoriul GAL Plaiul Codrilor

Teritoriul acoperit de GAL Plaiul Codrilor este situat în partea centrală a Republicii Moldova, în
raionul Strășeni și este format din 4 comune învecinate: satul Dolna, comuna Lozova (cu satele
Lozova și Stejăreni), comuna Micleușeni (cu satele Micleușeni și Huzun) și satul Vorniceni, care
includ în total 6 localități.

Satul Dolna este menționat pentru prima dată în anul 1618, fiind situat la circa 67 km de mun.
Chișinău în apropiere de R25.

Satul Micleușeni este mentionat în documente în anul 1420, fiind situat la circa 62 km de
mun.Chișinău.
Localitatea este
intersectată de R25.

Satul Huzun, parte a

comunei Micleușeni, a
fost fondat în anul 1878
și este situat la circa 57
km de mun. Chișinău.

Satul Lozova, este cea

mai mare localitate din
cadrul teritoriului, fiind
menționat documentar în
anul 1420 și este situat la
Fig. 3 Teritoriul GAL Plaiul Codrilor
circa 54 km de mun.
Chișinău. Localitatea este intersectată de R 25 și R 44.

Satul Stejăreni, din componența comunei Lozova, este menționată în documente din anul 1429,
fiind situată la circa 50 km de mun. Chișinău pe drumul național E581.

Satul Vorniceni este menționat pentru prima dată documentar în anul 1420 fiind situat la circa 39
km de mun.Chișinău pe R 25.

Distanța dintre localități variază de la 2 la 20 de km. Cele mai apropiate orașe sunt Nisporeni,
Călărași și Strășeni.

Suprafața teritoriului este de circa 164 km² ceea ce constituie aproximativ 0,5% din suprafața
totală a țării.

6
1.2 Potențialul și necesitățile de dezvoltare a teritoriului

Mediu și organizare teritorială

Teritoriul GAL Plaiul Codrilor este situat în zona de Codru care reprezintă un masiv forestier a
Republicii Moldova. Aceaste condiții naturale specifice au inspirat localnicii în alegerea denumirii
GAL.

Relieful sub-regiunii este in mare parte unul deluros, cu altitudini de circa 140 – 300 de metri,
tăiat de un număr mare de văi adânci unde sunt răspândite rigolele, ravenele și hârtoapele.
Teritoriul este traversat de râulețul Bâculeț.

Clima sub-regiuni este temperat-continentală şi se caracterizează prin iarnă blândă şi scurtă, cu

puţină zăpadă şi vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută de precipitaţii. Principalele
resurse minerale în zonă sunt nisipul, argila, precum și apele subterane care sunt accesibile prin
izvoarele de suprafață. De exemplu, satul Micleușeni este alimentat cu apa potabilă prin captarea
apei din izvoarele din apropiere. La fel, există mai multe ape de suprafață (lacuri).

Structura teritoriului. Sub-regiunea are o suprafață totală de 16 433,28 ha. Cea mai mare
suprafață de terenuri sunt acoperite de păduri și fâșii forestiere – circa 45%. Suprafața cea mai
mare de plantații forestiere este pe teritoriul comunei Lozova fiind parte a Rezervației științifice
”Codru”. Rezervația a fost creată în 1971 pe o
Intravilan, ha Teren arabil, ha
suprafață de 5177 ha, Aici sunt puse sub Plantații forestiere, ha Ape, ha
protecție circa 1000 specii de plante, 43 specii Alte ternuri, ha

de mamifere, 145 specii de păsări, 7 specii

de reptile, 10 specii de amfibieni și peste 10 mii 1%
7% 6%

specii de insecte. Principalele specii de arbori în

păduresunt stejarul pedunculat, gorunul și fagul.
41%
În cadrul rezervației funcționează un bogat 45%
„Muzeu al naturii”. O altă zonă naturală atractivă
este ”Rezervația peisagistică Dolna”, care este

o arie protejată, situată la sud de satul Dolna cu Fig. 4 Sructura teritoriului

o suprafață de 389 ha. Rezervația include
un hârtop străvechi cu versanții împăduriți cu stejar-carpen, în amestec cu tei, arțar, frasin, unitar
se întâlnește fagul și sorbul. Conține plante ierboase rare: dedițel mare, feriga, curpăn și altele.

Terenurile agricole ocupă circa 41% din teritoriul sub-regiunii, dintre care terenurile arabile
constituie circa 50%. Intravilanul, suprafața localităților, ocupă circa 6% din teritoriu, iar
poonderea terenurilor acoperite de ape este doar de 1%.

7
Solul fertil din regiune permite creșterea unei diversități de produse agricole, care însă este limitat
de lipsa unor sisteme de irigație, măsuri de protecție a solului împotriva eroziunilor precum și
parcele mici de pământ puternic fragmentate.

În regiune nu există surse majore de poluare a aerului și solului ceea ce face ca această zonă să fie
considerată o ”zonă ecologic curată”, acest lucru fiind accentuat și de suprafețele semnificative de
pădure din sub-regiune.

Pădurile masive din sub-regiune, cât și statutul acestor de zone protejate, reprezintă oportunități
pentru dezvoltarea turismului în sub-regiune, cât și a unor activități economice (ex.: apicultura).

Populația

Populația stabilă1 la data de 1 ianuarie 2018 a constituit 15 081 persoane, ceea ce reprezintă
0,4% din totalul populației țării. Comparativ cu anul 2004, la nivel de sub-regiune, atestăm o
creștere a populației totale cu circa 2,7%, tendință pozitivă determinată de creșterea populației în
comuna Lozova. În restul localităților se atestă o descreștere a numărului populației.

Densitatea populației este de 92 de persoane pe 1 km², fiind ceva mai mică decât cea la nivel
național (111 persoane/ km²).

Conform structurii populației pe sexe, femeile reprezintă circa 50,5% din totalul populației.

Populația la nivelul sub-regiunii, pe grupe de vârste, este distribuită în felul următor: copiii, 0-17
ani, dețin o pondere de 21%, persoanele mature,
0-17 ani 18-64 ani 65+
18-64 ani, formează majoritatea – 64%, iar
persoanele în vârstă, 65+ reprezintă 15% din totalul 15%
21%
populației.

În prezent, comunitățile contină să se confrunte cu

un val masiv de emigrare, ce variază între 10 -
25% din populația localităților care este plecată
64%
temporar sau permanent din localitate, fie în alte

localități din țară, în special Strășeni și Chișinău sau Fig. 5 Structura populației pe grupuri de vârstă, %
peste hotarele țării. Destinațiile externe cele mai
solicitate sunt Rusia, Italia și Europa de sud. Acest fenomen, generat în mare parte de lipsa
dezvoltării economiei locale, lipsa locurilor de muncă, calitatea scăzută a serviciilor publice locale,
infrastructura locală slab dezvoltată, costurile înalte de trai, sărăcia, creează un cerc vicios în care

1Populația stabilă - numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusiv
persoanele absente temporar

8
populația activă pleacă din cauza lipsei oportunităților de dezvoltare, iar dezvoltarea locală nu
poate avea loc fără populația activă. Dintr-o altă perspectivă, fenomenul migraţiei poate genera și
anumie beneficii, pentru că prin remitenţe poate dezvolta consumul şi activitatea economică.

Educația formală în localitățile microregiunii este realizată în cadrul învățămîntului preșcolar și

școlar general. Din totalul de 830 copii de 0-6 ani circa 82% frecventează instituțiile educaționale
din localitate. Învățămîntul școlar general cuprinde 1530 de elevi în toate localitățile care învață în
5 instituții educaționale.

În toate localitățile sub-regiunii funcționează oficii ale medicilor de familie care prestează servicii
populației, precum și servicii de asistență socială. În satul Micleușeni există un centru de
plasament pentru persoane în etate care are ca beneficiari bătrâni singuratici din diverse
localități.

Cele mai importante provocări privind resursele umane în regiune se referă la migrația persoanelor,
în special a celor calificați și activi, procesle demografice negative în majoritatea localităților,
accesul limitat la servicii de sănătate și sociale de calitate.

Facilitățile instituțiilor educaționale nu sunt suficient de dotate pentru a satisface nevoile de formare
a copiilor, în special putem menționa orientarea și formare vocațională. Resursele alocate pentru
acest sector sund insuficiente.

Considerăm că comunitatea localtă trebuie să fie mai activă în a sprijini procesele educaționale și de
incluziune socială a locuitorilor.

Forța de muncă și analiza economică

Forța de muncă. La nivelul sub-regiunii, ponderea persoanelor apte de muncă este de circa
65% (2018). Numărul de salariați în diverse unități economice și sociale (educație, sănătate etc.)
este de circa 1350 de persoane, ceea ce reprezintă 14% din populația activă. Un număr
semnificativ de persoane activează în
Teren arabil, ha Culturi multianuale, ha
gospodăriile țărănești. Astfel, cel mai mare
Pășuni, ha
număr de persoane activează în agricultură,
după care urmează comerțul și educația. 11%

Numărul șomerilor înregistrați este

nesemnificativ și reprezintă circa 1-2% din
52%
totalul populației active. În realitate, această 37%

rată este mult mai înaltă.

Dezvoltarea economică

Sectoarele principale ale dezvoltării economice Fig. 6 Structura terenurilor agricole, %

în microregiune este agricultura, comerțul și diverse activități industriale.

9
Agricultura este cel mai important sector al ocupării forței de muncă. Din totalul terenurilor cu
destinație agricolă, 52% revin terenurilor arabile (3382 ha). Solul este favorabil activităților
agricole, dar este caracterizat și printr-un grad înal de eroziune (mai mult de 30% din terenuri
sunt afectate de eroziune).

Terenurile arabile sunt cultivate în mare parte cu culturi anuale (porumb, grâu, floarea soarelui
etc.), iar culturile multianuale ocupă o suprafață de 2500 ha, ceea ce reprezintă 37%. Culturile
multianuale sunt constituite din vii, livezi, plantații de nuci, pruni etc. Viile constituie circa 75%
din culturile multianuale. În ultimii ani
devin tot mai populare plantațiile de
pomușoare (Stejăreni, Dolna). În satul
Dolna avem una din cele mai mari
plantații de afine din țară.

La Vorniceni au fost construite depozite

frigorifice pentru păstrarea fructelor,

Fig. 7 Dolna, Plantație de prun iar în curând urmează să fie construită

și o piață agricolă modernă. Apicultura
devine o ocupație tot mai frecventă în toate localitățile din sub-regiune unde există condiții
favorabile pentru a se dezvolta.

Comerțul este cel de-al doilea domeniu de dezvoltare economică care cuprinde diverse activități
comerciale (alimentația publică, construcții, stații PECO, servicii taxi, frizerii etc.)

Cele mai importante întreprinderi industriale sunt din domeniul agro-alimentar (ferme avicole,
de porcine, ambalarea fructelor, morărit, brutărie etc.).

În satul Lozova a început construcția unui centru regional de afaceri care are ca scop să sprijine
dezvoltarea afacerilor în regiune.

În Vorniceni și Lozova continuă să funcționeze Asociațiile de Economii și Împrumut care oferă

suport micilor întreprinzători în
dezvoltarea afacerilor în comunități.

Infrastructura și serviciile turistice

sunt slab dezvoltate în sub-regiune și se
produce mai mult sporadic, deși există
un mare potențial ca acest sector să fie
dezvoltat: rezervații naturale și

peizagistice (Dolna, Lozova și Stejăreni), Fig. 8 Locație de odihnă și agrement

10
meșteșuguri populare (lemnărit, brodat, croșetat etc.), situri arheologice (satul Vorniceni),
monumente geologice, conacul boierului Ralii (Dolna), biserici (în special biserica de lemn din
satul Vorniceni) etc.

Tehnologii și energii alternative. În sub-regiune devine tot mai cunoscută producerea și

utilizarea biocombustibilului. În prezent există 2 producători de biocombustibil (peleți), iar
majoritatea instituțiilor educaționale utilizează acest materile pentru încălzire. De asemenea, în
satul Micleușeni este instalată una din cele mai moderne sisteme de capatare a apei potabile.

Conectivitate. Localitățile din sub-regiune sunt situate la o distanţă de 36 – 67 km de municipiul

Chişinău, la 18 - 37 km de Strășeni. Distanța pînă la drumul internațional Chișinău – Ungheni este
doar 11 – 20 de km. Până la Gara Bâcovăț sunt 6 - 16 km. Aeroportul Chișinău este la o distanță de
52 - 70 de km. Cele mai apropiate pieți comeriale sunt în Strășeni și Chișinău.

Deși avem un număr semnificativ de întreprinderi micro și mici, acestea se caracterizează prin
capacități reduse de competivitate și acces la pieți locale și rețele comerciale. Există oportunitatea
ca unele întreprinderi să dezvolte procese de producție mai extinse: procesare, ambalare etc.

Majoritatea producătorilor agricoli sunt slab organizați și informați despre posibilitățile de

modernizare a activităților agricole, dezvoltare prin acces la subvenții și credite, promovare etc.

Oportunitatea de a dezvolta infrastructura de suport în afaceri poate să contribuie la dezvoltarea

spiritului antreprenorial și inițierea afacerilor.

Diversificarea și modernizarea activităților economice poate să contribuie la o anumită creștere

economică în sub-regiune și posibilități de creare a locurilor de muncă.

Infrastructura și utilitățile publice

Drumurile publice din sub-regiune au lungimea de 114 km, inclusiv 33,7 km sunt drumuri
asfaltate. Totuși, majoritatea
S.VORNICENI
acestora, sunt calificate ca fiind în
stare satisfăcătoare și S.LOZOVA

nesatisfăcătoare. S.MICLEUSENI

Sub-regiunea este traversată de S.DOLNA

cîteva drumuri regionale și naționale 0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00
importante – R25, R44 și E581. Lungimea drumurilor locale, km inclusiv, Drumuri asfaltate, km

Populația are acces la telefonie fixă și Fig. 9 Drumuri locale, km

mobilă, inclusiv Internet, furnizată
de diverși operatori public și privați: Moldtelecom, Orange Moldova, Moldcell.

11
Accesul la utilități publice este destul de limitat. Din totalul gospodăriile casnice doar 23% sunt
conectate la sisteme centralizate de apeduct (cea mai buna situație este în satul Micleușeni unde
avem o rată de concetare de circa 70%), iar la sisteme de canalizare doar 2% (Vorniceni). Satul
Dolna nu dispune de sistem centralizat de aprovizionare cu apa. În teritoriul GAL nu există un
serviciu de gestionare a deșeurilor, deși au existat mai multe inițiative în acest domeniu al
serviciilor comunale.

În ceea ce privește utilitățile publice rămâne critic accesul la apa potabilă de calitate și canalizare.
Gestionarea deșeurilor este destul de defectuoasă, colectarea selectivă lipsind în totalitate.

Este necesară dezvoltarea de soluții sustenabile pentru dezvoltarea acestor sectoare.

Cadrul instituțional și de cooperare

Administrațiile publice locale din teritoriul GAL participă activ în diverse programe de dezvoltare
cu inițiative sociale, de îmbunătățirea a infrastructurii, culturale etc. Aici putem menționa
programul Migrație și Dezvoltare Locală unde avem ca beneficiari satul Vorniceni și comuna
Lozova.

Cooperarea intercomunitară se manifestă în special la nivelul administrațiilor publice locale,

Subiectele care se discută cel mai des
privind cooperarea intercomunitară se
referă la îmbunătățirea serviciile publice
pentru populație (ex: managementul
deșeurilor, servicii de pompieri etc.).

În comunitățile teritoriului GAL Plaiul

Codrilor activează mai mult meșteri
populari și sunt organizate cîteva

ansambluri de cântec și dans Fig. 10 Vorniceni, Ansamblu de dans

(”Strămoșii”, ”Rotunda”, ”Voinicel”,

”Busuioc”, ”Doina Codrului”).

În satul Lozova se organizează unul din cele mai cunoscute festivaluri etno gastronomic din țară
”Bostaniada”, prima ediție fiind organizată în anul 2012.

Bibliotecile publice din toate cele 5 localități sunt parte a Programului Novateca, care facilitează
modernizarea bibiotecilor, inclusiv prin dezvoltarea de noi servicii publice.

Deși, în sub-regiune există mai multe asociații obștești, este necesar ca acestea să devină mult mai
funcționale/active, care să asigure o implicare mai mare a celor interesați în dezvoltarea
comunităților. Tinerii din instituțiile educaționale sunt organizați în grupuri de inițiativă.

12
Autoritățile publice locale nu sunt dotate cu suficiente competențe și resurse pentru a răspunde
nevoilor de dezvoltare a comunităților. În aceste condiții cooperarea teritorială poate să asigure o
mobilizare a resurselor din comunități.

Stimularea activismului social și civic reprezintă o important instrument de implicare a tuturor celor
interesați în dezvoltarea locală.

Instituțiile publice trebuie să-și revadă funcționalitățile în comunitate.

1.3. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o etapă importantă în elaborarea planului strategic de acțiuni care presupune
o analiză a factorilor de dezvoltare a teritoriului (factori interni și externi). Analiza s-a efectuat în
baza analizei resurselor identificate de grupul local de acțune și analiza socio-economică ca surse
de date, fiind un proces de discuții și consultări în cadrul ședințelor de lucru cu toți actori
interesați.

Puncte tari Oportunități

 Poziție geografică favoriabilă  Promovarea potențialului economic local
 Soluri fertile  Dezvoltarea instituțională de interacțiune
constantă cu agenții economici
 Condiții naturale diverse
 Colaborare cu organismele finanţatoare şi
 Rezervații naturale
donatoare
 Resurse naturale disponibile (argilă,
 Includerea localității în circuite turistice
nisip, resurse forestiere, resurse
naționale
acvatice)
 Colaborarea cu cetăţenii plecaţi la lucru
 Patrimoniu cultural bogat
peste hotare
 Potențial bogat pentru serviciile turistice
 Cooperarea intercomunitară
și de agrement
 Colaborarea cu localități din țară și de
 Rețea de instituții educaționale și sociale
peste hotare
dezvoltată
 Tehnologii și inovații
 Tineri activi
 Spirit antreprenorial
Puncte slabe Pericole
 Migraţia populaţiei  Instabilitatea economică şi politică
 Lipsa forței de muncă calificate (medici,  Crize zonale sau regionale
profesori, contabili etc.)
 Legislaţia instabilă
 Lipsa serviciilor comunale ( sistem de
 Corupţia
canalizare, gunoişte autorizată)
 Calamităţi naturale
 Infrastructura de drumuri
nesatisfăcătoare  Sărăcia

13
 Obiective turistice nevalorificate
 Infrastructura de afaceri slab dezvoltată

14
2. PRINCIPIILE DEZVOLTĂRII LOCALE

Principiile implementării LEADER sunt pilonii cheie pentru crearea și funcționarea GAL Plaiul
Codrilor și o modalitate de implementare a programelor și proiectelor de dezvoltare rurală. Am
discutat aceste principii în cadrul întâlnirilor de lucru cu membrii GAL și dorim să le urmăm în
activitatea noastră, considerând că acesta este un instrument eficient pentru a asigura o creștere
durabilă și favorabilă incluziunii la nivel local.

2.1 Abordarea bazată pe zonă

Teritoriul GAL Plaiul Codrilor cuprinde 4 unități administrativ-teritoriale: satul Dolna, comuna
Lozova, comuna Micleușeni și satul Vorniceni din raionul Strășeni, cu o populație totală de circa
15 mii de locuitori.

Pe data de 7 decembrie 2017, primarii

comunităților membre ale acestui parteneriat
teritorial au semnat un Acord de intenție, care
prevede cooperarea pentru crearea GAL-ului.

GAL-ul va acționa în limitele acestor localități

pentru a implementa viziunea și prioritățile
dezvoltării durabile prevăzute în Planul de

acțiune, precum și pentru a consolida Fig. 11 Lozova, Semnarea Acordului de intenție

coeziunea teritorială și a dezvolta identitatea
locală.

2.2 Parteneriatul local: Grupul de Acțiune Locală Plaiul Codrilor

GAL Plaiul Codrilor este constituit și organizat în conformitate cu Acordul de parteneriat

teritorial semnat la 20 martie 2018 de către 38
Sector public Mediu de afaceri Societate civilă
de membri reprezentând persoane și instituții
publice (autorități și instituții publice locale),
mediu de afaceri și societatea civilă. 29%

GAL se angajează să pună în aplicare Planul de 45%

acțiune, să consolideze cooperarea între diferiții

actori locali și să asigure sinergia resurselor din
26%
diferite sectoare (publice și private). Astfel, GAL-
ul este o structură reprezentativă care include
Fig. 12 Structura GAL Plaiul Codrilor pe sectoare
toate părțile interesate interesate de dezvoltarea
și funcționarea locală în conformitate cu principiile transparenței și deschiderii.

15
2.3 Abordarea de jos în sus

GAL Plaiul Codilor a elaborat un plan strategic de acțiune prin abordare participativă pe o
perioadă de 5 ani (2018-2022), asigurând astfel implicarea tuturor persoanelor și grupurilor în
evaluarea resurselor locale (umană, economică, ecologică și instituțională), identificarea și
examinarea situația actuală, formularea viziunii și a priorităților de dezvoltare și unele acțiuni
specifice (proiecte) pentru a produce schimbările dorite la nivel local. Elaborarea planului de
acțiune a început în septembrie 2017 și s-a încheiat în luna aprilie 2018.

2.4 Acțiuni integrate și multisectoriale

Planul strategic de acțiune integrează activitățile din diferite sectoare: economic, mediu, social,
cultural etc. Acțiunile și proiectele incluse în planul de acțiune sunt integrate în mod coerent și
sunt planificate cu atenția cuvenită impactului diferiților factori de dezvoltare. De asemenea,
planul de acțiune este corelat cu diferite documente elaborate la nivel local (strategii de
dezvoltare locală), nivel regional (strategii și programe) și la nivel național (strategii și planuri de
dezvoltare).

2.5 Inovația

GAL Plaiul Codrilor susține și încurajează toate inițiativele și ideile care presupun utilizarea noilor
cunoștințe, a abordării inovatoare și a tehnologiilor moderne, luând în considerare factorii și
oportunitățile existente. Procesul de generare a ideilor de proiecte a condus la formularea de idei
și inițiative diferite privind transferul de inovații, identificarea de noi soluții pentru problemele
existente, adoptarea noilor tehnologii de comunicare etc.

2.6 Rețele și cooperare

GAL Plaiul Codrilor va coopera în mod activ cu diferite grupuri și instituții interesate de
dezvoltarea rurală, pentru a consolida capacitățile și a utiliza oportunitățile locale existente. De
asemenea, va colabora cu grupuri similare de acțiune locală din alte regiuni ale țării.

2.7 Management local

Dezvoltarea rurală durabilă este un proces continuu care permite implicarea, solidaritatea și
punerea în aplicare a intereselor comune. GAL Plaiul Codrilor are în structură diverse sub-
structuri organizaționale și funcționale, care asigură implementarea cu succes a inițiativelor
LEADER la nivel local: consiliul GAL, consiliul administrativ, comitetul de selecție, comitetul de
audit.

16
3. MISIUNEA ȘI VIZIUNEA GAL ”PLAIUL CODRILOR”

3.1 Misiunea noastră

”Noi, membrii GAL-ului "Plaiul Codrilor vom susține și promova

inițiativele locale care contribuie la valorificarea potențialului
natural, economic și cultural pentru asigurarea unei dezvoltări
durabile a microregiunii”

3.2 Viziunea noastră

„În anul 2022 teritoriul reprezentat de GAL ”Plaiul Codrilor” este

cunoscut pentru infrastructura și serviciile publice dezvoltate,
atractivitatea turistică și diversitatea ocupațiilor economice”

17
 4. OBIECTIVE STRATEGICE ȘI PRIORITĂȚI DE DEZVOLTARE

4.1 Obiective strategice

Chiar dacă agricultura rămâne un domeniu economic important, există o tendință de diversificare
a activităților economice pe teritoriul GAL. Aceasta asigură o mai bună valorificare a resurselor
locale și a oportunităților locale de
dezvoltare. Din acest motiv, obiectivul
strategic cel mai important este
concentrarea asupra dezvoltării unui
mediu de afaceri competitiv. Aceste
eforturi vor permite creșterea
nivelului de trai în mediul rural.

Pentru a contribui la coeziunea

socială a comunităților și la
dezvoltarea identității locale, Fig. 13 Ședința de lucru
considerăm că este important să
valorificăm potențialul cultural.

Următoarele obiective strategice au fost identificate în cadrul procesului participativ:

1. Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv

2. Revitalizarea comunităților și îmbunătățirea

calității vieții

3. Promovarea identității locale

18
4.2 Priorități de dezvoltare pentru următorii cinci ani (2018-2022)

În cadrul procedurii de elaborare a strategiei s-au organizat opt reuniuni ale grupurilor de lucru
cu participarea membrilor GAL și a altor părți interesate locale. Unul dintre scopurile acestor
întâlniri a fost identificarea ideilor de
proiecte locale și întâlnirea cu cât mai
mulți posesori de proiecte viitoare
posibil. Aproximativ 80 de acțiuni de
dezvoltare locală și idei de proiecte au
fost colectate. Iar cu scopul de a
răspunde provocărilor locale, GAL-ul
Plaiul Codrilor a introdus o declarație
comună de misiune, o viziune și Fig. 14 Ședința de lucru. Idei de proiecte

obiective strategice, iar în armonie cu

acestea, membrii GAL-ului au prioritizat acțiunile colectate și ideile de proiect.

2. Revitalizarea
1. Dezvoltarea unui 3. Promovarea
comunităților și
mediu de afaceri identității locale
îmbunătățirea
competitiv
calității vieții

1.1 Diversificarea 2.1 Modernizarea 3.1 Valorificarea

activităților infrastructurii și patrimoniului
economice serviciilor publice cultural

1.2 Creșterea
eficienții și 2.2 Protecția 3.2 Promovarea
productivității în produselor locale
agricultură
mediului și
eficiența energetică

1.3 Dezvoltarea
infrastructurii și 2.3 Sprijinirea
serviciilor turistice activismului social

1.4 Promovarea
antreprenoriatului
social

19
 5. PLAN DE IMPLEMENTARE
5.1 Plan de implementare a măsurilor de dezvoltare pentru anii 2018 – 2019

Priorități/măsuri 2018, 2019, trimestru Area acțiunilor

trimestru

I II III IV I II III IV

Prioritatea 1.1 Diversificarea activităților economice

Măsura 1.1.1 Infrastructura de Lozova, Vorniceni

suport în afaceri

Prioritatea 1.2 Creșterea eficienței și productivității în agricultură

Măsura 1.2.1 Extinderea și Toate localitățile

diversificarea culturilor agricole

Măsura 1.2.2 Apicultura Toate localitățile

Măsura 1.2.3 Infrastructură și Toate localitățile

facilități pentru păstrarea și
procesarea fructelor și legumelor

Măsura 1.2.4 Sisteme de irigare Toate localitățile

Prioritatea 1.3 Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor turistice

Măsura 1.3.1 Servicii și facilități Toate localitățile

turistice

Măsura 1.3.2 Agro-turism Toate localitățile

Prioritatea 1.4 Promovarea antreprenoriatului social

Măsura 1.4.1 Crearea Toate localitățile

întreprinderilor sociale

Prioritatea 2.1 Modernizarea infrastructurii și serviciilor publice

Măsura 2.1.1 Drumuri locale și Toate localitățile

infrastructura de transport

Măsura 2.1.2 Spații de odihnă și Toate localitățile

agrement (parcuri, terenuri de
sport etc.)

Măsura 2.1.3 Aprivizionare cu Toate localitățile

apă și canalizare

20
Măsura 2.1.4 Infrastructura și Toate localitățile
servicii socio-educaționale

Măsura 2.15 Servicii protecție Toate localitățile

civilă și stări exceptionale

Prioritatea 2.2 Protecția mediului și eficiența energetică

Măsura 2.2.1 Managementul Toate localitățile

deșeurilor solide

Măsura 2.2.2 Protecția mediului Toate localitățile

Măsura 2.2.3 Eficiența energetică Toate localitățile

și energii regenerabile

Prioritatea 2.3 Sprijinirea activismului social

Măsura 2.3.1 Servicii pentru Toate localitățile

tineri

Măsura 2.3.2 Dezvoltarea Toate localitățile

sectorului asociativ

Prioritatea 3.1 Valorificarea patrimoniului cultural

Măsura 3.1.1 Meșteșuguri și Toate localitățile

tradiții populare

Măsura 3.1.2 Infrastructura Toate localitățile

culturală

Prioritatea 3.2 Promovarea produselor locale

Măsura 3.2.1 Marketing & Toate localitățile

branding

Măsura 3.2.2 Evenimente de Toate localitățile

promovare a produselor și
identității locale (festivaluri,
târguri etc.)

21
 5.2 Plan financiar pentru anul 2018
Activități locale Contribuție
Contribuția
care urmează Detalii privind activitățile
donatorilor Cash In natură
să fie planificate
(Euro) (Euro) (Euro)
implementate
Înființarea și 1.1 Înființarea și funcționarea
funcționarea echipei de administrare a GAL-ului
Consiliului GAL 1.2 Crearea condițiilor pentru
și a gestionarea eficientă a GAL-ului, în
organismelor special dezvoltarea și punerea în
alese, aplicare a:
funcționarea 1) Planul de comunicare pentru
biroului local GAL; 2 000 0 0
LEADER, a 2) Planul de monitorizare și
echipei de evaluare al GAL-ului;
management și 3) Planul de vizibilitate și
a sistemului de comunicare al GAL-ului.
gestionare și 1.3 Funcționarea GAL.
financiar al GAL- 1.4 Contabilitate: Administrația
ului. GAL și implementarea proiectelor
Subtotal 2 000 0 400
2.1 Implementarea proiectelor de
dezvoltare locală cu prioritate:
9 000 1 800 0
"Creșterea eficienței și
productivității în agricultură".
2.2 Implementarea proiectelor de
dezvoltare locală cu prioritate:
12 537 2 507 0
"Modernizarea infrastructurii și
Priorități de serviciilor publice”.
dezvoltare
2.3 Implementarea proiectelor de
selectate pentru
dezvoltare locală cu prioritate:
a fi finanțate în 3 000 600 0
"Valorificarea patrimoniului
anul 2018
cultural”.
2.5 Monitorizarea și evaluarea
procesului de implementare a 0 0 0
proiectelor.
2.6 Raportarea activităților și a
0 0 0
proiectelor.
Subtotal 24 537 4 907 400
Total 26 537 4 907 400

22
6. PLAN DE MANAGEMENT

Planul de management va fi elaborat în termen de 3 luni de la aprobarea Planului strategic de

acțiune cu contribuția experților. Planul de gestionare va fi aprobat de Consiliul GAL.
Documentul aprobat va fi atașat acestui Plan strategic de acțiuni.

7. PLAN DE COMUNICARE

Planul de comunicare va fi pregătit în termen de 3 luni de la aprobarea planului strategic de

acțiune cu contribuția experților. Planul de comunicare va fi aprobat de Consiliul GAL.
Documentul aprobat va fi atașat acestui Plan strategic de acțiuni.

8. PLAN DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Planul de monitorizare și evaluare va fi elaborat în termen de 3 luni de la aprobarea planului

strategic de acțiune cu contribuția experților. Planul va fi aprobat de Consiliul GAL.
Documentul aprobat va fi atașat acestui Plan strategic de acțiuni.

23
ANEXE:

Anexa 1 Harta resurselor locale

24
Anexa 2 Componența GAL Plaiul Codrilor

Nr. Numele, prenumele Localitatea Instituție/persoană Poziție Gen

mebrilor GAL fizică
Administrație și instituții publice
1 Botnaru Lilian Lozova Primăria comunei Primar M
Lozova
2 Gori Maria Lozova Grădinița de copii Directoare F
3 Ciochină Romeo Dolna Primăria satului Primar M
Dolna
4 Dergaci Valeriu Dolna Primăria satului Inginer cadastral M
Dolna
5 Tofan Vasile Vorniceni Primăria satului Primar M
Vorniceni
6 Nicolaescu Ecaterina Vorniceni Grandinița de copii Directoare F
nr.2
7 Talmaci Valentina Vorniceni Primăria satului Secretara F
Vorniceni Consiliului Local
8 Ursu Maria Vorniceni Grădinița de copii Directoare F
nr.1
9 Dima Ion Micleuseni Primăria comunei Primar M
Micleușeni
10 Sava Victoria Micleușeni Liceul teoretic Director-adjunct F
11 Jurja Ludmila Micleușeni Liceul teoretic Profesoară F
Mediu de afaceri
12 Manic Gheorghe Lozova Gospodărie M
țărănească
13 Mamulat Victor Lozova Întreprindere M
individuală
14 Vasîlca Mihail Lozova SRL Minimar Director M
15 Galben Victoria Stejăreni Antreprenor F
16 Andronic Gheorghe Stejăreni Antreprenor M
17 Agafița Sergiu Dolna Antreprenor M
18 Necula Valentina Dolna Gospodărie F
țărănească
19 Miron Ion Vorniceni SRL Green Eco House M
20 Ursu Luiza Vorniceni ÎC COOP Consum Director F
21 Mitrea Veaceslav Micleușeni Gospodărie M
țărăreanscă
Societate civilă
22 Dobler Liliana Lozova Activist social F
23 Crăciun Ludmila Lozova AO Asociația Președinte F
Meșterilor Etnolozia
24 Avram Elena Lozova Activist social F
25 Șoitu Liuba Lozova Activist social F
26 Oprea Cătălina Lozova Activist social F
27 Dănăilă Nadina Lozova Activist social F
28 Moraru Irina Dolna Activist social F
29 Ciuș Ecaterina Dolna Activist social F
30 Lazarev Elena Vorniceni AO Creativ Art F
31 Lazarev Marcel Vorniceni AO Creativ Art Director M
32 Miron Vasile Vorniceni Activist social M

25
33 Ciotu Liliana Micleușeni Activist social F
34 Velicu Liudmila Dolna Activist social F
35 Postica Viorica Micleușeni Activist social F
36 Ivanesi Victoria Micleușeni Activist social F
37 Mamaliga Viorca Vorniceni Activist social F
38 Ursu Loredana Vorniceni Activist social F

COMPONENȚA GAL, PONDEREA PE COMPONENȚA GAL, PONDEREA

SECTOARE, % PERSOANE JURIDICE/PERSOANE
FIZICE, %
Sector public Mediu de afaceri Societate civilă
Persoane juridice Persoane fizice

29%

45%
47%
53%

26%

26