Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se pretează la orice stil de
construcţie. Dacă diferitele componente au fost instalate cu grijă, fără punţi termice, rezultă un sistem
închis, care păstrează o ambianţă interioară confortabilă. Mulţumită izolaţiei de înaltă calitate, anvelopa
clădirii este etanşă, oferind protecţie la frig, căldură şi zgomot. Locatarii se bucură de cel mai mare confort
posibil – datorat înainte de toate diferenţei mici dintre temperatura aerului şi a suprafeţelor, atât pe timpul
iernii, cât şi vara.
O izolare perfectă – temperaturi plăcute tot timpul
Izolarea continuă de la acoperiş
până la fundaţie nu numai că vă
reduce cheltuielile, dar reprezintă
şi o investiţie utilă în confortul
dumneavoastră de locuire. În
acest sens, materialele izolante
din fibre minerale, precum vata
minerală ISOVER dau rezulate
deosebit de bune. Comparaţi:
pentru a obţine acelaşi efect
30
de izolare ca şi 1,5 - 2 cm de
material izolant, ar fi necesari
circa 30 cm de cărămidă solidă
sau 105 cm de beton. Luând în
considerare grosimea de izolare
recomandată în prezent de 30
cm sau mai mult, solicitarea
asupra structurii clădirii ar fi prea
mare – fără să mai vorbim de
costuri. Un alt aspect important
Casa pasivă ”Disc” , Salzkammergut
este consecinţele ecologice foarte
favorabile pe care le puteţi obţine
dacă vă izolaţi casa cu vata
minerală ISOVER: mai puţină
energie pentru încălzire, emisii
mai reduse de CO2 şi un ciclu de
viaţă mai lung al clădirii. Toate
acestea generează beneficii atât
pentru indivizi, cât şi pentru
societate.
Păstraţi căldura la interior pe timpul iernii şi la
exterior vara.
Numai prin instalarea unei izo-
laţii termice de înaltă calitate se
poate utiliza cu adevărat eficient
energia solară. Pe timpul iernii
aportul solar este valorificat în
interiorul casei, în loc să încăl-
zească inutil aerul exterior.
Într-o Casă Multi-Confort
ISOVER sistemul solar optimizat
O izolaţie adecvată
economiseşte bani.
La obiect.
Realizarea Casei
Multi-Confort ISOVER
necesită componente
performante!
• Izolare termică: valori U pentru
toate componentele sub 0,15
W / (m2K) – la case unifamili-
ale chiar sub 0,10 W / (m2K)
(recomandat!)
• Fără punţi termice
• Etanşare excelentă, verificată
prin Testul Blower Door. Număr
economic poate acoperi circa
de schimburi de aer pentru o
30-50 % din necesarul total de
diferenţă de presiune de 50 Pa
încălzire de joasă temperatură.
(n50) mai mic de 0,6 1 / h cf.
Ferestrele contribuie, de
EN 13829.
asemenea, la reducerea
• Vitraje cu valori Ug sub 0,8 W
impactului ambiental. Dacă
/ (m2K), combinat cu o trans-
sunt conforme cu standardele
mitanţă totală de energie (g ≥
casei pasive, atunci ele degajă
0,5 cf. EN 67507), astfel încât
mai multă căldură spre interior,
aporturile de căldură solare să
decât spre exterior. Mulţumită
poată fi valorificate şi iarna.
geamurilor triple, tocurilor
• Tocuri de ferestre cu valori
izolate termic şi absenţei punţilor
U sub 0,8 W / (m2K) cf. EN
termice, aporturile de căldură
10077
sunt mari chiar şi pe timpul
• O foarte eficientă recuperare a
iernii, astfel încât pot compensa
căldurii din ventilare (recupera-
o mare parte din pierderile
re a căldurii 80% cf. Certifica-
de căldură. Totuşi, pentru ca
tului PHI sau pe baza valorilor
locatarii să nu transpire pe
măsurate DIBt minus 12%)
timpul verii, trebuie luate măsuri
combinat cu consum redus de
preventive:
electricitate pentru vehicularea
aerului (0,4 Wh / m3 de aer
• Umbrirea ferestrelor care dau
transportat)
spre est, sud şi vest
• Pierderi de căldură foarte redu-
• Măsuri pentru ecranarea
se în generarea şi distribuirea
ferestrelor care dau spre sud,
apei calde menajere
de exemplu prin instalarea
• Utilizarea foarte eficientă a
unei streşini mai proeminente
electricităţii în aparatele
• Pereţii camerelor trebuie să
casnice.
aibă o bună capacitate de
stocare a căldurii
• Asigurarea unei ventilaţii
eficiente.
31
Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia
întâmplării.
Numai un schimb de aer
controlat are sens. Altfel, se
vor genera pierderi de căldură,
curenţi de aer, risc de condens,
încălzire inutilă şi altele
asemenea. Anvelopa etanşă,
continuă, care înveleşte casa
pasivă de la acoperiş până la
fundatii, evită aceste efecte
nedorite şi
permite o locuire confortabilă
şi un consum de energie redus.
Nimeni nu trebuie să se teamă
de sufocare: pereţii etanşi şi
izolaţi respiră la fel de mult ca
şi pereţii obişnuiţi.
În plus, Sistemul de Ventilaţie
Confort vă oferă tot timpul aer
proaspăt şi de cea mai bună
32
calitate. La nevoie, ferestrele
pot fi, desigur, deschise. Pe
timpul verii, ventilarea prin
ferestre este o metodă eficace
de răcorire a casei.
Respiraţia casei se face prin Sistemul de
Ventilaţie Confort.
Ventilaţie controlată în locul unui
schimb necontrolat de aer -
aceasta este o cerinţă nu
numai a standardelor casei
pasive. Sistemul de Ventilaţie
Lang Consulting
Confort răspunde acestei cerin-
ţe. Funcţionând pe baza energi-
ei solare şi echipat cu o pompă
de căldură şi un schimbător de
căldură aer-aer, sistemul asigură
o aprovizionare permanentă cu
aer proaspăt în toate încăperi-
le. În acelaşi timp, el realizează
o distribuţie a aerului eficientă
energetic, precum şi o recupera-
re a căldurii acestuia. Pe timpul
verii, vă răcoreşte în plus cu o
adiere fină.
„Nasul” unei case pasive:
conducta de absorbţie a aerului
proaspăt
Casa pasivă Disc, Salzkammergut
Biroul arhitectului d. Hermann Kaufmann,
Schwarzach. Promotor: Gunther Lang, inginer
Schema sistemului de ventilaţie reglabil.
Printr-o pompă de căldură geotermală, se
absoarbe aer proaspăt şi se pre-încălzeşte
(verde).
Aerul viciat din baie şi bucătărie se elimină
(bleu).
Într-un schimbător de căldură aer-aer, căldura
acestuia se transmite aerului proaspăt care
intră. Aerul proaspăt cald este apoi distribuit în
camerele de dormit şi de locuit (roşu).
Lang Consulting
Etanş şi izolat.
Cum să se proiecteze eficient o anvelopă de clădire etanşă? În
regiunile cu ierni reci, stratul etanş – care serveşte în acelaşi timp
ca barieră impotriva vaporilor – se instalează totdeauna pe partea
caldă a stratului de izolaţie. Trecerile neetanşate prin anvelopa
clădirii şi îmbinările între pereţi au consecinţe extrem de neplăcute:
Sistemele de Ventilaţie Confort cu
• pierderi sporite de căldură încălzire şi aprovizionare de apă
• schimb de aer necontrolat caldă încorporate sunt disponibile
în prezent ca unităţi compacte, care
• izolare fonică slabă
nu necesită mai mult spaţiu decât
• pericol de deteriorare structurală cauzată de condens, mucegai
un frigider. (Ing. G.Lang,
sau coroziune.
Lang Consulting).
33
Acesta este punctul în ISOVER VARIO KM E bine de ştiut înaintea începerii lucrărilor.
care diferă stilurile de Duplex asigură o
clădiri. etanşare conformă Nimic nu este mai important la o casă pasivă, decât executarea cu
grijă a anvelopei clădirii. Din acest motiv, materialele alese trebuie
cu cele mai înalte puse în operă în condiţii optime. Aceasta presupune îndeosebi:
Tipul clădirii - tradiţională din
exigenţe ale casei
zidărie, sau uşoară pe structura
de lemn –reclamă concepţii pasive. • Realizarea etanşării rosturilor numai pe vreme uscată.
• Substratul şi laturile rosturilor să fie uscate şi fără praf.
diferite de proiectare şi execuţie
Sistemul de membrană climatică • Toate îmbinările între benzile adezive şi materialele poroase
a sistemului de etanşare. Este
deci imperativ ca în faza de flexibilă îşi adaptează propri- trebuie pre-tratate cu un strat de amorsă.
etăţile în funcţie de sezon. Pe • Pentru a proteja structura, benzile de etanşare a rosturilor trebuie
proiectare să se elaboreze
planul detaliat de etanşare, timpul iernii, el blochează umi- să reziste la infiltrarea apei şi umezelii.
ditatea care pătrunde dinspre • Rosturile mai mari de dilataţie pot fi etanşate cu VARIO KM FS
care să ţină cont de toate
conexiunile dintre componentele interior. Vara, ISOVER VARIO KM (bandă de vată minerală pentru rosturi).
structurale, îmbinările dintre Duplex permite evacuarea vapo-
pereţi şi trecerile prin anvelopă. rilor de apă către toate direcţiile.
Pentru construcţia pe structură Aceasta înseamnă:
de lemn, se recomandă să se Cu cât mai devreme cu atât mai bine.
instaleze un strat suplimentar • O funcţie ideală ca barieră de
de termoizolaţie pe suprafaţa vapori, împotriva penetrării
Verificarea etanşării este un element esenţial al certificatului de
barierei de vapori orientată umezelii în acoperiş şi pereţi
calitate pentru Casa Multi-Confort ISOVER. Este absolut necesar ca
înspre cameră. • Protejare a structurii clădirii
acest test să se efectueze înaintea terminării suprafeţei interioare
• Confort de locuire excelent.
a anvelopei clădirii, pentru ca orice defect de execuţie să poată fi
detectat la timp şi remediat cu costuri relativ reduse.
La obiect:
Acestea sunt cerinţele Testul Blower Door se foloseşte pentru a detecta scăpările de aer
prin anvelopa clădirii. Cu cât valoarea măsurată este mai mică, cu
pe care trebuie să le
atât gradul de etanşare este mai înalt. Casele pasive necesită o
îndeplinească materialele:
valoare de 0,6. Aceasta înseamnă: în timpul testului, cel mult 60 %
• Materiale etanşe pentru din volumul aerului interior poate să scape prin anvelopă, pe timp
suprafeţe, de ex. membrane, de o oră. Experienţa a demonstrat că se pot obţine chiar şi valori
panouri de închidere, tencuieli
cuprinse între 0,3 şi 0,4.
• Materiale bine alese, reciproc
compatibile, în special
membrane de închidere şi
adezivi
• Materiale rezistente la radiaţia
UV, umezeală şi rupere
• Materiale rezistente la difuzia
vaporilor (care acţionează
ca bariere de vapori): în
regiunile cu ierni reci, bariera
de etanşare se instalează
totdeauna pe faţa caldă a
structurii, foarte aproape de
interior.

34 35
Proiectarea şi execuţia. Îngroparea suficient de
profundă a instalaţiilor electrice
În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate de o execuţie greşită. evită deteriorarea membranei
de etanşare la aer şi vapori.

La obiect: • Îmbinarea dintre pereţii • Zidăria netencuită din

Probleme tipice ale
barierei de etanşare:
• Îmbinarea dintre pereţii
exteriori şi placa de
fundaţie
• Îmbinările dintre pereţii
exteriori, de ex. îmbinările
cap la cap ale elementelor
constructive şi îmbinările
de colţ
Un exemplu este mai grăitor decât 1000 de cuvinte.
exteriori şi planşeul peste
parter
• Îmbinările dintre pereţii
exteriori şi acoperiş
• Cablurile şi conductele
care străpung membrana
de etanşare
• Ferestrele şi uşile care
întrerup membrana de
etanşare
• Etanşarea prizelor
spatele prizelor montate în
pereţi
• Uşile şi ferestrele cu
montaj defectuos
• Spaţiul de manipulare Zonele unde diverse elemente Prizele adânc încastrate în
pentru jaluzele tip rulou trec prin folia de etanşare tencuială previn circulaţia
• Deteriorări ale membranei trebuie atent izolate. fluxurilor de aer prin zidărie.
de etanşare în timpul fazei
de construcţie.
Atât pentru clădiri tradiţionale cât şi pentru cele pe structură
uşoară: la fiecare trecere prin folia de etanşare se pot produce
pierderi de căldură şi există pericol de depunere de condens, dacă
zonele respective nu au fost bine izolate.

Analiza defectelor structurale frecvente.

Un element important de Aplicaţi cu grijă banda pe părţile Imaginea termografică poate

siguranţă este calitatea care se suprapun. detecta infiltrările de aer
îmbinărilor. O îmbinare etanşă nedorite, cauzate de uşile sau
dintre două folii de membrană de ferestrele de la subsol.
etanşare nu se poate face prin
prinderi punctuale. Cele două folii
trebuie suprapuse iar suprafaţa
de îmbinare trebuie etanşată cu o
bandă adezivă corespunzătoare.

Lipsa de etanşare între

plafon şi perete
conduce la pierderi vizibile Îmbinările neetanşe din tencu-
de căldură. ială sunt la originea pierderilor
Sursa: Niedrig Institut (Institutul Sursa: : Niedrig Institut (Institutul
pentru Reducerea Consumului de pentru Reducerea Consumului de în zonele în care planşeul
Energie), Germania Energie), Germania întâlneşte pereţii exteriori.

36 37
Fără îndoială că efectele punţilor termice trebuie reduse cât
mai mult posibil. În acest sens, casele pasive prezintă avantajul
grosimii mari a pereţilor izolaţi pe partea exterioară (20 - 40 cm).
Din această cauză se poate ajunge la coeficienţi liniari de pierderi
de căldură de circa -0,06 W / (m2Kt), atunci când ei sunt calculaţi
pe baza dimensiunilor exterioare ale clădirii. Rezultatul:
un bonus pentru calculul pierderilor de căldură totale.
Pod neîncălzit
Aceste „pierderi negative” vor compensa
o parte din „pierderile pozitive” asociate
celorlalte punţi termice ale clădirii.
O metodă fiabilă de detectare a punţilor termice este reprezentarea grafică a diverselor proiecţii ale
clădirii. Studiind planurile, secţiunile şi planşele de detaliu, se pot detecta discontinuităţile din anvelopa
exterioară. În primul rând, trebuie marcate cu galben straturile de termoizolaţie instalate. După aceea,
se vor verifica zonele în care linia galbenă care înconjoară clădirea prezintă întreruperi. Acestea sunt
punctele slabe, unde pot exista punţi termice. Apoi, trebuie analizat dacă ele pot fi eliminate prin
modificări ale structurii. Dacă nu, trebuie găsite soluţii pentru ca ele să fie cel puţin minimizate. Orice
străpungere în stratul de izolaţie este o punte termică, care majorează pierderile de căldură şi crează risc
de deteriorare a structurii.

Nivel superior
încălzit
La obiect:
Punţi termice geometrice
şi structurale.
• Punţile termice geometrice
sunt neglijabile atât timp
cât izolaţia exterioară este
Parter
Parter încălzit Garaj suficient dimensionată şi
încălzit continuă.
neîncălzit
• Punţile termice structurale
trebuie evitate cu orice preţ
sau cel puţin minimizate.
Aceasta se aplică îndeosebi la:
• Punţile termice la fundaţie şi
la planşeele peste subsol
Subsol • Punţile termice la scări
Subsol încălzit neîncălzit • Punţile termice de la
marginile superioare ale
pereţilor în zona acoperişului
• Punţile termice la
străpungerile rece-cald din
pereţi
Sursa: : Niedrig Institut (Institutul • Punţile termice la balcoane,
pentru Reducerea Consumului de
paliere, componente ale
Energie), Germania
clădirii care ies în afară
• Punţile termice la ferestre şi
la cutiile storurilor rulante
• Punţile termice care se
produc frecvent prin sau în
zona elementelor structurale
şi constructive al clădirii
(căpriori, şipci, elemente
de ancorare etc.) trebuie
analizate sub raportul valorii
U al elementului respectiv.
Aceste detalii de structură
se numesc elemente de
clădire ne-omogene. În
afara faptului că acolo se
produc pierderi de căldură
ridicate, ele pot conduce şi
la deteriorări ale structurii.
Totuşi: neomogenităţile
dintr-un perete de cărămidă
din spatele unui strat
continuu de izolaţie pot fi
ignorate, dacă izolaţia a fost
suficient dimensionată.

38 39
Comparaţia arată: există totdeauna o soluţie bună Punţi termice la discontinuităţile situate pe pereţii verticali
pentru a evita punţile termice
Pereţi exteriori Pereţi interiori
Punţile termice la legătura dintre planşeele de deasupra subsolului, sau plăcile
aşezate pe sol şi pereţii exteriori Aer Spaţiu Spaţiu Aer
exterior
Spaţiu
pod rece
Aer
exterior
Spaţiu
pod rece
pod rece pod rece
exterior
Cazul când peretele exterior are un singur Cazul când peretele exterior are două stra- Aer
strat şi plafonul subsolului sau planşeul au turi de zidărie şi plafonul subsolului sau exterior

izolaţie pe ambele părţi.
Spaţiu
locuibil
încălzit
Subsol
sau
pământ
Insuficient, dacă sprijinul
planşeului pe peretele
subsolului, respectiv pe
fundaţie şi suportul peretelui
parterului au fost montate
fără separare termică,
folosind un material cu λ >
aprox 0,12 W/(mK). λ
planşeul au izolaţie pe ambele părţi Spaţiu Spaţiu Spaţiu Spaţiu Spaţiu Spaţiu
locuibil, locuibil, locuibil, locuibil, locuibil, locuibil,
Spaţiu Spaţiu Spaţiu încălzit încălzit încălzit încălzit încălzit încălzit
locuibil locuibil locuibil
încălzit încălzit încălzit Insuficient: Punte termică, Bun: Fie întreruperea Insuficient: Punte termică Bun: Fie întreruperea
cauzată de trecerea peretelui vertical, bun cauzată de trecerea peretelui vertical, bun
peretelui exterior de la o conducător de căldură, peretelui exterior de la o conducător de căldură, la
zonă caldă la una rece, la aceeaşi înălţime ca şi zonă caldă la una rece, aceeaşi înălţime ca şi nive-
atunci când zidăria este nivelul izolaţiei planşeului, atunci când zidăria este lul izolaţiei planşeului, prin
făcută din material cu λ > prin montarea unui strat făcută din material cu λ > montarea unui strat termic
Subsol 0,12 W/(mK). termic separator dintr-un 0,12 W/(mK). separator dintr-un material
Subsol
Subsol sau sau material cu λ < 0,12 W/ cu λ < 0,12 W/(mK) (beton
sau pământ pământ (mK) (beton celular, spumă celular, spumă de sticlă),
pământ
de sticlă), fie ridicînd fie ridicând izolaţia la o
Bun, dacă ambii suporţi au Insuficient, dacă sprijinul Bun, dacă ambii suporţi au izolaţia la o înălţime de înălţime de circa 60 cm pe
fost făcuţi dintr-un material planşeului pe peretele fost făcuţi dintr-un material circa 60 cm pe interiorul ambele feţe ale peretelui
cu λ < aprox. 0,12 W/mK). subsolului, respectiv pe cu λ < aprox. 0,12 W/(mK). peretelui exterior din pod. exterior din pod.
fundaţie şi suportul peretelui
parterului au fost montate Punţi termice la discontinuităţile situate pe pereţii orizontali
fără separare termică,
folosind un material cu λ >
aprox. 0,12 W/(mK). rece rece
rece rece rece rece

Punţile termice la legătura dintre planşeele de deasupra subsolului sau plăcile

aşezate pe sol şi pereţii interiori
cald rece
cald rece cald rece
Spaţiu Spaţiu
locuibil locuibil
Nesatisfăcător: Pereţii au fost Satisfăcător: Toţi pereţii au fost Excelent: Straturile de izolaţie nu
izolaţi parţial pe partea caldă şi izolaţi pe partea rece. În plus, s-a au nici o întrerupere.
parţial pe partea rece. Totuşi, pus suficientă izolaţie pe părţile
joncţiunea pereţilor trece printre laterale la toate joncţiunile de pereţi
straturile de termoizolaţie. care dau spre partea rece.

Sol sau subsol Sol sau subsol

Punţi termice la îmbinările situate pe pereţii orizontali
neîncălzit neîncălzit
Punţi termice pe orizontală, între încăperi Soluţii posibile pentru evitarea punţilor termice
calde-reci, la îmbinări de pereţi la balcoane, podeste şi tavane suspendate
Punţi termice la legătura dintre rampele de scări şi pereţii de separare termică
Spaţiu Spaţiu
sau planşeele aşezate pe sol rece
rece
Exterior
locuibil
Exterior
locuibil
Subsol: Coridor subsol: Subsol: Coridor subsol:
temperatura temperatura camerei Insuficient: Există punţi temperatura temperatura camerei Bun: Există separare
camerei şi şi elementului termice între suprafaţa camerei şi şi elementului termică între suprafaţa
elementului constructiv portantă „caldă” a rampei elementului constructiv portantă a rampei şi
constructiv 20O C constructiv 20O C Sp.
şi suprafaţa „rece” a suprafaţa „rece” a rece Subsol
7OC 7OC cald cald Exterior locuibil
planşeului şi între partea planşeului realizată rece
sau
laterală caldă a rampei prin încorporarea unui subsol
şi peretele rece al element cu conductivitate
Satisfăcător: Pereţii au Excelent: Pereţii au fost Bun: Sprijinirea balconului Excelent: O construcţie
subsolului termică redusă sau prin
fost izolaţi pe diverse izolaţi la interior. Stratul de sau plăcilor de podest pe complet separată cu un
instalarea unui strat
laturi. În plus, s-a montat izolaţie este continuu. mici cleme de oţel cu sprijin sprijin separat pentru
continuu de izolaţie
suficientă izolaţie laterală la suplimentar prin elemen- podest (vezi figura) sau
termică pe peretele
joncţiune. te structurale exterioare. balcon. Aceasta este o
Separatoare termice subsolului.
Daca secţiunile transversale soluţie complet lipsită de
între suprafete
ale metalului care stră- punţi termice.
Sursa: Niedrig-Energie-Institut (low energy institute) , Detmold, Germania punge termoizolaţia sunt
mici, punţile termice pot fi
reduse.
40 41
Un sistem care se
adaptează tuturor
anotimpurilor
Indiferent dacă este iarnă sau
vară, produsele ISOVER VARIO
rămân la fel de eficace. Acest
sistem inovator de membrane
pentru construcţiile cu structură
din lemn se adaptează integral
şi flexibil diferitelor condiţii
climatice. Iarna, ISOVER VARIO
opreşte umezeala să difuzeze
spre exterior. Vara, membrana
permite umezelii să fie eliminată
dinspre structura construcţiei
către interior. În acest mod,
componentele umede ale
construcţiei se pot usca fără
probleme în lunile de vară. În
orice construcţie cu structură
uşoară exista locuri vulnerabile
situate între două bucăţi de
folie de etanşare, la muchii,
sau acolo unde sunt treceri de
ţevi sau alte instalaţii. Orice
42
circulaţie de aer prin zone în
rest foarte bine izolate va crea
pierderi de căldură, şi risc de
apariţie a condensului.
Cu consecinţe ce pot costa
scump. Dar toate acestea pot
fi uşor prevenite. Cu numai
un mic efort şi cu sistemul de
membrane climatice ISOVER
VARIO.
La obiect:
ISOVER VARIO KM
• Membrană climatică unică cu
rezistenţă variabilă la difuzie
• Adaptată pentru toate
anotimpurile
• Barieră contra vaporilor
împiedică pătrunderea umezelii
în învelitoarea acoperişului şi
pereţi.
• Funcţie de uscare care permite
umezelii excedentare să se
elimine
• Instalarea adecvată asigură
nivelul de etanşare cerut de
standardul casei pasive
• Îmbunătăţeşte în mare măsură
confortul de locuire
• Punere în operă rapidă
• Valoare Sd variabilă de la 0,2
O legătură perfectă: până la 5 m
O membrană climatică, etanşă şi adezivă.
Pachetele din cadrul sistemului ISOVER VARIO nu lasă nici un La obiect:
spaţiu sau dorinţă nerezolvată. Pe lângă protecţia de înaltă calitate ISOVER VARIO KM Duplex
împotriva aerului şi umezelii, ele oferă o bună lucrabilitate. Alte • Rezultată din dezvoltarea
beneficii în folosul utilizatorului sunt: calitate ridicată, decupare VARIO KM
uşoară la dimensiunile cerute şi asamblare rapidă. Aceasta face • Rezistenţă extrem de bună la
să se economisească timp, efort şi bani, asigurând de asemenea o sfâşiere
integritate a structurii pe termen lung. Şi aceasta indiferent, dacă • Funcţie de protecţie
Dumneavoastră alegeţi VARIO KM de calitate standard sau VARIO KM îmbunătăţită
Duplex de calitate premium, cu rezistenţă sporită la rupere. • Marcaj linear pentru decupare
uşoară la dimensiuni dorite, cu
resturi mai puţine
• Montaj uşor fără a necesita
îndoituri
• Fixare rapidă datorită unei linii
de îmbinare marcată
• Valoare Sd de la 0,3 până la 5m
43
Este importantă
structura acoperişului
şi nu forma sa.
Fie că acoperişul este cu calcan
sau în patru ape, cu mansardă
sau în terasă, o Casă
Multi-Confort ISOVER este la fel
de eficientă. Nu se poate spune
acelaşi lucru şi despre structura
acoperişului. O suprafaţă mare
poate să determine importante
pierderi de căldură. La clădirile
vechi aproximativ o treime
din energia cheltuită pentru
încălzire este pierdută în
atmosferă, datorită structurilor
de acoperiş prost izolate.
Clasa Întâi:
Acoperişul complet
izolat şi neventilat.
Izolarea termică bună a
acoperişului este viabilă din
punct de vedere economic.
Întrucât majoritatea
acoperişurilor sunt structuri
uşoare, care posedă mult
spaţiu liber pentru izolaţie,
reduceri importante de consum
de energie pot fi obţinute
cu un cost şi un efort redus.
O soluţie de mare eficienţă
este o structură de acoperiş
complet izolată. Combinarea
izolării între căpriori şi sub
căpriori este un exemplu de
rezolvare. Construcţia aceasta
nu necesită ventilaţie, ducând
astfel la economie de timp şi
bani. Şi nu în ultimul rând de
energie. Spre deosebire de
acoperişurile ventilate, nu se
44
produc schimburi necontrolate
de aer prin îmbinări şi spaţii
vide şi în consecinţă nu au loc
pierderi de căldură. Pentru a
împiedica pătrunderea umezelii
în izolaţie şi pentru a intensifica
procesul de uscare, se foloseşte
membrana ISOVER VARIO.
Aceasta se pune pe suprafaţa
orientată spre interior a
stratului izolator. Fiecare fâşie
trebuie să se suprapună peste
cea alăturată pe aproximativ
10 cm, iar rosturile trebuie
să fie etanşate cu bandă
adezivă VARIO. Rosturile dintre
membrană şi componentele
solide ale clădirii trebuie să fie
umplute cu chit de etanşare
VARIO. Etanşarea trecerilor
de conducte este realizată cu
bandă adezivă VARIO KB3 sau
Izolare 100% cu
ISOVER
Indiferent dacă este vorba
despre frigul iernii sau arşiţa
verii, fiecare casă beneficiind
de materialele de izolaţie
ISOVER instalate sub acoperiş,
este perfect pregătită să
reziste la influenţele externe.
Protecţia împotriva căldurii şi
umezelii, zgomotului şi focului,
iar, peste toate acestea, valori
energetice tipice pentru casele
pasive, garantează faptul
că locatarii acestora se pot
bucura de un trai confortabil.
În toate anotimpurile!
Colectoare solare, casa
Christophorus (casă pasivă) la
Stadl-Paura, Austria de Sus.
Powerflex. Înainte de a realiza
placările interioare construcţia
trebuie verificată dacă este
etanşă şi apoi punctele
necorespunzătoare trebuie
eliminate. Rezultatul trebuie să-l
constituie o construcţie izolată
la umiditate, etanşă şi fără punţi
termice.
La obiect:
Această structură de
acoperiş este un bun
exemplu de rezolvare pentru
orice clădire.
• Montarea structurii acoperişului
• Asezarea scândurilor de astereală
• Montajul şipcilor longitudinale
• Montajul şipcilor de suport pentru
învelitoare
• Montarea termoizolaţiei de vată
minerală între căpriori
• Membrana împotriva vaporilor şi a
umezelii, Difunorm VARIO
• Montarea între şipci, la faţa spre
interior căpriorilor, a unui strat de
vată minerală
• Placare interioară
Bine de ştiut: protecţie
împotriva apei din condens
Materialul izolator trebuie să fie
instalat evitându-se crearea de
rosturi şi de punţi termice. Pe faţa
interioară, crearea unui strat etanş,
obţinut prin folosirea de Difunorm
VARIO previne intrarea umezelii şi
împiedică infiltrarea aerului.
Montajul executat corect
este esenţial.
Toate suprapunerile de foi de
membrană trebuie să fie etanşate
în mod durabil, cu benzi adezive
corespunzătoare. Trecerile prin
membrană trebuie să fie etanşate
cu garnituri şi/sau benzi adezive,
pentru a se asigura că nu sunt
permeabile la aer sau vapori.
45
Detaliu de rezolvare – îmbinare între perete exterior şi acoperiş, Izolare dublă pentru efect dublu
la o construcţie pe structură de lemn
O variantă la preţ rezonabil, prin care se obţine un nivel ridicat de izolare termică. Motivul: izolarea termică
A. Acoperişul (alcătuire din interior spre exterior) dublă a acoperişului. În plus faţă de izolarea intermediară neventilată dintre căpriori, se montează un strat de
izolaţie termică sub căpriori, spre interior. Acesta protejează membrana de etanşare împotriva deteriorării şi
Componente d în m λ în W (mK) R în m2K/W reduce efectul de punte termică al căpriorilor.
1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton 0,0250 0,250 0,100
2. Termoizolaţie din vată de sticlă sub căpriori 0,0500 0,035 1,438 Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
3. Membrană Vario KM Duplex - - -
Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 48 dB
4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori 0,260 0,035 7,428 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30 Membrană Vario KM Duplex
5. Astereală 0,024 0,130 0,185 Suprapuneri de folii etanşate cu KB1
6. Membrană permeabilă - - -
7. Învelitoare, ventilată - - -

Suma totală a rezistenţelor termice 9,151

Rezistenţele termice superficiale 0,140
Valoarea U fără părţile de lemn U=0,11 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,13 W/(m2K)

B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

Membrană
1. Placare simplă de gipscarton 0,015 0,250 0,060
Vario KM
2. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
Duplex
3. Vario KM Duplex - - -
4. Termoizolaţie din vată de sticlă 0,320 0,035 9,143
5. Panou din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,070 0,228
6. Finisaj de faţadă, ventilat - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 9,493 La montarea membranei sub căpriori
Rezistenţele termice superficiale 0,170 se face legătura cu membrana
Valoarea U fără părţile de lemn U=0,10 W/(m2K)
pereţilor
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,11 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f2)= 0,092; temperatura minimă a suprafeţei θSI=18,79 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Învelitoare
valoarea ψ = -0,03 W / (mK)
Strat suport al învelitorii valoarea f = 0,952

Contravântuire din şipci

Astereală

Căpriori (26/6)

Membrană Vario KM Duplex

Strat de izolant termic la

faţa căpriorilor - DOMO
f-value
Plăci de gipscarton 2 x 12,5

46 47
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie Izolare dublă pentru efect dublu
portantă şi şarpanta acoperişului
O variantă la preţ rezonabil, prin care se obţine un nivel ridicat de izolare termică. Motivul: izolarea termică
A. Acoperişul (alcătuire din interior spre exterior)
dublă a acoperişului. În plus faţă de izolarea neventilată între căpriori, se montează un strat de izolare sub
căpriori. Acesta protejează membrana de etanşare împotriva deteriorării. Un perete exterior izolat cu un
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
Sistem Compozit de Izolare Termică Exterioară (ETICS) pe bază de vată minerală oferă o izolare acustică şi
1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton 0,0250 0,250 0,100
termică ridicată.
2. Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci 0,0500 0,039 1,428
3. Membrană Vario KM Duplex - - - Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori 0,260 0,035 7,428 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB
5. Astereală, panou din fibre de lemn 0,024 0,130 0,185 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90 Membrană Vario KM Duplex
6. Membrană permeabilă - - -
7. Învelitoare, ventilată - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 9,141
Rezistenţele termice superficiale 0,140
Valoarea U fără părţile de lemn U=0,11 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,13 W/(m2K)

B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W Strat suport

pentru tencuială
1. Tencuială interioara 0,015 0,700 0,021
2. Perete din zidărie, beton 0,175 0,790 0,221 Tencuială
3. Termoizolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000 interioară

4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025

Suma totală a rezistenţelor termice 8,267

Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,120 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,61 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Învelitoare
valoarea ψ = -0,03 W / (mK)
Strat suport al învelitorii valoarea f = 0,944

Contravântuire din şipci

Astereală

Căpriori (26/6)

Membrană Vario KM Duplex

Strat de izolant termic la

faţa căpriorilor - DOMO
f-value
Plăci de gipscarton 2 x 12,5

48 49
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie Protecţie ridicată - acustică, termică şi anti-foc
portantă şi şarpanta acoperişului
O variantă la preţ rezonabil prin care se obţine un efect ridicat de izolare termică. Motivul: dubla izolare
A. Acoperişul (alcătuire din interior spre exterior) termică a acoperişului. În plus faţă de izolarea neventilată a şarpantei, se montează un strat de termoizolaţie
sub căpriori. Acesta protejează membrana de etanşare. Peretele exterior cu produsul termoizolant între cele
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W două straturi de zidărie oferă o protecţie ridicată – acustică, termică şi contra focului.
1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton 0,0250 0,250 0,100
Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
2. Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci 0,0500 0,035 1,429
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
3. Membrană Vario KM Duplex - - - Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 60 dB
4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori 0,028 0,035 8,000 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90

5. Astereală 0,024 0,130 0,185

6. Membrană permeabilă - - -
7. Învelitoare, ventilată - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 9,664
Rezistenţele termice superficiale 0,140
Valoarea U fără părţile de lemn U=0,10 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,11 W/(m2K)

B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

Termoizolaţie
1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021 312 mm
2. Beton celular 0,175 0,110 1,591
3. Termoizolaţie din vată de sticlă 0,230 0,039 5,714
4. Perete din clinker 1800 0,115 0,810 0,142 Termoizolaţie
50 mm
Suma totală a rezistenţelor termice 7,468
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,13 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,61 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori valoarea ψ = -0,03 W / (mK)
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai. valoarea f = 0,944

Învelitoare

Contraşipci

Astereală
Termoizolaţie
280 mm
Strat de izolare termică la
faţa căpriorilor
Termoizolaţie
50 mm
Plăci de gipscarton 2 x 12,5
f-value

50 51
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de Construcţie suplă care oferă o bună izolare acustică şi termică
zidărie cu şarpantă de lemn cu termoizolaţia deasupra căpriorilor
Izolarea deasupra şarpantei constă dintr-un panou termoizolant, continuu şi flexibil prevăzur cu un înveliş
A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior) pentru scurgerea apei infiltrate, care oferă protecţie acustică şi termică. Plăcile termoizolante din vată minerală
se montează deasupra căpriorilor, fără punţi termice, şi asigură un grad înalt de confort pe timpul verii.
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 44 dB
1. Astereală deasupra căpriorilor 0,024 0,130 0,185
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30
2. Membrană Vario KM Duplex - - - Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB
3. Termoizolaţie din vată minerală montată pe astereală 0,280 0,035 8,000 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90

4. Spaţiu ventilat - - -
5. Strat suport al învelitorii - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 8,185
Rezistenţele termice superficiale 0,140
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K)

B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2. Beton celular 0,175 0,120 1,460 62,5 cm
3. Termoizolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
14/10 14/10
Suma totală a rezistenţelor termice 9,506
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,10 W/(m2K)
Termoizolaţie
280 mm
Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,61 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea ψ : -0,04 W / (mK)

Valoarea f: 0,964

52 53
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de
zidărie cu şarpantă de lemn cu termoizolaţia deasupra căpriorilor Beneficii datorită prefabricării

A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior) Construcţia de acoperiş în pantă TJI cu placare interioară difuzivă. Este o variantă de construcţie cu cost
redus datorită unui înalt grad de prefabricare, care reduce în acelaşi timp punţile termice tocmai prin folosirea
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
grinzilor TJI, ca structură de suport. Prefabricarea tuturor elementelor de acoperiş scurtează timpul de
1. Placă de gipscarton 0,0125 0,250 0,050 execuţie.
2. Placă OSB 600 0,015 0,130 0,115
3. Membrană Vario KM Duplex - - - Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30 Placă din
4. Termoizolaţie din vată de sticlă între grinzi 0,260 0,035 7,428 Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB gipscarton
5. Placă OSB 600 0,015 0,130 0,115 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
6. Contraşipci - - -
7. Învelitoare, ventilată - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 7,708
Rezistenţele termice superficiale 0,140
Valoarea U fără părţile de lemn U=0,13 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,14 W/(m2K)

B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2. Perete din cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221
3. Termoizolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Suma totală a rezistenţelor termice 8,267
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,120 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,025 W (mK); valoarea f 2)= 0,942; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,56 °C; la 20 °C în interior şi -5 °C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea ψ : 0,025 W / (mK)

Valoarea f: 0,942

f-value

54 55
Detaliu de rezolvare – îmbinarea peretelui de exterior cu acoperişul pe Izolare termică ridicată şi protecţie anti-foc pentru clădiri cu mai multe etaje
stuctura de beton
O soluţie de calitate pentru construcţia clădirilor cu mai multe etaje. Combină un grad ridicat de izolare termică
A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior) cu o protecţie anti-foc sporită. În acelaşi timp, oferă un confort acustic mai bun.

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 65 dB

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 65 dB
2. Placă înclinată din beton a acoperişului 0,200 2,300 0,087 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
3. Panou din vată de sticlă 0,280 0,035 8,000
4. Învelitoare ventilată - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 8,108
Rezistenţele termice superficiale 0,140
Valoarea U fără părţile de lemn U=0,130 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,140 W/(m2K)

B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2. Perete structural de beton 0,200 2,300 0,087
3. Termoizolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Betonul turnat monolit acţionează
Suma totală a rezistenţelor termice 8,133
ca un strat etanş la aer
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,120 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2)= 0,946; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,66 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea ψ : -0,03 W / (mK)

Valoarea f: 0,946

f-value

56 57
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete exterior pe structură de Etanşarea este asigurată
zidărie portantă şi un planşeu şi acoperiş pe structură de lemn
Soluţia de mai jos arată modul de proiectare al stratului de etanşare, la îmbinarea unui acoperiş cu şarpantă
A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior) cu planşeul pe structură de lemn.

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB

Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30
1. Placare cu gipscarton 0,0125 0,250 0,050 Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 48 dB
2. Membrană Vario KM Duplex - - - Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
3. Panou din lemn compozit 0,015 0,240 0,062
4. Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci 0,050 0,035 1,438
5. Panou din lemn compozit 0,024 0,130 0,185
6. Termoizolaţie din vata de sticlă între căpriori 0,260 0,035 7,428
7. Membrană permeabilă - - -
8. Învelitoare ventilată - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 9,164
Rezistenţele termice superficiale 0,140
Valoarea U în compartimentele dintre căpriori U=0,11 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,12 W/(m2K)

B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2. Zidărie de cărămidă poroasă 800 0,240 0,210 1,150
3. Termoizolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Suma totală a rezistenţelor termice 9,196
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,110 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,03 W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,61 °C; la 20 °C în interior şi -5 °C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
Valoarea ψ : - 0,03 W / (mK)
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.
Valoarea f: 0,944

24 cm
cărămidă

Bandă de îmbinare

58 59
Detaliu de rezolvare la îmbinarea unui perete despărţitor cu şarpantă Optimizarea punţii termice la pereţii despărţitori dintre apartamente
acoperişului
Rezolvarea detaliului de mai jos arată cum se poate face reducerea efectului de punte termică la pereţii
A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior) despărţitori care au legătură cu suprafaţa acoperişului.

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 53 dB

1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton 0,025 0,250 0,100 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30

2 Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci la faţa căpriorilor 0,100 0,035 2,857
3. Panou din lemn compozit 600 0,160 0,140 0,114
4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori 0,240 0,035 6,857
5. Strat de aer - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 9,928
Rezistenţele termice superficiale 0,140
Valoarea U fără părţile de lemn U=0,110 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,120 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,08 W (mK); valoarea f2)= 0,932; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,3 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea ψ : 0,08 W / (mK)

Valoarea f: 0,932

f-value

60 61
Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre parapet şi acoperiş cald într-o Eliminarea punţii termice la îmbinarea dintre parapet şi terasă
construcţie masivă
Soluţia prezentată mai jos este ideală pentru o clădire compactă cu acoperiş plat, întrucât reduce efectul de
A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior) nervură termică al parapetului

Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 57 dB

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021 Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 55 dB
2. Perete de cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90

3. Termoizolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000

4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Suma totală a rezistenţelor termice 8,267
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K)

B. Parapet (alcătuire din interior spre exterior)

Grosimea noii
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W izolaţii
1. Şorţ de metal pentru protecţia învelitorii - - -
B
2. Termoizolaţie din vată minerală 0,180 0,035 5,143
3. Perete de cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221
4. Termoizolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000 Perete din zidărie
5. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025 de cărămidă
Suma totală a rezistenţelor termice 13,389
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,07 W/(m2K)
C
C. Terasă

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2. Beton armat 2300 0,140 2,300 0,221
3. Termoizolaţie din vată minerală 0,320 0,040 8,000
4. Hidroizolaţie (în 2 straturi cu strat de protecţie din pietriş - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 8,242
Rezistenţele termice superficiale 0,170 Valoarea ψ : 0,036 W / (mK)
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K) Valoarea f: 0,904
A

Valoarea ψ1) = 0,036 W (mK); valoarea f2)= 0,904; temperatura minimă a suprafeţei θSI =17,6 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

f-value

62 63
Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre un parapet si faţada ventilată Eliminarea punţii termice la îmbinarea dintre parapet şi terasă

Soluţia prezentată mai jos este ideală pentru o clădire compactă cu acoperiş plat, întrucât reduce efectul de
A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior) nervură termică al parapetului.

Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 57 dB

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021 Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB
2. Perete din zidărie de cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90

3. Termoizolaţie din panouri de vată de sticlă 0,280 0,035 8,000

4. Spaţiu de aer ventilat 0,025 1,000 0,025
5. Finisaj uscat al fatadei - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 8,242
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K)

B. Parapet (alcătuire din interior spre exterior) Grilă de ventilaţie

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Şorţ de metal pentru protecţia învelitorii - - - B
2. Termoizolaţie din vată minerală 0,180 0,035 5,143
3. Perete din zidărie de cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221
4. Termoizolaţie din panouri de vată minerală 0,280 0,035 8,000
5. Finisaj uscat al faţadei - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 13,364
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Perete din zidărie C
de cărămidă
Valoarea U a construcţiei U=0,07 W/(m2K)

C. Terasă (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2. Beton armat 2300 0,140 2,300 0,221
3. Termoizolaţie din panouri de vată minerală 0,320 0,040 8,000
4. Hidroizolaţie în 2 straturi cu strat de protecţie din pietriş - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 8,242
Valoarea ψ : 0,036 W / (mK)
Rezistenţele termice superficiale 0,140 A Valoarea f: 0,904
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,036W (mK); valoarea f2)= 0,904; temperatura minimă a suprafeţei θSI =17,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

f-value

64 65
Fiecare componentă structurală are un efect pereţilor umezi.
important.
Construcţiile din lemn
Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau subsol, E bine de ştiut:
calităţile termoizolante ale fiecărui element component reprezintă În comparaţie cu construcţiile
întotdeauna modul cel mai sigur pentru a reduce pierderile de căldură. pe structură masivă din zidărie
Toate elementele opace ale anvelopei construcţiei ar trebui să fie izolate sau beton, construcţiile din lemn
din punct de vedere termic, atât de bine încât coeficientul de transmisie oferă marele avantaj că o mare
termică (valoarea U) să fie mai mic sau egal cu 0,15 W/(m2K). parte a termoizolaţiei se poate
Cu alte cuvinte: pentru fiecare grad de diferenţă de temperatură şi monta între rame de lemn şi nu
pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă exterioară, nu trebuie să se necesită montare suplimentară
piardă mai mult de 0,15 W de căldură. De obicei, cea mai multă căldură din exterior. Consecinţa: o
se pierde, la majoritatea constructiilor, pe la muchii, colţuri, la îmbinări grosime redusă a pereţilor, grad
sau străpungeri. Este esenţial, prin urmare să asigurăm termoizolarea mai mare de prefabricare, timp
optimă a acestor zone – pe cât posibil fără întreruperi, pentru a nu crea de construire mai scurt şi costuri
punţi termice. de construcţie mai mici.

La obiect:
Valori U recomandate pentru anvelopa clădirii

Pereti exteriori Valoarea U ≤ 0,10 W / (m2K)

Acoperiş / tavane /plansee Valoarea U ≤ 0,10 W / (m2K)

Planşee asezate pe sol Valoarea U ≤ 0,15 W / (m2K)

Valoarea PHPP*
* PHPP = Pachetul de Proiectare pentru Casa pasiva oferit de Passivhaus Institut din mod optim proprietăţilor fizice
Darmstadt / Germania
Faţada: mai multe
avantaje obţinute prin
termoizolare decât
prin zidărie.
Din motive economice, zidăria
portantă trebuie să răspundă
numai solicitărilor statice.
Protecţia faţă de solicitările
termice este asigurată în
principal de termoizolaţie.
Faţada şi zidurile exterioare pot
face mai mult pentru o casă
decât să fie numai „cartea sa de
ψ ≤ 0,01 W / (m2K)
vizită”: acestea pot economisi
multă energie dacă sunt bine
izolate. Mai mult decât atât: la
o orientare corespunzătoare,
faţada poate fi echipată cu
un sisteme de producere
de energie regenerabilă, de
exemplu cu colectoare solare
fotovoltaice.
Nici un perete exterior
nu seamănă cu altul.
Aceasta se aplică nu numai la
concepţia vizuală, dar şi la cea
tehnică. În funcţie de buget,
modul de folosire şi forma
dorită a casei, se poate alege
o variantă de proiect adecvată.
Iată o scurtă trecere în revistă:
• Faţada ventilată ca soluţie
universală
Aici avem de-a face cu o
separare funcţională între
stratul portant, stratul termo
şi fonoizolant şi un stratul
de protecţie împotriva apei,
incluzând un strat de aer
ventilat între izolaţie şi placare.
Această separare răspunde în
aşteptate de la un perete exterior.
Faţada ventilată se pretează
la diferite tipuri de finisaje. Fie
că este din lemn, piatră, sticlă,
metal sau ceramică ea poate fi
placată cu materiale rezistente
la orice condiţii meteorologice.
Anvelopa interioară portantă
permite montarea unor materiale
izolante puţin oneroase (de ex.
vată minerală ISOVER) asigurând
astfel respectarea standardelor
casei pasive.
• Pereţi dubli: izolaţie termică de difuzie pentru vaporii de apă,
protejată.
Această variantă asigură, de
asemenea, o bună separare între
mai multe functiuni: portantă,
termoizolare şi izolare hidrofugă.
Folosirea unei termoizolaţii
hidrofuge din vată de sticlă
asigură o protecţie economică şi
sigură a clădirii.
• Sisteme compozite de
izolaţie termică exterioară
(ETICS): pentru o izolare
fără îmbinări a faţadei.
Avantajele sistemelor bazate pe
plăci izolante din vată minerală Izolaţie termică şi fonică cu
sunt în primul rând produse ISOVER
ne-inflamabilitatea şi gradul înalt
care permite uscarea rapidă a

66 67
Îmbinările reprezintă
punctele cele mai
vulnerabile.
Străpungerile anvelopei clădirii cu
conductele de instalaţii, ferestre
şi uşi sunt inevitabile. Din acest
motiv, punţile termice nu vor
putea fi nici o dată complet
evitate. Este deci indispensabil
să se reducă la minimum aceste
puncte prin care se pierde
energie. De fapt: cu cât nivelul
de izolare termică este mai
ridicat, cu atât ponderea relativă
a pierderilor prin punţile termice
este mai importantă.
Zona critică: Îmbinarea
unui perete exterior cu
subsolul.
În special la casele pe structură
de zidărie, trebuie diminuate
pierderile de căldură către
pereţii verticali sau către sol
prin elementele de beton bune
conducătoare de căldură. Foarte
frecvent plafonul subsolului este
izolat, dar stratul de izolaţie
este întrerupt în zona îmbinării
sale cu peretele exterior sau sau
cu fundaţia. Această problemă
poate fi remediată prin izolarea
suficientă la baza zidului, măsură
care trebuie avută în vedere din
faza de proiectare.
Zona critică: îmbinarea
unui perete despărţitor
cu pardoseala izolată.
În locul în care un perete
despărţitor pe structură de
zidărie întâlneşte un planşeu cu
izolaţia pe partea înspre cameră
este necesar să se prevadă o
separare termică cu materiale de
construcţie slab conducătoare de
căldură. Dovadă este exemplul
negativ din dreapta: execuţia
pare să se fi făcut cu destulă
grijă şi pricepere, dar imaginea
termografică arată clar puntea
termică. Remedierea se face
izolând mai mult elementele de
construcţie la îmbinare.
Pentru mai multă
siguranţă: termoizolati
complet fundaţia.
Pentru a împiedica căldura să
se transmită prin fundaţie sau
prin peretele de subsol, fundaţia
trebuie complet termoizolată.
Punct slab tipic deoarece un
perete interior de la parter,
bun conducător de căldură se
ridică direct din planşeul rece
al subsolului. (Sursa: Niedrig
Energie Institut, Germania)
Golurile, întreruperile în
izolaţie şi îmbinările.
Un spaţiu gol închis, nu prea mare,
are un impact energetic redus. În
schimb, un spaţiu gol deschis, în
special atunci când e în contact cu
alte goluri din zidărie, provoacă o
pierdere considerabilă de căldură.
Nu trebuie să ne facem
griji pentru cavităţile
închise.
Golurile închise situate în stratul de
izolaţie sunt totdeauna etanşe. La
cavităţile cu o lăţime mai mică de
5 mm, această lipsă de izolaţie nu
creează nici o problemă. Atât timp
cât cavităţile nu comunică între
ele, nu sunt necesare măsuri de
remediere. Nu aceeaşi este situaţia
cu cavităţile mai late de 5 mm.
Efectul de punte termică al acestora
Cavităţile sunt etanşe,
dar lipseşte izolaţia.
este atât de puternic, încât e
mai bine să fie umplute cu vată
minerală. Nu folosiţi mortar,
deoarece acesta va intensifica
efectul de punte termică. Aveţi
grijă, de asemenea, la golurile
care comunică între ele: acestea
pot reduce considerabil eficienţa
izolaţiei.
Cavităţile deschise
măresc considerabil
pierderile de căldură.
Daca golurile în izolaţie sunt închise
numai pe o parte, atunci ele vor
permit circulaţia aerului pe partea
cealaltă. De aici rezultă o pierdere
considerabilă de căldură. Astfel, o
cavitate de 10 mm poate reduce
efectul de izolare al unui sistem
compozit de izolaţie termică de 300
mm grosime la cel al unui strat
izolant de numai 90 mm grosime.
Golurile în izolaţie sunt
deschise pe o parte.
Cavităţile deschise la
ambele extrenităţi pot fi
fatale.
Cavităţile deschise la ambele capete
opun o rezistenţă mică la circulaţia
aerului. Într-un sistem care de
altminteri este complet închis,
pierderile de căldură se intensifică
foarte mult. Este, prin urmare,
absolut necesar să le localizaţi şi să
le eliminaţi. Altminteri, în clădire
va fi curent şi va exista risc de
deteriorare a structurii.
O cavitate
este deschisă
pe ambele
părţi şi poate
produce
curent în casă.
Golurile care
comunică
sporesc
considerabil
convecţia,
care reduce eficienţa izolaţiei.

68 69
Detaliu de rezolvare - Legătura perete exterior (structură de lemn) Izolare termică şi etanşare mare
cu planşeul subsolului, deasupra unui subsol neîncălzit
Soluţia prezentată mai jos crează o îmbinare optimă din punct de vedere al punţilor termice, etanşă, între un
A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior) perete exterior pe structura de lemn şi soclul construcţiei.
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30
2. Beton 2300 0,200 2,300 0,087
3. Termoizolaţie polistiren extrudat dublu strat 0,240 0,039 6,154
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,036
B
Suma totală a rezistenţelor termice 6,298
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,15 W/(m2K)

B. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

C
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
1. Placare cu gipscarton 0,015 0,250 0,060
2. Termoizolaţie din vată minerală 0,050 0,035 1,429
3. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
4. Termoizolaţie de vată de sticlă 0,320 0,035 9,143
5. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,070 0,228
6. Placaj de fatada , ventilat - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 10,992
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci U=0,09 W/(m2K)
Valoarea U a construcţiei cu părţile de lemn U=0,10 W/(m2K)

C. Pardoseala subsolului

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Şapă 0,050 1,400 0,035 Valoarea ψ : - 0,181 W / (mK)
Valoarea f: 0,940
2. Izolare fonică de impact din vată minerală 0,025 0,035 0,741 A
3. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
4. Izolaţie din vată minerală 0,120 0,035 3,429
5. Placă de beton 2300 armat 1% 0,160 2,300 0,069
Suma totală a rezistenţelor termice 4,303
Rezistenţele termice superficiale 0,210
Valoarea U a construcţiei U=0,22 W/(m2K)
Bandă elastică acustică ISOVER
Valoarea ψ1) = -0,181W (mK); valoarea f2)= 0,904; temperatura 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe Panou compozit din lemn pentru
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. distribuirea încărcării
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai. Bandă de etanşare

Bandă de îmbinare

Valoarea f

70 71
Detaliu de rezolvare - prinderea tâmplăriei pe pardoseală, Legătura cu terasa optimizată din punct de vedere al Punţilor termice
deasupra unui subsol neîncălzit
Efectele punţii termice pot fi reduse dacă pe sub tocul tâmplariei se montează un material izolant termic,
către exterior se instalează plăci termoizolante şi se optimizează instalarea izolaţiei pe interiorul plafonului
A. Pardoseala subsolului (alcătuire din interior spre exterior) subsolului.

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Şapă 0,050 1,400 0,035
2. Izolaţie fonică de impact din vată minerală 0,045 0,035 1,286
3. Placă de beton 2300 armat 1% 0,160 2,300 0,069
4. Izolaţie din vată minerală 0,220 0,035 6,286
5. Tencuială 0,015 0,700 0,021
Suma totală a rezistenţelor termice 7.697
Rezistenţele termice superficiale 0,210 Valoarea ψ : - 0,078 W / (mK)
Valoarea U a construcţiei U=0,13 W/(m2K) Valoarea f: 0,711

Bandă de îmbinare

B. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Beton 2300 armat 1% 0,220 2,300 0,095
2. Hidroizolaţie - - -
3. Izolaţie perimetrală cu polistiren extrudat XPS 0,160 0,039 4,102
Suma totală a rezistenţelor termice 4,197 Bandă de etanşare
Rezistenţele termice superficiale 0,130
Valoarea U a construcţiei U=0,23 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = -0,078W (mK); valoarea f2)= 0,711;

1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

72 73
Detaliu de rezolvare - Îmbinarea peretelui exterior (structură de lemn) Îmbinarea peretelui exterior cu placa aşezată pe sol
cu placa aşezată pe sol
La îmbinarea peretelui exterior ventilat cu placa de fundaţie, termoizolaţia contribuie semnificativ la reducerea
A. Perete exterior pe structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior) pierderilor de căldură prin sol.

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB

Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30
1. Placare cu gipscarton 0,015 0,250 0,060
2. Izolaţie din vată minerală 0,050 0,035 1,429
3. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
4. Termoizolaţie din vată de sticlă 0,320 0,035 9,143 Valoarea ψ : - 0,082 W / (mK)
Valoarea f: 0,944
5. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,100 0,160
6. Placaj de faţadă, ventilat - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 10,854
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U fără părţile de lemn U=0,09 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,10 W/(m2K)

B. Placa de fundaţie (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Şapă 0,050 1,400 0,035
2. Vată minerală – izolare la zgomot de impact 0,030 0,035 0,857
3. Hidroizolaţie - - -
4. Placă de beton 2300 armat 1% 0,300 2,300 0,130
5. Strat de separare - - -
6. Izolaţie XPS în 2 straturi 0,240 0,039 6,153
7. Strat de poză - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 7,175
Rezistenţele termice superficiale 0,210
Valoarea U a construcţiei U=0,15 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,082W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Bandă elastică - acustică

ISOVER

Bandă de etanşare

Valoarea f

74 75
Detaliu de rezolvare - Îmbinarea între un perete exterior Îmbinare fără punte termică cu pardoseala subsolului
(pe structura de lemn) prevăzut cu ETICS din vată minerală şi pardoseală
deasupra subsolului peste un subsol neîncălzit Detaliul de legătură a unui perete exterior pe structura de lemn – cu ETICS din vată minerală – a fost
optimizat din punct de vedere al punţilor termice. Pardoseala din lemn, care a fost montată pe grinzişoare
A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior) pe planşeul subsolului, oferă un grad ridicat de izolare termică şi fonică, combinat cu o bună etanşare. Acest
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W sistem exterior compozit de izolare, bazat pe vată minerală, asigură difuzia umidităţii din structura peretelui.
1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 51 dB
2. Perete beton 2300 0,200 2,300 0,087
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
3. Izolaţie XPS dublu strat 0,240 0,039 6,153
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,036
Suma totală a rezistenţelor termice 6,297
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,15 W/(m2K)

B. Perete exterior, structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
1. Placaj de gipscarton 0,015 0,250 0,060
2 Izolaţie din vată minerală 0,050 0,035 1,429
3. Membrană de etanşare Vario KM - - -
4. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
5. Termoizolaţie de vată de sticlă 0,200 0,035 5,714
6. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,100 0,168
7. Placă din vată minerală, suport pentru tencuială 0,140 0,035 4,000
8. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Suma totală a rezistenţelor termice 11,458
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci U=0,08 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,09 W/(m2K)

C. Pardoseala subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W Valoarea ψ : - 0,033 W / (mK)
1. Pardoseală de lemn montată pe grinzişoare 0,024 0,240 0,100 Valoarea f: 0,944

2. Vată de sticlă între suporţi 0,040 0,035 1,143

3. Izolaţie din vată minerală 0,200 0,035 5,714
5. Placă de beton 2300 armat 1% 0,160 2,300 0,069
Suma totală a rezistenţelor termice 7,026
Rezistenţele termice superficiale 0,210 Bandă elastică acus-
Valoarea U a construcţiei U=0,14 W/(m2K) tică ISOVER
Valoarea ψ1) = 0,033 W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,6 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Bandă de etanşare

Bandă de legătură

Valoarea f

76 77
Detaliu de rezolvare - Planşeul peste subsol Sigur. Etanş. De calitate.

A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior) Detaliul de legătură pentru un perete exterior la o construcţie din lemn – echipat cu ETICS pe bază de vată
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m K/W 2 minerală – a fost optimizat din punct de vedere al Punţilor termice. Şapa flotantă montată peste pardoseala
1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021 subsolului oferă o soluţie de izolare termică şi fonică de calitate deosebită, combinată cu o bună etanşare.
Sistemul exterior compozit de izolare, bazat pe vată minerală, asigură difuzia umidităţii din structura peretelui.
2. Perete de beton 2300 0,200 2,300 0,087
3. Izolaţie XPS dublu strat 0,240 0,039 6,153
Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 51 dB
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,036 Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
Suma totală a rezistenţelor termice 6,297
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,15 W/(m2K)

B. Perete exterior, structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
1. Placaj de gipscarton 0,015 0,250 0,060
2. Izolaţie din vată minerală 0,050 0,035 1,429
3. Membrană de climatizare Vario KM - - -
4. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
5. Termoizolaţie din vată de sticlă 0,200 0,035 5,714
6. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,100 0,168
7. Placă din vată minerală, suport pentru tencuială 0,140 0,035 4,000
8. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Suma totală a rezistenţelor termice 11,458
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci U=0,08 W/(m2K)
Valoarea U cu părţile de lemn U=0,09 W/(m2K)

C. Pardoseala peste subsol (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
1. Şapă 0,050 1,400 0,o35
2. Vată minerală – izolare la zgomot de impact 0,025 0,035 0,714 Valoarea ψ : 0,033 W / (mK)
3. Panou compozit din lemn 0,015 0,240 0,062 Valoarea f: 0,944

4. Izolaţie din vată minerală 0,120 0,035 3,429

5. Placă de beton 2300 armat 1% 0,160 2,300 0,069
Suma totală a rezistenţelor termice 4,309
Rezistenţele termice superficiale 0,210
Valoarea U a construcţiei U=0,22 W/(m2K)
Membrană climatică Vario KM
Valoarea ψ1) = 0,033 W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe Bandă elastică acustică ISOVER
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori Panou din lemn compozit
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai. pentru distribuirea încărcării

Bandă de etanşare

Bandă de legătură

78 79
Detaliu de rezolvare – Îmbinare dintre un perete exterior din zidărie, Îmbinare optimizată termic a peretelui de zidărie cu placă de fundaţie
termoizolat cu vată minerală şi placă de fundaţie cu protecţie anti-îngheţ aşezată pe sol.

La conectarea peretelui exterior masiv izolat cu ETICS pe bază de vată minerală, cu placă de fundaţie,
A. Baza subsolului (alcătuire din interior spre exterior) protecţia anti-îngheţ contribuie semnificativ la reducerea pierderii de căldură prin sol.
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB
1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,060
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
2. Perete zidărie 1800 0,240 0,990 0,242
3. Etanşare la umezeală - - -
4. Izolaţie XPS 0,080 0,037 2,162 Valoarea ψ : - 0,109 W / (mK)
5. Izolaţie soclu XPS 0,200 0,039 5,128 Valoarea f: 0,924

6. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025 A

Suma totală a rezistenţelor termice 7,617
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,13 W/(m2K)

B. Placa de fundaţie (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W
1. Şapă de ciment 0,050 1,400 0,035
2. Vată minerală – izolare la zgomot de impact 0,030 0,035 0,857
3. Hidroizolare - - -
4. Placă de beton 2300 armat 1% 0,300 2,300 0,130
5. Strat separator - - -
6. Izolaţie termică XPS dublu strat 0,240 0,038 6,316
7. Strat suport fundaţie - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 7,338
Rezistenţele termice superficiale 0,210
Valoarea U a construcţiei U=0,13 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = -0,109 W (mK); valoarea f2)= 0,924; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,1 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea f

80 81
 Nici o dată sub 17oC. Un câştig pentru fiecare încăpere: ferestre şi ecranările suplimentare
corect poziţionate, fără punţi termice temporare. Acestea din urmă
Cu geamuri triple şi tocuri sunt obligatorii pentru ferestrele
izolate termic, fereastra În condiţii de montare optimă, ferestrele casei pasive pot orientate est/vest.
casei pasive rezistă la frig. contribui substanţial la încălzirea clădirii, dacă sunt corect
Şi chiar mai mult decât atât. poziţionate. Cu condiţia îndeplinirii următoarelor criterii:
Energia solară care poate
fi obţinută prin ferestrele • Instalaţi 80% din ferestre pe latura de sud.
casei pasive orientate spre • Montaţi ferestrele cât mai în centrul zonei izolate.
sud depăşeşte pierderea de • Acoperiţi tocul cu un strat izolant şi montaţi straturi de izolaţie
căldură prin ferestre – chiar şi sub glaful ferestrei.
în lunile de iarnă. Mulţumită • Aplicaţi o etanşare perimetrală la îmbinarea dintre tocul
calităţii superioare a sticlei, ferestrei şi peretele exterior folosind benzile de îmbinare şi
temperaturile măsurate pe filerele de îmbinare cu impact ambiental redus ISOVER VARIO
suprafaţa sticlei sunt totdeauna FS1 sau FS2.
apropiate de temperatura
aerului interior.
Bandă de îmbinare VARIO FS1
Se recomandă mare parte a acestei călduri este şi FS2.
reflectată înapoi în interiorul
Ferestrele casei pasive totdeauna cu căldură:
casei.
Geamuri triple
aprox. Ug sticla Saint-Gobain.
0,5 – 0,8 W/m2K
Valoarea U decide
aprox. Uf „Fără căldură” vara.
Tocuri izolate
0,7 W/m2K
Indeosebi în lunile întunecoase totul.
Acoperire specială
Izolare termică de toamnă şi iarnă, geamurile
Uw < 0,8 W/m2K
triplu izolante de la Saint- În special în zilele călduroase,
totală a ferestrei Ferestrele moderne cu geam
la interior Gobain îşi arată toate calităţile. Casa Multi-Confort ISOVER
Transmitanţă dublu pot atinge valori U
energie totală g ≥ 0,5 La clădiri proiectate în mod rămâne plăcut răcoroasă. Dacă
cuprinse între 1,0 şi 1,8 (W/
(valoarea g)
optim, cantitatea limitată de ferestrele sunt orientate spre
m2K), în timp ce tocurile ating
energie solară este utilizată sud, izolarea lor termică triplă
valori favorabile de 1,5 la 2,0
Pierdere de energie lasă mai puţină căldură solară
atât de eficient, încât câştigurile (W/m2K). Cerinţele pe care
termică valoarea U
de energie solară din exterior să între în casă, decât ferestrele trebuie să le îndeplinească
pot compensa pierderile de convenţionale. În timp ce ferestrele casei pasive sunt
căldură prin ferestre. Iar dacă iarna, soarele situat jos intră mult mai riguroase: ele trebuie
Aport de energie nu este soare, nici aceasta în casă umplând-o cu căldură, să atingă valori U de 0,7 la 0,8
solară valoarea g nu este o problemă, deoarece vara mult mai puţină radiaţie (W/m2K). Acest coeficient de
sticla izolantă high-tech are o solară pătrunde prin geam când transmisie a căldurii se aplică la
CLIMATOP SOLAR Saint-Gobain este fabricat din sticlă ultra-transparentă DIAMANT acoperită cu o peliculă emisivitate infraroşie extrem soarele este ridicat sus pe cer. toată fereastra – include deci şi
specială de emisivitate infraroşie scăzută Saint-Gobain PLANITHERM SOLAR. Geamurile triple oferă o izolare de mică. Aceasta înseamnă că O protecţia de soare structurală, tocul.
termică excelentă, precum şi o valoare g mare, care de regulă nu poate fi obţinută numai cu geamuri duble. structura specială a foii de geam de exemplu o copertină suficient
Această asociere favorabilă dintre valorile Ug şi valoarea g face ca sticla CLIMATOP SOLAR Saint-Gobain să fie reduce cantitatea de căldură dimensionată, poate oferi o mai
alegerea perfectă pentru a realiza clădiri eficiente energetic. radiată din clădire. Cea mai bună ocultare. Sunt avantajoase

82 83
Legătura ferestrei cu buiandrugul la construcţiile pe structură de lemn Reducerea efectului de punte termică

O diminuare a efectului de punte termice se poate obţine prin izolarea tocului ferestrei în zona buiandrugului.
La conectarea pervazului, poziţionarea tocului în stratul de izolaţie ajută la reducerea efectului de punte
termică la legătura cu tocul de fereastră special.
A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Strat component d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Placă de gipscarton 0,015 0,250 0,060
2. Izolaţie din vată minerală 0,050 0,035 1,429
3. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
4. Termoizolaţie din vată de sticlă 0,320 0,035 9,143
5. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,070 0,228
6. Placaj de faţadă, ventilat - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 10,922
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,09 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,003 W (mK); valoarea f2) = 0,864; temperatura minimă a suprafeţei θSI =16,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea f

Legătura ferestrei cu pervazul la construcţiile cu structură de lemn

A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Placă de tencuială din gips 0,015 0,250 0,060
2 Izolaţie din vată minerală 0,050 0,035 1,429
3. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
4. Termoizolaţie din vată de sticlă 0,320 0,035 9,143
5. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,070 0,228
6. Placare, ventilată - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 10,922
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,09 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,01 W (mK); valoarea f 2) = 0,853; temperatura minimă a suprafeţei θSI =16,3 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori Valoarea f
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

84 85
Legătura ferestrei la buiandrug în construcţia masivă Reducerea efectului de punte termică

O diminuare a efectului de punte termice se poate obţine prin izolarea tocului ferestrei în zona buiandrugului.
La conectarea pevazului, poziţionarea tocului în stratul de izolaţie ajută la reducerea efectului de punte termică
A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)
la legătura cu tocul de fereastră special.
Strat component d în m λ în W (mK) R în m K/W
2

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021

2 Perete din zidărie 1600 0,175 0,790 0,221
3. Placă de bază pt tencuială din vată de sticlă 0,280 0,035 8,000
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Suma totală a rezistenţelor termice 8,267
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,015 W (mK); valoarea f 2) = 0,910; temperatura minimă a suprafeţei θSI =17,8 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de podurile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea f

Legătura ferestrei cu pervazul în construcţia masivă

A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Strat component d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2 Perete din zidărie 1600 0,175 0,790 0,221
3. Placă de bază pt tencuială din vată de sticlă 0,280 0,035 8,000
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Suma totală a rezistenţelor termice 8,267
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,034 W (mK); valoarea f 2)= 0,892; temperatura minimă a suprafeţei θSI =17,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de podurile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea f

86 87
Potenţialul energetic al soarelui este virtual inepuizabil: acesta Casa Christophorus,
este cel mai important furnizor de energie al viitorului. Zi de zi,
Stadl-Paura, Austria de Sus
soarele furnizează circa de optzeci de ori mai multă energie decât
este nevoie pe Pământ. După scăderea pierderilor prin difuzie în
atmosferă, pe fiecare metru pătrat din suprafaţa pământului ajung
în medie circa 1000 W. Această valoare este iradierea maximă
posibilă într-o zi fără nori, ea servind ca bază şi valoare de
La obiect:
referinţă pentru toate calculele.
Câteva condiţii pentru
un sistem solar cât mai
Colectoare solare integrate în faţadă, Pettenbach, Austria de Sus
performant.

Fereastra, faţada şi zona acoperişului ca
centrale termice ale casei pasive.
Cea mai multă energie unor colectoare moderne de
solară într-o clădire poate fi mare eficienţă. Acesta este
generată prin colectoare solare locul în care începe circuitul
montate pe acoperiş. Dar şi solar al unei Case Multi-Confort
elementele fotovoltaice montate ISOVER. Colectoarele solare
pe faţadele şi suprafeţele transformă radiaţia solară în
geamurilor pot contribui căldură pe care o transferă unui
într-o casă pasivă la un bilanţ mediu bun conducator precum
energetic pozitiv. Vitrajul triplu apa, o soluţie apoasă sau aerul.
al casei pasive permite radiaţiei După aceea căldura poate fi
solare să pătrundă în interior utilizată pentru producerea
şi să devină un aport pasiv de apei calde menajere sau poate
căldură. Zonele acoperişului participa la încălzirea spaţiului
sunt folosite pentru montarea locuit.
La obiect: Dimensionarea sistemelor de apă caldă solară
Suprafaţa
Necesarul zilnic de Capacitatea de colectoare *)
apă caldă (l) stocare (l) Colector cu placă
plată SL (m2)
100-200 300 6-8
200-300 500 8-11
300-500 800 12-15
* În funcţie de devierea către orientarea Sud, grosimea izolaţiei şi influenţele climatice.
• Un colector bun nu
Eficient pe tot garantează un sistem
parcursul anului: solar bun.
sistemul termic solar. • Toate componentele
sistemului trebuie să fie
de foarte bună calitate
Un sistem cu cost optimizat
şi perfect adaptate între
poate acoperi circa 40-60% din
La folosirea maşinilor de spălat pe baza de timp orară sau
necesarul de căldură de joasă ele.
sau de spălat vase cu admisie zilnică, la sistemul de încălzire
temperatură într-o Casă Multi- • Unghiul de înclinare al
de apă caldă energia solară solară este rentabilă chiar şi în
Confort ISOVER. Ce înseamnă colectoarelor este de 45°
disponibilă poate fi, desigur, condiţiile actuale. Dar asocierea
asta pentru furnizarea apei pentru a produce energie
exploatată şi mai eficient. unui sistem de stocaj sezonier,
calde? Pe timpul verii, peste maximă pe parcursul
Când dimensionaţi sistemul de ex. în rezervoare tampon,
90% din necesarul de apă caldă anului.
dvs. solar pentru casă, trebuie este economică numai pentru
poate fi produsă cu ajutorul
să porniţi totdeauna de la un proiecte mari de clădiri – cel • Vara (aprilie-septembrie)
energiei solare. În lunile de
consum mediu de 50 litri (45 puţin pentru moment. un unghi de 25° este
iarnă şi perioadele de tranziţie,
°C) pe persoană şi zi. Suprafaţa ideal.
această energie este suficientă
de colectoare solare necesară Eficiente: sistemele • Iarna, module cu
pentru a preîncălzi apa caldă
pentru acoperirea acestui unghiuri de până la 70°
menajeră.
consum este în mod normal
solare pentru
– 90° dau cel mai mare
între 1,2 m2 şi 1,5 m2. încălzirea spaţiului.
randament.
• Se recomandă totdeauna
Folosirea energiei solare pentru
Suprafaţa Suprafaţa Stocarea căldurii orientarea spre sud
colectoare *) colectoare *) încălzirea interioarelor şi pentru
Colector cu placă Colector cu tub solare este rentabilă generarea de electricitate
a modulelor, deşi
plată SS (m2) evacuat (m2) la proiecte de clădiri abateri de până la 20°
este fezabilă din punct de
nu reduc semnificativ
5-6 4-5 mari. vedere tehnic şi devine tot
mai răspândită. Beneficiile randamentul.
6-8 5-6 • Pe cât posibil, sistemul
Pentru casele uni sau economice şi ecologice trebuie
9-12 7-8 solar trebuie ferit de
bi-familiale, asocierea unui evaluate în parte, pentru fiecare
sistem de stocaj de căldură clădire. umbrire.

88 89

90% din timp respirăm aer interior.
Aerul este bunul nostru cel mai
vital, dar omul modern îl
consumă tot mai mult în spatele
uşilor închise. În prezent, popula-
ţia Europei Centrale petrece deja
90 % din timpul său la interior.
De regulă calitatea aerului din
interior este mai proastă decât
a celui exterior. În plus, aces-
ta conţine prea multă umiditate
şi este contaminat cu poluanţi,
mirosuri şi altele. Remediul
consistă în schimbul permanent
cu aer exterior care corespunde
cerinţelor de igienă. Din păca-
te, când ventilarea se face prin
deschiderea ferestrelor (ventilare
naturală) rata de schimb a aerului
nu poate fi reglată cu precizie.
Aceasta prezintă mari variaţii, în
funcţie de temperatura exterioa-
ră, direcţia vântului şi obiceiurile
personale de aerisire. Şi la fel de
90
rău este şi faptul că nu se poate
recupera căldura care se pier-
de cu aerul care iese în exterior.
Sistemele de ventilare forţată, în
schimb, asigură o rată de schimb
pre-selectată şi constantă, pot
recupera căldura din aerul evacu-
at şi asigura o
distribuţie eficientă a acesteia.
Sistemul de Ventilaţie
Confort controlează
încălzirea şi ventilaţia
dintr-o suflare.
Casa Multi-Confort ISOVER nu are
nevoie de o încăpere pentru am-
plasarea sistemului de ventilaţie.
O unitate de ventilaţie compactă
de dimensiunea unui frigider este
întru totul suficientă pentru a
aproviziona continuu toate
camerele cu aer proaspăt şi
căldură, eliminând în acelaşi timp
aerul viciat. Cum funcţionează
aceasta? Unitatea centrală
cuprinde un schimbător de
căldură, ventilatoare, filtre şi –
dacă se doreşte – preîncălzitor de
aer, răcitor de aer şi umidificator
sau uscător. Aerul viciat din
bucătărie, baie şi WC este aspirat
prin sistemul de evacuare. Înainte
de a fi dirijat spre exterior, el
cedează căldură într-un
schimbător şi încălzeşte astfel
aerul proaspăt admis de afară.
Acesta din urmă va ajunge la o
temperatură apropiată de cea a
camerei. În prezent, este
posibilă recuperarea în proporţie
de 90 % a căldurii conţinute de
aerul viciat evacuat.
Caracteristicile unui sistem de ventilaţie conform Practic insonorizat şi
cu standardele casei pasive. economic
Intrucât necesită numai un spaţiu mic, unitatea de ventilaţie poate fi Absorbanţii de sunet montaţi în
aşezată într-un spaţiu de depozitare sau o debara. conductele de suflare şi evacuare
• Performanţa: la o rată maximă de circa 0,4 schimburi de aer pe oră asigură ca sistemul de ventilaţie
(cerută de considerente de igienă) sistemul de ventilaţie poate al casei pasive să funcţioneze
contribui la satisfacerea necesarului de încălzire cu max. 1,5 kW în linişte cu un nivel de zgomot
energie (dacă se menţine temperatura maximă a aportului de aer de de 25 dB (A). Şi mai este şi
51 °C) la o casă de locuit de 140 m2. economic: sistemul combinat de
ventilare / încălzire este capabil
• Tubulatura cât mai scurtă.
să acopere întregul necesar de
• Diametrul tubului – mai mare de 160 mm pentru conductele
apă caldă domestică şi încălzire
principale, mai mare de 100 mm pentru conductele derivate.
a spaţiilor, consumând numai
• Izolare acustică a unităţii centrale şi a conductelor de aprovizionare
1500 – 3000 kWh pe an. O
prin instalarea de absorbanţi de sunet. Pentru spaţiile de locuit nu
familie medie de patru persoane
trebuie depăşit un nivel de zgomot de 20-25 dB (A).
are nevoie de cel puţin de două
• Întreţinere uşoară, de ex. la schimbarea filtrelor şi curăţarea unităţii.
ori mai multă electricitate –
• Sistemul poate fi adaptat cu uşurinţă la diverse modificări, de ex. neţinând seama de încălzire.
închiderea ventilatorului de aer din afară când se deschid ferestrele,
scoaterea din folosinţă pe timpul verii.
La obiect:
Pentru a asigura un schimb permanent de aer proaspăt şi căldură, chiar Avantaje de confort pentru
cu uşile închise, se recomandă să se folosească guri de suflare cu bătaie om şi clădire.
lungă, instalate de preferinţă deasupra uşilor.
• Aer proaspăt sănătos – fără
praf, polen, aerosoli etc.
• Umiditatea redusă a aerului
ajută la prevenirea condensului,
formării mucegaiului şi
degradării structurii.
• Nu sunt mirosuri neplăcute,
deoarece fluxurile de
aer controlate nu permit
amestecarea aerului uzat cu
aerul proaspăt.
• Fără curenţi necontrolaţi.
• Fără fluctuaţii de temperatură.
• Fără necesitatea aerisirii.
• Ventilarea prin ferestre – numai
dacă se doreşte.
• Recuperare foarte eficientă a
căldurii.
• Consum redus de electricitate.
Casă pasivă Darmstadt • Întreţinere uşoară.
91
 Balcoane montate pe
suporţi în consolă sau
detaşate, sunt cea mai
simplă soluţie.
Acolo unde este aer curat şi nu sunt
zgomote exterioare supărătoare,
balcoanele sporesc fără îndoială
calitatea vieţii. Dar dacă vrem
să le integrăm ca elemente
externe în casele pasive, acestea
pot spori considerabil necesarul
de căldură, dacă sunt realizate
necorespunzător. La prinderea
balcoanelor, platformelor, verandelor
sau altor elemente proeminente pe
părţile încălzite ale clădirii, există
totdeauna riscul apariţiei unui
puternic efect de punte termică.
În următoarele cazuri,
pierderile de căldură sunt
deosebit de mari:
• atât clădirea, cât şi balconul
sunt făcute din materiale bune
conducătoare de căldură, de ex.
beton sau oţel
• legătura structurală are o secţiune
transversală mare, deoarece
trebuie să transmită forţe statice
• cele două componente ale clădirii
diferă mult ca temperatură.
Casa Christophorus, Stadl-Paura
Soluţia corectă: Balconul a fost
montat pe suporţi în consolă, pentru
a preveni punţile termice.
92
Cu o verandă care face corp comun
cu casa, uşile livingului trebuie să
rămână închise.
Veranda este amplasată în afara anvelopei calde
a clădirii şi prin urmare trebuie să „funcţioneze”
independent. Aceasta înseamnă: trebuie evitată
pierderea căldurii din interiorul clădirii în lunile de
iarnă, precum şi intrarea căldurii dinspre verandă
înspre casă pe timpul verii. În acest scop sunt
necesare următoarele măsuri:
• Separarea verandei de interior prin montarea unor
uşi de sticlă corespunzătoare standardelor casei
pasive.
• Asigurarea unei izolări termice suficiente la toţi
pereţii de legătură.
Vedere dinspre living spre verandă. Mulţumită
vitrajului izolant, aceasta este separată termic Se înţelege de la sine, că veranda nu trebuie încălzită
în sezonul rece, nici răcită vara, dar aerisirea trebuie
de construcţia propriu zisă.
să rămână posibilă.
Poză: Niedring Energie Institut (Low-Energy Institut), Detmold, Germania
Pentru a preveni aceasta, de la
început, balcoanele trebuie
proiectate pentru a fi complet
separate de construcţie. Soluţiile
de montare pe suporţi în consolă
sau detaşate sunt atractive şi nu
costă o avere.
Este totuşi important să fie luate
în considerare poziţionarea şi
dimensiunile balconului.
Un lucru trebuie evitat cu orice
preţ: acoperirea ferestrelor care
contribuie la aportul de căldură
pentru Casa Multi-Confort ISO-
VER.
93
Balcon izolat termic, montat pe suporţi în consolă. Balcon separat termic cu siguranţă statică optimizată
Construcţie masivă cu faţadă tencuită.
Punţile termice cauzate de balcoanele detaşate pot fi complet evitate într-o Casă Multi-Confort, păstrând o
siguranţă statică maximă.
A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Strat component d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2. Perete din zidărie 1600 0,175 0,790 0,221
3. Placă de bază pt tencuială din vată de sticlă 0,280 0,035 8,000
4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025
Suma totală a rezistenţelor termice 8,267
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,00 W (mK); valoarea f 2)= 0,969; temperatura minimă a suprafeţei θSI =19,2 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea ψ = 0,00 W / (mK)

Valoarea f: 0,969

Valoarea f

94 95
Balcon izolat termic, montat pe suporţi în consolă. Balcon separat termic cu siguranţă statică optimizată
Construcţie masivă cu faţadă ventilată.
Punţile termice cauzate de balcoanele detaşate pot fi complet evitate într-o Casă Multi-Confort, păstrînd o
siguranţă statică maximă.
A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Strat component d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021
2. Perete din zidărie 1600 0,175 0,790 0,221
3. Izolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000
4. Placare ventilată - - -
Suma totală a rezistenţelor termice 8,242
Rezistenţele termice superficiale 0,170
Valoarea U a construcţiei U=0,12 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,00 W (mK); valoarea f2) = 0,969; temperatura minimă a suprafeţei θSI =19,2 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1)
– Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de podurile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2)
– Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Valoarea ψ = 0,00 W / (mK)

Valoarea f: 0,969

Valoarea f

96 97