Sie sind auf Seite 1von 30

Radioul în era digitală

Radioul digital
Radioul online
Podcastul
Radioul în era digitală.
Radioul digital
Ce este DAB?

DAB – Digital
g Audio Broadcasting
g

Dezvoltat la mijlocul anilor 1980 de 12


organizaţii
z iniţiatorul proiectului a fost un institut de
cercetare a transmisiilor
i iil îîn audiovizual,
di i l di
din
Munchen, Germania, în 1981;
z 1988 – primele transmisii
Radioul în era digitală.
Radioul digital
Foloseşte
ş un emiţător
ţ care transformă
semnalul receptat de la postul de radio în
semnal digital (biţi); receptarea unui program
DAB se poatet face
f cu receptoare
t specifice.
ifi

Principiul de funcţionare: pe aceeaşi frecvenţă


pot transmite, în paralel, pînă la şase posturi
de radio.
radio
Radioul în era digitală.
Radioul digital
Fiecare ppost de radio p
poate transmite şşi alte
informaţii în afara emisiei propriu-zise (date
meteo, informaţii despre emisiuni sau despre
piesele
i l muzicale,
i l iinformaţii
f ţii di
din ttrafic,
fi
reclame etc.), informaţii cărora li se alocă
pînă la 20% din cantitatea totală de informaţii
transmise.

Efectul transmisiei DAB: ascultătorii nu mai


ţ
trebuie să reţină frecvenţele
ţ posturilor
p de
radio; ei le caută pe receiver după numele
postului.
Radioul în era digitală.
Radioul digital
Radioul digital
g p
poate fi ascultat atît cu aparate
p
de recepţie specifice, cît şi pe alte platforme
digitale, precum: TV digital, Internet,
t l f i mobilă.
telefonie bilă

2008: 90% din suprafaţa Marii Britanii avea


acoperire pentru recepţia posturilor digitale;
BBC – 105 emiţătoare DAB; posturile
comerciale – 133;
„este momentul în care dominaţia ţ BBC a
ajuns la final” [Carole Fleming, The Radio
Handbook, Routledge, London, 2010].
Radioul în era digitală.
Radioul digital
Industria DAB are, în UK, „imaginea
g unui
salvator”, pentru că, din 2007, spectrul de
frecvenţe FM a fost epuizat.

În lume: peste 1.000 de posturi cu emisie


digitală (2007), în peste 30 de ţări
Radioul în era digitală.
g
Radioul digital. DAB în Marea Britanie
Marea Britanie – iniţiatoarea
ţ radioului digital.
g

170 de radiouri emit digital


g în Marea Britanie.

Primele radiouri de acest tip: 1995.


1995

2008 - o treime dintre ascultătorii peste 15 ani


ascultau radio pe platformă digitală.
Radioul în era digitală.
g
Radioul digital. DAB în Marea Britanie
2008: ascultători de radio p
pe telefonul mobil –
11,6 procente; ascultători online – 6%,; DTV
(Digital TV) – 11%; majoritari – ascultătorii
care folosesc
f l receptoare
t DAB – 18%

Din totalul ascultătorilor de radio din UK, în


2008: doar 18% ascultă radio digital
Radioul în era digitală.
g
Radioul digital. DAB în Marea Britanie
Primul serviciu comercial digital
g – Digital
g One,
în 1999 (trei staţii analogice şi cinci exclusiv
digitale).

2008 – 38 de staţii exclusiv digitale (34


comerciale, 4 ale BBC).
Radioul în era digitală.
g
Radioul digital. Problemele dezvoltării DAB
Prima pproblemă a dezvoltării radioului digital:
g
costurile ridicate ale unui post de radio
tradiţional de a investi în DAB;

z în Marea Britanie, pentru a stimula companiile


media să facă acest pas pas, Radio Authority
(consiliul britanic al audiovizualului) a garantat
posturilor de radio prelungirea licenţei de emisie
î FM pe următorii
în ăt ii 20 d
de anii
Radioul în era digitală.
g
Radioul digital. Problemele dezvoltării DAB
A doua pproblemă: majoritatea
j p
posturilor de
radio emit atît digital, cît şi analogic (FM,
AM), iar aproape toate au şi emisie live sau
î
înregistrată
i t tă pe Internet.
I t t

A treia problemă: calitatea recepţiei; cu cît sînt


mai multe posturi de radio pe aceeaşi
frecvenţă calitatea transmisiei scade (asta
frecvenţă, (asta,
deşi toţi entuziaştii DAB susţin că tocmai
calitatea transmisiei este cea care face
diferenţa).
Radioul în era digitală.
g
Radioul digital. Problemele dezvoltării DAB
Ap
patra pproblemă: costul receptoarelor
p
(majoritatea posturilor cu target în mediul
tînăr suferă cel mai mult, deoarece preţul
receptoarele
t l d
depăşeşte,
ă t de
d multelt ori,
i
puterea de cumpărare a publicului-ţintă).

A cincea problemă: incompatibilitatea dintre


diversele tipuri de transmisie digitală; există,
există
în acest moment peste 30 de ţări care
p de transmisie
folosesc mai multe tipuri
digitală.
Radioul în era digitală.
g
Radioul digital. Problemele dezvoltării DAB
z În 2007, a apărut DAB+, incompatibil cu DAB –
foloseşte alt tip de codec audio; Franţa – DMB-
A (sistem de transmisie digitală produs în
Coreea); România – T T-DAB;
DAB; Germania - DAB
DAB+..

A şasea problemă: producătorii de automobile


dotează în continuare autoturismele cu
receptoare
p radio analogice
g ((în condiţiile
ţ în
care, în cele mai multe ţări, peste 20% din
consumul de radio se face în maşină)
Radioul în era digitală.
Radioul digital. DAB în România
Primele emisii DAB: în 2005, cînd 5 pposturi de
radio au început să emită pe aceeaşi
frecvenţă (Radio Romantic, Romania
A t lităţi P
Actualităţi, Pro FM
FM, R
România
â i M Muzical
i l şii
Antena Bucureştilor), doar în Bucureşti.

Pînă în 2012, posturile TV şi radio trebuie să


treacă la emisia digitală.
digitală
Radioul în era digitală.
Radioul digital. DAB în România
Opt
p frecvenţe
ţ naţionale
ţ digitale
g TV şşi două
refecvenţe naţionale digitale radio.

Tehologia adopată în România: T-DAB


(Terrestrial Digital Audio Broadcasting).

DAB în România se află încă în stadiul de


experiment.
Radioul în era digitală.
Radioul online
Aproape
p p toate p posturile de radio din lume au
astăzi website şi emisie pe Internet.

Majoritatea motoarelor de căutare au dezvoltat


baze de date cu posturile de radio ce emit
online.

Posturi de radio care emit doar online


Posturi de radio care emit şi online
Radioul în era digitală.
Radioul online
Un studiu realizat în Marea Britanie, în 2008,
arăta că:

z mai mult de jumătate din populaţia Regatului


ascultase, măcar o dată, radio pe Internet
z dintre aceştia,
aceştia două treimi ascultau radio online
măcar o dată pe săptămînă
z o treime ascultau radio online zilnic
Radioul în era digitală.
Radioul online
Care au fost cauzele care au facilitat
expansiunea radioului online?
z modernizarea reţelelor de distribuţie a serviciilor
Internet – tot mai multe locuinţe au
au, astăzi
astăzi,
conexiune broadband (de mare viteză)
z omniprezenţa
p ţ calculatoarelor la locul de muncă
– foarte mulţi adulţi ascultă radio online la
serviciu
z di
dispariţia
iţi conceptului
t l idde „arie
i dde acoperire”
i ”
z creşterea cantităţii de informaţie oferite
publicului
Radioul în era digitală.
Radioul online
Un factor foarte important
p –p
posibilitatea
selecţiei:
z emisiuni în direct
z emisiuni
i i i înregistrate
î i t t
Acelaşi studiu britanic din 2008 arăta că:
z un sfert
f t dintre
di t consumatorii t ii de
d radio
di online
li
ascultau programele ulterior transmiterii lor în
direct
z aproape jumătate dintre ei ascultau atît producţii
în direct, cît şi înregistrate
Radioul în era digitală.
Radioul online
z 77% spuneau că posibilitatea de a asculta
emisiuni înregistrate nu le afectează consumul
„live”
z 13% spuneau că au avut senzaţia că ascultă
live, atunci cînd au ascultat emisiuni înregistrate

Companiile mari de radio şi-au lansat, odată cu


dezvoltarea industriei online
online, propriile
playere audio
Radioul în era digitală.
Radioul online
O consecinţă
ţ a dezvoltării radioului online –
modificarea conceptului tradiţional de radio

Baze de date audio


z www.kitchensisters.org – un proiect al National
P bli R
Public Radio
di di
din SUA
SUA, iintitulat
tit l t „Lost
L t and
dFFound
d
Sound by Kitchen Sisters”
z www.speechification.org
z www.soundtransit.nl
Radioul în era digitală.
Radioul online
Personal Online Radio (POR)
( )
z o reţea socială, „mixată” cu recomandări
muzicale
z htt //
http://www.last.fm
l tf
z înfiinţat în 2003, a fost cumpărat de CBS, în mai
2007, cu 200 de milioane USD
Radioul în era digitală.
Podcastul
O înregistrare
g în format MP3, descărcată de p pe
Internet şi ascultată fie pe un computer, fie
pe un player specific.
Invenţia a doi americani: Dave Winer,
programator web şi Adam Curry, jurnalist
radio
di american
i
z cei doi au vrut să partajeze fişiere audio pe
Internet, fără a vizita mai multe siteuri pentru
acest lucru
z Winer a creat RSS – Real Simple Syndication
z Curry a creat un software specific, pus gratuit la
dispoziţia utilizatorilor
Radioul în era digitală.
Podcastul
Termenul a fost inventat de Ben Hammersleyy
(jurnalist la The Guardian), în 2004
z o combinaţie între cuvintele broadcast şi I-Pod
z d ă numaii un an a ffostt inclus
după i l îîn Oxford
O f d
English Dictionary

2008: un studiu realizat în Marea Britanie arăta


că aproape 2 milioane de oameni foloseau
podcastul măcar o dată pe săptămînă
Radioul în era digitală.
Podcastul
Podcastingul
g p pare să aibă un efect p
pozitiv
asupra radioului
z jumătate dintre cei chestionaţi în diverse
sondaje declară că ascultă mai mult radio live
de cînd folosesc podcastingul
La început,
început podcastul a fost privit mai mult ca
un fenomen opensource
iTunes – principalul „furnizor
furnizor”
Ulterior, podcastul a început să fost utilizat tot
ţ media
mai mult de instituţii
Radioul în era digitală.
Podcastul

„Am renunţat să-l mai numim podcast pe siteul


radioului, pentru că toate cercetările de piaţă
ne arătau că nu toată lumea ştia ce anume
este el. Astfel, am înlocuit termenul cu cel de
download. În doar o săptămînă
free download săptămînă,
audienţele au crescut cu 50%.”
[[Andyy Puleston,, producător
p g
general Radio 1
– Marea Britanie]
Radioul în era digitală.
Podcastul
Podcast = radio?

“Un p
program
g radio p
poate fi realizat în direct,, un
podcast, nu. În afară de acest aspect, nu e
nici un fel de diferenţă între ele.” [Guy
Hudson, Sarah Rowlands, The Broadcast
Journalism Handbook, 2007 ]
Radioul în era digitală.
Podcastul
Podcast = radio?

Studii recente de consum arată că:


z podcastul este folosit pentru a asculta muzică,
iar radioul – pentru a afla noutăţile muzicale
z podcastul
d t l estet utilizat
tili t cu precădere
ăd î timpul
în ti l
activităţilor de rutină (cumpărături, plimbare,
călătorii),
), în timp
p ce radioul a rămas un mijloc
j
de “combatere” a plictiselii
Radioul în era digitală.
Podcastul
Astăzi, realizează podcasturi:
p

z companii media
z linii aeriene
z NASA
z servicii publice de ambulanţă, turism, siguranţă
publică
z politicieni
Radioul în era digitală.
Podcastul
“Putem vedea p punctul forte al industriei, dacă
vedem cine face radio astăzi: The Guardian
face o mulţime de podcasturi, ei
î
înscriindu-se
ii d î Radio
în R di A Academy.
d D
De
asemenea, The Times, The Financial Times,
Sky – o grămadă de oameni la care nu ne- ne
am gîndit că vor face vreodată radio, fac
astăzi acest lucru, distribuindu-l prin căi
diferite.”
[Trevor Dann, directorul Radio Academy din
Marea Britanie]