Ghid PTR Activ de Consiliere Si Orientare in Cariera

CIY
56SflJJNS [(I
yuflIuYJ O nUIN[d YTYNOSUUd flUYITOLZS(J
ofuYwuof, Nr'flufirsYoNnf orrlY"
INTNIJflIOUd TIIUOY] NIO
YUflrUYf, NI fUYrNflrUO rS IUIITISNIOf,
f(I YflIYIIAIIf,Y NUINIfld CIHO
',pfit.tD) n) p"tapBal uJ appap o ap p^tput mun nipil)L;u-.:-- :,
D!,tdo"td
'1ou{4 'fi ytuotiocnpa nasD,tl mun oata&alo u1 runfido aunq ruw ap) Dl aBun[o a1ood as LunJ tnit !
ptnlols LtaIo D ap 'auoos.tad pun p1ofiua1od onlDâ D ap" e$e erelocs rrJgluarJo IE leluetuepun-l -:
'pl€oulsJa^rp reru ]ol gleuoriudnco rS gleuorieonp: -,
-:
Iuplun4uoo eu eJBc u1 epirpuoc uI eleJrsecou o eJSe eJseacy 'leuoriecnpe neseJ] un ezeJnluoc 16-;. :,
luns etlSecu erec uud lnsecord elutzerdar'rla1e e1 pleuoriucnpe usrecgrueld nes grelocS E:l::-:*
'Qlel30s.:1i ".-;'-
InsacoJd rriarr -i--
eeo uI lS tc pleuotss;ord eregs uJ Jeop nu ours nrlued 1r,ru1od og ?s I€uorzrcep --.r'
lgcuJ IeJise 'luerue8eueurJlos un rS pleuosred eeJsllolzep nrlued ernlsecu eerrurlrrds rS earutu:o-]L:. .: -- -
lderp gqrz ps oJeIIISuoc ep elIIcIAJes ec luepodur else 'crluouoco-orcos rS leuorsagord '1euos:ad ::-.i : : .: :- r
eleol qns '1uqo13 InplÎpul gzeer^ arec secord un oJSe pJerJ€c nrlued eeJelueuo rS uorerlrsuo3 ar::: - :. -
'necll nes nrzeurur8 ep eleur{uJe} eselc u1 riuge rrlele nrlued selu rutu 'p:ar:r: - :--:'--: *
nrluad InJeIIISuoc e.Ie I-eJBc ed luepodtul op lrqasoap InloJ lelsuoc e-s'rrieurogur elsooe pu.z.':-';
'llipllunuloc roleiutrac BtuJn uI gueruE.i :: i-
elseoe'tn1n-urnlnctrrnc ele upldupe elaun glsrxa rSeq'ucunur eierd ed op elrJgqturqcs rS gleuor:;:-:;
eJlulp eiuuprocuoceu op gleznec ag ?s aleod arednco ep Elnzgcs gleJ plsuecv 'rrcunu eierd :; .:-;
JolIJeuIl e etiresut pqels o euts gdnp llcrldur e8erle erec ldeg 'ucunr.u reierd e1e eJBqurqcs pnuuut- i - :
e1 ptder eldepe os € ep arednco lS eriecnpa urp JolrJnlcnJls e elelrcedecur o rS rep 'e:1suou erei u,; :: -
leiro3 u oJecgllec ep lnzpcs IaAIu un e1 }tcrydur ecnp ec ueac 'e1e1srgl eleo] e1 'gleuorsagoJd etzruic: .; ;
e1 eredtctped ep plnzgcs ]uelsuoc glBJ o Elsrxe pc 1n1deg glBJe rerugruou B pcruouoca-orJos .2.':-
'ecunru rS eriecnps 'eier.,r. luan;: :-:
rS-ps elSe:op eJec eueosJed terpceg eJ€seceu eiueleduoc ep les rnun eeJrJeJo ul ap JErr.lJ pugc:ic '.
-
puglepou nu rS piuase o pug^€ 'eplueruepunJ le^cepe retu llnu IeJlse purg epunrice '..guzedoln:.. :-: - :-;-
o utuJoJ eu e eundnsard eueadorna eounlun ur er8alur eu e Ec leJlsu ruBJeprsuo] 'euBtxn las.t:.i:- -l-- ::
ee-rriglgunqurl rS gcunu ep reirog rupdnco BoJelnturls topreurl llipllllqeldepe earriplpunqurnlt-:: ... - ;*
aredtctped ep IepJ u tS erednco ep rnlnper8 earalSarc erec erlurrd eruJoJo5 op IeuolieN lnue::- -: -- - :
-LOOZepeotred nrlued allllq€ls eurroJoJ ruluad rollipluorrd eereurdtuglul ul lruel e 'ereleqzsp rS ::: .- - ::
'luuosred luerue8eueu ep Iulpnlrl€ Joun e eJBruJoJ ep Jolrunrsas eeJelnJep lern8rse e elec 'nrlsou
-
lr.:t: --
-
'yoOLq erednco ep elereua8 reler eerelSeJc 0l6a ur t-:: .-:;'

Allcelqo ec es-npurlrquls Buoqesl'I BI ep er8elerlg ur pler8elur eeueruesu ep lsoJ e eredncg al :-?:r ;;
et8elerlg 'euoqesl'I e1 ep ueedoJng rnlnrlrsuoJ Inrpec ur alnzgnerd giueurogred ep elaprepuul! : :-: - *
as ps opull IIJElecJec lS rolrcr,tres Inlelru'pueedorng eeunrun ur eJlseou rupf rrrpr8alur Inlxa:.--: -
'nluetuop u1 auadorna elrcrlyod ep le8el lac olse orrcunur eierd ug pnou pJnueul: : : --,:*'
rS eerequtqcs ?uluralop erec ]cedse l[u un 'rou ala]le lnrpde ne rerSolouqol rrJp]lolzep pllJotep rE. '::-r- .:
lnprerd ne-tS nes lnrgdslp nB IlJesoru eleun 'u15ou urdoc n.4ued sal? reru rup'rou n.llued rS erur-: i-l .,i ;,,
nrcnl tSeyece nu 'etsuad e1 rSer rS JoA oloo€ ep 'co1 un-JluJ fele8ue plepo 'gc eeurpnlrlJec neane rlio; . : - -: :
IIoIunq EceC 'gcllu€ulp Ietu puluelep llnu ageoJ lequrqos e-s Brugtuog uJ rrcunu eield'9661 uuE ::- -
ir-ffi5ffii@
lualunErY
Caseta teoretic[:
Orientarea qcolari face referire la aspecte psihologice ce lin de aptitudini, aspiralii, motivalii
propriul traseu educalional, corelat
individuale. Aspectul important este cel al percepliei individuale fa!6 de
cu aptitudinile personale 9i posibilitIlile de realizare'
Decizii, decizii gi iar decizii! Alegerea drumului pe care elevii il vor urma
in via![ se bazeazd in
putere! Cu c6t elevii
principal pe informaliile pe care le au in momentul deciziei. Informalia inseamnd
nogtri au mai multe informalii la indem6nd, cu atAt ei au ganse mai mari sd
ajungd la o decizie corectS'
descoperitd si o analizeze critic'
Scopul este si iqi dea seama care este informalia care le lipseqte odati
qi
qtie care sunt domeniile
Autocunoagterea: este primul pas in procesul de orientare qcolard. C6nd elevul
sale de interes, aptitudinile, pasiunile, sau limitele la disciplinele qcolare sau de cAt efort este
dificultilile
iqi cunoaqte punctele tari qi pe cele
capabil, care este capacitatea de invdlare sau de adaptare, inseamnd cI
slabe. Mai mult, cdnd elevul gtie cum tinde s6 reaclioneze, cum se
comportS in diferite situalii, de exemplu
c6nd este furios sau calm, fericit sau stresat, surprins sau stdnjenit el a
ficut deja primul pas spre autocontrol'
Aptitudinile: inzestr6ri mai simple sau mai complexe, dotdri sau inclinalii de care
acele calitafi,
dispune fiecare om qi care faciliteazdobfinerea de rezultate supramedii
intr-o activitate. Exemple: aptitudini
pentru sport, pentru matematicS, pentru studiu, pentru comunicare, pentru muzic6' pentru qofat' pentru
de a lucra in echip6, de a
mecanicd sau pentru tampldrie. Putem spune despre cineva cd are aptitudinea
capacitatea de a asculta qi sfEtui
rela{iona cu ceilal}i gi de a crea bunS dispozilie. Altcineva poate avea
qi se orienteaza bine in
prietenii c6nd se confrunta cu probleme. Dup[ cum, un altul are memorie bun6
spaliu.
Interesele: preferin{e stabile, domenii de manifestare a curiozitalii.
Valoarea este suma calitelilor care dau pre! unui obiect, unei fiin1e, unui
fenomen'
credinle personale, atitudini
Sistemul de valori se compune din ansamblul de idei, norme, convingeri,
qi acliunile noastre, atdt cele simple, curente
care funclio neazd caqi criterii sau opliuni in alegerile, deciziile
c6t qi cele ample, comPlexe.
inclusiv in alegerea
Valorile personale indeplinesc un rol important in alegerile pe care le facem,
traseului educalional sau a locului de munc6. Exemplu: dacd ,,a munci
in aer liber" reprezintd o valoare,
important pentru persoana respectiva este ca ea sI aleagd ocupalii ca
pidurar' inginer constructor'
horticultor etc. gi este mai pulin probabil sd aleagd ocupalii care presupun munca in spaliu inchis (func{ionar,
stomatolog etc)
at
!:_-/
'aleqnzar roun B seleiul ep JoSn rS gprder eereuriqo

irugnle,te eiuarcge
:gJeuec ep rrzrcep reun ueJ€nl u1 rreseceu rrSed
i:o1apo1eu nes Jolrcruqel e pcrlcerd BeJeol€A
lglurf rnlndnr8 lncgrceds
:elcedse eleJ€olptuJn ap luoc puri ps lrnqeJl e Jolrcruqel rS :o1epo1eu BeJelceles
'eJeru eueoJ giue,reler o gqle nu ps 8un[e (erenle,re ep eleluerunrlsur) eelsecu 'eleuosrad JolesJnseJ
e ereuorlse8 ep Iipllllqe Joun eoJeJlo,r.zep rS €eJeuJoJ ul Blsec? ed purftrds y-rS eur,r. areJ Inrerlrsuoc EJEJ Jep
tercgeueq erdsep llieuJoJur ep erJes o eJeJo ps tod elelue{unJ}sul 'eles JolrrcrlJos InJercgeueq rS rsryrsuoc
er1ul elSelrqels es eJEc erieler else Elueuodrur reu uac 'a1ezrp1n oJuor.unJlsur ep 1ndr1 ep 'psu1 luaJeJrpul
eleuozrcop aledelo
ereuorieler ep
ereig.lul ep Irls rS uepurrdep
Iulpnllle rS uoye,r ep
esaJalur ep
eleyleuosred ep
rurpnlrlde ep
:eJelueûr nes
aJuuorlsaqc 'o1so1 'uo ellntu reru aloc ep 'o1ezrp1n luns pJerJec n4ued erelueuo rS eraryrsuoc ep Belelrlrlce uI
'1rieur1cul nES saJelur plsaJru?u erec nrluod nrueuop ]lrunue un pur,rrrd rur8eurr
rS pierurogur ellntu Ieru lgc gpurrdnc gs er?c rrlogolrod roun eerrrucolul uI 1i1ullrrds ]uns rrlele
lroplincsrp
IncJec toltrolurr erutl 'Sururrolsur€Jq :uncerd rcruqal rS epoleu seccns nc elezrlrln U lod -
itztttttl
Jolrlole giuern8rs Ellnru reru EJeJo eJec rclru rolrrndnr8 lnrpec ug epriesra,ruoc pzuelrlrcz3 es
eprcep
nes eruudxe es e n.r]ued drurl 11nur retu ep eroleu ne rlela rrun 'rriceger nrlued ze?pr prego as
rqcered u1 rS rcrru rrndm8 u1 'lenprnrpur InJcnl gzeeu:elle es
laluldope g 1od eluuoliucnpa gg8alurls e3
6era8eye Ellrunue o rieceg ES EurruJelep EA eJ€c ela^rloru luns aJ?J -
6qntu reru 1ec celd pA eJec elligirlrlce luns erBJ -
ellntu ruru Iec ?zeoserelur gA ar?c lugrugignul ep eleurydrcslp luns ereJ -

;eurpnlrlde plello^zep rer,u Bec else oJBJ -
ieq?ls elec req 6rft] elelcund luns aJpJ -
aeurq r€tu 1ac rieceg ps rirtS e3 -
:elrJolel'eleseralur'ayrurpnlqde gzeerâJBc rJEqoJluI .
polurpnlrlde
rS roleserelul eulq rstu lec pundseroc eJu, elrJpzrlerceds rS elererlg 'e1e1gord :luns eJeJ -
e€- IIIA e rosslc eer€ur(ure] gdnp eprpnls enurluoc e ep elligllllqrsod luns erBJ -
:rnlneorl eere8ele pur,rrrd Jol erzrcep u3 ereceld ep lcund un rnllsuoc 1od erec rJEqeJluI .
arollâla alusarpB g lod ;rpqarlug ef,
:gcpcerd BlasBJ
Tipul de chestionare sau de teste au fost alese in funclie de etapele procesului decizional, astfel:
1. aspecte legate de autocunoaqtere qi dezvoltare personald;
2. aptitudini;
3. interese personale legate de carierd;
4. valori
5. management al invdlirii
6. management al informaliilor
7. decizie de carierl
8. marketing Personal
in continuare vom prezenta repartizareatemelor gi a testelor in consilierea individuali gi in cea de

grup
a elevilor incluEi in proiectul ,,AutocunoaEtere, Informare, Dezvoltare personald

pentru o carierd profesionalS
de succes" (AID).
6
gdr \ €:nt€ t .Q+S
-G
arl
gd-:
OzNG!
.d I
s'= s $i
Rt |\
I
H.$ N
s a :h G
ba =*
J^-.P\\.
=T o
roli
-c) i'gXS
G =-+i-'A
Ft -x-.r;d
.D L:. a:s=. G
oo S!,o \
,(,?
(D-
o ?='*I s' %S(
G
G
tro
-(D
E.-9Ss
6rtr
R S.s'
!.\:\
G
G
I(!'
=.< ;;+=\ R-G \ G
=.o '
otDo-X !\
(D G
I
=E(D^
L=a)1e
fD
R
i.
: E-3. D)
4 \ Q'=
o
C)
S
4
3=
.
*o
=s
J R
.s
G
tsi
's **
Fa
I X= a;
*a, a
G
q s\
=i!
,..|
P
o()S
o(D=
oo.{,
ld\.
e
iIs d
G.
FE
EA
(D n
a5 Fl
tD
(A
FD r.
s
\
o
o 1l * trl
a -Fa
()tD -'i
,a
()aD EO
o(D t?!i
Eo- (D
Es (D
Eo- (D (D
FO
r.t
\".! frFS 86*R <=ft\

s il, ;.l \
9*N
uks
Ij.N S 5=
9E N
t
t-=*K,:
is R.
a's E 1F 5'o-xs. :H\

-'G
Oa :h
o
* ;'s
=r
F.D
'"$E
(Db
G s€:G
a) E (J ri
=
-5-\
*S
G G
s
tr=
c+
?, r * Bp
E'd S
iaY-G 5R
a
r*
sS
@-Es
âi.\
H A 9.r.
--J-
oroQ O-
E OS
5S
=s:
ss
i)
Q(
q
6'
t\N
A.i.
=N
v
-'a
(D
=-(D
e- >
ra(Dd
.oG E
ta
s3 oi VJ
o A) -.f \3 G
ds ? c"d 5
r5E'qpr isc G
(D \d
NO
:T
XE r..l
Y-<
o'=: tx cr' so
3S
s.G
o
>1
U)+::r.
3 E B"g:
= \s
.so
,..1 F iira. I :h
=.
(\
8 14.N \st-:
)-5 (D 3. ir GG'
cro
. -. a!
C)
s.i 6 sk
(:r(J
:t%
'Oa
<n P-
s.* E5
S;JU'
o5=
S\
oh cDc Fe'
I F<S_
v) n.* $^
iD'
6'o
* !; SS oo :c
F(t
\s s
iio - 9- d,
lD< d E"S
o-
b=:
Ea
g.A l-\
GG
OB
6
T
o
CCC
a.Ielsuounf,olnB Is alalsuounf,Jalul
__J
in cadrul int6lnirilor cu grupul se vor folosi, orientativ, urmdtoarele fi;e anexate:
Titlul activititii Pagina
sine;
increderea in 11
Cine sunt eu? 14
Eu in,,oglind5"; 16
Imaginea de sine; 17
Pot gi vreaul; 19
Dezvoltarea stimei de sine gi autoevaluare (material preluat din Blue Print); 20
A fi.....pur qi simplu; 23
Stelula calit6lilor; 25
Palma sinceritSlii; 26
Blazonul personal; 27
Chipul meu; 29
Cine sunt eu, cum sunt eu!? 30
Spaliul existenlial; 31
Steauarespectului de sine; 33
Setarea prioritSlilor: C0t de importantl e gcoala?; (material preluat din Blue Print) 34
--:-\
,_j_?
(t
'Else ceJ nu 6nu o (c t
'ezeelnturls gru'pnr.rlodurrp
irucn1 lsece ]ncRI rue uoeun (q o iluara;rpur psel pu'nu (q i
iyepse zepecord eesape'up {e o ialenlcrguoc eprienlrs nar8 godns 'ep (e a
;glncp1d Iurrr EraJsoulu o $uarc ps'1furu1uu o gs ;,lgua[ug1s litiruls p,r psulrdu;uur alincslp arrro ErJ',
liucrorug esuocglclld rurrr oluJas laun InJpEJ uI 'f l 'lru8rlegeo; lurrs pru (p t
:3UIS irornlnl
BI ap ellozer r .
es ps erienlls uc eldalSe Se I celd gs lod nu puoJ uI ierienlrs ldecce (c a
ieged ul oreceg nc elncsrp Sz (q . lgzeeSorder es rru ec 3e1eiu1 ps crecul (q a
llrue,tourn olsa euro rlrqels iuiecrydxa ]erpeur rec (e 11 a
Se rS eunu EI ropuguru ed euaqc Se-r 1e o lliuuoliruar urn3'sog8o1a
eoful.rJolnu $e,ru urorpc urdnsu auuostad gnop u$nd ap Inlsap 's,rp erdsap alSaqtol 3a1oc u1 '9
erluIlJIUuoc un uargduJB ErBp upecord liu un3'g1 'oletu rolesnds
lnlcedrur
'gcrledurs else rrul eueosred pcep 'ep (c a IeJlse enlele 1od'gzealue:ep pu nu (c a
(q a
iyuec else pc pe.tc nu 'nu ierienlrs zaet?e eerd nu (q o
ietzeco Elseeoe zelu: nu'ep (e t lluaq8urls lrurs pur 'ep (e a
i. p BalBllA;1cu 1s aeJecpl ug elSarpurn EA erBJ
II 'Eluuilodrul guuosrad
',rp ardsep slalsaru ;i1q.ro,r Inlrollpnu pzua[uurap pl5ruupuos un u1'a$ca1 o u1
o ;i;u1g1ug .r$ ualayd un BI fllz!^ u[ $a1ung '71 ;iapundsp.r pugJ IJunlB'rreundxo roun InsJnJ uI'S
'eereundord zaldepe IruI (p a 'lBpuuluoc rrrB ec
luau erurdo u1 lsrsred (c 0 eeoc gcnpu nu-ps relgdso ed 3or y1'rulec (c o
iuereundord purisns lsnpe e-s ru ec ldecce rep
nu-gs r8eloc rop '1nun Sur,ruoc gs crecul (q a 'rn1rue1gdso eriualu 3er1e eleypqerue nc (q o
lereundordel iunuar (z a lcrurru unds nu (e 0
;liupecord urn3'giaceg o arBr ad eraundord o nc ;$uuolicear
pJoJB op alse nu BolulrJo[uu np Inlpcaloc uI'II runJ 'lBpuuruoc ;iu1 nu aJBJ ad a.rucugru ap
'14geS pur,r ps rer (p . IaJ un oJnpB as pr .rS fuuJnulsal u1 ;ia1un5 '7
ineSrq8 e1 ap rueuoricurg (p
'aeunruner csesprpd a
luns ryqeducur ep lgc rilepolec unds (c aa1 Bleurclle ep p1egi1u1 efes:e,ruoc o zosueler (c a
iurcerr un nc e{esreluo, u1 ru1ur (q i ldru8 cnu rnun zeSele gru (q O
ilere3erd 1ruerz cselrc (e a ie:uldelSe rS ere,rresqo ep eutpnlqu o ldope (e a

;1iacu; oJ 'lacu[ aUBoJ ;$eparord runJ'Ia erlug ulind
Ezualulzug es ;S na$q8 un BI pugr u1 ;ialung '91 ap Inlsap Jsounc es giuedgrglrud apun gS .rueru.ru od
iplsnursed $alSuounc nu apun aunruner o BI lulnq;ia;ung 'g
'glylStutyeu e:g o pqer8ep teur luns 'nu (q a 'lnlueruotu cseSpdep 'rorun urind nc (c a
llsrurldo ieleirlou lnec rruI 'lgqlgq eru'ezncs rec rurl (q o
g u ru1ued !1inyos eluercgns pra3lo uierrr'ep (e a iplgdurnc prerd rrul (e t
j,'p ;;iacul
Inrolln u1 erprg.rd nc 1qru11do .raJlqo ap $e1ung '6 aJ :rollap! 1n.r;$ ;ieprald pa ;S c;1qnd ug $gqron 'g
'giurrnSn 'eJeurueseJ nc leldecce
gllnur nc tS (c
luenceg ep Inlsep ce3 o o elnqa4 ynseccnsurilrcrJeJau prezeq un (c a
!1ncp1deu eUEoJ elsa rep 'lloeun cug o (q a lpyrqeceldur'psrenpe piro: o (q a
lrucn1 ]sece lncgldeu epeog ered es rru 'nu (e o iepqero.ru3
liargqro,r Jolrzeco ? eJezrses ap alelrcedecur o (e a

uard rolncolrelul un $ednra.4ug ps $elnd 'g alnserrnsul ;iluuap runf, 'I
(1uec11la^lu) auls uI aaraparrul 'I
Cotarea rezultatelor
Varianta de rlspuns
a b c d
L. 5 1 2
2. 1 ) 5
3. ) 5 3 I
4. 1 2 4
5. 1 2 4
6. 3 I 5 2
7. I 4 5
8. I 2 5
9. 6 I
10. I 3 5 4
11. 1 3 f, 2
12. 5 1 )
13. 5 3 1
14. 4 ) 1
os€uEJ Ioror^ qdnp lenlerd IBrrelel tr I
'Jn8urs eugtuEJ yie,r rS elrlo JoA p,r erlSecu :ri1elec nc

roprfeler ereldepe ep Ap Iliplcedec Bunpp JB ec Beec 'nllo8ro u1 roSn Br,uJoJSueJ] eleod es eurs uI eJepoJcul
rS
?llntu Berd 'pqlqul gA nu cruru gc arud'ellcglp alercos Ilienus ul giurrnSn nc riucrncsep En 'Uilpuoc ecrro ul
aprurdo riecguole,r g,r gs rS eelelrleuosJad lierurge p^ ps Iills larienls o roru uJ lelJesqoeu liecerl n51
alcund 0S alsad
'llqelseluocur re8eueru un 'Ap urp ecBJ JoA nrueuop lsece uJ eeruuoricegred

rS rrrecnpuoc Jollipllllqesuodser eeJerunse 'zec gdnq 'seccns ep rS luercge ruo un U Iie,r 'eleuorsego;d
IIJIIEBoTd ereolpzundseroc eriuele BpJocB rien pceq 'gdrqce uI ecuntu nrlued Eleepl eueosred lielung
'cgouaq
leurou ered es rA nJcnl pece :erueyqord
rS
Joun € eJuJeprsuoceJ op eeepr ria8urdser nu rS roprurdo pqrsecce 'pqrxeg pl^lpul un rialung 'plupurtuop
Ap pelplrleuos.ted nc rr8aloc rlrJls pA e RtW rep 'luercge g e nrlued eurs uI eJepeJJUJ eluercgns rie,ry
elcund 0S-9€ arlul
'u1eqce1S
riecrprr 'esecJns eleurrd nc Elep o isyceg reru elrlcerqo pn-riaundord '1ndecu1 nrlued ioldplrluc gn-rirpenop
rep 'ueru luns nu elelceJep ielexelduoc p,r-rirSgdep rS po3e un rieceg 'riue8ryelur reru 'riueledtuoc reru luns
^p
re pc riereprsuoc 'rileyrec ep leuorserdur roSn riesgl gn 'Elnzgrs elreoJ else rudord ayeirog uI €erepoJcul
'e;cund ap 9t qns
:lnugiqo riu gceq
TJOIAIBIIn zO t BO J.IOJ dJOluI
.d
,4
AutocunoaEtere (pentru elevii din ciclul gimnazial)
2. CINE SUNT EU?
Obiectivul activitfl{ii
Formarea Ei dezvoltarea capacitilii de autocunoaqtere, prin:
- conqtientizarearealizirilor personale, aptitudinilor Ei deprinderilor proprii,
- definirea propriei persoane, pornind de la itemii da!i,
- realizarea portretului unui coleg.
DesflEurarea activitfl{ii
I. Fiecare elev al grupei primeEte o fiE6 spre completare, av6nd timp de lucru l5 min'
tmpreunl cu colegul de banc6, in diad6, discutd toli itemii completali, colegul avAnd sarcina
de a
II.
realiza,,portretul celuilalt", pornind de la informaliile ob{inute prin completarea fiEei.
Elevii au
libertatea de a folosi cuvinte-cheie qi desene pentru a-Ei prezenta colegul'
III. profesorul reuneEte cdte doua diade, formAndu-se astfel grupe de cAte 4 elevi. La nivelul grupelor
elevii vor prezenta portretul celuilalt.
pzDauo4o\ua pw
DS ilDld lM-nN
ap aat pw
pzDatsutu! p/[
pury aulq aLmoltruls pW
a autru a.tdsap unds al DS Dafid so atD) ,,; ;r,rr,;r,, ,rrr*rro ,*,; ,;; ,;r;r:ro ,;r;;
"" """o) )soun)a.t os nat8 a$a !ruJ
"""n) )satpugru pI/{
"'Dr aulut atdsap a1fi os li1o71ac oc oatt ly
""" "'aJD) AaP Un lUnS

:;gigzodord olaruolfrurn gzualeldruo3'S
ealullnzal aunq IBru aIaJ lnau gu lugrupip,rug ap eu;1d;cs.rp oJ E.I 'n
'pSerpugru al aJBr nr alul allrfzlluar aJlulp Bâlgc gzuoloN 'g
;1soy u-;i nar8 ep lgJlro 'pugra,rasrad luip,rug 1u e3 '2,
'c
'q
'e
'epeder 13roSn luip,rug !B-al erBr ed grnrcnl g frarunuf, 'I

'spedor rS roSn leignug fe-el erec ed elurucnl orturp aleun el gl-ligpugg
rnlnôla usld
EOf, INOS gNIf,
3
3. EU IN "OGLINDA''
Obiectivul activitifii
Dezvoltare atitudinii pozitive fata de sine qi fata de al1ii, prin:
completarea responsabila a unei analize SWOT, cu referire la propria
persoana,
-
- respectarea opiniilor/preferinfelor altor persoane,
- acceptarea ideii de schimbare/depaqire a propriilor probleme.
Desflgurarea activitifii
de mai jos, cu referire la

I. Se imparte clasa in grupe de patru elevi. Fiecare elev completeazdtabelttl
propria Persoana:
Puncte tari Puncte slabe
sau calitdli care te recomanda, atuuri sau aspecte care te dezavantajeazd
Oportunitl{i Amenin{iri
sau ceea ce te ajuta, te susline sau ceea ce te-ar imPiedica
II. Dupi terminareaanalizer, aceasta trece pe la fiecare coleg din grupa, care ate dreptul sa intervind
prin addugare sau eliminare.
Foaia se intoarce la elevul la care se face referire, care o vaanaliza; el are

dreptul de a solicita motivalii
gi de a nu fi de acord, argumentAnd punctul sdu de vedere'

Fiecare elev al clasei a jucat rolul de "oglinda" pentru alli trei colegi;rimine la latitudinea fiec6ruia sa
evalueze "oglinda" ca fiind fidela sau nu.

profesorul are sarcina de a induce ideea ca punctele slabe, ca qi ameninlIrile pot fi dep6Eite. Importanti
este cunoagterea acestora pentru a interveni eficient'

---\
'eurs op rrur8eur e eJerceJdeeJdns

o ul ocnpuoc (,luezeJd ul luns uflJ,, el ]nuriqo oJB{u Jocs un 'oudqo JE-el rrêle eJec ed erurxBru nus
oIuIuIIu IJruocs elslxe nu ec In]dBJ pugzlcaJd IruoseJoJd 'reselc Inle^ru el eleluo{ Brincsrp ereJ eS A
',6*,, llc al?lou
elec ed JEop eÎlcelpB ap Blsrl urp rnln8eloc plurzerd Aele eJBcerC 'ep8lp ur nou urp pzearcnl llêlg AI
',,*., Ifll Inlelol Is ..X.. rnl InlBlol pz?eunsul
as'etceJep luns 0I erEc srlurp'e,r1]ce[pe ep zt euduoc elsrl'roJrr^ ur gqle o BS rJop Je eJ?c ed
eeJISnsuI ?rurJdxa oJec lug^nc oJeoeg..nu es IJop Se tun3,, BlulnlUul euBoloc ul,,*,. nc ezeelou IS
e^llcelpu ap ulsrl cselrceJ rrêle rodv 'RZeezJJF,lJeJBc r-ec pJnigsp4 o erurJdxe to1 eererpd pdnp 'erec
lUgAnC rru?Ceg Inlderp ur '.,luezeJd ur ]uns uflc,. BlelnJllq €ueoloc ul ,.X,. un nc Blou B ep else
Jolrôlo BurcrPS 'elelou e^rlselpe ep e]srl elselrc es 'rucnl ep esg Ienpr^pur Ez€elaldtuoc IIAelg 'III
'eluelupuodruoc'elrnpuoc'esoJolur'rurpnlqdu
'elelrleuosred ep r.rqgsgJ] Joun reluelsrxe ?aJezquarlsuoc eundnseJd erelSeounc elssecv irinsuJ aur]
ed e1-e1SeounJ.. eleJcos rnl Inuurepur ezaleJfuelur es Jolrlele eJec es I-I 'Bp€lp ur gzeoJcnl es rodv 'II
'rug BS IJop tue ec Beec rS gluuosJed eridecred 'ureperr eu r,unc
InleJ eJlur uluolsrxo Pluedercsrp e{ue} ec pugê Ble}uo{i erincsrp o el op olseuod es BdB}e eurJd o-J}uI 'I
I1iplnprB BerBrn$Hso0
'..euIS ep euISEIuI.. ',,eJelSBouncoJne(( ',,e1e1r1euosred ep rrqgsgJ].. elaldecuoc nc ueJ?Jedo
'..n9 es rJop Se unc.. InleJ unc.. InleJ e4u1 reiueregrp BeJezqueqsuoc

13,,Juns
'i$nsur eu4 ed el-elSeounJ.. :oleJcos rnl reurxeru e rrJelSeounoolne elrlcadsrod urp eereprd:e1ur -
: uud'eJelSeouncoJne ap lliglrrede c ee tello rS eeJeleJfu elul
^zep
Uipll^ltru In^pralqo
nBar^ Is rod - UNIS fl( vgNlcYnil 'n
5
,d
IMAGINEA DE SINE
fisa elevului
Adjective Cum sunt in prezent (X) Cum aq dori sa fiu (+)

Prietenos
Plin de umor
Conqtiincios
Impresionabil
Relaxat
Politicos
Vesel
Comod
Inteligent
Demn de incredere
Modest
Invidios
Curajos
Sincer
Emotiv
Ambilios
Interesat
Sfiddtor
Impulsiv
Dezordonat
Energic
Obraznic
Interiorizat
Orgolios
Apatic
Liniqtit
Indisciplinat
Ordonat
Sigur
Necomunicativ
Nervos
Puternic
'erlJgq ap roJ reun €eJrdrl urtd gzeezrlenlcs nBS Bqrurqcs es lrncs ueluJel ed gtea^ €]ueuJoJJed
'sJnlred ad elnrgde Jolelocelsqo e elSgdep ep tS enutluoc eereig,rug nrlued
urie,trloru eluelsuoc eu{ueur ? ep eerruau ere 'pqrzrrt col un-J]ul ]BSge 'eleuosred erellorrzap ep ueld lsacy
InJs uaruJal
nlpeuI uoruJal
3un1 ueural
a1u1de1Su
aresaJou aluauruyoduro3 Vle4^ uiuuuro;re4
alBllnzou
'1nu{uoc rnlruo}?urm
trrroJuoc 'eleuosred eJellolzep ep uuld mun eeJeJoqele ur Blsuoc Idpllnucu s enop e Beued 'II
'reselc rode pluzerd o1 erec ad 'enutluoc eereignut
ru1ued elrloru S scgrluepr B ep eurcJBS ere udrqce eJucerC't,rele S-, ep edrqce gzea;uoJ IruoseJoJd 'I
giplpglcu earu.rnSp;saq
'rnlnsoccns enqcadsred urp 'erau{qo ap rolaceollru e rS Jole]uerruoJrad rrrrltqels telueuodun eerezquaqSuoc -
'eleuosred oJellolzep ep ueld Inun EeJe.Ioq€lo -
'enurluoc urgignul rolelelue,te eeJ€culluopl -
:uud erurlsn4 e1 reiuerelol e '€nurluoc ereig,rul ep rerienrloru e 'saccns op IIoAeu BeJelloAZeCI
lgiplprpau In^ptalqo
nYsu^ rs rod 's

6. DEZVOLTAREA STIMEI DE SINE $I AUTOEVALUARE2
Stima de sine qi interrelalionarea .
verbalizam
Cum poate influenta modul in care ne percepem ca persoane ceea ce
despre noi, cu ceea ce simlim?
Este obligatoriu sa evaluam acest lucru la ceilalli oameni?
Conexiuni: Cunoagterea de sine, managementul emoliilor

iompetente: Dezvoltare personala, Identificarea trebuin{elor elevului, Stima
sine, Interrelationare
Elevii se accepta adesea in funclie de modul in care estimeaza ca sunt
pe care i$i
evaluali de ceilal1i. Prin aceasta activitate, elevii vor explora ipolezele
trasSturile
fundamente azdimaginea de sine. vorfi apoi evidenliate 9i exemplificate
conceptului autoevaluare va
p;;iti;" despre sinJ. De asemenea, introducerea de_
elevii pot alege sa gdndeascd pozitiv despre ei inqiqi qi

ionsolida moduri in care
mai pulin comparativ vis-a- vis de ceilalli'
Experien{a de invtr{are
in introducerea lecliei, elevii vor fi invitali s6-9i gSseascaIn.loc in spafiu ludnd

in picioare,
distanta de ceilalli pentru a face cdteva miqciri de incllzire: Ridica{i-vI
pi"iou..t. uqor departate, intindeli bralele spre tavan, apoi le coborali treptat,
ipf.*1i-re inainte 9i scuturafi bralele.-Faceii acest lucru de 3-4 ori, respirdnd
uian..'f*pticali elevilor scopul migcdrilor de incdlzire: eliberarea endorfinelor in
sdnge gi oblinerea relaxdrii, a stdrii de bine '
cereli elevilor sa taie sau sa rup6 o foaie de hartie in doua p6(i egale 'Pe una
* ,.ii" ,,negativ', iar pe cealalid ,,pozitiv",Elevii vor fi lisali sa se gdndeascd
De ex:
cdteva -inrit. la defeitele lor qi si le inregistreze la secliunea negativ.
eu nu sunt bun la matematica, sau eu socializez greu'
qi
Explica{i elevilor ca aceste lucruri te pot face sa te simfi rdu sau bine ca
esti important sa ne examinam aceste afirmalii p_entru a.vedea_dacd ele sunt
adevdrate qi apoi vom munci pt a transforma defectele in calita1i.
Astfel, ne
vom putea simf bine mai des.
cereli elevilor sa petreacE alte cateva minute gandindu-se la. calitalile lor
qi sa le inregistrezi apoi pe partea de foaie intitulata ,,pozitiv"' Ex: Sunt
drlgu!6, sunt un bun Prieten)
frrf"ig"f hiu*t gruputui qi ruga{i fiecare elev sa citeasc[ cel pulin o trdsdturd
poriira desp.e iin" .Ouiu vriun elev are dificult6li, ruga{i un alt elev s6-l
ajute.
,d."rn rugali elevii sa examineze ipotezele scrise atAt la secliunea ,,pozitiv"
qi tu Jea ,,negativ" .Exista ,..o dif...tt!6 intre ceea ce este demonstrabil
"ut
in aceste ,piteri gi ceea ce e doar probabil? Ideile din secliunea,,negativ"
sunt reale? Scrise pe hartie suna la fel ca atunci c6nd le-ali
g6ndit?
arunce la
i" n"ur cereli elevilor sa mototoleasc[ hdrtia cu,,negativ" 9i s-oelevilor s-o
a" gunoi. Hdrtia rimasd, cea cu declaralii pozitive cere{i
"oq"f jurnal)
prna tu lo"c vizibil ca s-o poat[ reciti uqor qi des (poate in fata unui
carierei" Australia
, M""1-1 p*l"at, tradus gi prelucrat din ,,Blue Print - program pentru dezvoltarea
-F-
-l'/
(
o-!
€l
IIq
I-E
EJl
lul
JO'
eu
lul
ec
:xi
9c
3U
'{1epec nc eereredruoc ed eza4uecuoc
es nu es rS ours ep eereldecce lrugrugldgs ynEunl B-ep ezesJexe us Jolrlela liare3
n$!rroxf,
..'eerunl 9lBol lgcep unq rBru ng es pcsemqe4 8s gJqI

ouru ed ldeccu Er,u €s lod,, Bc €eece elsa ler8elur ep roSn rzu piurperc o IBug uI ', UI
'rolrzor8ul alse eetunl gluol nc yeiru pr
'JI
rSeyece el rcrprJ el nu ?csp pc eiurperc el IruEAape epurlxo Blsece rer erezrleraue8 ,e
ep eldruaxe luns ualsece ecaJeoep ..eorunl gleo\, rS .,ernqeJ1,, Bc elurlnc EcseesoloJ
pr
es us ]upuetuocal alse nu eeueruese eC 'Beunl glsol lgcep unq retu eg es pqudec
?lepoeJ^ g eA Blaurc pcep rczerd es lqrsodurr elsa elelrleer u1 ,,'uods ep sJo BI
ep Berunl gluol sc unq ep IeJ BI luns nu uued eurur ed ldecce piu es ernqarl nu rS
rolzor8ur elsg,, €c BJe rnlnluepnls e qlerirur erieu-rge ec Jolrlele riecrldxg 'g
'rnlnlela e glerirur ererpd elseece EJecer1uoc aleod es runc e.tdsap rS
(l$ntos) ellJeJlp ezalodr no ruel e ru1ued rcru rutu rrndru8 ur riezr,up elseecu Buocs e1
elncsrp es rolrlele 1iere3 'else BI unq a nu ec epeJc Ie eoeJ€oap Irq:ods eiSprn el

Aele un :xe eC 'prelocS eiern urp gsuudsap gUlr4od euecs o yieufieul'Z rS
1u
ulSou:opqcoeaJeoln3 .
eeturJ9l^tr .
oJlSsOu rerlrrueJ
al
ealPlerxuB rrrqseJru€ru ou [un] .
ruelSuu lnuy .
eleluetuques ueruudxa ou oJac ul Inpol/{ .
nlerd eereoln3 .
uarurilpul .
BelelnaJD o
Bqurqcs ]od es rJnlpspJl aloJzoleuun urp
arpc ecrpur ps rS eugu ecrprJ BS o1-riere3 'Ecurporu ]od es nu erec e1e11e rS
equrqcs 1od es orec eleuosJed uqpsgrl BJSrxo eo rolrlele yiecrldxa tuncv 'I
g
p
Extindeli activitatea in care elevii sa implice alte persoane (puncte slabe
qi tari)
tteviivor scrie o autobiografie pe o pagina in care igi explicd interesele,
atracliile qi respingerile, calitSlile gi defectele, punctele tari.gi ce.le slabe.
Identificaiea di drepturi, roluri qi responsabilitdfi. Ilustrali multitudinea
de roluri jucate de o persoana. De ex: tata, fiu, antrenor de fotbal, enoriag,
membru in consiliul de administrafie al scolii, alerg[tor, preqedintele unei
asocialii, grddinar.
Care au fost activitdlile care au generat diflcult5li elevilor?
Coli de hdrtie
1. Explorarea caracteristicilor personale- interese, preferinle, calitd1i, defecte, puncte forte, puncte slabe.
2- Deicoperirea relaliei de cauzalitate intre calitali qi increderea in sine.
Identiflcarea poziiiva a caracteristicilor personale (aptitudini, interese, calit[li 9i puncte tari) aqa
cum
3.
sunt vdzute de elev qi de ceilalli.
4. Explorarea diferitelor modalitdli de exprimare a sentimentelor.
5. Explorarea creativd a modului in care elelul igi poate desfasura activitatea.
6. Intelegerea modului in care ne influenteaza deciziile (pe noi qi pe ceilalli)
j. Exploiarea mai multor roluri pe care le poate juca in viala o persoana (prieten, elev, membru in
familie, membru in comunitate)
UI
ita eiuegodrur rS aleceolfnu'elesJns 'elelSuounco]ne Eurueasul ec

G
ircleemzuqterar rS ruoEelec ed rolunsundsEr earedruS
6
lec ep rs 6ne ]uns eurJ sereqerlul €l sundsp: rnSurs rnun ? reop uaraSel€ lsoJ E llcglp ap ]gc s
arucnl ep BurcrES 1ru9d e-s II gllculp ep lgc
F
:IItnrslc
'(reue1e81ruq) 9se1c
e'ee4uler,cop""';,y,il2JffiHff
::.ilT;T;;L:,;i::HIffi :l;i#H*,J;.1iH,I:
.(ene luns aur3" :elselod ulp BeJeqeJluJ e1 lnsundsgr erJcs JoA rSrSul urrele '7
'eluourn?re
uud lnsundspr eutisns e ep r$ ,,1,ro1p8t1Sgc l€JBIcep lsoJ e ec yieperc eur3" :eeleqer1ul BI apundsgr u op rucnl
ap BUIoJBS gz€elnuuoJ es',,;n1drurs rS rnd "' gV" eolsenodnc eSg ezeetnlxales nBS Jolrlolo ornqr4srp os'I II
'i
:BJnpaJoJd
e
(.ene Juns eut3" eareqa4ul
a1
?l JollJnsundspr e tS e'telSeouncolne ep rnlnsecord ele runrsuelurp Jolaldllp:ut eeteztluepSuoc :A.rlJaIqO
NfdWIS IS UNA "' I.f Y 'L
-\
I
Fi;a
,,A Fr... PUR $I SIMPLU"
Mai mulli tineri, au aflat de organizarea unui concurs, dotat cu premii importante in bani qi obiecte.
Pentru a participa era nevoie doar sd se inscrie gi s5 completeze o fiqd personalS..
Concursul a arut loc qi, din 50 de tineri, au ajuns in final5 10. Pentru ultima prob6, organizatorii i-au
invitat la un interviu cu tema: ,,Cine eqti tu?"
Primul concurent a rdspuns: ,,Eu sunt copilul pdrin{ilor mei".
Al doilea concurent a rdspuns:" Eu sunt primul in clasd la inv6!6turd".
Al treilea concurent a rSspuns: " Eu sunt premiant la olimpiadS".
Al patrulea concurent a rdspuns: - ,,Eu sunt dintr-o localitate frumoas[ cu oameni gospodari".
Al cincilea concurent: ,,Eu citesc multe cdrli de istorie".
Al gaselea concurent: ,,Eu sunt pasionat de magini".
Al plrul foarte lung".

qaptelea concurent: ,,Eu am
A1 optulea concurent: ,,Mie imi plac animalele".
Al nouilea concurent a rdspuns: ,,Eu sunt sincer qi imi plac oamenii sinceri"
Al zecelea concurent a rdspuns: ,,Eu visez sd ajung la facultate."
Cine credefi ci a fost declarat c0gtigltor?

Subliniali faptul cd ficare concurent are dreptate, intrucAt rdspunsul la intrebarea: Cine sunt eu? Poate
viza un singur aspect dominant al personaliteli sau activitSlii unei persoane, dar este in strdnsd legdturi cu
toate aspectele sau activitefi.
nc1
olE(
'leleldtuoc eleJuos lpurJd nE pugc lliurs ne-s unc 'Z
aleuosred Iiplllec ecgquepr Es 'l

lileyrolec ele nBS
:roSn reru lsoJ B ec Beoc e erdnse glncsry es rS alareos elSelc rS1 ereceg llSrggs u1
:gincqq
'rn1ndru8 llrqlueu $ol ep 1e1a1duoc 'rodeul elereos alSeruud r$r ereceg pugc pugd'ore p sreos
Irupo Ie eueosrad ru1ued o1€lrl€c o elEJ nrJcs yiol rS cruroseec op Jolece Insues u1 dru8 uI csaloJ es epo; rody 'n
'ezet eJlurp eun ad erJcs o s:ec ed eleirlec o pcgrluopr rS1 e"recerg 'E
'yndru8 eJu IJqIuau eleurnu eucs ernryc Iru]uec uJ eJ€os un pz?euesep ruqtuetu eJBcerC 'Z
ligc ezeteeTgw tS tS1
'rrque{u g-? ep undru8 uI €rcnl rol rrlelg 'l

:BJnpecoJd
'riuedrcrued 1ilzpo1ec oy$lryec ecgrtuepr pS
irudo.rd Iiptllec acgrtuopr gS
:a^pJ0lqo 'e]
UO]IiVIIlYf, YINAflIS '8
a
9. PALMA SINCERITATII
Obiective:
Sd identifice calitSli proprii;
SI identifi ce calitlile celorlalli participanli'
Procedura:
1. Elevii trebuie s6-qi deseneze palma gi pentru fiecare deget sd scrie cdte o tr[slturd de personalitare. De
exemplu:
Degetul mic: Ce fac cel mai ugor;
Degetul inelar: Ce admir la ceilalli;
Degetul mijlociu: Ce nu pot suporta la ceilalli:
Degetul arltltor: Ce vreau sd corectez la mine;
Degetul mare: Ce-mi place la mine.
2. Regula este ca la unul dintre degete participanlii s5 mintd intenlionat. Cind citesc ce au scris, ceilalli
participanli trebuie s[ ghiceascd unde este minciuna.
Discu{ii:
l. Despre acliuni reaclii, emolii qi comportamente care pot constitui surse ale autocunoqterii de sine
2. Despre sinceritate
fi
--=\
'Inl el{?}rlBc nc rJpuBru eA 3s eJecerl

'glurzeJd
I-IS oreceu IS Iesel, uie3 u1 gzeaige Ir rrlela '1nuoze1q lelelduroc ep leuluual ne ac pdnq
'elutzetdat Ir eJec ouo(x un orJcs uA uozBlq qns op ecrlSued u11 .ere8ale rnl eJeqrl EI
rrirzodord elulnnc 'euesep nc u€Jpec aJeceg elelduoc eA Ienprlrpul
IS Inl Inuozulq nuud en Aele aJecerC
npl Inlncer] ap elSeluruu $g ec e,,re3
: euesep JoA nEs erJcs JoA rrêle AI Inu€Jpec uJ fre
6llêp ps rlSerop 1i1 ef,
:suesep JOA nes erJJS JoA rrêle III InueJpBs UJ
'euq ordsep nqrzod ena3

: sUOSep JOA nes orJcs JoA rrêlo II InuBJpeJ uJ
e reqll lndurrl uI IceJ es eceld ri1e3
: €uesep JoA nes erJcs JoA rrôle I InueJpBJ ul
ec
..luuosrad 1nuozu1g.. : oJBluozaJd
(;;lSounca.r py4f >1cua-rq-arl :aJaprqrsap ap ro[.
euts ep lqcedser'eupueur : olaqJ alur,{nJ
i pleuosred eupugtu 'surs ep pieg ynlcedser ello^zep ps
ieurs erdsap rolrieu:ogur e oJecrunuoc rs eroucsepolne ep eelelrcedec allo^zep ES
:aAIIJarqo
TYNOSUfld TNNOZYTS 'OI
E
11. JOC - MA RECUNO$TI ?
Fiecare elev va primi o foaie de hdrtie. Pe ea nu-gi va scrie numele ci se va identifica printr-o floare, printr-
un animal, personaj preferat. Pe foaia de h6rtie se va caracteriza dttpda urmdatorul plan scris pe tablda :
- Tr[sdturi fizice
- Care imi sunt preferin{ele ?
- Ce hobby-uri am ?
- Care imi sunt trdsiturile sufletegti ?
Dupd ce au completat hdrtia, o vor impituri sub formd de avion qi o vor trimite in clasd. Cel care ridicl
avionul, citegte qi incearc[ s6-gi recunoasc6 colegul. Numele scris pe hArtie ne va ajuta s[ constatim dacd
colegul a fost sau nu recunoscut.
,--=\
->
lrurs Eru runre J€r

' ruPairurs pIU leuesep ru? pueJ('
:purlsoJ eeteluezeJd ereqcul o
'lPl f13a1oc ep asnd elIrPqerlIII e1 apundspg .
'liEsul/fnsul eur] €l ]lnru reru eceld ri1 ac a1-aunds rS rp rop8eyoc Inolqe] glurzetd 'rern pcuq .
Ec[
€cr
-J}r
'elurzerdar el gs eJec nolqe] un pzeeuese(I
NgW INdIHJ 'ZI
E
13. CINE SUNT EU? CUM SUNT EU?
a Scrie-fi numele cu litere mari de tipar.
a Deseneazd mai jos obiecte qi activitdli care-fi plac.

rBId IiI nu arBJ c?ld IiI arBJ
nrpnls ap alralqo
elEl Ilualolrd u1 lzelcardu a3 aut BIIITUUJ ul rzercardu e3
CC
/
niI \
uualolrd ulllrrrsf
:oroqrl eyuieds gzeelelduro3 .
.IYIiNlISIxl -IoIiYdS .B .vI
r
14 b. SPATTUL EXISTENTIAL
. Completeaz6 Pentru colegul tiu:
Prietenii
Familia
oo
Ce apreciazl la tine
Ce apreciaz[ la al(ii
Obiecte de studiu
Care ii plac Care nu ii Plac
S Discut[ cu coleguVcolega ta aceste informa{ii
JL '
-'q{
J
i,aurl uJ eJepeJsul re PS lusuodur q
G
asurl uI eJepoJcur re ES puueesur eJ
o
ial eC cllsp8 ep ner8 reu 1rupd e-s ri e3
0
.:.:'.; j1:...:..:::..:::.:::j.-;:,;.::!?::i;::::<i:i.:i:1:..;:.:.;;::t=.t::.i
.' ::.
*trra{*i@4*@,#nl,:.::;,':,'t::.:i: :,,
al orEr ruluad HnlEEErr EB(}(I
ezeaztJalteJeJ al aJBJ aArlrzod r"rnlgsgrl ;ar1
'alruud epunricrulsur puglcedser sneels uzeeleldruo3
SNIS EO II-I.II]IdSEU YNYEIS 'SI

16. CAT DE IMPORTANTA ESTE SCOALA?3
Stima de sine gi interrelationarea .
30 minutes
Din toate lucrurile pe care le faci, care este cel mai important pentru tine? Dintre
toate activitAtile tale, careia ii aloci cel mai mult timp? in ce fel modul in care imi
petrec tlmpul rml tradeaza pnontatlle'/ Uare sunt poslbllele conseclnte rn cazul ln
care nu investesc destul timp pentru ceva important? Cat de importanta e scoala
pentru mine? imi petrec destul timp pentru rezolvarea temelor primite la scoala?
Concepte: Congtientizarea trebuintelor gi obiectivelor

Context: Setarea scopurilor in vederea luarii deciziei de-a trai o viata sanatoasa.
Scoala este o lume distincta pentru elevi Ei multi dintre ei sunt foarte ocupati at6t
cu activitdlile scolare cat qi cu cele extrascolare, astfel incat ei pot pierde din vedere
ffi
importanta procesului de inv6tare.
re Alti elevi sunt mai pulin ocupati cu activitdlile scolare dar iqi petrec mult timp in
compania prietenilor.
ActivitSlile urmatoare ii vor constientizape elevi de importanta scolii qi ce anume
le rapeste din timpul eare ar trebui sa fie alocat invatarii.
Acesta activitate ar fi de dorit sa se desfasoare la inceputul unui semestru pentru
ca elevii sa aib6 in minte prioritatile intregului an
Experienta de invllare
inaintea inceperii activitatii intrebati elevii despre tehnicile lor de a-si

Pregatirea activiti{ii Apoi cereti catorua elevi sa impartaseasca din experientele
seta prioritatile.
lor celorlalti elevi.
l\'laterial preluat, tradus;i prelucrat din,,Blue Print-program pentru dezvoltarea caricrci" Australia
-:U
elcorord lsece ur ]!reg1p ecBJ lueelnd ec nes
"qurqcs
lrlealnd eJ esecoJd lsoce ur IIll€ oJdsep rus eurru oJdsep ]e]€Aur ru?
eJ eolrqEzrleeJ luns esndoJd ele^rlcerqo:aJEnlEAe rs eJBzr.rolruotrAtr
ellJop rnlnlellnzeteeJeztleeJ ur eladEle ]uns eJeJ alceroJd
]se3E ur lnsBJ arnqoJ] eJBc sBd InurJd else eJeJ aldelsB olellnzeJ eJ
ernlnlcoroJd IqeunzeJ e aJBJ irJecoôJd relsoce eercÎozil ut eroêu
r.ua^? ec ec :elrJBqaJlur el rElur puezunds€J ellncexe ep rrsed rseS JoA
rs un[uoc lceroJd un ru]uad Inuled sJeluep JoA rrêlo 'rcru undru8 u1 arBcgIJoA el
'oJBCInC €l eSJeer.u es sluruur ecseeJer,uJn ol €s IS
eJec ed eilncs e^rlcerqo E-Z rodr elou lod rsJ'aleuosJed elceroJd Joun
elelsds urp e^rloru rs eluerJodxe elrudoJd Bcsuoseuedur rs-?s quluJncur
g JoA eeuetusss ocl'rlell.roud ed Indup rs-npueles Inlel lrJErrun ne
-rs erec JolruetuBo al€ rgeJSorq e8rncred ES rlBuuepul g lod II^3lg
'l€uosred Inletunrur
rlBlrJorJd ap elsrl erJrs rs-BS rqsaJed ur nES I€npr^rpur eJcnl lod rrêlg n"
EI
edurri luercgns cole rI aaurru rulued BIBocs {cBq-paad

e Bluepodtur op lEC :ueJeqeJJur el sundseJ BcJBJAeJed un orJcs ss Jolrlele yiere3 u'
.rol elolerec ur elrrznlcuoc ezelou BS Jolrlele 1iere3

'soleues IS
1!
lerqrlqce eier,r ep IIls un erdsep erincsrp o el IrqeqoJd ecnpuoc eA rucnl lsecv
' Joleuel ruehy8eu elelurcosuoc
ep 'erelocsur1xo eloc rs eJelocs elrl€lrlrlce eJlur Iruqrlqce ep ele8al alrrlncsrp
puelerncur 'eprznlcuoc eselc rt8e4ur Bcseesegedurr es rcru ro1undru8 riere3
eldeJ rnlsoce elurcesuoc e aJeJ
eel elsrl ed elsese8 es ;ep durl rB nu eJBc ru1uad alelrlrlce oeJA Blsrxg
el
6du4 urlnd reru rzJoc€ rr
ereJec Bac else erec 'r1e11npcu reun dru4 11nu reut tztoce es rzrcop eceq u
ldrur1 luercgns ]Bcole E-s r nu e,ulcedser Illell^rlce IT
gcep 3un1 uouuel ed rs gncs ueurJol ed elelurcesuoc g eelnd JB eJ?J e-
EOlBl.r^.rlrY
6duq 1rysep rB nu n1 rup
'e1e1 epleluoud ul 1leur Iolru el eleseld else X €elelrlrlce gcep rcBJ oJ
:rryqarlul eleJeoleuun e1-rlaund rs , elec ep undru8 ur rrlela pedrug
' Ilelllrlo? reJeceg ecole durrl 1ec rs e4slSeJur BA Inêlg'elelrlrloe
eluepodur rutu eec else I BoJEoleA epun '1a n-Dued BreJSecB uluuegodrur
Ilell^rlce reJecog Inlderp ur ezolou BS rrlelo rlaund'eueueldes o ep drurp pecrydrul
Juns orec ur rs eleocs ep e1e8e1 JolelurJac Jolnlnl e eruoJ o od eerereunua no
puedecur ropluluoud € eJrlrqels ep nrircraxa UB un EceJ es rrlale rlound rody
'rJpqeJlul eund es rs alrlou Br es Jolrlele riera3 ffi
'sJeruep lsec€ ur rllepec ed ffi
wil
rs ecrldur r-Es rrlela rlulurncul 'e1r1e1uor:d csalrqels rsr puuc rcun]B ezeez\tln al
re oJEJ ed elrcruqel urp ele1ec rnlndnrB ecseaseuudrur ES eJeJ rlele lBuuresep pV
:ln
Cat de importanta este scoala pentru mine? Petrec destul timp pentru sarcinile scolare?
Coli de hArtie pentru notite
1. Intelegerea modului in care comportamentul personal influenteaza comportamentul si

celorlalti
2. Importanta educatiei si muncii individuale in abordarea carierei
3. Importanta responsabilitatii in actiunile personale
4. Intelegerea modului in care se realizeaza decizia
5. Explorarea alternativelor decizionale
6. Luarea deciziei si identificarea responsabilitatii aferente ei
7. Angajarea in decizii responsabile.
36
'T:w
ellerlsnv (.Iorolrec ealellolzep nrluad uerSord - lulrd onlg'( urp lercnlard rS snperl '1en1erd IBueleI tr S
ellerlsnv ..Iarelrec eoJullolzep n:1ued rue.r8ord - lulJd onlgr' urp lercnlerd rS snperl '1en1ord IBrJelBhtr n
roleseJolur lnuo8exell - p^rlellnceJ ?Srg 'S

irereuuc aleroqJe - ?ArlellnouJ rucnl ep ESrC 'n
s illnru reur urgroldxe ps - p^rtellnceJ rucnl ep ESIC '€
iaserelur rS undocs - p^rlellnceJ rucn1 ep gSrg 'Z

inuole8ryqo ]sel - puBIIoH - eserotu ep lrueuoqsoq3 'I
:elerJeJ€u aleJeolpur.rn Bzrlrln JoA es JolaseJelur s aJ€curluepl ep uiglr,rpce lrup€c ul
rolasarelul BerBrulluapl
Chestionarul de interese
Holl
JO'
'lEuo8?xaq rnlnlepour
€oJezIIIln uIJd llugep 'eeueruesu ap 'e1se nrpeu un-Jlur nes €ueosJed o e1 eluelsrsuoc ep InpBJD 'g
'
leuo8uxeq rnlnlepotu ruJoJuoc
€lurullsa g eleod (n1peu) ellednco rS eueosred o eJlurp (are8a1e1u1 nes) eluenr8uoc op InpBJC 'S
'lercos
rS luuollecnpe InlueuelJoduroc
tS eleuosred elelueleduoc 'eleuorlecoLeercz\Eel '1er1rzod eeJequrqcs 'rer1€con eere8ele ezeezeg

es alullnzar op IeJlsu e4 'ner8 IBtu elsa ololle nJlued pugc ed 'uyeuorse3ord elueuuogred rs
eleuotsegord eIlceJSIlBS sl ecnp 1od eueosred-nrpeu undq ep rqcsred elepqrsod erlurp eleun'nrpeu
tS tnlnptntpul Eelullleuosrad erlurp rrunrlceJelur rnlnlepou ezeq uI'rnlnrpeu elrcrlsuelceJec
tS es eelellyeuosred eJlulp BeunrlceJelur ep l€urr,uJelop olse eueosred reun Inlueuelrodruo3 'V
'ers8erle ep rcllcerd Jolls B nes eJElnJcoJ ep Jolrcrlcerd lmpeurelur
utrd oueosred elnec elllpetu '€clru reul Blnseu o-Jlul 'elredap retu eSe rS elercos rrpou ulnec Iercos
1ndt1 'e1st1eeJ Ilpau Bln€c ]sIIeeJ 1ndr1 'un1or rS eualqord eunse rsr es 'e1uo1e,r rS epurpnlrlu
auudxe ts1 us 'eluaputrdep rS epurpnllde ezosJaxo rs1 es yured el aJBc rrpeu Blnec eleueosJod 'E
'eleluecord ur royrndrl e rr]nqrJ]srp relsece eaJr]Jeluoc
utrd tS eluezard trndrl royelreJrp e oJeJerunu eldrurs urrd 'eleueosrad rS ec ruaruJeJ rs€eec€ uJ
lenlene g eleod Inlpery 'Jol Eelelrleuosred elcegal aJec nrpou un BzeeaJc ruetun rrzrlrpur 'egu re-s
epunlJo 'eJeLuJn uIJd 'Jolrrn ep enrlcadsred r$ elueledruoc 'eserelur rseelece ne eJeo 'erBoleueluese
eueosred ep r1e;nluocuJ eg es pur] ruerun rrzrlrpul 'alerceds eruelqord und ec 'lerceds ecrzg
Iltrunlls ep lezrlslteJec else tS elulrleuosred ep dr1 lunuu un ep leuruop else nrpeu eJeoerC
'lsuolluoluo3 tS.rolezuudarlul'lutcog 'crlsrgy',u1e8r1selu1 '1s1yee11 :rrpau ep undrl oses ulsrxA 'Z
'1r'uorr.rrn o3 rS rolezurrderlul 'lercog 'c11srlry Hrle8rlsenul 'lsryeeg
:elelllBuosJed ep undtl esBS elec urp Brnun pugurlrede ec elrsuo8elec g 1od roleueosrad eelelfroiell 'I
'eunr]oeJelur ep Jol rnlnpou e rS urncerd Jolrrpeu rS royeueos::;
e et8o1odr1 o ereue8 e nrluad eleJoqele lsoJ ne e1e1n1sod elsecv 'a1e1n1sod ases ed ezeezeq es er8o1odr1
puBIIoH ;a13o1odg1 e1u aludlcugrd alaluauralg
'eluuorsegord rrrerlrsuoo eeJapal uI rrrpnlele

IB elece else ludgcugrd nps lndocg
'erelerdralutolne tS eJeJocsolne 'e.rerlsrururpeolne eluerJea. u1 rS lrsoloJ g eleod ere:
]uaulnJlsul un olse gc putueesul oc uoec 'e:enleleolnu u1 rS 1ezrl1tn lueunJlsur un olse puelloH lse] InJqaloJ
'nocll ep rolac tS ]gJ 'nrz€urur8 ep ropnela tgle :lnrBuollsoqo EzuasarpB as I BIaTEJ ElsJgA ap e1ro8e1u3
elnuru ep 0€ IS SZ arlul qzeeJnp rnlnr€uorlseqc uerulalduoc :aJulsal ap dur;a
'orld 'puEIIoH '-I uqof ep lBroqule
.I
-Iil
ACTIVITATI
Citeste cu atenyiefiecarepropoziyie gi completeazd numai pefoaia de rdspuns.

Nu uita sd treci lo sfilrSit numele tdu, vdrsta, sexal Ei data completdrii chestionarului.
Morcheazd pe coloana lui ,,DA" octivitdyile pe core 1i-or pldcea sd lefoci.

Pe coloana lui ,NU", marcheozd activitdlile care ili displac sou care ili sunt indiferente
l. Sd repar obiecte electrice. 35. S[ citesc articole sau cirli de sociologie.

2. Si repar automobile. 36. S[ lucrez pentru Crucea Rogie.
3. Sd repar diverse instrumente. 37. Sd ii ajut pe allii in problemele lor personale.
4. SI fac obiecte din lemn. 38. Sd am grijd de copii.
5. SI cresc animale intr-o fermd. 39. Sd studiez delincvenla juvenild.
6. Sd folosesc scule sau utilaje pentru prelucrSri 40. Sd predau la colegiu sau la facultate.
metalice. 41. Sd citesc c[r]i de psihologie.
7. Si fiu ghid la vdndtoare sau pescuit. 42. Sd ajut persoanele handicapate.
8. Sd urmez un curs de v6nzdri. 43. Sd urmez un curs despre relaliile umane.
9. Sd urmez un curs de desen tehnic. 44. Sd predau la liceu.
10. S[ urmez un curs de prelucrarea lemnului. 45. Sd ii influenefez pe allii.
11. Si urmez un curs de mecanic auto. 46. Si vdnd ceva.
12. Sd citesc c6rli sau reviste qtiinlifice. 47. S[ invi! strategii pentru succesul in afaceri.
13. SE lucrez intr-un laborator. 48. Si pornesc propriile mele afaceri sau servicii.
14. Sd lucrez la un proiect qtiinfific. 49. S[ particp la un curs pe teme de vdnzlri.
15. SE fac o cercetare. 50. Sd urmez un curs scurt de administralie qi
16. Si lucrez cu instrumente de laborator qi conducere.
substan{e chimice. 51. S[ fiu un manager de proiect.
17. S[ citesc despre subiecte deosebite din pur6 52. Sd supervizez munca altora.
curiozitate. 53. Sd intdlnesc persoane cu funclii de conducere
18. SI aplic matematica in probleme practice. importante qi lideri.
19. S[ urmez un curs defizicd,. 54. SA conduc un grup pentru a-$i atinge
20. Si urmez un curs de chimie. obiectivele.
21. S[ urmez un curs de matematic[. 55. Sd conduc o campanie politic[.
22. SI urmez un curs de biologie. 56. Sd completez formulare de impozite qi taxe.
23. SE schilez, sd desenez, si pictez. 57 . S5 dactilografiez diverse documente sau
24. S[ joc intr-o piesl de teatru. scrisori.
25. SA fac design de mobilier sau design 58. SSoperezcunumereinafacerisaucontabilitate.
vestimentar. 59. SE lucrez cu orice fel de maqind de calcul.
26. S[ cAnt intr-o formafie, grup sau orchestr6. 60. SI lin evidenfe detaliate ale cheltuielilor.
27. Sd cAnt la un instrument muzical. 6l- SI pun la punct un sistem de evidenfi.
28. S[ scriu pentru o revist[ sau pentru un ziar. 62. Si urmez un curs de afaceri.
29. S[ fac portrete sau fotografii. 63. Si urmez un curs de contabilitate.
30. S[ scriu romane sau piese de teatru. 64. S[ urmez un curs de matematic6 aplicatd in
3 1. S[ citesc sau sd scriu poezie. comer!.
32. Si urmez un curs de art[. 65. S[ fac operare pe calculator.
33. Sd fac aranjamente muzicale sau sE compun 66. Si 1in o gestiune de materiale sau produse.
muzicd de orice fel.
34. Sd md aflu in compania unor educatori sau
terapeuli importanli.
-1;-
'IUetu€o
ep InloJ lo] nJ cseqron ps roSn olso Ec Jeprsuo3 '00I
'rrzeod nes urlsenod erJcs ]od '66
'rolupsscul nes rolripld eiueprê ouri 1od 'ztl 'Jerlrqolu
'Uporc IS tlqep ed eiuepne uri ps 1o4 nes e$ge ep telueunlsel u8lsep oceJ .96
'1 g
1 lod
'lnxeJ nES Irueuscs luns runc loyalep 'ECIZntU
e erercnyerd ep eldrurs elueruedrqca eztltln lod 'gtl eunduroc lod nes Iecrzntu lueue[ue;e un eceJ ]od '16 uI 91
'relndruoc un rsoloJ lod '6ZI 'grnldyncs nes €leJunoe 'ernlcrd o eceJ lod '96
'gncs durl un-Jlu1 elueuncop ollntu rucolul lod 'gZI 'rincsouncer
'lrqeluoc ruerSord un szrlrln pd 'LZI eg ps uicerqns lgcul IeJls€ eleruod eirqcs 1o6 '96
norrq ep psuntu lncql urv 'gzl 'cruqel JelceJec nc elegode; nes urlS BlcepeJ lod 'v6
'oluetuncop elle nes eiuepuodsaroc enrqre lod 'gZI 'a{euolur nc grn1cal o ecuJ lod 't6
'zagerSouels ?s tod 'tZI 'rulee] ep pserd o-4u1ucnl1o6 '26 'e1€1
'JBunznq op rolelnclec un rsoloJ lod .tzI '(lecznu) lsrlos Ec ecnpord eelnd Se-p1 't6
']nurtu ad alur,rnc ep 6y egerSolrlcep tod 'ZZl nes
.rr1,zug^ ep
lua8e unq un luns ' I Z I ru1ed nes pnop ed Joc un-Jlurp ,rr. .r*'lll '06 'e
'no neeJ^ (unc 'lucrzn[u lueuru]sur un ?l elugc iod '68
elrrrucnl pceJ gs y$ye ed urrrrrotep r-ps cseSneg '971 'aurelord ep lncseJc
'gcuo8elec rS pseorirquru gueosred o luns '6I I lnuriuoc un ne eJBc rJrugcugr.u re4 rrunu lod '88
eEut
'BJollB ecunru ezrue?to lod 'g I I 'lugrugd edpec nu rlercgrue
Ililleles ac ep 3e1eiu1 't8
'rtgzugl op eruudruec o oonpuoc lod '/II 'aldurs ecrurqc elnrruoJ ulerdrelur 1o4 '9E
eJec
'ellsglp 'e8ugs urp uSor ro1e1nqo13
InloJ errcsep lod '9S
eueosred nc Seleiul pur gs 1od pc eriulnder tuv '9II 'rolnduoc ad ruerSo:d un aceJ ]od 'iE
'eurq p8rusu 'docso:cnu un rsoloJ ]od .ES
ps Ecuntu ep nBS lercos dru8 un ec ecBJ ]od 'SII 'lnclec ep g13u o nES Jolelnclec un rsloJ ]od 'ai
'eJecsJB Pcllu o ecnpuos lod 'rI 'ru4rre8o1 ep alequ] Bzrlrin 'l,i Ise
I lod
Jol€Jo unq un runs 'EII 'ArlceorpBJ lueuela rnun € .IIC
'soccns ep re8eueu un ng ps unc nq$ '711 ..eriplpunfuJ ep BpeorJed" euuruosul ec 3e1eiu1 '0! .I
'rtqzuv^ 'nrpqs un nes cgriurqS luaruuedxe un ezrleoJ lod '6_
ap lua8e ep etelrluc u1 nluerd un le8rlSgc ruv 'I I I 'ecrlu[uelEru
'ro1 eyeurelqord eualqord ellozar e ru1ued urqaSle rsoloJ lod E-
ltsa,rod Itu-B ru]uad glnec pI'rI rrueuBo'0II 'pdu ep aprielulsur e1 eldrurs uiuruder eceJ ]od
'eurru ]goep plsrgl uI reru rolec pqee-rBe lod '60I 11rS orper elerede op eldurs yieruder ecBJ lod
U
'eracerled 'egpldurgl ep Jolalloun eeleluoleur rsoloJ lod
o el luauslue^rp ep eluetuotu ezrue?to lod 'g0I 'EIIqou ereder 1o4
'eruelqord ne eJec rus 'elduls ecr4cele rriereder ecBJ ]od
Iie.rgdns luns eruc rruetu€o od lnle r-gs dacrrd ghl 't0l '(lcerord 'Eilqcs; ueld un
1lrc lod
'lilnp€ ed giuunSn nc eip,rug ]od II '90I 'uluel ep elcerqo nES glrqour Bsrug lod
'el
'ndoc ed piur:nSn nc eig,rul ]od
II .g0I ']nsnc ep uurSeru nes
1n-rozrlod
'dru8 un ezrue8rc ]od 'tgl 'lpnp8 ep eurSeu :Juns [unc alleun nc 1eJcnl tuv '(,_
'eJeceJeurq 'lrqotuolne €l Inreln nes gdole,rue o Bqrurqcs ]od 't;
nes alelrrec ep runrice q ledrcrged tuv 't6I 'pJscs el uesep un ceJ gs ]od 'i.
'eunq rriecrldxa nec 'Z0I 'llryelS ep eurSeur'p8uru1s'lng4sgrog :1uns
'dru8 ep erincsrp o ecnpuoc tod ' I0l tunc rnlnutual e aJeJonlerd ep rurSuu lrsoloJ ruv
tot a1tootnDs plDpo!4upnpala lD-al nu atna ad $pqag?o ap)o,uONr, lnl ouoolw ad pzoatlg
'aiuataduoc to ?rttJ n4uad nos aulq po!a1 anc ad liptlAlpD ap)D,,yO,, rnl DaDop) ad pzoaflg
gINfIfdHIO-)
-*-E
OCUPATII
Acesta este un inventar al sentimentelor Ei otitadinilor tolefald de mai multe tipuri de munci.
Aratd care sunt ocupoyiile core te intereseazd Si te atrag, morcilndu-le pe coloana ,,DA'.
Aratd ce ocupayii tSi disptac sau le consideri neinteresunte, marcAnduJe pe coloano ,,NIJ".
133. Mecanic de avion 175. Sociolog

134. Pompier 176. Profesor de liceu
135. Mecanic auto 177. Expert in delincvenla juvenilI
136. T6mplar 178. Logoped
137. Zoolog 179. Consilier matrimonial
138. Silvicultor / pomiculor 180. Director de gcoald
139. $ofer de camion l8l . Specialist in fizioterapie
140. Controlor (supraveghetor, inspector) 182. Psiholog clinician
l4l . Inspector in construclii 183. Profesor de gtiinle sociale
142. Operator radio 184. Director la o agenlie de asistenli
143. $ofer de autobuz 185. Director al unei tabere de tineret
144. Mecanic de locomotiv6 186. Consilier personal
145. Mecanic 187. Asistent social
146. Electrician 188. Consiliervocalional
147. Meteorolog 189. Broker
148. Biolog 190. Achizitor
149. Astronom l9l. Director de publicitate
150. Tehnician intr-un laborator medical 192. Procuror
151. Antropolog 193. Agent devltnzdri
152. Zoolog 194. Crainic radio-TV
153. Chimist 195. Director de firmi
154. Cercetdtor 196. Director al unui restaurant
155. Scriitor de articole qtiinlifice 197. Maestru de ceremonii
156. Redactor la o revist[ qtiinlificd 198. Agent de vdnziri
157. Geolog 199. Agent de vdnzdri imobiliare
158. Botanist 200. Ghid turistic
159. Asistent de cercetare 201. $ef de raion in magazin
160. Fizician 202. Director de vdnzdri
l6l. Poet 203. Contabil
162. Dirijor de orchestrd simfonic6 204. Profesor de afaceri
163. Muzician 205. Revizor financiar
164. Romancier 206. Economist
165. Actor 207. Inspector de credite
166. Scriitor (corespondent voluntar) 208. Grefier
167. Orchestrator 209. Casier
168. Jurnalist 210. Expert in taxe qi impozite
169. Artist plastic 211. Inspector de gestiune
170. CAntire! 2I2. Operator pe echipamente IBN
171. Comp ozitor 213. Analist financiar
172. Sculptor 214. Eval:uator
173. Dramaixg 215. Casier / pldtitor de salarii
I74. Creator de desene animate 216. Inspectorbancar
-1T\
norrq ep ,8ZZ ec4edrue fqllttqV ,YZZ

[Pr]rqv ecrluruetetu fpltttqV'O::
ecgriurqS tiprlttqv .0.:
oATIBJJSTUItUp8 .LZZ ecrSo8eped tiprlUqV .EZZ
liprluqv
el€rJeSeuBru liprluqv
.9ZZ
elecrznu $pllUqV .ZZZ olenugtu liprl[qv .i.:
eJuzug^ op .9ZZ
acqsrue .IZZ erruerer.u tiqtl[qV '_ . :
linl1tqY tipulqv
lBrlplr Ia^!u n.rpaur IaAru InzEJs le^lu

L99NEZ
'aq.rnd ug arurnlqo lnpp^!u anolpzundsatoc o"tt1c pqnT u! alDS

atocagfn4uad'np1
'Da^4 atDJ u! pp! natoc DapatdD ps pJnaJuI 'pts.tgt $oaaeo ap auoostad ailD nx ynduoc at pugJ
punrD '$nsug auy atdsap tupâpr nJ lzan ?) DaaJ aunds 'atno1ptatn afi4tslt?pntru ulp atncagf n4ua4
flusrf,f,udYor,t\
p D
z z
\o t- € o\ N ra t in N ra t in \o F- a o\ N
N at N al N .I a! a!
z ra lr') [n r,o \o \o \o \9 \0 \o z ?a ra rn
P D
z z
ra \o € N (f) $ ra \o r- € o\
z s { F-
$ t o\
t ra lf)
N ro $ l,n
r,o in ia in z N N
al
zl
il D
z
D
z
dl
ral cal
3l
cil a-l
=l t €
El ,?l !c ro \o r- € o\ !f,
v N
.c ra
rc
s !c
a! (?) [a \o t-. o\
1l el z (f) t, a7) ?o ra ?.) z
rJ El
6l -l
D
il El z z
ZI
FI
al
ra t ra \o r- a o\ N t?) g a! ra t+ rf) \0 F- 00 o\
El z (\I N .I N GI (\t N ta ta ra ro z o\
a o\ o\ o\ o\ o\ o\ c\ g\ o\ o\
D D
z z
z €
N (v) $ Lo \o r- € o\ al l.: o\ N ra $ lf') \o F- a
z ct N N r- r- a € € 6 a a 6 € €
D ;)
z ri z
tr"
t-$
r{ zri
F 3
ri
F ra $ ra € o\ a {
= F- € o\ a{ ra .c l,a \o Fr
U z OI F-
U
z \o \o t- F- F- F- r- F- F- F-
,q
(, z,
z:'r o
L1l t1 5 (,I
5 5 (,5 5 A 5 (, (}) (, (, (, (, (,
\o 6 {
il
P (n
5 b.) UI 5 (JJ -
-l !!
F. "a
4)
o
ID
EI
z
NJ
o\ (,I UI UI (,r UI UI UI
\o € -I o\ UI 5 (, [.J
UI UI UI 5 5 5 z
{
\o @
ffi 2
e
ffi
ffi
EhH
ffi
ffi
Lltl
-:-H
Interpretarea chestionarului6
Oamenii realiqti reac[ioneazd fa1[ de mediu intr-un mod obiectiv, concret, manipulativ din punct
de vedere fizic. Evitd sarcinile care necesitd calitefi intelectuale, artistice sau sociale (nu sunt potrivili ca
lideri). Sunt materialiqti, masculini, nesociabili qi stabili emolional. Preferd profesiile tehnice, agricole sau
meqtequgdreqti cu activitdli care implici lucrul cu maqinile, o activitate fizicd (de exemplu, sport) etc.
Persoanele investigatoare reaclioneazd fali de mediu folosind inteligenla, manipulAnd idei, cuvinte
gi simboluri. Evitd situaliile sociale, sunt nesociabile, masculine, insistente qi introvertite. Preferd sarcinile
gtiinlifice, teoretice (de exemplu, cititul, algebra, coleclionarea de obiecte) gi activitdli creatoare cum ar fi
sculptura, pictura, muzica. Preferd sd lucreze intr-un mediu academic sau gtiinliflc.
Persoanele artistice fac fa!6 mediului folosind forme gi produse ale artei. Se bazeazd pe impresii
subiective, sunt nesociabile, feminine, supuse, sensibile, impulsive gi introspective. Preferd profesiile muzicale,
artistice dramatice qi nu le plac activitdlile masculine qi rolurile care implicl munci fizicd.
Persoanele sociabile preferd sI intre in contact cu al1ii. Acestea cautl interacfiunea sociald in mediul
educafional, terapeutic Ai religios. Se considerl persoane sociabile, vesele, cu simlul rdspunderii, care oblin
succese gi le place s5 se afirme.
Persoanele intreprinzitoare au spirit de aventurS, sunt dominante qi impulsive. Sunt persuasive,
vorbdrele, extravertite, increzdtoare, agresive qi exhibilioniste. Preferl ocupalii din domeniul vdnzdrilor gi al
managementului, unde pot s6-i domine pe al1ii. Au nevoie de putere qi de recunoagterea calitdlilor de citre cei
din jur.
Persoanele convenfionale au nevoie de aprobarea celor dinjur. Creeazd o impresie bund deoarece sunt
ordonate, sociabile, corecte, dar sunt lipsite de originalitate. Preferl ocupalii de funclionari cu activit[li stabile
gi bine definitein domeniul afacerilor. Acordd o importanld deosebiti chestiunilor economice gi se considerd
masculine, dominante, rigide qi stabile. Au mai mult calitdli matematice dec6t verbale.
Holland susfine, de asemenea, cd existd qase medii de muncl analoage cu tipurile pure de personalitate
descrise mai sus. Aga cum s-a ardtat deja, indivizii igi selecteazd mediul de muncd care este congruent cu tipul
lor de personalitate. in intervenliile de consiliere este importantd ajutarea clientului in a-gi alege un mediu
de munci care s5 se potriveascd cel mai bine cu tipul sdu de personalitate. Tipurile de personalitate pot fi
structurate in funclie de un model consecvent. Acest model este numit modelul hexagonal (vezi fig. l).
Figura 1: Modelul hexagonal pentru interpretarea relafiilor intra- gi inter-clase
Realist .40 Investigativ
Convenlional Artistic
intreprinzdtor .65
6 Sursa: Holland, J.L.(1994). Self-Directed Search: Technical Manual. Odessa: Psychological AssessementResources.
'soa
'Eiuo^cesuoc ep r(
ereliueroJlp ep Ele83l elsg 'eueosJad taun Joleluelel rS roleserelur lolundocs Bolelrrelc gloegeJ :DapilruapJ
'ellqels Ietu U JoA rre8ale alsecz rS leriuarsgrpau lec nJlued lgcep leriue:e3rp
lndr1 n.rlued greoSn Ietu U BA IeJeIJBo eere8aly 'leriuara;rpeu yndrl lplep gwzrlelsrJc ourq r?tu eurs erdsep
eridecred o tS erelc IBIu llntu lrndocs eele BA leriueragrp dr1 un 'e1rrndrl reJl eleol el ocrluepr g1
elelcund n:
^llelal nlp
'le1d lgord Inun Inzec uI elelsuoc BA os glnzpcs ereriuaregrp o Jer 'dr1 lurnue rnun.rolrcrlsrJelcgJuc e eJgJnluol
ep lleul per8 un elSasg8 es pugc Iounp glelsuoc es (ereu felcund) oJuru reru eec eerariuereJrq .orelrl reJl Ind
ap
elB
Inpoc ep eleluozerder elulcund IoJl Jolec I€ cttu ruru Iec lnlulcund snurru eJuru reru lec 1nlupund :1eg1se g]lugap
else eeretiuoJeJl( 'InlnpIAIpuI rnlnlgord e rS rolese;elur eetezllelsrJc EJeospru eJseacu :oata$ua.tafiq
EJO
'PreoSn llntu g BA IeJeIJBc eere8ele 'luerrcesuoc 1ndr1 nr1ua4 'luencesuocur drt
IBLU
OII(
un lscap epedull Ietu ouls erdsap sridecred o rS orelc reur undocs eele ?A luelcesuoc dr1 un .puelloH
1ndr1 nl lurl
eleuoti:odord lcerrp luns 'tetattec eara8ele uJ erzrcep nrlued rrJolrugap luns eJ?c 'eurs erdsep rn1 eridacred ri
plAlpul tnun rolundocs eo]ellrul3 '(yrqercos tS lsrluer 'nlduaxa ep) 11e1g1ec nc Inun EieJ uI pieJ elenys luns erpl
IOJ
elac elue^cosuocul rrndrl g u PJepISuoc eg '(rolgzurrderlul rS leuoliuenuoc ''xe ap) eluancasuoc luns eluecerpE
IBI
Irnpoc nc eltrndtlqns ']uencesuoc Istu else Inpoc ]gle nc 'uo8exaq aderirzod gleldorde retu olse lgc n3 .(sns teA
teru tzen) uo8exaq ed ep puelloH Inl Inlnpoc ele eJelrl pnop Joletuud rerirzod eeJuurruexe uud gzeelnclec as
eiue,rcasuo3 'eueosred o op elnuriqo rolalelcund e eurelur roiueraoc eJnspu else €lseece :ot'uarcasuo3 uri
'arice;sr1es ep lleuI pur8 un rS zlseece uI eunq InII
etelpil 'tetse;ord 3 PIIqels are8ele o leUnzer 1de.rp ne plleul piuenr8uoc nc rrro]Bcrpul 'erlur ps elSerop pl^lpul
'elr
ln,rtlcedser sJBc uJ Ecunu op Inlnlpeu IB aJelrl reJl ap Inpoc no 'rrunrseccns 1e rS rnlnlnuriuoc uiulnrrd ur
'tSelace else rrigltleuosred 1e erolll IeJl ep poc lnnrlcedsar grep g u,r giuenr8uoc ap Ielru lleul reru .pcunu IIS(
IeC
ep nES Inlpeu tS rnlnptnrpul Belellleuosred o;lurp arrnrrlod ep
lnper8 gloegal Jolecrpur lsece :oiuant&uoS
:ctlsou8etp ep euues nBS uolsolput nrled elSeugep puBIIoH '1npoc e8aleiul ? nrlued
gr
AIII
'rnlnpr^rpur Ilipllleuosred eera8eleiul elrrured,puu11o11
elu
Inpoc ap eletunu qns 'lereue8 ul 'lncsouno 'a:a1t1 tarl ep InpoJ 'dq op rnlnpoc elu oJelrl rerl eluelrodur rer.u elal
ellsoloJ luns etiue,trelut tS eJBnlEAe ut 'tsnlol 'luaJnc poru uI 'e1undr1 e1eo1 nrlued 3ar1u1
Inpoc ppeJ rS .,dr1qns'. n3f
elSaunu os JollJolpJnsetrr olIJnJoJs ep lep 'gueosrad o nrlued rolundrl Eatezvqt*til urrd lnuliqo
InlgoJd ec
'elellleuosJed ep rrndrl eseS eyec eleol nes gnop 'lnun apundseroc
1od r1 pr,upul Inun -asaJalul op rgfuaAul lcu
Inun seJEZIIlln urrd elnuriqo eleltyeuos;ed ap 1ndr1 EI aJeolrJeJeJ elrJolpJnspur ed gzureueluJ os eriuea,;e1u1
*til
2. FI$A DE LUCRU FACULTATIVA - SCOPURI $I INTERESE?
Indicator de performanf5: Sd inleleagi modul in care caracteristicile individuale, interesele,
aptitudinile, valorile, credinlele gi atitudinile contribuie la atingerea scopurilor stabilite in sfera personald,
sociald, educalionalI qi profesionali.
Caracteristicile tale personale, valorile qi interesele tale, toate te pot ajuta sd descoperi ce direclie vrei
sI urmezi in viali gi care sunt scopurile tale. Ai grijd sd-!i stabileqti scopuri realiste, mSsurabile gi specifice.
Activitate: Caracteristici, interese gi scopuri personale
Etapa 1:
Pentru a descoperi caracteristicile personale privegte lista de mai jos ;i incercuieEte cuvintele care te
descriu cel mai bine.
Activ Afectuos Ambi(ios Talentat Atletic
Grijuliu Vesel Increzltor Plin de tact Creativ
Curios HotIrAt Determinat Sentimental Energic
Entuziast Extrovertit Credincios Flexibil Concentrat
Prietenos Generos Blflnd Jovial Sinltos
Onest Uman Amuzant Abil Inteligent
Interesant inchis in sine Bun Leneg Rafional
Singuratic Iubitor Loial Meticulos Muzical
Receptiv Pasionat Ribditor GAnditor Perfec{ionist
Stlruitor Convingltor Pozitiv De incredere Descurclref
Respectuos tnclinat spre risc Sensibil Istef Sociabil
Vorbdref Profund Tolerant Corect Fidel
Acum ai o list[ de caracteristici definitorii pentru personalitatea ta. Acest lucru te poate ajuta s[-fi gdseqti
o meserie sau un loc de munc[ care !i se potriveEte.
Etapa 2:
Lucrurile care te intereseazi te pot ajuta s5-1i faci o pdrere despre domeniile in care ai vrea s6-!i construiegti
o carier6. Care sunt interesele tale? Ce ili place sd faci? Ce hobby-uri ai? Ce-!i place sd faci in timpul liber?
i1i place sI fii in preajma oamenilor? i1i place sE stai mai mult in casl sau afarS? Egti o fire activS sau mai
liniqtit6?
incercuiegte in tabelul de mai jos domeniile de interes care fi se potrivesc:
Func{ionarea lucrurilor Viafa

Corpul uman Sportul
Computerele Ei tehnologia Construcfiile
Ingrijirea animalelor Ajutorarea oamenilor
Mediul inconjurltor Desenul, pictura, sculptura
Moda Cir{ile, literatura, scrisul
Muzica, dansul, actoria Comunicarea cu oamenii
AceastS listd te poate ajuta in alegerea unei viitoare cariere.
Material preluat, tradus qi prelucrat din ,,Blue Print - program pentru dezvoltarea carierei" Australia
.!L
'acg[nads fi
ailq0tns!!w 'altqozqoil'a|sr1nat agfns amqa,rt Datsa)D'aptndots rfluttD li-ps ps p.t,r nnq laufiay
!7anfit
gStrUgINII IfIISIuSIfVUYJ
'Lt[: te
IJ eJBc eleuos:ed elesaJalut rS epcrlsuel3€J€c nc docs ereceg qzercosY 'srJ3s re-el erec sd elundocs rS urn-'.:--
Lt
sns r€ru op elelaqe] uI lrncJacul r€-o[ oJBJ ed elese;e1ur rS elrsrlsrJelseJec Plep o .JUr slienud 'runJ\
Il(
:y ndo17
Ili
:eyuuorsego;d undocq
:eleuoriecnpe rrndotq
....::
ffi.
.... ffi:el€rcos r;ndorq
a1
ffi
:eleuos;ed rlndo,.(
'o
'eio sJlulp EAOJ€3 soI teu pzeelofl ialuuolsaJold rS aleuoriecnpe 'elercos 'eyuuosred e1e1 ep;ndocs ]u11. :_- IEJ
'c1a'1n1uarusrtJ3
\tp 'alaiuece,t urncard elcedse ep gfirul reur eruefi o E1 :-:
as tS eleztleuos;ed a1reo3 luns elefut.toq EetururEJgrqurr 'lnlsodppe 'euerq g JB rxnc .leriuess eAeJ Elrrz.r- _ 'gl
elroêN 'eyeiur"rop rS alro,tsu luns rig a;ec rradorsap ES ets3 aluuosred rolundocs E eJsJUrluepr ap Epoleur
Cr 'el
:g odntJ
"_:H
3. FI$A DE LUCRU FACULTATTVA - Si explorim mai mult!
Oare ce te poate face atractiv pentru un angajator, astfel inc6t el sd prefere sd te angajeze p
tine gi nu pe altcineva? Adesea este vorba de abilitdlile tale transferabile.
Ai identificat deja care sunt calitblile tale qi cum se potrivesc ele cu diferite joburi. Atunci
cdnd decizi care este tlrumul carierei tale, uit6-te la abilitd1ile qi competenlele tale sd vezi care
1i se potriveqte mai bine, in loc sd fii influenlat de rolurile tradilionale care
privesc locurile
de muncd.
Gdndeqte-te din nou la jobul tdu de vis qi identificd doud abilitAli pe care le-ai putea folosi in
acel job.
Careestej obultdudevis,pe carel-aiidentifi catmaidevreme?
Abilitatea nr. I Abilitatea nr. 2
Cum te ajut5 aceastl abilitate in jobul Cum te ajut[ aceasta abilitate in jobul
tlu de vis? t[u de vis?
Jntr-n g-p rni. in""ur.a .a atcaruiegri o tirt, iu aUiliLaf rle p*r. 1i le-ai dezrottut y .rt"
ar fl necesare intr-un loc de munc6. Doui dintre ele sunt deja pe listd, pentru a qti de unde
sd porneqti.
o ,{ fi in stare s[ faci lucrurile frrd s5 !i se spund (sd lucrezi independent)
. Responsabilitate
Multe din aceste abilit61i le-ai inv5{at la qcoal6, dar ele sunt, de asemenea, abilitAl pe care
qeful va vrea sd le ai la viitorul tdu loc de munc6.
Fiecare activitate in care te implici (fie cd este un job part-time, fie cd este o activitate
sportivd), ili oferd abilitSli care te vor ajuta la viitorul tdu loc de muncd.
A c*st*:r se fl u m esr abilitriti f ransi'cr* bi lel

I It
--
,F_....-
\ \ e
e
'A, )
q
l
%
x%
treilwns@]@ uI
el!
EJ€
ICU
ed
IfU3IUVC f1=IUOSUV
-E
3. FI$A FACULTATIVA - Hexagonut interesetor
Obiectiv: descoperirea principalelor domenii de interes.
Proceduri:
l. Se distribuie Fi;a ,,Hexagonul intereselor" gi se explicd elevilor cd vor face mai multe alegeri ale
categoriilor de interese prczentate. Li se acordd un timp pentru a parcurgc ocupa{iile aferente liecirei
categorii de interese, in hexagon, apoi elevii vor alege o primd categorie ca flind cea
a$a cum apar ele
mai potrivitS pentru ei gi o vor nota pe treapta cu numlrul I a Podiumului alegerilor.
2. Se solicitd elevilor sd aleagd o a doua categorie care corespunde intereselor 1or qi o vor nota pe
treapta cu num[rul 2 a Podiumului alegerilor.
3. Procesul se repetd pentru o a treia op{iune qi notarea denurnirii acesteia pe treapta cu numlrul 3 a
Podiumu lui alegerilor.
4. Se aloci un interval de cAteva minute pentru ca elevii sd investigheze ocupaliile aferente grupurilor
alese ei qi sd selecteze doud sau trei ocupalii pe care ar dori sd le exploreze.
Discu{ii:
- despre interese personale qi identificarea ocupa{iilor care corespund acestora. Identiflcarea intereselor
constituie un alt criteriu, pe lAngi cel al aptitudinilor, care ii poate ajuta sd congtientizeze c|/. de
potrivi{i sunt pentru un anumit profil sau specializare.
- in ce mdsurd ocupatiile listate in categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale?
- care au fost criteriile pebaza cdrora au ales cele 2-3 ocupalii din muilirnea alternativelor oferite'?
- sunt qi alte ocupalii de interes care ar putea fi incluse in categoriile alese'/
- discu{ii in grupuri despre alegerile ficute;
- elevii pot intocmi o listd cu tot ceea ce qtiu in acest moment despre ocupatiile preferate.
- despre modalitifile prin care pot obline mai multe informalii despre ocupaliile selectate.
v
III BldBorI
:esarelul ap roIIIJoSalBtr JollratalB Inunrpod
loeJd 'lsrlBrceds 'Je8eueur'ruelsrs ep

crpelu (cuolsr tEcelorlqrq'rulsrurur lsrleue tolpzuuderlur crru'1sun[',q
tanurgur'lucrperu lualsrse'Eolorcos orpeJ crureJc tolpcepnl torncord
tosagord 'lercos luelsrsu 'relocS '1€co,re teqcueq'uprnErse ap lueEe
Jarlrsuoc'lnoderelorzg'lnedereloqrs4 'yercreuoc lueEu lercueuu lslleuv
.IYIf,OS fYTUONgUdtrUINY
etr
JO
Jolrucs 'n1 rolurepou 'lepourolog
le1cr1qnd reSeueru JerSolog'lcelrqJu :erydso
tolerocep'uercrznur lagoder'lsryeunl 'tolgzvgl teuo{decar tersec
'SelSod 'rurcueug gedxe 'crlqnd
'to1ce'tozrBar 'ecr1se1d eqe/ g)lziln /
reuo{curg teterces'llqeluoJ
prqeJelrl ep rosegord Jozolg'rolesueq
IYNOIiNflANOf,
JIISIIUY
ed
€e
lsrurqc-orq'luelcerord'8rrurqc Ie.
'3o1o1euo1s '3o1orper '3o1orq reldurgl'uor,Le elr
'3o1o.roe1eru'uercrleureleu'3o1oeB ep lold'SrugcEI 'role1e1sur te4nhq
.rolplecrec 'Eoloqrsd 'n:lerqrsd 'uurculcele 'reluap u?rcruqel
'lsrurrqc 'uetctzg 'luouorlse iq-opu roluuedep 'rurnppd 'o1ne
'8o1odo-r1ue 'crpetu 'lsnuouocg crueceru tolcrulsuoc reurEul
AIIYCIISgANI ISI'IVgU
((JolasaJalur puotuxaH.. eslc
.-E
Tipuri Interese Activitlfi Abilitnfi Valori
coordonare
operare cu
fizicd, tradilie,
magini, unelte, echipamente,
R ingeniozitate, realism, sim!
aer liber folosirea uneltelor,
tehnic6, practic
construcfie, reparalii
dexteritate
muncS de laborator,
gtiinld, teorii, independenli,
rezolvare de matematic6,
I idei, date curiozitate,
probleme scris, analizd
inv6!are
abstracte, cercetare
frumuse{e,
creativitate,
autoexprimare compozilie muzicald, originalitate,
A talent muzical,
aprecierea artei scris, arta vizuald. independent6,
expresivitate artisticl
imaginalie
comunicare, cooperare,
oameni, munca
abilit[1i generozitate,
in echip6,
predare, consiliere, verbale, servicii in
s servicii comunitare,
suport social ascultare, favoarea
bundstarea
inlelegere, celorlalli
oamenilor
orientare
abilitd!i
verbale,
afaceri, politicS, vdnzare, asumarea
abilitatea de a-i
E conducere, management, riscului, statut,
motiva gi
influenld negociere competilie
direcliona pe
ceilal!i
MatematicS,
organizare, operare analiza datelor,
acuratele,
organlzare, pe computer, inregistrarea
C stabilitate,
date, finanle aplicarea unor informaliiloE
eficienfd
proceduri atenlie pentru
detalii
JA
t
Ilipllleer Berecglrel -nrcnl ep ESIC 'n
qof rnun BeJelnpc - nJcnl ep 9SIJ 'E
ueluergd ep gzugd - leurpnllde rnlnlgord euer8erp - nrcnl ep pSlC 'Z
tn1 e1{91111q8 - Inl elli?}IÎic€ leleu eyrurpnlylde - eyeru opiplr,utcu -nrcnl ep ESIC 'I
:elerJeleu eleJ€olgruJn ez\rltrJol os royrurpnllde e eJecgrluepr ep uiprl.tllce InJpBc uJ
rollulpnllldB BarBrulluapl
t
tt
t ''''i"
\-
-*re
Fisa
1. Fr$A - APTTTUDTNT
Obiectiv: identificarea principalelor aptitudini, inclinalii, capacitdfi.
Procedura:
- Fiecare elev va completa apoi Fiqa ,oActivitifile lui - aptitudinile lui" pentru un coleg pe care il
cunoa;te mai bine.
- Se distribuie elevilor Figa ,,Activitnfile mele - aptitudinile mele" gi se explicd procedura de
completare: se vor g6ndi gi vor nota in coloana din st6nga cdteva activitdli pe care cred cd le pot face
cel mai bine, sau care le plac cel mai mult.; in coloana din dreapta vor nota ce aptitudini, cunoqtinte qi
capacitSli considerd cd posed6.
- Se organizeazd, grupuri de 4 elevi gi se discutd fiqele, se compard gi se completeazd crt noi opinii;
Discufii finalei despre legdtura dintre aptitudini qi activitate; importanfa descoperirii aptitudinilor qi a
dezvoltdrii lor prin activitate;
,.-.,}
3ls
IS Ei
eceJ
apr
(fpllcedec'1ue1e1'eprieurlcuS) :luns au-rq

IJ EJ
;n1agu;pn111dy .ruru IaJ aJBJ el f, porc arur ad a11ip11,l11cy
:JSSWNN YI,\I N3
:flrsf ngw fn9f,fof,
66rnl alrulpnlldB - Inl alliEll^llrv"

Fisd
,,Activitlfile mele - aptitudinile mele"
rrA Nuvrnsc:
Activitlfile care imi plac sau pe care Ie Aptitudinile mele

fac cel mai bine sunt: (inclinaliile, talent, capacitSli)
2.
4.
5.
/an-\
a
O>
edrTqc'qzqd'.tr,tr,rupuelrozlr,e\S'uor}ecnpg reqceeJ Jo
.,(lrsre,nru;1 qilnz lB gdl uorleJedoo3 yeuorleulelul roJ roluoJ aql pu€ Bru€ruogJo uorl€cnpeJo.(rlsrurur eql uee,ttleq
uorleJodooc ur uellrr6 SSOI rnlnlcoroJd InJpec -\urp -..ouoJ oleru olelcund IS ng - Z FInpoN" pdnp lenlerd I€rreleIAI 8
(,pltxli'Eqer8 eP teru'1uns uoJele] e1 nes 'pie3 u1

neg irilepac no crunuoc gs ecuyd nu1 pieg llueureo nc eriesre,ruo3
6elllioure urutrdxa Iru-B ep po(u un "' prnldlncs 'grnlcld 'uesep :e1ry

eue eurru nrlusd elsg izeuesep gs eceyd rurl
'cla rrsJncxa nes'leqlog ep eeuJn] zaztue8rc ps eceld rurl ''''oteztue?ro'erucgruul4
aelelnclec rn8urs cBJ ru-ES rS eleiueprne rn8uls uri rtu-ps

lod eJolrruouoce rS Jolrlernlleqc urdnsu nlqtuesue ep eJepen aleJorrnu nc InJcnl 'e1nc1e3
o tue ps acuyd rurl eoJetunu nc olalnclec u1 srcerd lung
aalrJnJcnl ecrlduoc as gs dacul pugc rcunls rS rerqc

JOIrurcJes €aJBAIOZAU
eJBpqqJ ruv arurcJes elesJelrp AIozaJ ps aceld rurl
;("''lnrunrp ol-npuglpr€ loye le8eq

In]BJpc e1) lualaud luns rur-nu a.rec rsc ad auuosred Jolle lepJoce rolnly
Arsnlcur teseceu else goep ruerueo Iile lnlV
;1i1eyro1ec rolnle ep lung
aceJ o-s cJecuJ 'urind 1ac 'neg 6psece

ep etceJap alaluatuedrqce ruder gs iod eleJ
ecrJo ep eleluauedrqce nc cJncsep EUJ urnJ
("' arelnduoc'eluoruedrqca)
eoruqel eiueleduo3
;93ee1eiu1 o1 9s uile ed rS lnle I-ES tod
6relndruoc ep rou eleruerSord nc cJnosep gtu I,UnJ
6eriuelu roSn plnlpqe g aleod nu1

el€crznur luerunJlsut un ey gsord o piuunSn nc leder gs lod rurcJes roun erdnse BeJBJJuecuoJ
erurcJes lSerelece erdnse druri qnu zeJluecuoc Eur ES ]od
areqc rrpqoJlul eiueleduro3
'EArpodsoJ
ecrNrJolceJec EsereJ ES eJ€c urp eJec runrice nBs ouecs BZeeloN '?cllsrJelcsJBc eJeceu nJlued
nlduexo un rep Es pcJeecul 'BeJenleneolne glcagal eJBc (ueluerpd ep pzugd o ec'pureJ8?rp o euriqo
ren '1gord lnudord fi-gzeeata'npl rnlndnr8 rrrqruetu nrlued rS eu1] nrlued Joleiueleduroc lnlgord
tzaatc ps Bc rsoloJ ro^ IiI 'eJ?olplurn eurSed ed ep aiualeduoc 1do slec rlse}Ic gs durll li-pprocv 'z
'rnolo rarl elgo ep undn-r8 rierurog 'I
:PJnpecoJd
IfYNIOOIIIdY INfN'IIJOUd VhIYUCYI(I _ NUJNT g( YSI.{ '7
:_rcr
DTAGRAMA rRoFTLULUT MEU GANzd,oE rArlN"rnNy
a'
/-h\
€rlBrlsnv ..rererrec Borello^zep nrlued ruBrSord - ]ulrd enlg" urp lercnlerd rs snpBJl '1unlerd I?rrel€I^tr 6
'q
'e
elJlru BaJd IIJBIBS enluauop u.r nJJnl BInBJ aJ IaJ lllntu Berd
luns:x[ enlualuop lsaJB ul oJB[B8uB ap alllB]lunlrodo Bluanuu.r Ba]nd JB oJBJ IJ0IJBJ lop alrJs z
'q
'e
'BJuntu ap col lseJB uaJBId JB-II BJ IzaJJ aJBJ nJluod ealloul Bnop Bo '9
'q
'e
'elfBdnco BlsBaJB nrluad aJBsaJou aIBuosJad liffltec Bnop elserunN 's
'q
,e
'allzdnJo BlsBoJB nJluad Bcuntu op IJncoI Bnop ofsaunN 't

;aJBSAJAU BaJ.rlBSaJd .rs B.rlBJnpa
BlsBaJB luluanuul E rrrnJ eluacoJ lBqurlqJs nu-s nlueruop lseJu ul aJB[B8uB ap all;B]lllqlsod 'g
:rJpqeJluJ elaJuolgtuJn e1 epundser rS erlednco o e8ele runov
:elsa uJa.rJBc o
:e1sa allzdnoo g
:alsa Bsunru ep JoI un

:ruotuJal oJlurp elelueJeJrp ecrldxg
'ellJeJlp runrlou luns BJarJ?c rS arlednco
'ecumu op col un ec ue8elelur BS luelrodrur else 'runJu rlselur] arec erds BJorJBc olso oJEc ruulecJec us edecur e
ep elureur teq 'ecunu ep rJncol ep elns erdsap 3:e1 ed rrl€ruJoJur eJeJo Ill 6(ecunru ep JolrJncol Inplqg"
'elnceldeu epged
luns r-eJpc rge ES elnec r$ anrueuop IecB ur aluBJEA rrnlsod elsrxg aelp] elrJols,r aurisng eele] Joll1eUceduc rS
ttrtle8erd else.ttrlod eS aeg es tuldelsu el runJ eSe :enape-rlur elsg 'leseJolur llsa eJ€c ep mlnruauop elur,rud
ur crureue] rzaurJoJur el es elne] 'rueq rS drurl ep auruntu o BAIes aleod 111 rrcun{u re}erd e oJerpn}s eullnd
oaof IoNo YguYInYc - nuf,o'r go ysld '€
-E
9. Da exemple de locuri in care te-ai putea angaja pentru a obtine experienta de lucru in acest
domeniu.
a.
b.
Ce este munca?
Ce este exact munca? Descrie ce inseamna munca pentru tine?
1. Ce-ti va oferi munca?

* Sansa sa-ti implinesti visele *Sa castigi auto-incredere
* Castigarea independentei * Sa-ti faci noi prieteni
* Sa-ti dezvolti cunostintele gi experienta * Sa dai vietii varietate
* Lasi amprenta asupra lumii
2. Munca inseamna mai mult decflt a castiga bani
Munca nu doar ca-ti aduce banii cu care poti face lucrurile pe care 1e-ai dorit, dar ajuta totodata qi
comunitatea qi tara. Gandeste-te, daci nimeni n-ar fi lucrat n-am fi avut spitale, scoli, magazine, cinematografe
etc... lista e lunga.
3. Conditiile de munca din ziua de azi sunt foarte flexibile gi raspund nevoilor majoritatii.Da
exemple pentru aceste tipuri de munca:
Voluntariat:
Ocazional:
Cu contract:
in viitor poate vei fi nevoit sa iei in considerare una dintre alternative pentru
a se potrivi nevoilor personale qi stilului de via{a.
Scrie o lista cu avantaje in a lucra
Scrie o lista cu dezavantaje in a lucra

eIIeJlsnV ..IoJoIJec eel€Uolzep nJlued uer;oJd - ]ulJd onlg" urp l€JcnloJd rS snpeJl '1un1erd I€rJeleW 0l
euountu ep JnJol BI ap InJas Efdalsu rB aJ

BooJ nJ a.IuolBu?IuasB ]uns IBI llrosoJoJd nu el oJuJ ad aFrzldalsB IS IIIoJs aIInSoJ ulp al?c IzaA
tz eteceq ur elrlrqels elec nc rnqr4uoc es ]€ldolse ep elsg
zuetd ep ezned ru1ued xg durl un €lstxg
lcadser nc zeJcnl eJBc nc rec ed zeJuJl r-BS leldelsu ap elsg
]elcedssr ep elrturl euourJe] ]uns
cseurydepur e1 es eldeelse es rs eleseJl rurcJes tuv
elrrlecrpu zeuun es elduelse eg
lndurl lo] ]cedsar nc lruolaq8e,terdns zoleJ] rru-us 1e1da1se ep elsg
roleq8enerdns un nc ze:cn-I
drurl el 8un[e ps pldeelSu eg
guuoJlun o Uod ?s ernqe{
lc.r^Jos BrI rIBoJs E.I slBJ nBs lBrPâpY
aluns
elerdordu ep WJ
- E3unr.u rs PI€o3s
orIrifII'MU vtrUvf,r.{rutrA - ouf,nf g( ysrd ',
_.*E
Potriveste aptitudinile pe care le dobandesti la scoala,cu cele pe
care un angajator ar vrea sa le ai, inainte de-a incepe sa lucrezi.
Pune litera din cisufa din stf,nga in caseta potriviti din partea dreapti.
A Poartd uniforma Ecolarl Fii in fiecare diminealila timp
B Asculti si urmeazd instrucliunile profesorului Trateazd cu respect qeful
C Nu-ti intimida colegii, ci dd-le tuturor o qansd IndeplineEte sarcinile de lucru la standarde inalte
Am un supraveghetor la locul de munc[,

D Executd sarcinile la timp care de obicei rlspunde in fala proprietarului
rdspunsuri la proprietar.
Ttateazdfiecare persoanl de la locul de muncd cu

E Poartd incdl![mintea potrivit6 unde este necesar
respect, indiferent cd-!i place sau nu.
F
Fd ceea ce-fi cere profesorul ;i trateazd-l cu
incepe qi termind treaba la timp
respect
G Vino la qcoali inainte de primul clopo{el Iapauzd in timpul potrivit
H F inalizeazd, toate sarcinile scolare Fii mdndru de uniforma firmei
I Nu chiuli Respectl termenele limitd ale sarcinilor
J Fii la timp acolo unde trebuie

Poartd hainele de protecfie specificate in
regulamente
K
Profesorii md supravegheazd la qcoal5. Ei
Fd ceea ce-!i cere seful.
rdspund in fala directorului.
Astazi, angajatorii se aqteaptd ca tinerii sd fie "gata de lucru". Acest lucru inseamni ci
doresc ca tinerii sd fi invSlat aceste abilitati (sd respecte termenele, sd arate respect pentru
qefi etc) inainte de a veni sa lucreze pentru ei.
/::\
\<a_/
reJerr€c Eere8elE uI elrrnlrl^tr - nJcnl op pSIc 's
cseJop Ir erec ed eJBruJoJ op Insrnc rs sJeueJ - nJcnl op pslc ',

rrcunur ole elereJeJd elolcedsv - nrcnl op pslc'€
eeelu Brorrec €l ep lerpêpE nc cseJop IruI ef, - nJcnl ap pslc .z
inr]€d uI rrqco nc tuns 'csecunl'u ps lgrgloq uB-IAtr - nrcnl ep PSIC 'l
rollllEruJoJuI IB
luatua8uuurrr ap $pfl,rprv
*E
1. Exercitiul - M-am hotlrit sI muncesc. Sunt cu ochii in patru!
"Existd mai multe strategii de cdutare a unui loc de muncd, tnfunclie de posibilitdyilefiecdruia Si anume:
cdutarea ourbd a locurilor de muncd - cdnd cauli anunluri cu oferte de locuri de muncd (fn ziare,
reviste, onunluri stradale, internet, de la relaliile oferite de prieteni etc.), sau dai anunluri furg-g$t
exact ceea ce cauli - ,,bani sd iasd";
cdutareafocalizatd a locurilor de muncd - cdnd cauli oferte de locuri de muncd, conqtient de

propriile aptitudini Si interese; deci cauli ceva lintit infunclie de profesia pentru care eSti calfficat
(apelarea la A.J.O.F.M, apelare la agenlii Si site-uri specializate cu plasareaforlei de muncd,
identificarea anunlurilor din ziare care se potrivesc asteptdrilor profesionale etc.) "
Scenariu didactic:
) Se solicitd participarea unui elev voluntar la acest exerciliu; acesta, in urma unei refleclii personale, va
declara in fala clasei o meserie pe care ar dori sd o profeseze gi deci, o slujbd care sd corespundd meseriei
alese.
Pebaza unui scurt exerciliu de creativitate cu intreaga c1as5, se vor construi 8 anunluri de angajare, dintre
care doar 3 vor corespunde intereselor elevului voluntar.
Aceste anunfuri de angajare vor fi scrise pefoi de hdrtie qi vor fi lipite pe diverse obiecte din clasd (scaune,
articole de imbr[cdminte, bdnci, creioane etc.) qi vor constitui traseul de explorare profesionald al elevului
voluntar.
Obs: elevul voluntar nu qtie unde sunt ascunse aceste foi de hArtie cu anunturile.
Elevul voluntar va fi legat la ochi gi va fi ghidat de alli 4 colegi pentru a gdsi fiecare din cele 8 anunturi, qi
de asemenea, dupd fiecare anunt identificat, pe baza sugestiilor fiecdruia din cei 4 ghizi, va lua decizia de a
pastra anuntul (dacd va crede ca e cel legat de slujba dorita) sau de a-l rupe (dacd nu va crede aceasta). El
poate pastra doar 3 anunturi.
Dintre cei 4 colegi, doar unul il ghideazd corect (ii dd indicalii cu privire la gSsirea celor 3 anunfuri bune),
ceilalli 3 avAnd cdte o sarcind precis6:
- Un coleg ii va da indicalii gresite, ce-l vor indeparta de g[sirea foilor de h6rtie qi va oscila intre a-i da
fie informatii corecte, fie informatii gresite cu privire la conlinutul anunfului
- Un coleg ii va da indicalii ce-l vor ajuta sd gdseascd foile de hArtie, dar va oscila intre a-i da fie
informatii corecte, fle informatii gresite cu privire la conlinutul anunfului
- Un coleg ii va da indicalii ce-l vor ajuta sd gdseasci foile de h6rtie, dar ii va da informa{ii gregite cu
privire la conlinutul anunfului.
Obs: elevul voluntar nu gtie care dintre cei 3 colegi este ghidul corect!
Pe parcursul traseului, elerul ,,orb" trebuie sd fie foarte atent la indicaliile date de colegii s[i pentru a
identifica flecare din cele 8 anunluri gi mai ales, pentru a decide care sunt anunfurile care ii spun despre
slujba dorita.
Elerul ,,orb" trebuie fie singurul prezent in spafiul cursei. Este o reguld foarte importantd care trebuie
sE
respectatd tot timpul jocului. Nici mdcar ghizii nu au voie sE se apropie de cel pe care il indrum5.
F DupS ce eler,ul ,,orb" va identifica toate cele 8 anunluri, dintre care doar 3 rdmase intacte, elevului voluntar
iqi va scoate egarfa ce i-a acoperit ochii qi va citi anunfurile pe care Ie-a considerat el ca fiind cele dorite.
6eleleureJls ur else Bcuntu ep Incol Bc eJopel ur pugne 'eatede eelnd re rJncsrJ eJ
i,eenle?ue eceJ eJec reruJu elerunu erede nu ec eq
exg uoJale] ep Jeunu un rS lunue ur erede nu ec eC
lye8ey lelelord ng gs ]gcuI IeJlse Ecuntu ep 1c€rluoc un ereqcul eelnd lon
aPJeJ ES rnqeJ] JoA e3 erJoull ap reunu /eleJ ep ratunu eroêu n3 ac oc
epJesacou else enlg8erd e3
:iunue un-Jlulp giue-rn8tseu ap Joleluetuela ezrluue nrlued eJeseoeu rJgqeJlur ap elduexg
ecnuouoce rolrruedruoc eprn-o1s ed

Ecunru ep reirog eeruseld nc elezrlerceds ropriue8e ale laurelur ep epn-e1rs ed
igcunu op rrncol ep elasrnq nes e1un3;91 e1
lrolaurrg'roprinlr6ur eleurJlrn ed nes eleJerzrne BI

ieuug ep rJolceJrp rS ruo:1ed e1
ieiurlSounc 'rualeud 'apnr u1
lecunu ep reiro3 u ereseld ap ele,rrrd lliue8e e1
ipcun141 ep roleirog e eredncg ap guuaiepnl eriue8y e1
pcunl4tr ep I€rJotrJeJ 1n1ero1csdsu1 e1
c1e 'eunrzra,alo] el eJ?ruJoJur

ep rurSed 'orper u1 euelcal 'eleugupldgs nes euerplloc eleJerz 'pserd :€rporu-sseu ur
:altsg8 U lod alrqruodsrp pcunur ep elrJncol erdsep ey{erurogur urp elred eretrrtr
luuolsa;o.rd natu rnlnesurl..lIzI{C, - uSI.{
(yeuorse3ord
nerrr InlneseJl ,,llzlt{D,, eSg - ntlecnpe urhrds) 'elrsp8 eprniunuu ezeztleue gs rS cse,rulod es r1 eJec pounru
ep elrrncol erdsep yieru"rogur rsg8 lod apun elesJns nc eudord plsll o pcsernlpcle rolrlele Ellcrlos eS
ES
6rS1e; rec luns aJBc rS rierp,rape rrzrq8 luns eJec ?tuees ur?p eu qs uelnd runJ -
ee]rarocur rJnleJs rS rrieru.ro3lur pA ES eJ€c rzrqg

"ep
'leuotsegord neser1 un Irulsuoc pA ? ap
FuoJe .,?In-tq,, ealnd -te-n erec uzrq8 luns oJ?c pleer erienlrs u1 -
aelceJoc IJnl€JS rS r{erurogur eep E^ ?s eJBc rzrqg aleuorsagord
neseJ] un tim4suoc EA gs IeeJ por.u u1 elnie Je-A eJec rrzrq8 luns gc rieparc eJBc pleeJ erieryrs u1 -
: I[dniB-Iom55iin5qp o nr pnur]uoc aS
rrcumu elerd ed es ua:ele8uu u1 a:r,tud nc 'cle epru 'uose;o:d 'r8eloc 'lurnlue e4gc
ep rJnuuopul 'unlegs 'ueundord 'yllse8ns n3 ,,lBl1BSB" 'neorl ap luellosqe lgdseord un EUB es eJ€c uJ pleeJ
e{en1ts nc Blnlsece erienlts er1u1 erSoleuu o ocBJ u.t as riuedrclued rilelrec nc punardu[ 'lnlngilcrexe lndrull
u1 ]rirurs ne-s lunc erJcsep ps ,,qJo" op InloJ lecnl ne eJEc Jolrlele pllcrlos es re{ecrlde eerereqcul pdnq
:a.oo!.taqn gincslp 7 Upqa4ul
E
2. FI$A DE LUCRU - Ce imi doresc cu adevarat de la cariera mea?ll
Inainte de a lua o decizie cu privire la cariera ta, trebuie sa fi sigur de ceea ce doresti de la aceasta
cariera. Acest lucru este important, dacl doresti sa-ti pastrezi interesul pentru acel loc de muncd.
Ce credeti ca este important la un loc de munca......?
Uitati-va la lista de mai jos gi bifati dacd acestea sunt lucruri pe care le doriti sau pe care nu le doriti 9i
motivul vostru.
Puncte de vedere legate de cariera Doresc Nu doresc Motivul

Salariu
Salarii medii platite saptamanal
Salariu plus comision (variazd)
Orele de munca
Munca intre orele 9 -5
Munca in weekend
Ore suplimentare
Program flexibil
Perspectivele locului de munca
Promovare
Formare suplimentara
Castigarea unor bani multi
Locatia
Specific orasului
O multime de calatorii
Conditiile de munca
in interior
Purtarea unei uniforme
Mediu zgomotos
A lucra impreuna cu colegi / clienti
A-i superviza pe ceilalti
A ucra sub supervizare
A ucra singur
A ucra intr-o echipa
A ucra cu cei de varsta ta
A ucra cu publicul
Capabil de initiativa
Ajutarea clientilor
Diverse
Folosirea punctelor mele forte
A lucra bine
A vedea rezultatele muncii
in grupe de 4-5 elevi, folosind lista de verificare de mai sus, discuta despre gandurile tale:
1. Care sunt primele 3 lucruri pe care ti-ar fi greu sa le obtii?

2. Cum poti sa depasesti aceste probleme?
3. Aceste rezultate au schimbat ideea ta cu privire la tipul de cariera pe care il doresti?
1l Material preluat, tradus gi prelucrat din ,,Blue Print - program pentru dezvoltarea carierei" Australia
ellurlsnv ..Iorolr€c eorello^zep nrlued uerSord - lulrd enlg'( urp lercnlerd rS snper1'1un1erd I€rrolBI J ZI
'pJEpu€]s eusur r€I'u elec nc elBJnsEru

elsa Bl ?cunru eJBc uJ slrri€nlrs ur <esueJls eueuue] BeAe B ep eunrserd qns els 17
prururru e:eq8e,lerdns nc
'lezt3atolne nrporu un-JJur oeuroJes e1 errdo:d €l Bls e ep ;n8urs e1s y
untuoc
Arlcerqo un erds edrqce reun s eged ec nes dnr8 un-Jlur Bls B ep rsdrqce eerecqdul
€cllu eueoJ
else eJeoJe ep Be]€]rlrqeqord eJuc ur qolun-.4ur lecrldrur g B ep rucnl ep erzrceJd
JBpuels ep (uo un €c lncsounsoJ g e ep orlrzod
alelserd rrcun{u ele ecvA eleiurrec e1 ep esuedruoceJ rruud e ep ecrzu rJ€soôJd

eJollB
rrcunru Bolelrl?o rS eyrig1r,r11cu ru]ued yqesuodsar U s op rople lu8ue lnlueue8euel4l
lileyrec nc rrl€loJ ur crulrz ecrydur es B ep rruaruEo nc elcBluoJ
nr1sol lnuzrSord ed ezerld es Bs eJBc qol un €ole € op Ilqlxeg uerSor4
ptder ece3 es €s ornqe4 Bcunur epun nBS
alBll^rlce 3p lecrpu ulrJ un Blsrxe eJBc ur col un-Jlur pu?ls e ep plder u4111
rou repr ep uerureue8 ruiued rS uncerd

'eruelsrs rS rou alcarord ep uereerc n4ued pqesuodser g B ep elelrArleeJc
pcrlrlod ep e1u8e1 rzrcep enl € ep eelelrlrqe een? € op IorluoS

drurl ur ezaue^ es yrquqo.ld urind
luns eJec pJepuels rurcJBS rS ecunur ap Incol ul ?uqru EaAB e ep BluelsuoJ
]uelsuos poru ur Equrqcs
es rruerueo rS ]ec 'ecunur ep Incol lgle emx ur qolun eelu B ep elelrsJenrp rS ereqrurqcg
Illelrolec eererolnle ur lceJrp lecrydrur g B ap lilepec ru1ued e[tr9
Ilile el ep elltcorlp grql Bls e ep orruouolnv
ep eeJ€tuns€
IJnCSTJ
luelce{ ecrldrur BS oJec nrcrnJes ep rurcJES eele e ep eJnlueAY
eJe^s Elnruncu 8 ap esueduroceS
'a1e1 .rolaiurraga:d
€oulpJo ur eyezealuere tode rf e1sr1 elSelrJ 'tlurldrur lrcrreg rg ES nl ec nrlued eJesocou luns eJec 'rn1n1sod
tS e1z
elcedse eloc€ Bcglluept e nrlued elnle ron el eetseJy 'solreru ap (.rrcuntu e1e elere;ard e1e1cadse,, EI el-Blrfl
zrllrunru alB aluraJard alelcadsv - ngJnf g( ySI.{ '€
___H
4. FI$A DE LUCRU - Cariera gi cursul de formare pe care il dorescr3
Noteazl mai jos 6 cariere pe care doresti sa le urmezi . IJtilizeaza ghidurile de locuri de munca sau poti
folosi site-ul: wwrv.go. ise.ro
Gaseste aceste cariere qi scrie cerintele educationale pentru fiecare cariera.
13 Material preluat, tradus qi prelucrat din ,,Blue Print - program pentru dezvoltarea carierei" Australia
urlr.l'orecrecsep/rurDed/ddefcTol npa'pq [s17:dpq :ln-a]rs ad ep leldepe r6lelrdsur ]xal ,I
'luuorsagord rnlneseJl e ere8alu ep elrrzrcep
lslleleJ rep 'ltqeztsasut '1t1qns poru ur eluangur 1od un aJEc rlecepnie.rd ep erJas o sol retu rueluezard en
'elellleeJopnesd nts erJoznlr rS es1e3 eur8eurr 'eluuorlerr ere8urrruoc :ep rruouJel
utrd esnperl g eleod ellecgluues €lseeoe 'lueJnc Inf€qtull uI 'ecrusoc BeurpJo rS ezaue8 ecrydxe es ecuJeecur
erec 'eqce,nurls eur8rro nc epue8el 'e1nqe; €urueosur .,soq1r(ru,,'r8 'ql uI allur Inlu€Ano eur,tord epun oC
'rrzrcep ruBnl oJuc ur
Inpou €z€eluangul ou eJeLuJn uud rs 'eursur rou ed adecred eu € ep €elelrleporu eze:ceJe es 1od..o1un1ry41"
'sreln8urs eleuosred elueuedxe roun ezeq ed
oeueosted e11e e1 ep
leIuJoJ tuu-ol Iu tto elausrleuolne 'puer
lulnurn:drur rue-el e:ec ed (,,e1un1rur") errpue8 ep
Inurllln uI nu'rS eJezrleeJolne ep eroleu nBS olercos olrlotu ':opluued 1n1e3s toyrrose3tord 1n1e3s telocs Insoccns
'e1tutpn1t1de 'aleuotsago:d eleseJelul :arec arlur:d rJolceJ rllntu reru op €leluengur e5e erzrcep elseecv
'eleuorlsrr ua8urnuoc IS lepl
eJIIunuB ep tleptq8 luns oceJeoep eJerJpJ ap e1e8a1 aurldo elrrzrcep nur nu rrJaull eJec uI glienlrs €lsrxg
'eyeuotsegord
lliptl,rrlce Inrue{uop ur er8alur
es B ep teueos;ed elzlrap urrd eraqcur es rrloos InJpeJ ur eier,t n:1ued errlu8erd nes eJelrurs€ ep BpuorJed
Ilo(
,rrararrur Bara8alu uI allrnlr14l - ngf,na [O ySL{'S
:il
Activitate cu elevii: ,Pfu@"
Obiective: - sa prezinte argumente prin care sd suslind sau sd combatd o idee
- s[ inlocuiascd miturile (ideile irationale) cu idei ralionale
Desfasurare: Se formeazd grupuri de 4 elevi. Profesorul pregateste biletele pe care noteazd cate un mit despre
catiera, pe care le distribuie grupurilor formate. Din fiecare grup 2 elevi vor trebui sa aduca argumente prin
care sa sustina afirmalia inscrisa pe biletel, iar ceilalli 2 elevi vor trebui sa o nege prin argumente.Fiecare grup
vaprezenta in fata clasei argumentele pro gi contra ideii respective iar in final, ghidati de profesor, elevii vor
identiflca explicatia rationala pentru fiecare mit.
Exemple de mituri despre cariera:
1. Existu o singura profesie/ ocupstie csre mi se potriveste.

FALS: Orice individ are diverse abilitati, interese, valori. Nici una nu va exploata intregul potential,
dar bineinteles ca vor exista unele mai potrivite dec6t altele. Important este sa fii convins ca ai decis in
cunostinta de cauza qi ca interesele, abilitatile qi valorile tale se incadreaza in cerintele ocupatiei alese.
) Parintii, un test sau un expert stiu mai bine decil mine ce ur trebui safac.
FALS: Intr-adevar, parintii, testele, consilierii pot fi resurse semnificative. Ei pot si te ajute sa te cunosti
mai bine gi te pot indruma, dar nu uita ca decizia iti apartine. Pentru aceasta trebuie sa dai dovada de
incredere in capacitatea ta de a lua decizii legate de viitorul tau. Este normal ca acest stadiu sa fie asociat
cu un anumit nivel de anxietate care decurge din importanta deciziei pe care ttrebuie sa o iei.
3. Toatd lumea trebuie sa aibd succes in cariera chisr ducd acessta insesmna sa faca lucruri cure nu ii
intereseaza.
FALS: Este foarte important ca profesia sau ocupatia pe care o ai sa iti placa, sa o faci cu placere. in ca,
contrar sa stii ca esti aproape de esec in cariera. Trebuie saanalizezi ce inseamna succes pentru tine: bani,
putere, statut, faima. Uneori poti atinge toate aceste repere qi totusi sa nu fli multumit de cariera ta.
4. Profesia mea trebuie sa fie ideala, sa imi satisfoca toate dorintele Si nevoile.
FALS: Fii realist! Orice profesie are aspecte pozitive gi aspecte negative. Daca astepti ca ocupatia ta sa
fle ideala esti nerealist. Este important sa iti alegi porfesia care iti satisface cele mai multe nevoi, interese
qi contribuie la dezvoltarea aptitudinilor tale.
5. Oameniifie su sacces in cariera,fie esueaza total.

FALS: Invata sa iti evaluezi cariera in termeni relativi gi nu in termeni de " totul sau nimic". De cele
mai multe ori, esecurile sunt cele din care invatam cel mai mult, cele care reprezinta samanta viitoarelor
succese. Multumirea qi succesul nu depind de a fi ce1 mai bun in domeniul tau, ci de a-ti valorifica cat mai
bine resursele.
6. Nimeni ultcinevs nu este indecis.
FALS: Majoritatea tinerilor sunt indecisi raportat la ce fel de munca vor presta. Nu e nimic rdu in a fi
indecis atata timp cat te preocupi sa strangi informatiile da care ai nevoie pentru a alege la timpul potrivit.
Exista cdteva studii care arata ca, cu cat ai mai multe abilitati qi interese, cu atAt iti va fi mai greu sa elimini
unele optiuni qi sa le opresti pe altele. Alegerea poate fi mai grea mai ales pentru cei cu potential multiplu.
,----\
-::--/
'nl
IUI
't\/
I
g1
Ier
rol
el!
asr
es
'lu
t,
'l ze
!!
lel
3p
Ils
UI
olE
VitUVfINNWOf,
JO
dr
uI.
eJr
:t
1. EXERCITIU DE CON{U\IC-\RE i
Tu, profesorul, te gasesti in postura de a spune: ,,iv'lai ttnt cl,ttu toi itet't'...5i tttottui pe ucesta md
calci." (in loc sa predai noi cunostinte esti nevoit sa petreci nrere partc ilin timp rncercand sa stapanesti niste
eieviscapatidesubcontrol.Turprofesorul,teintrebi: .,Ducan-ct.s.fhceo5Lt.('tltnsrrrrrtti ittratat'i .\'il.\'epoart?
civili;ctt?" $i totusi, cu cat 1i :'e ilau nrai rirltc ordine, cu atdt parca devin r.:rri t'efractari. N4otrente pretiose din
timpul orei se irosesc pentru a pune la punct obraznicii gi lupte pentru putere.
Punct de plecare: ,,Cum sa ii facem pe elevi sa coopereze?"

Joc de rol: Hai sa ne jucam de-a scoala! Eu sunt profcsoara; voi sunteti elevii mei. in timp ce o sa md ascultati,
puneti-va intrebarea: Ce m-au facut sa gandesc sau sa simt cuvintele acestei profesoare'? Pe urma imi dati mie
raspunsurile voastre necenzurate.
Profesorul: (critic qi acuzator) iar ti-ai uitat creionul acasa? Nu te-ai gdndit ca nu vei avca cu ce sa
scrii? Acum trebuie sa intrerupem lectia qi sa irosim timpul tuturor ca sa-ti gasim tie un creion.
Profesorul: (jignitor) Trebuie sa fli prost la cap ca sa predai o lucrare lird sa te sinchisesti sa-ti scrii
numele pe aceasta.
Profesorul: (amenintator) Daca te prind ca mai sufli cocoloase prin clasa, zbori pe usa de nu te mai
vezi. Iar daci tot nu te potolesti, vei fi eliminat!
Profesorul: (dand ordine) Incetati cu vorba! Inchideti-va caietele. Asezati-va in linie dreaptal Acum!
Haideti, fuga!
Profesorul: (rnustrator qi moralizator) urat din partea ta ca i-ai rupt creionul lui Gigel. Cum ti-ar
placea dacd ti-ar rupe ;,i tie cineva creionul? Atunci cAnd imprumuti un lucru de la cineva, trebuie sa ai grija
de el, la fel cum qi tie, rlacd ai da un lucru de imprumut, ti-ar placea sa se aibS grija de al. spune, nu crezi ca se
cade sa-i ceri scuze 1ui Gigel? Eu aqa consider.
Profesorul: (prevazator): Ai grija cu eprubetele alea! Se sparg qi Atentie cu arzatorul
Bunsen! Doar nu vrei sa patesti ceva?l
Profesorul: (facand pe martirul) in fiecare seara m[ duc acasa cu dureri cie cap, din catza voastra.
Vedeti firele astea albe de par? Voi mi le-ali scos
Profesorul: (facand comparatii) De ce intarzii mereu cu predarea lucrarii? Am alut-o in clasa anul
trecut pe sora ta, Maria. gi ea igi termina intotdeauna lucrarile la timp.
Profesorul: (sarcastic) Nimeni nu-si aduce aminte in ce an a descoperit Columb America? Bravo!
Cred ca scoala asta ii atrage ca un magnet pe toli elevii dezaxati. Singura modalitate de a ridica nivelul de
inteligenta al acestei clase este sa va suiti cu totii in picioare pe scaune.
Profesorul: (profetic) Cu naral,urile voastre in ceea ce priveste munca, n-o sa fiti in stare niciodata sa
va tineti de o slujba. $i dacd nu o sa luati note bune, n-o sa flti primiti la nici o facultate respectabila.
Daca noi ne manifestam cu atata furie qi disperare, doar prefacandu-ne ca suntem elevi, ne dam seama
ce simt elevii adevarati?
Este posibil ca aceste replici sa le avem intiparite in minte reprezentand reactii pe care le-au al.ut
parintii, profesorii nostri de-a lungul timpului. Noi am preluat toate acestea gi nici nu ne mai dam seama de
unde vin. Ganditi-va cum vi s-a vorbit acasafla scoala. Recunoasteti vreo replica?
CONCLUZIE: O sumedenie din lucrurile pe care le spunem elevilor, in mod normal, ii fac sa aibl o
pdrere proasta despre ei insisi sau despre noi.
15 Exercitiu de comunicare adaptat dupd lucrarea ,,Comunicarea eficienta cu copiii-Acasa Ei la scoala" p. 57, Editura
,,Curtea veche", 2002 Autori: Adele Faber, Elaine Mazlish
II
e!
el
JE
iu
IE
IIJ
ielel slelueuquas erdsep el-elsaqJol'elynsur ep ool uI
!e1u1 ayeluoruques srdsep el-elseqJol 'eursru op ac€J r-e ep ool uI BS
iayel elelueurrlues e;dsep el-olseqJol'LusecJes ep col uI

ilse8 un-4urrd e1-eruudxe 'eleroru ep col ur
ilugrrnc un-r1uud el-eurudxe ]ueursrgene un ep ool ur elr
.I1I
ielueuen o uJoJo 'ereluruerue o ep col ur
ielueuen o eJeJo 'a:eo1elelncsap erlagord o ep col ur
ieluuuerr o eJeJo 'urplo un Bp e ep col ur
irrleu:ogur up 'ereolmlerdsrp rcreueJ ep col ur
Irqeu;ogur ep'rlsernurnut €s col ur ulp
ieurelqord erJcsap oeurpro €p € ep col ur 2t.lt
ieruelqord erJcsep 'rus€cles op col ur elsl
ilue,rnc un-4uud a1-uurudxe 'rrleuuogur ep 'eualqord aucsep 'ylpznce ep col uI DUt
:IIINIOS
*H
2. EXERCITIU DE COMUNICARE,'6
EXERCITIU: Imaginati-va ca sunteti un adolescent qi ca tocmai ati reusit sa intrati in echipa scolii de
baschet/fotbal sau orice alt sport. Acum imaginati-va ca v-ati dus la primul antrenament. plini de entuziasm, qi
ca antrenorul v-a chemat deoparte gi v-a zis ca ati fost scos din echipa. Un pic mai tarziu, r'a intalniti pe coridor
cu diriginta gi ii povestiti ce vi s-a intamplat. Sa zicem pentru moment ca eu sunt profesoara respectiva. Voi
reactiona la cele patite de dumneavoastra in cdteva moduri diferite. Aga, ca amuzament, notati la repezeala pe
o h6rtie ce simte sau ce gandeste pustiul din dumneavoastra la fiecare din reactiile mele.
*Negarea sentimentelor: ,,Iti faci sdnge riu absolut degeaba. Nu se termina lumea asta fiindca n-ai reusit sa
intri in nu-stiu-ce echipa. Las-o balta gi nu te mai gandi."

Raspunsuri posibile: ,,Sa nu-mi spui tu mie ce sa simt!"
*Reactia filosofica: ,,Via!a nu este intotdeauna dreapta, dar va trebui sa inveti sa te strecori printre lovituri."
Raspunsuri posibile: ,,Sa nu-mi spui tu mie ce sa fac!"
*Sfat: ,rSa nu te lasi doborat de asemenea lucruri. Incearca sa intri in alta echipa."
Raspunsuri posibile: ,,N-ai sa intelegi niciodata."
*intrebiri: ,,De ce crezi ca te-au scos din echipa? Ceilalli jucatori erau mai buni decAt tine? Ce-o sa te faci
acum?"
Raspunsuri posibile: Mai bine sa nu-ti spun eu ce sa faci cu intrebarile astea!"
*Apararea celeilalte persoane: ,,Incearca sa privesti lucrurile qi din punctul de vedere al antrenorului. Vrea
sa formeze o echipa putemica. Iti dai seama ce greu o fi fost pentru el sa decida pe cine sa pastreze gi pe cine
sa dea afara?
Raspunsuri posibile:"Esti in stare sa iei partea oricui, numai a mea nu."
*Mila: ,,Of, bietul imi pare. Te-ai caznit tare mult sa intri in echipa, dar asta e, n-ai fost suficient
de tine! Ce rdu
de bun. Acum, vor afla toli baietii. Cred ca iti vine sa mori de rusine."
Raspunsuri posibile: ,,Sunt un ratat."
xPsihanaliza de diletant: ,,Te-ai gdndit vreodatd ca adevaratul motiv pentru care ai fost scos din echipa e ca
n-ai pus niciodata suflet atunci cdnd jucai pe teren? Cred ca in subconstientul tau, nu voiai sa fii in echipa, aqa
ca ai ratat intentionat."
Raspunsuri posibile: ,,E ultima data cAnd iti mai spun ceva."
SOLUTIE: Recunoasterea supararii copilului.

Cum?
REPLICA DIzuGINTEI: ,,Ce soc Si ce dezamagire pentru tine sa afli ca aifost scos din echipa, tocmai atunci
cdnd erai atdt de sigur cafaceai parte din aceasta!"
REPLICA ELEVULUI: ,, E adevarat, a fost un soc. $i o mare dezamagire. Sincer sa fiu, e un sentiment de
usurare sa gasesti, in fine, pe cineva care sa inteleaga un lucru atdt de simplu. "
Concluzie: i:ilsr,ili;r' trebui* sil li s* 1*'.!l!l\!l\i\{$ 1i s* li \t il,c-S$$l$ s*utitli*ills}*l
16 Exercitiu de comunicare adaptat dupl lucrarea ,,Comunicarea eflcienta cu copiii-Acasa gi la scoala" p. 57, Editura
,,Curtea veche", 2002 Autori:Adele Faber, Elaine Mazlish
€rlurlsnv ..rorerrec Borello^zep nrlued ruerSo.rd lur.rd onlg.. ulp l€JcnleJd rS snpeJl 'lenyard Ierrole6 lI
're1c rS loeJrp poueqJo,r ri-ps

lilepec ad l-pzeelerncul .
rol eluolen rS ayrepr pundrur $-ps {lepolac elruued e1 nri .
'eur1 erdsap
IlSaqJoA pugc rcunle ..ne" e1elunuord elSesoyog .
'rrJolncolJelur nc IBnzrA lculuoc eu{ueru .
np1 rnlnfuoc erntsod nc (g)luele 1U o
'rrcol IB lelcape uoJ un elSesolog o
'ng1 yrunlurp rolec eyrqderp plcedser rS el$eouncer .
'{ceqpaeJ rlSeuud nss LreJo pugc rcun}E (p)1seuo rg .
'fyeyrolac ele euu ru1ued olrqeuozeJeu eleiuuec ?l .,flu,, mds gs giunul .
'rB el er€c ed agre;ec ec (g)pqeuozettgt .
'ezncs nBS rJplrze 9JRI ']ceJlp 15 uue; e1-guudxe .
'elel royra8urnuoc rS rolrolau toyrioue eiuurud uI plceJrp rS (p)seuo rg o
rrzrcep €nl B ep Balelrlrqe ri-elSeiglgunqrul .

eJecrunruoc ep eelelrlrqe ri-elSeiplgunqul .
1i1upo1ec Irqcedser pBItSgc o
ours op euqs ri-p11onzep a
" "' { \:o\'t

s }"1'ls s s l'1"* \'" li\ {t:'}
'(g)ltcueg ng o
'sorres u1 (9)1uny rS (p)1e11ncse ng o
'enec pzeseJelur Eru pugc rcunle 'r{eurogur rac o
'(p)1enour,r ltuls ?tu gs ?JRI 'elSe,ru1od es lru nu pc nrlS pugo Iounle BAec zlJeJ ps '..n51'o unds o
rue
'(g)lelcedser rS piuern8rs uJ lrurs Eru ES eJBc u1 'e.trlrzod elercos lrieyer o
'luzrlncrprr ng ps grRI csoSar8 ps rS csepug?zgt grtt .
'lelerl ng ps oserop runc rileyrolec unds e1 o
'eiurperc 'uolert eltudord ure .
'eleuosred elelrlcerqo cselrqels nur runc rSeleu elliglrJoud ]uns eJeo prcep .
ceJ ec ?eoc ru1ued rS luns surc n4usd lcsdsar pur .
"'ps lnldarp ruy
.\\{.}"}.\$\: "xix.*
u 3ti*s q5
'raJA ec eeac euriqo ra,r gc eriuere8 .

'aleruelqord e1eo1ru1ued erinlos .
']ceJoc ]eleJ] U rel ?c nES BeJrcrJeJ g:n8rse {1 erec enec .
'errtle8eu e]€UnzeJ eJB
,rrser8e lnlueuregoduroc pugc ed'rio1 ru1uad e,rllzod eiurcesuoc eJu ArUesB lntueruegoduo3 'riyepolec
Inlueurr4ep u1 eueosred reudord eereundrur llnru reru eundnserd oJec Belelrnrser8e nc. nrcnl rSeyece .
$ $s..\ !\ \$ $i$ i \i.\ s,\!.\"{i}s \ir
'lierdorde Jolec ole] alrriorua ardsep rcrunruoc pugc 'luelsrsur eerd eurlep JoIEZUBA un puec 'elrnc erJrg nBS
uarerqdns e1 zeuoriceeJ pugc 'rucn1 un 1e1nrurudru1 re-r Errugc e,rrnc rodeul LreJ pugJ 'luslsrsur eguo3 else 3e1oc
un pugc :nldruexe eC 'qieJ rueceJ Es Ilcglp g eleod au 'aurSul rou uI tualu oraporcul p]gcrro '11iun1rs ellrunue uI
.eull
uI eJepeJcul Ellntu reru re gs elnle eA e1 er€, yiyepac nc euodruoc e1 u ep rS ecrunuroc B ep elelrlupotu o . Ii
luignul riod o arec ed eleypqu o . J

lrilepolec II
ep.rnlde.rp pclecuJ nu eJBc EJerueru o-4u1 elue8ur,\uoJ rS eprurdo 'eprioue 'epo,reu Bcrunruoc Ii-e ep eelulrlrq€ e
.
"\, .} S$ \l{.\} \r"}i.\ $ }"{$S \
ilf,IIYJINtI\lOf lO nlilf,Ugxg',
_fl
COMUNICARE $I ABILITATI SOCIALE
COMPORTAMENTUL PASIV _AGRESIV - ASERTIV
Comportamentul Comportamentul Comportamentul

pasiv asertiv asresiv
Nu i1i exprimi emoliile, Ili exprimi emoliile, nevoile, II exprimi emofiile,
nevoile, drepturile drepturile gi opiniile pdstrdnd respect
gi nevoile, drepturile gi
opiniile. in schimb pentru ale celorlalli. opiniile fdrd respect pentru
Caracteristici exagerezi importanla ale celorlalli.
emofiilor, nevoilor,
drepturilor qi opiniilor
celorlalti.
Ili relii propriile emolii Eqti capabil s5-!i exprimi emoliile Ili exprimi emoliile intr-o
sau le exprimi intr-o intr-o manierd direct[, onest[ qi manierd inadecvati (cu
Emo{ii
manierd indirectd sau adecvat6. furie qi amenin!6ri)
inutil5.
Acorzi tottimpul atenf ie Atunci cdnd nevoile tale nu sunt Nevoile tale sunt mai
nevoilor celorlalli, pe satisfEcute. te vei simIi neapreciat, importante decAt ale
Nevoi
care le consideri mai respins sau trist. altcuiva. Nevoile celorlalti
importante. sunt ignorate.
Altcineva are drepturi, I{i cunoqti drepturile esenliale qi egti Ili suslii drepturiletale, dar
iar tu nu ili recunoqti capabil s[ le suslii. in egald mdsur6 le incalci pe ale celorlalli.
Drepturi
aceleagi privilegii. respecli drepturile celorlalli gi nu le
incalci.
Consideri cd nu ai i1i exprimi pdrerile gi consideri ci Ideile tale conteazd cel mai
nimic important de poli contribui aldturi de punctele de mult, iar ale celorlalli nu
spus, iar ceilalli au vedere ale altor persoane. inseamnl decdt foarte pulin
Opinii intotdeauna dreptate. sau chiar nimic.
Te temi sd spui ceea ce
gAndeqti pentru cd po{i
fi luat in rAs.
Scopul comportamen- Scopul comportamentului asertiv nu Scopul comportamentului
tului pasiv este sd evite este cdqtigul, ci sI fii capabil sE simli agresiv este sd cAqtige, dacl
Scop intotdeauna conflictele c[ ai spus ceea ce doreai sI spui. este nevoie, in detrimentul
qi sd le facd celorlalli celorlalli.
pe plac.
Pe termen scurt Asertivitatea este o atitudine fale de Pe termen scurt
o scade anxietatea tine qi ceilalli onest[ qi utild. a eliberarea tensiunii
evitd sentimentul O persoand asertivd cere ceva ce a sentimentul de putere
de vinovdlie doreqte: Pe termen lung
suferin!d . direct gi deschis a sentimentul de
o sacrificiu . adecvat, respectdnd propriile vinovdlie gi rugine
Pe termen lung opinii qi drepturi gi aqteptAnd ca ceilalli sunt
a stiml de sine 9i ceilalli sd facd acelagi lucru. responsabili pentru
scdzutd . cu incredere, fbrd anxietate propriul comportament
Efecte
tensiuni interioare O persoand asertivd: scade stima de sine
care duc la stres, o nu incalcd drepturile celorlalli resentimente in jurul
furie, depresie . nu va a$tepta ca ceilalli sd persoanei agresive.
afectarea stdrii de ghiceasci ceea ce doregte
sdndtate . nu va fi anxioasa qi nu va evita
iritarea celorlalli situa{iile dificile
lipsa de respect din Beneficiul major este creqterea
partea celorlalli increderii in sine gi respectul fa!6 de
ceilalti.
,l
'saJls ap psJns o g aleod elBlr^ruese op BSdr.I :92 qns
'g^rues" erEcrunuros ap elriplrlrq€ pseiplPunqtul d-ps eroêu :98-
Iy 9Z
'nrpau Ie^ru un EI else €] €elelr^ruosv tgt - 9E
'lnzpcs felcund
lnuriqo re etec EI elrriBn]rs EI rucnl ep re r€IAI 'plruese ruenep u ep edeo:de pueosred o rlSg :99 - 9t
'pnrgese epeoJ gueosred o qSg :ss olsad
ITOf,S
i i 'lcund ey gund e] ps Ecr"ecuI BAeurJ pugc rounle rorun nc rzundsgg i
i i 'elourc ed rczerluo3 i
i i 'e,rec grpdns el pugc earurpdns rur:dxe {1 i
i i 'Bêurc nc eJrulglul ep eJaJec o Izrgeu i
'|]$erop nu pugo rcunle oJoc os ec rceg ?s rzrga5

1i
'gzeeluelep e] lncR; e oc aeeo po elrnc mds 11
'?crlrJc e] eJec pueosred o nc srqcsep rincsrg
'eur1ru1ued pluegodrul gueos;ed o BI op ereqorde o lnuriqo re nli

u
'are8urdser o rideccy
:
: n
: 'pJoce ep 4Se erec uud enec rnds rS lueurlduroc un rlSeruu6 :
IT
i
'rzncs el ps EJRI '1u1nrurudur1 re ec plec ezeroduur es u ps IJoJ

i!----.
:: i 'i: i
::.:l
i i 'elelderp Ie n1 rSe6 ,
pc $rurs gc ru1ued rceJ o nu 'rzncs el gs gldealSe e,reurc I
:'i'
i i *: .-..-.-r
i::'-'^:_:1i-li: i:_::TY"no:
ulp -.r-^--^^
$rcrrol i
i l
i i ,ttser8e nes socrylodeu rreprsuoc al ps prRI Ba]Blrrolnu ylSesoloS li1 i i

.
- : - ': i *
.r{esre,ruoc reun pduq uI lenzrl Inlcetuoc lliuentr
i i i
druS tnun uie.; ui

lSaqro1 :
'rueur€o nc gurld eradgcul o-rlurp r$er nes u1u1 i

,. i
I i 'el?trJoln€ nc roleueosred eieg u1 elurdo nuudxe ri1 I i

i
i i 'lnprocBzep ruudxe 1i1 'uneurc edrue4u1 e}pugJ rJunlv j i

:
'pselJ uI rrpqeJlul rnd

, rS a;e1 gtsaqron
t:'
: roc5 a;iunl;5 xN NJ
rS
'el
(ytqugoSuoc e1reo3) g '(pqeuozar) 7 '(lyqegoguocur nrlued) 1 :lelcund Inrolpr,urn rzroce Iil
'zec eteceg u1 riurs ep IrqegoJuoc ap lgo ap aricung u1 'rS sol telut elaTueze.ld elrrienlys eriualu nc e1Sey3
rirli.{..i..\s'n}s.i.rt}sJ$s'.}\$:-}{:s{',\ss.{s}-\'
rEuollsaqJ
'---ffmYa
*t
Jolrrzrcep e erenl ep rrircrexg .7 .g
rugig,tul eelec ed netu Inueld .E .S
atrlnsu netrl InJolrr^ u1 csepueS ptrl ps rnqoJl JV :€JorJ€3 ap e1e3e1 rolrrzrcep eaJ?rr-| .Z ,g
trztcep reun erluoleuv .l .g
reJerJss eeJesgruuld .g .t
aeuretu J?J aJ '.rze JEJ OJ
.' .'
erele8ue ep Inrarelur ur eeJeluozordoiny .g .7
.7 .y
leuosred lueue8uuery
nrlJelur el ]rsneJ UBIS - nrircrexg .y .7
p3uruu uI elelu elrrol€A .[ .€
grerJ€3 uI JolrJole^ InlseJ .Z .E

piednco rS uolen eelelr^rtcv.I.f
" ruer80:d - lulJd en1g" urp snpuJl IsrJolsrrr - ereip,tul ep rnlnlrls €sJecuquep r.r .z
ems ep eurqs rS epriourg .g .i

eetuuuroldrq.L.I
.g .l
ine ]uns nJcnl ]uesoJelur r€trl I3l
.g .l
Eueun eiel
lr4rcrlqnd naru lnSgy .y .1
eqels elcund rS ue1 elcund .E .l
"'€epeA Se-e1 gcup eler-u eyrrioue etgte m wn) .Z .I
:llrqd rnlruotoop IntsoJ.I .l
:ÎIBIInJBJ JalcBJaJ aoAB Joa aJBJ nJJnI ap aSg Bzrllln
JBru JoA aS
.g
IBuorzrJep rnlnlrls e erBJu4uepl ep lsel
leuosred 3ur1e1-reru ep ripp,trlcy -V
..gtut1do eoJlpuuD" uBII,rI3IIC 'U pdnp pleldepe Jolrrolel uerecgquepr nrlued ruon1 ap psrg .t
ielerqe;ec reJeJSro,e eiuuururop rs areipnug op rnlnlrrs e eJuogrluepl op .z
]seJ
'i002 'ltSe-rncng 'e.loe1 'pe 1a8er1 uoxeg prBqJpB rS .ta8ar1 'O
Ined ',,lipiliuuos:ed reudord
eeruedocseG" eeguc utp lercnlerd rS lenla:d IElIarEtu - oluill€uosJed ep "rop:qqsg4 E eJr?nlene ep ]seJ .l
:nrroleBrlqo
JelCBJec n3 oluetunJlsul e[3Jeo]PuJn ISoloJ Jo.\ es ElEnpr^rpur eJerlrsuoc ep rolriplrnr]ce
InJp€c uI
Y'rY:I(r.\ro.\r SUITTISNOJ
CHESTIONARUL DE EVALI .{RI
APERSONALITATII
T
t
'
lezrue8Joeu' rrnlles u1 elrrieuuogur lurzeJd 'q
sed nc sed eyrrieruroJur lurzeJd 'e '9
'u8o1eue rS a:ogelaru 3sosoloJ ',Lr1e1nceds ng ps eiurpue] tuv 'q

'lllelep raJo ps 'nr1dr:csep ng gs eiulpual ruv 'e '9
:oSn cses4clld pu rqoan elec ep lcruqel rou fpnul ps eceld nu1 'q
'lrSnsur tu€-el rtu ulep erec ed epcruqel cseSrgnpsep ps rS zezrpln ps eceld nu1 'E ',V
'erie,tour rS erieur8urur zercerdy 'q

'psuolpugs elecepnl rS
Inusrl€eJ zelce;dy 'e 'E
'lliglnou ln8erp ep reop 'tou eltept celd rrul 'q

'ecqcerd y$ecrlde nB alo pcep'rou eyspr celd rurl 'e '7,
'pcr8o1 ericnpep ed rS orieldsur ed ierd un6 'q

'leJcuoo rS rn8rs else ec eeec ed ierd un4 'e 'l
N-S
'11uprg1 Incol uI eeurzurgord reJerd 'q
'rrruzuryo:d 1ncol ul eerur8rpl reJerd 'e '6
'ezalueurpes es gs olrJrucnl se1 'lue1 retu tulrr un tuv 'q

'prder lnuriu eceld nui tdruord pundspg 'e '8
'eunu ru1ued Inuserznlue zerlspd rrul 'q

'oJecrun(uoc uI ]serznlua luns 'e 'L
'cseqJol lgcep 'llncse pugrnc reIAI 'q

'llncs€ lecep 'cseqron pueJnc rBtrAI 'e '9
1euazil pqer8ap reru luns 'q

'eunu erdsep piuunSn nc csaqJon 'e '9
'eluru urrd luol Iglul ceJl ps eiurpuel ruy 'q

'..ere1 se13 nc csepuuS" ps eiurpuel ruy 'e ',
'zeuodce rodu'csepug8 tglul 'q
'csepug? rodu'zeuo{ce
Ig}uI 'e '€
'reriuele Iruluec uI ng ES lr^g 'q

'teliuele Iruluec uI ng ES eceld nu1 'e 'z
.eelelgrn8urs Bzeelntulls 'q

EI tr
' giley:o1ec eiuezetd ezeelnturts

Ehtr 'e 'I
I-f,
'DzDantapn,mJ al atD) oluolto^ sundspt ap oruotad pzoatlg
'ruataoltodwoi ap auDuD^ ptlop p1utzatd uatt atDcat1
IIIENTMSIfiId V-
gUYO]H\f 1(I -I|IIIYNOIISf,Hf,
fl
'7. a. Sunt orientat spre prezent.
b. Sunt orientat spre viitor.
T_F
l. a. Fac un pas inapoi, analizez obiectiv problemele.

b. Fac un pas inainte, analizez efectele acliunilor asupra altora.
2. a. Apreciez raliunea,justilia; aplic acelagi standard pentru to[i.

b. Apreciez armonia gi empatia; v5d exceplia de la regul6.
3. a. Sunt critic; vdd in mod natural defectele, chiar la persoanele apropiate.

b. Doresc sE plac altora, manifest toleranlI.
4. a. Uneori sunt considerat insensibil, lipsit de suflet, neplshtor.

b. Uneori sunt considerat,,slab", foarte emotiv.
5. a. Consider cd e mai important s[ spun adevdrul, chiar dacd sunt lipsit de tact.
b. Consider c5 tactul este la fel de important ca gi adevdrul.
6. a. Consider sentimentele ca fiind realiste, doar dacf, sunt logice.

b. Consider sentimentele ca fiind realiste, chiar dac[ par lipsite de sens.
7. a. Sunt motivat de dorinfa de reugit[.

b. Sunt motivat de dorinla de a fi apreciat.
J_P
l. a. Sunt adeptul expresiei,,int6i munca, apoi distraclia".

b. Sunt adeptul expresiei ,,Poate sI mai aqtepte".
2. a. imi stabilesc obiective, pe care le duc la bun sfrrqit.

b. imi schimb obiectivele, pe mdsurd ce noi informalii imi sunt disponibile.
3. a. Prefer sE qtiu dinainte ce mI aqteaptS.

b. imi plac situa{iile noi.
4. a. Sunt atent la indeplinirea sarcinii.

b. Sunt atent la modul cum e indeplinitl sarcina.
5. a. Sunt satislEcut de finalizarea unui proiect.

b. Satisfaclia rezultd din inceperea unui proiect.
6. a. Privesc termenele de finalizare a unor sarcini cu mult[ seriozitate.

b. Consider termenele de finalizare a unor sarcini ca fiind elastice.
6
L L L
9 9 9 9
s s s s
n v v n
c c cL C
Z Z Z Z
I I I I
q e 'rN q e rf[ q E 'rN q E 'rN
d-I c-J N-S I-g
rriYrrfyNosusd v EuvoTv^f, s(I uyNorrssHf,

SN|IdS\NU E(I EIYOC
il
INTERPRETARE TEST DE EVALUARE A PERONALITATII
CELMAI SUPRAtNC4RCAT
ESTJ - extravertit, senzorial, gflnditor, judecitor
Tipul ESTJ este tipul logic, analitic, greu de convins alfel decAt prin rafiune. Este centrat mai ales
pe muncd gi mai pulin pe oameni (de cele mai multe ori pierde complet din vedere valorile sensibilitSlii
afective). Este perseverent in atingerea scopurilor propuse, preferd rezultate concrete. igi asumi rapid riscul
deciziei; uneori, neacorddnd multd atenlie examindrii de detaliu, pierde din vedere aspecte utile. Are o bund
abilitate de a distinge intre ceea ce este ineficient qi aspectele legate de eficienld.. de aceea, se increaptd nu
de pu{ine ori cdtre funclii legate de conducere, de eficientizare; trebuie sd fie atent atunci cdnd igi cautd un
asemenea post in acele segmente dintr-o institulie care implicd oameni (resurse umane, spre exemplu), sd-qi
dezvolte aceasti sensibilitate la nevoile lor.
Puncte tari Puncte slsbe
. Este foarte practic qi orientat spre obtinerea . Are o toleranld scdzutd fa![ de ineficienlI
rezultatelor sau fald de cei care nu urmeazl procedurile
. Este un organizator inndscut; ia decizii stabilite
obiective gi pertinente . Are tendinfa de atrece peste oameni pentru
. Este eficient in indeplinirea angajamentelor,
a-gi urma scopurile
dur la nevoie . Poate fi impulsiv, nu ascultl punctele de

. Distinge ceea ce este ineficient, inconsistent
vedere opuse
sau ilogic
Profesiuni adecvate
in domeniul vflnziri / servicii in domeniul managerial in domeniul tehnic / fizic
Agent de asigurdri Manager de proiect Inginer: mecanic, domenii
asociate
Agent de vdnzdri: Administrator
calculatoare, proprietdli Analist informatician
Supraveghetor
Ofi1er de carieri Revizor contabil
Analist de credite
Lucritor in firme de pazd gi Tehnician medical
Analist de buget
securitate
Inspector finanle
Analist *bazd de date
Lucrdtor in polilie
Avocat
Administrator servicii de
Lucrdtor in telecomunicati i
sdndtate Stomatolog
Manager de logistici, Medic generalist
aprovizionare
Farmacist
Lucrdtor la burs[
Consilier juridic
Atanci cdnd vd cdutali o slujbd:
. Evitali luarea pripitd a deciziilor
' Luali in considerare atdt modalitSlile clasice de clutare a unei slujbe, c6t gi pe cele mai pu{in
conventionale (ajutorul prietenilor, de exemplu)
. Luali in considerare consecintele pe termen lung ale slujbei
/-62\
E
lruolBêr^Ja]ur nc srieleJ
elSeiplpunqur3 €lseoce ?oep luepodrureu nus loAr{ runoeJso eJed es rA eJ eeac uI rS pn-rieie8uy
'snp rieluns unc cr3o1 ep IeJ el eg ES ilelplec rS ec rieldelSe g^ nN
iuaprud ep Arsecxe g e ep eiurpuel lielrng

ielwece ep gualug]s IiU nN 'pru€lcer p,r-rieceg rS lnurseznlue g.n-rieruudxg
elueprle urind reru eleuorsegord e1$plrpqrsod orereprsuoc u1 rienl
:pq{n1s o lioqnpc p^ pug) panty
eJsrlrqoI'ur
ropiglerrdord
urouor8y Inrueuop uI
JolecgruEld .
3o1oeg
yiuureB lelUerueure,tnS
JoleJoqel
ep ;opriqse,tur reuoricung o
uercruqeJ
Inrueluop (eleuoriceroc
crueceIAI ul Jol9Jcn'I . euelqord nc)
pcr1s13o1 u€rcrJlcalE allpaJc op lsIIEuV . erirlod uI JolpJcnl o
Inrueuop u1 ra8euu6l . uercrleuuoJur elrzodrur \ryzw^ ep ]ua8v .

ugrn8rse ep ]uaBV . rolerue;8or4 ep rolcedsul . oJurlrqour
oJBZrluercue alecrpau eiur4S Jecueq {plerrdord
uI lsrleue 7 uedxg . uI rolElecreJ JoleuIIlIExg . ap 1ue3y .
IBclpetu JolaiuBuu rrr!aras
T0IIJaJBJB InluaIIIop uI / rluqal Inluauop uI Inluaulop uI llrqzuv^ Inluouop uI
arunapD ynlsapq
]ueJeAesJad .
piuercgnsolne ep luerunuas un
ellonzep € pJEI es Bcumr uJ uedxe eurlec .
.,1|1!c ep ner8,, elsg o
olelrnrlce o-r1u1 gzeele8ue
errpug8 ul pr8u es pugc rcunl€ suJlsrp ep ner8 elsg .
rerqc '1uaprud ep a.rsecxe g e ep eiurpuel ery o
pllqesoep
alrrzroap eurftrds rI ps eJ?c alep alocu rurlrnu eielernce o plseJrueru rurcJss roun
ocnpu s ep tolen;esuoc g e ep eiurpuel ery o eemzrleer u1 'c4eruelsrs eUEoJ eUBoJ elsg o
aqols apund yD, apund

'eJepeJcur ep 9uurop
'psuorres eu€oJ pueos:ed o ec erede eeece eq 'apedurrl eguo3 '1cuxe eueoJ lelseJrueru 'se1eiu1 'tncq;l eg ps
eelzlrlrqesuodser prunse rS1 erec ru1ued lcedse lece Bo EJeorJelur 'pcrurelnd eroleu urp ece; o 'eeleypqesuodser
grunse rSl pugc Icuqv'lqesuodser rS 1u:nspur pgodruoc as rrrrolepul roun eieg uI pge es pugc rcunle rSep
tolppqgreu eU ES eesepe eceJ 1g pleurudeeu rS psualur plrlceJu eredrcrped plseecv'gsuolur eredrcrged o
Elslxe nps Irutunplul rSap 'llSrur1 rS ruluc glete 'gzuc ap rrienlrs nc lelun{uoc a}se pugc rerqc 'rS roSn eerd
gzva $r:r1xe e1 rS nu etuqul epriceeg 'elrrlelep nc solndrucs 'crloerd 'lsryeer 1ndr1 else 1ISI IndlJ
.saulq lurrr lpr ;S 1nrpl ernqarl aJ BaaJ JB;oo
.rolpcap n ['ro1;p u gB'1u gozuas'1pra,no.rlug - 1ISI

TgYSI{OdSflA IYhITg)
fl
fl
CEL MAI SPONruN
ESTP - extrovertit, senzorial, gAnditor, perceptiv
Tipul ESTP este tipul prietenos qi foarte adaptabil; se bazeazd pe ceea ce percepe in mod direct, iar
aceast[ senzorialitate ii permite mdnuirea cu ugurin!5 a obiectelor (materiale, instrumente, unelte) qi de
multe ori dovedeqte abilitdli gi sim{ artistic. ln general este deschis, fhrd prejudecali 9i tolerant, inclusiv fali
de el insugi. inva!6 mai curAnd din propria experien!5 decdt prin studiu. Este ceea ce numim un om cdruia ii
place sd trdiascd, gdsind in orice se afli in jurul sdu ceva de care sI se bucure. De asemenea, ii face plScere
s5-i facd sd se simtd bine pe cei de l6ngd el.
. Se adapteazd,la multe tipuri de persoane . Se simte limitat de reguli
. Are o foarte bund memorie cu privire la . Are tendinla de a nu respecta termenele /
informa(ii legate de fapte prescripliile
. Reugegte sd-i fac[ pe allii sd se adapteze . Acordd incredere aspectelor practice, in
la o situa{ie defavoarea celor teoretice
. Este un bun negociator
Profesiuni adecvute
in domeniul comer{ I afaceri in domeniul sport / in domeniul servicii / finante
divertisment
. Antreprenor . Comentator sportiv . Polilist
. Lucr5tor in comert . Sportiv . Pompier
. Consultant in management . Antrenor / instructor . Servicii medicale de urgen{5
. Broker . Dansator . Detectiv
. Barman . Pilot
. Reporter . Agent de asigurdri
. Impresar . Consultant flnanciar
. Agent de bursi
Atunci cAnd vd cdutali o slujbd:
. Dezvolta{i-v6 capacitatea de afinaliza un lucru
' Evitati sd fili perceput ca o persoand imprevizibilS sau pe care nu se poate conta
. Evitali o atitudine prea degajatd
. Nu v5 "arunca{i" intr-o direclie; lua{i in considerare toate op}iunile
. Nu vd limitali la posibilitdlile din prezent
/{-a\
AllBclunluoc IiIc
ez?q Iiod e}nu
eJec ed oueosJed reun erseJd{ur BSpl eelnd IiB }gcrulul 'rtztcep Ieun BeJEnl BuVIUE e ep eiurpue} f€iIÂ
eqfnls reun rrJpln?c e gdele eJeceg uI eJepqgJ rie,ne ig te ateolg?gt]€ ap ]gclJo '..e1un1ppncs,, rielt,rg
lJeJe unoJ^ nu nBs ne eJBorJelue s^p elrJnuoJe gc€p Bepo^ ? ep eluIEuI eêclle eI epeder riecarl n51
:pq{nls o lioupc p^ pugc punty
JeILUJeC
vezqrY
reldurgl
cruucal
eJeol€lnclec
ep roleuedeq
emrcu€ug Arlcelocl
rriecrunurocelal
Lrnlu ep ]sll€uv . retdruo4 ug lsllercsdg ]SIS€UII?C .
eteuOtZlrrOrde prrrpods gulclpolu
luelu€lllre ]sruoJlcelg
ep lue8y o
nc Jol?J3n'I ap Jolcru]sul r
JOICru]SUOC
crpunI retltsuo3 r
olm esJnc lsruer8r 7 Soyorper
luetcu].eP I
]SIuOuOCg . ep told / ]olld crueceur reur8ul / JBluep uelcluqeI .
aiuuug Ic.IAras
/ lratBJB In!ueuop uI luvzug^ Inluauop uI rluqal Inluauop uI elBlEurs Inluouop uI
aroicapo run1salo,r4
1ellonzep aulq eueoJ cllcerd iuts un ary .
ezluuoc
rrieuro3lul lr-ylx gzeeuopro 'luetcge elsg o
,rqtledruoc
eluelsrxe JolasJnsoJ
1nun else nu oJ?clunuoc ru1ued nps InsoJelul o
BoJBZrlDn tS eerecgtluopl uI ]uelcge elsg o
olce4sqe repl 'alroe] ep giBJ erepqgJ ere nN r

Jolelleun to1e1ueuru1sut'rolelcetqo
rrzrcep Ieun eeJenl eugrue e ep eiurpual ery o V ro]szlllln clleupluepul un elsg .
aq0ls apund !fit apund
.rrzrcep reun BeJenl Bugtue e ep eiurpuel ery'gcrldrul es nu 'gcsuerunilnu I-Es arec euntiur o rucnl
rnlece elSesg8 r-nu pc€p nes BAec ep lceJrp pseJelur else nu pc?CI 'el€cllde eleiuulS uI luelcge else lgge es
eJeJ uJ elxetruoc JolelrJeJrp eoJezrlqn ui IIqe eu€oJ else 'ta{ea:esqo Iniuls }BUoAZap e-rS gcup 'tS ctleuguepul
elsg ']BAJezoJ else Eneclle ocuo e$e,rud ec eeec ut ret 'e{ua1e e8ee4ul pzeez\ecoJ tS1 arec ad lcedsu Sece
erdsep.leop eunrsed El[ntu nc elSaq,ron ielegyea; ep ldru ered lgcug 'gzeesatelur II ec Beec ap ]Iqrosqe ep 19]3
else ,uoeun 'l1ienlrs nes ruerupo e1 rS nu 'rrieru:o3ut 'e1de3 e1 ertnud nc Jep 'toleztue?to unq un elsg
'olulrlrlcoJ€ ep uri ec elslcedse PI IIqISuas urind uard 'ct3o11ueu1uop 1ndr1a1se 4191 1ndt1
..ruu aJ EaaJ nJ aulq lutu 1od ac 1o1 cr;"

,rlldoored '.ro11pugB 'luyozuas '11ga,ror1ut - dISI
)ruYru9Yud IYI4I Tfl)
fl
cEA MAI BaNA o,qzoi DrN LaME
ESFJ - extrovertit, senzorial, afectiv, judecltor
,rcu ce te pot ajuta"
Tipul ESFJ este tipul preocupat de ceilalli, de armonia relafiilor. Este prietenos, cu mult tact, inlelegdtor.
intotdeauna va descoperi valoarea in opiniile celorlalli, iar atunci cdnd acestea sunt conflictuale reugegte in
cele din urmd sd le armonizeze. Este practic qi il interese azdtotceea ce line de experienla senzorialS. ii place
sd comunice gi ii este greu sd admitd realitatea despre oamenii gi lucrurile la care !ine. Confortul sdu rezultS
din cdldura, calitatea relaliilor cu cei care ?l inconjoard, de aceea va fi atras de activitdli in care resursa pe
care o utilizeazd este cooperarea interumanS.
Puncte turi Puncte slube

. Este un foarte bun camarad . Este sensibil la critic6, se adapteazd greu la
. situalii de muncd tensionate
Stabile$te ugor rela{ii personale pe care 1e
cultivd cu mult tact . Are tendin{a de "a sdri" la concluzii, inainte

. de a le analiza
Se adapteazd la rutind, respectd regulile
gi standardele . Trebuie sd depunS efort pentru a fi concis
. Este congtiincios qi loial
Profesiuni adecvate
in domeniul serviciilor sociale in domeniul educa{ie / in domeniul afacerilor /
/ consultanfei sinitate vfinzirilor
Educator religios Lucrdtor in domeniul Manager de conturi in relalii
asistenlei sociale publice
Preot
Asistent medical Agent de vdnzdri
Consilier pentru asistenta
angajafilor Fizioterapeut Receplioner
Consilier pentru programe Infirmier Consultant in management:

antidrog resurse umane / instruire
Veterinar
Lucrdtor social Agent de asiguriri
inv6!5tor
(problemele minorilor sau
Consultant de credite
ale bdtrAnilor) Profesor (in ciclurile
primare) Director in probleme de
Consultant legislafie
marketing: radio-TV
Psihopedagog
Interpret / traducdtor
Baby-sitter
Animator
Antrenor
Atunci cdnd vd cdutali o slujbd:
. incercali sd nu vE descurajali prea uqoq chiar dacl ve{i fi confruntat gi cu egecuri
. Luali in considerare gi criterii obiective, nu v[ sprijinili doar pe sentimentele dvs.
. Acordali atenlie planurilor pe termen lung
. Cdutali qi alte oportunit5li profesionale decAt cele cunoscute
. Fili clar qi concis
/-o.i
p^rsul s^p uI ruurnu nu lorJolxa uJ IS Jolnle delnP)
$eluezerd g^ pugc rcunle s,lp ad rnSrs teur tirg

znJeJ un leuosred epeo; rielarfuolur nu ps riecracul
..ru8eu-q1e,, Ilueuuel u1 ayrunrido enlele e ep eiurpuet {€lIAg

elenl Jolrzrcep Ie InrJolrJc eg ps s^p eleluetulluas ec riesgl nu ps {ecrecul
^rsroep
:pq{n1s o fiwnpc pnpugnrunry
lnederelorzrg .
lsryuraue8 c1pentr .
JUUIJAIOA .
lsrSoleeueg . (ucr,rres)
So8epedoqrs4 . eiuuluazerdeJ uI JolpJcn'I .
reloc$ DIIISUoJ o Ilq?]uof, .
r?celollqlg . cqseld lsrpy . Jo]€lnclBc ro1e.red6 .
JolEcnp[ . u€rcrzntrAl o reuoricung .
]uelslsv o
IsIcoS Jolcv o JBleJceS o
I€clpeu ]uelslsv . eJeolJelulJolEJoceCI . IeuosJadJoleJlsrurtllpv .

aa.IlBaJJ JollJrl^ras
alBlrups / Iulros Inluouop uI ro11ip|;,rpcu In!uaurop uI / JollraJBJB Inluauop uI
awnap0 ynlsapq
e]€]lnogrp ul riege rec ep pie3,rtgodns elsg .
royriecrldtul seJlsrp ap nar8 elsg .
sriuele pluerogns apJoce nu Es eluod o
elrrlelep 1sa,{rd ec eooc uJ
er?q{urqcs e1 ner8 ruru pzeeldepe eg o eielerncu gil€uJ o nc'solinultu'stcerd elsg .
eJ€ol€A lBllo^zep
uudord eurlseqns IS-s ep eiurpuel eJv . eueoJ llipUltqesuodsa: Ie irurs un arv .
?q0ls apand yry apund
'toleueosrsd rur[u3u1 'lliPlEuEs Inrueuop ul nseJord e]nBc Es lua^ce4
eceJ II tolen:esqo uU ep Bolelrlec ep plerueduroce 'ara8alaiul ep guryd g,trlcedsred plseeoe lgluerelol 'guztun
'ppyec grrrlcadsred o-r1urp pzeeploqe el pc Insues u1 'a1urucn1 e8eleiul e ep JBIncIUud poru un eJV 'eteztue8to
rS elelrlcexe ru1uad u[u8 pluolep 'are8eleiug rS elelryqe\te glem el €JoJEc Iueueo op gi€J plrqasoep pirr8
o glseJruutu tole,r,rosqo ung '1SerB 1nturup ep surAUoJ e-1 eiuouedxa pcup lgcep ?iunueJ nu'lueJe,rasred
elsg 'lliqllllqesuodser ye irurs aJB(u un nc rS rrlelap rulued lcedser nc 'luele 'soues 1ndr1 else ICSI IndlJ
.sualel!llqesuodsar tu nsB !Iu["

.rolgcepnI Hpca;u 6lugrozuas'11ya.lor1u1 - fdSI
TYIOT IYÎTfl)
fl
CEL MAI GENEROS
ESFP - extrovertit, senzorial, afectiv, perceptiv
,,triiegti o singuri dat5"
Tipul ESFP este cel care rezolvd mult prin capacitatea sa de adaptare foarte bun[, neclutdnd si-gi
impund neapdrat ideile. Nu are prejudec[li, este foarte tolerant fald de sine gi fald de ceilalli qi deschis
la nou. Acord6 importan!5 ideilor in mdsura in care sunt aplicabile in practic[. Este eficient in contactele
interumane qi are o mare abilitate de a dezamorsa o situalie conflictuald. Are o curiozitate nativ[ in ceea ce
privegte tot ce il inconjoard gi, in acest fel, descoperd foarte ugor necesit[file de moment gi, intotdeauna,
calea cea mai adecvatd de a rezoilva o problemS. Este un fin diplomat, manevrdnd relaliile qi conflictele. Nu
acordd prea multl atenlie disciplinei gi autodisciplinei.

. Este un foarte bun negociator . Are dificult[1i in a se disciplina sau in a-i
. disciplina pe allii
Se adapteazd foarte ugor
. . Are tendinla de a fi impulsiv
Creeazd o atmosferd destinsd oriunde se
aflFt . Sesizeazd mai greu aspectele care nu sunt
. evidente prin ele insele
Are sim! practic
Profesiuni adecvate
in domeniul educafie / servicii In domeniul sinltate in domeniul divertisment /
sociale servicii
. ingrijirea copiilor Asistent ' Agent de turism
. Educator Fizioterapeut . Fotograf
. Lucrdtor social Medic . Regizor / scenarist
. Psihopedagog Veterinar . Muzician
Dresor . Dansator / comediant
. Chelner
. Designer
. insotitor de zbor
. Secretar
Atunci cdnd vd cduta(i o slujbd:

. Acordali atenlie qi etapelor mai plictisitoare (scrisorile de mulEumire, apelurile telefonice de dup[
interviu)
. Nu abandona{i ceva inceput in favoarea unei noi activitdli mai atrdgdtoare
. Nu vd descurajali atunci c6nd lucrurile nu se int6mpld atAt de repede cum vAali dori
. Nu amAnali foarte mult luarea unei decizii, cdnd este posibil ca ocazia oferitd sd dispard
. Analizafi foarte critic efectele opliunilor pe care le aveli
s^p JoleiurJop ol€lrl€]ot uI Epundsero,
ps €e Bc 'elelr1eer u1 'ne;8 eueoJ elsa 'adudnco o el ap uetu eerd rr?ldelSe $ene nu ps {ecrecul
gieurlseqns E^ nN
Arlcarqo reru lgr lig Es riecrecul'rrzrcep rienl pugc lcunlv
eutq retu riezrue?rc p,r. ps riec:ecu1
eleuosrad elelueurlues rS eyrrurdo ecrzetluoc pn e rud ele poep relqc 'e1e1ep eluol Inclec u1 rienl
:pq{n1s o 1iorupt p^ pup punty

UCZ\JY
rclPcng
resrdel
roldlncg
3erSoyrlceq .
reldrugl
olururuP ap crpunlrelerceg .
JoseJp 7 roltltr8u1 . raqnftg
Isrcos JolPJcn'I .
pge uud rarderel eJEOrJelur
8o1orq / ]sruelog . uBrCrlCBJd . op JolBJoca(J
rusrJnl ap lue8v o
IU
JBJnppd Ircrlelusoc
o lsclpelu lue]sISY o crtsuld ts1gy
Fruaurop
Jolelnsl€c roleradg o JaIUUUUI o Epolu ep roleer) ul JolPJcn'I .
grnBnSalSatu IIJIAJOS
rluqal Inlualllop uI alBlBuEs Inluaulop uI / alrB Inluoruop uI lllqzuv^ Inluauop uI
atofiapo ynpato"r4
crlsrue iurs 1el1o,rzep un aJV a
Isrol etsa a
eurs n4ued
sJoll€ elB
pluegodurr elsa preoSq;sep o erec ed
eS
anrlu8au I1icear nas rcrlrJc ap l€lceJe elurs . ealulrlrlce pugc rcunle lsruorice;.red elsg
Inperc eNg . eurg auBoJ
rln8er alcadseJ ?s ernqel pugc l€qJnged elsg . gzealdepe as oJ€c e1 'earequrqcs aceyd 11
aqDF apand yry apund

'eu{ erec PI elrJrucnl nBS rruerueo
op gi€J or? ol erec ed eyrrrolupul €l luolu alsg 'acrlsruu olligllllqe rS 1n1sn8 er€seceu ]uns eJEc uI nrueuop
ecuo e8e4z II 'ls€4uoc uneJl eurnJelut €elelrl€eJ pleJe II ec Beec rS aparc ac aaac a4uJ EcEp eiellncgrp u1 snd
olsg 'rusruo{ce3red op opurl rS lueruelonap g}seJrueru 'aurs ru1ued }lqesoep serolu un pluzerd gJeosq}sep
o eJec ed ee1u1r.tr1ce pugc rcunle rer olereue8 u1 'lrqeldepe dr1 un elsg 'leJ uneJl ul eiuengur 1od 1-eruc
run8urs ]uns ruuur eueoJ ]uns rJ eJEc erece 'plepoloJ 'eulq epeog elSeounc el nu eJec ed nus elerdorde
aueoJ luns rJ nu erec eueosred ep ?i€J €elelrnrlceJs plseJrueru rSg nu erec rep 'plec 1ndr1 eise dCSI IndlJ
..ugind aunds rep'1;nu apaA"
,rpdacrad 'l11ca3u 'lugrozuas 61r1relor1ur - df,SI

JIISruAYIYI4ITflJ
f,
CELMAI DIRECTIV
ENTJ - extrovetrit, intuitiu gflnditor, judecltor
Tipul ENTJ este tipul logic, analitic, orientat mai curAnd cdtre idei dec6t citre oameni. Este organizat,
conduc6ndu-gi intreaga via!6 dupd reguli precise qi este interesat in principal de aspectele care lin de
prezent, de ceea ce este cunoscut. Spre deosebire de ESTJ, intuilia este aceea care ii direclioneaz5 interesul
intelectual: este curios fald de noile idei, de situaliile problematice complexe sau fald de aspectele teoretice.
Preferd activitefile care ii solicitd intuilia gi, in particular, activitdlile in care igi poate pune in evidenjd
capacitatea de a glsi solulii noi.
Puncte tori Puncte slobe
. Este foarte ambilios, direct qi onest . Are tendinfa de a trece prea repede la
. Dintre reprezentanlii acestui tip luarea unei decizii
de
personalitate se recruteazd liderii vizionari . Munca poate deveni aspectul cel mai
. important al vielii in defavoarea altora
Este capabil s[ ia decizii logice, ftrd a fi
influenlat de aspectele afective . Poate fi excesiv de critic, uneori poate
. intimida
Face fa!6 cu succes problemelor de tip creativ
Profesiuni adecvate
in domeniul afaceri In domeniul finante in domeniul consultanti /
instruire
. Manager de personal, de . Investigator de credite Realizator de programe
vdnzdri, marketing . Economist Specialist in programe de
. Consultant logistic . perfecf ionare a angaj af ilor
Analist economic
(produclie)
. Consultant in domeniul
Consilier juridic in domeniul
. Instructor tehnic educafiei
bancar
Atunci efrnd vd cdutagi o slujbd:
. incercali sd nu luali pripit decizii, lineli seama de toate detaliile, chiar dacd ele sunt aparent
nesemnificative; asigurafi-vd cd aveli un tablou complet gi realist al tuturor oportunit5lilor legate
de profesie
. in stabilirea unei relalii cu cei care vd intervieveazd, incercali si vE domolili energia care vI
caracterizeazd de obicei: s-ar putea sd fili perceput de cdtre aceqtia ca fiind ugor agresiv
. Nu-i intrerupeli pe ceilalli, incercali sd fili qi ascultdtor nu numai ascultat
. Chiar dacl postul care vi se oferd la un moment dat vi se pare sub calificarea dvs., incerca{i sd vd
exprimali refuzul intr-o manier[ diplomatd, fdrd a pdrea arogant sau a jigni chiar pe cei care fac
angajdrile
. Analizafi inainte de a ac]iona efectiv qi recepta]i intdrzierile sau am6nirile care pot apdrea cu mai
multA toleranp.
reE
'eueosred te11e erdnse ee.,re eleod e1
feceg p nes rienl o aJEc ed nrrelueruoc un nes argrgloq o er€c ed apriecrldul el luals Iig liecreculEs o
ecrlcerd rolec rS rc toyelcerord nes Jolrepr ele aJeol€Aout royelcedse Jeop nu e{ue1e lieprocy o
's.tp ru1ued eleiueurepurg lerpnepe nc elelcedse n4ued ]1ntu Iec o-de+sPd

'eluegodrur urind reru alcerqns erdsap eqJol else pugo lounlu sele I€tu 'eeleltltqtxegiut tielrrrg o
gdrqce uI ezercnl ps
ppqedec puuosred o ed ec pzealerlJoJur EA eJet rolec tieluezerd p,r. gs riecrecug 'yenptntput 1rucn1
ru1uad eiuusgerd ;o$n denuele 'sa1e reru 'rS rouedns nes lueSorz ec lndecred 1iU nu gs riecracul o
glrqrxegu proruetu o-4u1 {eluezerd ey nu ps 'pqrsod 1gc ed'riecrecut tS tisundurt

nu 'erieuroldrp rS 1ce1 ep p,r-rilso1o3 'elueundord nes elropr eldecce pn gs rilepec ed ece; I-" rulued o
:pq{n1s o liDtnp p^ pup punty

InclBc ep eluolsls
rS eremgos ul JolplecJa3 .
eleuotiecnpe !lieuuo;ur
ep euelsrs uI Jol?Jcn'I o
JolcBpe{ .
eurerSord ep re8eueyq . cBsIUu Jollpe /
ruouoJlsv . ('c1e p:nlceltqre
crlnecBrruBJ nus Iectpotuolq
Inlualuop uJ JolplocJaS . eJeolelncl€cro1euer8or4 o 'ec4seld epe) rspv .
Soloqrsd / ru]elqlsd . luelcerord reut8ul . reu8tseq .
uBIcIl€WeIBIAJ . JolplecJec'luerreg . lsrl€rJolrpe loltucg .
alulpuqs 7 e$ecnpa Inlueurop uI cluqel In!uauop uI .re;iu,roug 7;a$uarc Inluotuop uI
ayricapD rungsalot4
punq eueoJ Rz\eue ep elelrcude3 .
oAIIEeJC eleltxeldruoc tS arezqce4sqe
ruadecuoc EZvJ ep eceJl Blsec€ pugc Icuqe ep ]leulper3 unnc elcelqns e8e1eiu1e1eo4 .
'lcerotd un rulued InseJelul eprerd eieod rS1 . en1]econord IuIcJes ep lulntuqs
repr Ioun e nes docs tnun eiutnud u1 else 'sruoleerc eleltcedec eJulu o eJV .
leuoricalprun rS yrqtxegur g e ep eiurpuel oJV .
llirzodo nc lelun{uoc
pdrqca J€rqc luercge ezeJcnl gs elrurad r1 ac
uI Irucnl alSe,urd ec eeec ui Iigllncglp eJV o eaec 'srcep egeog rS luepuedeput elsg .
aqDF at)und yry apund
eJeorJeJur runrsue] ul uesepe pug8unte '€uruder eleod ay a;ec ed 'elueturlues eyrudord lr-tgc azelq3eu tS-gs
Buruuelep 1od elSerpuun I-eJec nc er8reue rS eiuere,rasrad'docs un lexg e-tS ec ?13pO 'erelSeu pp el n€s
11
eudsns ol eJec ed rolrepr €leeuzgJpul uud pcruuer es 'ecr1t1od 'egozolg 'eiuttlS ec Ilueuop erds erirnlur ep
snpuoJ 'sndo.rd ynlcero:d lurydapul rS-e ru1ued ar8'reue Ellnur pugtunsuoc 'luale,resrad 13 lgrploq aU€oJ eNg
'rupugigdpcul Ie :{ue4xe plod erds r€rqc pugcerJ rroeun 'giutnud ect.ro u1 drl luapuedepur I€ru lec e}se laundce I
nes elpugS ul giuepuedepur pJeJuoc rI oc €eec 'f1epo1ec elttutdo op nes eyridecuoc ep lueJeJlpul 'Iuaru€o
(
erdsep nes giern erdsap pJeorJelur eunrzrn eudord uI eJepeJcul eJeru o nc tole,rout yndq else IJNI IndlJ
5,lpgn1u1 61pra,ror1u1
rolgcapn ['rolgpug8 - f INI
TNZONqdTONI IYhI Tg)
fl
CEL MAI INVENTIV
ENTP - extrovertit, intuitiv, g6nditor, perceptiv
Tipul ENTP este tipul cu o imaginalie debordantS, cu multd iniliativ6 in a aborda un proiect gi
cu multi energie in a-l finaliza. Pentru un astfel de om lumea este plini de proiecte posibile care-l
atrag indiferent de domeniul de care !in. Deschiderea ideativd gi imaginafia il fac sd fie competent in
segmente foarte diversificate ale vie{ii sau ale cunoaqterii. Se poate plictisi ugor atunci cdnd provocarea
inilial5 este dep6git5 sau atunci cAnd dificultatea principald a fost depdgit6. Este persoana care poate gdsi
argumente convingltoare atdt pentru fala medaliei cit gi pentru reversul acesteia. Are o toleranti micd
pentru incompetenld.
. Este foarte ingenios in a improviza qi a . Se plictiseqte uqor
soluliona probleme . Poate avea dificultdli in rezolvarea
. Llucreazi cel mai bine cu o succesiune de detaliilor sau in finalizarea completl a
proiecte care s6-l stimuleze unui proiect
. Este foarte increzitor in sine qi in . Nu este foarte responsabil, nu te pofi
competenfele sale bizui pe el
. Poate fi un inspirat gi atractiv orator
Profesiuni adecvote
in domeniul potitic in domeniut in domeniul in domeniul
planificare / antreprenoriat / marketing
dezvoltare afaceri
. Politician . Dezvoltare . Antreprenor . Cercetitor,
. Manager de
sisteme de . Consultant
planificator in
personal marketing
campanie politicd management
. . Broker . . Concepere de noi
Analist politic Proprietar
. . Analist (restaurant / bar)
afaceri: servicii de
Cercetdtor informalii
calculatoare
in domeniul
gtiinlelor sociale . Consultant
logisticd
tncercali sd elimina{i opliunile mai pufin realiste, limitali-vd la prioritdli
incercali s[ fili mai disciplinat: stabilili-v5 termene finale, pe care sd le respectali
incercali sd vi concentrali asupra felului in care un proiect pe care il gdndili sau o simpli
afirma{ie pot avea anumite consecinle asupra altor persoane
Nu iiintrerupefi pe ceilalli p6nd nu termind ceea ce au de spus; folosili-va capacitdlile de

ascultStor. Asigurali-vd cd ali avut rlbdarea sd ascultali pAnd la capdt ce a spus celilalt, astfel
incdt sI fi receptat toati informatia care v-a fost transmisd; nerdbdarea de care dali dovadd de
obicei s-ar putea sI vd fac[ sd pierde]i detalii importante din discursul celui care vd vorbeqte.
rcil
'er8Joue Ellurnue o rS diutl llrunue
un snp ru1ued J€op nu Elrseceu eqfnls reun ea'trsp3 rS uarelnpc 'earupqpreu tienusle gn ps riecrscul
leuuog urind
reur Iig 'ruo e1 ruo el ep ec 'gzeeternselur EA eJec reJ nc leuosred lceluoc un riryqels gs {ecrecul
cqcerd else ec eaac ed p^-npu9zeq 'e1sr1eer olllcelqo pn-riryrq4g
eielrlod ep psdrl o ec
rJo]elerlJelul e4pc ep pindecred g eleod piurpual Elseec€ nc pleloose gleloi s^p eale]qseuo IJoeun
'preouedns nes Eluopuecsepuoo pJeru€ru o ep erincsrp epJoqe e ep eiurpuel lienuele g,r gs riecrecul
ecrlcerd olec B[ tiecer] pc rS elenldecuoc aledule e1 rieugrupr nu pc gn-tiern8rsy
:pq[n1s o liDfiW p^pug) panty

J€cu?q Inrueuop uI JolEDn'I .
JelcuBug JolBcgIuEId .
(rriecrunruocelel) roleyeier
esrer8elur u1 ]srlercedg .
tou sierd ep nES rrueluop
esnp-ord ep e:ezrlenldecuo3 o allreJlp u! JoleJueAuI o
alBp ep azeqap JoJeJlslullrlpe ecgriurrlS

8o1orq lslutlq3 .
'aruelsrs op lsIIEuV . ruelSeounc al€ rrueuop crlneceuuBJ Inrueuop
ellreJlp uI JolElacJe] . uJ JolglecJac 'reut8ul
eJello^zep '
'eJelec:ec u1 lsrletcedg . uercrSolJozolg'crro1s1 . 8rrutqc clpentr .
aJeA\Uosroleurer8or4 . u€IcqetuelBl tr o Solorne1q o
erBlloAzap JBllsJaalun
7 arucgluuld Inluauop uI / Jlloroal Inluauop uI alBlEuPs Inluouop uI
arDoapo runlsatot4
AIleeJO leriuelod unq un oJV .
pcr8o1 ez\eua
Brolle eleluetullues op pieJ llqlsuosul pllcrlos II er€c Iipllruce ul ]s€Izruue elsa .
rerqc 'lue8rxa 'cl1uo g e ap eiurpuel ery 3un1 uauuel ed 'elcodse roun eertpug8
lueueuued gcuo,rord I-nu eJ€c ripl,trlce u1 elSelrrd oc uI elelrcedec gunq aueoJ o oJV .
nes gurltu ep llilpuoc u1 apeder elSesrlcrld ag
slucrlduroc elerualqord
repr Joun uarucrlde uI usrl€al ep lrsdry elsg e3a1aiu1 e ep elelrcedec eretu o oJv .
aqDls apund yD, apund
'eJeJcuoc alde; nes Iueuao lgcep 'ect1e.roa1 epedse 'eiutlSounc 'tepl ezelndtueru ps
nes azezrueilJo ps gJoJeJd 'ecrlcerd'aleJcuoc eiueuedxe reun esdty ep a1e8e1 eualqord earc eleod II IruolJelxe
nc sugJlseJ reru Inlculuof, 'llsg8 op Ilcglp else erinlos JoJEc € eyeruelqord nBS ellepl 3u4e 11 tS sounc egeo;
elsg 'lcoJrp pour uI pzeeseJelur Ii rrJel€qzop Inlcerqns pugc lcuqe Alleolunluoc tep 'le^JezeJ op Iqsep elsg
'Elrlcorqo gz\eue o ed rS eunrier ed pugr purud ulgzeazeq es eueosrad elyu ardsep ererpd o eceJ 16g pugc
nes rJgJploq er pugc rcunle 'urun1 eerecepnl u1 'crlrJc eueoJ rS ctltleue 'cr3o1 yndrl elsa 41p1 1ndrl
,r.rldacrad 'rolgpugB ',1,;11n1u1 '11ga,ror1u1 - dINI

TYNTdfl)NO) IYru Tfl)
fl
CEL MAI CONVINGITOR
ENFJ - extravertit, intuitiv, afectiv, judecltor
Acest tip de personalitate se caracterizeazi printr-o foarte bund capacitate de interrelalionare; este
preocupat de nevoile celor din jurul sdu, este sensibil la valorile acestora, de aceea exceleazd in activitdli
care cer cooperare. Are, de asemenea, o bunl capacitate de a se exprima, este foarte pldcut qi prietenos.
in luarea deciziilor sebazeazdmai cur6ndpe valori personale, decdt pe o cdntdrire obiectivd, ralionald a
situaliei. Are tendinla de a ajunge repede la o concluzie, fbrd a evalua gi a analiza in detaliu toate aspectele
legate de o anumitd problem[. ii este dificil sI accepte adev6ru1 in ceea ce-i privegte pe oamenii la care line
qi prefer[ sd nu iqi asume responsabilitatea ludrii unei decizii, decdt dacd este neaplrat necesar.
Puncte tari Puncte slube

. Are o excelent[ capacitate de a stabili . Are tendinla de a lua decizii pripite
relalii armonioase cu cei din jurul sdu . Are tendinla de a lua criticile in mod prea
. Poate fi un mediator de grup personal
. Poate dezamorsa o situalie tensionatS . Poate si nu fie atent la acuratelea faptelor, la
intre diferite persoane qi restabili armonia detalii semnificative
relafional6
. Are o deosebit[ recep]ie fald de
problemele gi nevoile oamenilor
Profesiuni adecvate
In domeniul sinltate in domeniul comunicatii in domeniul consiliere / relatii cu
publicul
. Logoped, audiolog . Specialist in relafii cu . psiholog
. publicul .
Practicant al terapiilor Consilier pentru orientare
alternative . Animator / artist profesionalS qi vocalionald
. Dietetician,nutrilionist . Recrutor . Asistent social
. Organizator de activitdli . Cleric / preot
recreative . Psihopedagog,educator/
. Lucrltor in publicitate profesor
. incercali sd nu luali in nume personal posibilele refuzuri sau critici
. incercali si nu luali decizii bazatenumai pe sentimentele dvs personale
. Solicitali-vd un timp de refleclie inainte de a lua o hotdrdre, pentru a vd asigura cd oferta vi se
potrivegte intr-adevdr
. Fili atenli nu doar la oamenii cu care intrali in contact, ci qi la detaliile qi realitdlile inconjurdtoare
. Nu vd rezuma{i la a accepta ceea ce vi se spune, solicitali informalii despre slujba sau despre firma
respectivd
'eruelerJd ep
erieleJ o ec nrlJalur rnun InsJncep ul elSelrquls es oJeo lrq:oder BJeprsuoc B ep Brzlguoc u1 riepgc n51 .
Pqfnls
elrqrsod nc p;qp8el u1 ugldelSe ayrrrdo-rd rS :up 'alligtrunuodo ]srleer pour uI tiezrleue gs {ecrecul .
(r:npugr erluud JBop nu 'sucs else eo eeec rS ri4rc
gs rfec:ecu1) rerienlrs I€ nlq{uesue ep rnlnolqe} erdnse J€op nu 'royrryelep erdnse prr-rie4uecuo3 o
rJoJBAerAJalur ed eserelur eelnd re-r eeJsec€

eJeo uJ rnlnpou erdnse g,t-rie4uecuoc 'rie,re ol oJBc ed elriggceduc erdsep $elncsrp pugc Icuqv .
€Jolsace ezeq ed elrlcoJa
rupuorice l€role rnlndurl Inlueurrlep uI 'fplllrqrsod eyeyre3rp durl lynu eatd tiezrleue qs rielr,tg o
:pq{n1s o finqnpc p^ pugr lruntv

elercos reiuelsrse
Inrueuop uI
JolpJcnl - rrple8ue
ep erueyqord
uJ Jerlrsuo] . asuo€ryar
elcrguoc aleuoriucnpe
erSo8eped
ep rolerco8eu eurerSord
ap erualqord uercgEJc o
tolerpeyq o
uI luellnsuoc
JoluuopJoo] .
rau8tseq .
PIetrue(u 'rosagorg . eseorBrler
elElPuEs Jerlrsuo] . JolBcnpe liezrueBro leod tercueruor
uJ JolEJcn'I . 'Srnleruerq o
elecrpeur 1ipllun 7 So8epedoqrsd 7
Jol€Jlsrurupv . relocS JerlrsuoJ o clJelc / ]oeJd . JO1CV o
aJalI!suoJ
oIB.rJos !lJIAJas aa$B0Jc
T lugurpip,rug ap11er In.ruouop uI
/ alBlruEs Inlueuop uI giplpglcu Inluauop uI
Inluoruop uI
aro^capo ynlsatoq
epeJc
eJecuI repr Joun eereurisns u1 lele8ue else
pugc rcun]€ rolp8umuoc Japrl un g a]Bod .
gldrurs'glrqrsaccu eun
BUnBeplOlUI else nU eJeCIUnuIOc ep EJeIus{u eruelqord nc rec ed elsrse r-€ uJ n€s
rur 'rrinlrlsur nus euug reun cgrceds nrpeu rolnle eproce B uI elelrlrqruodsrp eJeu o aJV o
unrulued luuo{uanuoceu eerd urind g e1eo6 .

$1epac nc rrieler roSn elSepqelg .
rusruoricegred erds eiurpuelsry . royeueyqord ale alrlso.rc rJEpJoqB n€s
lsrleeJeu g ep eiurpuel ery . Ilinlos ecgquepr e ep elelrcedeo punq o erv .
"
aqols apund ury apund
f,ol .seolslrlrqenyozereu" uud gceorrord erec erualqord op seJls alsg 'ourisns
el oJ?c ed epepr elSaiosul r$1 erec nt Inruserznlue rS eiurperc uud lrqesoep Jopll un r?rqc g puglnd'rugredooc
orrueru?o nc roprieler eruolul ppJoc? d1]
tsece pc rnlnldeg pllJolep 'lnln-fJNl Inz€c ut lgcep ?]Bzrses urind
ruru etse es eiuspuedopul 'rileyrec erl?c ep elrSgpgdtug 3ru1 apmdo ep lueJeJrpul'glelot erepercul o IeJllB
ep eJu erec uI 'erirnlur uud oe.r€ouelur runrzrl uFd plruen erierrdsur ep leurtuop 1nd4 else fCNI IndlJ
.68AlnJllu BaJEqru!qJs nr;uad ro1uzl1u1uc un"

rolpcopn [',rpca;u 6a11;n1u.r 611pa,ror1u.r
- f.{NI
IIIYTilhIIINO) IV'II 7g)
fl
CEL MAI OPTIMIST
ENFP - extravertit, intuitiv, afectir'. perceptiv
Tipul ENFP este dominat de imaginafie 9i iniliativ5, d6nd dor ada de multd ingeniozitate in rezolvarea
problemelor dificile. Este foarte entuziast, uneori atdt de absorbit de propriul proiect, incdt uiti de orice
altceva, molipsindu-i qi pe cei din jurul sdu. Nu suportd rutina gi se concentrazd, ctt greu asupra detaliilor,
se poate plictisi foarte ugor. Are tendinla mai curdnd si inleleagi decdt sa judece sau sd analizeze logic
oamenii. Aceastd capacitate de a judeca afectiv are caurrnare o abilitate in a manipula relaliile sau oamenii,
dar mai ales ii faciliteazd o intuitie deosebitS in privinla posibilitalilor acestora de a se dezvolta.

. Are capacitatea de a insufla entuziasm gi . Are tendinla de a fi neorganizat, uqor de
de a-i motiva pe ceilalli distras
. Poate distribui oamenii potrivili la . Poate avea dificultdti in finalizarea unui
locurile potrivite proiect
. Poate identifica resurse sau potenlialitd1i . Este ineficient adesea cAnd lucreazd singur
in oameni, pe care le poate stimula in
scopul dezvoltdrii acestora
. Este foarte inventiv
Profesiuni adecvate
in domeniul marketing / in domeniul afaceri /
in domeniul creativ
planificare antreprenoriat
. Ziarist . Lucrdtor in publicitate . Consultant
. Caricaturist . Documentarist . Manager resurse umane
. Redactor / prezentator de . Planificator de strategii, . Ydnzdri intangibile / idei
gtiri consultant de marketing . Consultant pentru
. Decorator interioare redistribuirea fo(ei de munci
. Specialist in programe de
instruire a angajalilor
. Nu amdnali luarea unei decizii, incercali si nu aduna{i alte gi alte informa}ii intdrziind s[ luafi o
hotdrdre in cele din urmd pebaza celor achizilionate
' Organizali-vd cu atenlie timpul: alcdtuifi un sistem de prioritili privind importanla sarcinilor pe
carevi le propuneli sau le ave{i de rezolvat, pentru a fi mai greu de distras
. Fili atent la ceea ce, in mod realist, s-ar putea afla in fala dvs qi nu la ceea ce doar aparent ar fi
' Planificali-vd, stabilili nigte paqi pe care sd-i urmali in cdutarea unei slujbe, nu vd risipili energia
cdutdnd domenii foarte depdrtate sau care nu vi se potrivesc
. Fili atenli la altemativele care vi se oferd, concepe{i planuri de rezervd,
/fih\
_-fil-
'elueturluos 's^p elrrrdord ed reop g^-npugzeq rrztcep

1ienl n51
lurcrus Joun eeJellozeJ n€s
JolIIZIcep eeJenl erztglu! eelnd re-,r erec 'tusruoricegred ep eiurpuel rielo.4uoc p,r gs riec;ecu1
ilndruq eurq retu g,r-rieuorlseg
leydurglul eluod es I IncIJo :uncaSe nes rrnzlJeJ epqrsod op lelceJe eueoJ Iig nu ps riecrecul
i'snp.rid
olBlIA nes elelueu€puqJ luns nu erec elcedse eleun ep ele8ey r-rnsruroldtuoc rcnu IoEJ ps IIln else
uoeun 'trolen t$ euuou snp elrr-rdord el op ,, eeJel€qu ,, alSarrud ec Beec u1 rolrnpp8ur reru IilC
:pq{n1s o $n1npc p^ pugx panty

'eleuoriecnpe
eruerSord Jerlrsuo) .
irolecnpg . '1nede;elozrg o !crlslge Jolceper tollpg .
irecalorlqrg . Icrpe6l . luercrzmu1o1cu'1s1gy o
llercos luelsrse '3o1oqrs4 . ipedoSol o lroltucsg .

aJalI!suoJ
alBlEuPs Inlueuop u.I alru 7 a$uarJ Inluauop uI
7 lugrugig,rul Inluauop uI
aruffiapD runrsatottr
'rn8urs eurq pzuoJcn.I .
lsueosred e11e
'1e{uerncuoc nc olcerrp Ifeler ui eurq oUBoJ gcrunruo3 .
nrueuop un-4uJ ]uercgeul g el€od .
i.tqcage llselur
ipleuosred giurperc o n€s eopr o elSe,tud eleod erec ur elelrlrlce o nes gcunru
ec Beec uI Irqrxegu g e ep eiurpuel e:y . o elSeurldapul pugc rcunle elrqesoop
ieperc eJBc uI docs un ep
er8reua o ep rS elelrceuel o ap ppeôp pC o
gleuoricerrp eJSe nu greoSq;lsep o erec ed elelrcrlos Juns r-aJBc PlII.uIl eueuual

€el€lrlrlce pcep epedarele-rncsep eluod eg . 'eyrurcres srcerd eueoJ glcedser ISI o
aqols apund yDt apund

'aluuosred syuoyerr rS
allJnleepl eutisns rS1 rS prgde tS1 eleltleuosrad ep dr1 lsecu eJuc uJ leuorsed 'suelur eueoJ poru un ellnzeJ
ecturalnd elllceJe IIJIJSoAUT e rS epungord rolaluaurlues rS roluolale atazrtorJelur plwece urq 'puudxe
e1 nes slSsqrorr ne:8 nc eJec erdsep 'turlur '1euos:ed egeo; lcedsu un puglueze:der a1a 'Blouro ed nes e,Lec
gcepnines gzeenleê pugc rcunle enrsrcep luns eleuosJad eyes elrJolel rS eprnleepl'pleJcsrp rS ple,uazer
pulg Bc [1epo1ec e;ede guuosred eaueruese o Beocs ep ']iE]rleo e]sace lueprna poru uJ eurudxe rS-gs 'psu1
'gcrpardrul II €s ErsreloJlul 'lrqrxeg ageog rS .ro1p3a1aiu1 'srqcsap '1uere1o1 dr] un elsa 4gp1 yndrl
npdac.rad 'a.ttra;u ',lgl1n1u.t '1rga,ror1u.r - d.{NI

ISITVEOI IYTIT TgC
f,
1.1. FISA DE LUCRU FACULTATIVA _ Testul doctorului PhiIIIS
Unii oameni pldtesc o grdmadl de bani sd afle aceste lucruri. Cite$te, este foarte interesant! Nu fii prea
sensibil!
Testul urmdtor este destul de precis qi necesitd doar cAteva minute. Foarte multe corporalii mari il
folosesc pentru a afla mai multe lucruri despre angajafi. Ia un creion gi pregdteqte-te sd incepi. Rlspunde in
funclie de cum eEti tu acum, nu cum erai in trecut. EEti gata?
incepe...
1. Cdnd te simli informd maximd?

a) diminea{a
b) dupd amiaza qi seara
c) noaptea tdrziu
2. De obicei mersul tdu este...

a) destul de rapid, cu paqi mari
b) destul de rapid, cu paqi mici
c) mai pu{in rapid dar cu capul sus, privind oamenii in fali
d) mai pulin rapid, cu capul in plmdnt
e) foarte incet
3. Atunci cdnd vorbeSti cu oamenii...

a) stai cu bra{ele incruciqate
b) stai cu palmele impreunate
c) ili lii una sau ambele mdini pe qold
d) atingi sau impingi persoana cu care stai de vorbl
e) te joci cu urechea, ili atingi bdrbia sau i1i treci mdinile prin p5r
4. Atunci cdnd te relaxezi, stai...

a) cu genunchii indoili qi picioarele apropiate
b) picior peste picior
c)cu picioarele intinse
d) cu un picior indoit sub tine
5. Cdnd ceva te amuzd cu adevdrat, reaclionezi...

a\ fitzirndputernic
b\ rdzdnd, dar nu foarte putemic
c) chicotind liniqtit
d) zdmbind timid
6. Cdnd mergi la o petrecere sau la o reuniune...

a) ili faci o intrare zgomotoasd astfel incdt sd te remarce toat[ lumea
b) i1i faci o intrare linigtit5, privind in jur dupd persoane pe care le cunogti
c) i1i faci o intrare foarte liniqtitd, incercdnd s[ rdmAi neobservat
7. Atunci cdnd munce;ti (te concentrezi) din greu ;i e;ti lntrerupt. . .
a)tebucuri depa:uzd
b) te enervezi puternic
c) variezi intre aceste doud extreme
Material preluat, tradus qi prelucrat din ,,Blue Print - program pentru dezvoltarea carierei" Australia
'lElol lruocs ege e ru]ued elnuriqo elelcund punpy
r G) q (e) s (p) t @) z(0 r (e)'or
rG)z(p)r(c)q(Or(e)'o
r(a) z G) s (a) r (p) s (c) r (O q (e)'s
v@)z(Oq(e)'r
z@) v (O q (e) 'q
z@) s (p) s (c) r (O q (e) 's
r (p) z (c) q (q) v @)'v
s(e) t (p)s(c) z@)v@)'t
r @) z (p) r (c) v @) g (e)'z
s (c) r (q) z (e)'r
:fYIf,NNd
'elncpyd euneaplolul luns elel elesrn

Q
izesn nu recrqo ep (e
i4Sa1n1d nes uoqz (p
leneurc ed nes enec {nec (r
iieqz q nes ridnl s1 (q
irlSeSnqgrd e1 (u
"'p) Dasapo lzasul'0I
'Ernrgd qns lndec nc (a

idec qns ierq un nc (p
ieged o ed 'leqrnc roSn (c
lsolul eieg nc 'su4u1 (q
lsns ur uieg nc 'sur1r4 (z
"'tDls 'tlu.topD ps arulDu!'1od q 4ia pugc 'na1doo17'6
'uB nes o.reru (3

:qte G
!1e1orn nBS srqoul ru1seq1e (e
iepren (p
isrqcsep rulseqle nes ueqlu8 (c
iru8eu (q
lnqucogod nes nSor (u
iqnw Da cold 1fi !.top) ap,morurutn a.qulp ao)'g
E
PESTE 60 DE PUNCTE:
Ceilalli te vdd ca pe o persoanS care trebuie ,,abordatd cu grija". Epti perceput ca fiind vanitos, egoist qi
extrem de dominant. Unii oameni te admirS, dorindu-;i sd fie ca tine dar nu au intotdeauna incredere si evitd
sd aibd prea mult de-a face cu persoana ta.
iNrnr s1 Sr 60 DE PUNCTE:
Ceilalli te vdd ca flind o persoand captivant[ dar destul de impulsiva ;i schimbitoare, un lider inndscut,
capabil sd ia repede decizii dar nu intotdeauna potrivite. Egti considerat a fi indrizne! gi aventurier, capabil
sd ili asumi riscuri qi sd incerci totul in via!5, mdcar o datd. Oamenilor le place s[ fie in preajma ta pentru cd
emani enfuziasm.
iNrnn 41 $r so DE PUNCTE:
Ceilalli te vdd ca flind o persoani proaspdtd, Earmantd, amuzantd, practicS, plind de via!6 Ei intotdeauna
interesant5. E;ti mai mereu in centrul atenliei dar suficient de echilibrat incAt sd nu !i se urce la cap. De
asemenea, oamenii cred despre tine cd egti bun, amabil ;i inlelegdtor, cineva care ii inveseleEte qi ii ajut[
intotdeauna.
ixrnn 31 gr 40 DE PUNCTE:
Ceilalli te v[d ca fiind o persoand sensibilS, precauti, grijulie qi practic6. Cred despre tine c[ egti inteligent,
diruit sau talentat dar modest. Nu eqti genul care iEi face prieteni repede sau u$or dar egti extrem de loial
prietenilor pe care ii ai qi agtepfi aceeaqi loialitate in schimb. Cei care ajung si te cunoascd cu adevdrat qtiu cd
increderea ta in prieteni este greu de zdruncinat dar dacd acest lucru se intdmpl5, ai nevoie de lungd perioadd
de timp sd treci peste asta.
iNrnr 2r $r 30 DE PUNCTE:
Prietenii tdi cred despre tine ci egti minulios qi exagerat, extrem de precaut qi prudent, un tip flegmatic, lent;i
constant. Ar fi foarte surpringi daci ai face vreodatd ceva sub impulsul momentului, cdci te gtiu ca o persoani
carc analizeazdtottl cu multl grijd, din toate unghiurile, pentru ca, la final, sI decizi impotrivd. Ei cred cd
aceastd reaclie este cauzatl parlial de natura ta precautS.
SUB 21 DE PUNCTE:
Oamenii cred cI egti timid, nervos ;i indecis, cineva care are nevoie de grij5, care se a;teaptd ca intotdeauna
ceilalli s[ ia deciziile qi care nu doreqte s5 aibi de a face cu nimeni qi cu nimic. Te considerd un rdzboinic ce
vede mereu probleme care nu exist[. Unii cred cE e;ti plictisitor Ei doar cei care te cunosc cu adevdrat ;tiu
cd nu este aqa.
I00Z '€codpN-|n13 '1n1eeprv 'pe 'ueq?B euerrpy ',,ere1ueuo rS ererlrsuo3" urp e1en1e;d elerrelel tr 6I
'ueruoual nes lcerqo un-r1uud'luaruoru ]seoe uI Iilqrl o arec ed pyeuorioue eerels {eueseq .
6rieuapea Su-al gcup alaru ag$oura Btgm rB run3 - yAIIvIlOJvd nUf,nT flO ySId 'Z'I
f
1.3. F.I$A DE LUCRU FACUTATIVi - Puncte tari gi puncte stabe
Punctele mele tari sunt: B. Punctele mele slabe sunt:
C. Oportunitdlile mele sunt: D. Amenin!5rile sunt:
' Alege unul dintre punctele tale slabe (notat la B) qi realizeazdtnplan de dezvoltare al acestuia:
/i-^?\
aaull erdsap rBllc[qnd Sgu un B]frB JB run3 o
ru11c;1qnd neru lnSgy- yAIIvI.Inf,vC ngf,nf g( ySI.{ .n.I
fl
1.5. FISA DE LUCRU FACULTATIVA _ Fata umanT
Cea mai interesantd idee pe care am auzit-o...
Cartea pe care am citit-o recent gi care mi-a plScut cel mai mult...
Cel mai frumos lucru pe care l-am vdzut...
Cel mai frumos lucru pe care l-am auzit...
Cea mai fericitd zi din viata mea... Muzica preferatd...
Cel mai infricog[tor moment din via]a mea...

4;l\
:lsJeJeJd netu Inl€I,uruY
:ElereJerd eatu ?lepe^
: pleJeJeJd Ber.u erpoleN
:pleJeJeJd ?elu eeuec
:ElEJeJeJd AI €ounrsrug
:aleJeJeJd elrrJelew
:leJeJard netu InUodS
:e]EJaJerd alel.lI elrJolns
:9]eJsJeJd 8etu EeJEcugtrAI
'au!q IBtu IaJ JEJ al nf, aJBJ ad ollJnr3n.I :flJY]d IWJ trf,
:alalsBu op vnlz
:lnlnJrd BaJBoInJ
:JolJqJo BaJeoInJ
:Baur!ilEuI
:BlsJgA
:JBId IuI[ nN aJBc elrJnrcnf :alerunN
:alup elaruolprurn Epugdnr Es orur [u1oc un 1iuz11uey .
ina luns nrrnl luesarelur ruru Iaf, - VAIIyITnf,yd nUf,nT g( ySId .9.I
-"H
1.7. FI$A DE LUCRU FACULTATIYi - Diploma mea
Completeazi spafiile goale din diploma ta:
Cea mai importantd realizare din viala mea...
Cel mai important succes din viala mea....
Cel mai important eveniment din viala mea...
Cel mai important obiectiv realizat...
Cea mai importanti decizie pe care am luat-o...
Cele mai importante persoane din viala mea...
Se acordi
a;i\
9cl{ ep surrdnc
NIOZI
llruni1nrue51
l€]ugcuI
soAJaN
terEdns
a soJncng
"'aqtu erdsap parJ "'lluls Eur pug:)
aurs ap Bur.rls IS a11gorug - vAIIvI.IOfVd ngfn.I fO vSI.{ .g.I
r'fl
Test de identificare a
stilului de inv[fare
ali\
'(areruelcxe ep n€s ereqeJlul ep eutues 'ereoltqrugz nes a1e:pdns
eieg) rn1n1xel eeur8ruur ed ruelueuroc ceg 'csaqrugz'prcce ep luns nu pugc ,ttle8eu dec utp nep
,1umcu1 pur'proce ep
luns pugc dec urp nep 'ereqc elurrrno clpul :csellc ec eeet u1 zeuoriceeg '1
'(rn1nd-roc
elrrirzod zeue^ gs rS nels Es crecul cselrc pugc) lprc ep gcrd:g efizod llte 'cseltc ec durri u1 '9
'pounrrr ep Incol zezrue?toet IruI 'S
'nnurluoc nes luln8er poui uJ eloelqo roun 1runl u1 cStru thl ',
.leJ EI ne rS ceg ps cJecul 'cle eleuacugrds gcrprr 'e1urucu1 es 'csequrgz oeugur 3ug.4s 'p1n1es
:ro1 elrriceer El€urues e ru1ued unlse8 gzeoz\qt liyuyrec eJEc ul Inpou e1 cse,rud tS 11ncsy'g
'(alareorcrd nc nes elela8ep nc InulIJ 1eq 'etunue
rrrllr un-Jlur Sreur 'gln8er o ignug 'erzeod o pcer) ip,ru1 ec drurl u1 pJeIuBc uud qrurld tW'Z
'JeE uI elele8ep nc e1eip,ru1 elnqe$ ec apln8e; nes elolullnc nIJcS 'I
neul InIDS f,rrSyud / f,rzarsflNDl trUYiYANI sC TIrS 'f,

'nrprus ep nelu Flcelqns eFlrlsuoc eJEc oue] Joun seJ8pJoq€ oIpBJ BI llncsv 'I I
'1eip,ru1u1 ep eriuole e8erlsrp eelnd ru-ttu er€c olelotuo8z utrutlg '91

'Ecrznu llncsB ec duq ug ip,rul '6
'yieurogur elltunu? epader reu eig,rul e mlued IJnulIJ tS euu zeoJJ '8
'lnulrr pugl9q e1eip,ru1 ellrieuroJur 1ede11 '1
'1eip,r,u1tue-l oJBc ed 1n1eue1eu erdsep IrEqeJiuI rilupolec zesarpv'9
'1eip.ru1 InlerJeletu erdsep IryqerluJ gund nu19s eloulc ad 3og 'g

'ipnut Il ES arnqeJl oruc ed Inlelraletu erdsap BAeuIc nc cseqro1 ',
.rJo elln1g rgw ep elup4sr8eruJ
llncse rS elurnnc ep olsll 'un8oletp 'olxe] eltrunue ze4st8erul 'g
'purqJo^ pn€ ptu 'o1unu ul leignul ep Inl€rJeluu csallc pug3 'Z
'1eip,tu1 InlerJelerx eJp] ocol no csellJ 'I

neul Inlrls Arrroov f,UYiYANI fl(I lIrS '{
'(de1nP
tepr8r4 'gpurySo) elrqrzrl rJnrol ul und e1 arec ed oSeuouec ed pluriuasa etieuuo;ut nlrcs '6
'elnurier elnqe4 erec e1t{euuo;ur ru1ued el€luetu rirgq zelceror4 '3
'?z€eseJelu plu eJec elcelqns ru1ued n1 elegoder tS eulg zeuotzt7''L

'allrieu-rogut roSn teur euder e rulued eralsod zaat)'g
'eleuesap rzueq apudo td zazrleat ltul'S

'rnlnlerJeluru e1e eluugodtul ellepl ruluad IJolnc zezIII]lI',
'igrrul ey ES cseJop erec ed eletiuese eprieu:o;u1tS elueuodurl elepp zeIuIIqnS '€
'eurq reur eu{er e1 e rulued e1t{utu:ogut zeJlsnll tS eurer8optd nes euasep zezrlee1g'Z
'urier ay ps elnqer erec ad ayrieuuogul rulued elu€Aeler rut8eut lnuf, 'I

naul Inlrls 'N nzt LfluviYANI so'IIrS'Y
.aruip.rug ap
luuulruopard ng Inlps gzBauruosap aJutu IBIU IaJ InroJS 'loqul aJBJoU ulp JoIIJfuIuasuI
.VZvozlln;JBJBJ al a.ruc ,rolggiururgu
InJfunu Eunpv lnldeJp u[ Iuurnu .6nelu InHS, BuBoIoc u[ EzBoJIg
f,
YIZUAL
a Vederea unui material tipirit pentru a te ajuta si relii mai ugor con{inutul.
o Verificarea notifelor, pentru a vedea daci sunt scrise corect.
o Analizarea formei unui cuvAnt.
a Identificarea unor ,,cuvinte" in cadrul cuvintelor, de exemplu reintinerire,
stxprizd, reprimare.
a Utilizarea culorilor, ilustra{iilor gi a diagramelor ca ajutoare pentru invdfare.
a Sublinierea cuvintelor cheie.
a Folosirea creioanelor colorate atunci cdnd inveli sd scrii pe litere un anumit
cuvdnt dificil: folosirea unor culori diferite pentru silabele mai complexe; de
ex. pentru copii mici linnegurat
a Alc6tuirea unei hlrfi mentale sau a unei ,,diagrame de tip pdnzi de piianjen".
a Convertirea notifelor intr-o imagine sau intr-o bandi desenatl.
a Utilizarea imaginilor pentru explicarea unui text.
AUDITIV
a Ascultarea cuiva care ili explicd lucrurile te va ajuta si inveli.

a Discutarea unei idei noi gi explicarea acesteia cu cuvinte proprii.
a Discutarea ideilor gi a problemelor cu alte persoane.
o Este folositor sI disculi o idee / s[ vizualizeziin gdnd ideile.
a Roagi pe cineva sI-{i explice din nou un anumit lucru.
a Ascultarea unei cir{i inregistrate pe bandi va fi mai ugoar[ decdt citirea.
a
,,Sim{irea cuv6ntului" in gurl ca qi cum ar fi pe punctul de il pronunla qi pronunfarea
a
lui in gflnd pot fi de ajutor.
implrfirea cuvintelor in sitabe / fragmente gi repetarea in gdnd a sunetelor.
Simlirea ritmului unei expresii / propozifii faptice, cAnd este pronunlati pe un ton
c6ntat.
Citirea cu voce tare.
Ascultl-te vorbind cu voce tare.
P
a Utilizarea unui casetofon pentru a-fi inregistra observaliile gi gdndurile.
a inregistrarea principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta
voce, cu muzica ta preferatd pe fundal.
PRACTIC / I(NESTEZIC
Faptul de a efectua tu insufi / inslfi o activitate practici

faciliteazd adesea inlelegerea; de ex.: experimente lafizicd, probleme
la matematici etc.
Scrierea lucrurilor in ordinea lor, pas cu pas, este o cale eflcientd
de a le line minte.
a Scrierea ideilor folosind cuvinte proprii.
o Convertirea notilelor intr-o imagine sau intr-o bandl desenatl.
a Alcdtuirea unei hIr{i mentale sau a unei diagrame de tip ,,pinzil
de piianjen"
Urmlrirea cu degetul a titlurilor, cuvintelor cheie, apoi rostirea cu
voce tare a acelor cuvinte, urmatd de scrierea lor din memorie.
o Scrisul pe calculator este adesea mai uqor dec6t scrierea de mAnd.
o Utilizarea scrisului cursiv este mai uqoard dec6t cea a scrisului cu
litere de tipar.
o Ajutarea unei alte persoane sd indeplineascd sarcina respectivl
'ielz;glu! 'racrqo eq (q
ilenlcund lieluns 'recrqo eq (e
:riece; ps oc rue{uru eunds qn nu pce6l '[ [
'ySrg3s €-s lecole {e-1 r erec ed yndurl pcep
retqc '1rucn1 tienu4uoc ps rirrop nusTrSgeqc rie,re urnc pdnp nes 'gdr1c erurlln ur elrrrucnl rieceg (q
ieielculs nc {elcadser I-ps orec ed ue:8o.rd un rirsolog (e
:ps rirnuSrqo '1iecel ps ec rueuru eunds p,r. nu pcBC 'ZI
:oSnrcny er€ceg ?ge es epun riqS rSn1o1 'gleuopJozep ered e1 ri1e1to1e3 (q
ip1rftr8u1 rS pleuoprg (e
i9JlsBo^€eulunp €selu nes aJer.u€c olse tunJ 'I I

eel€eJ elcarqo nc 'enec riaceg (q
epJlseoluaurunp elrepr erdsep rielncsrg (e
:ps riere3er4 '91
'ele8ep J€rqc nes ecrzg e1cerqo 'elercuoc elerJoleur pursoloJ rieproqe o-S (q
lelur,rnc rS er;rc nc rieproqe o-S (e
6roSn reru else gA runc 'gcrleruel€ru op gruelqo:d o rie,ryozer pugf, '6
'e8uglg (q
ieldeerq (e
gugr.u ec nJ .g
alieucs
'l€luaru r.qu un €c as-npuglruop Bauer
|iepen (q
ielunu ur eJe] se13 nc elqsoJ gcrud elunnc rirzny (e
:prnlerelrl 1i1trc pug3 .1
'Jolelcerqo rS royrur8eurr tolerutog 1o1uo1nc eslsolog (q
irolelurnnc rS role4rc to1sre1r1 ee:rso1o4 (e
:el lndocud reur rielung 'g
.IICOA
elfpllleuo] tS rnlndroc 1nfuqu11 'rnyndrqc eyrserdxa - ulzqreluou Berecrunuoc BI luole reu rielung (q
lppqrerruou EeJecruntuoc rieululla rS elur,rnc ul ]uolu ruu rielung (e
:a1Soqro,l, €A ?Aeurc pugf, 'S
irolplnle IerJeletu
un IcIu fe)lnsuoc ES ErRI Pq€erl ep riecnde pn qs nydurs rS rnd nes 'eirqcs rS rur8eur rso1o; rie1n4 (q
iesucs epunricrulsu| liuuun ps rS rirgc ps ernqerl (e
:enec rielquus€ pugf, ',
r€seJou else ?cep 'eqcarn pdnp elugc rie1n4 (q
!e1ou gdnp 1iece3 o gs ernqal rc oeqcern pdnp elugc rielnd np (e
:lueuru]sur un BI nes lecorr'rielugc eJec ur InzBc uI '€
'elcerqo nBS rueueo'aleturue Ie{ (q
leztlenztrt gielnd 1-nu oJeJeoep 'cltulu eleod nes 'g 1rupunu nes 'r-e-l-1 elereyl (e
Llil.tgz eJ 'le4 {epan'rrqco rieprqcul'7

'nSor lcerqo un nes 'nSo; uareoln3 (q
iezrlenzrt gietnd a1 nu eceJeoep ocrruru nss 'n-S-o-l elerairl (e
Lliltpz e3'nSor liepen'rrqco riaprqcul' 1
Y'IyUfl sugf, y)IUtr.{SU^tg yiNIUgCfUd nuJ,Nf,d

.InuvNoIJsflH)
_il
14.Vdplace sd citili o carte sau o revist[:
a) De la cap la coadd;
b) De la cap la coad6, sau sdrind de colo-colo.
15. Ce atitudine v5 descrie cel mai bine?
a) V[ place sd povestifi evenimentele sau si ascultali relatarea lor cu toate detaliile prezentate in
ordine;
b) Vd place si spuneli direct ideea principalS a unui eveniment, iar cdnd allii vd povestesc ceva, vi
iritd dacd nu ajung repede la ideea pricipald.
16. Cdnd rezolvafi wpuzzle sau cdnd intreprindeli un proiect:
a) O faceli perfect, fIrI sd fivdzutprodusul in stare final5;
b) Trebuie s[ vedeli produsul final, inainte de a-l putea face.
17. Ce metodd de aranjare a insemndrilor preferali?
a) Schilarea sau enumerarea elementelor in ordine;
b) Realizarea unei hd(i mentale, sau a unei relele, cu cercuri intrepdtrunse.
18. CAnd primili instrucliuni pentru a face ceva qi aveli posibilitatea de a opta, preferali s5:
a) Urmali instrucliunile;
b) Vn gdndili gi incercafi alte c6i de realizare.
19. CAnd sunteli aqezat la birou:
a) Stali cu spinarea dreaptd;
b) Vd aplecafi peste birou, vd l6sali pe spate in scaun, sau chiar pa(ial in afara scaunului, incercdnd
sd vd simfi{i confortabil.
20. Ce atitudine vi descrie cel mai bine?
a) in majoritatea cazttilor, rosti{i cuvintele pi scrie{i numerele corect;
b) Uneori, amestecati literele sau numerele, ori scrie{i inversate unele cuvinte, litere sau numere.
21. Ce vd caracterizeazd,maibine?
a) Rostili, cuvintele corect gi in ordinea cuvenitS;
b) Uneori, amestecali cuvintele intr-o propozilie, sau spuneli altceva decdt intenfionali, degi qtili cu
precizie ce anume doreali sd spunefi.
22. Discut0nd cu cineva, obignuili sd:
a) Vi men{ineli la subiect;
b) Schimbali subiectul disculiei, gAndindu-vd la ceva asociat acestuia.
23.Yd,place s6:
a) Faceli planuri qi s[ le respectali;
b) Decideli lucrurile in ultima clipd, vd ldsali dus de curent, ori faceli ceea ce aveli chef in clipa
respectivS.
24.Yd, place sd intreprindeli:
a) Proiecte artistice in care urmafi indrumdrile sau instruc{iunile pas-cu-pas;
b) Proiecte artistice ce vd oferd libertatea de a crea ce doriti.
25.Vd place s5:
a) Cdntafi, vocal sau instrumental, bazAndu-vd pe note sau pe cele invilate de la allii;
b) Creali propriile dumneavoastrd refrene sau cdntece.
26.Yd,plac:
a) Sporturile cu instrucliuni sau reguli stricte, pas-cu-pas;
b) Sporturile ce vd permit sd vI miqca{i liber, frr[ reguli stricte.
/i ri\
'lllrqelseJd ureJSoJd uneJl gJq+ 'uellnurrs elcarord e]gcrJo u1 rieclldul
p,r ps rS tiuop unc eSe ayeuos:ed elununq rieuri p,r BS orec u1 'frrop lgc ad g rialnd erec
ArJeeJc ep
u1 'titrop ec eooo eJonl e ruluad orecStur tS areSele ep eelugoqrl Iie,re eJ?c uI '1ern1cru1seu Inun (q
'eurpJo ug rS sed-nc-sed 'pug.r ed elalcero:d
1ien1ce3e rS ruurSord un
glcedse; os oJec u1 'lncq1 ap rie,re ec eunds pA eleurc rur 'leuopro elsa Inlo] eJec uI '1urn1cru1s lnun (e
6eolelrnrlce riernSq;sep gA gs €reJeJd rie eluelque eleJeol?uun eJlurp aruc uI

.9t
'uellnturs elcerord eqnru re6 (q
ipugr ed lcerord un e1g3 (e
:e1 riercnl racrqo oC'S€
'nou Inlol nc ene, ecnpord nes eluanur y (q
:nou poru un-Jlul eurquoc e1 e rS eluelsrxe elelerJoleru nc AIlueJc g V (e
:el eurq reru riedecudpt'Vt
:opur8eurr Inrpounlur uud alue;o epriecryur e1]ndecud I€hl (q
lsucs u1 nES l€qrol elrJeJo apriecrpur e1 lndacrrd IBhtr (e
:rielung'Eg
'aluqreluou rolupcrunuoc eeJe{rcsop ey lndecrrd urin6 (q
ieleqra,ruou JolrJpcrunuoc eeJe{rcsep u1 lndecrr4 (e
:4aluns'z€
'rnyndurl eeunriou $eprer4 (q
irnlndurrl €arecer] edueie nc riupuun (u
:recrqo oc'I€
'eluelsrxeur Eteptuecoop
Iiqtlllqrsod rieur8erur pn (q
lelarcuoc e1de3 e1 rielnurl pn (e
:qs aceld EA '0€
'runc nes ac ep zcrydxe rielnd p^ ps prgJ a4rqur ripS e1 (q
iunlcsl urp nES ruaueo f1e el ep'eurnl el ep rieipnul (e
:ooeJeoep'urucn1 e11nur rielSeoun)' 6Z
'JOlrrA uJ 1BAJC
g eleod eJ eeec e1 nes 'eydtuglug lnlnd g Je-s eJ €aal EI Artuelur rS ,rrleur8eurr poru uJ IilpugS gn 1q
i1u:p,r,spu nc alncarled elueruruele 13 aldeg e1 rirpug3 gn (e
eeurq relu Iec erJcsep gA eurpnlrlB e)'gz

eledele fe8rncrud qs rS {tuener ps tode rS '1eug lnsnpo:d nes 'nlqr.uesue ep Inolqel Ig}uI rer.u liepen 1q
ileug lnsnpord e1 rie8unle pugd 'sed-nc-sed riercnl (e
:ps eceld gL'LZ
*H
FOAIE DE RASPUNS
Nr.intrebare a b siasib
1
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
l1
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
52.
JJ.
34.
35.
36.
TOTAL A: B: Eealitate:
INTERPRETARE CHESTIONARUL PENTRU PREFERINTA EMISFERICA CEREBRALA
Notafi cu 1punct fiecare intrebare la care ali rdspuns doar cu ,,a" qi faceli totalul, apoi notali cu I punct
fiecare intrebare la care ali rdspuns doar cu ,,b" gi faceli din nou un total.
Notali cu un punct fiecare intrebare la care a{i rdspuns at6t cu ,d' cdt si cu ,,b" qi faceli totalul.
Dacd aveji punctajul cel mai mare la rdspunsuri ct ,,a" - existd preferin{a pentru folosirea emisferei
cerebrale stdngi.
Dacd aveli punctajul cel mai mare la rdspunsuri cu ,,b" - existd preferinla pentru folosirea emisferei
cerebrale drepte.
Dacd aveli punctajul cel mai mare la rdspunsuri la categoria ,,egalitate" - se dovedegte folosirea integratd
a ambelor emisfere cerebrale.
Dacd ali avut un punctaj egal la ,,a" qi ,,b", ffud a se integra coloana de ,,egalitate", inseamnd cE se
utllizeazd cele doud emisfere cerebrale pentru funclii diferite.
,,,-rrr*,.*-r r**r r a* - *,.r0 *, ,,O rrr-*,., O,
Inueuue] ellql
ur eJpecur pur e ru1uad emmnl o-Jlurp eped o eqe:8 ur zeztleet €s elnqe4 g)ep ezeerchr8ut p1211 '9g
c1e 'elecgtueld eleurerSo:d 'elauer8etp 'te1e1er eztleue €c ellslul{e} 3e4e p7.q '99
alureurp yn1o1 cgrueyd BS lgcop Ilqlxag rS ueluods poru ur JoIIJ€lIcIIos pundser es eceld ItuI 't€
fleyrec ed nresqo r-es eceld rrul rollllncsrp yndull uI
'Et
]urs ec eeec elete u ep ?]ulpuelLUY 'zt
eJopen ep lnlcund eunds tur-e ep eluleul lllelJolec eluered ]lncsY 't E
solJes uI ellJrucnl nal nu eJ€c eleueosred e]ut Eru Ieclqo eC '0t

ernq r€ttl e lgle nc wztlBue ap elep eunlu reIU ]uns l€c nc - oJ€IIUoJUI ep ssJns e]lnlu IBtu lBc lue es JoJeJd '62
elrdud Ilznlruoc 3er1nu us luele luns '82
]celqns ul eg €s ellllncslp Bc eulq olse 3c per)'17,
luatuotu ed rept cnpord es ner8 else Irul '92
ellllelep aleo] elluele nJ zeztleue elznlcuoc o e8url € ep eluIBuI '92
ezelsrp es es eculd el EJoJBc'rueluods IluoIueo ce1drut1'p7
llrelp tS nou €Aoo BcJacuI u ap seapl eluucul qIN 'EZ
rr8aloc nc eluslslp 'eleuuoy IIIBIoJ Be^€ e ep elulpuelwY'ZZ
]oerqns sl lcaJlp cerl BS eceld ru1 rollllncslp 1ndu1l ul'lZ
'02
lereue8 ntdtcuud un el eletu ellunllce zaqodr.u es eceld ItuI
JolrurcJus e atez\eetep tuercue potu un purg ec csa,rud el pcsp e1t1n3er ts elunpecord lcedser rs ldeccy'61
Eluereoc uurroJ o nep el es regerd tS eleztue8rozep ellrrucnl celd rul nN '8I
ecrlcurd elec lgoep ellnuslqoeu'e1eldo1seeu ellspl llnru teru Surle qlN'LI
anrluulollu ellnru IBtu lez\eue ue ec gdnp eIZIcep o nBI es eceld turl'9i
eydud rrznlouoc 3ur1 es 1,re rS eqrzodsrp €l tue al erec od Jole]ep tuelerfuelut elluale pJoJV 'S I
..e1euor1uJr" 'eueluods eueosrad no eurq urind reru rS ectltleue rS ecr8o1 eueosred nc eulq teru 3e1e1ut t1/1t'rI
eseollnut[u e]se cBJ o eJec ed ecunu ec 1n1de3 nc cseJpuglrl Ehl 'tI
cle 'uurSord un ]cedser '1e1n8a.t IprcJexe ceg 'e1erp el lual€ Juns Bc Insues ut leutldtcstp eueoJ luns 'ZI
ecqcerd ur und o es lnec lulpetul enou oapl o pne pugf,'II
rou elueuedxe AIlc€ potu ut lne) '0I
cpce;d elecryde g gleod ellJruonl €c else llnlu IBtu Iec szealuoc ec EeeJ '6
BS
ro1 elttutdo erdsep Ilue(ueo qeJlul loclqo 3C '8
eseorlnuru oteztleil tS srtle8erd ru1ued dutl erego oJEc IlBlIAIlcu alece celd trul '1
€]uelB
ezlleue rS e:rpue8 edalezeqelec ec eunq ep IaJ el luns eluatullues edeyzeqellunllc€ ec rudocsep eesepv'9
lcartp lS nldurts'csepue8 ec Beec cIZ 3c eullu erdsap eunds eg '9
rruerueo Sue4suoc ellllqels elul€ulp eyrrnpeco.td 3c peJJ ',
sed nc sed eleruelqord e.tyozer € ep Blulpua] ruv'€
elurcasuoc elepqrsod csepuu8 pur es PJ9J zeuotpe sesapv'Z
e1
np.r rS eutq 'yser8 tS ]ceroc else oc eeec erdsap ectu-re1nd ltuldo uy '1
'affiqa"uu! apol Dl sundsp.t
ru o) afDtnBtsy 'ptoco ap llsa nu ato) n) ap) ad acntc o nc 13 ptocD ap ilnw mru usa a.fi) n) a1npatg[o
ofiq o nc DZDaq)fiIN 'afisatB nDS apa,to) ynsundsot Dtsffa nN 'tzundsot Ja)uIS ap p) ap apudap mlnvilnza"t
Daurpnllpa.to)zruu!ru gI-01 DzDa.tnp p"tauaB u! tzp'dw11 ap Dywtl afi nu.ouousaq) $nY:!un!pY
'nu mpf$ ocsoam4od as DS a"D) a,toipaug ap afuDnils
Dpaps ltod os tolailn Tocur p{1so atoiptuS ap nq p1rls rt{ltuapt os ofi[o o^ al rufiuo!$aq) 'nnry $a)D
ap DwDas lop 14 nu yqoqotd wn) 'ryil2nus asa^tp u1 o1n{o a! atD) atolp,tug ap ,,un!n!qo" alualtp tDtlo^zap
tD roltuD pBury o-aq 'w.tata"td atoipd,ul ap nol Uilts ac*ruap! os a$atDa.tn fiuorysaq) $nY itlt:elqg
o.aruip,rug ap lnlnllts BoJBTU1Iuapl - VAIIVITnf,Yd nilf,Of fl11 YSIS'6'I
fl
37. Tind sa analizez ideile oamenilor in functie de posibilitatea de a le pune in practica
38. M[ simt jenat in preajma oamenilor tacuti gi ganditori
39. Adesea md irita persoanele care vor sa grabeasca lucrurile
40. Este mai important sa te bucuri de prezent decAt sa te gandesti la trecut sau viitor
41. Cred ca deciziile bazate pe o analiza atenta a tuturor informatiilor sunt mai corecte decdt cele bazate
pe intuitie
42. Am tendinta de a fi perfectionist
43. in timpul discutiilor am multe idei spontane
44. in timpul sedintelor pun accent pe ideile practice gi realiste
45. Adesea regulile sunt facute pentru a fi incalcate
46.Prefer sa md detasez de o situatie pentru a analiza toate aspectele ei
47. Adesea identiflc slabiciunile qi inconsistenta argumentelor aduse de ceilalli
48. in general, vorbesc mai mult decAt ascult
49. Adesea gasesc modalitdli practice de a rezolva sarcinile
50. Cred ca rapoartele scrise trebuie sa fie scurte gi la obiect
51. Cred ca modul de gandire logic qi analitic este cel mai eficient
52. Am tendinta de a discuta anumite lucruri fata in fata, nu in grup
53. imi plac oamenii care abordeaza lucrurile realist, nu teoretic
54. in timpul discutiilor, lucrurile irelevante qi digresiunile de la subiect md fac sa-mi pierd rabdarea
55. Daca am de intocmit un raport scriu mult pe ciorna inainte de a stabili versiunea finala
56. imi place sa incerc lucruri pentru a vedea cum se aplica in practica
57. imi place sa gasesc raspunsuri pe cale logica
58. imi place sa flu cel care vorbeste mult
59. in discutii simt adesea ca sunt cel care e realist gi revine la subiect
60. imi place sa analizezmulte altemative inainte de a lua o hotarare
61. in discutii adesea observ ca sunt cel mai impartial gi obiectiv
62. in discutii mai degraba adopt o pozitie de retragere decdt sa preiau controlul gi sa vorbesc cel
mult
63. imi place sa leg actiunile prezente de planuri pe termen lung
64. Cdnd lucrurile nu merg bine, mi bucur sa las deoparte supararea gi sa invat ceva din orice experienta
65. Am tendinta de a respinge ideile spontane pentru ca le consider greu de pus in aplicare
66. Este bine sa gandesti inainte de a actiona
67. in general, mai mult ascult dec0t vorbesc
68. Am tendinta sa flu dur cu oamenii care au dificultdti in a aborda logic
69. De cele mai multe ori cred ca scopurile scuza mijloacele
70. Nu mi deranjeaza sa ranesc sentimentele oamenilor dacd acest lucru ajuta la indeplinirea sarcinilor
71. Consider ca stabilirea dinainte a obiectivelor gi a planurilor te constrange
72. De obicei sunt persoana care anima o petrecere
73.Fac tot ceea ce se asteapta de la mine pentru a indeplini o sarcina
74.Md plictiseste ugor munca metodica, minutioasa
75. imi place sa explorez ideile, principiile qi teoriile care stau labazalucrurilor qi evenimentelor
76. Sunt intotdeauna interesat sa aflu ce gandesc oamenii
lT.imiplace ca intalnirile sa se desfasoare metodic qi sa se respecte programul stabilit
78. Evit temele de disculie subiective gi ambigue
Tg.imiplac dramatismul qi emotiile din situaiile de criza
80. Oamenii considera ca sunt insensibil la sentimentele lor
lYIOI TVJOJ .IYJOJ .IVIOJ
08 8L 9L 6L
TL LL L9 TL
OL 9L 99 ZL
69 89 Z9 IL
99 E9 09 n9
6S I9 ss 8S
9S L9 Z9 8t
,9 IS 9V S'
ES LV w EV
0s ZV 6E 0,
6n OE 9t 8E
t? 9Z TE vt.
LE ZZ IT, 7C
9t OZ 6Z VZ
LZ 8I 8Z EZ
IZ VI 9Z LI
6I ZI 9I OI
II 8 EI 9
q
6 EI v
s I L 7,
cIlBurSBrd rlraJooI
Îxauau ^!IJY
sJIq nc
sundspJ IB eJBcsl ellJuqelur sof rBr.u ap Inleq€] ur elserncJecul 'acruc nc olBcJB[u elec rutued
lcund un IcIu BpJocB es nN '€JIq nc sundsgJ ru eJec BI eJuqa4ur eJeoeg rulued lound I epJocv :aunllJy
erBrocs
:fl
Interpretarea scorurilor
Activ Reflexiv Teoretic Pragmatic
t3-20 18 - 20 16-20 1 l0 Caracteristica foarte puternica
11-12 15-17 14-15 15 - 16 Caracteristica puternica
7 -10 t2-t4 ll 13 12-14 Caracteristica moderata
4-6 9 - 1l 8-10 9 - 11 Caracteristica slaba
0-3 0-8 0-7 0-8 Caracteristica foarte slaba

ectSol Ildlcuud edezeazeqes eJ€c Ilueuop IS
eltnrls 'eurcrperu 'e8e1 orerleru:oJur €rSolouqel ec rrueuop ut autq I€tu Iec pzeelcnl eu€osJed ep dll lsecv
IsrcuJedns ru3nl ecrJo n?s €leJe]?I eeJlpu€8
's,rrlcerqns eleluetueuorleJ nc BJnleAe[ ur lrqepoJuocur l(uIS es IS Eeulpn]rlJex azezr:ulx€Lu 3s sseJoq '€IeJseoe
alsenrJlod es nu ecrJo Surdser rS el€luetu tol eetezlue8ro else elseecv 'cl8ol potu ut olouelqoJd €zeopJoqv
'nn8rqrue nes Arlcerqns elso nu rS uunrler rrlelrlrlcorqo l€clpep tS ctltleue '1ese1ep g s ep Blulpuel aJV
,1ezeqep eyrdrcuud
luns eJeJ ,, tS nc else^rJlod es rucnl lsoce 1e; ec u1" '..1,e1sec€ Irucnl sues eJV'( :lue^ce{ EZeeseJpB
,,(,11eyeyec
ol IncrloJoel erec ed rJpqoJlul '..unq o 'cr3o1 e eloc BceC(( 'ecr8o1 tS eunqer ad te.rd eund es BgosollC
'ecrleJoel eleruelsrs rS eleyepou 'epuoel rS eprdrcuud 'elezelodt celd r1 'ezezlleJuls es tS ezeztyuuu
es eceld rI '€l€uorl€J €ueqcs o-JluJ eleJp€cur r$ eurpro ur luns nu ellJtucnl pugc eued BelsIuII elsese8 ts-nu tS
elsluorlcoJJed elurpuel eJv'elueJooc rrJoe] ur eleredstp eldeg epuudnc InclleJoeJ 'sed nc sed 'ect8o1 eJeluetu
o-4ul alerrrelqotdezeazrleuy'acr8o1 rS exelduoc rrJoeJ uI elll]ulJasqo ezeat8alur rS ezealdepe InclleJoal
Incparoal
'alep ep eJezIIIln edezeezeqos eJec Ilueuop

rS arSolouqel'rusrueqln'cruqe1 uesap 'erJour8ur ec rruoruop ut eutq IBtu Iec pzeelcnlouuosred ep dt1 lsacy
eJotle ale rS rudord ll1e^Jesqo rS rup 'lquezerd rS FlnceJ] epnlcul eJBc Iepenlls urdnse e8rel auntzlt
o-1utp aged ce3 Jol elrunrlcv'eurs op e1u; epqrsedrur 'BlueJelol'e1ue1stp :oSn autpnltJe o ne IS ISe4oJ luns
eropel ep Iqcund ur€de
rs-e ap elureur rarlncsrp Insues Ecseelrqels €s Blnec rS rilepac ed ellncse II 'aunllce uI luns oJec IueIUeo 1i1e1tec
ad ecseaud r-es eculd ol 'rseJleJ r?tu Bels es elurpes lS utqelut ?l ec eJeJeJd '€uollce B ep eluluul eJape^ 0p
elalcund eleol eJeJaprsuoc ul ner lS 11nu csapuu8 eJ?o eueosJed lung 'uolezenetd U B ep else Jol ?gosollC
'rrznlcuoo Joun ueJllrquls llntu ep eluod es Jec eueru€ E ap ?]upual nB lecul 1e;lse 'ezueluoc ec
Beac else aluo(utuele rS rqenlrs erdsep JolrrlerruoJur B €seolJnulur ezrleue tS earepalo3 'elznlcuoc o a8erlxe e
ep elur€ur sorlnurru ezeeztleue e1 rS eueosred e11e ey ep tS 1ec €sJns €l ap tceJlp lgle 'IIl€LuJoJuI Bunpe Ig 'eJepel
ep elcund ellntu reru urp ezrl"u€ e1 e rS elelueusdxe IJeluEc e ru1ued epedoep eeJS €s ere;erd IIAIxageU
In^lxauau
€eJelrnrleeJc rS rruarueo ectldrut eJec Ilueuop '11lcru1suoc

'1ncrlqnd nc rqeleJ'euolce 'rtezuel 'elelrcryqnd €c rrueuop uI eulq leru Ioc gzee:cnleueosred ep dr1 lsecy
'ro1 erdnse elliglr^rlce
eleol azer1ueo Es BJnBc €]seoce uud rep '$leyrec nc eunl]opJalul uI €]ueusuued ut 'rpqetcos lung '3un1 uerrua1 ed
BeJeprlosuoc rS erecryde ur eereund e1sesr1c11d u Jep 'rou elelueuedxe ep esnpe uarecono:d ep Deluecut ]uns
'llelllrlce roJeoleuun eeJulnec ur ]uns 'ecseeled es edecut alBlIAI]oE o ep u1u8e1 eeJeluecul ec
plepur aC 'lepl ep oJrruuelzep o-r1uud eleruelqord ezeoproqv'IIBUÎlcu ep eurld luns Jol alellz 'elulcesuoc 3[
pcseepug8 es es rode rS ezeuo4ce es reJur retu uc €]urpuel nV'..uJep o eclJo ecJecul Ion" :e1so.Iol BgosollC
nou rucnl eolJo nc ernle8al ut
luns 'elelpeut alueuedxe ep puulruop eU es qIcIJeJ ]uns
azor.userznluo es es eceJ II ac €eec rJoluzaJcur rs rsrqrsep
rS ..rcre rS urnce" yndrl ap elelueuadxe celd e1 'unpue8 ed eals es 9JRI tou alueuedxa ut ectldrul es IIAllcV
In^.rlJY
atoipa,ug ?p tollmqts oataulsaq

Pragmaticul
Pragmaticilor le place sa incerce idei noi, teorii gi tehnici pentru a vedea dac[ au aplicabilitate practica.
Cauta idei noi gi oporhrnitili pentru a le experimenta practic. Sunt genul de persoane care revin de la un curs
de management plini de idei noi pe care vor sa le testeze in practica.
Le place sa mearga inainte qi actioneaza repede gi cu incredere in legatura cu ideile care ii atrag. Au
tendinta de a nu avea rabdare in discutiile care analizeaza amanuntit situatii sau in cele cu final deschis. Sunt
oameni practici, cu picioarele pe pamant qi le place sa ia decizii gi sa rezolve probleme. Considera problemele
qi oporlunitatile ca fiind ,,provocari".
Filosofia lor este: ,,Exista intotdeauna o cale mai buna", ,,Daca functioneaza, inseamna ca este bine"
Acest tip de persoane lucreazd cel mai bine in domenii ca educatie, afaceri, turism, sanatate gi recreere qi
in domenii care presupun actionarea in situatii practice
Este interesant de observat ca unele persoane au un scor ridicat la doua categorii diferite gi au
caracteristici din ambele categorii de stiluri de invlfare. Unele combinatii des intalnite sunt: Activ-
Pragmatic Ai Reflexiv- Teoretic. Sunt neobisnuite combinatiile Pragmatic- Reflexiv sau Activ- Teoretic
deoarece aceste tipuri sunt opuse, nu complementare.
Stilul de invi(are rezultat in urma acestui chestionar este doar un indiciu care te ajuta sa iei decizii
cu privire la cariera ta.
Erurldo €orrpugC - uBru{JIIg auelEsou qdnp
ernlndocs eeJrurldopul eJds cnpuoc pl'u

eletu elrunrice EJnspu oc uI 6nelu Indocs nc piueprocuoc ur eunrice Els€ece elsE ilndocs e8urle
Iu-e nJlued €JseJe Inlueu;u uJ epurJdeJluJ ]od o erec ed eunrice pllûlod reru eec else aJEJ 'It
eec eC erJnlJoJe rJeu rutu aysc docs lsoce plrJery .0I
.6
lnau rnlndocs crulrz proce ps sndsrp luns druyt tgJ
'rinsul aurl
nc luerup8el un PJ rS 'rlSeqgt8 el Es prRJ 'eteolgrurn elrrpqeJlul e1 elunsundspr sol retu gzuoloN
aalEuolseJord teratrec rS rtiet.t lndocs rurldepul 1i-e nrlued JBSecau else ec tol IoBJ gs sndsrp rllg .g
eeletu reJarJuc lndocs e aJBO 'L
6lln{u r€ur 1ec elSenrrlod es ru grurgTerinlliswlerieztueflJo ap IeJ eJ .g
;cselnls gs llnru r?tu Ioc nBaJA gzn€c aJ 'g

IIJ
eeoru eunrsed else ere3 ec-EJ ps llnru rer.u Iec gzeeseJelul gr.u eO .V rl
-ll
nl
ecEJ ES ropB e3 'e
rS
eerJncnq ap eldun ptu eJ 6llcueJ ecBJ gru e{unu€ oJ .Z
al(
eeletgq e1 eund 1od ey eruc lul

ed alrrSnsul tuns erEJ eelalu alrrpJlsezul rS e1e1ua1e1 ]uns erEJ aeuoJ eletu elalcund ]uns arBJ .I n\
SJT
'e3
I;IIO'IRIO]YA YgUYf,I.{IINflOI nUINgd nUf,nT VSI.{'Z

2.1. FISA DE LUCRU - \ALORI SI OCUPATII
Obiectiv: Explorarea relaliei dintre valorile personale gi orientarea educationall

Proceduri:
l. Distribuiti figa de lucru gi solicitali elevilor sa incercuiasca trei valori pe care le considerd ca fiind
cele mai importante pentru ei in alegerea carierei.
2. Solicitali elevilor, oral, sd identifice pentru fiecare dintre valorile selectate de ei, cdteva ocupalii
care reflectl valoarea respectiv[. De exemplu. pute[i intreba elevii: ,,Cunoagteti meserii sau
domenii de ocupalii prin care putem sd ii ajutam pe allii?" medic, consilier, psihoterapeut,
-
pompier, infirmier etc. Apoi vor alege din lista de ocupa(ii (Fiqa 'oOcupa{ii,,), pentru fiecare
valoare selectatd ocupaliile potrivite.
3' Elevii care doresc, pot exemplifica in fala celorlalli ocupaliile care reflectd valorile selectate.
Discufii:
Despre ce inceam[ valori personale gi care este importanfa lor pentru ac]iunile lor gi scopurile
noastre;
CAt de dificil a fost pentru ei si decopere valori personale gi apoi si selecteze ocupafii care reflectl
valorile cele mai importante?
Care valori apar ca fiind comune mai multor elevi din clasd?
Care dintre valorile identificate constituie valori importante gi pentru pdrinlii gi/sau prietenii lor?
in ce mdsurd ocupafiile reflectd una sau mai multe valori? Exemple.
- Discutali in grup relalia valori personale - alegerea unei ocupafii, oferind c6t mai multe exemple.
,E
.Z
.I
:aull ap alBlJolas ollrolBA alBJJadsal luns orBc u[ lliBdnJo g EJotunug
elrugep Jels ru3nl ep rurcJ?s eeê v

roqrl roB uI erJnl v
prunru ep Incol BI pimJn8rs ul riurs el y
;:ll:::i:'H;'ffi"
9Jo Brur]ln ep e€olouqe] nc ercnl v
..lEnlceleJur" ec lndecJod u v
ruqelec rue^3p v
rou rJrucnl BiqûI v
Ilqlxeu ur€r8ord un eeAB v

rueq riFur ue^€ v
eunrssJd qns BJcnl Y
gdrqca uI ercnl V
Ilile ed Blnle I-Y
'eurl nrlued eluelrodur rer.u eleo rJeprsuoc el eJeo ed uolen raJl Ezelullqns
gcuntu op col lqrsod un r8ele pugc eJeJeprsuoc ul enl riod el oreJ ed r:o1un eôlgc eleluezerd luns sol te141
;;iudnco 15 ;ro1ur1
ps!d
_il
Fiqa Ocupafii
Asistent social Ceasornicar

Instalator electric Horticultor
Atlet profesionist Padurar
$ofer Bijutier
Arhitect Pogtag
Casier Critic de artd
Secretar Patron
Manager $ofer de ambulanta
Agent de vdnz[ri Fotomodel
Tehnician dentar Mecanic auto
Avocat Polilist
Bibliotecar Tdmplar
Reporter Fotograf
Muzician Stomatolog
Operator computer Balerin/6
Ofi!er Bucitar
Instructor de zbor Infirmier
Profesor Optician
Coafezdlfrizer Medic veterinar
Ghid turistic Contabil
Medic veterinar AsistenVa medical/a
Scriitor Masor
Funcfionar bancd Programator PC
Pilot avion Psiholog
Director de hotel Muncitor pe gantier
Zidar Farmacist/d
Inginer constructor Pompier
Cosmeticiand Director resurse umane
Editor Barman
$ofer taxi Cameraman
/6n\
eIIBrlsnV ..Iorelr€c eerBllo^Zep nJluod ruerSoJd - lulrd onl8c( urp leJcnlard rS snpBrl ']enleJd lerra:rl]./!. ZZ
nY eJecsrru ur alrJrucnl ound e ep €3lelrJo1n€ IUv
A c€J ec seec ur eJBlU elelerJe^ o elsrxg
s rsouelerJd rueru€o ep leJnluocul lung
g unq euBoJ elsr^ ep pJepuels un eeê lod
f, Arlueûr rs ,^.rlee.I3 u lod
s edrqce o-Jlurp eped rs ec ercnl lod
nv qeuopJoqns tuE ng
uf, rucnl ap 1ncu1d nrpeu un Blsrxg
I eeru eeurpnlllel el laldruoc el€s€l ]uns elrJrucnT
u BJnluole rs e:econord ellnru elsrxg
v eJBSuuA€ ep rlelrunuodo elynu elsrxg
d urs o eJec ed erlzod mlued elcadser etu rruetueo
es sse4s urlnd eUBoJ Elsrxg
f, esnpord nBS repr rou ellolzop 1od eg
ns Iurcos IIln €Aoc eceJ 1od eg

ug zalcnl es eceld rru-eg
A llntu uo1BI33lod
d lluur lercos lnlels un ep erncnq 1od e11
u rJnosrJ ls ecrldrur eJ€c rJrucnl ecEJ ]od

I ]pte ep e1u; luepuedepur ercnl tod
as e1e1uercE e rnlnlsod eluern8rg
g rJeru egeoJ Ilseueq esuedruocar ulsrxg
ns ourq r€tu Iller^ eleJ eceJ es rruerueo elnle 1od eg
v €JerJec ur slursur lod
I.rrolB^ Inpof, @-fltocg :apun D)unru ap )ol un nDa,u
'11i1o
rycap sns Dw Eanils al ry a,to) ad aynlod. oqo,t&ap Dtu t)
'tuot"todat alsa nu filns 'alsaap4od as ry D)unru u! UolD^ ap uto7alo) ZI ap) aqulp a,toc og[o o 1d ap.tnncs
ozDaq)n)ru pdV'(7uo7lodwrau) 1 rS Qunqtodwl a4tnot) g aqm Dp)s o puoztlfiapfiqprutnq apundsoy
nJJnI op allrolBA :JBuollsaqJ
'BAelec 3se(unu es ec 'sarSord nes eluern8ts 'lerJos lrue$ rrile 'e11p1d ourq eUBoJ unqolron rueureo
IIun 'olenplÎpul eJls€ou elIJolBA el ernqrJluoc elEoJ 'c1e'rrlocs Eluenuur 'ulurcos eselc oerlecnpe ,eueldoc ur
eluauadxe ellJaJIC 'efurn ap eJls€ou eleluerradxe ap eleuruJelap ledrcur:d ur luns nJcnl ep eJls?ou elrJolu1
a!)NOrAr NI slsw flfruo'rv^ - nuf,n'r 1(I ysr.{ 'z'r

Formular scor valori
valoare scor
Avansare (A) promotie si mobilitate ascendente.Munca mai interesanta.
Social (S) Contact prietenos cu colegii. Participarea la discutiile cu oamenii.
Economic (E) Salariul mare si recompense financiare.
Siguranta (Se) Stabilitatea si salariul regulat. Nici o amenintare de a deveni dependent de

ajutoarele sociale.
Independenta (I) Autonomie - libertatea de a lua decizii si a prelua initiativa.
Prestigiu (P) Sa fie vantt intr-un rol important. . Statut economic, social si profesional.
Varietate (V) Scimbare si variatie in sarcini la locul de munca. Oportunitati de pregatire

profesionala.
Mediu (En) Mediu inconjurator placut.
Sustinere (Su) Sa ajute oamenii. Munca de valoare pentru societate sau comunitate.
Creativ (C) Sa fie original si sa se descurce cu noi idei, creeze produse noi,sa gaseasca
solutions to problems
Risc (R) Un element de incertitudine.Riscuri financiare si de alte tipuri.
Autoritate (Au) Influenta si control asupra altor oameni, sa-i conduca, sa ia decizii.
Reflectii asuprs valorilor mele de lucru

Valorile de lucru cel mai semnificative pentru mine sunt:
Valorile de lucru care au o mai mica importanta pentru mine sunt:

TVNOSUITd 9NIIII)IUYHI
flclivulrrf,v
f,
4,1. FISA DE LUCRU - Start reusit la interviu
Sepnatu lrilaslisi
Consilierul scctlar realizeaza o scurta introducere:
"Pe baza interviului de anagaiare s-au creat mituri:
mitul norocului - iei job-ul dacd ai noroc sa te placa inten'iercttorul, esti inspirat, il prinzi intr-o
pasa buna ori se stabileste intre tine Si intervievator o legaturo mai .speciala atunci cdnd afla ca aveti
experiente comltne;
mitul tracului dacd ai emotii vei esua, timizii ratea:a interuiul,'
mitul raspunsurilor potrivite trebuie sa dai raspunsuri bune ca sa treci de interviu. "
Consilierul gcolar citeqte fisa, "La job-ari cu lu poker"si solicitd elevilorl sd "demonteze" miturile
menlionate mai sus, pentru a conqtientiza cum se pot prezenta la un interviu.
Are loc o dezbatere care vizeaza:
Cum poti afla informatii despre firma angajatoare?
cum poti afla mai multe informatii despre cerintele postului?
Care este cea mai potrivitd tinuta? Ce haine qi accesorii trebuie evitate?
Ce trebuie evitat in cadrul unui interviu?
Ce scop au anumite intrebdri ale angajatorilor qi ce posibile raspunsuri putem da.
Dezbaterea este sustinuta qi de partiale lecturi din fisa ,,Start reusit pentru interviu"
Fisa de lucru - LA JOBURI ... CA LA POKER
Nu-mi place poker-ul. in general nu md omor dupd jocurile de noroc, sunt adeptul teoriei conform careia
atdt castigul cat qi esecul mi se datoreaza. Un telefon recent mi-a readus in memorie izbitoarea asemanare
dintre cautarea unuijob gi unjoc de poker
imi caut de munca. Sunt la masa de joc. Privesc cu atentie: ce-or avea in mana ceilal1i?
(Angaiatoril?) Cu ce plusez sa le iau potul? Oare perechea de asi (am mai lucrat in domeniul lor)
e castigatoare, sau trebuie sa mai astept o pereche de popi (gasesc pe cineva cunoscut in structura lor)?
Eh, da! Daca aq avea pe cineva "inside", se cheama ca am un aliat la masa. Care, dacd ar avea trei asi (pentnr
angaiare, engleza obligatorie) e dispus sa "se arunce", chiar dacb tot ce am sunt doi optari necajiti (n-am mai
vorbit engleza din generala, hau du iu du hau hau). $i cine gtie, poate "insider"-ulmeu blocheaza alli jucatori
cu engleza la nivelul rnesei.
Mai am qi alte optiuni. Trebuie sa privesc cu atentie: nu culnva am gresit masa? Poate jocul meu nu e aici.
Trebuie sa gasesc jucatori pe calibrul meu. Dar asta inseamna sa stiu foarle bine acel "calibrul meu". Ei, asta-i
acum! Facem psihanaliza? Ce, nu stiu eu jucatori care sunt la mese prea inalte pentru ei? $i uite, mai sar c6nd
le vine randul, ii mai tine careva pe umeri... Da' Ei dacb se prabusesc...
Uite o masa buna. Tigari fine, bauturi scumpe... jucatorii sunt qi ei bine imbracati...nu prea e de mine.
Mama, dar gi dacd m-or accepta... Da! Joc la cacealma! imi mai indrept o cuta. iau zambetul de superior, calc
greu qi important. Sa nu uit vocea insinuanta... Macar doua-trei maini dacd prind, dup-aia md duc la alta masa
mai slaba, da' se cheama ca-s profesionist!
Ce scartari, parca ei conduc lumea! Ce pregatire am, cine da referinte... ca de ce poft eticheta de firma
la maneca sacoului - pai d'aia, sa se vada c-am dat 100 de doiari pe toalal Ca de ce am ceas spoft negru la
costum... poate e mostenire, da? $i e subacvatic, taranilor, cc stiti voi !
Cum de ce am plecat de la ultima masa la care jucam'? Era nasol. Potul mic, jucatori slabi...
. Ala de
conducea jocul era mult sub mine. Nu se facea, eram prea bun pentru ei. LaL voi. da, la voi e aitceva. Am auzit
',,ne
nels eerunl pleo] els ec n4uad" nlduoxa eJds 'Jelrlotu U BA IIqeJIZep Inun
rS
',,eeur ecunru ecuyd ru1 ec ru1ued 'eC" g eleod lecgrlsnl nrluurge sundspr un '..eec ag" eeteqe4ut e1 pundse:
puec eze\ueJeJrp es llleprpuec Irlenlrs ep IaJlsB ur ec eunds ]ueqnsuoo rSelecy '..ECL, e rnlnleptpu€c Iu lrqeJlzep
ynsundseg 'ougrupr pcep ln1eprpueo qe4ul 'llpzld U rol nu rS ero 91 azercnl I€tu es tie8ru ]uns rrlele8ue riol
'ezttc ep erlenlrs o :ecgrldruexe oJulruceJ ur nlsrlerceds 'elrqeJrzep elunsundser elseounceJ lruoluie8uy
ruv"
'yruolelu8uu €pns us lpu4od letu U Je Ec nJ tzolc e) eunds nu ecrpe 'apqo,nzap af.msundso,t o1td.E
'olllrueJ urp aleluelJedxe g re utn)'olouos,rad o1 oiotd. utp aldutaxa
gsasolotos o1rÊ'nrpqs ep elueuedxe ur nes olouotsatotdoiord.ureuq,edezeezrJolc€J€c a1 ac erdsep unsundser
IBpeStS1seuoIgeSeln3eJopn]IBeJ.eJo1BuunFS€d
'elrqrzrl ]uns pcep'e1elen1e1 e,l,-r1-ersdocy

'IecJec 41nu rlegnd n51
'pods rS ueu 'cqseld op rJnsuac rlupnd n51
'rnlnrl.relur lndrult ur dec ed rcru rS ereos ep rJeleqco rlegnd np
'lueprJls lerqceu lS nellocep un nc elurzerd es es e elerrdsurau
a:a8e1e o 'ururrue; Inxes ruluod 'alulntu nes elueredsuuJl elerJeleu eund nu rS 'nlduexo ards suude nsol'ue1
alrJolnc €]rng 'rqounue8 ep urind ucee4 BS eJBc Blsry o nc nes eseruec rS uolelued un nc luecep ol-uceJqul
\t1lWd-ApAlDrilIT!'rodu erqy eluelslse ep nes re8eueru ep lsod un ru1ued purzerd oJ aelrqeluezard utnutt o
rB Bc rzeJlsuouep BS ernqeJl eJec ur luezuel ap trsod un ru1ued lluzerd eI 'BcrqJeJet e\tzod else oJEJ 'nrlJolur
e1 rleluezerd eA aJBc ru1ued plsod €l e]-elsapu€C 'eleuorlerlJelur nes eurelur oJoc€Jsop ep eleletd tS era;o e1
erec od alrrcrlrJas rS elasnpord 'reruedruoc nes rerrug lnlgord tS pdg :atueduroc nBS Btrrrg ardsep elereue8 elep
B}nBJ.1aue1utad.e1n3e:ep.tse3}}ode1eJeseceuoIII1utllIoJuI.1e[e3ueIu3SIeJAeJBcEI@
rB ec e]-€Jn8rse 'nrrue1ur ecrJo ep elureul 'rlsele8ard aJ 'nrlJelur un ru1ued lelrcrlos lsoJ IB 'uelrcryeg
NIAUtrINI NUINf,d NI IJYd VS gf,
loquazatd god at wnc lzat DS DJ alLmyru uDruoruap DS

'nrl;elur op rcer1 es €c eunq unsundser rep BS ernqarl - elnulod royunsundseJ ln1rru l1nr.,r.te1ur
ezeelet rrzrrryl'unse ral lllotue rc Rcep - rnlncer 1nl1u ieunuoc elueuedxo IlaA€ ex ege pugc rcunl€ eletceds
reru ernle8al o JolunorlJelur rS eur] eJlur elselrqels es rJo punq esed o-4u1 rzuud y 'lerrdsur qsa 'lruolerrerlJelul
eceld e1 as coJou rc gcep In-qof rer - rnlncoJou Inlru :rJnlru leeJc ne-s erele8eue ap mlnllJelur ezeq ed
..nIAUflINI Y'I IIS0EU IIIYIS', YSI.{
.''euIBIu tS ne utrr IPIU Eo .se'I
"'pezncs eJeqrl e "'rS 'rcre rS lednco o IclV

ieurq erru og ru-es 'reuun euun ?'I 'eurq rS pluo reru r-epun cnp pntr 'ne pBA 'uelynrurs ellnru r€ru
eeJA Jo-ru Ecep IS 'ea,ec rdrl o-s eleod 'lncsounc ceJ Etu 'earuny nc ]nles pIAI .roleseu Ie ml un ne ceJ es eI
'Blllull el tedecs ue "'
.ropuruop rl€zncs
ltnprard r1u-ur '191e drurl ep seJ] rle pcep 'eseru Elle el letuegc luns ?IN iruncu
ur1 1,e8u1s ptu eurc "'sssdo6 ees€ru el rulul BS ueru€xe ep IeJ un uclpv 6col ep eqoJd
iourtu ep e rcre'ne
_fl
CE E GREU SA SPUI LA I\TER\'IT ?
Nu-ti fie teama ca ti-ai dat demisia sau ca nu ai experienta'

Cum te recomanzi in atfel de situatii?
ca nu
in situatia in care ti-ai dat demisia pentru ca nu te-ai integrat in ct-,1ectir. sau pentru ca ai considerat
te potrivesti culturii firmei sau mediului de lucru e indicat sa spui unde crezi ca
te-ai potrivi mai bine qi de ce'
Daca nu ai mai lucrat niciodata gi nu ai experienta nu e o problema. Un consultant

trebuie sa evalueze
daci esti hotarat sa inveti sa lucrezi. E recomandat ca tinerii care nu au erperienta sa se orienteze
spre
multinationale pentru ca fac training-uri cu studentii, spre internship - practica

pe care o poti face in
interiorul unei companii - gi spre programe de management trainere. unde cei mai buni
studenti din
unei companii
universitatile din tara sunt selectati sa lucreze sase luni in departamente diferite din cadrul
gi au posibilitatea sa aleaga departamentul in care vor rdmAne sa lucreze la finalul celor sase luni'
CE TREBUIE EVITAT LA UN INTERVIU? CE TREBUIE ARATAT LA UN INTERVIU?
Mai.jos gasiti o listo cu cele mai frecvente motive care pot determina un angaiator
sa nu te selecteze pentru interviul numarul doi'
. Slabe calitali de comunicator: incluzand aici vorbirea excesiva frri a asculta partenerul de disculie,
inadvertente intre mesajul verbal gi cel nonverbal, discursul incoerent.
cauta angajati care sunt motivati de propriile lor obiective. Daca tu ai un
. Claritatea obiectivelor: recrutorii
recrutare'
plan de cariera claq atunci esti un candidat de retinut pentru urmatoarea etapa din procesul de
. Disonanta dintre pregatirea academica $i experienta . Zilelein care un absolvent al Facultatii de Automatica qi
actuale ale angajatorilor
Calculatoare se angajeazape un post de Director de Comunicare s-au sfarsit. Tendintele
sunt de a recruta candidate care au atAt pregatire cat 9i experienta intr-un domeniu'
. Competenta tehnica. Trebuie sa fii la curent cu ultimele tendinte qi aparitii tehnice
in domeniul in care
profesezi sau va doresti sa profesezi
. Lipsa entuziasmului a energiei. Tu iti doresti un nou coleg de birou apatic, morocanos 9i care pare a fi
$i
demotivat at6t personal cat gi professional? De ce ctezi ca un angajator igi doreste?
. Calitali de relationare: trebuie sa faci dovada ca vei reusi sa te integrezi uqor in noua echipa 9i ca vei putea
lucra uqor cu noii colegi.
. Asteptari nerealiste: aici intra asteptarile salariale, asteptarile legate de responsabilitatile la locul de munca,
etc.
. Nepregatire pentru interviu: consultarea literaturii de specialitate, consultarea brosurilor scoase de companie,
alte cercetari relevante pentru postul la care candidati'
care nu igi
. Imaturitate sau lipsa increderii. Un angajat sigur pe el este mereu de preferat in fata unuia
qi nejustificata in propriile
constientize aza valoarea qi are incredere in ea. Uneori insa o incredere exagerata
forte poate fi asociata unei imaturitati.
. Intarziere. fbr6 motiv. la intalnirea pentru interviu. Nu intazia niciodata la un interviu, asigura-te ca ajungi cu
l5 minute mai devreme la sediul companiei unde aveti intalnirea.
. privire ascunsa: dac6 nu privesti in ochi presoana cu care sustii interviul aceasta va intelege fie ca nu ai
suficienta incredere in tine pentru a-i putea susline privirea, fie ai ceva de ascuns'
%L
ellerlsnv ..Ierelrec eeJello^zep nrluad urerSo.rd - lulrd onlg.. urp lercnlerd rS snperl '1en1erd q-ueqry tZ
eued elle ep ed
€Jotl? eJdns€ eJolsoce Inlcedur rs eped o ep ed e4s€ol aleseJalur
pueluezerdar [e1oc rnun Ie4uec ruelep eA eJ?c ]ergodo]ne un r]el3rd
rcrJsrJolceJ€c royudord eeJor.rcsep :1ruo1ele8uu nc nrlJeJur :loJ ep cof
eluercge emluezetd o ru1ued Surru:olsureJq ap rcruqetlle4lpn
e4seol eleualqord erdsep eJeosrJJS o nelJepo;
(''' ereluecur'u18eurczep'ouleds
'e1e1zorueu) er1SBoA aleluetu4ues erdsep else,rod o rJeucs rcs neuose6l
eldacuoc ellcglp reru Jolec eeur8retu ed eselc nc rrlncsrcl
oqels rs pe1 elelcund ecrldxe rs-es eJuc uud ;e.6ered un eucs €s rrlela pulrûl
rarueduoc 1e
olJou un pepnlcq 'Bcunru op rulson 1nco1 eluzarde: 3S aJUC lnCS un peuesac
dn mo11og
'elrJoêJ eJeole^ o
nes Blerl ur ezeaprq8 es eJBc ednp ogoru un erJcs eA as BI?Jluec Elnsec uI .
fqqoq un o
rnlnâle e erJolrugep BcrJsrJopeJec o o
rupuEru e F ele eJuc ap eês o
unq elsa In ele alecel eêc o
:erJcs JoA euoz v elas uI .
rq8unlde:p ep euroJ qns
BIBJluec elulrun o rs runrlces y ur pedur 1-erec ed lncs un euasep JoA rrlelg .
1n3S un rlEuesa(I
c1e'eluercge'elelzorcurrlsuoc'a1u1r1un1cund :xE
'm1ruo1ulu8ue yrsnsu no e]srl els]Ere g ro^ e"I Bfl^llre uelguBar;
I€ o-rape^ op lnlcund urp elrqurrzap IIf
elesm'alunueld'Fq elepund euudxa rs-us 4elu:ncur g Jo^ rrnelE
eruip,rug op quaJrodxg
Br,oosulrrrs,uor,,,:::'#'ji.lffi ;T#ff,i]i:l j1'#:::,:'itrffi :#Ht

rruauos nc eunr]opJelur ep elrlrzod:o[riale:ls eaJslenul
aleuosredrelu qelrlrqe rs aurs ap tueueiuuuyq
lrue c atsad
alunl 9 eleJeoleuun ut n"] Inlgord eqrurqcs uslnd :e-s B:| rzrJ3 runJ .
aepel es lruoltle8uz eaJA J€ ec rzaJJ rJrlsuelt€Je3 aJ .
1,eelsece ep lseJalut g eelnd re lruoteieiue eJ aC .
eaq€ls olec rs pe1 eyelcund psounc rt-es Iun g areod ao ag .
eJelceJec ep erJB] orJcsep JE eJpt altrlEruts luns alBJ
elnurtu 09
Bcunlu ep a1u8a1 JolJolE \ €littSEt-rurlJl5 .
rJnluepr epudord ur rllap:Jtur E:rEllo rzaq
.
elsll ep InrJeuecs nc eleuosrad Jo[0,\r13?iC.u-r E:l;zruoulrv
szfYNOSUgd INflWflOVNYI{ - lUl ll f O YSIJ 'Z'n
f,
Au inteles elevii mei ca este necesar si-qi gestioneze eficient emotiile inainte de a lua o
decizie?
Coli de hdrtie
1. Explorarea caracteristicilor personale: interese, preferinte, calitali personale, puncte tari qi puncte
slabe
2. Descoperirea faptului calabaza trasaturilor pozitive stau stima de sine ridicata.
3. Explorarea modalitatilor de exprimare a emotiilor
ri
'l
fl
rfl
,i
rl
rl
rl
tl
ll
ti:
I
ti
xr
/i 1^ a
il
$
,1
:
il
ii
(3ur,r\or^retul
llocs tueru.(oldrug a^rlceJJg (ZOSt).S.f
'prleg''Ha ',(eyperg ''1'1 'uroqurg 'ryo1 uvre51 'lllH ,trerD cy41 ,s,,rter,rleluJ rellr) (gOOt) ..A.A ,llug ..r$..J ,lleg bZ
'lnlBJS en rr r$ enl€Ae
3AIIeIruBcezeqad.topro1ecprq3untruudenInJolB^Jasqo 'g
'nrl-relul ur erepodruoc op Jolerurupul-Iunu un 'eeuoruase

ep 'truud e^ Ig']Eplpu€c ru1ued ellcglp rJpqeJlul urluoc erec '(e1ue;rp alurJec nc unlsod roun
rolezundse:oc 'epuru ler] elec rulued elye3yp) elE]5tdqmF5@SEI ep les un rurrrd en Inrolulallralul L
'lruolelorlJelq apurlur eA ol r erec ed,,ro1euecdec,,B1E

eJeJ es ecJecul es tS teual e EclleJoe] ueged urp JolrJepu€tuocal rruoJuoc euoduoc es es ernqeJ] IA.
es BeJeoAeJ uI ezslueun8re es 'eleltyelol uI eJB el nu pcep nes oeruolezundseroc riplrlec Blueprê ur
gundrS-psecsee1e3erdeSESInqeJ}BAeJEJn4ued.@oa1seruud:In|BpIpuBJ.I
:rJolce ruluad lerrun ep runrlcrulsul
'ereluezerdolne ap Jolrlellllqe eaJr]€punqur rS eurs ep rrur8eur eaJ?Ar]cerqo

olsarcIrun es eluuu allDncslp ep tS uole,rresqo op WZlurnJ In-IceqpeeJ ur:d rS rolrJnlor eercr,r.relle urrd
IJnloJ E rolac ruucnf InsJncep ur Jol elrJruJlazeleleJ Bs rlelnurls luns r4uedrcrgzd .g

'1sod rn11e elelurJoc eJuJeprsuoc ur elenl purg BlBp oJecag ep ,un1or
E elac eleo] aceoles ]uedtcrued IruBceg eeleltltqrsod ep e ru1ued 'uo Tecut ep E-Z ele]uelces eleder eg .y
'IJoJce IIqIUE e4ec
IJrueJs nc Inlnll.Ielur lnsrncred ed eurruelur aleod rS nrlJelur BI elsrse Iruol€^Jesqg -
'eltuud Jollunllctulsul lrrJoJuoc Inleplpuef, ez€auoqsegc lS elseuud
lruolelerlJalq -
:loJ ep tnlncole epuru eurud odacut e,r tS sreducul ur lcurlsrp nrieds un ednco ezr dn-r8 eJBcorC .€
'nrlJelur e1 eregoduoc
ep Inlnpou urdnse puredes Illrulsur U ron Bpuru euud BI ep rrJolzlerlrelul rS ruolu.uesqg 'lpeprpu€f, .Z
role^Jasqo rS 1epryue3 tolenern:e1u1

ep ellJnloJ puer ed eceoles pu€uun'eueosrad E etec op undru3 ur rlezruu8ro g ron rrluudrclg€d'I
:aJBJnSBJSAO
ultu SlXt :dru;1

lor op cof :elBzrlpn lcluqol
'eueosrad € etec ap undru8 ur quzrue8ro ,1]ecug :gluud.tc.tgud ap rurunp
"etefe?ue ep Inr^Jalul('cr1o:oa1 rnlnlnpotu eere8erncred :ellqBIBaJd rq.tpuo3
erele?ue
ep nIAJeluI ep ?Il€nlls uI elBlueu€Uoduoc JolslurJal EleJ BcsJ es ryqeduc g ron rrluedlcluBd :ApJelqO
'e:ele8ue ap InrlJelur elemluezetdolne ep rr8alerlg :lcalqns
oreru[e8uu ap Inl^ralul u[ BarB]uazardolny- OUf,O.1 gO ySId 'E'n
f,
4.4. FI$A DE LUCRU - Ce fac azi. ce fac mAine?
Obiectiv : Dezvoltarea abilitatii de formulare a obiectivelor pe termen scun gi pe termen lung.

Desftqurarea activitelii : Discutati despre importanta stabilirii scopurilor in viata, atet a celor pe termen scurt,
cat gi a celor pe termen lung.
Cerefi elevilor sa completeze afirmatiile din fisa de lucru gi apoi sa eremplifice in fata clesei obiectivele proprii
gi modalit5li de realizare a acestora.
Dati ca tema completarea de catre elevi a fisei cu alte obiectir e identificate pe parcurs.
Discutii:
. importanta stabilirii obiectivelor pe termen scurt gi lung
. modalitIli de atingere a obiectivelor pe termen scurt gi lung
FISA DE LUCRU - Ce fac azi, ce fac maine ?
Obiective pe termen scurt

l. Chiar acum eu sper sa ...... (de ex : sa rezolv mai bine testul la chimie)
a) Trei motive pentru care vreau sa ating scopul
b) Primul pas va fi sa ...
2. in urm6toarele doua luni eu vreau sa (de ex : sa-mi imbunatatesc situatia la chimie)
b) Primul pas va fi sa ...
3. Cdnd voi termina acest an, sper sa ..... (de ex : sa iau premiul II)
b) Primul pas va fi sa .
Obiective pe termen lung
l. Eu imi doresc sa devin .... (de ex : medic)

a) Trei motive pentru care acest lucru este important pentru mine
b) Care sunt obiectivele pe termen scurt care md ajuta in realizarea acestui obiectiv pe termen
lung?
2. Peste cinci ani, aq vrea sa (de ex : sa fiu student)
lung?
3. Peste cincisprezece ani, ag vrea sa .... (de ex : sa am propria casa)

lung?
eJerJ€q olrqrsod esJnsou ueuueJ ateztleet ep rrSelsqs
"" cc Ju InArlJetqo
I
eJerJBq elrqrsod esJnseu ueuueJ atez\eil ep r€eleJls

z ru In rlcerqo
eJerJuq olrqrsod esJnseu uerrueJ e]azrleeJ ep rrSalBJls
I Ju In rlsorqo
Indocs
BraIrEr ap nalu InuBId - nu)nl tr(Ivsld
sJerrBc op rnlnuBld eetezrleil q Iipuncgrp

elernp Buncs ep elac rs eleJnp u8unl op elrrndors Jelurp €rl€leJ
aleztleil ornqeJl
aJ€c alrunllce nc eluepJocuoc ur sel€ eg BS Indurl 'ernlsoce e eteztleil ep epr8elurls ad ezerld
es es ttsed '1e1nuuog Jelc eg es yndocs : eJer.rec ep ueld rnun Bluerrge eururJelep eJec rcrJsrJelceJec
: runcsrcl
'tnlndocs e erezrleot ap ueld lnudo.rd elurzerd rS-ps u,rela yiu8ru'l1ipll,utce
IqTSJBJS B.J
'n
IlrJeJO 'rucnl
'(1nzec else pcep) rrurcJes ilteztlaet psrncrud ed rolrnale urftrds
ep BSg ulp Inlepour puezlllln'rnyndocs e eN leau ap ueld ynr:dord ucserruJsuoc r$r us royrnele riare3 't
'3un1 uaurel ed eyec tS uncs uauuel ed elundocs eJlurp erlBIeJ rl€lncsrp rS ereuec
ep undocs ep elduexe IIAelo nc eunerdut IltsBD 'eJarJec ep docs un el Ecspepug8 as Bs rrlele pellcrlos '(,
elueuoduroc
JoJsec€ alu lcllslJelcerec eyeledrcuud rS BrnlseJu ayaluauodruoc : uJerJEc ep 1nue1d Jolrnale peluezeJd 'I
: IligllÎlce earernSq;seq
BJarruJ ap uuld lnun B eJrnJlsuoJ ap rllulll.rqu Balullo^za(I :
^Jlcelqo
YUSIUY] gO ngl^t'InNYfd
fl
CV - UL PERSONAL
Obiectiv : Dobandirea unor abilitati de elaborare a CV-ului in functie de cerintele specifice ale unui anunt de
angajare.
Desfrgurarea activititii :
l. Prezentati un anunt de angajare pe functia de < redactor >> la un ziar al elevilor (dacd exista, poate fi revista/
ziarul scolii). Puteti prezenta anunful astfel :
Ziarul elevilor ... .., ...are un post vacant de redactori pentru care pot sa candideze elevi care:
- sunt interesati de ceea ce se intampla in scoala lor
- vor sa invete mai multe despre cum se scriu articole
- yor sa lucreze tntr-o echipa dinamica
Cerinte pentru functia de redactor :
- cunostinte de operare PC
- cunostinte de limba engleza
-abilitati de a scrie compuneri, eseuri, articole
Persoana cre se ocupa de selectia candidatilor este ..... ..... redactor sef la ziarul ........Va rugam sa trimiteti
CV-urile Si scrisorile dvs de intentie pe adresa...
2. Utilizati fisa de lucru pentru analiza anuntului. Discutati care sunt aspectele pe care trebuie sa le ia cineva
in considerare atunci cdnd igi elaboreazaun CV. Subliniati diferenta dintre cunostintele despre postul vizat
(ce se cere de la o persoana care va fi angajata pe un anumit post) gi abilitatile/experienta elevului (ce gtie
qi ce poate face efectiv persoana).
3. Pebaza anuntului, ghidati elevii spre identiflcarea cat mai multor informatii despre acel post (cunostinte
despre post)
a) Sumarizati cuostintele despre post care au fost identificate in ora anterioara qi centralizatipe tabla
concluziile.
b) Dati fiecarui elev sarcina de a -gi elebora CV-ul pebaza acestor informatii, utilizand fisa de lucru.
c) Discutati in clasa dificultatile inregistrate in eleborarea CV-ului. Trageti concluzii despre utilitatea
acestui instrument de marketing personal.
Discutii:
S Cur" sunt aspectele principale ce trebuie luate in considerare atunci cdnd ne eleboram CV-ul pentru
un anumit post?
$ Cr- obtinem informatiile necesare pentru redactarea CV -ului?
O Care sunt componentele unui CV?
FISA DE LUCRU - CV-ul personal
CUNOSTINTE DESPRE POSTUL YIZAT AUTOCI.]NOASTERE

(ce vrea angajatorul) (cine esti tu si ce poti sa faci)
- Ce fel de organizatie scoate la concurs postul ? . Educatie
- Cu ce se ocupa aceasta organizatie? . Experienta profesionala
- Care sunt planurile de viitor ale organizatiei ? . Interese profesionale
- Ce se cere de la o persoana care va ocupa acest . Realizari si premii speciale
post? . Abilitati de operare PC
a) abilitati si deprinderi . Limbi cunoscute
b) inetreseprofesionale
c) experientaprofesionala
d) abilitati de operare PC
e) limbi cunoscute
/i;n
9 *'truld ,slillo6 u&

;(}
"'
'''''o .\
rrrf*, :il I llill
n I
-}'*"%'r {,
*r st
.r$LrSrsapq$fiA
\$r{Jdf
J€$eq.
ralQs g-* a r't-
lBilpe& lualstse
%"=,"d
i Psunu aP ngl In3ol
,rreI0Jd el surl ed ayEzeeuasa6 *sr$.$od
lecoAg
,a3tr3t1JlSUo3
*JlElutsur
.!s.ts i-gigg.Jt tT rr\.|!$\8ts $tt\ilt$
.r*ulSul fti &, 8* q{*}Jr-*e$
r** s
rrxl *t$&jlu q\q *$$
q€!3lsn1il
StueSsuj
;uf"$
rolel1g ieleds ul ageds
Jotrrle$ aSeuoue3 pnop alac a1*adll tururel ec pdn6
iPllzlA ep el eeuel rn$utS t|-gZear3
l.r*tl>ralilol>
sl!z!^ ap auP3 Fllqlsod o
pll4^ ap aUEr pgqlsod O - nyfnf g( vSI.{ .g.n
$
Test de identificare a stilului decizional
N$
b-
br---
'orzrcep o ner pugc B4uoo r$ ord elze,rop luns emczazrleue
lereue8 q.Oe
'rrzrcep ner ps roSn retu e-nu e;o11e .6I
lnurluds rue ?ce(I
'lnzlr,ap prder ne1 'g
1
'1od 11nru ep lgc rrzrcop ner ugurv'rI

ES
'lcuqsur edzazeq?u rzrcep nBI pugf, '91
,rrspdun potu uJ rrzrcep ner Besepv'SI
'rnlndulrl eeunrsard qns reunu rrzrcep nBI 'rl
'eleu elrndocs ap a1ep1q3luns prsep pugc rcuqB orBreprsuoc uI ner al erec ad elunrido .g1
'e1eu apriceer lS elelueupues ur eJapeJcur tuu erzroep o ner pugf, .ZI

'orznep o ner pugc rcunle errpug8 ep eJeru ppeoued o ep eroleu tuv .I
I
'eluegodurr uzlr,ep ner ps ernqel pugc uleurclle ep leprq8 ng ps JeJard .0I
'prdur eguo; ttztxap ner recrqo aC'6
'luetuotu ed g,rulod ored es ttu ec Beec xEJ trz:r,ep nEI pugf, .g
'c4etuelsrs rS cr3o1 poru un-Jlur ttz:r,ep nel'L
'ele €l csepug8 1o1pru ps alSelSruryou ptu gc ru1ued rolrrzrcap Berenl ugruv.g
'alueuodtur rrzrcep ner pugc rcunlu rueueo JoU? elrJuBJS ep luoc ulj, .S
'zezeqpu eJec ed arieru:o;ul ep elesJns IJo ellntu reru ep cgrJol rrzrcep enl B ap elursuJ ',
'plJeJoc alse erzrcop pc lturs ps luegodtur reru olse oznep o ner pug3 .E
'ruorueo rile nc ]lnsuoc gur ps pJqJ eluegodrur rrzrcep ner nu reJrqo eC .Z
'ueu erirqur adzezeqpru ps purl trz:r,ep nel pugC.I
alzlcop ap InlnJps B aJBJUrluepI op rBuoltsaqJ

Grila de cotare a rispunsurilor
Stilul decizional Itemii corespu nzitori stilului
Stilul ralional -1. -. 13. l0
Stilul dependent :.5. 10. 19
Stilul evitativ 6. 11, 14, 17
stilul intuitiv 1. 3, 12, 16
Stilul spontan 8,9, 15, 18
Caracteristici definitorii ale stilurilor decizionale
Stilul decizional Caracteristici Exemple
* Utllizeazl o abordare logica gi organizatd in luarea 'oAm luat decizia dupd

de decizii;
ce am c6ntirit bine toate
Stilul ralional alternativele"
.i. Elaboreazi planuri minufioase pentru punerea in
practicd a deciziei luate;
{. Se bazeazd sfaturile, sprijinul gi indrumarea din "Ceilalli gtiu cel mai bine ce e
potrivit pentru mine"
partea altora in luarea de decizii;
Stilul dependent
* Considerd cd ajutorul celor apropiali este
indispensabil in luarea deciziei;
Stilul evitativ
* Amdn6 qi / sau evitd luarea unei decizii; "Acum nu e momentul potrivit
sd iau aceastd decizie"
* Se cenheazd pe intuitii qi impresii in luarea unei "Am fdcut a$a pentru cd am

sim{it eu cd e mai bine"
stilul intuiriv decizii;
* Nu cautd dovezi pentru argumentarea unei decizii;
* Iau decizii sub impulsul momentului, rapid qi {dri "Am luat decizia rapid qi fbrd
Stilul spontan sI md g6ndesc prea mult"
prea multe deliberdri.
nrrr.no *,rr*r nr*r*r* -**rrolo -
'purelqord aJeoJrJeJeJ elep ep ESJns glle ecrJo rS 'apstnsa"t apol aliasolog

e1 lnleurelut 'ecelotyqtq alSesolog
'rJrucnl elrrunue IIIS nu pc tlSouncer
?s pureel eg ri-n51 'reurelqord elIIIBlep erdsep elpru Ieru nrf erec rueureo e1 rolnle e^1ne3 'um4ols a'ta3
'(enl
re1 o er€c ed rerzrcep uuoJuoc euo{cu e rugued drurl luetcgns eugtugr Ii-gc rn8rs IU) IfeuroJul sunpe
e ru1ued lndup elSasolog '1e1peur e:r;oap o rer gs r€seceu e nu gce6l 'aurucda1ai4 nc a\iasolog 1ndrur|
Inporqns nc grqp8el ul gadxe rrêp ?s mqer1 r€ euelqord ellozer B rulued giururo;ul punpY:€ Insud
'g lnsud ?l Ioe4 'rzeuorice ?s elnqe4 gc tzll,ep gceq irinsul eu4 nc ]psulc IIC
'plncpldeu nes earB eIZIcop o lel PS €1tle B n-4ued.Iuop eugtue nu J?C 'Jualuotu
n:]ued crruru rceJ nu ps U oleod ezrcop Eunq reru eec rJooun pc ynrdug ep ]ueq6uoc \t:t'arunu! !14)ap Dry nN
,.;druq ul euls el ap gurelqord glseecu eAIozeJ EA eS,, .

..eel$pluoud rS ale,tllcelqo ezIIBeJ tu-e ru1ued auntice el 3o4 9s elnqo{,, .
:e]-gqee4ul 'eruelqord lscuquepl IB ec glepo 'm al a.D) ad ayuntldo pzDazPuY
(reuelqord erdnse unrlcedsred ]equrqcs U $-ps pqrsod e 1 lnsed) e;funl;s fzBanIBAeaU :Z InsBd
'JolIIA ed lnsaccns
Bnlele riod ri-ps ]gcul laJlse ('c1a 'rueq 'drult) rlrq€rnspu Iueurlol ul eleÎlcalqo lzelnuuoJ Ii-Es Ecreacul
'sep ol-pcurJe,r 16 riglr.roFd rs e,r4ce1qo elsecs elugq o ed errcg ..eelelu

aysgtrroud ]uns eJ?J - eruelqord e^lozeu e ru1ued 3ur1u e1 gs alnqa4 ed,,
elllcelqo elsece e4ulp eJ33 .
..eeleru elelrlcerqo ]uns eJuc - IIZIcep Iolsece eeJ?nl urrd uriqo ps neoJl oJ,, .
:o]-Eqee4uJ'tip7t.tot.rd aliayqols * aulcatqo ripzoaxtg
'('c1s 'tuolep e11nur eerd tolueq eerlnlloqc uI es€olpugseu rrntactqo)

rSpsul euelqord nc (prercueug elellncurp o nlduexa ep) reuayqord eleuroldruls lzurguoc ps Pll^g .
'eprder tS e:eoSn unsundsp.t nc turniynul e] nu - r1Sepu93 ES pnuquoJ .
'elunrqBun eleol ulp o-elSe,rud - eruelqord sotinutru gzeauluraxi1 .
: oionl s a ilun! sua ary p z0 anp
^g
'eruelqord alSeugeq :I InsBd
'e1n[u egeod..sed
nc s?d" dr1 ep rrgproqe raun eeJezrlrln 'Etuale alpug8 o rS erepqgr Ellseceu eunq IIzIcep Ioun BeJen'I
szllrZl)lQ IINO VII\iOMY- Odf,n1fl(I YSI.{

Pasul4: Gf,ndegte-te la alternative. in aceastl etapd a p:.-::s---: ;e luare a deciziei orice idee este o
idee bund
Fii deschis. Nu te limita 1a .c:..::::::lnd..rezonabil". incearc6 metoda

,,brainstorming" (ia in co;tsrc::":e "lsc'i.tt tot ce-ti trece prin minte).
Nu judeca. Evitd sa tragi c..::. *z-: :::1ite. -{.dund-{i toate ideile inainte de a
lua in considerare alten::::i:.:
Noteazd-li ideile. Pune-:i :..::: gindurile pe hdrtie pentru a le putea evalua

mai tdrziu.
Pasul5: Alege o alternativi. Testeaza cu grija fiecare altemativi pentru a vedea in ce mlsurl
corespunde a$tepterilor.
GdndeSte in perspectivd. incearcd sa-ti ima-sinezi care ar fi consecin{ele fiecdreia dintre altemative.
intreabS-te
,,Ce se va intdmpla dac5.. . ?". Fii meticulos si da o pansa fiec5rui plan.
Fii practic. Asigurd-te ci planurile tale pot fi puse in aplicare. De exemplu, solulia aleasd este mult mai
costisitoare decdt problema in sine? Delii toate mijloacele de care ai nevoie?
Fii creativ. Dacd este necesar combind cele mai bune elemente ale unor idei diferite. Construieste o noud
altemativd - una care functioneazd!
Alege alternativa care te va ajuta cel mai bine sd-!i atingi obiectivele Ei prioritSlile pe care le-ai identificat
la pasul 1.
Pasul6: Pune decizia in aplicare.
Aclioneazd. Nu te mulfumi cu faptul de a fi luat o decizie grea. O decizie bund nu inseamn[ nimic dacd nu
este pusd in aplicare.
Informeazd-i pe ceilalli. AsigurS-te cd toate persoanele afectate de decizia ta gtiu ce se va intAmpla gi

de ce.
Explicd-le la ce imbundtd\iri se pot aqtepta ca urrnare la deciziei tale. Cere feedback.
Supravegheazd planul. Verific6 din cdnd in cAnd pentru a vedea dacd schimbdrile fhcute sunt inci valabile -
sau dacd trebuie f5cute unele ajust[ri. De asemenea asigurd-te ci problema pe care ai rezolvat-o nu a revenit
sau nu a luat o altd formd.
il
ellerlsnY ..Ierelr€c eerBllo^zop nrlued urerSord - lulrd enl8(' urp l€rcnlerd rS snpBrl 'lenlerd IerrelBl^tr 9Z
aslBnlsE soru €rlenlrs rs

eueosJed eudoJd i"eIU eler^ urp rluEuodurr ruerueo rllBlJolec B
rs eletu lelllurBJ eler^ ereJerJBc €JurArJd ur eeru seJaSolv eeurq
ep Ear.u eeJels rs eeIU BeJrcrJeJ :erzrcep elsee3s 3]ceJ3 eA r.unJ
aelenlcB Belu Brlsnlrs rs

BuBosJed erJdoJd e€e{u ?}er^ urp Uueuodrur rueruBo rll8lJolec e
rs alau IollIu€J 3l3rn ere.ror.rec elur^rJd ur eeur seJeSelv eeurq
ap Bsru eeJels rs eeru EeJrcrJeJ ier.zlcep Elseece elceJe BA run]
Lelel].lce eetu urlBnlrs rs

BueosJed ErJdoJd 6eeIU eler^ urp rlu€Uod(ur rueruEo lll8lJoloc ?
rs ele(u lelllur?J ElBrn erarerr€c ulur^rrd ur ee(u eereSelv eeurq
ep eel,u eeJels rs Belu ueJrcrJeJ :erzrcep Bls€ocB ?lceJe BA lunJ
dulBnlc€ Eoru erlenlrs rs

euBosJed €udoJd eear.u Blur^ urp Uueuodrur rueruEo rllelJolec e
rs aletu IellltueJ eler^ ereJarJPc slur^rJd ur ?eru BaJeSelv aeurq
ep eelu PeJBls rs Earrr eeJrJrJeJ :erzrsep BlS?acB ?lceJ€ BA r.unJ
6elPnlce €e[u ?rlenlrs rs

?ueosJed BrJdoJd aEetu 3lBrA urp rluBuodrur rueru?o rllBlJolec e
rs ololu IolllurBJ eler^ areJerJBs elur^rJd ur Beru EeJeSelv eourq
op eelu eeJeJS rs seru BeJrsrJeJ :erzrcep ?ls?ece BlceJs 3A runJ
Lelel].lce
Belu srlenlrs rs uueosJed erJdoJd a€alx €1ErA urp rluEuodrur rueu?o ql€lJolac s rs alelu rerlrueJ BIBrA
aIoJoIJec eluIAIJd uI eetu eeJ333lY 63ulq ep BeIu eeJsls rs ?alu eeJrcueJ :erzrcep eJSBace BlceJB €A lunJ
:lJpqeJlul eleJeolguun €l uapundseJ 15 pelncsrp 'lre1e g -I ap rrndn:8 ur rlEJcn"I
sziWflf,Y ngW'IIIUOIIL\ v'I fSI(INYO YW YS InggUI UV

:YUf,IIIYf, g( f,IVCf,'I UO'IIIZIf]C
YTUYN'I - NUf,Nl f,A YSI.{ 'B
b. Fr$ADELUCRU-PLANUL\IEt PE C\Lf { il1.it-iRtI"
Rezumat Planul meu Pe cde2 inreterii

-
Materiile care imi plac cu adevdrat qi de ce imi pla"-
Materia Motive .::aSla matefie
Materia \lotir e ]er::.i ;-e nu imi place aceast[ materie
Scopul carierei mele:
56 explic in ce fel abilitalile gi deprinderile mele m5 ajutl sdrealizez cu succes acest tip de activitate:
Ce materii md vor ajuta sI imi ating scopul carierei mele?
Obiectivele mele principale pentru acest an sunt:
Pentru a indeplini aceste obiective trebuie s6:
2l Material preluat, tradus qi prelucrat din "Blue Print - program pentru dezvoltarea carierei" Australia
,1,w
F
il1ile el 1S 1pu93 1iod reru e1
9l?col €a}?lruntuoc urp rJndruc PJerJec ep Jerlrsuos un IIulceA
reyocS IruerlrsuoJ neru rnlndnr8 lnreprl pods ep Iruouorluv

rrJoseJoJd rrualeud rS urpureg eJerlrsuoc ep ru]ue]
:eroleu uens ran pcep 'lnJolnle a.rac riod e;ec €l rrueueo pcgrluapl 'elundocs r8urle
IiI ps elnle lod et rS 'eyaporu elerpnepe rS uieurogur ap aleapr osrns g tod npl 1runl urp rec 'eesapy
'llnru reru gzeaq8rlsanur rS 6l-JSr-63T,tr[ gzeet:. L 1rn31s pSa np
-
epJarJ€c ap docs InlEruJe rurldapul rru-e ruluad erurn lod al oJuo ad aprnqolluns eJeJ
C. FI$E DE LUCRU - EXERCITII DELT \RI A DECIZIILOR
Scenariu didactic:
Elevilor li se prezinti istorioara unui elev de clasa a X-: ;-: ar dori sa devina arhitect (vezi fisa
,y4rhitectul din vis'\.
Sarcina este aceea de a-i oferi adolescentului visator o :r:::gine cat mai realista asupra meseriei de
,,arhitect", pebaza careia sa faca o decizie corecta in ceea Je pn\ este alegerea profesiunii din viitor.
Pentru aceasta, grupul mare este impartit in subgn:pe. ie;are dintre ele avdnd o sarcina specifica in a-l
ghida pe adolescentul nostru in formarea unei imagini ,-at mai realiste privind meseria dorita.
Grupul 1: are sarcina de a construi (pe baza fisei de lucru .?rofilul ocupational- arhitecl") o schita a
profilului ocupational a profesiei de ,,arhitect")

Grupul 2: are sarcina de a-i oferi o lista cu cat mai multe surse de informare pe care sa le exploreze in
vederea formarii unei imagini realiste privitoare 1a aceasta profesie

Grupul 3: are sarcina de a-i oferi o lista cu cat mai multe surse de informare pe care sa le exploreze pentru
a vedea cererea qi oferta pe piata muncii vis-a-r'is de aceasta ocupatie
Grupul 4: are sarcina de a-i oferi o lista cu cat mai multe surse de informare pe care sa le exploreze in
vederea gasirii celor mai optime trasee educationale pentru aceasta profesie sau o posibila alta profesie.
Fiecare grupa prezintd rezultatele activitdgii sale Si le extrapoleza Si la ulte meserii.
Fisa de lucru "Arhitectul din vis"
Dintotdeauna am visat sa fiu un om care sa lase in urma lui ceva ... maret dacd se poate... De mic m-a
urmarit aceasta dorinta, de pe vremea cAnd citeam despre mari imparati, mari voievozi, mari inventatori. Dar,
pe langa acest vis, m-au urrnarit cladirile...Cand eram mic mi se pareau aqa marete...qi md intrebam, cu mintea
neastamparata a unui copil de cativa anisori... cum gi cine au putut sa le ridice atdt de sus, atdt de aproape de
cer. $i am aflat de la tata ca "arhitectii" gi "inginerii" detineau cheia mirarii mele.
Timpul a trecut, dar mirarea mea pentru constructii a ramas acelaqi. Sunt in stare sa urrnaresc ceasuri
intregi felul in care o casa, un bloc, o manastire... au fost gandite gi transformate in cladiri, pentru ca apoi sa le
surprind intr-o schita personala. Multi imi spun ca sunt talentat la desen... gi cred asta... gi poate, la fel de multi
imi spun ca sunt un matematician innascut. Dar mi intreb, de la o vreme, dacl acest lucru e suficient pentru a
ajunge un arhitect.
Ce mi-ar mai trebui? Ce am gi este inca nevalorificat? Ce nu am qi ar trebuie sa imi imbunatatesc? Care
e adevarata fatetaaprofesiei de "arhitect"?
Md poate ajuta cineva sa vad aceasta meserie dincolo de visul meu de fost copil... qi actual adolescent?
il
"""" ellpnrul IISaJord
eluluB^B 'atezlteleg
('c1e 1nce1c op 'alenuetu IlElIIIqe
'eJpcrunruoc ep rl€]llrqe 'ereqrurqcs el eJeldepp 'e1ue8r1e1ur 'erlenrasqo ep IJIds 'at1ue1e) Iulpnlllde /elulJeJ
('c1e nrpnls ep ruB Ilsc :eleqnceJ 'e1uect1trsod 'Iueseur tS uge op sl€ocs 'nect1 ep dll ec) IIpnlS
..csrr ep
IllBnlrs
lf 1: ruaureo nc 'ale:ede 'aluarunrlsur nc ialeq 'erer1e1e ur 'nottq ul teqtl ree ut) aJeJnseJsep ep InpoIN
(ecrununp nes ?]eqrups elellnllc€ 'ueseldep eJo ep ru) nrcnl ep ruerSor4
If, trIIHUY'IYNOIIYdOf, O'IN'IIdOTId - NUf,Nl gO YSId

Bibliografie
1. "Blue Print - program pentru dezvoltarea carier;: -{-.::.-.a
2. Ball, FW., Ball, B.B., (1996) Killer Intervieu s. \1,- G::,* Hill. \eu York, Einhorn, L.J., Bradley,
P.H.,Baird, J.E.(1892) Effective Employm e rtt L'' i.,'. : t',. i,;:?. Scott
3. Materiale preluate din ,,Consiliere ;i orienr,:"e". .\.iriana Bdban, ed. Ardealul, Cluj-Napoca,2001
4. "Descoperirea propriei personalitati". Paul D. Tieger ii Barbara Barron Tieger, ed. Teora, Bucureqti,
2001.
5. R. Glickman,,Gdndirea optimq''
6. "Comunicarea eficienta cu copiii-Acasa Si la scoala", Editura,,Curtea veche", 2002 Autori:Adele

Faber, Elaine Mazlish
7 . http://isj.hd.edu.ro/cj app/pagin i /descarcare.htm
8. Holland, J.L. (1994). Self-Directed Search: Technical Manual. Odessa: Psychological Assessement
Resources.
f,

Ghid PTR Activ de Consiliere Si Orientare in Cariera

Hochgeladen von

Dokumentinformationen

Originalbeschreibung:

Originaltitel

Copyright

Verfügbare Formate

Dieses Dokument teilen

Dokument teilen oder einbetten

Freigabeoptionen

Stufen Sie dieses Dokument als nützlich ein?

Sind diese Inhalte unangemessen?

Copyright:

Verfügbare Formate

Ghid PTR Activ de Consiliere Si Orientare in Cariera

Hochgeladen von

Copyright:

Verfügbare Formate

CIY

'yoOLq erednco ep elereua8 reler eerelSeJc 0l6a ur t-:: .-:;'

'aleqnzar roun B seleiul ep JoSn rS gprder eereuriqo

6qntu reru 1ec celd pA eJec elligirlrlce luns erBJ -

ellntu ruru Iec ?zeoserelur gA ar?c lugrugignul ep eleurydrcslp luns ereJ -

in continuare vom prezenta repartizareatemelor gi a testelor in consilierea individuali gi in cea de

a elevilor incluEi in proiectul ,,AutocunoaEtere, Informare, Dezvoltare personald

\".! frFS 86*R <=ft\

a's E 1F 5'o-xs. :H\

Titlul activititii Pagina

Cine sunt eu? 14

Dezvoltarea stimei de sine gi autoevaluare (material preluat din Blue Print); 20

Cine sunt eu, cum sunt eu!? 30

ilere3erd 1ruerz cselrc (e a ie:uldelSe rS ere,rresqo ep eutpnlqu o ldope (e a

liargqro,r Jolrzeco ? eJezrses ap alelrcedecur o (e a

'Jn8urs eugtuEJ yie,r rS elrlo JoA p,r erlSecu :ri1elec nc

'llqelseluocur re8eueru un 'Ap urp ecBJ JoA nrueuop lsece uJ eeruuoricegred

elcund 0S-9€ arlul

:lnugiqo riu gceq

TJOIAIBIIn zO t BO J.IOJ dJOluI

2. CINE SUNT EU?

libertatea de a folosi cuvinte-cheie qi desene pentru a-Ei prezenta colegul'

pury aulq aLmoltruls pW

"""n) )satpugru pI/{

"'Dr aulut atdsap a1fi os li1o71ac oc oatt ly

""" "'aJD) AaP Un lUnS

ealullnzal aunq IBru aIaJ lnau gu lugrupip,rug ap eu;1d;cs.rp oJ E.I 'n

'pSerpugru al aJBr nr alul allrfzlluar aJlulp B^algc gzuoloN 'g

;1soy u-;i nar8 ep lgJlro 'pugra,rasrad luip,rug 1u e3 '2,

'epeder 13roSn luip,rug !B-al erBr ed grnrcnl g frarunuf, 'I

de mai jos, cu referire la

Puncte tari Puncte slabe

sau calitdli care te recomanda, atuuri sau aspecte care te dezavantajeazd

prin addugare sau eliminare.

Foaia se intoarce la elevul la care se face referire, care o vaanaliza; el are

gi de a nu fi de acord, argumentAnd punctul sdu de vedere'

evalueze "oglinda" ca fiind fidela sau nu.

este cunoagterea acestora pentru a interveni eficient'

'eurs op rrur8eur e eJerceJdeeJdns

'..euIS ep euISEIuI.. ',,eJelSBouncoJne(( ',,e1e1r1euosred ep rrqgsgJ].. elaldecuoc nc ueJ?Jedo

'..n9 es rJop Se unc.. InleJ unc.. InleJ e4u1 reiueregrp BeJezqueqsuoc

nBar^ Is rod - UNIS fl( vgNlcYnil 'n

Adjective Cum sunt in prezent (X) Cum aq dori sa fiu (+)

nYsu^ rs rod 's

Stima de sine qi interrelalionarea .

Conexiuni: Cunoagterea de sine, managementul emoliilor

elevii pot alege sa gdndeascd pozitiv despre ei inqiqi qi

in introducerea lecliei, elevii vor fi invitali s6-9i gSseascaIn.loc in spafiu ludnd

..'eerunl 9lBol lgcep unq rBru ng es pcsemqe4 8s gJqI

elncsrp es rolrlele 1iere3 'else BI unq a nu ec epeJc Ie eoeJ€oap Irq:ods eiSprn el

Care au fost activitdlile care au generat diflcult5li elevilor?

ita eiuegodrur rS aleceolfnu'elesJns 'elelSuounco]ne Eurueasul ec

?l JollJnsundspr e tS e'telSeouncolne ep rnlnsecord ele runrsuelurp Jolaldllp:ut eeteztluepSuoc :A.rlJaIqO

NfdWIS IS UNA "' I.f Y 'L

,,A Fr... PUR $I SIMPLU"

Al plrul foarte lung".

Cine credefi ci a fost declarat c0gtigltor?

'leleldtuoc eleJuos lpurJd nE pugc lliurs ne-s unc 'Z

aleuosred Iiplllec ecgquepr Es 'l

'rrque{u g-? ep undru8 uI €rcnl rol rrlelg 'l

UO]IiVIIlYf, YINAflIS '8

'Inl el{?}rlBc nc rJpuBru eA 3s eJecerl

A cst:r se fl u m esr abilitriti f ransi'cr* bi lel