CONCLUZII

În cadrul prezentei lucrări au fost prezentate în amănunt etapele proiectării unui marş
pe ruta Singapore (Singapore) – Rotterdam (Olanda), pe o distanţă de 8336 mile marine,
parcurse în 31 zile, ţinând cont de aspectele speciale date de tipul navei şi proprietăţile mărfii
transportate, marfă aparţinând categoriei mărfurilor periculoase (păcură).
Pentru realizarea acestui obiectiv, şi pentru ca proiectul să fie cât mai accesibil,
lucrarea a fost structurată în patru capitole, la care se adaugă tema specială. De-a lungul acestei
lucrări sunt prezentate toate aspectele necesare efectuării acestui marş în condiţii de maximă
siguranţă.
În primul rând am descris caracteristicile navei şi ale echipamentelor de navigaţie.
Nava este construită, în anul 2003, și este dotată cu echipamente moderne.
De asemenea, am descris zonele tranzitate (evidenţiind toate elementele
hidrometeorologice ce pot interveni în bunul mers al voiajului: vânturi, maree, anomalii
magnetice, vizibilitatea, musoni, cicloane tropicale etc.), precum și porturile de
încarcare/descărcare din Singapore și Rotterdam; am prezentat planul marşului în amănunt, cu
drumurile de urmat, hărţile de navigaţie și alte documente nautice necesare pentru a efectua
acest voiaj, precum și schemele de separaţie tranzitate.
În capitolul trei am efecutat un calcul al stabilității navei în urma căruia a reieșit că
situația de încărcare simulată (încărcarea a 34800 t păcură) se încadrează în criteriile IMO de
stabilitate a navei.
Tot în cadrul acestui proiect am calculat costurile efectuării acestui voiaj, stabilind
rentabilitatea voiajului. Rentabilitatea voiajului este prezentată la finele capitolului patru, în
care a reieșit un profit de 15,08 de procente.
În capitolul cinci, cel destinat temei speciale, am întreprins o analiză amănunțită a
criteriilor și etapelor necesare tranzitării in siguranță a Canalului Suez.
Prezentul proiect are un număr de cinci anexe, reprezentând unele completări tehnice
şi grafice ale subiectelor tratate în capitole.
Bibliografia utilizată este în mare parte formată din publicaţiile amiralităţii britanice
actualizate, recomandată de Organizaţia Maritimă Internaţionala, documentaţia navei și
tratatele, manualele, cursurile şi publicaţiile studiate în Academia Navală, dar și site-uri
specializate meteorologice de la care am extras istoricul condițiilor meteo prezentate. De
asemenea, m-am prevalat și de software-ul amiralităţii britanice Admiralty Total Tide, în
vederea identificării condițiilor mareice din cele două porturi pentru cei trei ani menționați.
74