You are on page 1of 37

Iil lip.

pill liliac
ln,l mumml. ham mamd
:l:1-:::i::t. i:.ltti:: ii:i:1. i..r:iii:.,,'
In] nothing, pen. kno'"r, ndscut
nl ring, song aprorimativ ca in curanlul 1jng.z
pl
Pentm ,
paper, nap pastii
Ir] red, write Acest sunet nu are echivalent in limba rontini:
sepronunti orientind virful limbii spre cerul I Sunete,,::. ":
[urii. Jii [iiri i-l rtinge lotusi. Vocalele . - ,

prindou;. -,

I
o
, ::.

lsl sauce, science, psychology sos .,,,:_ :-. ,. t.1:ri:,i:.. . ... ;.,.,.i,
IJ] ship, smash, nation $iret
ttl tip, bottom, boat, cute tartind Diftongii 9i triftr
Ittl chips, batch ceos Diftongul este o
tel thick, thought, arithmetic, bath (sv+vsauv+s\
' "' " "' sunete semivoca
; ;;;;;; .;;;;;;;;;';;;..;"
J aceste douS sunete care
nu existl in limba roman5. in tabelul de mar
Ambele se pronuntl plasAnd enumerarea inch.
tdl this, though, although, with
vdrful limbii intre dintii de sus
asa Cum sunt ele r' ,'
$i cei de jos, dar sunetul [O] de exemplu, se pr,- .
se apropie dels/din romenS,
iar sunetul [d] delz/din limba
noastrX.

h,l vague, give, of u0g


lzl zip. physics, criticism, dessert raza
l;l pleasure, usualll,
Jor
aunt, also, bath, tr
'/) loch Acest sunet nu existi decit
large, calm, hali h
in anumite cuvinte
scotiene. Nu are echivalent in ronrini: se pronunti
din lundul gitulur. ca Bach in germani sau .. jota.,
in spaniold.
Semiconsoane (numite gi,,semivocale")

wet, why whisky

Pentru pronunlia lui -s ca marcl de plural ([s], lzl, frz), vezi p.22.

Sunete vocalice
vocalele englezesti sunt fie lungi, fie scurte. vocalele lungi sunt indicate fonetic
prin doul puncte: Iol], [st] etc.

i I Atentie. lungimea sunetelor nu are totdeauna coresponclent in ortografie:


:
|: de exemplu, look se pronun!5 cu [u] scurt, in timp ce mgve se
:
pronun[I
i cu [u] lung. Totuqi, e adev5rat cI [i] lung corespunde adesea unui : grup
; de douS litere (lcave, fegt). :

Diftongii gi triftongii sunt grupuri de sunete frecvent folosite in limba engleziL.


Diftongul este o combinatie de doud sunete: un sunet vocalic ;i unul semivocalic
(sv + v sau v + sv), iar triftongiul este o combinalie intre un sunet vocalic si doul
sunete semivocalice (sv + v + sv).

in tabelul de mai jos


sunt prezentate mai intAi vocalele simple, urmate de diftongi,
enumerarea ?ncheindu-se cu lista triftongilor. Tabelul prezintd sunetele vocalice
aga cum sunt ele rostite in pronunfia standard a limbii engleze. Unele vocale,
de exemplu, se pronuntl diferit in Statele Unite sau in Scotia.

AF'I Exemple in engilezi Exemple in romini sau explica[ii


Vocale

[;e] ant, alphabet, cat, hat Sunet firi corespondent in romind

lorl aunt, also, bath, father, glass, car, far, Sunet fdrd corespondent in romini
large, calm, half, heart
E

[,r] ugly. duck. cup, funn1,, other rnother

I
Este vorba
brother, love, some. come, conriortable. despre
Aqa cum aratl exemplele
above, i'nonth, thorough. u,onderful.
un sunet a alSturate, sunetul [A]
ll'on-1', blood. 1.oung nu corespunde neapirat
internrediar
intre /il si grafiei u. Retine cd litera
/e/ deschise. o se pronuntd Ia fel de
des hl (sau [sl] dac5 este
vorba de un sunet lung).

I:: l cuftain, turtle, bird. shirt, u,ere, r,-ord.


Sunet l'ari corespondent in romin.l
\\,ork, \\'orm, \\,orst
Ie] edge. set, pen, hed, said. death, breath
Este vorba clespre utr sunet le/ mai deschis
decit sunetul romanesc [e].
Ie] about. again. addition, alphabet. Jamai_
ca. objectile, Jrotato, suppose, clubrous,
utter, author. farrour, ltalian. \roman.
cl'rildren. thorough. Britain
nt

Itl it, live, fit, ship. big. r.,illage, begjin,


I
eternal. rr,omen, easy
1.""""""'
Ai grijl sd faci clar diferenta i
li I
l: j sunete
intre aceste doul
:
spre a evita orice confuzie
l: in exprimarea orald:
:
l: :
: ttI eat, live I leave, fit # feet, !
lirl eat. leave, feet. sheep. key, beach. see, : ship # sheep, mill I meal
:etc.
sea, easy, breatlre
! [rl = /i/ scurt :l
:: [itl = 111mai lung dec6t [il il
din limba romdnl. : I
...............'l
I
I
I
[nl obstacle. not. hot, lock, u,l,rat, rr.ant. llas.
Ca o din .,hona", dar mai tleschis si pronuntat
tr,atch, cough fll
in partea posterioari a cerului gurii.
tclf author, 516rt', caught. thought, r,all, ifillf
Ca o din interjectia romineasc:.i hoo!
board, door. horse. cork, lord, u,all<. u,ar, elliilmil
tr,arnr. law
iol pur, rull, cook, ioot, look, wolf, wood
Este vorba despre un sunet intermecliar
lntre lu,r scurt si /o/ deschis.
url rrio\re, moon, roont. shoe. two, blue,
Este vorba de.spre un sunet /u,/ prelungit.
vouth, through

@
Iar] eye, I, ice, idea, u,hy, high. lie interjec!ia ail
Iao] out. loud, around. south. how, cow. Ca ..sau . ..august . grupul respectiv
now, brou,n, plough pronuntindu-se ca un singur sunet
leel share, hair, bear, where Diftong lSrir corespondent in Imba rominl
I erl eight. able. late, make, main. day, say, L)rel
bathe

este leol onll'. home, phone. alone, also. go. no, Cornbrnatie intre un /o/ inchis si un /u/
know. iorv. show. slow, coat. road, toe.
u). soul

a
I Ai grijl sd faci clar diferenla
intre toate sunetele redate
prin /ol. De exemplu:
not hl # nought [g:] * note.
Irsl ear, beer, beard, hear, here, idea, theatre Conrbinatie intre un /i/ lung r-rrmat
de un /e/ deschis scurt

lcrl boy, soil fol


loel sure, tour, poor Combinatie intre /u/ urmat de /e/ deschis scurt
Triftongi
la rel fire, higher
Iaoe] hour, shower, flour
frifton{ii sunt formati dintr-un dttiong urntat
lerel player de Iel. Avem deci trei sunete vocalice rostite
Is-tre] loluer unul dr-rpi altul.

lorel lawyer

--+ Toate aceste exemple aratd clar c5 aceeagi literd (sau acelasi grup de litere)
se poate pronunfa in diverse feluri, la fel cum unul gi acelasi sunet se poate
scrie diferit in diverse cuvinte.

i t Atentie la omografele cu pronuntii diferite. De exemplu: :


:a arow [reo] (unrdnd,un;ir) t' arowlraal(odisputd) :
! a tear [tre] (o lacrimd) # to tear ltee) (a rupe, a sfil;ia) i
i the wind [wrnd] (udntut) I to wind [warnd] (a tnft;ura, a rdsuci) i

--+ Terminalia -ed se pronuntS [d] dupS o vocala, [d] sau [t] dupd o consoana $i hdl
dupS literele d gi t: named [nermd], rolled [reold], popped [popt], asked [orskt],
nodded ['nodrd], adopted [e'doptldl.

E
Ittr
,
2 Accentuare i intona

r Accentuarea
E'ngleza este o limbi cu accent tonic; silabele
se pronuntr cu intensitate diferitd,
creandu-se deosebiri insemnate fa{5 de romAn5,
unde locul accentului nu este fix ldp-S
si nu se pot da reguli precise de accentuare.
in engrezi r. airt,rc, de o parte, ;.
accentele propozi[iei, pe de alta, accentele
cuvintelor.

' in interiorul unei propozifii: cuvintele ,,care au semnifica{ie,,


sunt accentuate,
in comunicarea oral,, pe cand cuvintere mai putin importante
sub aspectur
semnificatiei nu sunt accentuate:

substantive . articole
lerbe . pronurre personale ,[dFt*
adjective . pronume reflexive
comparative . r'erbe auxiliare
superlative . prepozitii
adverbe .conjunctri
pronume posesive. dentonstrative, interogative . adjective posesive. demonstratrve, interogiative
ibrme negiative contrase ale auxijiarelor
prepozitir aflate in pozrtie finald in propozitie./ rb;r{*i.,
fraz;r (r:ezi p. 208)

Acestea sunt niste resuli generale. in realitate,


poate fi accentuat orice cuvant
din propoziti e/frazitasupra caruia dorim si insistdm.
Unele ..cuvinte gramaticare,,
(prepozitii, pronume. rrerbe auxiriare
etc) au creci doud pronuntii posibile dup5
cum sunt sau nu accentuate (r:ocali tare sau
schwa). De exempru, pronumele
monosilabic them e.ste ire regulS neaccentuat;
in acest caz, them se pronunta
[deml (56/24'a). Daci crorim insi sr insistim asupra acestui
cuvant, il pronun(im
[dam] (vocala tare). La fel se intAmpli cu and
sau [o;];does = [daz]sau [d,,rz];of
= [and] sau [rcnd]; = t.l *. :I-lli
= [ev]sau [nv] etc.
,xil

' in interiorul unui cuvAnt (accent tonic): cu,intele accentuate


in propozitie/frazd.
care au mai mult de o silabi, prezinti doui tipuri de accente tonice, si anume un accent
prirnar tsilaba mli puternic accenLuata
in exprinrarea orararsi ,n....ni ,.*au"u*
(silaba mai slab accentuati). cu'intere de mai murt de croui sirabe (polisirabice) - :iu
au tottleirunl un accenl primar. un ..ccent
secuntrar si una sau mai murte sirrbr
neaccentuate. Tocn.rai aceasti alternanti
di limbii engreze un caracter ritmat (ritmul
este binar' fiind vorba despre alternanta regulata
a silabelor accentuate si neaccentuate).

Accentul primar este marcat in foneticd printr-un


apostrof plasat in fata silabei
purtStoare a acestui accent, pe cand
accentur secundar apare ca un indice;
information [, rnf-e'mer-f-en ].
IatI citeva reguli de accentuare (este vorba despre reguli generale; desigur,
existX excep[ii):
-
Accent pe ultima silabi Exemple
rc)'be ter"r-ninate in dou;i consoane to inform Irn fo:ml
r-egul.1 care nu se aplici'in cazul substantivelor) to present [prr'zent] I a ptcseni I prezant]
to recommend L,reko'nrendl
to record frr'kcrdl I a Iccord ['rekr:d]
rrvinte terminate in -ee sau -ecr ,,|
tu l,ggee f o'!lli:1. \',,lunte(r l.r nl:u tr:]

uvinte terminate in -elle sau -ette ,.|


i.ruaielle t .tkuo rcll. iiolretL< I :roJ rrtl

rLlinte terminate in -esque

f
piciuresque [,prktla reskl

uvinte terminate in -oo sau -oon tattoo [te'tur], balloon fbe'lu:nl

Accent pe penultima silabi


uvinte terminate in -ian, -ion sau -ious
Itaii:rn r'trc1 ie n l. infbrmation
I [, rrt'a'r-nerJo n ],
obtvious Ia'bhvrssl
ulinte terminate in -ic sau -ics
econornic I i:k: nnnrrkl.
't'
rrratltem:li.s I,nricee rnietrk.l
Accent pe antepenultima silabi Dxemple
cuvinte terminate in -graphy sau -grapher biograpl-r1' [bar'nqrcti]. photographer Ititnqrcla]
.rdiective in -ible resoonsible I n'spunseball
-ible - doua silabe in exprimarea orali: faball)
ruvinte terminate in -ity sau -itive responsibilitl' In spnnsobrlrtr]. sensitive I sensrtn l
iur,'inte tenninate in -logy apqlogr' I c'pulad5rl
i
rcliectile terminate in -ous Esnerous ['clSeneras]

Adlugarea anumitor sufixe, numite ,,sufixe slabe", nu modificd locul accentului


primar: economic economical; glgnerous + ggenerously etc. Principalele
-
sufixe slabe sunt -able, -acy, -al, -ally, -ar, -dom, -ed, -er, -es, -est, -ful, -ing,
-less, -ly, -ment, -ness, -or, -s, -ship, -y.

> Substantivele compuse (vezip.26) sunt in general accentuate pe primul cuv6nt:


blackbird ['blrek,b:;d], basketball game ['borsktbcrl,germl, searchlight
I ssrtllart] etc. Insd adjectivele compuse (vezi p.99) sunt adesea accentuate
pe al doilea cuvant, cu excep{ia cazului c6nd sunt urmate de o silab5 accentuatS:
second-hand [,sekend'haend] * a second-hand car ['sekend,hrend'ko:].

fw
r Intonafia
. J .i','.
Intonatia sfArsitului de propozilielfrazd fieurcd, fie coboarS:

Intona{ie coboritoare (rlescendentl) Intona{ie urcitoare (ascendentl}


propozitii intero5jatirre care incep
m6*E
propozitii afirmalive
propozitii interogative care incep cu what, cu rrn verb auxiliar
when, where. which, u,hy (la fel ca in rominil propozitii interogatit'e exprimind surpriza
aici. 'intrebirile au o intonatie ascendenti propozitri rnterogative care reiau cuvintele
doar cind currintele interogative stau la locul din propozitia enuntati de interlocutor
specrfi c constituentului interogat) (pentru a i cere si repete o informatie etc.)
irrtero€atiile ccrnflrmative (gLrcstiott tLtgs ), interogatiile confirmative (question tags)'
c.i1-e sunt talse intreblri, rlspunsurile cind sunt intrebiri propriu-zise. rispunsurile
fiind deja cunoscute (vezi P. 282) nefiind cunoscute (vezi p. 282)
propozrtii exclamatit'e
propozitii imperative

3E ezi britanicl za amencana


r ,,:j:
r Pronunfie ti accentuare
+ Accentul american este diferit de cel englezesc. De exemplu, tomato se pronun!5

[te'metteo] in en$leza americanS;i [te'morteo] in en$leza britanicS'


Iatd si alte exemPle:

Pronun[ie britanicd Pronun[ie american[


ErlEE
clerk lklcukl
leisure I lesal ['l i13arl

prrvacy ['prrvesr]
schedule flediu:ll ['skedjttl]
ir:t.:ilia,i r. ,-i.r. : i,
tube Itjurbl

vase Ivorz]
z lzedl I

in engleza
+ Accentul tonic este si el uneori diferit: address se pronunf5 ['adres] '

americanl si [e'dres] englezabritanicS. in


Locul accentului tonic: influenfeazI
adesea pronunlia vocalelor. IatI alte exemple:

Ptonun{ie britanicd Pronunlie americani

advertisement led'r':rt rs m e nt ] Iiedver tarzmantl

ballet Ibelet] lb:el'erl

Birmingham ['b:rn'rrnam] lb:lrtntn'hleml


i
fillet I rrht] lfr'te I
r

garage Igrend5] [qe ro:g]

laboratory I lc'bnrotarrl I llebrotc:rr]

pecan l'pirkan I lpr kaenl


Pronuntie si

. Ortografia
Desi unele currinte au o ortografie diferitr de cealaltd parte a Atlanticului,
pronuntia ramane adesea aceeasi.
Ortografie britqici Ortografie americani
-ae- anaemia, haemoglobin -e- anemia. hemoglobin
r'i: r,:
-c- detence, Iicence (.szzDslallzrrl -s- defense. license
1 !i .- a

tterbul se scrie cu un -s-) t.cttb.<lrtrtlit tvrbt


-l- instalment, enrol -ll- installment. enroll
-11- travelled. man,ellous -l- traveled,mar,relous kerb
-moul- mould. smoulder -mol- mold. sm,,lder
-our colour, favour -of -color, favor '

-re centre. metre -er center, meter


-s- practise (-subslanlzrr; -c- practice
uerbul se scrie cu un -c-) lsubstantiu + uerb)
:'rtt ..,.i
-)'se anah,se, paralt'se -yze a*1-.. *.r*

r Vocabular
cele mai multe dif'erente intre engleza britanici si engleza americanr se gesesc
la nivelul vocabularului. Tabloul de mai jos (care nu este exhaustiv) prezintl c6tiva
termeni foarte frecvent intrebuintati si care dau adesea nastere unor confuzii:

Englezi britanictr Englezi amedcani RominX


-\merican football football fcttbol atnericott
aubergine eggplant t:dndtd
autumn fall (dar si autumn) tr.tamnd
back garden back yard grtidind din spotele casei
bill check notii cle platd ([tt restaurant)
boot trunk portbagaj (al unei masiti)
braces suspenders bretele
chemist drug store fttrmacie
chips (French) fries cartcth priijiti
clnema movie theater cinema(tografl
courgette zucchini clot:lecel
cupboard closet duldp de huctlttirie
CV resume C\T

draughts checkers (jctc del clante

engaged busy oatpat (litie telefonicd )


lilm (dar si movie) moue filtn
flat apartment c4tartament
football (rlarsl soccer) soccer fotbal
ground floor first floor pLtrtar

handbag purse (dar ;i handba$) posetd, geantd


r-
holiday vacation tacdtltd
jumper (dar si sweater) sweater pLtloter, x:eter
lorry (dar;z truck) truck comton
rnarue corn porumb
motorway freeway, highway, expressuray autostradd
nappy diaper sctttec
note bill boncnotit
pants (de damd) panties chiloti (de damd)
pants (bdrbdte5ti) underpants, (iockey) shorts slit, c hiloti ( bttrbdt e;ti )
pavement sidewalk trotuar
petrol gas benzina r -:,.- -'

post box mail box cutie de scrisctri ffi


postcode zip code cod postal
postman mailman (dar,sz postman) prt-stas, lacfur postal
(potato) crisps (potato) chips cl'Li1t.s

railway railroad cale fertttd


return (ticket) round-trip (ticket) bilet) dus-intors
roundabout traffic circle sens girattriu
rubber (dar;i eruser) eraser radierd
rubbish garbage, trash gunot
shop assistant salesclerk t.' tin z d t ct r. uinz dtod re

single (ticket) one-way (ticket) bilet simplu) dus rrhilmrnmml


sweets candy bombctttne
tap faucet robinet
tights pantyhose (ciorapi) colanti
toilet bathroom, restroom toaletii, ll;C
trainers sneakers tenisi, pantofi de tenis
tram streetcar tramuoi
trousers pants pantolon(i)
underground subway metrou
vest undershirt matou
wallet billfold (dar ;z wallet) portolbl
windscreen windshield parbriz
ztp ztppef fermoar

Pentru diversele feluri in care se enuntd data calendaristicr in Marea Britanie


in Statele Unite, vezi pp.321-322.
gi
Chestiunile tratate in acest capitol:
. intrebuinlarea articolului nehotdrAt a/an: diferenfaintre a 9i an;
irii articolului nehotf, rAt englezesc
particularitSfi le fol os

. intrebuinfarea articolului hotlrit the


. articolul zero sauabsenfa articolului the: situafiile in care articolul hotSrat
esteprezentin romanS, dar nu este intrebuinlatin en$lezl

A sau an?
o consoana sau cu un sutrc] u
a se intrebuin[eazX inaintea unui cuvAnt care incepe cu
a cat [a ku:] o masind

Sr-rnet consonantic:

h aspirat (majoritatea cul'inte a horse le ho:sl urz ca1


lor englezelti care incep cu h)
a one-r{ay street Ia\\,\ll,wel'strilt] o slrzzdrT cu sens unic
Sunete pronuntate ca nintme)
(prima silabi se pronuntl ca in cuvintul ruonder ['ri''ttlda I
semiconsoanele rt Ar'/ sj Y /j/
a European Iaioara'pi:anl ttn Eurol:eart
a union la ju:neul un sinclicat
(prima silabl se pronunti ca aceea din cuvintul Yu$oslavian

faf"*tr. frd*.. .rtt cuvint care incepe cu o vocall sau cu un tryt "'!uli'
--.
|ocali sau ditlong an earring lan rorrPl un cercel
an oil lamp Ian or1,lrcn-rp] rt lttmpti cu gaz/petrol
an orange fan'nrrnd5] r.t prtrtocald
(de ploaie)
an umbtella [en,nm'brele] o umbreld

Sunet localic:

h nrut (rar in en$lez[) an heir lorr ea] un mosterLitctt


an honest man lan 'nntst metll un om cinstit
an honour [on nnel o ot1o(lre + cur,lntele din
an hour [:n'aoal o orri aceeasi thmilie
]
clror Pronuntie an MP [:n ent'Pi'^]un tlePutttt
. ,ate literele a
an LP Ier-r el'Pir] un disc de 3.ll
incepe cu sunetul /e/

pentru mai multe despre sunetele limbii engleze, vezi Pfonunlie ;i ortografie p' 1'

I
Articolele

- J...--,
I
a
Cantitatea 9i riumlrul nedeterminat de indivizi sunt exprimate,
ca gi in romtni, prin pluralul nearticulat al substantivelor sau printr-un
adjectiv nehotSrdt (vezi Adjectivele gi pronumele nehotirdte p. 68):
an orange - o portocald oranges - portocole
some oranges - cAfuuo, ni;te portocale

r lntrebuinfiri
Articolul nehotlr6t alan (un, o)
se intrebuinteazd, aldturi de substantivele
numdrabile la singular (vezi Substantivele numirabile 9i non-num[rabile p. 28):
--+ pentru aprezenla un lucru ori o persoanS mentionate pentru prima datd: U

I bought a new teapot.


Am cumpdrat un ceainic nou.
We saw a good film yesterday.
Am udzut un film bun ieri./Ieri am udzut un film bun.
I spoke to a woman.
Am uorbit cu o femeie.

+ cu nume de meserii:

a
I in englez5, spre deosebire de rom6nS, numele
de articolul nehotdrdt a/an:
de profesii sunt precedate

He's a musician. El este muzician.


She works as a designer. Eo lucreazd ca designer.
She became an architect. Ea a deuenit arhitectd.
Articolul a./an este insl omis cdnd se face referinti la o functie unic5.
ComparS:

: He's a headmaster. El este director de ;coold.


: He's headmaster of Greenwood High School. El este director al
i Greenwood High School.lEste directorul Greenwood High School.

+ pentru a exprima o generalitate:

A mouse is smaller than a rat.


Un;oarece este mai mic decdt un;obolan.

--+ in sens distributiv, pentru a indica preful, frecvenfa sau viteza:

It's €3 kilo.
a Thke one tablet three times a day.
Costd 3 lirekilogramul. Lua{i/Ia (cdte) un comprimat/o tabletd
I was driving at 20 miles an hour. de trei ori pe zi'
,t]r
Mergeam/Rulam cu 20 de mile pe ord.
She went out without an umbrella.
Ea a ie;it fdrd umbreld.
{rt I'm telling you as a friend.
,l
1, I li-o spun ca prieten.
i, He's always in a bad mood.
El este totdeauna Prost disPus.

- in apozitii:
His sister, a very shy girl, didn't speak to anyone.
Sora lui, o fatd fctarte timidd, nu a uorbit cu nimeni.

, in negatii:
I haven't got a pen.
h"u am stilou.

+ in anumite expresii, de exemPlu:

to have a headache to have a sense of humour


o auea o durere de cap, a te durea capul a ouea sim{ul umorului

+ dupi as/so/too + adjectiv:


I have never seen as fine an actor.
N-am mai udzut niciodatd un actor afit de bun.

I have never seen so clean a house.


N-am mai udzut o casd atdt de curatd.
It's not too difficult a job.
Nu este un seruiciu Prea greu.

- dupS what gi such:

What a mess!
Ce dezordine! / Ce murddrie! / Ce dezastru!

lt's such a shame!


Ce pdcat!/E tare Pdcat!

+ alSturi de half:
I'll be back in half an hour.
Md ?ntorc ?ntr-o jumatate de ord./Reuin peste o jumatate de ord'
Articoleie
2 Articolul the
Articolul hotdr6t the
(-1, -a, -i, -/eJ se intrebuintezrzl aiaturi de substantive numS-
rabile si non-num5rablle (vezi Substantivele numirabile si non-numirabile, p. 2B).

Substantiv numirabil singirlar Substantiv numirabil plural Substantiv non-rrumirabil


the cup cea;ca the cups cesllla the rvater aprz

\rticolul the este invariabil in englezi: the cat pkica


the ou,l bufnila
the holidays uacantele

+ pentru a vorbi despre un lucru sau despre o persoand


specifice:
The novel I'm reading at the moment is fascinating.
Romanul pe care tl citesc ?n acest moment este posionant.

+ pentru a vorbi despre ceva ce este cunoscut de to[i


sau despre ceva ce a fost deja menfionat:
I can't see the moon from here. Where,s the coffee?
Nu pot uedea luna de aici. (Jnde este cafeaua?

+ pentru a exprima generalitdfi:

The mouse is smaller than the rat.


$oarecele este mai mic decdt sobolanul.

-+ in fata numelor de
!5ri la plural sau a celor formate cu Kingdom (Regat),
Union (Uniune), Republic (Republicl):
the United States Stotele []nite
the Bahamas (arhipelagul) Bahamas
the United Kingdom Regatul unit (al Marii Britanii;i lrrandei de Nord)
the Dominican Republic Rep ublica Dominicand

Vezi qi p. 35 pentru acordul verbului cu United States, Bahamas etc.

+ inaintea numelor de fluvii, oceane, mdri, regiuni, lan[uri de munti:


r
the Thames Tamisa the Tyrol Tirolul
the Atlantic,4 tlanticul (Oceanul Atlantic) the Roclqy lVlountains
the Adriatic,4 driatica (Marea Adriaticd) Mun{ii Stdnco;i

3 Articol zero sau absentl a articolului

inenglezi, substantivele numrrabile si non-numr rabile (vezi substantivele


num[ratrile qi non-numdrabile p. 28) sunt deseori folosite fdrr articol hotrrat.
Acesta lipseste:

- in fata substantivelor abstracte si a numelor de obiecte


si persoane privite la modul general:

She found happiness.


Ea ;i-a gdsit fericirea.

Life is too short.


Viala e prea scurtd.

He's scared of spiders.


9-=
El se teme de pdianjeni./Lui ?i e teamd/fricd de pdionjeni.

v Computers have become indispensable.


Calculatoarele ou deuenit indispensabile.
tel
it l

-, in fata numelor de continente, !5ri, state, lacuri, munti, strdzi etc.:


AficaAfrica Texas Texas, Tbxasul
France Franlo Lake Michigan lacul Michigan
Italy ltalia Mount Everest Euerest, Euerestul

-' in fata titlurilor urmate de un nume propriu:


King Arthur regele Arthur Doctor Andrews Doctor,
Doctorul Andreus

" in fa[a substantivelor ce desemneazd institu{ii:


church biserica prison tnchisoarea
school ;coala courtfuibunalul
university uniuersitatea hospital spitalul
etc.

I
School is compulsory.
Ctnd contextul este determinat
$coala este obligatorie. gi nu se mai vorbeqte la modul
general, trebuie folosit in fafa
in fafa numelor
numelor meselor zilei articolul the
meselor zilei:
(vezi tabelul comparativ p. 17):
Breakfast is served
The bus stops at the school.
fuom7 to 10 a.m. Autobuzul opre1te ?n fa{o ;colii.
Micul dejun este seruit/ [Se face referire mai curtnd la clXdire
se serue;te tntre dectt la funcfia acesteia.l
7;i 10 dimineala.
The dinner was excellent.
Cina a fost excelentd.
in fafa numelor de
[Se face referire la o anumitf, ocazie,
alimente, bduturi, materiale
la o situafie precis5.]
de constructie etc.:
The tomatoes you bought
Italian tomatoes are delicious.
are delicious. RoSiile pe care le-ai cumpdrat
Ro;iile italiene;ti sunt delicioose. [Substantivul este
sunt delicioase. determinat de o propozitie atributivS/
relativS.l
Orange juice is full
of vitamins.
Sucul de portocole e plin de uitamine.
I:ry
m rr niln!' 'a rrill' ililr luli
Concrete is used less nowadays. ll

in zilete noastre, betonul este mai pulin intrebuintat.


t'

- in fata numelor de anotimpuri, a numelor lunilor anului qi ale zilelor siptlmAnii:

Autumn is my favourite season. t" lrwr Mtd

Tbamna este anotimpul meu preferat.

August is the hottest month.


August este cea mai caldd lund (a anului).
Everything is closed on Sundays.
Totul e tnchis duminica.

+ in fata numelor de culori: *l.t'.."

Red is my favourite colour.


Ro;ul este culoarea mea preferatd. .,tit

+ in fata numelor de limbi, materii qcolare, iocuri, sporturi:


She speaks fluent French.
Ea uorbe;te curent franceza.
I hate maths.
Urdsc matematica.

Tennis re(uires a lot ofpractice.


Tbnisul cere mult antrenament.

- + in fafa unor nume de boli:


She's got jaundice.
Ea ore/a frcut icter.

+ in expresiile to go
by car/by train/byplane/
etc.:
We prefer travelling
by train.
Preferdm sd cdldtorim/sd
mergem cu trenul.

-+ in expresiile
to go to schoo7to hospitaUto
wor*to bed/etc.:
He went to university.
El s-a dus la uniuersitate.

r Tabel comparativ

I often receive
-or.y froi-_y parents.
Primesc adesea boni
cle la pdrin(ii mei. In..Tol.rr.o',@
Banii trimi;i de/pe care
mi i_au trimis pdrinlii mei
I love Brussels .o.outr._-
I loved_ the Brussels
t:tti place t'orza de Bru.telles. ,p;; (*. h"d;. fu*h).
,Vi-a pltic'ut t:ar:a de Bru.relles
(pe care anz nincat-o
She stayed lo prt)nz).
in hospital fo. trr";;;
:.t o stttt in .;pital tlouti We live near the hospital.
sdptrimtini.
Lc,rcuim tdngd spitul.
illusic is her passion.
''lLt:ictt
pa.siuttea ei./posittnea
The music (;, tt ut *rt**nt) ** *f"*ft*
e
ei e muzicu. Muzica era insuportabild (in
acel restaurant).

EXERCITII
I t\ Pune articorur nehotir,t
. ,' at honesl answer
a sau ar in!u fafa
rql' urmdtoarelor cuvinte:
I ,,.,,r, o,,rlajr"r
b) eucalyptus [,julka,lrptesJ
c) train ltrernl
d) apple ['epel]
e) ansrver [,olnsa]
Articolele
f) or,vl [aol]
g) yellow submarine
[jjeleo,s,tbma,riln]
h) headache [,hederk]
i) heiress ['earrsl
j) university [.jutnt,v::setr
l
k) honourable gentleman [,nnarebal,dgentalmanj
l) hour f,aoeJ
m) house lhaosl
n) euphemism []jLr:f-amrzeml
o) year [ra]
P) onion [',,rnjan]
q) one-man band [,w,rn,mren ,brend]
[= om-orchestrd]

i e rm
toa rcte pr op o zilii adru gin
u
P\:::-1.,:tu
\-drticolul a/an acolo unde
f,

este ne..*r,
-"' d
a) he's + writer + well_known
b) I'm + only child
c) bottle of rum + he drank + half
d) sales department + she,s + manager
of
e) very good + he,s + maths teacher
0 wonderful + what + idea +l
g) week + four days + he,d like
+ to work
h) plastic bag + have + do you +?
i) watch + I,m sorry + I don,t
have /
3).iTraau in englezd:
V
-Jh) Sunt student.
b) Nu am telefon mobil.

c) Merg Ia (bazinul de) inot


de trei ori pe sdptdmAnd.
dt El vinde carti de ocazi<.
[de ocazie = second_ltanc{]
e) El este frizer.
fl Plrintii mei sunt brutari/patiseri.
g) Ce pacatl
h) Nu iesi afard firl haind.
It-

_
(4,r:+:: eazd propozitiile urmltoa re
cu alansau the:
a) 4:d like .--
; .,ni;.,r,ffi'o"u','.,,,
coffee, please. '

c) I can,t find
-_- keys.
\
d) There,s _-- bottle of wine in the
friclge.
e) Did you like _- rvine?
0 -.--- coffee is too strong here.
9) Do you \,vear -_- uniform at school?
h) _ uniform we have to r,vear is
awful.
i) You,re just looking for
=-- excuse.
j) Can you pass
-_- sugal please?
ts k)
-l I only have =-- small suitcase.
5)fomnleteazdpropozitiile/frazeleurmitoare
cu articolur the, acolo unde
--a) __- coffee prevents me from ,f ..ping. este nevoie:
b) Do you like
- - ruhite rvine? I neecl to knolv r,r,hat I should buy for the party.
c) =_- tvhite lvine was very expensive.
/
d) I love _- strar,vberries but I,m ,r/
allergic to them.
e) we had chicken for =_-- dinner because
it,s the only meat she eats.
f) =_- university
- he r,r,ent to is norv closed.
S) Do you like going to --- school?
$ h) =_- beauty is not everything.
i) We spent _-- summer in __- Scotland.
jt I'd like to go to .__- United
States next summer.
k) =_- subject I prefer is _-- maths.

Tradu in engleziz
a) Merg Ia qcoald cu autobuzul.
b) Balena este un mamifer.
[balend = whale; mamifer mammoll
=
c) imi plac mult piersicile.
.1) Pepenele galben nu este
copt. [copt = ripe]
e) Noua scoald s_a terminat de construit.
i) El e inci in spital.
g) Locuim l6ngd o scoala.
h) Ei construiesc un spital.
Chestiunile tratate in acest capitol:
' genul substanti'elor; cum sa dire,entiem mascurinur cle feminin
' pluralul substantivelor: iormarea plurarr-rrui: r,ar.iatii I 'r i. .
ortografice;
forme de plural neregulate; substantir.e ir.rr.ai.rabile plural
' substantive compuse: formarea substanti'eror compllse
la
l-rEU
si pruralul acestora
' substantirre numdrabire si non-numai'ahire: denr-ritia substantivului
non-numrrabil : srrb.stantir.,e numirahi le saLr n rn -n,marabile in funcfie
de context; substantivele non-numarabire r-rr'nate
de un'erb la singular
si cele urmate de un verb la plural
' substantivele colective: exemple si partrcnla,tati: intrebuintarea
substantivului people; numele de tari la plr:r;rr ui.inate
cle un verb la singular

I Genul substantivelor rt,tLll

r Masculin sau feminin?

il'n englez5, genul substantivelor nu este marcat


I
: hotdr6te din romind le corespunde forma the).
dupd care sunt alese pronumele personale, pron
posesive: masculin, feminin qi neutru (pentru
ar
Vezi Pronumele personale (0. 391 posesivele
;i r

in englezd., numeroase substantive comune se intrebuintea zd


atit pentru masculin.
c6t si pentru feminin:
cousin ud.r/uard, uerk or / u eri; oard novelist romanc ier/ romanc ierd
diter sofer/;oferi{d nurse inlirmier / infirmierd
fiend prie ten/p rietend lawyer ouocot/auocatd
neighbour uecin/uecind zoologist zoo log / zoo log a

contextul sau prezen[a cuvinteror man/woman mare/female


;i permit evitarea
oricSrei ambiguitdti (vezi p.2r Difercnlierea masculinului
de feminin):
She's a nurse. illr

Ea este infirmierd. {

ill

She had a male nurse attending to her.


A auut un infirmier care s-a ocupat de ea.
ca si in romanS, se folosesc gi termeni compret diferiti pentru
a deosebi masculinul
de feminin. De exemplu:

son/daug;hter fiu/fiicd
boy/girl bdiot/fatd
bull/cow taur/uacd

. Diferenfierea masculinului de feminin

sur\ul -ess r-aclorattor


I II ^n+..""
actrcss ]clrilo
-^,_;,.
d.uke duce I duchess rlzucasri
god:rri I goddess:.,rt,r
prince1;rint
I pincessprintesd
osptitar
waiter chelner, waitress c.helnt,rita. ospdtcTritd
]

:-

un sufix diferit

adjectivele male si female a male friend un prieten a female fiend o prietend


a male student zzn student a female slotdent o studentd

,Lrbstantir,ele boy girl,


si boyftiend iubit,,,prieten,, girlfriend iub it ii,,.pr i e t ena.
man si rvoman businessman om de afaceri businesswoman lLrzeze
a man doctor un medic tle ol'aceri
a woman doctor o tloctoritti

I
pronumele
nronumele he sishe I a bear u,s
rn u,s a she-bear .6S, Ecr- --fu
tpentru arrimalr, | fIrFT

,aEloatut,,i'r'.: ffi
#ffi
,,

*& {r,
^rlr,ji,
u
1

il

tl

ill

il!

2 Pluralul substantivelor
r tormarea pluralului .rt

in englezS, marca pluralului regulat este terminatia -s. Ca semn al pluralului, ;ll
acest -s este totdeauna pronun[at. El se poate pronunta in trei feluri distincte flr

in functie de terminatia cuvintului (Pentru a afla mai multe despre sunetele rMt

mfll
limbii engleze, vezi Pronunfie gi ortografie p. 1):
ull

lsl book ) books [b-rrks] l!l{

dot ' dots [dots]


illn

shop + shops Llbpsl


rfrnul

iltnllt

ftfit

house [ha<rs] houses

rirn
Irzl f'haazrz)
*ul
page pages ['perd5rz]
size sizes ['sarzrz]

lz) bath [bor0] baths [bordz]


bubble bubbles ['b,rbe1z]
car cars [korz]
pen pens [penz]

in englezd, numele de familie primesc marca pluralului, pe ctnd in romind ,ru

addugarea articolului hotdr6t plural este posibilS doar in registrul colocvial r $llll

(Popeqtii); ?n limbajul standard se adaugi cuv6ntul familia: tiltm

The Smiths are on holiday. lilrltrfl!

iltfif|l
Familia Smith este in oacantd.
I nlrll

r Variafii ortografice
Existd variafii ortografice speciale care depind de termina(ia cuvAntului la singular:

E-
Cuvinte care se tetmini in: Terminafie a pluralului in: Pronunlie a plunlului
-s. -x. -2. -ch sau -sh -es
bus buses ['b.r.srz I
hush bushes ['bri.[rz]
for foxes l'fnksrzl
quiz quizzes
f ku,rzrzl
iritch witches ['wn[rzl
I consoanl + -v consoani + -ies
lhtt fairies ['feanz]

W
lua, ladies ['lerdrz]

-f sau -fe -ves


calf calves kcrlvz]
I
elf elves t,-,"..
[el'zl'"
half halves irr'r'i r' l r: .t,.'tt'',,:
: :rri i:lliri ril
fho:r'z]
knife knives i]r'ill :'i:;; 1'1,'111.';1.;;'-
Inarvzl
leaf leaves
llr:\/l
life
loaf
lives flanzl r.;, i:;r:] i::t.::t:.
loaves
lrJo\ ,/ |
self selves selvzl
I
shelf shelves lJ'elr z I
thief thieves 0irvzl
f
rife wives fuarr.zj
rolf wolves Irvo--lr,z I

I E"cep6i ]

::;itoarele cuvinte pot avea un plural in _s sau in _ves:

dwarf + dn,arfs srzzz drt,an,es scarf + scarfs.sazz scan.es


hoof - hoofs sazz hocives wharf - u,harfs sazz u,harrres
., ; celeialte cuvinte terminate in -fau un plural regulat:
belief + beliets proof + proots
chief > chiefs roof riiofs etc.
-
cliff + cliffs
<) -es
echo echoes I ekairz]
hero heroes ['h r erot;z]
potato potatoes
Ipa'tertsoz]
tomato tomatoes Ita'molteir*z | (lz Ita'mertaoz]
torpedo torpedoes Itol pirda'oz]

I
Excep(ii
cind o final este precedat de o vocali sau cind cur';rntul estc o abrer.iere ori un cuvant de origine
EtrE
pluralul este regulat: striinl.

concerto > concertos photo+ pl-rotos studio ' str.rdios


embryo - embryrs piano + pianos video + videos
kilo ) kilos radio + radios zoo > zoos
logo + logos solo + scilos
memento > mementos soprano + sopr;inos

Cuvinteie urmitoare pot avea un plur:rl in -s sau in

banjo ' banjo.s sarz banjoes


_es:
EEE
mosquito ) mosquitos s.7& mosquitoes
buffalo ' buffalos -sau buflaloes motto + mottos sdu mottoes
cargo > cargos.s./zl cargoes tornado ' tornados sazz tornadoes
commando + commandos.sr/zz cornntancloes volcano t t,olcanos -srzzz volcanoes
flamingo ' fl.rming;os s.zzr r1:rnrinfu, zeto +
s zefos slu zefoes

r Plurale neregulate
Exist5 de asemenea un anumit numAr de plurale neregulate:
Singular
Plural cu schimbarea vocalei
foot [l-ot] picior
feet lfr:tl
gioose Iquts] .qr?-scri geese lqi:sl
louse I ia-rrsl p ti tluc l.rc
lice f hrsl
man lnrienl om, bdrhat
men lnrenl
mouse I nrao:s ] .soarece
mice Intarsl ,.ffjfr n-{
tooth fturol /rnle teeth fti:01
woman lu,onranl fumeze
women ['r.rrntrn]
Singular
Plural in -ez
child ftfarldl coprT children ltJrldrrnl
ox Inksl Dozr
oxen (rare) [oksanl
Sirgular Plural in -ce
penny ['penrlperzz
pence Ipensj

die (rar) [dar]/dice Idars].:ar


dice Idars]

Cuvinte de origine greaci sau latini


Singular ?n -um salu -on
bacterium lbiektranam l bocterie
bacteria [baek'treruo]
criterion Ikrar trarrsn I crzlerzzz criteria [krar'trene]
phenomenon ffi'nonrrnen] ferutmen
phenomena [flnomrno]
,ele Substantivele

Singularin -as Plutal in -i


riumnus [a'l,rmnesj olurnn, lbst elet
alumni Ie'l,tmnad
stimulus ['strmjolas] stimulent, itclemn
stimuli ['strmjolar] sau ['stimjolir]
Singularin -u$au-ir Plural in -ices sa:d -es
appendices Ie pendrsi:z] sau appendixes
I a pendrksrzl
:rder I rndeks] irulet, indice indices ['rndrsi:z] sau indexes I tndekstzl
:atrir ['mertnks] matrice matrices Intertnsuz] sau matrixes I ntertrrksrzl
. ,rteri I'vrrteksl udrtej, turbion, t:orte.t
vortices ['r,oltrsi:zl sau vortexes I r,clteksrzl
Sirgrleria -1'j Plural in -es
ualysis [e' na,le xs] ana I i z d analyses Ie ntetasi:z]
e$s ['eksrs] a:rd
axes I zeksi:z]
Lesis [bersrs] Dazd
bases I bersilzl
aisis ['krarsrs] crzed crises ['krarsilz]
&4ins5is [dareg'neosrs] diagnostic
diagnoses Idatag'ne-osi:z]
fopothesis [hal po1rsts] ip o t ezd hypotheses Ihar'pn0rsirz]
esis [etr'etsrs] oazd oases Ieo'ersilzl
gnenthesis [pa' rcnOrcrs] p arant d
ez parentheses lpe'ren0rsilz]
qmopsis [sr'nopsrs] rezumat
synopses Isr'nnpsi:z]
thesis ['Oirsrs] lezd
theses ['0irsi;z]

r Plurale invariabile
Un numdr de cuvinte au aceeagi formd la singular
si la plural:

zdrcraft auion/auioane
We saw a feru aircraft.
atnsel auocat/auocali .\ni ,121 ,.,ru1 cila,t ,tt.iu,tne.
Both counsel asked for an adjournment.
;ltd (Fam) lird sterlind/lire sterline
'Tztecraft Ambii auocoli ttu cerut o ama)nare.
na ua cosm i cd / na ue cosm i ce
This will cost you ten quid. (,Fanz)
Tb t'o costa zece lire.
ftrlar;iplurdin,s
terracks c az arm d / c azdrmi
Art is a means of communication.
cossroads interseclie/intersectii, .lrttt esl! ttn milt'c tl, cnntt2ticuru.
It's a new detective series.
bedquarters cartier generol/cartiere generale
Este tm nou seriol poti{ist.
*ans mijloc/mijloace
nies serie/serii, coleclie/colec{ii, serial/seriale It's a rare species of butterfly.
ryies specie/specii Este o specie rard de fluturi.
rc*suzind/uzine They have built a new gasworks.
Fli/Ele ou con-struit o nottd uzinit cle gaz.

:
cod cod I caught hlo big fish. I
deer cerb/cerbi 1nt pvi11-; doi pesti mari
t
fish peste/pesti
grorse p o t iirni ch e s c o t idnii /p tt t dm ic hi s c ct t ierte
hake merldnhnerluni
hering herhct/lrcringi
mackerel .sclurz bi e I s c rum i ^.
-\_
;--x..
ig'
bi 1
pike stittcd/;tiuci
salmon somon/sctmoni
sheep odie/cti
fi out p as triu /p ds trdL; i

3 Substantivele compuse

r Formarea substantivelor compuse


Cu un substaltiv
suhstantir' + substantir' an alarm clock an (cetts) clesteptdtor
adjectiv + substantiv the Yellow Pages" Paoinile Culbene
rrerb + substantir' a searchlight zzn proiector
participiu trecut + sr-rbstantirr frozen food alimente ccnryelate
particuli + substantiv an in-patientzuru bolnot internat in spital/spitalizttt

adverb + substantiv an away garne un meci in deplosare


gerunziu + substantiv a swimming pool un bazin de inotlo piscina

Cu un gerunziu
substantir' + gerunziu ice-skating patinaj
blackmailing ;anlal
tl--!
adjectir'+ gerunziu
2
particull
Cu o
\/
substantir, + particuld a passer-by trecdtor
zzzz

acljectir' + parliculi a black-out o pand de curent


r,erb + particuli a cover-up un complot

Cu un verb
particuli + r'erb the outcome rezultatul
i
diferiti de cea din rom6n5' :
I ordinea cuvintelor in grupul nominal este deseori
!
f ,,r,,^-.t ^r^*^6+ octo colm:i imnortant oaJ* iant, primul element jucSnd i
3i;1H:?:[HlllJ::."i;Hi#il;;J;;;i*:,sl**:i'?..*]t'*o
:iili ffi'"ffi;fi;;;;;;;' i'., !'^'*r"urtimur cuvant trebuie tradus
i
primul:
sagr zohdr de trestie # sugfar catetrestie de zahdr
e;rne
*iit "i""rf" b ciocolatd cu lapte * chocolate milk ciocolatd rece

amilk chocolate Easter e$gi


fffi Pa;ti din ciocolatd cu laPte
de Pa;ti
un ou de toqe :

Substantivele compuse pot fi formate din


mai mult de doui elemente:

a father-in-law
un socru
ajack-in-the-box
un cloun cu resort Uuc[riel
a ne'er-do-well
un bun de nimic, un tncurcd-lume
a forget-me-not
o nu-md-uita, o miozotis

a merry-$o-round
un carusel (cdlu;ei)

f cuvintele compuse nu sunt niciodata intrebuinfate


pentru a desemna :
Ia ;;;;il";;;;;. Pentru avorbi despre ceeace confine un obiect :

sefolose5teoconstrucliecuprepoziliaof.SubstantivelecompuseindicSi
iunctia obiectului: {*=
5Q i:
RECIPIENT CONTINUT il :
a urine gllass * a glass of wine ]T
ain -<9 -(, :
un pohir delpentru ain un pahor cu :
I
lli :
a tea cup + of tea @, I
^cuP ceai
o rno;ri delpentru ceoi o cea;cd cu
gt:
*J1 :

. Pluralul substantivelor compuse


-;reguli,ultimulelementalcuvintuluicompusestepurtdtorulmSrciideplural:

I
Singutar Plurat
jack-in-the-box jack-in-the-boxes clotni ut rasorl [jucirii]
lay-by la-"--b1's :orze de stationore

lie-in lie-ins dinineti de lenet:ire in pLtt


lion cub lion cubs pui de leu
lip balm lip balms halsamuri pentnt buze
pencil sharpener pencil sharpener s a s cu t i tctare
road user road users utilizatori ai soselei
table napkin table napkins scrt'rle Je m,ts,t

I
Cind primul cuvant se terminl in -s la singular, marca pluralului este atasatl
normal celui de a1 doilea:
careers adviser + careers advisers consilieri de orientare profesionald
clothes shop ' clothes shops magdzine de imbrdcdminte
sports car + sports cars ma$ini (de) sport

in cAteva cazuri speciale. marca pluralului este ata$ata primului element


sau ambelor elemente:

Plural cu marci la primul element


Substantive compuse al cdror prim element editor-in-chief - editors-in-chief redactori sel' ffird
Ll(s(mnejla o |elsurna. pe rarrd al rluilrl I father-in-larr. ' gu11,,.r5-1n-l11v.sr,cri
element este un grLrp prepozitional:

Substantive com,nuse al ciror prim element hanger-on - hangets-onpara,:lll Ipersoane]


se termini in -er: passer-b1' - passers-by trecatori

Substantive compuse cu -to-be: bride-to-be + brides-to-be aiitoare mirese


mother-to-be + mothers-to-be uiitoare mame
Plural cu marci la ambele elemente
Substantjve compuse al ciror prim eiement a woman doctor -+ women doctorc femei medici
are un plural neregulat:

4 Substantivele numirabile si non-numlrabile


Un substantiv num5rabil desemneazi o unitate distinctl care poate fi numSratl
(de exemplu, o oaie, doud oi). El poate fi precedat de articolul nehotlrAt a/an
sau de orice numeral gi are in mod normal o forml de singular;i una de plural
(in fafa c5rora se pot plasa determinanlii these/few/many etc.). De exemplu:
a horse un cal
one pencil un creion
three children trei copii
l r-r substantiv non-numdrabil desemne az\. ceva privit ca un ansamblu indivizibil
.e nu poate fi numlrat (de exemplu ,,orez"'. nu se poate spune'o""doi orezi
sar-r "':','citiva orezi). Substantivele non-numirabile englezeqti nu pot fi precedate
le articolul nehotSrAt a"/an, nici de one/two/three etc. De exemplu:
violence uiolentd
water apd

Numeroase substantive numdrabile din limba romAnd sunt non-numSrabile

a
I in limba englezd:
fruit fructelel kAteua, doud, putine ) fructe
furniture mobilele/mobile
(l
etc.
Deci in e\glezd nu pot fi precedate de articolul a/an:
fruit **xa fruitx**]
un fruct = a piece of [9i nu

.:ri-rd vremsI ne referim la o unitate, trebuie sd antepunem substantivului


'- lri-numArabil un alt substantil', numirabil:

Sdstantiv non-num[rabil + substantiv Exemple


numdrabil

Jrixe sfaturile plece a piece of advice/two pieces of adttice un sfat/


doud sfaturi
Ega4eAnggage bagaje a piece of baggage1nggage un bagaj
aifuice douezi a piece of evidence o douadd
fuarthnemobile a piece of furnitwe o mobild
ffi.fructe a piece ol fruit un fruct
Itstage $m\/ruhbish (Br) gunoaie a piece of garbage/rubbish un gunoi
Lformation informalii a piece of information o informa{ie
dpdmdnt a piece of land o bucatd de pdmdnt

1&paste fdinoase a piece of pasta un lir de paste fdinoase


allucrare, muncd a piece of work o lucrare

ffiing ha ine, tmb r dcdminte item (sau piece) an item of clothing un obiect de ?mbrdcir
rrsqtiri minte
an item of nelvs o slzre
-:.id:.,iirte aloaf ofbread o pAine

: :!hetti spaglre te, macaro ttne strand (sau piece) a strand of spaghetti o mttcttroanti
'

,.::tle Izle ten head of cattle zece (copete de) uite

I
Substantive

. Substantive care pot fi numlrabile sau non-ntlmirabile


Anumite substantive pot fl numirabile ori non-numlrabile in functie de sensul
pe care il au in fraz5. Sunt non-numirabile cind au un sens generic. De exemplu:

Non-numirabil Numlrabil
They went to Africa to shoot antelope. These antelopes have just been bought by the zoo.
Ei s-au tlus in Africa pentru a uina antilope. Aceste antibpe tocmai au fost cumpdrate
de grdtlina zoologicd.

Beaut], is only skin-deep. She's a beauty.


Frumusetea ntt e totulhru inseamnd nimic. (Femeia aceasta) e ct frumusete.

I don't like coffee. I'd like a coflee.


Nu-mi ploce cafeaua. As dori o cafed.

The table is made of glass. Would you like a glass of wine?


Masd e (fdcutd) dit sticla. Doriti un pahttr cu uin?
.,:f
We had iarnb for dinner. That sheep has only one [amb.
Am auut miel lu cind. Ooiu aceett nu are decit ttn (sinqur) miel.
tr{
I He boupiht a paper.

a
need some lvrappingi paper.
imi trebuie niste hi)rtie de ambulttt cadouri. El a cumpdrat un ziur.
Water boils at 100'. The boat has just entered Japanese $,aiers.
Apd fierbe la 100". lhporul tocmai a intrat in ttpele (teritoriale) japoneze
It's beautiful weathet In all rreathers.
E frumos afard./l'remea e frumoasi. Pe ctrice ureme.

r Substantive non-numirabile + verb la singular

Numeroase substantive care se terminX in ceea ce pare a fi marca pluralului


I
a
-s sunt non-numlrabile ;i sunt urmate de un verb la singular:
The news is surprising.
Vesteol $tirea este surpinzdtoare.
Unele substantive non-numlrabile urmate, in englezd, de singular se traduc ,rli

in romdni printr-un substantiv la plural:


This furniture is really ugly.
Piesele acestea de mobilier.lMobilele astea sunt cu adeudrot urAtu.l LL]

Mobila asta e realmente urdtd.

Substantiv non-numirabil + verh la sinEular

Unele nume de boli:


German measles rubeold Mumps is not a life-threatening disease.
measles rujeold Oretlonul nu este o boald mortald.
mrmps oreion
etc.
:.rbstantirre ce denumesc un ioc
,ru o activitate: Darts is still played in manY Pubs.
Sejoacdincd darts in multe
lffi
t?*[] il+
hillards biliard
horuls poprce
checkers (,1m)/draughts \Bt) (joc) de dame
puburilcdrciumi. rryffiH#
darts /joc ctt) sdgeti (miniahtale), darts

- :l.stantive ce denumesc un ansamblu


slirlun What is the latest news?
"dvice
. ,nietti (multim; dt1 .nnrtlli Care sunt ultimele ;tiri/noutdli?
esidenceprobe
lwnitwemobild,
mobilier
gntfitr graffiti Vr,
= rA
tntupdr +"s-\\
5#/
information inJJ-U
nnl
informa{ii
(-
hggagebagaje
*tns $tiri, uesti,
rautdti
ron*muncd, lucrare,
etc.
S'.:bstantive terminate in -ics:
ausfics acusticd Economics is a difficult subject.
rilhletics atletism Economia este o materie grea.
cconomics economie Politics doesn't interest me at all.
rethematics matematicd, matemat ici Politica nu md intereseazd deloc.
p$bcspoliticd

L[l

@:ic :

Srhantive ce desemneazi alimente


L.:
dpAine The pasta is ovetcooked.
1*paste fdinoase Pastele (fdinoase) sunt prea fierte.
zsiorlirauioli
*ttispaghete
qbtrhspanac
atc-
S-stantive abstracte:
*imess afaceri Business is good.
Itgress progfese Afacerile merg bine.
We're working hard but progress is sloru.
![uncim din greu, tlor progresele swtt lente.

I
r Substantive non-numirabile +
verb Ia plural

Substantive 1a plural desemnind obiecte


These shorts are too big'
ionrpuse Jin doui nrrli idenlic<:
Sortul acesta e Pre(t mdre'
binoculars bznoclu
glasses oclzelarz These pyjamas make you look ridiculous'
pijamuud asttr
knickers tBr't chitctti b':irbdtesti' slip Artiti rklicol cu ttceastd pijarnalcu
pants slrP \Br). Pantttlon(i) |\m\ Where ate mY tweezers?
pincers c/e5/e [.hcle este Pensetu mett?
pliers claslc cle ?tuloit sdrma
p1'jamas sau Pajamas (Am1 pajama
scissors ftnrlbcd
shearc frnrfecd,
masind de ttiiot
shorts.sorl
spectacles ochelari
tights c io r aP i - P an t tt I o n'

utldnti
tongs placd de frizat Parul
trouserc Pantaktn(i)
tweezerc Pensetd
ctc.
pltuol:
Substantive folosite de obicei la
Customs are checking all cars'
clothe s h d in e, i mb r d c amin t e
u I ele'
l

lhmes i i crtnt r o le ozd t tt ot e t:ehic


contents continut
customs t'amri Careful, these stairs are slippery'
earnin$s t:enituri )tentie, treptele sunt aluttecoase'
goods bunuri. mdrfuri The hotel is ver}l comfortable;
greens legurne tterzi the surroundin$s are beautiful'
looks in,{itrr,ir,'. ./s/)cc1 '\'1''' /r'r Hotelttl este foarte confortabil;
manners naniere p r it'el is t e a e ste nt ittuttdt d'
outskirts t mPr,'j urim i' Ptr i ['' r i t
dep'ttJirtli
I ptemises lotuinte,tnt't'" ![
remains rEslzzrl
stairs trePte' scartl
e - c a tlru
surroundin$s i mprej tt itni' prit' elist
valuables ohiecte de ttaloare, hijuterii
wages srzlarlzz

good'
The acoustics in the room are
Substantive in -ics intrebuintate
-l(us11c.? tt1 tdl71t'1d c';te hund
in sens concret:
acoustics acusticri
athletics tttletisnt
economics econttmie
mathematics rna t ematic d, mat ema t ici
politics politicd
etc.
Substantivele,:

Substantive non-numlrabile All the cattle are in the barn.


I
I cu sens colectiv: Toale titele .;unt in orajd.
I aftle uite. bouine The police are interrogatinE (sau is inter-roglating)
l*r*an, the suspects.
I Ewstock
"seprel Po I it ia ii i n t e r o(t h ea zd p e xtsp e c t i / in terog heaz
ti.
lpliccpotitie
Vermin are being exterminated.
l*rminparazi1i
Pttrazitii sunt pe cale de a fi tli.strusi.

L)esi substantivele care fi,gureazdin ultima categorie


a tabelului nu primesc
rrciodatd marca pluralului (frrd -s final), ele au sensul
unor plurale. cuvintele
cattle, livestock ;i vermin nu pot fi urmate clecat cre un (verb
la) prural, pe cdnd
clergy si police pot fi urmate de singular sau de plural
cAnd este vorba despre
.cmbrii grupului. Totusi, doar singularul este posibil cand se vorbe5te
de un srup
-Lat in ansamblul sdu (vezi Substantivele colective, mai jos
si p. 34):
The clergy is/are contemplating reform.
Clerul ia ?n con.siderore o serie de reforme.
[= membrii clerului]
The clergy is made up of factions.
Clerul este compus din cliuerse factiuni. [= institutial

Police poate Il precedat de un numeral si atunci inseamni


,,polilisti,'. compard:
The police is/are investigating.
Po li { ia face onchet d/ ancheteazri.

At least htro hundred police took part in the operation.


Cel pu{in doud sute de potilisti au participot la opera{iune.

-.ntru a vorbi despre institutie, se poate folosi police force; acest


termen poate
: :-irni marca pluralului:

They're comparing the different police forces of Europe.


[si non *,..xpolices**,r]
Ei compard diferitele politii (nationate) din Europa.

5 Substantivele colective

i -.r-rtantivele numdrabile
care au sens colectiv desemneazi un grup de persoane
. :-r de lucruri:

D
Substaative colective
army drmatd
audience public, auditoritt r
choir cof I
chorus cor, cu'(lld
class clasci
committee comitet
cfew echipaj
enemy thtsmttn
family familie
firm firmit, intreprindero
gang bttndi, ceatti
generation generatie
government gutet'n
gfoup gfup
majority majoritate
minority minoritote
orchestra orclrcstrti
Ptrlament ,rll
Parliament
proletariat proletariot
public public
staff perscttal
team echipd
etc.

Substantivele colective sunt urmate de un verb la singular cAnd grupul desemnat


este privit in ansamblul lui sau de un verb la plural cand sunt subinlelegi
membrii grupului:
f
I
The whole crew is here.
intregul echipaj este prezent.
Thejury are still disagreeing over the verdict. ffirfrrffi
Membrii juriului incd nu s-au pus de acord asupra uerdictului. lliil ,il!il]:iiiiilt:lii/il

'lllil !:lILn'iltntill)
rfi,tr LllmiltililLl
Desigur ins[, aceste substantive pot primi marca pluralului cdnd desemneazd
'lilr

Il rr il :rU !' ,iiir,4l


mai multe $rupuri:
Alt the families are invited to the school f6te.
Toate familiile sunt inuitate la sdrbdtoarea/ serbarea ;colard.

La fel ca police (vezi p. 33), cuvintele crew 9i staff pot fi insotite de un numeral,
desemnind in acest caz membrii grupurilor luafi ca indivizi:

The captain had to manage with only fifteen crew. [= crew members]
Cdpitanul a trebuit sd se descurce cu un echipaj de numai cincisprezece membri.
The English department had to get rid of five staff' [= staff members]
Departamentul de englezd a trebuit sd concedieze cinci persoane.

-_l
i I Desi substantivul people nu prime;te marca pluralului (fir5 -s 6nal), :
:i cuv6ntul are sensul unui plural 9i este totdeauna urmat de un verb la plural. 1

Cur,dntul people poate avea sens colectiv. in acest caz, inseamnd ,,popor"
sau ..oameni/lume":

People often ask him for advice.


[si nu ***the people*** sau ***people often asks***]
Oomenii ti cer adesea sfatul.
The people will vote.
Poporul/lumea ua uota./Oamenii uor uota.

Dar poate fi gi numlrabil, situafie in care apare precedat de un numeral:

He spoke to six people about it.


El o uorbit cu gase persoane despre aceastd chestiune.
Over a hundred people were made redundant.
Peste o sutd de persoane au fost concediate.

r Nume de !5ri

I in englezd,,spre deosebire de limba rom6n5, numele de l5ri la plural


a sunt in general urmate de un verb la singular.

h.&6rilaplural
The United States is the birthplace of rock 'n' roll.
Statele Unite sunt leagdnul rockh'roll-ului.

- ;,rntext sportiv, numele naliunilor sunt adesea urmate de un verb la plural


(ngleza britanici;

France have beaten England.

firi. Franla a balul Anglia.


lH*r .:

EXERCI

l) pune la feminin substantivele gi pronumele din propozifiile/frazele urmf,toare:


a) NIy boyfriend plays the clarinet.
h) I sat next [o a busincssman.
c) He's my childhood herol
cl) He's nranted to be an actor since he u'as a little bo1'.

e) She married a rvidorver.


f) None of my male friends like playing football.

2) Pune la plural cuvintul dintre paranteze:


a) Their four (child) are incredibl-v lvell-behaved.
b) These (criterion) are not reliable.
c) My friend's family took me to see all the (muser-rm)'
d) Live yoShurts contain friendiy (bacterium).
e) I'm not scared of (mouse).
f) We had fun feeding the (goose) at the park.
g) This bag rveighs at least serren (kilo).
h) Who are these turo (woman) in the (photo)i
i) I couldn't sleep because of the (mosquito).
j) These (crisis) have weakened the countn'.
k) Would you like some more (potato)l
l) Dover is famous for its (cliff).
m) Be careful lvith these (knife), the-v're ver-v sharp.
n) Have you seen the (match)?
o) They love bedtime (story) about (r'r'itch) and (tair)').
p) Give me my (€lass) back, you little (thief)l

3) Tradu in englez[:
a) Este o specie pe cale de disparitie. [pe cale de disparilie = endttngered]
b) Am vizut doul seriale la rAnd. [la rAnd = in a rou]
c) Luati-o/la-o 1a dreapta la intersectie.
d) Toate aeroglisoarele aveau intirziere. [aeroglisoare = houerctaft)
e) Este un nou serial la televizor'
f) Ei au doi cai;i cinci oi'
E) Eu nu m5nAnc Pegte.
-,r Speciile pe cale de disparitie sunt protejate'
Am mingiAiat oaia.
-\r'em cloi cara$i aurii [caras auriu = goldfish]
' \ceste doud intersectii sunt foarte periculoase'

Completeazf, fiecare propozifie cu forma verbalX potrivit[:


, Bacl news fast. (travel/travels)
]leasles--- conta$ious. (is/are)

- Draughts an easy $ame to pla-v' (is/are)

- Statistics the most difficult subject this


lear. (was/were)
. Billards a popular $ame in my country'
, is/are)
statistics
These wrong. (looks/look)

- These pyjamas too small. (is getting/


:'re getting)

' Tradu in englezf,:


,.i.er o fructS?

Trr mi-ai dat un sfat bun'


il .\ceste doud Piese de mobilier
h .unt foarte Eirele.
l'lanAnc multe fructe.

-l nu ne-a urmat sfaturile.


ii..m prea multe mobile/piese de mobilier.
- 'i,ri am mincat multe spaflhete in Italia.
..-Li nu-i place sPanacui.
lrntalonui acela iti vine foarte bine./Pantalonii aceia iti vin foarte hine'

t Tr-adu in romAni:
-: iiaCUp g) an ice-cream cone
- -: srlaPdish h) a utilit-v vehicle rental shoP
: hrlr"Se r?ce i) a coffee machine
-: JLLP of tea j) a race horse
,
"-r
boots k) a shoe shoP
., -.,,r'immin€ costume 1) a road safetl,' information centre
7l Tradu, apoi pune la plural urm[toarele cuvinte:
a) ascutitoare d) trecitoi Prlrr
b) soacra e) r'iitor tati
c) lenevire in pat dimineata

8) Tradu in romAnf,:
a) Put 1's111 P-vjamas on.
bt These trousers are a bit too 1ong.
c) I only took trvo pairs of trousers.
d) Fortunately the cattle r,vere not infected.
e) I only have one piece of lupigaSle.
f) Hor,v much luggage do you have?
g) They urant to replace the furniture.
h) This is good ner,r's.

i) His hair is green.


{

9) Completeazdpropoziliile cu una dintre urmf,toarele expresii:


a piece of- an act of- a slice of- a loaf of- a strand of

a) I bought fresh bread this morning.


b)
c)
- -
[::',1"'"un,"**11""' viorence. I
d) You'r,e dropped spaghetti.
e) They produced irrefutable evidence.
-
- -
10) Tradu in enpilez[:
a) Zece persoane a;teaptd pe culoar. TTI|M
b) Oamenii sunt ciudafi uneori. lnm
c) Echipajul este gata.
d) (Cei din) familia lui se ceartl tot timpul. nn
e) Statele Unite sunt o lard mare.
fl Echipa noastrd cAgtigS.