Sie sind auf Seite 1von 80

Cum sa faci poze de calatorie

mai bune (fara sa dai bani pe un


aparat scump)
APRILIE 8, 2015 ALEXANDRA 67 COMENTARII

La îndemnul mai multor cititori ai blogului care s-au declarat fani înrăiți
ai pozelor mele, am reușit într-un final să pun cap la cap acest articol
cu câteva reguli și ponturi foarte simple pentru a face poze mai
bune, care sper să fie util pentru cât mai multă lume. Nu de alta, dar
în ziua de astăzi mai toată lumea are cont de facebook și își postează
acolo poze din vacanță și nici cei ce povestesc despre ele pe bloguri nu
sunt puțini.

Așadar acest articol este pentru:

- Începători sau amatori ce postează poze pe facebook și/sau bloguri


– Începători ce au săpunieră și pe care îi bate gândul să își cumpere
un aparat mai scump cu care să facă poze mai bune
– Începători sau amatori ce au deja un DSLR / mirrorless / bridge dar
consideră că nu au cunoștințele necesare ca să facă poze mai bune cu
el
– Amatori ce au deja un DSLR / mirrorless / bridge și CRED că au
cunoștințele necesare ca să îl folosească (crede-mă, întotdeauna este
ceva de învățat)

Încep prin a menționa că nu sunt fotograf profesionist, ci doar un


amator, un om normal care de-a lungul timpului și-a descoperit
pasiunea pentru fotografie și a evoluat de la o călătorie la alta (se
poate vedea cu ușurință dacă vă uitați la postările din primii ani). Mi-
au trecut prin mână aproape toate tipurile de aparate foto care s-au
găsit pe piață în ultimii 8 ani (am avut și „săpunieră”, și DSLR, iar
acum am un mirrorless Sony Alpha 6000 + 16-50) . Poziția din care
scriu acest articol este așadar nu una a unui atotștiutor (Slavă
Domnului mai am și eu atââât de multe de învățat, câtă frunză și
iarbă), ci a unui om care a făcut TOATE greșelile pe care le voi
menționa mai jos. Unele mi-au fost semnalate de prieteni, pe altele le-
am aflat de la câteva ateliere la care am participat, iar pe altele le-am
învățat singură, the hard way. Tare mi-ar fi plăcut să le fi găsit și eu
pe toate puse într-un singur loc, de la început :)

În schimb, la început am făcut fix ce face TOATĂ lumea care se decide


că vrea să facă poze mai bune: mi-am aruncat într-un sertar săpuniera
și mi-am luat un DSLR :))) Entry level, dar oricum. Era un Nikon
D3000. Țin minte și-acum, am dat pe el 2000 de lei în decembrie
2009. L-am luat în rate, pe Card Avantaj, că n-aveam noi atâta bănet
de dat deodată pe vremea aia :)) După care am făcut poze cu el pe
modul automat încă vreun an :)) Dacă mă uit în urmă, nu există
aproape nicio diferență între pozele pe care le făceam cu săpuniera și
pozele pe care le-am făcut cu DSLR-ul în primul an.

Acesta este poate cel mai răspândit clișeu din acest domeniu: să
crezi că doar cu un aparat mai bun (aka mai scump) poți face poze
mai bune. Aparatele mai scumpe nu fac poze singure. Tot tu faci
poza aia. Tot tu încadrezi, tot tu alegi ce pozezi și cum, tot
tu gândești. Un om face o poză, nu un aparat.

Însă dacă tu în prezent faci poze așa:


este absurd să crezi că dacă îți iei un aparat mai bun, automat peste
noapte vei face poze așa:
Ambele poze au fost făcute cu aparatul meu actual, Sony Alpha 6000
+ 16-50.

De fapt, calitatea unei fotografii depinde în primul rând de:

- Talentul și creativitatea fotografului (cât de bine știe să se


folosească de lumină și subiectul / subiectele pe care le fotografiază,
etc)
– Abilitățile tehnice (cât de bine își cunoaște aparatul)
– Postprocesare (cât de bine știe să folosească un program de
prelucrare)
Și abia în ultimul rând de aparatul foto (cât de performant este).
Contrar a ceea ce crede majoritatea, acesta contează cel mai puțin.
Am fost o dată la un atelier la care despre aparat nu s-a discutat
ABSOLUT deloc (cuvintele apertură, expunere, white balance nici nu s-
au auzit). Și a fost poate cel mai bun curs la care am fost vreodată.
Desigur, și acestea sunt foarte importante, mai ales dacă vrei să treci
de la începător la avansat), însă sunt pe locul 2. Degeaba înveți mai
întâi detaliile tehnice dacă nu știi să compui și să respecți cele mai
elementare reguli. E ca și cum ai face mai întâi liceul și pe urmă clasa
întâi. În primă fază, când ești începător, mai ales dacă ai un aparat
compact („săpuniera”), trebuie învățate regulile de bază, și abia apoi
se intră în detalii.

Pentru că până la urmă, ce este fotografia? Un mod artistic de a


transmite un mesaj, o idee sau o informație. Așadar scopul principal
este să știm să transmitem prin intermediul unei poze, și asta se
poate face cu absolut ORICE aparat, chiar și cu camera unui
telefon mobil.

Așadar, nu te grăbi să îți cumperi un aparat mai scump/mai


bun/ mai mare/ mai șmecher sau mai știu eu cum. Învață mai întâi
să faci poze mai bune cu aparatul pe care îl ai, și abia mai târziu, când
deja ai învățat cum funcționează lucrurile, poți trece la un alt aparat.
Până atunci oricum vei ajunge să te cunoști și pe tine mai bine, și s-ar
putea să descoperi că nu ai nevoie de un alt aparat sau că ți s-ar
potrivi unul diferit de ceea ce credeai inițial că ai nevoie.

S-ar putea de exemplu să descoperi că nu poți sau nu vrei să cari după


tine un aparat atât de mare și greu precum un DSLR, sau că nu ai
răbdarea sau condițiile necesare mereu pentru a schimba una-două
obiectivele între ele, sau că pur și simplu preferi să pozezi pe auto în
loc să bibilești mereu la setări.

Sunt situații și situații, oameni și oameni, și nu orice aparat sau stil se


potrivește oricui, oricând și oriunde. Fiecare trebuie să-și găsească
propriul stil și să afle ce aparat i se potrivește, și cel mai bine este să
îți dai seama de toate astea înainte să cheltui o căruță de bani pe
aparate scumpe.
Așadar destul cu detaliile, să trecem la ceea ce e mai important,
adicătelea câteva reguli și ponturi extrem de simple ca să faci
poze mai bune, care nu au nicio legătură cu aparatul pe care îl ai.
Acestea sunt complet banale pentru mulți, dar în același timp sunt
extrem de utile unui începător sau celor ce nu au un ochi foarte bun.
Însă ochiul se poate antrena, așa că stai fără grijă :)

1. Nu taia picioarele (sau capetele) oamenilor pe


care ii pozezi
Indiferent că-ți pozezi soția/soțul, copilul, prietenul cel mai bun sau pe
un necunoscut, fă-i o faptă bună și încadrează-l pe tot în poză. Atât el
cât și universul îți va mulțumi. Nu îi tăia nici jumate de cap, nici
picioarele de la glezne în jos. În afară că arată mult mai bine, te
scutești și de ceva înjurături.

De curiozitate, m-am uitat la pozele cu Cristi și cu mine făcute de


necunoscuți în ultimi ani, și în TOATE avem picioarele tăiate. Ok, nu
toate, DOAR 95%. Când călătorești doar în 2, practic nu prea ai ce
face dacă vrei o poză în care să nu vă apară doar capetele, și trebuie
să rogi necunoscuți pe stradă să vă facă o poză. Nu îmi vine să înjur
autorii, dar îmi vine să-mi plâng în pumni când le văd și să strig la
ceruri „De ceeeeeeeeeee???”.

Click pe poze pentru a le vedea mai mari


Așa NU
Așa DA

2. Nu taia varful sau temelia unei cladiri


Idem ca mai sus. O clădire, săraca, nu te poate înjura dacă îi tai vreo
ceva fără de care nu e întreagă, dar poza ta cu siguranță va arăta mai
bine dacă o încadrezi pe toată în poză. Nu vorbim despre cazurile în
care vrei să te concentrezi pe unele detalii ale unei clădiri, ci de cazul
în care vrei să pozezi o clădire cu totul. Ai așadar grijă să lași suficient
loc de jur împrejur.
Așa DA
Un detaliu foarte important când pozezi clădiri: nu poza niciodată de
deasupra temeliei clădirii. Trebuie să se vadă întotdeauna pe ce stă
clădirea.

Așa NU
Așa NU

Atenție și când pozezi oameni în fața unei clădiri (gen Turnul Eiffel). Ai
grijă să fie și ei cu totul în poză (vezi punctul 1) și să fie și clădirea
întreagă (Turnul Eiffel fără moțul de sus chiar nu are niciun farmec).
3. Nu plasa subiectul (casa, om, animal) in
mijlocul pozei
Una dintre regulile de aur ale fotografiei este regula treimilor. Pare
complicat, dar de fapt nu e. Practic, dacă împarți poza cu 2 linii
verticale echidistante și 2 linii orizontale echidistante (vezi poza de mai
jos), tot ce trebuie să faci este să plasezi subiectul aproximativ pe una
dintre liniile verticale sau în unul dintre punctele de intersecție dintre
ele. Lucrul ăsta dă armonie fotografiei, spre deosebire de cazul în care
pui subiectul în mijlocul pozei.
Ca să îți fie ușor, majoritatea aparatelor apărute în ultimii ani au o
setare prin care poți afișa caroiajul acesta pe ecran (sau prin vizor),
astfel încât să îl vezi în momentul în care faci o poză. Îl găsești în
aparat sub denumirea de grid sau rule of thirds sau ceva similar.
Așa NU
Așa DA

4. Nu plasa linia orizontului in mijlocul pozei


Tot ca parte a regulii treimilor, în cazul în care cerul se află în peisaj,
nici linia orizontului nu are ce căuta pe mijloc. Oferă cerului fie 1/3 din
poză (cea de sus), fie 2/3 din poză.

Așa NU
Așa DA

Nu îi oferi însă 2/3 din poză dacă cerul e complet senin. Fă treaba asta
doar dacă pe cer se întâmplă ceva interesant, de exemplu dacă sunt
niște nori deosebiți sau e o furtună sau ceva.
Așa NU
Așa DA

Există desigur excepții de la această regulă, și anume când vrei să


obții o simetrie perfectă sau alte efecte similare, însă pentru a putea
încălca o regulă, trebuie mai întâi să o cunoști și să înțelegi cum se
respectă.

5. Ai grija ca linia orizontului sa fie perfect


orizontala
Că tot vorbeam de orizont, ai grijă ca mereu acesta să fie drept. E una
din greșelile cel mai des întâlnite și în același timp una dintre cele mai
supărătoare vizual, deși e trecută cu vederea de mulți. Cu treaba asta
te ajută foarte mult și ceea ce spuneam mai sus, adică să bifezi în
aparat să îți apară mereu pe ecran (sau prin vizor) caroiajul.

Totuși, uneori e greu să nimerești chiar din aparat un orizont PERFECT


orizontal, dar îl poți îndrepta ulterior acasă foarte ușor. Chiar dacă nu
folosești un program de postprocesare a pozelor, un program de
vizualizare al lor tot ai în calculator. Sunt multe programe gratuite care
pot face asta (și multe altele), de exemplu FastStone Image Viewer, și
cu funcția „Rotate” poți rezolva asta în doar câteva secunde.

Tot aici intră și problema clădirilor strâmbe. Dacă orizontul nu e vizibil


și nu ai după ce să te iei, sau dacă pozezi o clădire mai de aproape
(caz în care nu au cum să fie niciodată toate liniile perfect drepte, mai
ales dacă obiectivul este wide), atunci trebuie să ai grijă ca liniile
principale din poză să fie perfect verticale sau orizontale, nu înclinate.

Aici găsești de exemplu un articol care aprofundează această regulă


Așa NU
Așa DA

6. Nu poza spre soare*


Dacă este o zi senină, nu poza oameni sau clădiri care au soarele în
spate. În afară de faptul că poate dăuna aparatului (citește manualul),
când faci asta, aparatul primește prea multă lumină și atunci va
întuneca tot ce încerci să pozezi (clădire, om, peisaj). Sau vei avea
cerul ars (adică alb). Dacă există posibilitatea, întoarce omul cu fața
spre soare ca să îl poți poza, sau, dacă pozezi o clădire sau omul
respectiv vrea neapărat o poză cu clădirea respectivă, tot ce poți să
faci este să cauți să pozezi din alt unghi (poate are o latură luminată și
una în umbră) sau să revii la o altă oră din zi, când soarele e în partea
opusă, sau, dacă nu ai cum, să renunți pur și simplu la poza
respectivă.
Așa NU
Așa DA

*Există excepții și de la această regulă, bineînțeles. De exemplu la


apus și la răsărit, când soarele încă n-a apus sau abia a răsărit, poți
poza și spre el, pentru că încă nu e suficient de puternic.
Sau de exemplu, când vrei în mod intenționat să te folosești de efectul
contre-jour pentru a scoate în evidență siluete și nu detalii sau culori:
7. Nu poza oameni cu stalpi, copaci, statui sau
turnuri iesindu-le din cap
Nu cred că sunt necesare explicații suplimentare, motivul cred că este
evident :) Atenție la detalii!
Așa
NU
Așa NU

8. Nu poza (doar) in mijlocul zilei


În zilele senine, în amiaza mare lumina este foarte puternică și creează
contraste foarte mari, umbre puternice pe clădiri sau sub ochii și nasul
oamenilor, sau per total poze de o calitate mai slabă. Lumina ideală
este în jurul și răsăritului.

Poză făcută la ora 15


Poză făcută la ora 7

Bineînțeles că în vacanță nu poți vizita și nu te poți plimba doar la


orele acelea, și nu te pune nimeni să te trezești cu noapte-n cap în
fiecare zi, însă profită la maxim de perioadele cu lumina cea mai bună
din zi. E valabil în egală măsură pentru peisaje, fotografie de stradă
sau portrete.

Poză făcută la ora 14. Observați umbrele pe care le am pe față


9. Nu poza numai de la nivelul ochilor
Dat fiind că mergem pe stradă în picioare, și nu pe burtă, cu mersul
piticului sau cățărați pe picioroange, e lesne de înțeles că ne vine ușor
să pozăm fix ceea ce vedem. Dar în majoritatea ocaziilor, dacă facem
efortul să ne lăsăm la nivelul solului sau să ne cățărăm pe ceva,
perspectiva se schimbă dramatic. E valabil și pe celelalte două
dimensiuni: de cele mai multe ori, doar un pas la stânga sau la
dreapta, mai în față sau mai în spate, schimbă complet compoziția în
mai bine, sau elimină probleme precum orizont care trece prin capul
unui om sau un stâlp ce-i ieșea din creștet.
De la nivelul ochilor
De la nivelul solului
De la nivelul ochilor
De undeva mai sus

10. Lasa spatiu in directia de mers / privit a


subiectului
Dacă pozezi un om ce privește sau merge spre dreapta, nu lăsa o
grămadă de spațiu în stânga, ci exact în direcția spre care i se
îndreaptă privirea sau pașii. Un mic detaliu ce face o mare diferență.

Așa NU
Așa DA

11. Foloseste-te de linii ca să obtii profunzime


Caută să direcționezi ochii celor ce privesc pozele tale cu ajutorul
liniilor. Fie că e o vorba de o cărare, o balustradă, liniile de cale ferată
sau benzile de pe șosea, toate fac o mare diferență.

Exemple:
12. Pozeaza in formatul 3:2, nu 4:3
4:3 este un format care s-a dovedit a fi mai puțin estetic. Folosește în
schimb 3:2, care practic înseamnă că latura lungă a pozei e cu 50%
mai mare decât latura scurtă. Găsești foarte ușor această setare în
aparat, și se face o singură dată.
4:3
3:2

13. Nu folosi efecte/filtre din aparat (HDR, etc)


Aparatele noi au atâtea efecte în ele încât e imposibil ca la început să
nu fii tentat să le folosești. Eventual pe toate deodată dacă se
poate :)) Am căzut și eu în plasa asta, când am pus mâna pe primul
meu mirrorless. Avea (și am și acum) un efect ce se cheamă HDR
Painting. Când l-am descoperit, mi se părea că l-am prins pe
Dumnezeu de-un picior, dar după o vreme mi-am dat seama că e o
porcărie.

În afară de faptul că HDR-ul e ceva ce depărtează foarte mult


fotografia de realitate și arată nenatural, în momentul în care faci poze
cu un efect din aparat, cu aia rămâi, originalul nu-l mai ai (nu vorbesc
aici de DSLR-uri, unde e cu totul altă poveste, și fotografia HDR se
obține prin suprapunerea a 3 fotografii succesive, și în aparat se
păstrează și originalul). Dintr-un alb-negru nu poți obține niciodată
originalul color, pe când din orice poză color poți obține oricând acasă
un alb-negru cu orice program de postprocesare.

Așadar cel mai bine e să pozezi fără niciun efect. Nu poza direct alb
negru, nu poza cu efectPartial color, nu poza HDR, ci doar simplu, să
poți avea pe aparat ceva ce seamănă cât mai mult cu realitatea. Iar
dacă ulterior crezi că un anumit efect te-ar ajuta să transmiți mai bine
o anumită stare printr-o fotografie, poți adăuga acasă un efect vintage
sau poți reduce saturația la 0 ca să obții un alb negru.
Așa DA
Așa NU
Așa NU

14. Sterge punctele de praf de pe senzor


Nimic nu mă întristează mai mult decât să văd o poză frumoasă dar
care are o ditamai pata pe cer.

La săpuniere nu cred că e cazul (mie una nu mi s-a întâmplat), dar


dacă ai un aparat cu obiective interschimbabile (DSLR sau mirrorless),
mai ales dacă ai mai multe obiective și le tot schimbi (dar nu numai),
în mod inevitabil te vei trezi mai devreme sau mai târziu cu un fir de
praf pe senzor (și se va întâmpla periodic, chiar dacă le ștergi). Ei,
acest fir de praf se vede ca o pată perfect rotundă pe poze, și se
observă cel mai bine în zona cerului, pentru că în rest se pierde printre
detalii.

Ce e de făcut în cazurile acestea? Păi, în primul rând nu te apuca


singur să ștergi senzorul dacă nu prea știi cu ce se mănâncă.

Una dintre metode este să cumperi o pompiță de aer și să încerci


singur să sufli cu ea praful de pe senzor. Se numește curățare uscată.
Atenție! Nu sufla cu gura spre senzor și nici nu atinge senzorul cu
absolut nimic. Dacă faci asta, cel mai probabil poți arunca aparatul la
gunoi după aceea.

O a doua metodă este să cumperi un set de curățare umedă, dar nu te


sfătuiesc să faci asta dacă ești începător.

A treia metodă este să mergi cu aparatul la un service și să îi lași pe ei


să îți șteargă senzorul de praf. E metoda cea mai sigură, dar poate fi și
destul de costisitor dacă faci asta des.

Eu personal am o pompiță de aer și când am fire de praf pe senzor,


încerc să le dau la o parte cu ea. Majoritatea se duc așa, dar uneori
unele sunt mai încăpățânate, și atunci mă duc la service să mi le
scoată. Nu fac singură acasă curățare umedă, pentru că nu vreau să
fac vreo prostie.

Ceea ce e cel mai important însă este că chiar dacă ai pozat deja când
aveai un fir de praf (sau mai multe) pe senzor, nu e sfârșitul lumii și
nici nu trebuie să postezi poza așa (pe blog sau pe facebook). În orice
program de editare foto, fie el gratuit sau nu, există un mic instrument
cu care petele se pot elimina ca prin magie. Din nou, e o chestie care
durează 1 secundă. De regulă se numește Spot Removal, Heal, Clone,
Clone and Heal sau ceva similar.

Așa NU
Așa DA

15. Nu prelucra excesiv / strident


Cei care trec de nivelul de începător cu siguranță vor începe să-și
dorească să și prelucreze pozele. Pentru mulți însă, e o capcană,
pentru că ajung să prelucreze mult prea excesiv. Știm cu toții acele
poze mult prea saturate, sau mult prea HDR-uite, sau mult prea sharp-
uite. Ajung pur și simplu să arate rău. Ca în orice alt aspect din viață,
cheia este discreția, moderarea. Evident că procesarea poate face
minuni, dar nu trebuie abuzat de ea.
Așa
DA
Așa NU
Așa NU

Tot la acest capitol voi include și una dintre greșelile pe care le-am
sesizat destul de des în ultima vreme, care se poate face destul de
ușor, și anume folosirea excesivă a Brush-urilor de expunere.
Adică, mai pe românește, când o poză are niște zone sau
obiecte/persoane prea întunecate, una dintre soluții este să folosești
un Brush ca să luminezi acea zonă/persoană sau acel obiect. Problema
este că în cazul acesta, diferențele de luminozitate se văd ușor cu
ochiul liber și arată urât.

În schimb, asigură-te că poza are o expunere corectă și apoi folosește


un Radial Filter în loc de Brush, sau pur și simplu încearcă să tragi spre
dreapta de Shadows.
Așa NU (Luminarea s-a făcut cu Brush de expunere)
Așa DA (Luminarea s-a făcut cu Radial Filter de expunere și shadows)

16. Nu folosi Clarity si/sau Shadows pentru


portrete
Cei ce pozează mult peisaje folosesc des Clarity pentru a îmbunătăți
calitatea pozelor. Și deși nici la peisaje nu face bine chiar în orice
situație, la portrete este complet contraindicat. Pentru că nu face decât
să asprească trăsăturile și să urâțească fața omului în loc să o
înfrumusețeze în vreun fel. Shadows de asemenea are un efect negativ
asupra calității. Caută să expui corect din aparat, nu să corectezi
acasă.
Așa NU (Clarity +50)
Așa DA (Clarity 0)

17. La portrete sau poze in care apar si oameni,


nu te atinge de Saturatie
La și la Clarity, Saturația nu face decât râu în cazul pozelor cu oameni.
Saturația modifică în mod nenatural culoarea pielii. Folosește în
schimb Vibrance, dar și acela, cu moderație. Cu timpul eu personal am
ajuns să nu mai folosesc Saturația deloc, nici măcar la peisaje. Dacă
simt că culorile sunt un pic șterse față de cum era realitatea, folosesc
tot Vibrance un pic.
Așa NU (Saturation +50)
Așa DA (Vibrance +50)

18. Nu aplica un watermark odios


Tot aceeași categorie de oameni, cei ce au trecut de nivelul de
începător și eventual postează pozele pe un blog, vor să-și pună
amprenta. E un lucru firesc, însă din păcate mulți cad în extremă.

Întotdeauna m-a uimit cum un om care a avut ochi și talent să facă o


poză frumoasă își poate aplica un watermark complet odios (care în
mod normal denotă o lipsă totală de ochi pentru design), dar… ce să
zic, întortocheate sunt mințile oamenilor :)))

Cheia este să folosești un watermark discret, fie cu numele tău, fie cu


denumirea blogului, pe care să îl pui într-un colț, și lungimea lui să nu
depășescă 1/5 din lungimea pozei.

NU folosi fonturi tradiționale (gen Times new roman), nu folosi culori


stridente, nu folosi efecte speciale.

Crede-mă, dacă cineva vrea să îți fure poza, ți-o va fura cu tot cu
watermark, și îl va decupa/acoperi sau îl va scoate prin procesare (am
pățit, nu e ceva nou). Acuma n-o să ne urâțim toate pozele punând un
watermark imens pe toată suprafața doar ca să ne asigurăm că nu ni
le fură nimeni. Altfel care mai e scopul să ne expunem pozele?
Așa NU
Așa DA

19. Nu adauga chenare pozelor


Știu că e tentant și ți se pare că un chenar ar înfrumuseța poza, dar de
fapt doar o urâțește (chiar dacă chenarul nu e colorat). Din nou,
discreția arată mult mai bine și mai natural.
Așa NU
Așa DA

20. Cauta sa inveti permanent


Este poate cel mai important din tot ce am scris aici. Nu poți niciodată
să evoluezi fără să înveți. Metodele sunt multiple și nu se exclud una
pe cealaltă, ci pot fi complementare:

- Urmărește fotografi ai căror muncă îți place. Caută să te inspiri (fără


a copia, desigur), să analizezi, să vezi ce compoziții folosesc ei, cum
încadrează, șamd.
– Urmărește tutoriale pe youtube (atenție totuși, nu urmări chiar pe
oricine)
– Citește bloguri de fotografie, de
exemplu photographylife.com, blogdefotografie.ro
– Mergi la ateliere, cursuri, ture foto, etc. Ideal e să mergi să înveți de
la un om a cărui muncă o urmărești de ceva timp și care îți place, nu
un om despre care n-ai auzit niciodată sau care nu îți place în mod
deosebit cum fotografiază. În România sunt foarte mulți oameni
talentați. Personal recomand Dorin Bofan (face ture foto) și Adrian
Petrișor (n-a mai făcut de mult workshopuri, tre’ să-l trag de ureche
:P). Nu vi-i recomand pentru că îmi sunt prieteni (pe Dorin nici măcar
nu l-am cunoscut încă personal) ci pentru că personal îi admir foarte
mult și îmi place mult ceea ce fac. Mai sunt și alții, dar nu-i știu chiar
pe toți.

BONUS
După ce stăpânești toate regulile astea, dacă ai un DSLR sau
mirrorless, poate vei vrea să înveți să pozezi cu el și altfel decât pe
auto. E bine să-ți cunoști bine aparatul, așadar citește mai întâi
manualul, ca să vezi ce înseamnă fiecare chestie din meniu, și apoi
învață să folosești toate setările acelea.

Partea asta poate fi foarte grea și copleșitoare pentru majoritatea, și


tocmai de aceea foarte mulți pozează pe modul auto chiar și cu un
DSLR. Am trecut și eu prin asta. Mi se părea extrem de complicat.
Apertură, shutter speed, white balance, timp de expunere… mi se
păreau niște balauri. Și problema e dacă te duci la un curs sau te apuci
să cauți pe internet ce înseamnă toate chestiile astea, găsești niște
explicații atât de complicate încât te ia durerea de cap (pe mine sigur
m-a luat).
E drept, nu sunt niște chestii ușor de explicat și de înțeles, dar în loc
să folosească niște termeni simpli, oamenii care explică aceste lucruri
(fie live sau online) folosesc, culmea, tot termeni tehnici și detalii
complicate și alambicate ca să le explice. Astfel că eu personal în
primii ani nu am priceput mai nimic. Desigur, înțelesesem destul de
bine ce înseamnă fiecare, dar când să aplic teoria, nu prea mă
descurcam.

Dar când am dat peste filmulețul de mai jos acum vreo doi ani
(era urcat pe altă platformă, nu youtube), parcă brusc s-a făcut
lumină. În sfârșit pricepeam și eu cum se folosesc toate chestiile alea
complicate.

Omul respectiv chiar a știut să explice cu termeni simpli și exemple


foarte bune ceea ce în atâția ani nu reușisem să pricep de la nimeni.

Desigur, ca să înțelegi aceste noțiuni, pe lângă un om care să ți le


explice foarte clar și simplu, mai e nevoie de niște chestii și din partea
ta: răbdare și dispoziția necesară. Recunosc că la început nu prea mă
interesau foarte tare aspectele astea, astfel că nici nu m-am chinuit
foarte tare să le înțeleg.

Astfel că dacă simți că încă nu e momentul, nu e niciun capăt de țară.


Învață mai întâi toate regulile de mai sus, și la un moment dat va veni
și acel moment perfect în timp și în spațiu ca să înveți și chestiile mai
tehnice. Dacă acel moment e acum, iată mai jos clipul de care
spuneam. Dacă nu, revin-o la acest articol atunci când va fi, și tot aici
îl vei găsi :) Spor la pozat! Și nu uita: TU ești mult mai important
decât aparatul. Mai întâi investește în tine, abia pe urmă în
aparat! ;)

Pentru orice întrebări folosiți cu încredere formularul de comentarii.

SFATURI, RECOMANDARI SI IDEI

Vrei să fii primul care află când postez un articol nou pe blog?
A
http://bloguldecalatorii.ro/2015/04/cum-sa-faci-poze-de-calatorie-mai-bune-fara-sa-dai-bani-pe-un-
aparat-scump.html

Das könnte Ihnen auch gefallen